Arhive etichete: NN Pensii

IPO Hidroelectrica: NN Pensii a investit in iulie 2023 circa 275 mil. Euro in achizitia de actiuni Hidroelectrica, ceea ce inseamna ca are o participatie de circa 2,7% din producatorul de energie controlat de catre stat

NN Pensii, cel mai mare manager de bani din Romania si lider pe piata locala a pensiilor private, a raportat ca a luat in iulie 2023 actiuni Hidroelectrica in valoare de 1,367 mld. RON (circa 275 mil. Euro), conform raportarilor de la 31 iulie 2023.

Investitia NN Pensii in IPO-ul Hidroelectrica, cel mai mare din istoria bursei de la Bucuresti si cel mai mare din Europa in 2023 pana la momentul tranzactiei, are o pondere de 3,52% in activul total al fondului, potrivit informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

La nivelul intregului portofoliu aflat sub administrare, expunerea luata de NN Pensii pe Hidroelectrica este a treia ca marime in ceea ce priveste detinerile de actiuni, dupa cea pe OMV Petrom (1,787 mld. RON) cu o pondere de 4,6% in activul total, respectiv dupa cea inregistrata la finele lui iulie 2023 pe Banca Transilvania, unde valoarea detinerii in actiuni era de circa 1,46 mld. RON si o pondere de 3,76% in activul total.

Expunerea maxima pe care un manager de fonduri de pensii o poate lua pe un singur emitent este plafonata la 5% din activul total al fondului, si in mod exceptional pentru companii de stat cum este cazul Hidroelectrica plafonul ar putea ajunge pana la maxim 10%, asa cum explica Dan Gheorghe, Chief Investment Officer la NN Pensii in cadrul evenimentului online MIRSANU IPO CHALLENGE 2023, organizat pe 25 mai 2023 de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

O alta detinere majora in portofoliul NN Pensii este cea in valoare de aproape 1,299 mld. RON in actiuni Fondul Proprietatea, care inseamna o pondere de 3,34% din activul total al fondului de pensii, si care ii confera o pozitie de actionar semnificativ la Fondul Proprietatea, unde beneficiaza astfel de dividendul acordat ca urmare a vanzarii pachetului integral al Fondului Proprietatea la Hidroelectrica. In acest fel, din banii investiti de catre NN Pensii in IPO-ul Hidroelectrica se vor intoarce sub forma de dividend in calitatea sa de actionar al Fondului Proprietatea.

Fondurile de pensii private administrate de catre NN sunt cel mai mare actionar al Fondului Proprietatea cu o detinere de 11,24%.

Fondul Proprietatea, unicul vanzator la IPO-ul derulat pe bursa de la Bucuresti, a vandut in iulie 2023 pachetul sau de 19,94% din compania de stat Hidroelectrica pentru 9,28 mld. RON (1,87 mld. Euro).

Pe 18 august 2023, actionarii Fondului Proprietatea au aprobat plata unui dividend special cu o valoare bruta a dividendului de 1,7225 RON pe actiune, ce va fi platit pe 29 septembrie 2023 din banii incasati la vanzarea pachetului de actiuni de la Hidroelectrica in cadrul IPO-ului.

Statul roman are in continuare controlul celui mai mare producator de energie electrica din Romania, cu un pachet de 80% din Hidroelectrica, a carei capitalizare de piata trece acum pe bursa de la Bucuresti de 10 mld. Euro (51 mld. RON). Detinerea NN Pensii raportata la valoarea bursiera a Hidroelectrica inseamna ca liderul pietei de pensii private din Romania are un pachet in jurul a 2,7% din Hidroelectrica.

Dan Gheorghe, NN Pensii: La IPO Hidroelectrica va conta foarte mult pricing-ul si cat se vinde in acest IPO, speram ca FP sa plaseze tot pachetul altfel pricing-ul va fi ajustat ca atare. Cati bani pot investi fondurile locale de pensii in IPO Hidroelectrica

”Din punctul nostru de vedere, noi vrem cat mai multe IPO-uri din sectoare cat mai diverse si Agricover a venit dupa o perioada destul de lunga de timp. Adica sa ai un IPO o data la 2 – 3 ani este destul de trist pentru piata noastra, speram ca Hidroelectrica sa deschida usile pentru un numar tot mai mare de IPO-uri si sa creasca interesul emitentilor in primul rand pentru a se lista la bursa si sa fie acesti emitenti din sectoare cat mai diversificate care cumva sa reflecte structura economiei reale pentru ca pana la urma bursa trebuie sa fie un barometru al economiei reale”, a declarat Dan Gheorghe, Chief Investment Officer al NN Pensii, cel mai mare manager de pensii private din Romania, la evenimentul MIRSANU IPO CHALLENGE, organizat pe 25 mai de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

”Cert este ca piata a aratat ca nu este timpul pentru o astfel de listare (Agricover – n.r.) inaintea Hidroelectrica. Si sunt convins ca atat emitentul, cat si consultantii au invatat foarte mult din acest esec si daca pregatirea va fi mai buna data viitoare speram ca va fi un succes”, a mai spus Dan Gheorghe.

”Evident Hidroelectrica va schimba foarte mult daca se va intampla cu succes si sunt convins ca va fi un succes avand in vedere profilul. Hidroelectrica este de un alt calibru atat din perspectiva strict a emitentului, cat si a viitorului free float, lichiditate si tipul de investitori care pot fi atrasi cu un astfel de IPO. Ca sa nu mai spun ca, daca Hidroelectrica va fi listata, speram cu un free float cat mai mare, sa bifam si acel ultim criteriu al celor de MSCI Emerging Markets pentru a include Romania ca piata emergenta ceea ce va da posibilitatea in a accesa alt tip de investitori cu potential financiar mult mai mare si speram noi ca asta sa se intample cat mai repede din partea MSCI Emerging Markets si sa inceapa ulterior cat mai repede aceste listari”, afirma reprezentantul NN Pensii. ”Acum legat de Hidroelectrica, perspectiva ESG bifeaza mare parte din criterii, legat de free float cum spuneam va fi cel mai mare IPO care a fost vreodata la bursa locala. Si interesul cred ca va fi pe masura”, sustine acesta.

”Va conta foarte mult si pricing-ul si cat se va vinde in acest IPO pentru ca noi speram cred ca pentru viitor pentru lichiditate si inclusiv pentru pricing ar fi bine ca ei sa plaseze intreg pachetul pentru ca, daca nu se va intampla asta, va fi acel overhang risk, adica lumea se va astepta ca in viitor Fondul Proprietatea sa continue sa vanda din pachetul ramas si atunci pricing-ul va fi ajustat ca atare. De asta noi credem ca free float-ul trebuie sa fie cat mai mare. Aici bineinteles va conta cat demand (cerere – n.r.) se va atrage si din partea fondurilor din strainatate pentru ca vrem si lichiditate ulterioara”, puncteaza Dan Gheorghe.

Intrebat cati bani ar putea plasa fondurile locale de pensii private la IPO Hidroelectrica, reprezentantul NN Pensii a raspuns: ”Acum avem in administrare la nivel de industrie undeva la 100 mld. RON, limita interna impusa prin legislatie a fost 5% dintr-un emitent ceea ce este in linie cu norma din industrie. S-a schimbat legislatia de curand permitand ca sa poata fi crescuta aceasta limita pana la 10% conditia fiind ca emitentul respectiv sa fie o companie de stat. Hidroelectrica bifeaza bineinteles acest criteriu. La un calcul simplu, 10% inmultit cu 20 mld. Euro duce undeva la 2 mld. euro. Acum, evident din perspectiva riscului, nu stiu daca este foarte intelept sa mergi intr-un singur emitent cu 10% chiar daca acest emitent este Hidroelectrica si atunci se vor aplica discount-uri la acest 10% pentru toti administratorii de fonduri. Acum, la o estimare poate varia foarte mult aceasta pondere in functie de pricing, de free float de cat se va vinde. Ca o estimare asa, probabil 700 – 800 mil. Euro ar putea fi, dar cum spuneam cu un asterisc va depinde foarte mult de calculul fiecaruia, de modul cum va fi prezentat interval de pret in IPO, toate celelalte criterii. Este o estimare grosiera”.

Cea mai mare expunere a NN Pensii pe un singur emitent ajunge la 4% din portofoliul actual administrat, a spus Dan Gheorghe, care afirma ca poate fi luata o expunere directa mai mare la un IPO sau poate fi luata o expunere mai mica si apoi daca emitentul confirma prin rezultatele sale ulterioare, participatia poate fi majorata cu noi achizitii de actiuni.

”Hidroelectrica va intra in ceea ce inseamna piata de energie in Romania, adica se va alatura Petrom, Nuclearelectrica si celorlalte companii care evident sunt atractive pentru dividend si atunci la Hidroelectrica trebuie sa te uiti in acelasi fel ca si la celelalte. Adica o companie matura, a carei crestere este destul de mica, evident au planuri de investitii, dar al carei core business (activitate principala – n.r.) va fi foarte greu sa il dezvolti adica sa te apuci sa construiesti hidrocentrale cu o capacitate care sa aiba sens pentru ca microhidrocentralele nu sunt eficiente din cate stiu. Si cresterea fiind foarte mica, te astepti la un dividend yield, toate profiturile obtinute sa fie date catre investitori. Si atunci cred ca foarte multi investitori se vor uita la acest aspect si care este dividend yield-ul corect, fiecare va decide in functie de cum va considera si de analizele interne”, explica reprezentantul NN Pensii.

