Romania inca ofera oportunitati de investitii si potential de crestere in sectoare precum energie, infrastructura, sectorul de productie sau cel de aparare, ceea ce ii consolideaza pozitionarea de a doua piata dupa Polonia pe radarul investitiilor care vizeaza Europa Centrala si de Est, conform concluziilor evenimentului MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2026, eveniment online organizat pe 30 iunie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul Auchan Romania in calitate de Event Partner, respectiv cel al Vetimex Capital in calitate de Supporting Partner.

“Daca vorbim mai general, putem sa constatam ca inca este un interes mare din partea investitorilor straini. Asta se vede si la nivel de AHK la Camera comerciala bilaterala germano-romana la care am onoarea sa fiu presedinte. Si acolo observam ca inca este un interes mare. Vin multi pentru a explora optiunile cum ar fi posibil sa intram in aceasta piata, ceea ce este un mesaj bun si meritat pentru ca Romania inca este pe crestere si a reusit sa aiba cresterea cea mai mare in toata Europa din Est in cei 20 de ani pe care ii are aproape de cand Romania a intrat in Uniunea Europeana. Acum vedem ca si infrastructura care ajunge la autostrazi in sfarsit este gata sau in curs de constructie si in toata aceasta perspectiva se vede ca si Romania este o tara binecuvantata cu toate resursele energetice de care avem nevoie. Avem si energie, nuclear, gaze naturale si altele”, a declarat Volker Raffel, CEO al E.ON Romania, subsidiara locala a concernului german E.ON si unul dintre cei mai puternici investitori strategici straini de pe piata locala.

“Atunci potentialul si perspectiva sunt. Dar sa vorbim si despre impedimentele pe care le vedem. Unul, cu siguranta, este stabilitatea politica. Este ceva care, in general, este important si pentru investitori. Dar, cu siguranta, supravietuim in aceasta faza actuala. Mai larg, observam ca o mare parte din crestere in Romania este finantata cu fonduri europene, insa fondurile europene care sunt gestionate de la stat vin cu intarziere”, a semnalat presedintele AHK Romania, cea mai mare camera de comert bilaterala care activeaza la nivel local si care reprezinta interesele a aproximativ 680 de companii.

“Sa nu uitam un lucru, Romania este aproape de <<investment grade junk>> (rating nerecomandat investitiilor, n.r.). Daca ar fi asta cazul in toamna acestui an, ar fi chiar o criza <<greceasca>> si trebuie neaparat sa fie evitat. Si pentru asta nu este doar important ca Romania ar fi in stare sa plateasca, dar si sa plateasca datoriile pe care le are (…) Vorbim despre acele ministere care gestioneaza cererile noastre, dar si din alte sectoare, unde sunt, din pacate, intarzieri administrative ne-necesare si chiar periculoase. Iar Romania vrea sa intre in OECD. OECD si <<investment grade>>  (rating investitional, n,r.) sunt doua preconditii importante sa vina mai multe surse financiare cu o dobanda mai mica pentru Romania si pentru amandoua este important comportamentul ca statul roman sa fie mai fiabil”, a punctat Volker Raffel, CEO al E.ON Romania, companie cu investitii de 2,7 mld. Euro pe piata de energie electrica si de gaze naturale.

Ritmul de incetinire al economiei locale se resimte si la nivelul finantatorilor internationali – cheie.

“Pentru 2026 suntem de parere ca vom avea un volum usor mai mic decat cel de anul trecut. Probabil undeva intre 800-900 mil. Euro si asta pentru ca e o anumita corelatie cu evolutia macro a economiei. Pentru 2026 estimam o usoara scadere de – 0,2% din PIB. Dar, fundamental, credem ca povestea de convergenta se mentine si cum deja suntem aproape de 400 mld. Euro (nivelul PIB-ului Romaniei, n.r.) si dimensiunea portofoliului nostru incepe sa fie un pic mai mai reflectata in raport cu ceea ce am avut in anii anteriori. Din portofoliul nostru cam 15% este equity (investitii de capital), iar restul este debt (instrumente de datorie, n.r.)”, a spus Andrei Svoronos, Associate Director in cadrul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD).

EBRD a inregistrat in 2025 un nivel de investitii in Romania de 955 mil. Euro, un nou record dupa borna inregistrata de portofoliul sau local in 2009. Institutia financiara internationala a investit pana acum aproximativ 12,5 mld. Euro in Romania plasate in circa 595 de proiecte, fiind un finantator major activ atat direct prin investitii directe pe piata de capital sau in companii private, precum si prin investitii indirecte plasate in fonduri de investitii locale si regionale, la care se adauga si dimensiunea sa de finantator bancar prin imprumuturi bilaterale sau membru in sindicatele bancare ce acorda finantari mari sindicalizate.

Privita printr-o lentila cu cadru mai larg la nivel regional, Romania a facut in 2025 un salt mai mare la nivelul investitiilor straine directe fata de competitorii sai din spatiul Europei Centrale si de Est.

“Intr-adevar, Romania, cel putin anul trecut, din perspectiva investitiilor straine directe si al pozitionarii fata de CEE, a avut o pozitie excelenta. Adica am avut cea mai mare crestere in investitii straine directe pana la circa 8 mld. Euro. Dar as vrea sa fac un pas in spate si sa punem doua perspective majore aici. Una este ca odata tot nivelul de investitiii in CEE ca regiune incepe sa se domoleasca si intreaga regiune sa-si piarda un pic atractivitatea, iar capitalul se duce catre piete mai mature, fie din Europa de vest, fie din SUA, fie din anumite piete emergente in care investitorii si proprietarii de capital cu adevarat foarte mare se uita azi spre avantaje de tipul tehnologie, infrastructura tehnologica digitala, pe care Europa de Est si Romania nu le au inca atat de, sa zicem, apetisante pentru investitori”, a nuantat Florian Teleaba, Partner in cadrul firmei americane de consultanta strategica Kearney.

“Dar noi suntem inca o tara cu o atractivitate mare din perspectiva inca a unor costuri mai reduse, a unui potential de investitii in energie, in infrastructura, in aparare (…). Insa intregul CEE (Europa Centrala si de Est) este acum sub o mica presiune. Acum, investitiile straine directe in Romania, la fel, au crescut foarte mult, cu aproape 50% anul trecut. Dar si aici trebuie sa nu ne imbatam cu apa rece si sa ne uitam pe componente. Investitiile straine directe inseamna in mare aport la capital, deci banii noi intrati in economie, cu adevarat bani noi, dar inseamna si profit reinvestit, adica al companiilor existente care fac profit si il reinvestesc si inseamna si credite de la companiile – mama sub diferite forme, credite, creante comerciale, finantari”, a precizat consultantul Kearney.

