Arhive etichete: Titan Group

Titan Horia Adrian main

Horia Adrian, Titan Group: Sectorul de constructii, inclusiv materialele de constructii, contribuie cu peste 34% pe an la emisiile de carbon din lume. Grupul Titan isi propune investitii de peste 200 mil. Euro pana in 2030 in directii precum produse cu emisii de carbon reduse, folosirea combustibililor alternativi, materiale alternative cimentului sau eficienta energetica. “Legat de impactul CBAM, este important sa ne asiguram ca aceste declaratii facute de catre producatorii de materiale din spatiul din afara UE sunt corecte si credibile”

“Sectorul de constructii, inclusiv, materiale de constructii, contribuie la emisiile de dioxid de carbon cu aproximativ 34-37% pe an, dar, in principal, este modul in care cladirile sunt operate in sensul ca exista o eficienta energetica foarte mica in ceea ce priveste cladirile care exista in momentul de fata in lume”, a declarat Horia Adrian, General Manager South East Europe in cadrul grupului international de materiale de constructii Titan, la MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026, eveniment online organizat pe 30 septembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“As vrea sa ma refer la o anumita data de anul acesta care se numeste data cand populatia a terminat resursele globale ale planetei noastre, 30 iulie anul acesta”, a punctat reprezentantul grupului elen Titan.

“Consumam din ceea ce nu avem. Si lucrul acesta s-a schimbat intr-un timp relativ scurt. Cand au inceput aceste masuratori in 1970, aceasta data era undeva spre sfarsitul anului, acum deja ne raportam la sfarsitul lui iulie. Deci, resursele pe care planeta noastra le genereaza in fiecare an sunt din ce in ce mai rapid consumate”, a subliniat Horia Adrian.

In ce directii investeste grupul Titan pentru a-si reduce amprenta de carbon a operatiunilor sale de productie de ciment si de alte materiale de constructii?

“M-as referi mai intai la obiectivele grupului, care sunt obiective de decarbonizare, si anume reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu 35% pana in 2030 si atingerea unui obiectiv de net zero emisii pana in 2050. In acest program de reducere de emisii de reducere de emisii de carbon, grupul Titan isi propune sa investeasca mai mult de 200 de mil. Euro pana in 2030”, a raspuns reprezentantul investitorului strategic elen, ale carui operatiuni acopera la nivel global piete precum SUA, Brazilia, Europa de Vest, Europa de Sud – Est, bazinul mediteranean si India.

“Anul trecut, am avut investitii de peste 36 mil. Euro. Deci cam acestea sunt cifrele la care ne raportam in momentul de fata (…). Anul acesta inca nu s-a terminat, dar banuim ca va fi o cifra similara cu cea de anul trecut”, a adaugat Horia Adrian.

“Titan investeste, in principiu, in cateva directii. O directie ar fi gama de produse cu o emisie de carbon redusa, Titan Edge. Acestea sunt produsele noastre atat pe partea de ciment, cat si pe partea de betoane pe care le oferim sectorului de constructii. Aceste produse au o amprenta redusa de emisie de dioxid de carbon. O a doua directie este folosirea combustibilor alternativi, deci sa ne mutam de la zona aceasta de carbon spre combustibil alternativ”, a detaliat acesta.

“O alta directie o reprezinta materialele inovatoare pe care le dezvoltam, materiale care sunt alternative cimentului, cum ar fi argila calcinata. Si ne dorim, de asemenea, sa investim in zona aceasta de crestere a eficientei energetice, pentru ca acest consum de energie este un factor important in cresterea emisiilor de carbon. Pe de o parte, putem sa reducem consumul de energie, iar pe de alta parte, putem sa folosim energie generata in mod regenerabil”, a completat reprezentantul grupului Titan.

“In momentul de fata, noi avem o colaborare cu Uniunea Europeana pentru un proiect de captare de dioxid de carbon in Grecia la fabrica Kamari. Si acesta este cel mai semnificativ proiect pe care il avem pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon”, a precizat Horia Adrian.

Titan deruleaza la fabrica de ciment Kamari proiectul IFESTOS, cel mai mare proiect de captare a emisiilor de carbon din Europa, proiect sustinut cu un grant de 234 mil. Euro de catre EU Innovation Fund, ale carui tinte sunt captarea a 1,9 mil tone de CO2 pe an si productia anuala a circa 3 mil. tone de ciment cu emisii de carbon zero ale fabricii de langa Atena.

“Iar in viitor, cu siguranta, vom apela la aceste surse de finantare verde”, a semnalat reprezentantul grupului Titan.

Titan este o companie listata pe bursele de la Atena, Euronext Paris si Euronext Bruxelles, unde are o capitalizare bursiera de peste 3,6 mld. Euro. Subsidiara sa Titan America are o capitalizare bursiera de peste 2,4 mld. USD pe bursa de la New York.

“In 2024, Titan a inceput sa dezvolte cadrul de finantare legat de sustenabilitate si avem conditiile pe care le dorim in ceea ce priveste accesarea aceasta a fondurilor de finantare verde.”, afirma Horia Adrian.

“ Pe langa aceasta, noi am legat obiectivele noastre de sustenabilitate de bonusul echipelor de management din grup. Fiecare senior manager din companie este motivat sa atinga obiectivele de sustenabilitate ale grupului prin aceste obiective de bonus”, a mentionat acesta.

“Lipsa finantarii verzi nu este o problema pentru companii sa se dezvolte, sa investeasca in energiile verzi sau sa reduca decarbonizarea. Problema legata de accelerarea decarbonizarii este mai mult legata de partea aceasta de suport din partea autoritatilor, din partea publicului in general”, a nuantat reprezentantul grupului Titan.

“Si aici as putea sa va dau un exemplu personal din cariera mea de peste 25 ani in industria de constructii. Acum cativa ani eram intr-o tara care nu este parte din Uniunea Europeana si nu are obligatii de reducere a emisiilor de dioxid de carbon. Si, cu toate acestea, printr-o colaborare cu autoritatile locale, printr-o colaborare cu firmele de constructii din tara respectiva, am reusit reducerea emisiilor de carbon intr-un mod sustenabil si major”, sustine Horia Adrian.

Acesta a fost cooptat din septembrie 2026 pe un rol de coordonare regionala a operatiunilor Titan din Europa de Sud – Est, dupa o cariera de peste 20 de ani in cadrul grupului global Holcim, perioada in care a ocupat inclusiv pozitia de CEO al Holcim Romania.

 

Cu ce provocare vine taxa CBAM in sectorul materialelor de constructii

“As vrea sa spun de la bun inceput ca Europa nu trebuie sa aleaga intre competitivitate si decarbonizare. Eu sunt convins ca Europa poate sa fie o zona competitiva si, de asemenea, sa contribuie la decarbonizare. Am niste date pe care probabil ca le cunoasteti. Intre anii 1990 si 2023, produsul intern brut al Europei a crescut cu peste 50%, iar emisiile au scazut cu 30%. Deci, efortul pe care Europa il face in zona aceasta de decarbonizare, de reducere a emisiilor de gaze de sera, este un efort semnificativ”, a punctat Horia Adrian.

