““In lumina unui context in care sentimentul investitorilor strategici a atins cel mai redus nivel din ultimii 6 ani, conform Business Sentiment Index de la FIC (Foreign Investors Council), in primavara 2025, Romania inregistreaza in acelasi timp o scadere a investitiilor straine directe cu 11% in 2024 si 29% pana in martie 2025. Cred ca asta este un punct de plecare esential pentru analiza noastra asupra provocarilor si oportunitatilor locale. In acest context, FIC a identificat probleme gen transparenta si constientizare in aplicarea politicilor, provocari in reglementare, birocratie, fiscalitate si, bineinteles, infrastructura. Singurul element competitiv este forta de munca adecvata. Doar 35% dintre companii intentioneaza sa creasca capitalul in urmatoarele 12 luni in timp ce 30% planuiesc reduceri, iar 88% dintre respondenti iau in considerare masuri de diminuare a costurilor, ceea ce este o atitudine comparabila cu perioadele Covid sau inceputul lui 2022 cand razboiul din Ucraina a inceput. Deci, cred ca sentimentul nu este cel mai bun”, a declarat René Schöb, Partner, Head of Tax & Legal in cadrul firmei de audit si consultanta KPMG Romania, la MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025, eveniment online organizat pe 26 iunie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.
“Am discutat cu multe companii internationale investite in Romania, din pacate, majoritatea dintre ele nu au avut si nici nu au in prezent niciun apetit pentru investitii suplimentare in Romania exact din cauza motivelor enuntate anterior”, a adaugat acesta.
“Am intalnit doi investitori strategici care au abandonat o achizitie intentionata in Romania cu cateva luni in urma chiar inainte de semnarea SPA-ului (contract de vanzare – cumparare, n.r.). Au facut toate demersurile, dar din cauza circumstantelor locale, un amestec de preocupari legate de politica fiscala si de preocupari politice, au oprit tot”, sustine René Schöb.
“Cu KPMG am fost implicati in mai multe tranzactii M&A, in ultimele 6 – 12 luni, ceea ce demonstreaza ca exista inca apetit din partea investitorilor strategici straini si locali pentru achizitii cu valoare adaugata. Am avut multe tranzactii in domeniile retail, agricultura, proteine, imobliare, logistica, piese auto, servicii medicale si energie verde”, afirma consultantul KPMG.
“Daca un investitor strategic vede o oportunitate de piata si o poate finanta, este posibil sa faca o investitie in ciuda conditiilor de piata provocatoare pentru ca este o decizie de investitii”, este de parere René Schöb.
Care este sentimentul printre antreprenori in contextul actual de piata?
“Noi vedem acum un accent pe optimizarea cashflow-ului pentru ca lumea nu prea intelege ce se va intampla in 6 – 12 luni. Cred ca sunt niste lucruri blocate, din pacate, dar din alta parte sunt si antreprenori care zic “ok, eu sunt antreprenor, acum este momentul sa risc pentru ca pot”. Sunt ori intr-o pozitie foarte puternica in piata sau au luat niste proiecte gen subventii europene sau ajutor de stat, si acum au o capacitate total diferita si ataca piata. Deci, avem un mix total de sentimente. Si sunt altii care vad ca Bulgaria se duce spre euro, noi mai suntem cu lei, am vazut ca cursul leu cu euro s-a miscat si trebuie sa ne uitam putin mai mult catre alte monede, adica investim un pic mai mult in strainatate”, a punctat reprezentantul KPMG Romania.
“Vedem mai multi antreprenori locali care au facut si primele demersuri pentru a se extinde local sau in strainatate. Deci avem cumva niste nori negri, dar sunt unii care au un radar foarte bine ajustat pentru business-ul lor. O parte a cresterii unei afaceri care nu trebuie neglijata si de mare interes pentru clienti sunt proiectele de subventie europeana si ajutoare de stat. Cred ca astea nu trebuie neglijate in contextul actual, in special cand costul banilor este ridicat, este o modalitate buna pentru extinderea afacerilor”, a semnalat René Schöb.