„Acum, componenta de aport la capital, deci capital nou, e inca mica. In 2024 era cam un sfert (…). Polonia prin 2024 era la peste 40%. Adica si din toate investitiile astea mari, si banii si miliardele despre care spunem ca sunt investitii straine directe, conteaza cat e aport la capital, deci bani noi si cat e profit reinvestit. E bine si ca banii stau aici si ca exista in continuare un feeling pozitiv pentru economia de aici. Noi avem nevoie de capital proaspat”, a adaugat acesta.

Investitorii strategici din sectorul de consum confirma pariul pe termen lung pentru piata locala, care a marcat recent prima achizitie locala M&A peste borna de 1 mld. Euro prin Ahold Delhaize – Profi, cat si prin investitiile organice derulate pe toate etajele pietei de retail.

“In primul rand, Auchan sarbatoreste 20 de ani de existenta in Romania. Imi aduc aminte ca in 2006 am deschis primul magazin, incepusem compania cu un an inainte pentru ca trebuia sa ne pregatim conditiile. Si iata ca dupa acesti 20 de ani avem un portofoliu de peste 500 de magazine, un parteneriat solid cu OMV Petrom pentru magazine Auchan in statiile Petrom. Suntem o companie multiformat. Avem magazine pe toate segmentele de hipermarketuri, supermarketuri, magazine discount, magazine de proximitate si ultraproximitate, magazine online. Am creat in Romania primul magazin complet autonom in premiera Auchan Go, echivalentul lui Amazon Go din SUA. Intri si iesi cu cumparaturile si esti debitat automat la iesire. Deci, toate lucrurile astea sunt un exemplu concret al investitiei pe care grupul Auchan a facut-o in Romania, pe care am realizat-o noi romanii aici, pentru ca Auchan Romania este o tara quasi-autonoma in cadrul grupului Auchan, iar deciziile pe care noi le luam aici si directiile de dezvoltare sunt construite de noi si suntem in acord cu grupul astfel incat sa le putem pune in practica”, a subliniat Tiberiu Danetiu, Member of the Executive Board si Director of Institutional Affairs & Retail Media in cadrul Auchan Romania.

Subsidiara locala a grupului francez este unul dintre jucatorii majori de pe piata de retail alimentar cu o cifra de afaceri anuala de peste 8,2 mld. RON.

“Grupul Auchan a investit pana acum 750 mil. Euro in ceea ce avem ca infrastructura de magazine – atat magazine in proprietate, cat si partea de investitii efectiv in cadrul retelei noastre. Si continuam investitiile pentru ca Romania este o tara cu un bun potential de dezvoltare. Densitatea comerciala din Romania este printre cele mai mici din Europa. Continua dezvoltarea. Sigur s-a mutat zona de expansiune mai degraba din zona de hipermarket, segmentul cash & carry s-a inchis acum multi ani. Pe urma a fost epoca supermarketurilor. In prezent, dezvoltarea se face pe segmentele de proximitate si ultraproximitate, iar aici noi avem franciza pe care o dezvoltam si in magazinele noastre si de tip supermarketuri si pe urma segmentul de discount”, a adaugat reprezentantul grupului francez de retail Auchan.

Interesul pentru oportunitatile de investitii locale este confirmat si de catre investitorii de private equity de talie majora din Europa Centrala si de Est.

“As spune ca suntem un investitor destul de traditional si ne plac companiile din sectorul de productie (manufacturing, lb. eng.), Cred ca Romania este competitiva in regiune si ca tara continua sa se dezvolte. Un lucru care imi place este faptul ca romanii din interiorul tarii sunt, in general, destul de pesimisti in privinta viitorului Romaniei. Pentru mine, acesta este chiar un semn bun. In ceea ce priveste tranzactiile pe care le analizam, ele provin, in principal, din industrii traditionale, din afaceri relativ simple si usor de inteles”, a declarat Vytautas Plunksnis, Head of Private Equity in cadrul celui mai important manager baltic de investitii INVL Asset Management.

Investitorul financiar lituanian a intrat in 2025 pe piata din Romania prin achizitia Pehart cu unul dintre cele mai mari fonduri de private equity din Europa Centrala si de Est a carui capitalizare totala este de 410 mil. Euro si dispune dé un portofoliu local divers in industrie, energie regenerabila, terenuri si paduri, si are apetit pentru noi achizitii M&A in Romania.

“Nu pot spune cu certitudine (daca urmatoarea achizitie va fi in sectorul de productie, n.r.), deoarece, ca grup, facem mult mai mult decat private equity, iar urmatoarea investitie ar putea fi intr-un alt domeniu. Insa, daca vorbim strict despre activitatea de private equity, as spune ca productia este sectorul asupra caruia este concentrata cea mai mare parte a pipeline-ului (proiectele in curs, n.r.) nostru din Romania”, a punctat Vytautas Plunksnis din partea INVL Asset Management, parte a grupului lituanian Invalda INVL cu active sub administrare de peste 2,1 mld. Euro.

Apetitul investitorilor pentru noi achizitii M&A, dar si pentru alte tipuri de proiecte, a ridicat piata finantarilor bancare sindicalizate, unde calibrul tichetelor este in crestere.

“In ceea ce priveste piata finantarilor sindicalizate din Romania, in ultimii doi ani aceasta a evoluat semnificativ, in sensul ca vedem tranzactii de dimensiuni tot mai mari si volume de finantare din ce in ce mai ridicate. De exemplu, anul trecut, si pe piata de fuziuni si achizitii (M&A), au existat cateva tranzactii care au depasit pragul de 1 mld. euro, ceea ce este extrem de incurajator. Valoarea tranzactiilor este in continua crestere, la fel si piata de M&A, iar cele cateva tranzactii de peste 1 mld. Euro incheiate anul trecut reprezinta un semnal foarte pozitiv, avand in vedere ca multe dintre aceste companii au fost dezvoltate de la zero, prin investitii de tip greenfield. In prezent, cea mai mare tranzactie pe care am structurat-o a fost cea pentru Electrica, care s-a dovedit un succes remarcabil in urma cu aproximativ un an si a facut parte dintr-un program mai amplu al companiei”, a subliniat Cosmin Calin, Deputy CEO Large Corporates in cadrul Bancii Transilvania, cea mai mare banca locala dupa active si una dintre cele mai mari din Europa de Sud- Est.

„Pe langa aceasta, am coordonat numeroase tranzactii sindicalizate realizate atat anul trecut, cat si in acest an. Intr-adevar, sectorul energetic ramane unul dintre cele mai atractive, insa observam tranzactii foarte interesante si in domeniul sanatatii, precum si in retail. Exista numeroase tranzactii in desfasurare, astfel incat, in prezent, vedem un peisaj foarte promitator atat pe piata de M&A, cat si pe cea a finantarilor sindicalizate, avand in vedere ca valorile companiilor sunt in crestere, la fel si volumul tranzactiilor de tip LBO (leveraged buyout), ceea ce se traduce si prin finantari de valori mai mari pentru creditori”, a adaugat bancherul BT.