”Politica de dividend este destul de clara, fiind companie de stat, au deja 50% minim. Sunt memorandumuri care se aproba in fiecare an pentru a distribui tot cash-ul. Daca ne uitam la Hidroelectrica si planul lor de investitii, este clar ca ar putea da o cota mai mare nu doar 50% din profitul net. Acum intrebarea este cat isi calculeaza fiecare investitor acel profit net pe termen lung, profitul normalizat. Au fost niste ani foarte buni, pretul energiei a fost unde a fost si Hidroelectrica a beneficiat de acest lucru, acum cat va fi in viitor asta este arta fiecaruia de a-si face modelele de evaluare si de a estima un profit net cat mai accurate (exact – n.r.)”, puncteaza Dan Gheorghe.

Cum arata portofoliul NN Pensii acum pe clase de active?

”In portofoliul nostru care este undeva la 7 mld. Euro, aproximativ 25% reprezinta investitii in actiuni. Romania reprezinta undeva la 85% din asta. Deci undeva la 1,5 mld. Euro noi investim in actiuni la Bursa de Valori Bucuresti”, detaliaza reprezentantul NN Pensii.

”Au fost foarte putine emisiuni noi, putine IPO-uri si atunci nu prea am avut unde sa ne miscam, doar am adaugat ce aveam deja in portofoliu, ce ne-a placut mai mult si ce a fost mai interesant. Legat de portofoliul de obligatiuni, mare parte din el este in titluri de stat. De ce acest lucru? Sunt mai multe motive. Unul legislatia, doi faptul ca noi trebuie sa ne incadram intr-un profil de risc si in legislatie se mentioneaza ca titlurile de stat se considera a fi cel mai putin riscante, ceea ce este si normal, iar investitiile in obligatiuni corporate au fost destul de putine. Motivele aici la fel sunt mai multe. Noi avem anumite restrictii din perspectiva rating-ului acestor emisiuni si emitentilor acestor emisiuni. Adica ar trebui sa se incadreze ca investment grade. Si sa fie companii listate pentru a fi considerate mai sigure”, explica Dan Gheorghe.

”Pentru ca noi avem si un buget de risc, nu putem sa depasim un anumit grad de risc. Gradul de risc este suma ponderata a riscurilor instrumentelor in care investim. Si atunci cum spuneam titlurile de stat sunt cel mai putin riscante, dupa care urmeaza obligatiunile corporate si municipale care sunt cu grad de investment grade si actiunile care sunt cele mai riscante, cel putin din perspectiva modului in care este construit gradul nostru de risc, conform legislatiei. Aceste emisiuni de obligatiuni corporate fara rating, care au fost introduse in legislatie, sunt considerate a fi la fel de riscante ca o investitie in actiuni. Si atunci, prin prisma bugetului de risc, noi preferam sa investim in actiuni pentru ca upside-ul la o investitie in actiuni pentru noi este de cel putin 12 – 15%, cel putin asa ne asteptam sa fie”, adauga acesta.

”Pe cand la obligatiuni, inainte sa fie volatlitatea asta in piata de anul trecut, asteptarile erau clar single digit (de o cifra – n.r.), maxim 10% daca ne uitam la ce gen de pricing aveau obligatiunile la vremea respectiva. Evident lucrurile s-au schimbat acum pentru ca yield-urile au crescut foarte mult anul trecut. Nu te mai poti imprumuta la 8 – 9% in conditiile in care poti sa iti iei titluri de stat la 8 – 9% si atunci evident pricing-ul a crescut. Gradul de risc a ramas acelasi si, de aceea, noi am fost destul de reticenti de a investi in ele. Mai mult de atat, daca ne uitam la emisiuni si comparam cu activele noastre e o discrepanta destul de mare. Avem limite si aici, nu putem sa luam mai mult de x% dintr-o emisiune sau nu putem sa avem mai mult de x% din total emisiuni ale unui emitent. Si punand in balanta portofoliul de 5 mld. euro cu emisiuni de maxim 30 – 40 – 50 mil. Euro este destul de greu sa acomodam asta”, a mai spus Dan Gheorghe.

Intrebat daca NN Pensii a investit in tranzactiile cu obligatiuni ale bancilor locale, acesta a raspuns:

”Da, am investit in obligatiuni MREL emise de catre banci, chiar cu angle-ul (unghiul – n.r.) acesta de green (activ verde – n.r.) care este destul de in voga. Din ce in ce mai mult partea asta de green devine mai importanta, din perspectiva ASF si a legislatiei, inca nu sunt criterii foarte clare pentru ca si la nivel european, desi se tot vorbeste de taxonomia legata de partea de investitii verzi, standardizarea ar fi un pas foarte important. Daca te uiti in aceste raportari non-financiare ale companiilor este destul de greu sa le compari”.

Intrebat daca NN Pensii a investit in emisiunile de obligatiuni verzi ale BCR si Raiffeisen, Dan Gheorghe a raspuns: ”In unele am investit, da”.

Sunt preferate investitiile in obligatiuni verzi comparativ cu emisiunile de obligatiuni clasice?

”Evident ca partea de green este din ce in ce mai importanta. Noi avem criterii doar interne, nu sunt criterii care sa fie impuse de catre legislatie”, a raspuns Dan Gheorghe,

”In primul rand, ne uitam la randament. In general, emitentii in momentul in care prezinta o obligatiune verde cumva au asteptarea sa dea un pricing mai mic si atunci noi ne uitam in momentul acesta si la pricing destul de mult”, a spus Dan Gheorghe, Chief Investment Officer la NN Pensii, cel mai mare manager local de bani, in cadrul panelului IPO al evenimentului online organizat pe 25 mai de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii evenimentului MIRSANU IPO CHALLENGE 2023 sunt Banca Transilvania si Dentons.

MIRSANU IPO CHALLENGE 2023: Industria de asset management din Romania si fondurile locale de pensii ar putea investi in jurul a 1,5 mld. Euro in IPO Hidroelectrica. Ce spune EBRD, actionar minoritar al Agricover, despre IPO-ul companiei. Cat au investit investitorii – ancora in tranzactii cu obligatiuni verzi. Tendintele de finantare de pe pietele de capital, in tranzactiile IPO si in emisiuni cu obligatiuni

Industria de asset management din Romania si fondurile locale de pensii ar putea investi in jurul a 1,5 mld. Euro in IPO-ul Hidroelectrica date fiind fondurile disponibile in cele doua zone mari de investitori institutionali locali, potrivit unor estimari facute in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2023, a doua editie a evenimentului organizat pe 25 mai de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de investitori, antreprenori si comunitatea de pe pietele de capital.

”Asteptarile noastre avand in vedere discutiile pe care le avem cu consortiul este ca (IPO Hidroelectrica – n.r.) se va intampla in iunie, in a doua parte a lunii iunie. Asta este ce stim noi din elementele pe care le avem noi din discutiile pe care le avem cu consortiul, discutii care adreseaza doar aspecte tehnice ale deal-ului.”, a declarat Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti in cadrul evenimentului.

Pentru partea a doua a acestui an sunt asteptate pe bursa de la Bucuresti si IPO-uri ale altor companii, printre care Salrom sau Maib – liderul pietei bancare din Republica Moldova.

”Cred ca este mai probabil sa fie a doua jumatate a acestui an decat a doua jumatate a anului viitor”, a spus Vasile Tofan, Senior Partner al managerului regional de private equity Horizon Capital despre potentialul IPO al celei mai mari banci din Republica Moldova pe bursa de la Bucuresti. Horizon Capital a fost artizanul listarii producatorului de vinuri Purcari in 2018 pe bursa de la Bucuresti.

De asemenea, compania antreprenoriala din agricultura Agricover, al carei IPO a esuat pe bursa la mijlocul lunii mai, va pregati o noua tranzactie de listare pe bursa de la Bucuresti.

”Concluziile pe care le tragem noi incep cu concluzia generala care este aceea ca, fie cu IPO sau fara IPO, oricum am fi ramas actionari in Agricover. Este adevarat ca daca IPO-ul ar fi avut succes, am fi ramas un actionar mai mic. Indiferent de procent, participarea noastra sau commitmentul (angajamentul – n.r.) nostru fata de companie ar fi ramas acelasi. Investitia noastra ca timp, ca efort, ca resurse continua in Agricover pentru ca noi credem cu tarie ca rolul Agricover este pe Bursa de Valori Bucuresti si, probabil, asteptam un context viitor in care putem sa continuam procesul de listare”, a declarat Mihaela Mihailescu, Deputy Head for Romania al EBRD (Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare) in cadrul evenimentului online MIRSANU IPO CHALLENGE 2023.

Agricover, detinuta peste 87% de catre antreprenorul Jabbar Kanani si aproape 13% de catre EBRD, a propus printr-o oferta publica derulata in luna mai investitorilor de pe bursa de la Bucuresti o tranzactie de vanzare de pachete de actiuni ale celor doi actionari importanti combinata cu atragerea de capital proaspat prin majorare de capital pe bursa.

”Scopul nostru este sa cream o companie puternica romaneasca, cu o crestere sustenabila, cu un potential de dezvoltare regionala daca asta este strategia dansilor, care sa fie atractiva pe piata. Suntem la etapa la care inca ne tragem concluziile in urma a ceea ce s-a intamplat si ne stabilim o strategie pe viitor. Probabil, structura IPO-ului va fi stabilita la momentul la care hotaram sa revenim in piata in functie de conjunctura respectiva, in functie de interesul pe care il vedem in piata din partea diverselor tipuri de investitori”, a adaugat Mihaela Mihailescu de la EBRD.

Sentimentul de piata in Europa nu a fost unul propice pentru listari si cred ca se mentine de cand a inceput razboiul, spune Loredana Chitu, Partner & Head of capital markets group Romania la firma globala de avocatura Dentons. ”Este si un delay (intarziere – n.r.) la noi in sensul ca suntem acum consultanti pe 3 IPO-uri de tip 144 A, adica IPO-uri internationale cu valori foarte mari dintre care doua au fost puse pe hold in special din cauza razboiului, iar unul este Hidroelectrica. Dupa cum se stie, este informatie publica, daca se inchide si speram sa se intample asta, o sa reprezinte cel mai mare IPO din istoria Bursei de Valori Bucuresti, dar si din CEE (Europa Centrala si de Est – n.r.) probabil anul acesta, o sa ne duca pe un trend in crestere, diferit de trendul european”, afirma Loredana Chitu de la Dentons.