La ce oportunitati de investitii sau tranzactii se uita antreprenorii?
“Vedem in ultimele 6 – 12 luni mult interes de la antreprenori in agricultura, care este legat inclusiv de productia de carne, de proteine, care este o piata foarte interesanta pentru ca nu este foarte bine structurata. Sunt mai multi „playeri” (jucatori – n.r.) care sunt mai mici, dar au nevoie de bani sa se extinda sau sa faca investitii. Si am vazut si investitii in pietele in care tu stii deja de la statistica cum va fi piata in urmatorii 2 – 3 – 4 ani. Hai sa zicem ca vom sti exact cate masini vor fi in Romania in 2027 si din statistici RAR sau ITP stim exact ce masini avem, ca au nevoie de piese de schimb, ca au nevoie de service si cred ca business-uri care au statistici sunt foarte interesante si pentru investitori din strainatate pentru ca este previzibil ce se intampla in piata”, a spus consultantul KPMG.
Ce inseamna vanzarea Cargus de catre fondul de investiti MidEuropa catre Sameday?
“Daca un grup precum Emag are nevoie de capacitate logistica si asta este clar strategic pentru ei, pe de alta parte, a fost un fond de investitii care a pastrat investitia cam mult, asta este clar un add-on strategic pentru Emag”, a comentat René Schöb.
Cum s-a vandut afacerea La Cocos catre Schwarz, grupul – mama al Kaufland si Lidl, la numai cateva luni de la preluarea sa de catre consortiul format de catre EBRD cu doua fonduri de investitii?
“In cazul La Cocos, cred ca nu am vazut asa ceva in ultimii 18 ani in Romania in care cineva investeste si dupa 3 – 4 luni deja se vinde. Si cred ca asta arata ca vorbim despre un model de afacei sau un business foarte interesant pentru care exista pofta in piata”, este de parere consultantul KPMG.
“Deci, intr-un caz avem un add – on strategic (achizitia Cargus de catre grupul Emag) pentru capacitatea sa de growth investments (investitii de crestere, n.r.) si la cealalta este cumva un pivoting spre un business diferit de la un mare grup din strainatate, hai sa nu ii zicem multinationala, dar este un mare grup international de retail, care poate nu a vazut asa ceva pe alte piete si a avut pofta sa investeasca aici”, sustine Schöb.
“La Cocos este 100% antreprenoriat romanesc si <<bootstrapped>> (care s-a bazat pe propriul sau capital) pana acum. Este o afacere foarte interesanta, cu o crestere extraordinara si intr-un domeniu in care sunt deja multi jucatori foarte mari, care sunt foarte puternici, dar totusi fondatorul a lasat o marca pe piata si se extinde foarte repede”, a adaugat acesta.
“Cred ca este mai usor pentru al doilea cumparator acum pentru ca tocmai s-a facut un due diligence si este un << build on>> (activ peste care poti sa construiesti afacerea mai departe, n.r.) si nu ai nevoie de asa multe procese de verificare. Cred ca din cauza asta nu a durat asa de mult tranzactia”, a semnalat consultantul KPMG.
A facilitat vanzarea – record incheiata de catre investitorul financiar MidEuropa catre investitorul strategic Ahold Delhaize pentru vanzarea rapida a retelei La Cocos catre un investitor strategic?
“Sincer, eu personal nu cred asta pentru ca intotdeauna un punct de pornire este cota de piata. Dar au fost si alti retaileri pe piata care nu au fost vanduti de ani de zile. Cred ca aici este si despre activ (asset) si daca vezi a future growth plan (plan de crestere) in care merita sa investesti si nu doar un add-on sau ca ai tu putin mai mult cota pe piata. Eu nu cred asta”, afirma René Schöb.