Grupul Banca Transilvania a raportat la 31 martie 2026 active totale de 227 mld. RON si are o capitalizare bursiera de peste 44,8 mld. RON pe bursa de la Bucuresti.

Intrebat cate tichete de finantari sindicalizate de peste 500 mil. Euro sunt in lucru pe piata bancara, bancherul care coordoneaza segmentul finantarilor mari in cadrul BT a raspuns:

“As spune ca este vorba de aproximativ 10 tranzactii – in domeniul energiei, finantari pentru tranzactii de tip LBO si achizitii, nu doar finantari sindicalizate, ci si tranzactii bilaterale. Asadar, vorbim de aproape 10 tranzactii, ceea ce este foarte incurajator. Cel mai probabil, acestea vor fi finalizate pana la sfarsitul anului. Perspectivele sunt destul de promitatoare”.

Piata imprumuturilor catre companii este in crestere si pe segmentul fondurilor de private debt din regiunea CEE.

“Lucram in prezent la lansarea celui de-al doilea fond, care speram sa fie anuntat in curand. As spune ca este deja in ultima etapa a procesului. Primul nostru fond al nostru are o dimensiune de 100 de mil. Euro, iar pentru al doilea fond estimam o valoare aproximativ dubla. Romania este o piata foarte importanta pentru noi. Ne asteptam ca investitiile din Romania sa reprezinte cel putin o treime si, probabil, mai putin de jumatate din intregul portofoliu al noului fond. Credem ca aceasta structura se va mentine cel putin in primul an de activitate al celui de-al doilea fond deoarece continuam sa vedem un flux consistent de oportunitati si un pipeline foarte bun de tranzactii in Romania”, a subliniat Ciprian Nicolae, Managing Partner al ACP Credit, unul dintre cei mai importanti manageri de private debt din CEE, care face parte mai larg din familia de fonduri de investitii de talie regionala ACP – investitor prezent de mai multi ani in Romania prin fondurile sale de private equity.

Apetitul pentru tranzactii noi se pastreaza si pe piata de capital, care a inregistrat 3 IPO-uri pe piata principala a bursei de la Bucuresti in perioada octombrie 2025 – iunie 2026.

“Vedem ca aceste listari au atras si atentia altor posibili jucatori. Stiu din discutii cu diversi participanti la piata ca exista vreo 6 – 8 companii care se gandesc la listare si sunt in diverse stadii de pregatire din sectoare foarte diverse. Dar asteptam cu interes sa vina catre noi si catre piata in sens larg”, a spus Andrei Svoronos din partea EBRD, care s-a pozitionat ca unul dintre principalii investitori institutionali in cadrul IPO-urilor recente derulate de catre companiile antreprenoriale Cris-Tim Family Holding si Electro-Alfa International.

Interesul major pentru noi emitenti pe bursa locala este confirmat si de unicul investitor institutional local, care este atat unul dintre jucatori mari din industria de asset management, cat si jucator pe piata pensiilor private – cel mai important pol de capital investitional din Romania.

“De principiu, am investit in toate IPO-urile principale care au fost la BVB, cel putin cu fondul nostru dedicat actiunilor locale, la multe dintre ele chiar si cu fondul de pensii facultative. Cred ca putem construi in continuare poate cea mai fasta perioada in ceea ce priveste ofertele publice initiale pentru piata locala, urmand sau mergand pe exemplu acestor IPO-uri de succes, atata timp cat toti actorii din piata continua sa indeplineasca anumite conditii. Pe de o parte, in zona pe care o reprezint de buy-side (investitori, n.r.), cred ca nu e mai un secret pentru nimeni, nu fac niciun rau industriei daca spun ca avem, probabil, cele mai solide active din istoria pietei de capital, atat pe zona de fonduri de investitii, cat si pe zona de fonduri de pensii, fie ele facultative, fie ele obligatorii. Avem active de la investitorii nostri la un nivel fara precedent si evident ca exista cerere potentiala foarte mare pentru a pune acesti bani la treaba in active de calitate”, a subliniat Adrian Negru, CEO al Raiffeisen Asset Management, care are sub administrare active  de circa 1,75 mld. Euro si face parte din grupul financiar austriac de talie regionala Raiffeisen.

“Pe partea cealalta exista cerere atata timp cat multiplii (P/E – n.r.) sunt rezonabili si aici cred ca este important pentru orice companie noua care vine sa-si faca foarte bine calculele si sa se uite foarte bine la ancorele de pret si de multipli care exista in piata, fie de data mai recenta, fie de data mai indepartata”, a semnalat reprezentantul sectorului de investitori institutionali locali catre companiile care intentioneaza sa se listeze pe bursa.

In ciuda acestui val de interes IPO pentru bursa de la Bucuresti, piata de capital locala nu a reusit sa capteze deloc in ultimii ani interesul fondurilor de investitii care prin exit partial sau total sa vina cu listari dupa modelul tranzactiilor recent derulate de catre CVC Capital Partners – principalul actionar al retelei de servicii medicale private Regina Maria sau de catre MidEuropa – fostul proprietar al retelelor Profi si Regina Maria. CVC Capital Partners a listat in 2024 pe bursa de la Varsovia compania Zabka – retea poloneza de retail activa in Romania cu lantul de magazine Froo – in cadrul unei miscari de exit partial, fiind in continuare actionar in companie, iar MidEuropa a listat in 2025 compania poloneza de servicii medicale Diagnostyka. Profi si Regina Maria au fost vandute in 2025 de catre MidEuropa in cadrul unor tranzactii M&A record la nivelul Europei Centrale si de Est pentru sectoarele pe care le reprezinta.

De ce nu vin IPO-uri pe bursa de la Bucuresti dinspre fondurile de investitii?

“Daca vorbim despre afaceri care sunt pe o rata a profitului buna sau EBITDA semnificativ, asa cum Bursa de Valori Bucuresti are nevoie sau investitorii bursei vor sa vada, acolo apare o alta problema legata de lichiditate si de adancimea structurii bursiere din Bucuresti, unde una dintre problemele investitorilor de venture capital sau de private equity este ca in momentul in care au participat la o asemenea listare, ei au cumva o nevoie de a lichidiza imediat restul participatiilor de actiuni care n-au fost eventual oferite in piata secundara, in pre-IPO sau in IPO. Si asta, daca nu e o bursa suficient de adanca, nu se poate face, pentru ca daca vinzi semnificativ, chiar daca ai permisiunea bursei sa vinzi – si asta iarasi este o chestiune de perioade in care poti sau nu poti sa vinzi – poti sa distrugi valoarea companiei daca vinzi prea mult pentru ca inunzi piata.” a punctat Marius Ghenea, Managing Partner al managerului de fonduri cu capital de risc Catalyst Romania. El precizat ca aceasta este numai una dintre explicatii.