Din perspectiva de retail, volumele de tranzactionare pe bursa de la Bucuresti au fost destul de scazute anul acesta pentru ca unul dintre motive este acela ca retailul asteapta listarea Hidroelectrica, afirma Daniela Secara, CEO al BT Capital Partners.

”Avem in continuare clienti noi, care pana acum nu au investit in piata de capital, si care au venit sa isi deschida cont de tranzactionare ca sa fie pregatiti pentru momentul listarii. Deci, vedem si speram sa vedem cat mai multe conturi deschise si pe partea de retail”, afirma Daniela Secara, care adauga ca IPO-ul Hidroelectrica este o tranzactie asteptata de peste 17 ani de catre fonduri de investitii, investitori – ancora, intermediari, fiind asteptat un efect benefic asupra tuturor stakeholderilor din piata locala.

Adancimea actuala a industriei de asset management din Romania permite fondurilor deschise de investitii si fondurilor alternative de investitii sa aloce fonduri in jurul a 800 mil. Euro pentru IPO-ul Hidroelectrica, o tranzactie estimata in jurul a 2 mld. Euro in functie de pachetul de actiuni pe care in final va decide sa il vanda Fondul Proprietatea pe bursa de la Bucuresti.

”Din totalul activelor de la 31 martie de 17,5 mld. RON, discut deocamdata de fonduri deschise si apoi separat de fonduri alternative. Deci, din acest total, fondurile de actiuni reprezinta 2,8 mld. RON, iar fondurile multiactive care includ si actiuni reprezinta 1,8 mld. RON. In total, 4,6 mld. RON asta este poza fondurilor deschise de investitii din Romania care ar putea sa subscrie intr-un emitent de actiuni. Regula (de subscriere intr-un emitent – n.r.) este de maxim 10% (din activul investitorului – n.r.), deci regula de baza este 5% din activ poti sa pui intr-un emitent de actiuni, dar poti sa depasesti aceasta limita de 5% pana la 10% cu conditia ca toti emitentii pe care ii ai in acest interval intre 5% si 10% sa dea 40%. Deci presupunand ca poti sa te duci in limita maxima de 10% din 4,6 mld. RON suma disponibila pe care fondurile deschise de investitii ar putea sa o puna este de maxim 460 mil. RON. Daca ne intoarcem la piata de fonduri alternative, piata este mai mare, adica industria este mai mare, dar dintr-un motiv mai simplu, este de 26,4 mld RON, dar 55% are Fondul Proprietatea (vanzatorul pachetului la IPO Hidroelectrica – n.r.) pe care trebuie sa il dam deoparte. Deci, piata, daca dam la o parte FP, ajunge la 11,74 mld. RON. Din acesti bani, presupunand ca toate fondurile si pot sa confirm ca cele mai mari fonduri sunt societatile de investitii financiare (SIF), a caror limita este 40% din totalul activului, dar nu toate fondurile au 40% pentru ca de exemplu sunt unele fonduri destinate investitorilor profesionali si pot sa-si puna toti banii intr-un singur emitent. Dar hai sa plecam de la calculul asta cu 40% din 11 mld. RON, deci din partea cealalta ne ramane o limita de 4,7 mld. RON presupunand ca toate fondurile alternative din Romania incepand cu SIF si continuand cu ceilalti membri pot pune 40% din totalul activului, 4,7 mld. RON. Asta este maxim maximorum, dar, in realitate, nu poate fi asa pentru ca sunt deja cateva fonduri care au aceasta limita destul de sus, probabil ca sumele o sa fie ceva mai mici. Deci, potentialul calculand este de aproximativ 5 mld. RON din zona de fonduri deschise si din zona de fonduri alternative ca plafon maxim cum spuneam”, estimeaza Horia Gusta, presedintele Asociatiei Administratorilor de Fonduri (AAF).

”De aici incepe scaderea. Am mers la plafoanele maxime, dar pot sa confirm ca niciun administrator nu o sa se duca cu 9,99% din activ in Hidroelectrica sau cu 40% din activ intr-un emitent pe fondurile alternative. Putin probabil sa se intample lucrul asta pentru ca asa cum spuneam exista si administratori de risc si ofiteri de conformitate, care vin si trag semnale de alarma, si banci depozitare, care sunt in jurul administratorilor de fonduri. Cred ca depinde si de pret, administratorii sunt investitori profesionali si isi vor face foarte bine calculele. Dar daca lasam pretul la o parte, daca nu pretul va fi o problema, estimarea mea este ca o sa fie in jur de 4 mld. RON, nu cred ca o sa fie mai mult de 4 mld. RON. 800 mil. Euro ar fi disponibilitatea asa grosso modo a pietei de asset management din Romania la momentul de azi”, a mai precizat Horia Gusta de la AAF.

O suma comparabila poate veni si din sectorul fondurilor de pensii.

”Acum fondurile de pensii au in administrare undeva la 100 mld. RON, limita interna impusa prin legislatie a fost 5% dintr-un emitent ceea ce este in linie cu norma din industrie. S-a schimbat legislatia de curand permitand ca sa poata fi crescuta aceasta limita pana la 10%, conditia fiind ca emitentul respectiv sa fie o companie de stat. Hidroelectrica bifeaza, bineinteles, acest criteriu. La un calcul simplu, 10% inmultit cu 20 mld. Euro duce undeva la 2 mld. euro. Acum, evident din perspectiva riscului nu stiu daca este foarte intelept sa mergi intr-un singur emitent cu 10% chiar daca acest emitent este Hidroelectrica si atunci se vor aplica discount-uri la acest 10% pentru toti administratorii de fonduri. Acum, la o estimare poate varia foarte mult aceasta pondere in functie de pricing, de free float, de cat se va vinde. Ca o estimare asa, probabil, 700 – 800 mil. Euro ar putea fi, dar cum spuneam cu un asterisc pentru ca va depinde foarte mult de calculul fiecaruia, de modul cum va fi prezentat interval de pret in IPO, toate celelalte criterii. Este o estimare grosiera”, precizeaza Dan Gheorghe, Chief Investment Officer al NN Pensii.

Topicuri

Tendinte in finantarea pe pietele de capital, tranzactii IPO si emisiuni cu obligatiuni
IPO Agricover
IPO Hidroelectrica

Tendinte in finantarea pe pietele de capital, tranzactii IPO si emisiuni cu obligatiuni

Evaluare companii publice vs companii private. ”Media de multipli EBITDA pe sectoare (la companiile listate la BVB – n.r.) a scazut in 2022 la 5,6x EBITDA comparativ cu 8,5x EBITDA medie cat aveam in 2021. Cred eu ca exista o serie de explicatii – sunt companii care au avut rezultate bune in 2022 raportate la ce s-a intamplat in 2021, 2020 cand am avut si partea de pandemie, incertitudine, razboi la granita. Profiturile si indicatorii financiari fiind mai buni, capitalizarea bursiera n-a variat semnificativ si atunci, implicit, multiplii sunt mai mici comparativ cu ce s-a intamplat in 2021 cand erau rezultate mai proaste in majoritatea sectoarelor in contextul de care discutam”, afirma Sorin Petre, Partner & Head of Valuation & Economics la firma de consultanta PwC Romania.

In ce sectoare a fost cea mai agresiva scadere de multipli? ”As putea spune ca in sectorul de electricitate si oil&gas observam o astfel de scadere, eu cred ca se datoreaza si unui an in care performanta financiara a fost destul de mare, cumva mai deosebit fata de asteptarile pe termen lung ale investitorilor pentru aceste sectoare de activitate”, precizeaza Sorin Petre.

Ce sectoare au fost mai reziliente in pastrarea/conservarea valorii business-ului la companiile publice? ”Am putea spune ca sectorul de healthcare (servicii medicale private – n.r.) este acolo si ce am pus noi ca sector materials (materiale de constructii), desi intervalul este destul de mare, am putea spune ca a fost cam la acelasi nivel in termen de multipli. Dar, inca o data, multiplul fiind o valoare relativa depinde atat de capitalizarea bursiera, dar si de performantele punctuale din anul respectiv”, explica consultantul PwC.

In ce sectoare, investitorii platesc in tranzactii M&A multipli mai mari fata de companiile de pe pietele publice? ”Cred ca pe partea de M&A, in sectorul de electricitate asteptarile sunt mai mari, stim contextul in care aceste fonduri disponibile atat la nivel european de la UE si ajutoare de stat sa sustina sectorul de productie electricitate, transport, distributie. Cred ca aici partea de M&A este un pic mai agresiva decat ce observam pe piata de capital. Cred ca asteptarile sunt mai mari pe piata de M&A, oportunitatile sunt mai mari si atunci investitorii sunt dispusi sa isi asume riscuri suplimentare si sa plateasca mai mult. As putea spune ca in sectorul de electricitate si oil&gas observam o astfel de scadere, eu cred ca se datoreaza si unui an in care performanta financiara a fost destul de mare, cumva mai deosebit fata de asteptarile pe termen lung ale investitorilor pentru aceste sectoare de activitate”, afirma Sorin Petre de la PwC.