“In sfarsit, suntem intr-o piata in care sunt 3 – 4 retaileri foarte mari si, de obicei, cota de piata nu se misca foarte mult, se misca 1%, 2%, care este deja foarte mult. Deci, nu cred ca a fost aici pofta de cota de piata, ci a fost chiar un pas strategic si in cazul Profi si in cazul La Cocos”, a mai spus René Schöb, Partner, Head of Tax & Legal in cadrul firmei de audit si consultanta KPMG Romania, la panelul Investitori strategici si antreprenori din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.
MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025 este sustinut de KRUK Romania in calitate de Event Partner si de AxFina Romania in calitate de Supporting Partner.
CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025
MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025: “Este clar ca Varsovia si Bucurestiul vor fi vazute centrele financiare ale motorului de crestere al Uniunii Europene”. Cu tranzactii puse “on hold” de instabilitatea politica, investitorii asteapta stabilitate si directia in care se vor misca politicile economice ale noului guvern din Romania. Ministerul Finantelor are in plan o ultima emisiune de eurobonduri “de cateva miliarde de euro” in 2025 si imprumuturi de la banci ca backup daca transa 4 din PNRR nu va fi trasa in acest an. Ce tendinte urmaresc investitorii strategici, antreprenorii, managerii de fonduri de private equity, venture capital, private debt, fonduri de pensii, finantatorii internationali, investitorii de pe pietele de capital, real estate, debt management in spatiul Europei Centrale si de Est
Marius Cara, European Investment Bank Group: Avem un pipeline in Romania asemanator cu cel de anul trecut, tinta noastra ramane intre 1,5 mld. Euro si 2 mld. Euro pe an la nivelul bancii cu acelasi mix de infrastructura, energie si investitii in IMM-uri. EIB asteapta cu mare interes sa investeasca in emisiunea de obligatiuni verzi a Electrica
Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Sunt pregatiri, dar nu am niciun semn privind tranzactii sigure ce ar urma pe bursa pentru ca posibilele listari asteapta mai multa claritate privind politicile economice. Cum arata un “to do list” al lui Adrian Tanase pentru urmatorul CEO al BVB. “As vrea sa vad listate pe bursa REIT-uri din imobiliare sau companii mari precum Dedeman, iar companii care se dezvolta regional sau global sa fie listate si pe Bursa de Valori Bucuresti”
Stefan Nanu, Ministerul Finantelor: Ne facem calculele pentru urmatoarea emisiune de titluri Fidelis si luam in considerare maturitatea de 10 ani la obligatiunile in Euro. Investitorii din SUA au o expunere foarte mare pe Romania de cateva miliarde de euro, atat pe eurobonduri, cat si pe piata titlurilor de stat in lei. La eurobonduri ne uitam sa largim cadrul de emitere de obligatiuni verzi catre cele in format sustenabil, iar in partea a doua anului vrem sa emitem noi obligatiuni Samurai posibil tot verzi. Cine sunt cei mai mari investitori in titlurile de stat de pe piata interna si cine are cele mai mari expuneri pe eurobondurile romanesti
Voicu Oprean, AROBS: Dupa tranzactia din SUA, mai avem un buget disponibil de achizitii M&A de circa 20 mil. Euro si speram sa mai finalizam cateva achizitii in 2025. Suntem relativ aproape cu doua tranzactii, una pe piata europeana in zona de produse, iar cu alta vrem sa completam zona de automotive
Adrian Negru, Raiffeisen Asset Management: Fondurile locale de actiuni si fondurile de pensii Pilon 3 au actiuni de peste 1 mld. Euro pe bursa de la Bucuresti, formand in ultimii 2 – 3 ani inca un jucator institutional important la BVB. “Probabil cand vom ajunge cu fondul de pensii private facultative la active de 200 – 300 mil. Euro sau 500 mil. Euro, pot sa ma gandesc sa investesc 25 – 40 mil. Euro in fonduri de private equity. Pana atunci sunt alte oportunitati care aduc mai multe beneficii pentru fond decat „sa spargem gheata” in private equity la acest moment”