“In momentul de fata, Europa are undeva la 7,5 tone de emisii pe cap de locuitor. Romania, facand parte din Europa, sta si ea foarte bine la acest capitol de reducere a emisiilor si la cresterea produsului intern brut. Deci se poate”, este de parere reprezentantul Titan.

“Prin urmare, aceasta taxa de emisii de dioxid de carbon (CBAM, n.r.) pentru materialele care vin din afara Uniunii Europene este cat se poate de normala. Pentru ca noi nu vorbim de taxe de emisii de dioxid de carbon care sunt emise in alta parte din lume, care nu vor afecta si Europa. Bineinteles ca vor afecta si Europa. Aceste emisii de dioxid de carbon afecteaza mediul in general. Prin urmare, taxele acestea mi se par cat se poate de firesti si in ceea ce priveste sectorul materialelor de constructii au fost implementate incepand cu anul acesta. Ele sunt raportate de anul acesta, in momentul de fata nu sunt inca incasate”, a precizat acesta.

“Exact aici este punctul de sensibilitate. Este important sa ne asiguram ca aceste declaratii facute de catre cei care importa materialele, de catre producatorii de materiale din spatiul din afara Uniunii Europene sunt corecte, sunt credibile. Pentru ca una este sa spui – ok, astea cred eu ca sunt emisiile – si alta este ca cineva sa se convinga ca intr-adevar raportarea este corecta. Deci, aici consider ca este putin de lucru pe partea aceasta administrativa. Nu exista niciodata o lipsa a unui cadru legal. Cea mai importanta, cea mai dificila problema este implementarea acelui cadru legal in mod corect si précis”, a transmis reprezentantul grupului elen de materiale de constructii.

“Sustenabilitatea inseamna eficienta. Eficienta inseamna sa produci mai mult cu resurse mai putine, inclusiv resurse naturale, inclusiv resurse energetice. Prin urmare, pe termen scurt, este nevoie de o investitie pentru a deveni mai eficient. Pe termen lung, cu siguranta, va ajuta la cresterea competitivitatii si, prin urmare, a eficientei si a costurilor”, a punctat Horia Adrian.

Este interesat grupul Titan – ale carui operatiuni regionale acopera déjà Bulgaria, Albania, fosta Iugoslavie – sa intre si pe piata de ciment si materiale de constructii din Romania?

“Nu avem deocamdata un raspuns clar in directia aceasta. Ne ocupam de zonele in care suntem activi si ne dorim sa fim mai eficienti in zonele acestea”, a mai spus Horia Adrian, General Manager South East Europe in cadrul grupului international de materiale de constructii Titan,  in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Event Partner al MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026 este Agricover, iar Supporting Partner al celei de-a cincea editii anuale a acestui eveniment este Vetimex Capital.

 

 

 

 

CITESTE SERIA INTEGRALA MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026

 

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026: “Motivul pentru care emitem obligatiuni verzi nu este neaparat ca avem vreun avantaj mare de pret pentru ca asta nu cred ca exista, ci mai degraba pentru ca sunt mai multi investitori care pot investi in obligatiuni verzi decat cei care pot investi in obligatiuni non verzi”. EBRD a semnat in 2026 finantari in Romania de 650 mil. Euro, din care peste 90% sunt investitii verzi. Imprumutul verde si cel cu link de sustenabilitate domina finantarea sustenabila locala. Pietele din Europa Centrala si de Est au atras in primele 9 luni ale anului peste 8,3 mld. Euro din emisiuni de obligatiuni in format sustenabil si finantari sustenabile totale in jurul a 22 mld. USD in primele 5 luni ale acestui an

 

Mihaela Mihailescu, EBRD: In 2026 am semnat pana in prezent deja aproximativ 650 mil. Euro, din care 93% sunt investitii verzi. In acest moment lucram pe tranzactii de 500 mil. Euro pe partea EBRD.  Depinde foarte tare de cum evolueaza negocierile si de disponibilitatea companiilor de a semna in acest an astfel ca ne asteptam pentru 2026 la un volum total de investitii de 800 – 900 mil. Euro. “Avem incredere ca economia Romaniei isi va reveni si ca putem sa contribuim putin la aceasta imbunatatire a situatiei economice prin investitiile pe care le furnizam in economie”

 

Richard Wilkinson, CTP: “Romania nu este o tara emergenta asa cum nicio tara din UE nu este o piata emergenta. Rata PIB per capita a Cehiei este mai mare decat cea a UK si nimeni nu se gandeste ca UK ar fi o tara in curs de dezvoltare”. In acest moment, este mai ieftin sa te imprumuti de pe piata obligatiunilor decat de pe piata bancara. Aproximativ 83% din mixul de finantare al CTP de peste 9,5 mld. Euro inseamna finantare verde sau cu obiective de sustenabilitate, iar acum 10 ani compania era finantata integral din imprumuturi bancare garantate

 

Vera Economou, ING Bank: “Nu ar trebui sa consideram ca finantarea verde sa fie mai ieftina pentru ca tehnologiile verzi sunt inca asociate cu riscuri mai mari. Nimeni nu stie care va fi profilul de plata pentru proiectele de hidrogen verde sau pentru sistemele de captare si stocare a carbonului”. Romania are o pondere relativ mica la scara Europei Centrale si de Est la nivelul cifrelor – cadru ale finantarii sustenabile. Imprumutul verde si cel cu obiective de sustenabilitate sunt cele mai populare forme de finantare sustenabila locala in timp ce obligatiunile verzi domina scena CEE si a EMEA

 

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management: In ultima perioada pipeline-ul local de oportunitati de investitii in obligatiuni verzi sau sustenabile s-a cam rarit. Ne dorim sa finantam proiecte verzi si obligatiuni verzi pe plan local. “Daca vom avea un guvern instalat in saptamanile sau lunile urmatoare s-ar putea pune problema unor noi deal-uri pe piata de capital, dar cred se cam inchide fereastra de oportunitate”

 

Liviu Dobre, Agricover: Finantam astazi 10% – 15% din portofoliul nostru in aceasta zona ESG. Vedem sustenabilitatea ca pe un cost pe termen scurt versus un beneficiu pe termen lung. Impactul CBAM si conflictul din Iran au produs in 2026 o crestere medie de 50% a preturilor de fertilizanti la poarta fermei

 

Horia Adrian, Titan Group: Sectorul de constructii, inclusiv materialele de constructii, contribuie cu peste 34% pe an la emisiile de carbon din lume. Grupul Titan isi propune investitii de peste 200 mil. Euro pana in 2030 in directii precum produse cu emisii de carbon reduse, folosirea combustibililor alternativi, materiale alternative cimentului sau eficienta energetica. “Legat de impactul CBAM, este important sa ne asiguram ca aceste declaratii facute de catre producatorii de materiale din spatiul din afara UE sunt corecte si credibile”