„Si asta este diferenta fata de Varsovia, unde bursa este suficient de mare ca sa sustina acest tip de IPO-uri. Mai mult, as spune ca piata poloneza de venture capital si private equity a crescut atat de mult si atat de bine, tocmai pentru ca investitorii, fondurile de investitii de acest tip din Polonia au plecat de la inceput cu o strategie – crestem compania repede asa cum face orice fond de investitii, dar cu ruta finala catre IPO, catre listarea la bursa din Varsovia, unde stiau ca sunt bine primiti, unde stiau ca au lichiditate, unde stiau ca pot sa faca randamente exceptionale. Noi nu avem acest privilegiu aici in Romania. Nu-l avem inca cel putin. Si atunci ca fond de investitii in momentul in care investesti, deja trebuie sa ai o strategie de exit. Iar investitia se face cu 4, 5, 6, 8 ani inainte de exit, asa cum vedem si in exemplele acestea despre care am vorbit un pic mai devreme de tranzactii recente, semnificative, care au fost facute in Romania”, afirma acesta.

“Daca vorbim din perspectiva mai larga a fondurilor de investitii, Romania pe ultimele studii arata foarte bine atat pe fundraising (strangere de noi fonduri de investitii, n.r.), pe angajamente de investitii, cat si pe exit-uri sau divestment-uri (vanzari) pentru ca in 2025 Romania era nr. 2 in zona asta dupa Polonia in materie de venture capital, fonduri de growth, private equity in ceea ce priveste partea de fundraising asa cum este oarecum firesc in regiune. Insa nu a fost intotdeauna Romania acolo sus, o parte importanta a explicatiei fiind, bineinteles, programul PNRR, care a ajuns la aproape 400 mil. Euro alocati prin mandatul Fondului European de Investitii (EIF). Si aceasta suma semnificativa, care n-a mai existat niciodata in istoria Romaniei pentru acest tip de investitii, pentru aceste fonduri de investitii, a fost in plus majorata cu investitori privati, institutionali sau neinstitutionali, pentru ca, in general, au fost alocari suplimentare sau, in fine, a fost necesar un capital suplimentar intre 30% si 50% peste fondurile alocate prin PNRR sau, mai precis, prin Recovery Equity Fund, acest program sub mandat EIF”, a punctat Marius Ghenea, unul dintre pionierii pietei locale de venture capital, dar in acelasi timp si un antreprenor implicat de-a lungul timpului in cresterea mai multor companii locale.

Potrivit acestuia, aceasta este una dintre explicatiile faptului ca a fost acest influx semnificativ de capital in zona fondurilor de investitii. Iar pe partea de exituri, Romania a avut in 2025 un rezultat extraordinar, care apare si ca un efect al unor tranzactii mari in private equity precum Regina Maria, La Cocos sau Profi.

Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene a anuntat in iunie 2026 finalizarea procesului de alocare a Fondului de Fonduri de capital de risc pentru Redresare (Recovery Equity Fund of Funds – REF), instrument finantat prin PNRR si administrat de Fondul European de Investitii, prin care bugetul total investibil de 380 mil. euro a fost distribuit integral catre 20 de fonduri de investitii care activeaza in venture capital, private equity si infrastructura in energie regenerabila, la capatul unui proces inceput in 2022 si care a atras peste 60 de aplicari din partea fondurilor de investitii.

“Ceeea ce este relevant este faptul ca doua treimi din fondurile care au accesat acest buget se regasesc si au in managementul fondului romani, antreprenori, specialisti din Romania, ceea ce inseamna ca apetitul deschis de catre PNRR poate fi fructificat si pe viitor”, a transmis Florentin Cotorobai, Director General Adjunct in cadrul Directiei Generale Dezvoltare Regionala, Inovare si Digitalizare din cadrul Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene.

“Morphosis Capital a reusit primul exit aferent acestui fond de fonduri. Efectul de multificare a fost undeva de trei ori valoarea investita, ceea ce inseamna ca investitia a fost ok. Este clar ca fondul a aratat o maturitate in ceea ce inseamna investitiile prin fonduri. Ce mai este relevant – si cred ca aici nu mai avem alte exituri sau anunturi care sa ne pregateasca pentru alte exituri –  este si efectul de levier la fondurile pe care le-am pus din PNRR si asta inseamna ca implicarea administratiei publice – aici ma refer la MIPE – a dat o greutate acestor investitii si clar efectul de levier s-a vazut, iar peste 600 mil. Euro s-au adunat ca valoare totala a fondurilor, cred ca si mai mult, dar statisticile acestea le vom prezenta ulterior intr-un alt anunt. Adica 600 mil. Euro sunt investitiile realizate in companii de catre fondurile de investitii. Acum ele inca sunt in lucru  si efectul de levier va fi mult mai mare”, a spus reprezentantul MIPE.

Consortiul format de managerii de fonduri de private equity Morphosis Capital si CEECAT Capital alaturi de EBRD a finalizat in 2026 tranzactia de exit prin care a vandut pachetul majoritar al retelei de retail La Cocos catre investitorul strategic german Schwarz, proprietarul retelelor de magazine Lidl si Kaufland.

Pe piata investitiilor imobiliare, investitorii cu portofolii majore au continuat sa isi extinda operatiunile, cel mai puternic semnal fiind dat de catre investitorul israelian AFI care a semnat in mai 2026 achizitia a sase parcuri de retail de la investitorul sud – african MAS PLC in cadrul unei tranzactii in valoare de 282 mil. Euro, insa continua sa persiste semne de intrebare in cadrul mai larg care influenteaza deciziile de investitii.

“Estimez ca am avut investitii in piata de real estate undeva in jur de 365 mil. Euro in trimestrul 2, deci asta ar pune primul semestru al acestui an undeva pe la 500 – 520 mil. Euro si as pune o estimare pe tot anul intre 800 mil. Euro si 1,1 mld. Euro ceea ce reprezinta cumva intoarcerea la media noastra pe termen lung, o performanta mult mai buna decat am avut in 2025″, estimeaza Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties in cadrul firmei de consultanta imobiliara CBRE Romania.

„Dar, in continuare, nu as spune ca vedem chiar o revenire a lichiditatii in piata si mai degraba as pune lucrurile pe baza unui context. De ce spun ca nu e inca revenire? Noi am inceput 2026 foarte optimisti, adica perspectivele aratau bine. Vedeam consolidare fiscala la nivel macro, aveam scaderea ratelor de dobanda la nivelul Uniunii Europene si tot asa perspective de aderare la OECD care din punct de vedere macro avea niste baze foarte solide si atunci am inceput anul foarte optimisti. Apoi, evident, s-a intamplat situatia din Orientul Mijlociu, cresteri pe rate de dobanda si asta s-a vazut in mod direct pentru ceea ce reprezinta Romania. De asemenea, instabilitatea politica este un alt motiv pentru care nu vedem o revenire”, a concluzionat consultantul CBRE.