Finantare prin bursa vs finantare bancara. ”La finantarea investitiilor in companii, aici, ne bazam pe fondurile deja atrase de la investitori (fonduri de la IPO-ul Aquila – n.r.), pe de o parte. Si, pe de alta parte, studiem atragerea de finantari bancare ca sa maximizam utilizarea capitalului. Avand in vedere insa costurile mari de finantare bancara de la ora asta, ne uitam inclusiv la varianta in care intram cu cash pe achizitie de companii si refinantam ulterior astfel incat sa beneficiem de niste dobanzi mai bune”, precizeaza strategia de finantare a companiei Jean Dumitrescu, Investor Relations Director la Aquila, companie listata pe bursa de la Bucuresti in 2021 si care face parte din indicele bursier BET. Pana la urma bancile se uita la capacitatea ta de rambursare, adauga acesta.

”Finantarea pe bursa este si o chestiune de perspectiva atat a companiei, cat si a investitorilor. Pentru ca trebuie sa iti pui problema ce fel de parteneriat vrei. Poti sa te duci in zona de obligatiuni si asta inseamna ca investitorii se asteapta la un anumit randament, la un tichet sau vrei sa-si asume riscul odata cu tine pentru ca in momentul in care cumpara actiuni inseamna ca investitorii isi asuma cresterea sau scaderea”, afirma Jean Dumitrescu de la Aquila.

”Credem ca bursa de la Bucuresti este o oportunitate pentru noi pentru a obtine lichiditati inclusiv pe termen lung atat equity, cat si bonds”, adauga Vasile Tofan de la Horizon Capital, care a strans sub administrare 6 fonduri de investitii si active de peste 1,4 mld. USD.

Evolutie portofolii equity vs portofolii debt la investitori institutionali.

IFI. ”Portofoliul curent de tranzactii este de 2,5 mld. Euro, in jur de 187 de tranzactii. Din acesta peste 10%, circa 12% este in zona de equity. Din acest procent, mai mult de 50% sunt investitii in fonduri de investitii (equity funds), foarte multe dintre ele regionale. Asa ca tranzactii active curente, mentionez Banca Transilvania care este mai vizibila, Electrica, Agricover. Agricover este o suma relativ mica in portofoliul nostru, dar, asa cum mentionam anterior, participarea noastra in aceste companii, in toate, este la acelasi nivel si se bazeaza pe imbunatatiri pe zona de guvernanta corporativa. Anul trecut am avut un volum de business foarte mare fata de perioada anterioara, chiar si in 2021 a fost o crestere. Anul trecut a insemnat peste 700 mil. Euro, foarte mult in sectorul privat 90% si foarte multe verzi, peste 60%”, a declarat Mihaela Mihailescu, Deputy Head for Romania EBRD.

”O mare parte a cresterii volumului de business in ultimii 2 ani de zile se datoreaza si investitiilor pe care le-am realizat in aceste instrumente de tip MREL, emise de bancile locale. Am participat in 15 emisiuni de obligatiuni SNP (senior non preffered) si SP (senior preffered) emise de catre BCR, Raiffeisen si mai nou, Banca Transilvania. Pana acum in anul acesta am investit 140 mil. Euro in emisiunile de obligatiuni SNP emise de BCR si Banca Transilvania. Obligatiunile acestea toate au fost listate in principal pe Bursa de Valori Bucuresti, dar si pe cele de la Dublin, Viena si Luxemburg. 88% din utilizarea acestor fonduri a fost alocata investitiilor verzi”, adauga Mihaela Mihailescu.

”As putea spune ca in ultimii ani, IFC a fost probabil cel mai mare sau, in orice caz, unul dintre cei mai mari cumparatori de astfel de obligatiuni din piata. Dealtfel, numai in ultimii 2 ani, 2022 si 2023, am investit peste 450 mil. USD in astfel de finantari. Finantarile de tip MREL si Basel 3 Tier 2 sunt interesante din mai multe puncte de vedere. In primul rand, pentru ca ele contribuie la intarirea bilanturilor bancilor. Acest tip de datorii au un anumit grad de convertibilitate in equity (actiuni – n.r.) si in felul asta intaresc banca in caz de situatie speciala. Vom continua cu aceasta strategie si in anul urmator fiscal, anul fiscal pentru noi se incheie in iunie si ne asteptam sa depasim rezultatele de anul trecut, cand a fost un an record, anul fiscal 2022 am facut 458 mil. USD, anul asta ne asteptam sa facem chiar mai mult de atat. Suntem deja aproape acolo”, afirma Cristian Nacu, Senior Country Officer Romania la IFC.

”Astazi, IFC are in Romania un portofoliu de 1,5 mld.USD si suntem pana la sfarsitul anului o sa ajungem undeva la 1,6 mld. USD. Este cel mai mare portofoliu din Europa, reprezinta peste 45% din portofoliul din Europa la ora actuala, Romania este a zecea tara ca expunere la nivel global, aproape jumatate din ce am facut noi in ultimii 32 de ani s-a intamplat in ultimii 5 ani. Asta reflecta si nevoia tarii. Suntem constienti ca are nevoie de finantari foarte multe pentru ca se dezvolta cu un ritm foarte accelerat, dar este si datorita nevoii de finantari verzi”, detaliaza Cristian Nacu. La 30 iunie 2023, probabil portofoliul IFC din Romania va fi undeva probabil la 1,6 mld. USD, din care majoritatea este debt (finantare – n.r.), IFC avand o pondere nesemnificativa de equity (actiuni – n.r.) in portofoliul din Romania, explica reprezentantul IFC.

Fonduri de pensii. ”In portofoliul nostru care este undeva la 7 mld. Euro, aproximativ 25% reprezinta investitii in actiuni. Romania reprezinta undeva la 85% din asta. Deci, undeva la 1,5 mld. Euro noi investim in actiuni la Bursa de Valori Bucuresti”, afirma Dan Gheorghe, Chief Investment Office la NN Pensii, cel mai mare manager de fonduri locale de pensii si cel mai mare manager de bani din Romania.

”Au fost foarte putine emisiuni noi, putine IPO-uri, si atunci nu prea am avut unde sa ne miscam, doar am adaugat ce aveam deja in portofoliu, ce ne-a placut mai mult si ce a fost mai interesant. Legat de portofoliul de obligatiuni, mare parte din el este in titluri de stat. De ce acest lucru? Sunt mai multe motive. Unul legislatia, doi faptul ca noi trebuie sa ne incadram intr-un profil de risc si in legislatie se mentioneaza ca titlurile de stat se considera a fi cel mai putin riscante, ceea ce este si normal si investitiile in obligatiuni corporate au fost destul de putine. Motivele aici la fel sunt mai multe. Noi avem anumite restrictii din perspectiva rating-ului acestor emisiuni si emitentilor acestor emisiuni. Adica ar trebui sa se incadreze ca investment grade. Si sa fie companii listate pentru a fi considerate mai sigure”, explica Dan Gheorghe.

”Am investit in obligatiuni MREL emise de catre banci, chiar cu angle-ul (unghiul – n.r.) acesta de green (verde – n.r.) care este destul de in voga”, adauga reprezentantul NN Pensii.

Asset Management. ”Aici, la nivel local, lucrurile (privind evolutia fondurilor verzi – n.r.) sunt un pic mai complicate. Pe de o parte, lipsa de date e o problema. In general, companiile romanesti nu sunt acoperite de furnizori de date pe zona de ESG si atunci si interesul sau curajul companiilor de asset management a fost mai mic pe a lansa fonduri pe articolul 8 sau articolul 9 (din Regulamentul SFDR al UE – n.r.)”, afirma Dan Popovici, CEO al OTP Asset Management Romania.

”La nivelul intregii societati, noi administram 11 fonduri de investitii, fondurile de fix income -deci fondurile care nu investesc deloc in actiuni – sunt undeva la 62% – 63%, restul sunt si fonduri care au si componenta de actiuni indiferent ca sunt fonduri de actiuni pure sau fonduri mixte, de absolute return, dar care in componenta lor au si zona de actiuni. Pe zona de obligatiuni verzi, exista in portofoliul fondurilor noastre, dar intr-o pondere relativ mica si asta este pana la urma si un mesaj care trebuie dat emitentilor de obligatiuni. Noi in zona de asset management incepand cu 2020, am avut o lectie foarte dura legata de lichiditate. Prima data atunci cu pandemia am avut rascumparari puternice, apoi pe parcursul lui 2022 in martie – aprilie iar rascumparari foarte mari. Si asta au invatat toti asset managerii sa se uite foarte mult la lichiditate. Asa ca primul lucru, primul criteriu, cand alegem o investitie este in primul rand lichiditatea si este foarte important ca instrumentele respective sa fie lichide. Oricat de ok este compania, emitentul, oricat de interesant este domeniul de activitate, oricat de interesanta este dobanda la obligatiuni, randamentul oferit de ea, lichiditatea este un factor foarte important”, explica Dan Popovici de la OTP Asset Management Romania.

Potential IPO pentru firmele de tehnologie.

”IPO-urile sunt o Fata Morgana dupa care alearga orice investitor de venture capital. Este unul dintre scenariile de exit pe care le avem intotdeauna in vedere, nu cel mai des intalnit insa din cauza ca lumea de tehnologie are foarte multi jucatori giganti cu un apetit foarte mare pentru achizitii, cu foarte mult capital disponibil, care intotdeauna vad niste amenintari existentiale in tehnologiile noi care apar”, afirma Cristian Munteanu, Founder & Managing Partner la Early Game Ventures, fond cu capital de risc cu 25 de companii active in portofoliu.