 

Bogdan Nafornita, Profluo: “Daca acum 6 – 12 luni, o companie care avea AI incorporat primea un premium la evaluare, acum primesti eventual un discount daca nu ai AI ”. Profluo este la o evaluare de peste 10 mil. Euro si la circa 2 ani distanta de o runda de finantare de serie A. In ce directie merge viitorul Profluo intre o listare pe bursa si o intrare in portofoliul unui jucator mare de tehnologie

 

Bogdan Campianu, Wood & Company: Pietele CEE au atras in primele 9 luni din 2026 peste 8,3 mld. Euro prin 22 emisiuni de obligatiuni verzi si sustenabile, cu Polonia lider detasat care a luat bani de la investitori cat urmatoarele 3 tari din regiune la un loc. Investitorii institutionali asteapta IPO-uri pe bursa de la Bucuresti cu tichete minime de 100 mil. Euro pentru a evita lipsa de lichiditate a titlurilor. “Investitorilor nu prea le place sa vada la IPO doar exituri de actionari si trebuie sa ai o poveste, care in general e bine sa fie una de crestere”

 

 

Sursa: MIRSANU.RO

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026: “Motivul pentru care emitem obligatiuni verzi nu este neaparat ca avem vreun avantaj mare de pret pentru ca asta nu cred ca exista, ci mai degraba pentru ca sunt mai multi investitori care pot investi in obligatiuni verzi decat cei care pot investi in obligatiuni non verzi”. EBRD a semnat in 2026 finantari in Romania de 650 mil. Euro, din care peste 90% sunt investitii verzi. Imprumutul verde si cel cu link de sustenabilitate domina finantarea sustenabila locala. Pietele din Europa Centrala si de Est au atras in primele 9 luni ale anului peste 8,3 mld. Euro din emisiuni de obligatiuni in format sustenabil si finantari sustenabile totale in jurul a 22 mld. USD in primele 5 luni ale acestui an

Imprumuturile verzi si cele cu obiective de sustenabilitate sunt instrumentele care domina finantarea sustenabila in Romania, in timp ce obligatiunile verzi inregistreaza cele mai mari volume de finantare sustenabila la nivelul pietelor din Europa Centrala si de Est, precum si la nivel de EMEA (Europa, Orientul Mijlociu si Africa), conform concluziilor MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026, eveniment online organizat pe 30 septembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO, cu sprijinul Agricover in calitate de Event Partner, respectiv al Vetimex Capital in calitate de Supporting Partner.

“Ceea ce vedem in regiunea EMEA este ca in 2026 emisiunile de finantare sustenabila au crescut. De ce? Pentru ca marile companii au planuri masive de investitii in decarbonizare si in tranzitia catre energia regenerabila. Cand ne uitam la Europa Centrala si de Est – iar aici sunt piete in care ING este prezent precum Austria, Romania, Bulgaria, Polonia, Ungaria si asa mai departe – observam o usoara incetinire in comparatie cu 2025. De ce? Pentru ca anul trecut am avut emisiuni din partea guvernului polonez, care a facut investitii masive in energia regenerabila offshore. Anul acesta, nu sunt planificate astfel de investitii (de catre guvernul polonez, n.r.) si nici in alte tari cum ar fi Romania, de exemplu”, a punctat Vera Economou,  CEE Regional Lead for the Sustainable Solutions Group in cadrul grupului bancar international ING.

Datele prezentate de catre bancherii ING indica volume de finantare sustenabila de circa 22 mld. USD in perioada ianuarie – mai 2026, in scadere de la aproximativ 25,8 mld. USD in perioada similara a anului anterior la nivelul pietelor din Europa Centrala si de Est.

Finantarea sustenabila acopera un spectru larg de instrumente in care intra imprumuturi verzi, credite cu obiective de sustenabilitate, obligatiuni verzi, obligatiuni sustenabile, obligatiuni corelate cu obiective de sustenabilitate sau alte tipuri de imprumuturi ori de obligatiuni.

Piata regionala de finantare sustenabila este dominata de catre emitentii suverani, urmati de catre institutiile supranationale.

“Asta inseamna ca, in continuare, companiile raman in urma in ceea ce priveste initiativele si planurile lor de decarbonizare si, practic, au nevoie si de un anumit stimulent pentru a accesa mai mult pietele de capital, pentru ca, de asemenea, in regiunea noastra, atunci cand companiile au planuri de investitii, acestea prefera mai degraba sa apeleze la canalele de finantare oferite de sectorul bancar”, a semnalat Vera Economou din partea grupului bancar ING.

Potrivit acesteia, principalele directii de finantare sustenabila pe piata din Romania pentru care exista apetit din partea bancherilor vizeaza sectorul de cladiri verzi, tranzitia energetica si vehiculele electrice.

“Pietele de capital din Europa Centrala si de Est au inregistrat in perioada ianuarie – septembrie 2026 pe bursele din regiune un numar de 22 emisiuni in diferite formate sustenabile in valoare totala de peste 8,3 mld. Euro”, a spus Bogdan Campianu, Managing Director,  Head of SEE Investment Banking in cadrul bancii de investitii regionale WOOD & Company. Romania a inregistrat in aceeasi perioada de referinta un volum de 30 mil. Euro cu emisiunea de obligatiuni cu obiective de sustenabilitate a companiei antreprenoriale Autonom, conform datelor prezentate de catre Wood & Company.

Cererea de finantare verde si volumul de proiecte de investitii verzi sunt in crestere pe piata din Romania.

“In 2026 pana in prezent am semnat deja (finantari, n.r.) aproximativ 650 mil. Euro, din care 93% sunt investitii verzi. Ne asteptam ca acest trend sa continue pana la finalul anului si sa ajungem intr-o zona similara cu cea din 2025, putin mai mult sau putin mai putin, nu pot sa estimez exact, dar oricum va fi aproximativ in aceeasi zona si la fel cu un procent probabil mai mare de investitii verzi decat anul trecut. Iar acest lucru se datoreaza foarte mult, uitandu-ma putin pe sectoarele pe care le-am acoperit, cresterii investitiilor in zona regenerabila, a proiectelor regenerabile de anul acesta, care sunt categorisite cumva intern ca fiind 100% verzi”, a subliniat Mihaela Mihailescu, Deputy Head Romania in cadrul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD).