 

 

Topicuri

 

Tendinte investitori corporativi in Europa Centrala si de Est (CEE).

Impactul inteligentei artificiale (AI) asupra tendintelor in investitii.

Tendintele de investitii in sectorul de aparare.

Tendinte urmarite de catre investitori strategici.

Tendinte urmarite de catre antreprenori.

Tendinte urmarite de catre institutiile financiare internationale (IFI).

Tendinte privind finantarea bancara.

Tendinte privind investitorii din asset management si pensii private in piata de capital.

Tendinte urmarite de catre investitorii Venture Capital.

Tendinte urmarite de catre investitorii Private Equity.

Tendinte urmarite de catre investitorii Private Debt.

Tendinte urmarite de catre investitorii Real Estate.

 

 

Europa Centrala si de Est (CEE).

Cum arata peisajul investitional general in pietele CEE?

“Romania este a doua piata mare si se distinge pe zona de energie, infrastructura, nearshoring, sectorul de aparare. In Polonia, cea mai mare piata din regiune, vorbim mai ales de logistica, de manufacturing (productie, n.r.), sectorul de aparare. Cehia este mai avansata, acolo vorbim de automotive (productie de componente auto), inginerie. Este o platforma de export, de transfer, adica acolo e acumulare de know-how tehnologic, mai mult decat in alte parti. Sunt si piete care nu o duc atat de bine. Slovacia, care e complet dependenta de Germania si de zona de automotive, s-a dus in jos foarte recent. Investitorii mari din Europa de Vest, dinafara, acum se si uita la oportunitati ale miscarii capitalurilor catre zone mult mai interesante, pe care inca, din pacate, UE in general nu le ofera – tehnologie, AI, infrastructura, centre de procesare, cloud, date, unde suntem un pic in urma”, a conturat un tablou regional Florian Teleaba, Partner in cadrul firmei americane de consultanta de strategie Kearney.

“Romania si poate Ungaria sunt tarile cu cel mai scazut deal flow (volum de tranzactii) in opinia mea din toata regiunea, adica tarile in care vedem cel mai mic numar de startup-uri. Chiar si calitatea start-up-urilor nu iese neaparat la nivelul celor din Polonia sau din Bulgaria, o tara care este la jumatate ca si dimensiunea de piata fata de Romania. Dar suntem optimisti”, a semnalat Cristian Munteanu, Managing Partner al familiei de fonduri de venture capital Early Game Ventures, din care ultimul fond de investitii a fost inchis la o capitalizare totala de 60 mil. Euro.

“Vad regiunea ca fiind in continuare atractiva, dar nu exista o traiectorie clara catre dreapta si in sus. Activitatea e foarte valurita. Cateodata e Polonia pe val, cum e acum, alta data Romania devine mai interesanta sau tarile din fosta Iugoslavie. Lucrurile nu au o singura directie. Romania in momentul asta nu ofera ceva absolut interesant. Si chestia asta nu reflecta faptul ca avem capital de investit. Sa spunem ca acum cu fondurile locale, fondurile care sunt deja active, cum e Early Game, cum sunt altele, si cu fondurile noi, necesarul de finantare imediata e acoperit. Ce vad in regiune si in Romania in mod special este lipsa pietei locale, care aici vad ca e problema cea mare si nu are o rezolvare imediata. Faptul ca nu exista clienti locali cumva limiteaza posibilitatile de dezvoltare a companiilor, atat initiala, cat si si pe termen lung”, a punctat Dan Lupu, Venture Partner la Earlyird Venture Capital, care investeste in regiunea CEE cu ultimul sau fond capitalizat cu aproximativ 360 mil. Euro.

Nuantele difera insa pe piata fondurilor de private equity.

“Continui sa cred ca prezenta locala reprezinta un avantaj foarte important. Ea te ajuta sa intelegi specificul pietei si sa construiesti relatii cu antreprenorii locali. Din experienta mea pe piata poloneza, unde am lucrat aproximativ 12 ani, pot spune ca este o piata foarte competitiva. Concurenta dintre fonduri este puternica, iar evaluarile sunt ridicate, astfel incat trebuie sa platesti mai mult pentru a castiga o tranzactie. Din acest motiv, pentru fondurile romanesti ar fi dificil sa concureze in Polonia daca nu si-ar deschide un birou local si daca nu ar avea dimensiunea necesara pentru a participa la tranzactiile relevante. Dimensiunea fondurilor este, in general, proportionala cu dimensiunea economiei fiecarei tari. De aceea, in Europa de Vest exista fonduri de sute de milioane sau chiar miliarde de euro, in timp ce in Romania dimensiunea tipica este in jurul a 70-100 mil. euro, iar in Polonia putin mai mare”, a semnalat Dan Farcasanu, Managing Partner la Mozaik Investments, manager de fonduri de private equity cu focus local, dar acoperire regionala.

“In ceea ce priveste perspectivele pietei din Europa Centrala si de Est, cred in continuare ca segmentul de growth equity este inca insuficient dezvoltat comparativ cu pietele din Europa de Vest. Exista inca putine fonduri dedicate acestei strategii, atat din perspectiva capitalului investit, cat si a capitalului atras. Este firesc ca volumul sa fie inferior celui al fondurilor de buyout, insa m-a surprins faptul ca este si sub nivelul fondurilor de venture capital. Am consultat recent cel mai nou raport al Invest Europe, care ofera date foarte relevante. Potrivit acestuia, in 2024 intregul segment de growth equity din Europa Centrala si de Est a insumat doar aproximativ 600 mil. Euro. Totusi, aceasta reprezinta o crestere anuala de aproximativ 30%, in timp ce piata totala a inregistrat o usoara scadere. Asta arata ca aceasta strategie castiga teren, este din ce in ce mai bine inteleasa si mai acceptata in regiune. Cu toate acestea, mai este inca un drum lung de parcurs”, descrie peisajul regional Peter Mathe, Investment Manager in cadru Portfolion Capital Partners, care administreaza active de circa 750 mil. Euro in cadrul mai multor tipuri de fonduri de investitii si a fost fondat in cadrul grupului financiar ungar OTP.

„Legat de perspectiva Romaniei, un aspect interesant este ca Romania se situeaza constant pe locul al doilea in Europa Centrala si de Est, dupa Polonia. Acelasi lucru este valabil si in zona de growth equity, Romania fiind a doua piata ca volum al capitalului investit.”, afirma Peter Mathe de la PortfoLion Capital Partners.

Companiile antreprenoriale, mai ales cele din portofoliile fondurilor de investitii, cauta oportunitati regionale de crestere.

“In continuare, noi vizam extinderea in Republica Moldova, Grecia, Albania, acolo unde se prefigureaza sisteme de colectare gen Returo, adica sisteme de garantie returnabila care nu fac nimic altceva decat sa creasca de 4 – 5 ori oferta de materii prime colectate prin sistem. Si acolo este necesara o prezenta internationala asa cum suntem noi”, a spus Constantin Damov, Presedinte si cofondator al grupului de firme GreenGroup, companie de portofoliu a managerului regional de private equity Abris Capital Partners.