”Exista aceasta varianta, dar la nivel teoretic. In orice portofoliu si vorbim in cazul nostru de aproape 30 de companii, din care 25 sunt active, exista castigatori mai mari si castigatori mai mici. Castigatorii mai mari ating deja niste evaluari care nu sunt sustenabile pe bursele locale, avem deja companii care ridica ca 25 milioane ca serie A, vorbim deja de evaluare de 200 milioane intr-o perioada timpurie din viata acestor companii. Deci, nu ar avea cum sa atraga astfel de sume de pe niste piete locale in momentul in care vor lista mai tarziu dupa serie A, C, D, E si atunci m-as uita poate doar la acele companii in care fondul de venture capital a investit crezand initial ca acolo exista un potential global la care in timp dupa pivotari, dupa cine stie cate eforturi, au ajuns cumva la concluzia ca nu piata globala este potrivita pentru ei, ci sunt mai degraba niste campioni locali sau campioni regionali. Poate aceasta categorie de start-up-uri pot sa ia in considerare o listare pe piata Aero sau chiar pe piata mare a bursei de la noi dat fiind necesarul de capital de acolo”, afirma Cristian Munteanu.

”Sper ca lucrurile se vor schimba undeva in viitor pentru ca sectorul de tehnologie devine din ce in ce mai important. Ne uitam sa vedem care sunt cele mai valoroase companii din lumea asta si deja nu mai sunt Coca Cola sau oil & gas. Pentru orice bursa, ca este locala, ca este regionala, daca pierde total din vedere sectorul de tech asta este o pierdere cumplita de fapt”, adauga reprezentantul Early Game Ventures.

Provocari antreprenori la IPO companii. Ce provocari au fost la IPO Purcari in 2018 pentru emitent? ”A fost o companie mica, un IPO relativ mic si venind din Republica Moldova eram mai exotici. In 5 ani am demonstrat ca tinem la guvernanta noastra corporativa si setam standarde foarte inalte de activitate, de raportare, de guvernanta corporativa, cred ca am demonstrat ca acea istorie de crestere pe care am promis-o investitorilor in pofida pandemiei, in pofida razboiului din Ucraina, ea a tinut”, sustine Vasile Tofan, Senior Partner al Horizon Capital, autor al tranzactiei IPO Purcari pe bursa de la Bucuresti.

”Si consultantii trebuie sa educe antreprenorii. Un IPO de succes este un IPO care dincolo de plasarea actiunilor mai lasa ceva si pentru cei care vin dupa aceea. Adica nu trebuie facut la pretul maxim posibil eventual nu doar astazi, ci pe urmatorii 2 – 3 ani pentru ca atunci investitorii care cumpara daca nu le lasi si lor nimic data viitoare nu mai vin. Putine IPO-uri de la noi au respectat acest principiu”, sustine Cristian Nacu, Senior Country Officer Romania la IFC.

”Sunt anumite elemente pe care trebuie sa le pregatesti si guvernanta companiei, investitorii carora te adresezi, discutiile cu stakeholderi, cum pregatesti un IPO”, afirma Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti. ”Nu trebuie generalizat, nu trebuie extrapolat nimic de la un IPO la altul, pur si simplu fiecare IPO are specificul lui si speram ca toata lumea sa gandeasca in acest registru”, adauga acesta.

IPO Agricover

Factori. ”Investitorul de retail din Romania, spre deosebire de cel din SUA, cand vorbim de IPO-uri cel din SUA se uita mai mult la cota de piata, la perspective si mai putin la rezultatele financiare actuale. In Romania e un pic invers, se uita la PER care e un indicator destul de vizat de investitorul de retail si se uita intr-adevar si la dividend. Si atunci poate disponibilitatea de companii de growth in piata principala inca nu este atat de exersata”, sustine Octavian Gogleaza, Director brokeraj TradeVille, care a actionat ca agent de retail la IPO Agricover, tranzactie esuata la mijlocul lunii mai pe bursa de la Bucuresti. ”Este greu de estimat daca transa este potrivita pe retail. Noi, de exemplu, la Agricover in conditiile actuale de piata noi am recomandat o transa de retail de 5%, care s-a si suprasubscris putin”, sustine reprezentantul TradeVille.

”Din analizele noastre interne vedem ca a fost un mix de factori. Posibil ca timing-ul sa fi afectat acest proces, am stiut bineinteles de IPO-ul Hidroelectrica, dar am considerat in acelasi timp ca exista suficienta lichiditate in piata si, pe de alta parte, acest IPO si Agricover in sine asigurau diversificarea surselor de investitii pentru investitorii locali.

Pe de alta parte, intr-adevar contextul acesta macroeconomic, geopolitic marcat de multe incertitudini cu siguranta a afectat interesul investitorilor in IPO, in special al celor straini care sunt mult mai prudenti in general in aceste perioade. Am observat un interes mai crescut al investitorilor din zona de retail si ca atare, probabil, ca focusul nostru ar fi trebuit sa fie mai mult spre a prezenta modelul de business al companiei, care este unul complex, acesta fiind un alt motiv pentru care lucrurile nu s-au intamplat cum ne-am dorit noi. Este totusi un business integrat, un IFN care finanteaza aceste input-uri catre fermieri, o companie de distributie. Ar fi trebuit probabil sa explicam mai bine care sunt sinergiile intre ele, sa ne luam mai mult timp sa explicam modelul de business catre investitorii de pe piata de capital si, de asemenea, poate sa argumentam mai bine imbunatatirile care au fost aduse in cadrul companiei, cel putin de cand suntem noi actionari pentru ca aceasta este perioada pe care noi o cunoastem”, afirma Mihaela Mihailescu, Deputy Head for Romania EBRD.

”De asemenea, poate faptul ca Agricover Holding nu a distribuit dividende in ultima perioada a mutat foarte mult focusul catre investitori pe termen lung in bursa si, probabil, ca pe viitor va trebui din nou sa ne reorientam focusul si sa prezentam mai bine modelul de business catre acei investitori care sunt potential mai interesati de un astfel de IPO”, adauga reprezentantul EBRD.

”Acum politic vorbind, poate ca momentul nu a fost cel mai potrivit. Poate. In sensul in care nu se astepta nimeni. Toata lumea se astepta sa apara Hidroelectrica si, surpriza, apare Agricover, care Agricover apare de astazi pe maine cu prospectul, poate aici a fost un timing nepotrivit asezat. Asta este un aspect. Si sa ne mai uitam la ceva. Structura IPO-ului era una destul de complexa. Adica aveai mai intai o majorare de capital, aveai si doua vanzari succesive, a doua fiind chiar cea a BERD. Lucru care desigur ca, daca te uitai in prospect, BERD-ul trebuia sa ramana cu 5% ca sa aiba un drept de veto pe mai multe probleme ori daca vindea tot ramanea cu mai putin de 5%. Asta a fost o mirare si pentru mine”, sustine Horia Gusta de la AAF.

”Cert este ca piata a aratat ca nu este timpul pentru o astfel de listare inaintea Hidroelectrica. Si sunt convins ca atat emitentul, cat si consultantii au invatat foarte mult din acest esec si daca pregatirea va fi mai buna data viitoare speram ca va fi un succes. Din punctul nostru de vedere, noi vrem cat mai multe IPO-uri din sectoare cat mai diverse si Agricover a venit dupa o perioada destul de lunga de timp. Adica sa ai un IPO o data la 2 – 3 ani este destul de trist pentru piata noastra”, afirma Dan Gheorghe de la NN Pensii.

”Totdeauna trebuie sa te uiti si la companii similare de pe alte piete, aici vorbesc atat despre Hidroelectrica, cat si despre Agricover. Ne-am uitat foarte atent la alte companii similare, care se tranzactioneaza trebuie sa spunem la indicatori mult mai mici decat a iesit Agricover”, a spus Dan Popovici, CEO al OTP Asset Management Romania.

IPO Hidroelectrica

Pret. ”Discutam despre un vanzator foarte avizat pe acest subiect, poate unul dintre cei mai importanti jucatori institutionali din piata. Cu siguranta, si-a luat companii importante langa el care sa-l sfatuiasca si intermediari valorosi. Fondul Proprietatea este un jucator care are in actionariat multe fonduri de pensii, chiar si Ministerul de finante cu 5%”, afirma Horia Gusta, presedintele AAF. ”Fondul Proprietatea este un fond de investitii alternativ si are valoarea Hidroelectrica in propriul activ, deci nu poate sa fie cu mult diferit de pretul de acolo. Ca o sa fie mai mult sau mai putin nu stim, dar este acolo. Pretul trebuie sa se orienteze in jurul pretului de evaluare facut deja. Eu cred ca va fi o prima pentru ca vor fi listate (actiunile – n.r.). Una e sa ai o participatie la o companie necotata si altceva sa ai la o companie cotata”, adauga acesta.

”Va conta foarte mult si pricing-ul si cat se va vinde in acest IPO pentru ca noi speram cred ca pentru viitor, pentru lichiditate si inclusiv pentru pricing, ar fi bine ca ei sa plaseze intreg pachetul pentru ca, daca nu se va intampla asta, va fi acel overhang risk, adica lumea se va astepta ca in viitor Fondul Proprietatea sa continue sa vanda din pachetul ramas si atunci pricing-ul va fi ajustat ca atare. De asta noi credem ca free float-ul trebuie sa fie cat mai mare. Aici, bineinteles, va conta cat demand (cerere – n.r.) se va atrage si din partea fondurilor din strainatate pentru ca vrem si lichiditate ulterioara”, afirma Dan Gheorghe, Chief Investment Officer la NN Pensii.

”Referitor la Hidroelectrica, conform legislatiei europene, inseamna ca maxim 10% din activul fondului poate fi investit in oferta. Si eu cred ca, in functie de pret, exista posibilitatea ca cel putin fondurile de actiuni sa fie interesate sa mearga catre valoarea maxima a ofertei. Dar, inca o data, este foarte important si la ce evaluare va fi oferta. Totdeauna trebuie sa te uiti si la companii similare de pe alte piete, aici vorbesc atat despre Hidroelectrica, cat si despre Agricover”, explica Dan Popovici, CEO la OTP Asset Management Romania.

Dividende. ”PER-ul este una si distributia de dividend este alta. Degeaba este PER-ul mare daca nu distribuie dividendul”, sustine Horia Gusta, presedintele AAF.