Cristian Munteanu, Early Game Ventures: Primele cifre pe care le facem publice acum privind randamentul fondului nostru Early Game Fund I vintage 2019 arata la nivelul lui martie 2025 un multiplu al capitalului investit de 2,7x, IRR brut de 31% si TVPI de 2,1x. Obiectivul nostru real este de a face un multiplu de 10x la fiecare dintre fondurile pe care le avem. Observam o crestere a evaluarilor initiale ale companiilor de la fondul 1 la fondul 2. “O runda de investitii de serie A nu se mai face astazi la o evaluare de 20 mil. Euro, se discuta deja de la 40 mil. Euro in sus”
Marius Ghenea, Catalyst Romania: Vom incepe sa lucram spre finele acestui an la structurarea fondului de venture capital Catalyst Romania III, care va avea un capital de circa 80 mil. Euro, portofoliu de 15 – 20 companii, iar tichetele de investitii vor creste la 2,5 – 3 mil. Euro. La fondul Catalyst Romania I, dupa 7 exituri suntem la o rata DPI de distributie de capital catre investitorii din fond de peste 1x, cel mai bun exit fiind la un multiplu de bani de 20x. Vom trece in 2025 – 2026 si la primele exituri din fondul Catalyst Romania II
Cosmina Marinescu, KRUK Romania: Avem o rocada foarte clara pe piata vanzarii de portofolii de datorii – daca anul trecut, IFN-urile reprezentau circa 60% din portofoliile puse in vanzare, in 2025 banking-ul reprezinta aproximativ 70%, iar IFN-urile au o pondere de peste 20% in piata. Asteptam in partea a doua a anului sa apara la vanzare portofolii bancare la nivel de valoare nominala de peste 100 mil. Euro
René Schöb, KPMG Romania: Investitorii straini nu au apetit pentru investitii noi in Romania, sentimentul dominant fiind cel de a-si reduce costurile. Noi vedem la antreprenori un accent pe optimizarea cashflow-ului pentru ca lumea nu intelege ce se va intampla in 6 – 12 luni. Unde vad investitorii strategici si antreprenorii oportunitati de investitii pe piata. “La tranzactia grupului Emag cu Cargus este un add-on in timp ce la vanzarea La Cocos catre grupul Schwarz nu vorbim despre o achizitie pentru cota de piata, ci despre un model de business diferit spre care a pivotat strategic un mare grup international de retail”
Nick Vozianov, ING Bank: Probabil, Digi, dar intotdeauna exista un al doilea competitor – sectorul de petrol si gaze, daca ar fi sa pariez cine din Romania ar putea face un imprumut sindicalizat de minim 1 mld. Euro. Piata imprumuturilor bancare pentru corporatii din CEE a ramas constanta ca valoare la 24 mld. Euro in prima jumatate a anului, insa pe fondul scaderii puternice a volumului de la 62 – 63 tranzactii in S1 2024 la 35 de tranzactii in acest an. Piata creditelor sindicalizate din Romania a contabilizat circa 1 mld. Euro in 6 tranzactii in 2024, cu un volum constant de tranzactii, dar pe o piata de 3 ori mai mica in valoare
Matthias Siller, Barings: Este clar ca Varsovia si Bucurestiul vor fi vazute centrele financiare ale motorului de crestere al UE. Romania este la o rascruce de drumuri, iar participantii la piata de capital au de luat acum niste decizii privind directia si pasii urmatori. De exemplu, cred ca la Banca Transilvania sunt 2 optiuni – fie va fi un candidat principal pentru preluare in ceea ce va fi o piata M&A hot in Europa, fie as invita statul roman sa preia participatia EBRD din banca. Ce mesaje are investitorul global despre participatiile statului in companiile de utilitati listate si despre portofoliile fondurilor de pensii din Romania
