Intesa Sanpaolo Bank România, filiala locală a celei mai mari bănci italiene, pregătește vânzarea unui portofoliu de credite neperformante cu o valoare nominală de până la 300 mil. euro, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.
Potrivit acestora, portofoliul Intesa Sanpaolo este format din active corporate, iar nivelul provizioanelor acoperă aproximativ 70% din valoarea portofoliului.
Consultanții Deloitte au mandatul de vânzare al portofoliului de credite neperformante scos la vânzare de filiala locală a băncii italiene.
Reprezentanții Intesa Sanpaolo Bank România nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.
Activitățile de administrare a creditelor neperformante sunt coordonate de către Florin Șandor, director general adjunct al Intesa Sanpaolo Bank România și Chief Workout Officer al băncii.
Șandor a fost aproape zece ani șef al departamentului juridic al băncii, iar apoi timp de un an și opt luni a activat în cadrul BNR pe poziția de Senior Consultant. Din iulie 2014, acesta a revenit în cadrul băncii italiene și face parte din echipa de conducere.
Impactul așteptat al tranzacției cu credite neperformante asupra bilanțului subsidiarei locale a italienilor este unul semnificativ. Activele băncii se situau la 30 iunie 2015 la 1,1 mld. euro, în timp ce volumul împrumuturilor acordate era de 0,7 mld. euro, conform datelor publicate de către banca – mamă din Italia. Banca dispune acum de o rețea de aproximativ 60 de unități și circa 700 de angajați.
Intesa Sanpaolo este o bancă născută în urma fuziunii dintre băncile italiene Intesa și Sanpaolo IMI.
În România, italienii au intrat pe piață în 1996 punând piciorul la Arad, unde au înființat o bancă destinată finanțării IMM-urilor. Din 1 octombrie 2012, Intesa Sanpaolo România a fuzionat absorbind Banca CR Firenze România SA.
Acțiunile Intesa Sanpaolo România sunt deținute de Intesa Sanpaolo SpA cu o participație de 91,47%, Cassa di Risparmio di Firenze SpA (8,18%) și Intesa Sanpaolo Holding International S.A. (0,35 %).
Poziția afacerii Intesa Sanpaolo în piața locală de profil contrastează puternic cu ceea ce înseamnă grupul Intesa în piața bancară europeană. Astfel, Intesa Sanpaolo era la 30 august a șaptea bancă din zona euro după valoarea bursieră, cu 54,3 mld. euro, înaintea RBS (53,6 mld. euro), ING (52,8 mld. euro), Deutsche Bank (36,2 mld. euro), SocGen (35 mld. euro), UniCredit (34,8 mld.euro) și Credit Agricole (31,9 mld. euro). Intesa are active totale de 668 mld. euro și operațiuni concentrate pe piețele din Italia, Europa Centrală și de Est, Orientul Mijlociu și nordul Africii.
Pe piața bancară locală, Intesa Sanpaolo intră în prima jumătate a clasamentului. La finele anului trecut, Intesa avea o cotă de piață de 1,2% cu un activ net bilanțier de 1 mld. euro, ocupând poziția 18 din cele 40 de instituții de credit, potrivit raportului anual al băncii centrale.
Intesa nu a avut ambiții în România de a intra în lupta pentru o poziție de top, o excepție notabilă fiind depunerea unei oferte în 2005 la privatizarea BCR, tranzacție tranșată de Erste pentru o sumă de 3,75 mld. euro, record absolut în istoria vânzării de active locale.
Ultimul bilanț anual al Intesa Sanpaolo România indică pierderi de aproape 60 mil. euro la 31 decembrie 2014, în condițiile în care banca nu a mai făcut profit din 2008 până acum. La nivel de grup, Intesa a raportat un profit net de 2 mld. euro după primul semestru.
În contextul în care peisajul bancar după izbucnirea crizei globale în urmă cu șapte ani a fost marcat de reducerea personalului și a rețelelor din teritoriu, ultimii ani au adus o tendință de curățire a pieței, concretizată pe de o parte prin exitul unor jucători ca Millennium (Portugalia), RBS (Marea Britanie), Volksbank (Austria), MKB (Ungaria), iar pe de altă parte printr-o serie de tranzacții cu portofolii neperformante.
Tranzacțiile cu credite neperformante, încheiate până acum în jurul unui interval de discount situat între 85% și 93% față de valoarea nominală, conform datelor colectate din piață de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, fie au rolul de a elibera băncile de presiunea provizioanelor pentru a putea redirecționa resurse către creditare, fie anticipează tranzacții de exit ale unor jucători cum a fost cazul Volksbank și cum este în prezent cazul Piraeus.
Pe piața românească, primele tranzacții de calibru au apărut anul trecut – vânzarea unui portofoliu neperformant de 495 mil. euro de către Volksbank România, bancă acum în curs de integrare în structurile BT, apoi seria de tranzacții ale BCR – cu o valoare de peste 620 mil. euro, inclusiv proiectul Saturn (portofoliu de 400 mil. euro).
Cea mai mare astfel de tranzacție pe piața de profil, vânzarea portofoliului Neptun de 2,7 mld. euro al BCR, a eșuat la începutul acestei luni, în contextul în care în același interval de timp Erste a mai venit cu o veste – șoc, demisia cehului Tomas Spurny înainte de expirarea mandatului și înlocuirea sa în poziția de CEO al celei mai mari bănci locale cu Sergiu Manea.
Tranzacția Neptun de la BCR a atras în premieră atenția asupra României din partea mai multor fonduri de talie globală. Erste a primit pe 27 iulie două oferte finale de la Lone Star și Blackstone, cuprinse în intervalul 11 – 14 eurocenți pentru 1 euro credit neperformant la valoare nominală. Lone Star a depus oferta mai bună, fiind aproape de a semna tranzacția, apoi s-a retras, iar Blackstone a venit în august cu o ofertă finală îmbunătățită cu puțin peste cea înaintată de Lone Star, însă Erste a decis să renunțe la tranzacție, austriecii având așteptări de preț mai mari.
Pe piața de profil, UniCredit Bank urmează să intre în perioada următoare cu portofoliul neperformant, estimat la 340 mil. euro, cu nume de cod Triton, mandatul de vânzare fiind luat de consultanții KPMG.
Băncile românești au de vândut portofolii neperformante care totalizează peste 10 mld. euro, conform unor estimări.