“Ca atare, la o crestere a investitiilor in zona regenerabilelor, a crescut si aceasta pondere a investitiilor verzi in Romania, care este foarte mare acum. La o pondere de peste 90% e posibil sa fim una dintre tarile cu cea mai buna performanta din aceasta perspectiva in cadrul organizatiei. Dar investitii sustenabile, verzi nu inseamna doar regenerabil, inseamna toate sectoarele. Inseamna si corporate. Si cand ma refer la corporate, ma refer la eficienta energetica, panouri solare pentru energie verde proprie, economie circulara s.a.m.d., adica sunt foarte multe componente de verde care pot fi dezvoltate, nu trebuie sa fie neaparat regenerabile pentru energia verde care va fi pusa in piata pentru vanzare. Ca atare, vedem aceasta componenta de investitii verzi in toate sectoarele noastre, inclusiv in sectorul corporate si sectorul financiar. Ceea ce vreau sa mentionez despre sectorul financiar este ca investim atat in bondurile emise de catre banci, dar oferim si finantari directe bancilor comerciale, dezvoltam instrumente financiare cu bancile comerciale pe care acestea mai departe sa le puna in piata. Ca atare, modul de diseminare, ca sa zic asa, de contributie la investitiile verzi in economie prin intermediul partenerilor nostri din sectorul financiar este mult mai pronuntat si in toate investitiile noastre aceasta componenta de verde este foarte.importanta”, a completat bancherul EBRD.

La celalalt capat al spectrului de finantare, pe langa energie si sectorul financiar, una dintre cele mai ridicate cereri recurente de finantare verde vine din partea sectorului real estate.

“Suntem in termeni de finantare totala la aproximativ 9,5 mld. Euro, din care 83% inseamna finantare verde sau cu obiectiv de sustenabilitate. Toate obligatiunile noastre sunt obligatiuni verzi si, dupa cum puteti vedea, avem si cateva imprumuturi negarantate corelate cu obiective de sustenabilitate, denominate in yeni, USD si Euro. Avem, de asemenea, cateva imprumuturi garantate corelate cu obiective de sustenabilitate si avem si cateva imprumuturi garantate care nu sunt corelate cu obiective de sustenabilitate, acestea fiind ceva mai vechi. Sincer, daca am contracta imprumuturi garantate, bancile ne-ar solicita intotdeauna un anumit tip de componenta sau criteriu legat de sustenabilitate”, a transmis Richard Wilkinson, CFO al grupului CTP – companie listata pe bursa Euronext Amsterdam si lider european pe segmentul de logistica si spatii industriale.

Vin obligatiunile verzi cu un cost de finantare mai avantajos pentru emitenti comparativ cu obligatiunile in format clasic?

“Motivul pentru care emitem obligatiuni verzi nu este neaparat atat de mult pentru ca noi credem ca este un mare avantaj de pret – nu cred ca este asa ceva – ci este mai degraba pentru ca sunt mai multi investitori care pot investi in obligatiuni verzi comparativ cu cei care pot investi in obligatiuni non verzi”, a concluzionat Richard Wilkinson din partea CTP, care a investit peste 1 mld. Euro pe piata imobiliara din Romania si detine pozitie de lider in logistica si spatii industriale.

“In viitor, cu siguranta, vom apela la aceste surse de finantare verde”, a spus Horia Adrian, General Manager South East Europe in cadrul grupului international de materiale de constructii Titan, companie listata pe bursa Euronext de la Bruxelles.

“Avem obiective la nivel de grup, care sunt obiective de decarbonizare, reducerea dioxidului de carbon cu 35% pana in 2030 si atingerea unui obiectiv de net zero emisii pana in 2050. In acest program de reducere de emisii de dioxid de carbon, grupul Titan isi propune sa investeasca mai mult de 200 mil. Euro pana in 2030. Anul trecut am avut investitii de peste 36 mil. Euro”, a precizat Horia Adrian din partea Titan Group, adaugand ca directiile de investitii vizeaza aici produse cu emisii reduse de carbon, folosirea combustibililor alternativi sau dezvoltarea de materiale inovatoare alternative cimentului si masuri de crestere a eficientei energetice.

 

Tehnologie.

“Daca, sa spunem, acum 6-12 luni, faptul ca aveai AI incorporat in business-ul tau sau in ideea ta de startup reprezenta un premium in ceea ce privea multiplul de valoare, acum absolut toata lumea se asteapta sa ai ceva de AI. Deci este cumva normalul. Eventual primesti un discount daca nu ai AI. Adica cumva cam toata lumea trebuie sa aiba asa ceva”, a punctat Bogdan Nafornita, CEO si cofondator al startup-ului de tehnologie Profluo.

“Romania este inca izolata fata de trendul acesta global, pentru ca exista aceste fonduri care au luat bani din PNRR si exista cumva un <<pool de cash>> care este alocat regiunii. Dar pe fondurile mari, pe ceea ce se intampla afara, foarte multe fonduri mari au alocat foarte multi bani in hyperscalers, adica in cei care deja scaleaza foarte tare, si s-au investit sume enorme de bani in sustinerea fizica a AI-ului, ca e vorba de GPU-uri, de data-centere, de energie, de real estate si asa mai departe Si atunci cumva au tras cam tot aerul din incapere si raman destul de putini bani. Adica trebuie sa fie cu adevarat o idee exceptionala si o executie exceptionala ca sa mai poti atrage bani in zonelele acestea unde hyperscalerii domina, sa spunem, pietele de investitii”, afirma antreprenorul Bogdan Nafornita din partea Profluo, companie care opereaza o platforma automatizata de procesare a documentelor financiare.

 

Agribusiness.

“Zona de sustenabilitate noi o vedem ca pe un cost pe termen scurt versus un beneficiu pe termen lung. In mod particular in agricultura, costul pe termen scurt tinde sa devina o problema mai mare decat pentru un business poate in alt sector din cauza unor unor deficite. Starea financiara a fermierilor nu este foarte sanatoasa si atunci, in contextul asta, costurile pe termen scurt devin o problema mult mai mare decat a unei companii care functioneaza intr-un sector in care avem un cost pe termen scurt pe care ni-l asumam versus un beneficiu Vedem fermieri, vedem producatori care se duc in zona aceasta, dar nu putem spune ca inca este un trend general in agricultura”, a semnalat Liviu Dobre, CEO al Agricover Holding.

“Finantam astazi 10-15% din portofoliu in aceasta zona de ESG, mai degraba decat pura agricultura sustenabila, avem componente din ambele zone. Practic, avem astazi o buna parte din resursele financiare pe care le atragem din afara Romaniei vin cu alocari de fonduri catre anumite domenii precise”, a adaugat reprezentantul companiei antreprenoriale.