“Poate sa fie un M&A pentru un jucator local pe care il putem creste, dat fiind ca sistemul de colectare creste si oferta de material local creste si in felul asta sa transferam din Romania know-how-ul nostru pentru reciclare. De regula sunt companii de colectare si pregatire al materialului care lucreaza astazi la foc mic”, a adaugat Constantin Damov din partea GreenGroup.

“Obiectivul nostru pentru acest an este sa investim in total aproximativ 500 de mil. Euro in pietele CEE. Din punct de vedere istoric, Romania a reprezentat aproximativ 10% din portofoliul nostru. Asta inseamna ca tinta pentru Romania ar fi de aproximativ 50 de mil. Euro, ceea ce s-ar traduce, la o valoare medie de circa 10 mil. Euro per tranzactie, in cinci tranzactii”, a precizat Magdalena Sniegocka, Principal in cadrul CVI, manager polonez de fonduri de private debt cu pozitie de lider in spatiul Europei Centrale si de Est, cu active totale sub administrare de peste 1,2 mld. Euro.

Interesul pentru listari pe pietele de capital din CEE continua sa fie ridicat, insa sunt conturate si anumite preferinte privind candidatii IPO.

“Exista cerere si ca peste tot e chiar cumva poate o lipsa de companii care sa fie pregatite pentru piata, ceea ce e o situatie foarte favorabila companiilor. Nu trebuie sa faca decat sa fie pregatite din punct de vedere al guvernantei corporative, dar si marimea conteaza, iar aici e ceva mai greu de realizat peste noapte. Ce am putut constata recent este ca deja sunt cumva favorizate, sunt placute companiile care sunt un soi de lideri regionali, adica mai mult decat un simplu lider local”, a nuantat Bogdan Campianu, Managing Director and Head of SEE Investment Banking in cadrul firmei cehe de brokeraj Wood & Company.

“Polonia ramane clar liderul pietei in regiune si din punct de vedere al capitalizarii si al lichiditatii, dar si al activitatii ECM (Equity Capital Markets – tranzactii pe pietele de actiuni, n.r.). Pe langa aceste IPO-uri am avut si un numar de ABB-uri (plasamente private accelerate) si, ma rog, nici aici n-am fost noi implicati in toate, deci piata este efervescenta. De departe, Polonia are cel mai mare numar de investitori institutionali.”, a adaugat Bogdan Campianu din partea Wood & Company, unul dintre intermediarii activi in tranzactiile derulate pe pietele de capital din regiune si un consultant implicat mai recent in IPO-urile Hidroelectrica si Premier Energy de pe piata principala a bursei de la Bucuresti.

Cum difera fluxurile de investitii in pietele real estate din CEE?

“Cehia are o piata domestica de investitori institutionali fantastica si cred ca daca ar fi sa construim pe un model, acesta ar trebui sa fie si pentru Romania. Si aici ma intorc la ceea ce am discutat de foarte multe ori. Mi se pare ca partea lipsa in tot acest ecosistem este legislatia de REIT-uri si ,daca am avea aceasta legislatie, atunci am putea si noi sa construim in zona de investitori locali institutionali. Cred ca anul trecut, daca nu ma insel, piata din Cehia a tranzactionat undeva in jur de 4 mld. Euro, comparativ cu Romania, care a fost undeva in jur de 500-600 mil. Euro. PIB-ul nominal din Cehia si din Romania este acelasi. Deci, cumva, e o poveste chiar extraordinar de interesanta in Cehia si avem, intr-adevar, in continuare, tranzactii mari pe toate segmentele. E o piata foarte buna”, este de parere Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties in cadrul firmei de consultanta imobiliara CBRE Romania.

„Polonia e o piata, iarasi, interesanta pentru ca nu are investitori locali institutionali, dar este mult mai deschisa si reuseste sa absorba extraordinar de bine fluxurile de capital care vin fie din Europa de Vest, fie din zona de private equity, fie chiar din zona de Asia. Am vazut acum o revenire, e drept timida, dar o revenire totusi a investitorilor din Coreea de Sud catre Polonia. Si atunci Polonia functioneaza ca un fel de magnet care absoarbe toate aceste investitii. Noi suntem, din punct de vedere al modelului fundamental, pe acelasi fascicul, ca sa zic, cu Polonia, dar in continuare problema de care ne lovim este ca cumva ca acest <<risk – adjusted return>> (randament ajustat la risc) pentru Romania, e inca sub ceea ce poate sa ofere Polonia si atunci trebuie sa vedem intai compresie pe Polonia si sa speram iar ca secventialitatea capitalului sa vina catre Romania”, sustine consultantul CBRE.

 

Impactul AI.

“AI este o tehnologie orizontala. Gasesti AI atat in startup-uri care fac agritech cat si in cele care fac fintech sau in absolut oricare dintre verticale exista AI si nu poti sa-l ocolesti chiar daca ai vrea. Nu stiu cine ar vrea sa faca asta. Cine n-ar vrea sa captureze valoarea creata de AI astazi?! Dar si daca ai vrea sa il ocolesti, nu cred ca mai poti. Traim deja in epoca AI. O epoca este definita de o inventie care odata ce lumea a vazut-o, nu o mai poate uita. Dupa ce s-a descoperit roata, lumea nu se mai putea intoarce la stadiul de dinainte de roata. La fel este si cu AI-ul, la fel a fost si cu energia electrica.”,  este de parere Cristian Munteanu, Managing Partner al Early Game Ventures, unul dintre cei mai mari manageri de fonduri VC din Romania.

“AI nu exista ca tema de investitie. E ca si cum ai spune ca investesti in software. Toate companiile folosesc software. Hai sa trecem de chestia asta si sa ne uitam care parte din ecosistemul AI e interesanta. Noi am investit toata verticala, am investit in modele (..), am investit in tool-uri si infrastructura, am investit in aplicatii orizontale si verticale. Deci aici e, de fapt, intrebarea: Unde vrei sa te pozitionezi? Si sunt evident modele de business legate de AI in care fonduri de dimensiunea noastra sau in regiunea noastra nu au ce sa caute in partea de infrastructura de calcul. Partea de modele mari necesita capital la care noi nu avem acces, nu avem acces nici la potentiali clienti, deci uitam de ele. Dar plecand de aici, sunt lucruri importante de dezvoltat”, a spus Dan Lupu, Venture Partner in cadrul managerului international de venture capital Earlybird Venture Capital.