”Hidroelectrica va intra in ceea ce inseamna piata de energie in Romania, adica se va alatura Petrom, Nuclearelectrica si celorlalte companii care evident sunt atractive pentru dividend si atunci la Hidroelectrica trebuie sa te uiti in acelasi fel ca si la celelalte. Adica o companie matura, a carei crestere este destul de mica, evident au planuri de investitii, dar core business-ul (activitatea principala – n.r.) va fi foarte greu sa il dezvolti adica sa te apuci sa construiesti hidrocentrale cu o capacitate care sa aiba sens pentru ca microhidrocentralele nu sunt eficiente din cate stiu. Si cresterea fiind foarte mica, te astepti la un dividend yield, toate profiturile obtinute sa fie date catre investitori. Si atunci cred ca foarte multi investitori se vor uita la acest aspect si care este dividend yield-ul corect, fiecare va decide in functie de cum va considera si analizele interne”, explica Dan Gheorghe de la NN Pensii. ”Politica de dividend este destul de clara, fiind companie de stat au deja 50% minim. Sunt memorandumuri care se aproba in fiecare an pentru a distribui tot cash-ul. Daca ne uitam la Hidroelectrica si planul lor de investitii este clar ca ar putea da o cota mai mare nu doar 50% din profitul net”, sustine reprezentantul NN Pensii.

Pachet IPO. ”Din punct de vedere al pachetului pe care il va scoate Fondul Proprietatea, probabil, va fi unul insemnat. Nu cred ca va scoate tot pachetul, asta este parerea mea personala, dar, probabil, ca va scoate intre 10% si 15%, dar conteaza foarte mult si pretul. Adica eu cred ca investitorii institutionali, dar cred ca si retailul s-a invatat si se uita la indicatorii pe care companiile ii au”, sustine Horia Gusta de la AAF.

”Hidroelectrica este de un alt calibru atat din perspectiva strict a emitentului, cat si a viitorului free float, lichiditate si tipul de investitori care pot fi atrasi cu un astfel de IPO. ca sa nu mai spun ca daca Hidroelectrica va fi listata speram cu un free float cat mai mare sa bifam si acel ultim criteriu al celor de MSCI Emerging Markets pentru a include Romania ca piata emergenta ceea ce va da posibilitatea in a accesa alt tip de investitori cu potential financiar mult mai mare si speram noi ca asta sa se intample cat mai repede din partea MSCI Emerging Markets, sa inceapa ulterior cat mai repede aceste listari. Acum legat de Hidroelectrica perspectiva ESG bifeaza mare parte din criterii legat de free float cum spuneam va fi cel mai mare IPO care a fost vreodata la bursa locala. Si interesul cred ca va fi pe masura”, sustine Dan Gheorghe de la NN Pensii.

”Eu personal cred ca vom vedea 15% din Hidroelectrica pe bursa si cred ca exista o cerere foarte mare atat din partea investitorilor locali – fonduri de pensii, fonduri de investitii, investitorii de retail. Pe de alta parte, cum spuneam sunt 2.648 de fonduri green de actiuni in Europa cu peste un trilion de euro, deci cred ca oferta de la Hidroelectrica va fi un succes, se va inchide. Nu am nicio grija in privinta asta”, sustine Dan Popovici de la OTP Asset Management Romania.

Partenerii evenimentului MIRSANU IPO CHALLENGE 2023 sunt Banca Transilvania si Dentons.

Dan Gheorghe, CIO NN Pensii, speaker of MIRSANU IPO CHALLENGE 2023

Dan Gheorghe, CIO NN Pensii, is one of the speakers of MIRSANU IPO CHALLENGE 2023.

Dan Gheorghe is responsible for the overall investment activity of the pillar II pension fund.

He has more than 15 years of professional experience in the financial industry. Prior to join NN Pensii as CIO, he worked for Franklin Templeton Investments as Vice President/Executive Director, being part of the management team of Fondul Proprietatea and of the boards of several Romanian companies, as a non-executive director.

On May 25, 2023, MIRSANU.RO transaction journal is hosting MIRSANU IPO CHALLENGE 2023, an ONLINE event for entrepreneurs and capital markets community.

The agenda of this event will be as follows:

10.00 (EEST/GMT+2) – 10.10 Introduction by the event moderator

10.10 – 10.30 Keynote Speaker

10.30 – 11.30 Panel Trends in capital markets

11.30 – 12.30 Panel IPO

12.30 – 12.50 Interview

12.50 – 13.50 Panel Traditional bonds v Green Bonds

13.50 – 14.00 Conclusions

The event’s partners are Banca Transilvania and Dentons. If you are interested in attending this event or to make a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.

Andreea Pipernea, NN Pensii & Advisory Board Member: Pe partea investitorului, problema este mai degraba alocarea capitalului decat capitalul in sine. Pe partea antreprenorilor, vad o dezvoltare a culturii antreprenorilor in a sti cum sa vorbeasca cu investitorii, dar si in a intelege ca uneori drumul spre crestere trece prin tranzactii M&A

Lasă un răspuns

“Există 2 niveluri în această discuție (pe subiectul investitiilor fondurilor de pensii in platformele de private equit si venture capital – n.r.). În primul rând, este peisajul de reglementare și în al doilea rând aș spune că este structura însăși a pieței de capital din România. În ceea ce privește cadrul de reglementare pentru fondurile de pensii, a fost relativ recent permis ca fondurile de pensii private să investească în fondurile de capital privat (private equity). Momentul nu a fost cel mai norocos din cauza ca s-a intamplat la inceputul perioadei Covid. Între timp, peisajul de reglementare a fost destul de volatil, până la punctul în care chiar în acest moment urmărim o ordonanță de urgență care să se așeze pe masa guvernului care inițial a avut în vedere anularea acestei oportunități pentru aceste fonduri de pensii. Este încă un semn de întrebare, dacă autorităţile de reglementare vor sau nu vor permite în forma finală a ordonanţei investiţii în private equity.“, a declarat Andreea Pipernea, CEO NN Pensii, cel mai mare investitor institutional local, la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2022, eveniment organizat pe 6 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Acum, ca sa mergem catre partea mai structurala a raspunsului, as spune ca pe piata din Romania exista un anumit fel de echilibru structural legat de unde se afla cea mai mare parte a companiilor si unde se afla cea mai mare parte a banilor. Activele aflate acum sub administrarea fondurilor de pensii sunt la asemenea niveluri incat cauta anumite tipuri de tinte, marimea fiind unul dintre criteriile de masurare, de asemenea, guvernanta corporativa si altele, deci vor avea ca tinta un anumit nivel al pietei. Asa ca as spune ca cea mai mare parte a economiei Romaniei este in companii care sunt mai potrivite in acest moment pentru private equity, venture capital si asa mai departe“, adauga Andreea Pipernea.

“Partea buna pe care o vad este ca aceasta parte a peisajului investitional evolueaza foarte mult. Vad multa dinamica atat in ceea ce priveste companiile care devin mai sofisticate, cat si in ceea ce priveste proprietarii si managerii de companii antreprenoriale romanesti fiind din ce in ce mai constienti de ceea ce este nevoie pentru a sta in fata investitorilor. Acesta este un trend pe care il vad dezvoltandu-se si sunt foarte pozitiva in ceea ce priveste evolutia lui. Si, de asemenea, cu banii care vor veni din programul de rezilienta PNRR catre fondurile de private equity sunt sigura ca trendul va continua. Deci, in acest segment de piata vad multi bani disponibili care cauta tinte de investitii, dar, de asemenea, si tinte care sunt din ce in mai educate in cum sa vorbeasca cu investitorii“, puncteaza Andreea Pipernea, care ocupa si pozitia de Advisory Board Member in cateva afaceri antreprenoriale.

“Ma uit mai mult la nivelul companiilor antreprenoriale romanesti de talie medie (mid market), dar, de asemenea, lucrez cu un un numar de fonduri care sunt targetate mai mult pe early private equity stage, pe fondurile care cauta mai mult tinte locale. Pe partea investitorului vad ca, de fapt, capitalul nu este problema mai mult decat alocarea capitalului. Vad fonduri cu strategii foarte diferite, deci in termen de antreprenori, fiecare care are o companie buna are o sansa. Tehnologie, healthcare, telemedicina, fintech par sa fie domeniile cele mai atragatoare. Totusi, sunt fonduri care exista sau acum se ridica si au teze de investitii foarte diferite si care se uita spre sectoare precum agricultura, sectorul industrial“, afirma Andreea Pipernea.

“In termeni de ceea ce trenduri cred ca vor fi, vad investitori care se uita la industrii care sunt foarte fragmentate si companii cu potential de consolidare. Aceasta este o oportunitate si in alte industrii de asemenea. Alte oportunitati sunt integrarea pe verticala, vedem asta in diferite afaceri in agricultura, sectorul industrial, cred ca de asemenea investind in companii locale pentru a deveni campioni regionali este ceva la care se uita multe fonduri“, a mai spus Andreea Pipernea.

“In ceea ce priveste antreprenorii, ei pot fi in situatii diferite si sunt si acolo cateva trenduri. Cu cat sunt mai tineri sau au mai multa energie, sunt antreprenori care cauta sa consolideze in domeniul lor, si aici avem exemple cum este Arobs in domeniul sau care fac multe tranzactii si sunt cumparatori activi, dar sunt multe exemple unde ai strategia si forta financiara de a face pe cont propriu, au companii listate sau o au o baza financiara diversificata. Sunt si alti antreprenori in situatii diferite, este vorba despre dilema succesiunii tipice, unde este o problema cu continuarea activitatii si este in sine o oportunitate pentru achizitie sau doar cu resursele si abilitatile proprii nu poti creste pana la un anumit nivel si ai nevoie de un partener, o companie mai mare sau un investitor financiar“, adauga aceasta.