“Aplicarea taxei CBAM (Mecanismului de Ajustare la Frontiera pentru Carbon, n.r) pentru ingrasaminte, pentru ca acesta este unghiul de impact in agricultura, se face de la 1 ianuarie acest an. Am avut o perioada la inceputul anului in care au fost ceva probleme de disponibilitate a productiei pentru ca incertitudinea asta legata de CBAM a adus importatorii intr-o pozitie in care au fost un pic prudenti si atunci in prima parte a anului disponibilitatea a fost o problema. In ansamblu, Uniunea Europeana nu este astazi un mare producator de ingrasaminte pentru agricultura din simplul motiv ca la baza ingrasamintelor sta gazul si nu suntem foarte competitivi in productia de ingrasaminte, iar atunci marea majoritate a ingrasamintelor sunt importate din zone non-EU. Ceea ce inseamna ca CBAM-ul a avut un impact in sensul cresterii costului ingrasamintelor. Daca la astea mai adaugam si conflictul din Iran, cred ca anul asta in medie vorbim de o crestere cu 50% a preturilor pentru fertilizanti la poarta fermei”, sustine Liviu Dobre din partea Agricover.

 

Asset management.

“Ne dorim sa finantam proiecte verzi si obligatiuni verzi pe plan local”, a spus Horia Braun – Erdei, CEO si Presedinte al Directoratului in cadrul Erste Asset Management Romania, unul dintre cei mai mari jucatori din industria locala de asset management si parte a grupului financiar austriac Erste.

“Din perspectiva emitentilor, cred ca acel greenium (randamentul obtinut de obligatiuni in formate sustenabile, n.r.) in sensul in care emitentii poate sperau sa aiba un avantaj de pret si sa se poata imprumuta mai ieftin datorita faptului ca folosesc sumele respective pentru scopuri legate de sustenabilitate, din ce inteleg nu mai este atat de evident acest avantaj. Si, intr-adevar, cred ca in ultima perioada pipeline-ul de astfel de produse de finantare s-a rarit. Au fost mai putine emisiuni.  Ultimele emisiuni ale bancilor – bancile care de obicei revin an de an in piata pentru ca trebuie sa acopere acea nevoie de capital de tip MREL prin emisiuni de obligatiuni senior non-preferred in general – nu au fost cu componente de sustenabilitate, deci nu au existat astfel de oportunitati”, a precizat reprezentantul Erste Asset Management Romania, care are sub administrare active de peste 9 mld. RON.

“Noi, in general, ne uitam la orice oportunitate din piata, dar din pacate nu prea am avut din ce alege, ca sa spun asa. Emisiunile care au fost, cum a fost de exemplu cea de la  Autonom a fost o emisiune foarte mica, unde deja aveam expunere, Deci, nu prea poti sa construiesti, noi ne-am fi dorit sa putem construi un portofoliu de obligatiuni verzi sau obligatiuni sustenabile sau macar sustainability linked, dar in momentul de fata ne este foarte greu. Trebuie sa alocam pe un fond care este administrat tinand cont de criterii de sustenabilitate in mod explicit, un fond de articol 8, cum se spune, de obligatiuni, insa componenta de obligatiuni corporative este in mod covarsitor investita in fonduri internationale. Pentru ca doar acolo putem sa ne luam expunere cu adevarat semnificativa, sa spunem asa. Din pacate, nu avem prea multe de raportat din punctul acesta de vedere, dar interesul nostru este in continuare acolo”, a completat Horia Braun – Erdei.

 

Energie verde.

“Ce pot sa spun este ca la nivel de portofoliu EBRD in Romania, cam 40% este acoperit de catre sectorul corporate, 30% este infrastructura sustenabila, care include partea de infrastructura, de sector public si de energie, iar diferenta de vreo 25% sunt institutii financiare. La nivel de semnari anul acesta, am semnat in energie verde finantari de aproximativ 250 mil. Euro deocamdata.”, a punctat Mihaela Mihailescu, Deputy Head Romania in cadrul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD).

“Modul in care ne uitam noi la aceste investitii este dincolo de acest numar, de cat am semnat. Ne uitam, mai degraba, la ce capacitati am sustinut pentru implementare si cred ca este bine sa prezint acest metric, pentru ca pentru prima data in acest an am finantat capacitati de stocare, Daca anul trecut am finantat in jur de 220 mil. Euro, cam 1,1 GW de capacitate de vant si solar in energie regenerabila, anul acesta pana in prezent, am sustinut implementarea a 930 MW de energie regenerabila si, pentru prima data, aproximativ 400 MW de capacitate de stocare. Ceea ce demonstreaza asta este ca incercam cumva sa ne aliniem la ceea ce are Romania nevoie pe partea de investitii. Asa cum stim, cu totii au fost aceste probleme in Romania in acest an, cu aceste dezechilibre foarte mari pe piata de energie si, intr-adevar, Romania are nevoie de capacitati de stocare”, a precizat bancherul EBRD.

“Asa cum mentionam legat de aceste investitii, de finantarea noastra in proiecte de stocare, am lucrat foarte mult pe ele si anul trecut numai ca sunt investitii mult mai greu de structurat, pentru ca veniturile sunt mult mai volatile si mai greu de prognozat si a fost mult mai greu sa gasim acea structura de finantare, care sa functioneze atat pentru investitori, cat si pentru noi. Deci, sunt proiecte care dureaza mai mult in faza de analiza si in cea de negociere. Dar ceea ce demonstreaza cumva asta este ca stocarea in sine devine un activ de sine statator, nu mai este un activ adiacent investitiilor in regenerabile, si asta vedem in investitiile pe care le avem si in pipeline. Adica nu mai avem investitii regenerabile fara capacitate de stocare, iar capacitatea de stocare pe care o avem in pipeline pentru restul anului este foarte mare”, a completat Mihaela Mihailescu din partea EBRD.

 

Finantare sustenabila.

“Nu ar trebui sa consideram ca finantarea verde sa fie mai ieftina, deoarece tehnologiile verzi sunt inca asociate cu riscuri mai mari. Nimeni nu stie care va fi profilul de plata pentru proiectele de hidrogen verde sau pentru sistemele de captare si stocare a carbonului. Insa, este important sa construim rezilienta pentru ca economia Romaniei este inca foarte dependenta de combustibilii fosili, in special in sectorul energetic. Asta inseamna ca este expusa la tot felul de socuri provenite din Orientul Mijlociu, care se reflecta in preturile petrolului si al gazelor. Este bine pentru o companie sa fie atat de dependenta? Nu prea. Iar acest lucru face ca argumentele economice (business case, lb. eng.) sa fie in jurul tranzitiei catre mai multa securitate energetica si dezvoltarea mai multor proiecte de energie regenerabila”, a semnalat Vera Economou, CEE Regional Lead for the Sustainable Solutions Group in cadrul grupului bancar olandez ING.

“Pot spune ca ponderea Romaniei la nivelul intregii regiuni a Europei Centrale si de Est este relativ mica. De exemplu, cand ne uitam, emitentii dominant vin, de regula, din Austria. Guvernul austriac are obligatiuni verzi emise emise de aproximativ 6 mld. Euro, iar pentru piata din Romania vedem doar 800 mil. Euro in primul semestru din 2026. Iar anul trecut, a fost finantare sustenabila emisa de 1 mld. Euro pe piata din Romania”, afirma bancherul ING Bank.