“Clientii isi imagineaza ca AI poate sa faca mult mai mult decat poate sa faca in prezent si ignora realitati clare. Faptul ca AI-ul e in continuare structural non-determinist, limiteaza foarte mult posibilitatea clientilor enterprise de a adopta solutii bazate pe o tehnologie care nu iti da acelasi raspuns de doua ori sau care are halucinatii si iti da un raspuns complet gresit cu grad de incredere foarte mare. Aici sunt oportunitatile de a intelege care sunt limitarile, a le adresa si a facilita adoptarea de solutii AI pentru companii.”, a semnalat reprezentantul Earlybird, investitor care a pariat pe ascensiunea UiPath inregistrand unul dintre cele mai mari randamente din clasa de active de venture capital in urma listarii in 2021 a companiei pe bursa americana Nasdaq.

“Recent, am lansat un parteneriat cu un start-up, Security Retail Technologies, care este o companie ce dezvolta un sistem de AI pentru securizarea parcursului la casele de marcat, dar si partea de monitorizare de fluxuri de clienti in cadrul magazinelor noastre. Este facuta nu numai pentru noi, ci deja am exportat prima licenta in Franta, un magazin Auchan Franta care va prelua licentele de la noi, deci este o dezvoltare 100% locala si este adresata unui sector cu un numar mai larg de companii din retail, indiferent ca sunt legate de Auchan sau nu, pentru ca este o initiativa diferita, separata, specifica retailului si care este localizata in cadrul premiselor fiecarui retailer in parte.”, a spus Tiberiu Danetiu, Member of the Executive Board si Director of Institutional Affairs & Retail Media in cadrul Auchan Romania.

“In ceea ce priveste AI, clar, sectorul e dominat peste ocean si acolo anul asta pipeline-ul de IPO-uri a fost dominat de AI infrastructura, de software, de cybersecurity, de cloud. Venind inspre Europa, avem si aici influenta AI-ului, dar cumva mai mult in zona de software industrial, de semiconductori, infrastructura digitala. Iar in CEE, sincer, nu ma astept ca in viitor sa vedem IPO-uri de AI pur. Dar cred ca o sa vedem ceva important si anume companii traditionale care devin mai performante pentru ca folosesc AI. Si asta se intampla deja, dar va avea impact din ce in ce mai mare cam in toate sectoarele ca vorbim de banci, de retail, de energie, de logistica si altele”, este de parere Bogdan Campianu, , Managing Director and Head of SEE Investment Banking in cadrul firmei cehe de brokeraj Wood & Company.

 

Tendintele de investitii in sectorul de aparare.

“Noi avem o oportunitate foarte mare in sectorul de aparare, prin perspectiva si pozitionarea strategic, precum si prin prisma programului SAFE. Noi am facut si anul trecut un studi, pe care l-am prezentat si intr-un cadru mai larg despre care este potentialul investitional in sectorul industrial de aparare si ce impact poate avea. Am estimat anul trecut ca ar trebui investiti in urmatorii cinci ani pana la 8 mld. Euro, cu un efect multiplicator total de 24-25 mld. Euro. Deci despre astfel de cifre si impact vorbim. Conteaza nu doar sa cumperi echipamente din afara, ci si sa tii capitalul aici investit local prin productie locala, furnizor local, transfer tehnologic”, a spus Florian Teleaba, Partner in cadrul firmei americane de consultanta de strategie Kearney.

“Daca AI e o tema care este dominanta la nivel global, partea de aparare este, in primul rand, o tema europeana. Si aici, intr-adevar, am avut in Cehia in 2026 IPO-ul CSG, care este de dimensiuni impresionante si arata ca se pot face tranzactii de genul asta in regiune. Bineinteles, Turcia este o piata foarte mare in zona de aparare, cu Aselsan, cu Otokar, companii deja listate si cu o serie de companii care se pot lista si ele care au dimensiunea si sunt practic pregatite. Dupa aceea, Polonia e o piata foarte interesanta pentru ca bugetul alocat apararii este foarte mare. Deja au un istoric de investitii masive in sector si s-a creat deja acest ecosistem industrial. Toata lumea asteapta aici IPO-ul WB Group (producator polonez de drone, n.r.). Grecia are doua companii foarte interesante – Theon, la care povesteam ca am participat si noi la niste tranzactii recente, respectiv Intracom Defense, ”, a semnalat Bogdan Campianu din partea bancii de investitii cehe Wood & Company.

„Cred ca Romania e strategic pozitionata bine, dar inca lipsesc companiile, adica cel putin noi nu le vedem, dar ar trebui sa apara in viitorul apropiat, pentru ca strategic, cum ziceam, suntem bine pozitionati. Nu suntem la nivelul Poloniei ca buget pentru aparare, dar avem o dimensiune ok a bugetului”,sustine consultantul Wood & Company.

“Noi am anuntat un fond separat pentru sectorul de aparare. Noi ca si Earlybird Venture Capital nu investim in acest sector, putem investi insa in dual use (tehnologie cu aplicatie atat in sectorul civil, cat si militar, n.r.). Ne-am tinut departe de sector. Cred ca e vorba de niste caracteristici ale companiilor de aparare care sunt profund diferite fata de modelele de business cu care noi suntem obisnuiti, dar tocmai din cauza asta am anuntat acest fond de 500 mil. Euro care este separat de fondul de tech si care va deveni functional in curand.”, a declarat Dan Lupu, Venture Partner in cadrul managerului european de fonduri cu capital de risc Earlybird Venture Capital.

“Piata romaneasca de sindicalizari este, sigur, in crestere. Acum, nivelul de sofisticare al pietei creste. Sunt finantari in toate sectoarele cu ttichete, as zice, peste 50 de mil. Euro. Daca ar fi sa dau asa si o perspectiva, cred ca devine tot mai interesant, cel putin noi ne uitam cu mai mult interes in contextul finantarilor publice si fondurilor europene, ne uitam cu tot mai mare interes la infrastructura, constructii si infrastructura si avem cateva tranzactii frumoase si de asemenea la sectorul de aparare. Sunt cateva tranzactii in pipeline (pregatire, n.r.).. Sunt convinsa ca nu doar ING, ci si alte banci din piata sunt tot mai deschise catre sectorul de aparare”, a spus Cristina Cosman, Head of Lending Wholesale Banking in cadrul ING Bank Romania, subsidiara locala a grupului financiar olandez de talie globala ING.

 

Investitori strategici.

“E.ON este cam de 20 de ani in Romania si in aceasta perioada am investit 2,7 mld. Euro, din care 2,2 mld. Euro sunt investiti in retele de gaze naturale si energie electrica. Iar in urmatorii 3 ani si jumatate pe care inca ii avem pana in 2030, vrem sa investim inca 1,7 mld. Euro. Atunci viteza de investitii a accelerat puternic si ma bucur ca o parte semnificativa din asta vine din fonduri europene. Ne-am straduit sa accesam aceste programe. Reteaua noastra in Moldova, in judetele si in zona de acolo, este o retea comparativ mica fata de ceilalti distribuitori, dar am atras aproape aceeasi suma de fonduri europene. Vorbim despre 360 mil. Euro, care au un impact important pentru clienti pentru ca aceasta suma este un grant nerambursabil si nu mai avem nevoie sa facturam aceasta parte din investitii catre client”, a punctat Volker Raffel, CEO al E.ON Romania, subsidiara locala a investitorului strategic german E.ON activ pe pietele locale de energie electrica si gaze naturale.