“Deci, sunt cateva situatii tipice pe care le vezi ca se repeta in multe tranzactii si cred ca anul viitor si in anii urmatori se vor accelera aceste procese atat in ceea ce priveste disponibilitatea fondurilor pe care le vom vedea pe piata, cat si datorita culturii in dezvoltare a antreprenorilor in a intelege ca drumul spre crestere trece uneori prin oportunitati de M&A“, a mai spus Andreea Pipernea, CEO NN Pensii & Advisory Member la panelul Cumparatori vs Vanzatori din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2022 sunt Mazars, Schoenherr, Raiffeisen Bank Romania si Adrem.

Dan Gheorghe, NN Pensii: Dintr-un portofoliu de 7,5 mld. lei avem 25% expunere pe companii de stat si 9,5% investiti in companii antreprenoriale. La IPO Hidroelectrica, toate ingredientele sunt acolo pentru o listare in acest an pentru ca fereastra de oportunitate s-ar putea inchide anul viitor

Lasă un răspuns

“Asa ca expunere overall in Romania avem vreo 7,5 mld. lei din care cam 25% sunt in companii de stat, daca ne uitam si comparam cu investitiile noastre in companii care s-au listat in ultimii 6 – 7 ani e undeva la 9,5%. Este net inferior expunerii noastre pe companiile de stat prin prisma marimii, o companie de stat are o capitalizare minima undeva la 1 mld. de euro in timp ce celelalte pleaca undeva de la 200 mil. euro pana la 500 – 600 mil. Euro”, a declarat Dan Gheorghe, Chief Investment Officer la NN Pensii, in cadrul evenimentului online MIRSANU IPO CHALLENGE 2022, organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pe 20 aprilie pentru antreprenori si comunitatea pietelor de capital.

“Noi avem o limitare pe Aero (segmentul secundar al pietei bursiere – n.r.). din perspectiva reglementarilor, nu putem investi in companii care nu sunt listate pe piata reglementata din pacate, nu putem lua expuneri pe aceste companii insa le asteptam sa treaca pe piata reglementata”, precizeaza reprezentantul celui mai mare manager de bani din Romania.

“Daca privim la portofoliul nostru, din perspectiva asta fondurile inca din 2008 de cand s-au infiintat aveau diferite tichete minime, in momentul acesta tichetele minime sunt din ce in ce mai mari si vedem ca potentialul nostru a investi in IPO-uri este mai mare comparativ cu primii ani de viata”, adauga Dan Gheorghe de la NN Pensii.

“Depinde foarte mult si de tipul de companie, la cele antreprenoriale marimea lor evident nu poate fi comparata cu un IPO al unei companii de stat. In momentul acesta noi putem intra in orice tranzactie, s-a vazut si la ultima care s-a incheiat cu succes, la Aquila am fost investitori si acolo tichetul a fost undeva la 18-19 mil. euro. Bineinteles, acesta nu este un tichet minim cu care sa intram cumva la genul de companie si genul de capitalizare pe care il vedem pe bursa. Acum vedem anumite cerinte pentru a fi listate pe piata reglementata. Trebuie sa treci peste anumite bariere inclusiv partea asta de capitalizare odata ce indeplinesc aceste cerinte companiile, putem investi si sume mai mici in companii in care credem, in crestere si vedem companii listate care au crescut foarte frumos pe bursa si atunci iei expunerea pe o companie cu o capitalizare de 150 – 200 mil. euro pe bursa azi pentru ca in 5 – 10 ani sa vedem ca aceasta capitalizare a crescut foarte mult”, a mai spus Dan Gheorghe.

Intrebat care este marimea necesara a unei companii pentru o listare pe piata principala a Bursei de Valori Bucuresti, reprezentantul NN Pensii a raspuns: “Nu stiu cat de relevanta e cifra de afaceri pentru ca sunt companii diferite din domenii diferite, sunt companii de cateva sute de milioane, dar poti sa ai o profitabilitate foarte mica, nu cred ca asta este metrics-ul cel mai relevant. Legat de o potentiala capitalizare, cred ca un minimum pentru piata reglementata ar fi de 150 mil. euro si asta se vede si pe ultimele IPO-uri facute la BVB”.

“Exercitiul listarii maturizeaza compania, trebuie sa ai o transparenta mult mai mare si o structura corporatista in place, adica sa declari cine si ce hotaraste si care sunt limitele fiecarui nivel – consiliul de administratie, actionarii si managementul trebuie sa fie foarte bine incentivati, sa fie un link intre performanta companiei si performanta managementului, toate lucrurile astea sunt de ajutor pentru orice tip de companie numai ca atunci cand vine la bursa cam atunci se face”, este de parere reprezentantul celui mai mare manager local de fonduri de pensii private.

“Cu privire la ce tipuri de business-uri si ce tipuri de companii (sa vina pe bursa – n.r.), noi am vrea sa fie cat mai diferite, din cat mai multe domenii si sa reflecte ceea ce se intampla in economia reala si de asta nu avem o preferinta pentru un domeniu sau altul, ci pentru cat mai multe domenii in care antreprenorii sa vina la bursa.”, afirma CIO NN Pensii.

“Cred ca mai conteaza (la listare – n.r.) un alt aspect – partea de ESG, care e la moda acum si un lucru legat de sustenabilitatea acestor business-uri pe termen mediu si lung si aici se vor face tot mai multe eforturi si standardizari, toate companiile vor trebui sa adere la aceste standarde”, spune Dan Gheorghe.

“Acum, asteptam si alte companii de stat de size-ul Hidroelectrica sa le vedem listate. Cred ca acest IPO va schimba total piata de capital din Romania”, adauga acesta.

IPO-ul Hidroelectrica este asteptat de mai multi ani pe piata bursiera locala, recent Fondul Proprietatea relansand tranzactia prin care se grabeste sa vanda un pachet de 15% din actiunile companiei controlate de statul roman pentru o suma estimata in jurul a 2,3 mld. Euro.

Intrebat ce ingrediente ii trebuie companiei Hidroelectrica pentru a intra pe bursa, Dan Gheorghe a raspuns: “Pai, din punctul meu de vedere nu ar trebui sa mai fie nicio piedica”.

“Contextul geopolitic nu ajuta, in schimb atractivitatea companiei este foarte mare, inclusiv acest unghi din perspectiva ESG – este unul dintre cei mai mari producatori hidro 100% energie regenerabila din regiune, avem un potential de crestere si pe partea de energie solara. Ne uitam acum ca au si un context de piata foarte bun, cresterea preturilor la energie electrica sunt aproape la all time high (maxinm istoric – n.r.), nu cred ca ne-am mai uitat in trecutul apropiat la asa ceva si atunci tot contextul acesta ajuta si eclipseaza contextul mai putin fericit geopolitic”, afirma acesta.

“Atractivitatea este aici, toata lumea isi doreste sa se intample repede pentru ca fereastra asta de oportunitate este posibil sa se inchida anul viitor de exemplu, sunt foarte multe lucruri care se pot schimba, vedem si contextul geopolitic la inceput de an parea foarte improbabil ceea ce s-a intamplat in mai putin de 2 luni atunci cred ca ar trebui sa se grabeasca aceasta listare si sa aiba loc pana la sfarsitul acestui an, nemaivorbind ca uitandu-ne si la managementul companiei care este foarte important pentru aceasta listare, mandatele lor expira la inceputul anului viitor si atunci e foarte greu sa mergi intr-un roadshow de IPO cu un management care nu are un mandat pe 4 ani. Toate ingredientele sunt acolo, speram sa se intample cat mai repede”, a mai spus Dan Gheorghe de la NN Pensii in cadrul panelului Equity Stories. Growth Stories al evenimentului online din 20 aprilie.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2022 sunt BT Capital Partners, Bursa de Valori București si Dentons.

Dan Gheorghe, CIO NN Pensii, speaker of MIRSANU IPO CHALLENGE 2022

Lasă un răspuns

Dan Gheorghe, CIO NN Pensii, is one of the speakers of MIRSANU IPO CHALLENGE 2022 in the panel Equity stories. Growth stories.

Dan Gheorghe is responsible for the overall investment activity of the pillar II pension fund.

He has more than 14 years of professional experience in the financial industry. Prior to join NN Pensii as CIO, he worked for Franklin Templeton Investments as Vice President/Executive Director, being part of the management team of Fondul Proprietatea and of the boards of several Romanian companies, as a non-executive director.

On April 20, 2022, MIRSANU.RO transaction journal is hosting MIRSANU IPO CHALLENGE 2022, an online event for entrepreneurs and capital markets community.

The agenda of this event will be as follows:

10.00 (EEST/GMT+2) – 10.05 Introduction by the event moderator

10.05 – 10.20 Keynote Speaker

10.20 – 11.10 Panel on trends in IPO and capital markets deals

11.10 – 12.00 Equity Stories. Growth Stories

12.00 – 12.50 Challenges. Which are the challenges for a company in pre-IPO and post-IPO

12.50 – 13.00 Event conclusions

The event’s partners are BT Capital Partners, Bucharest Stock Exchange and Dentons. If you are interested in attending this event, please contact us at: office@mirsanu.ro.

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and funders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional merger & acquisition (M&A) and overall deal making community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

Dan Gheorghe, NN Pensii: Am vrea sa vedem pe bursa din Romania companii de plati online si tot ce este in legatura cu tehnologia ca trend

Lasă un răspuns

“Fondurile de pensii din 2010 de cand s-a schimbat legislatia, pot investi si in real estate. Se permite in real estate, dar doar in instrumente listate la bursa si nu in investitii directe asa cum fondurile de pensii pot investi in alte jurisdictii“, a declarat Dan Gheorghe, Chief Investment Officer NN Pensii,la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2021, a patra editie anuala a evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Limita este undeva la 3% din total active ale unui fond de pensii. S-a admis si alta clasa de active cum este private equity, din acest motiv o noua clasa de active de pana la 10% si inclusiv private equity public partnership despre care toata lumea vorbeste sunt foarte putine, eu nu cunosc niciun PPP de succes in Romania, dar speram ca acestea vor aparea, iar pentru portofoliul unui fond de pensii este un fit foarte bun“, adauga Dan Gheorghe.