Printre tranzactiile locale de finantare sustenabila la care ING Bank a participat recent a fost imprumutul cu obiective de sustenabilitate in valoare de 3,1 mld. RON contractat de catre Delgaz Grid de la un sindicat de banci, tranzactie inchisa in iunie 2026 in cadrul careia banca olandeza a avut rol de Unic Coordonator, Bookrunner si Coordonator de Sustenabilitate.

 

Real Estate.

De ce companiile din sectorul imobiliar se numara printre cei mai mari emitenti recurenti de obligatiuni verzi de pe burse?

“Daca ne uitam la sectorul imobiliar, acesta este industrie foarte intensiva din punct de vedere a capitalului. Este unul dintre sectoarele din lume care functioneaza intotdeauna cu un nivel ridicat de indatorare. Asadar, cred ca este normal sa vezi companii imobiliare ca imprumuta sume mari (sizeable borrowers, lb.eng.) si cu cat compania este mai mare, cu atat va imprumuta mai multi bani”, afirma Richard Wilkinson, CFO al grupului CTP, unul dintre cei mai mari investitori straini de pe piata imobiliara din Romania.

“Este cel mai adanc bazin de lichiditate si cea mai buna cale pentru noi sa ne finantam la scara business-ului la care suntem acum – si suntem la jumatatea anului cu un bilant putin sub 20 mld. Euro. Piata obligatiunilor este in termeni de marime si adancime piata care poate raspunde nevoilor noastre de finantare”, a precizat CFO-ul grupului CTP.

 

Materiale de constructii.

“Resursele pe care planeta noastra le genereaza in fiecare an sunt din ce in ce mai rapid consumate. Sectorul de constructii contribuie la emisiile de dioxid de carbon cu aproximativ 34-37% pe an, in total, inclusiv materiale de constructii, dar in principal este modul in care cladirile sunt operate in sensul ca exista o eficienta energetica foarte mica in ce priveste cladirile care exista in momentul de fata in lume”, a semnalat Horia Adrian, General Manager South East Europe in cadrul grupului international de materiale de constructii Titan.

Ce impact are aplicarea CBAM pe piata in care activeaza Titan?

“Taxele acestea mi se par cat se poate de firesti, iar in ceea ce priveste sectorul materialelor de constructie au fost implementate incepand cu anul acesta. Ele sunt raportate anul acesta, in momentul de fata nu sunt inca incasate, sa spun asa. Exact, acesta este punctul de sensibilitate. Este important sa ne asiguram ca aceste declaratii facute de catre cei care importa materialele, de catre producatorii de materiale din afara Uniunii Europene, sunt corecte, sunt credibile. Pentru ca nu ai sa spui, ok, asta cred eu ca sunt emisiile si alta este ca cineva sa se convinga ca intr-adevar raportarea este corecta. Deci, aici consider ca este putin de lucru pe partea aceasta administrativa. Nu exista niciodata o lipsa a unui cadru legal. Cea mai importanta, cea mai dificila problema este implementarea acelui cadru legal in mod corect si précis”, este de parere Horia Adrian din partea producatorului elen de ciment si materiale de constructii Titan.

 

Piete de capital.

“In ceea ce priveste obligatiunile emise pe pietele din Europa Centrala si de Est, vorbim numai de la inceputul acestui an de aproape 200 de emisiuni, cu peste 50 mld. Euro.”, a rezumat Bogdan Campianu, Managing Director & Head of SEE Investment Banking in cadrul bancii de investitii cehe WOOD & Company.

“Am incercat sa evidentiem din aceste bonduri pe cele verzi sau cu obiective de sustenabilitate (sustainability linked) si as remarca 22 de astfel de emisiuni, care reprezinta vreo 11-12% dintr-un total de 189 de emisiuni de obligatiuni, ceea ce este in linie cu proportia acestui tip de bonduri, in general. Nu e relevanta doar pentru regiunea noastra, ci chiar pentru Europa sau chiar global”, a nuantat Bogdan Campianu.

“La noi anul acesta, este doar acest Sustainability Link Bond de 30 mil. Euro de la Autonom. Dar nu ducem lipsa nici in Romania de astfel de instrumente. In poza asta de la inceputul anului nu stam asa de bine ca Polonia. Si Cehia a fost o piata destul de activa”, a completat reprezentantul WOOD & Company.

Evenimentul MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026 este sustinut de catre Agricover Holding in calitate de Event Partner, respectiv de catre Vetimex Capital in calitate de Supporting Partner.

 

 

 

 

 

 

CITESTE SERIA INTEGRALA MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026

 

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026: “Motivul pentru care emitem obligatiuni verzi nu este neaparat ca avem vreun avantaj mare de pret pentru ca asta nu cred ca exista, ci mai degraba pentru ca sunt mai multi investitori care pot investi in obligatiuni verzi decat cei care pot investi in obligatiuni non verzi”. EBRD a semnat in 2026 finantari in Romania de 650 mil. Euro, din care peste 90% sunt investitii verzi. Imprumutul verde si cel cu link de sustenabilitate domina finantarea sustenabila locala. Pietele din Europa Centrala si de Est au atras in primele 9 luni ale anului peste 8,3 mld. Euro din emisiuni de obligatiuni in format sustenabil si finantari sustenabile totale in jurul a 22 mld. USD in primele 5 luni ale acestui an

 

Mihaela Mihailescu, EBRD: In 2026 am semnat pana in prezent deja aproximativ 650 mil. Euro, din care 93% sunt investitii verzi. In acest moment lucram pe tranzactii de 500 mil. Euro pe partea EBRD.  Depinde foarte tare de cum evolueaza negocierile si de disponibilitatea companiilor de a semna in acest an astfel ca ne asteptam pentru 2026 la un volum total de investitii de 800 – 900 mil. Euro. “Avem incredere ca economia Romaniei isi va reveni si ca putem sa contribuim putin la aceasta imbunatatire a situatiei economice prin investitiile pe care le furnizam in economie”

 

Richard Wilkinson, CTP: “Romania nu este o tara emergenta asa cum nicio tara din UE nu este o piata emergenta. Rata PIB per capita a Cehiei este mai mare decat cea a UK si nimeni nu se gandeste ca UK ar fi o tara in curs de dezvoltare”. In acest moment, este mai ieftin sa te imprumuti de pe piata obligatiunilor decat de pe piata bancara. Aproximativ 83% din mixul de finantare al CTP de peste 9,5 mld. Euro inseamna finantare verde sau cu obiective de sustenabilitate, iar acum 10 ani compania era finantata integral din imprumuturi bancare garantate

 