Dan Dascal, BT Asset Management: Obligatiunile emise de catre statul roman cu un cupon de 7% la Euro garanteaza un randament de 30%, ceea ce ar fi o investitie foarte buna. Investitiile in active real estate pot genera randamente la euro superioare titlurilor de stat cu randamente anuale de circa 8% la euro, care pot fi optimizate prin metode prin care poti sa iti iei leverage
William Watson, Value4Capital: Romania inca are o piata relativ neconsolidata fata de Polonia, ceea ce o face un loc foarte atractiv de investitii atat pentru strategici, cat si pentru investitorii financiari. Piata de private equity din CEE are doua dependente pe partea de fundraising – un procentaj mult mai mare de investitori si institutii private, iar institutiile financiare internationale si agentiile guvernamentale joaca un rol-cheie in strangerea de noi fonduri fata de restul Europei
Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Fondurile baltice de pensii private au o pondere de circa 20% din noul nostru fond regional de private equity. Grupul INVL, cumparatorul Pehart, are investitii totale in Romania pe mai multe piete care se apropie de 500 mil. Euro, cifra care include atat capitalul de investit, cat si partea de datorii
Bartosz Kwiatkowski, Enterprise Investors: Tinta noastra pentru piata din Romania este sa avem o tranzactie add-on pe care o vom anunta in curand si o achizitie directa din noul fond in termen de un an. Avem nevoie de randamente mai mari la tranzactiile pe piete inafara Poloniei pentru a justifica investitiile pentru ca exiturile sunt mai provocatoare in tari mai mici
Evtim Chesnovski, Integral Capital Group: Ne uitam in Romania in urmatoarele luni la o achizitie, posibil doua tranzactii. Primul exit dintr-o companie din Romania il vom semna anul viitor. Fata de Europa de Sud – Est, vedem ca pietele de capital sunt ceva mai dezvoltate in Europa Centrala, unde accesul la finantare este mai usor si acolo poti vedea investitii in companii mai mature generatoare de cash, cu o crestere solida
Magdalena Sniegocka, CVI: Dorim sa investim circa 500 mil. Euro pe pietele de private debt din CEE, din care pana la 100 mil. Euro vrem sa desfasuram in tranzactii in Romania. Avem in pipeline 11 tranzactii in Romania, din care una semnata si aprobata, iar alta intr-o faza avansata. Cu ce “arme” lupta fondurile de private debt in competitia lor cu bancile si fondurile de private equity
Radu Dobre, APS Romania: Ne asteptam la un volum total de tranzactii in jurul a 500 mil. Euro valoare nominala a portofoliilor de creante. Cred ca in urmatorii doi ani cel putin un jucator de pe piata administrarii portofoliilor de datorii va mai iesi din piata. Managerul ceh APS de pe piata de debt management a cumparat recent un IFN pe piata din Romania
Valeriu Binig, PPC: Investitorii strategici de pe piata de energie din Romania se uita daca sa investeasca pe partea de stocare in baterii independente sau baterii colocate. Ne uitam la multe tari din regiune, insa principala piata pentru investitii este Grecia, dupa care urmeaza Romania
Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Instabilitatea din prima jumatate a anului nu ne-a ajutat sa mergem spre o achizitie M&A. Ne-am uitat la o tranzactie de peste 25 mil. Euro in orasele secundare si la o tranzactie de peste 100 mil. Euro pe piata Bucurestiului. Pentru noi, e important ca proiectele la care ne uitam pentru achizitie sa aiba deja componenta de leverage
Mihai Patrulescu, CBRE: Cred ca la jumatatea anului, valoarea tranzactiilor de pe piata imobiliara din Romania a ajuns undeva la 400 mil. Euro. Instabilitatea politica din ultima vreme s-a simtit puternic pe zona tranzactiilor, care au incetinit din ce vedem noi. Cel mai mare tichet de tranzactie aflat acum pe piata depaseste 200 mil. Euro