“Vrem sa avem cat mai multe sectoare la bursa, in acest moment bursa este foarte concentrata pe energie si banci. Ne uitam la structura indicelui, peste 80% din acest indice este reprezentat de cele doua sectoare. Au fost IPO-uri din alte sectoare in ultimul an, vedem real estate – 3 sectoare foarte putin sau deloc reprezentate la Bursa de Valori Bucuresti. Speram in continuare sa vedem si alte sectoare care nu sunt in momentul de fata“, explica reprezentantul managerului de fonduri de pensii private.

“Ce am prefera noi, si este unul dintre motivele pentru care noi investim in afara Romaniei, este diversificarea pe sectoare si am vrea sa regasim in Romania tehnology, partea de online payments (plati online – n.r.) si tot ce este in legatura cu tehnologia in trend si oricum Romania este un hub foarte puternic pentru asemenea business-uri.“, puncteaza reprezentantul celui mai mare manager de bani din Romania.

“Ca structura de investitii, mare parte din fondurile de pensii au investitii in instrumente cu venit fix, in obligatiuni -mare parte din acestea sunt titluri de stat, aceasta prin prisma legislatiei in vigoare undeva la 75% din portofoliu este acolo, restul fiind in actiuni aproximativ 25%“, a mai spus Dan Gheorghe.

“La BVB, suntem un investitor foarte important, ma refer la tot pilonul de pensii peste 18 mld. lei sunt deja investiti, inflow-urile nete sunt la 2 mld. eur, 25% din acestia ar trebui sa mearga in actiuni si de aceea este important sa vedem noi si noi companii. Atragerea de noi nume pe piata reglementata este importanta, din pacate fondurile de pensii nu pot investi pe piata Aero“, subliniaza reprezentantul NN Pensii. Potrivit acestuia, pentru ca Romania sa intre in categoria pietelor emergente si in indicii MSCI este nevoie de listari de calibru, de talia Hidroelectrica.

“De cand s-a schimbat legislatia in 2020, avem discutii atat cu colegii nostri la Haga (sediul central al NN – n.r.) pentru a defini, produsul de private equity este destul de nou atat pentru Romania cat si pentru fondurle de pensii. Ne uitam daca putem face din aceasta clasa de active ceva unde putem sa investim recurent, oportunitatile sunt destul de rare. De dezvoltarea ei, va depinde si pipeline-ul de IPO-uri“, a spus Dan Gheorghe de la NN Pensii in cadrul panelului dedicat pietelor de capital al evenimentului MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2021 sunt Immofinanz, Dentons, Bursa de Valori București, ING Bank România, Prefera Foods, Alro, Mazars, Schoenherr și DLA Piper România.

Dan Gheorghe, CIO NN Pensii, speaker of MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2021

Lasă un răspuns

Dan Gheorghe, CIO NN Pensii, is one of the speakers of MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2021 in the capital markets panel. Dan Gheorghe is responsible for the overall investment activity of the pillar II pension fund.

On December 10, 2021, MIRSANU.RO transaction journal is hosting MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2021, an event dedicated to the community of corporate transactions – mergers & acquisitions (M&A), financing, capital market transactions and real estate transactions.

The agenda of the event will be as follows:

09:50 – 10:00 Introduction by the event moderator

10.00 – 10.10 Keynote speaker

10.10 – 11.00 Panel on international macro trends and local trends that will shape the major corporate deals

11.00 – 11.50 Panel on the mergers & acquisitions (M&A) market

11.50 – 12.10 Study Case

12.10 – 13.00 Panel on corporate financing

13.00 – 13.20 Developments on the real estate market

13.20 – 14.20 Break

14.20 – 15.10 Roundtable panel on private equity & venture capital

15.10 – 15.30 Q&A ESG

15.30 – 16.20 Deals on the capital markets

16.20 – 16.30 Opportunities room

16.30 – 17.20 Debate: Buyers v Sellers

17.20 – 17.30 Event conclusions

The event’s partners are Immofinanz, Dentons, Bucharest Stock Exchange, ING Bank Romania, Prefera Foods, Alro, Mazars, Schoenherr and DLA Piper Romania.

If you are interested in attending this event, please contact us at: office@mirsanu.ro.

About MIRSANU.RO

Fondurile de pensii administrate de ING au cumpărat obligațiuni București de aproape 40 mil. euro și o expunere de aproape 8% pe tranzacția de finanțare de 500 mil. euro. Pe lista investitorilor sunt și fondurile Generali, Allianz Țiriac, Aegon, dar și băncile locale mari BCR, BRD și UniCredit Țiriac

Lasă un răspuns

NN Pensii, fostul ING Pensii care administrează fonduri de pensii cu active nete de 1,8 mld. euro, a fost unul dintre cei mai mari cumpărători locali de obligațiuni ale Primăriei Capitalei la emisiunea în valoare de 2,2 mld. lei (500 mil. euro). Marile bănci locale, BCR, BRD și UniCredit Țiriac Bank au luat și ele expuneri alături de Banca Transilvania și Raiffeisen, aranjorii tranzacției prin care Bucureștiul a refinanțat în lei o emisiune de titluri în euro din 2005.

Cel mai mare manager de fonduri de pensii din România, NN Pensii, a cumpărat obligațiuni municipale la finele lunii aprilie în valoare de 175,6 mil. lei (circa 40 mil. euro), ceea ce corespunde unei felii de până la 8% din întreaga emisiune a Primăriei Municipiului București. De asemenea, fondurile administrate de Generali au luat circa 2,6% din titluri, Allianz Țiriac aproape 2%, fondurile administrate de BCR circa 1,1%, fondul Aegon 0,8%, iar cele manageriate de BRD circa 0,6% din total obligațiuni vândute, conform calculelor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO pe baza datelor făcute publice de către arbitrul piețelor financiare, Autoritatea de Supraveghere Financiară. În total, fondurile de pensii de pe Pilonul II și III au luat o cotă de 15% din întreaga emisiune de obligațiuni, adică o porție egală cu cea adjudecată de BERD singur, cel mai mare investitor străin în tranzacție.

Raluca Țintoiu, CEO NN Pensii Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrat Privat SA

”Noi am pus ordin de peste 10% din oferta PMB, dar ni s-a alocat mai puțin pentru că a fost cerere mare”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Raluca Țintoiu, CEO ING Pensii, companie care și-a schimbat recent numele în NN Pensii și este cel mai mare jucător pe piața pensiilor private. NN Pensii administrează fondul ING Pensii pe Pilonul II al pensiilor private obligatorii, respectiv ING Activ și ING Optim pe segmentul fondurilor de pensii facultative din Pilonul III. Obligațiunile municipale au ponderi între 2 și 3% în activul fiecăruia dintre cele 3 fonduri manageriate de NN Pensii, care investește și în acțiuni, titluri de stat, obligațiuni corporative ori depozite bancare.

Cererea de obligațiuni a fost aproape dublă față de ofertă astfel că investitorii au primit titluri corespunzător cu mărimea ordinelor de cumpărare raportate la nivelul întregii emisiuni.

Al doilea manager local de fonduri de pensii după mărimea expunerii pe tranzacția PMB este Generali, care a investit 56,4 mil. lei (12,8 mil. euro) prin fondurile Aripi și Stabil. Generali este urmat de fondurile administrate de Allianz Țiriac cu o expunere totală de 43 mil. lei (aproape 10 mil. euro), BCR cu 24,7 mil. lei (5,6 mil. euro), Aegon cu aproape 17 mil. lei (circa 3,8 mil. euro) și fondurile administrate de BRD cu 13,5 mil. lei (circa 3 mil. euro). Au participat și alți manageri de fonduri de pensii private, dar cu expuneri nesemnificative.

Vânzarea de obligațiuni municipale de 2,2 mld. lei de către Primăria Bucureștiului este cea mai mare tranzacție de acest tip din ultimii zece ani. Titlurile au fost listate pe bursa de la București la începutul acestei luni.

Bucureștiul s-a împrumutat la o dobândă medie anuală de 3,98% în lei.

Investitorii locali au dat circa 80% din bani, adică circa 400 mil. euro, din care cea mai mare parte au venit de la bănci – 40%, urmate de fonduri de investiții cu 27%.

Pe eșalonul de bănci, în afară de Banca Transilvania și Raiffeisen au participat și celelalte bănci mari – BCR, BRD și UniCredit Țiriac Bank, ce au văzut în obligațiunile în lei ale Bucureștiului o ocazie bună de a-și plasa lichidități și în afara plasamentelor în titluri de stat.

”Am luat o expunere mică pe tranșa obligațiunilor cu maturitate la 3 ani”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Răsvan Radu, CEO UniCredit Țiriac Bank.

Tranșa obligațiunilor cu maturitate de 3 ani are cel mai avantajos cost, dobânda fixă fiind de 2,80%, în timp ce obligațiunile cu maturitate de 5 ani au o dobândă fixă de 3,58%, iar cele scadente la 7 ani au o dobândă fixă de 4,43%. Tranșa cu maturitate de 10 ani are o dobandă fixă de 5,10%.

Emisiunea de obligațiuni a Primăriei Bucureștiului, în valoare de 500 mil. euro, este prima de o asemenea anvergură în monedă locală, având în vedere că până acum atât obligațiunile municipale, cât și cele corporative de valori mari, s-au derulat până acum în valută străină.