Vera Economou, ING Bank: “Nu ar trebui sa consideram ca finantarea verde sa fie mai ieftina pentru ca tehnologiile verzi sunt inca asociate cu riscuri mai mari. Nimeni nu stie care va fi profilul de plata pentru proiectele de hidrogen verde sau pentru sistemele de captare si stocare a carbonului”. Romania are o pondere relativ mica la scara Europei Centrale si de Est la nivelul cifrelor – cadru ale finantarii sustenabile. Imprumutul verde si cel cu obiective de sustenabilitate sunt cele mai populare forme de finantare sustenabila locala in timp ce obligatiunile verzi domina scena CEE si a EMEA

 

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management: In ultima perioada pipeline-ul local de oportunitati de investitii in obligatiuni verzi sau sustenabile s-a cam rarit. Ne dorim sa finantam proiecte verzi si obligatiuni verzi pe plan local. “Daca vom avea un guvern instalat in saptamanile sau lunile urmatoare s-ar putea pune problema unor noi deal-uri pe piata de capital, dar cred se cam inchide fereastra de oportunitate”

 

Liviu Dobre, Agricover: Finantam astazi 10% – 15% din portofoliul nostru in aceasta zona ESG. Vedem sustenabilitatea ca pe un cost pe termen scurt versus un beneficiu pe termen lung. Impactul CBAM si conflictul din Iran au produs in 2026 o crestere medie de 50% a preturilor de fertilizanti la poarta fermei

 

Horia Adrian, Titan Group: Sectorul de constructii, inclusiv materialele de constructii, contribuie cu peste 34% pe an la emisiile de carbon din lume. Grupul Titan isi propune investitii de peste 200 mil. Euro pana in 2030 in directii precum produse cu emisii de carbon reduse, folosirea combustibililor alternativi, materiale alternative cimentului sau eficienta energetica. “Legat de impactul CBAM, este important sa ne asiguram ca aceste declaratii facute de catre producatorii de materiale din spatiul din afara UE sunt corecte si credibile”

 

Bogdan Nafornita, Profluo: “Daca acum 6 – 12 luni, o companie care avea AI incorporat primea un premium la evaluare, acum primesti eventual un discount daca nu ai AI ”. Profluo este la o evaluare de peste 10 mil. Euro si la circa 2 ani distanta de o runda de finantare de serie A. In ce directie merge viitorul Profluo intre o listare pe bursa si o intrare in portofoliul unui jucator mare de tehnologie

 

Bogdan Campianu, Wood & Company: Pietele CEE au atras in primele 9 luni din 2026 peste 8,3 mld. Euro prin 22 emisiuni de obligatiuni verzi si sustenabile, cu Polonia lider detasat care a luat bani de la investitori cat urmatoarele 3 tari din regiune la un loc. Investitorii institutionali asteapta IPO-uri pe bursa de la Bucuresti cu tichete minime de 100 mil. Euro pentru a evita lipsa de lichiditate a titlurilor. “Investitorilor nu prea le place sa vada la IPO doar exituri de actionari si trebuie sa ai o poveste, care in general e bine sa fie una de crestere”

 

 

 

 

 

 

 

Sursa: MIRSANU.RO

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026: Lideri de business, antreprenori, finantatori si investitori vor dezbate despre impactul tendintelor economice si al politicilor ESG asupra sustenabilitatii companiilor si a sectoarelor

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026

Leadership. Sustainability. Impact.

Lideri de business, antreprenori, finantatori si investitori vor dezbate pe 30 septembrie la evenimentul MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026 ce strategii au companiile si care este impactul pe care tendintele economice, geopolitice si politicile ESG il au asupra sustenabilitatii afacerilor.

Continutul celei de-a cincea editii anuale a acestui eveniment se concentreaza sub tema Leadership. Sustainability. Impact. asupra liderilor de afaceri si a strategiilor cu care acestia raspund tendintelor ce isi pun amprenta asupra companiilor si a sectoarelor in care activeaza, precum si asupra evolutiei finantarii si a investitiilor aliniate tintelor de neutralitate climatica in raport cu finantarea in formate clasice.

Evenimentul lansat in 2022 urmareste evolutia finantarii verzi de la tranzactii de finantare bancara pana la emisiuni de obligatiuni cu componente de sustenabilitate, a investitiilor in proiecte cu amprenta redusa de carbon, tranzactii cu componente de sustenabilitate, impactul la nivel financiar, operational, al modelelor de afaceri cu care opereaza companiile si tendintele care modeleaza mediul economic.

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO a lansat incepand din 2025 o noua structura a acestui eveniment sub forma unei suite concentrate de dialoguri 1:1 cu fiecare vorbitor.

 

ARGUMENT

Mediul economic si investitional international a acumulat intr-un timp relativ scurt experienta unei succesiuni de momente de presiune precum pandemia Covid 19, invazia Ucrainei de catre Rusia, majorarea tarifelor vamale sau criza militara declansata in stramtoarea Ormuz.

Acestea cuplate cu tendinte precum ascensiunea rapida a inteligentei artificiale, reconfigurarea lanturilor de aprovizionare, cresterea bugetelor de investitii in sectorul militar sau alinierea la tintele de neutralitate climatica au modelat intregul mediu corporativ.

Contextul general genereaza constant volatilitate pentru companii, care se confrunta cu o crestere a costurilor de finantare, in timp ce perspectivele de crestere economica devin incerte si se ingusteaza.

Dincolo de cadrul general, tranzitia catre o economie verde a devenit un catalizator major pentru investitiile si finantarile cu componente de sustenabilitate.

Bancile multilaterale de dezvoltare – din care fac parte inclusiv grupul Bancii Mondiale (World Bank), grupul Bancii Europene de Investitii (EIB) si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD) – au angajat in 2025 un volum total de finantare climatica de peste 162 mld. USD la nivel global, din care peste 102 mld. USD au mers catre economii cu venituri mici si mijlocii, respectiv aproape 60 mld. USD au avut ca destinatie economiile cu venituri mari. Pietele care fac parte din Uniunea Europeana – inclusiv Romania – au fost de departe cea mai mare destinatie a finantarii climatice, atragand anul trecut peste 53 mld. USD, adica o treime din totalul acestui tip de finantare.

Pe categorii de instrumente, finantarea climatica este dominata de catre imprumutul de investitii cu o valoare care a totalizat in 2025 peste 110 mld. USD.

Platformele de investitii in energie regenerabila, investitorii in sectorul real estate, bancile si din ce in ce mai multe corporatii alimenteaza cu tranzactii recurente asa – numita economie verde.

Valul de investitii in energie regenerabila din Romania este in crestere, ceea ce ridica si calibrul tichetelor de finantare verde, care la randul lor au devenit o componenta importanta in ansamblul marilor tranzactii de finantare sindicalizata.

Investitori imobiliari majori precum CTP, VGP sau NEPI au integrat finantarea verde ca o componenta principala a mixului lor de finantare a planurilor de investitii, atat sub forma de imprumuturi, cat si de emisiuni de obligatiuni.

Criteriile ESG si politicile de sustenabilitate au inceput sa modeleze si procesele de ridicare de noi fonduri de private equity, iar politicile de investitii ale managerilor de fond au ajuns la tinte de investitii asumate in mod transparent.

Practic, banii noi indiferent de vehiculul prin care circula – fond de investitii, credite, obligatiuni – sunt orientati in masura tot mai mare catre asa – zisa finantare verde.

Finantarea verde se confrunta insa si cu provocari. Investitorii din industria de asset management se uita mai ales catre randamentele si lichiditatea instrumentelor de investitii. Bancile locale prefera acum emisiuni de obligatiuni pe ruta obligatiunilor in format conventional.

Asa – numitul randament greenium la obligatiunile in formate sustenabile emise pe pietele emergente a disparut in 2025, in sensul ca avantajul de pret pentru emitentii care emit obligatiuni in formate sustenabile a scazut sub 1 punct de baza, fata de o medie de aproximativ 2,4 puncte de baza in perioada 2019 – 2024, semnaleaza un studiu realizat de catre IFC si Amundi, lider in sectorul european de asset management. Greenium este diferenta de randament pe care emitentul unor obligatiuni in format sustenabil o obtine fata de varianta in care emite obligatiuni in format clasic.

Alinierea la tintele de neutralitate climatica este insotita si de obligatii de conformare pentru companii, cea mai urmarita amprenta in 2026 este aplicarea Mecanismului de Ajustare la Frontiera pentru Carbon (CBAM), care a intrat in vigoare de la inceputul acestui an. In noul cadru aplicat costului carbonului pentru importurile cu emisii ridicate, importatorii au obligatia sa cumpere certificate CBAM, ceea ce va conduce la cresterea costurilor pentru anumite produse provenite dinafara spatiului Uniunii Europene. Incepand cu aprilie 2027 este asteptata publicarea preturilor certificatelor CBAM aferente primului trimestru din 2026.

 

  • FORMAT Online (pe Zoom)
  • CATEGORIE DE INTERESE leadership, corporate, finantare, investitii, antreprenoriat, ESG
  • DATA 30.09.2026

 

 

AGENDA actualizata a evenimentului este  urmatoarea:

09:55 (EEST) – 10:00  Cuvant de introducere din partea fondatorului jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO

10:00 – 10:20 Q&A Tendinte finantare verde & energie verde

10:20 – 10:40 Q&A Asset Management

10:40 – 11:00 Q&A Banci

11:00 – 11:20 Q&A Materiale de constructii

11:20 – 11:40 Q&A Agribusiness

11:40 – 12:00 Q&A Real Estate

12:00 – 12:20 Pauza

12:20 – 12:40 Q&A Antreprenoriat & Tehnologie

12:40 – 13:00 Q&A Piete de capital

13:00 – 13:05 Concluzii

 

Pana acum, ne-au confirmat participarea la eveniment urmatorii vorbitori:

 

Richard Wilkinson, CFO CTP Group

Mihaela Mihailescu, Deputy Head Romania EUROPEAN BANK FOR RECONSTRUCTION AND DEVELOPMENT

Vera Economou, CEE Regional Lead for the Sustainable Solutions Group ING

Horia Adrian, General Manager South East Europe TITAN Group

Horia Braun – Erdei, CEO & President of the Board of Directors ERSTE ASSET MANAGEMENT ROMANIA

Liviu Dobre, CEO AGRICOVER HOLDING

Bogdan Campianu/ Managing Director & Head of SEE Investment Banking WOOD & Company

Bogdan Nafornita/ CEO & Co-founder PROFLUO

 

Dezbaterile din cadrul evenimentului vor urmari topicuri precum: 

  • Ce tendinte au impact asupra evolutiei sectoarelor economice si asupra sustenabilitatii companiilor
  • Ce strategii si planuri de actiune au liderii pentru a-si conduce companiile in contextul economic si investitional actual
  • Ce companii mizeaza pe finantarea verde pentru a-si sustine planurile de investitii
  • Cine si de ce apeleaza la contractarea de credite verzi sau in format sustenabil si ce tip de companii prefera finantarea in format clasic
  • Care este dinamica si impactul criteriilor ESG asupra portofoliilor de investitii din industria de asset management
  • Cum aplica fondurile de investitii criteriile ESG in politica lor de investitii si care este impactul asupra tranzactiilor
  • Ce obstacole au companiile in aplicarea CBAM
  • De ce emisiunile de obligatiuni verzi sau in alt format sustenabil raman concentrate doar in anumite sectoare din economie
  • Ce arata evolutia tranzactiilor din domeniul energiei verzi
  • Ce dinamica are evolutia finantarii verzi in raport cu finantarea clasica

 

 

Event Partner  AGRICOVER HOLDING

Supporting Partner VETIMEX CAPITAL

 

Participarea la eveniment se face pe baza de invitatie sau taxa de acces de 530 RON (100 Euro). Cei interesați să participe sunt invitați să ne contacteze la office@mirsanu.ro

Pentru MASS MEDIA FREE PASS, va invitam sa ne contactati la office@mirsanu.ro

 

 

Despre MIRSANU.RO

 

  • Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este primul produs media din Romania dedicat exclusiv pietei de tranzactii corporative. Ofera incepand din 2014 informatii, exclusivitati si proiecte editoriale care vizeaza tranzactii din fuziuni si achizitii (M&A), finantari, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii din real estate si alte tipuri de tranzactii corporative majore, valorificand astfel o experienta de aproape 25 de ani in domeniul jurnalismului financiar de top.
  • Continutul sau este pozitionat in spatiul B2B si B2P prin orientarea catre segmentul format din lideri de afaceri, executivi din companii, antreprenori, proprietari de afaceri, respectiv catre comunitatea activa pe piata de fuziuni si achizitii (M&A), finantari corporative si tranzactii pe pietele de capital formata din institutii financiare internationale, fonduri de investitii din industria de asset management, fonduri de pensii, fonduri de venture capital, fonduri de private equity, fonduri de private debt,fonduri de infrastructura, fonduri suverane de investitii, birouri de familie, investitori real estate, investitori NPL, banci de investitii, banci comerciale, firme de consultanta, firme de avocatura, firme de brokeraj si alti furnizori de servicii profesionale dedicate tranzactiilor.
  • Platforma independenta de media MIRSANU.RO are in portofoliul sau evenimente anuale precum MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT (lansat in 2018), MIRSANU IPO CHALLENGE (lansat in 2022), MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE (lansat in 2022 sub titulatura initiala THE SUSTAINABILITY CHALLENGE) si MIRSANU INVESTORS SUMMIT (lansat in 2024), precum si alte evenimente si proiecte de continut dedicate jucatorilor activi pe pietele din Romania si din Europa Centrala si de Est (CEE).
  • O selectie de continut a fiecaruia dintre evenimentele organizate de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este publicata post-eveniment pe www.mirsanu.ro  si distribuita pe conturile proprii de pe retelele sociale.