“Pozitionarea noastra este de a fi in apropiere, bine implantati in orase, cu o diferentiere pe axa pret clar vizavi de ceea ce exista in piata. Dealtfel asta ne-a si adus performanta si perspectiva ultimilor ani, pentru ca am facut o schimbare a strategiei noastre comerciale acum cativa ani si am investit sistematic in preturi si atunci asta ne-a permis dezvoltarea, cresterea. Am deschis si formatele hard discount Atac, hipermarketul respectiv si primul supermarket a fost anul trecut, si apoi anul acesta. Iata ca dezvoltarea noastra se produce multiformat in sensul ca in hipermarket-uri, acolo ne uitam pe oportunitati. Deschidem anul asta un hipermarket in Sun Plaza. La supermarketuri, potentialul este mai dedicat de dezvoltare. Este un format pe care noi mizam in cresterea noastra – supermarket-urile de mare dimensiune Auchan, deschidem un One Gallery, un supermarket din punctul asta de vedere si vizavi de marca Atac, pe langa axa pret, trebuie sa spunem ca hipermarketurile sunt in principal o destinatie pentru descoperire, explorare de cumparaturi, game largi, rezolvare complexa, dar intr-o maniera simpla a nevoilor de consum al consumatorilor si, pur si simplu, descoperire.”, a detaliat Tiberiu Danetiu din partea Auchan Romania strategia aplicata de investitorul francez pe diferitele segmente ale pietei locale de retail.

“Pe de alta parte am creat marca Atac, care vine cu o promisiune clara, unica – pretul imbatabil, astfel incat diferentiatorul nostru principal este dat de pretul pe unitate si pretul care scade odata cu volumele cumparate. Am ajuns la 10 unitati Atac cu noua hipermarketuri si primul supermarket ,si avem rezultate foarte bune. Reprezinta o solutie pe care noi am propus-o in piata, care este specifica atat acestor perioade, dar, in general, specifica Europei, pentru ca noi am venit cu un format de discount cu aceste Atac si vreau sa va spun ca liderul pietei, Lidl are un format de discount, astfel incat atat in Romania cat si in alte tari din regiune, formatul discount castiga teren foarte mult sau unul dintre ele este chiar liderul pietei. Deci, noi ne-am facut aici dezvoltarea si continuam sa facem in directia asta”, a completat reprezentantul Auchan Romania.

“A treia directie importanta este franciza pe care am inceput-o acum 2 ani. Suntem calibrati si cu dezvoltarea de model, ne imbunatatim, avem pana acum 70 de parteneriate semnate si in functiune si continuam ritmul de dezvoltare. Vom creste mult mai mult anul acesta si anul viitor. Suntem in ecuatia asta. Vrem sa facem in franciza un pic mai mult decat ce este obisnuit pentru ca franciza asa cum e cunoscuta in Romania este pe formatul de magazine mici. Stiti ca si concurentii nostri au inceput cu mult timp in urma si sunt la un numar foarte mare de magazine. Sunt pe segmentul de ultra proximitate Vrem sa integram cu siguranta acest format. Este in centrul dezvoltarii noastre. In schimb vom testa si formatele medii. Credem ca antreprenorii romani deja au ajuns la un nivel de maturitate si de dezvoltare economico-financiara, astfel incat sa investeasca in francize in formate medii, de tip supermarketuri mai mari, care cu siguranta reprezinta oportunitati pentru ei”, a adaugat Tiberiu Danetiu de la Auchan Romania.

“Consolidarea ramane unul din driver-ele (motoarele) foarte importante ale cresterii segmentului de M&A pe mid-market (companiile de talie medie), iar corporatiile cauta lideri regionali sau locali care la randul lor cumva si-au atins talia de crestere, adica plafonul pana la care puteau sa creasca organic. Aceste tinte de achizitii sunt din ce in ce de calitate mai buna. Intr-o alta ordine de idei as zice ca strategicii se uita sa se integreze vertical si sa-si securizeze value chain-ul (lantul de valoare). In agribusiness vedem astfel de consolidari, in retail si chiar in productie vedem consolidari de value chain, nu de cota de piata”, a punctat consultantul M&A Ioana Filipescu Stamboli, Managing Director in cadrul firmei internationale de consultanta Alvarez & Marsal.

Potrivit acesteia, un alt mecanism de crestere al pietei de M&A intervine pe segmentul tranzactiilor care au ca motor o componenta de eficienta operationala sau sunt conduse de componente de tehnologie, procese de automatizare si de digitalizare.

 

Antreprenori.

“In ce investim? Am pornit de cateva luni cea mai mare investitie a noastra de electronice. Avem o linie in care reciclam un milion de frigidere pe an. O sa fiti uimiti, dar este nevoie de o capacitate de trei ori mai mare fata de milionul acesta, pentru ca se arunca si se consuma foarte mult in zona de frig, atat acasa cat si in zonele comerciale”, a semnalat Constantin Damov, Presedinte si cofondator al grupului de firme GreenGroup.

“Si mai este un val puternic, cel al textilelor. De la inceputul anului, in toata Europa, textilele se colecteaza separat. Iar noi fiind producatori de fibra sintetica de poliester din sticlele de PET, aceasta este activitatea noastra principala la plastic, noi producem poliester din PET, urmatorul pas vom investi chiar anul acesta in primele linii de fiber to fiber adica ne ducem la colectarea textilelor care au poliester si vom reconverti fibra de poliester in fibra de poliester. Este o noutate la nivel european, in Romania cu atat mai mult. O sa va dau exemplu de unde vine acest material. Va dau un exemplu simplu. Sunt centurile de siguranta de la masina. Toate cele echipamente de protectie sunt din poliester. In jurul nostru este foarte mult poliester, mai mult decat PET si speram sa fim printre pionierii europeni in a obtine fibra sintetica din textile”, a completat Constantin Damov din partea GreenGroup.

“In ultimii ani s-a produs o schimbare semnificativa. A fost aproape un soc pentru aceasta piata de investitori antreprenoriali pentru ca au realizat cateva lucruri care erau necesare pentru un anumit tip de sofisticare a pietei si a intelegerii tipului de investitii necesar. Unul este acela ca ar trebui sa aiba un protocol mai diversificat. Al doilea este ca trebuie sa se uite la anumite clase de active la care poate nu s-au uitat inainte si, bineinteles, mai ales cei care au realizat succes in zona aceasta de venture capital si private equity alaturi de fonduri de investitii, evident ca au reinvestit. Noi, spre exemplu, in al doilea fond si acum in al treilea fond al Catalyst, avem si vom avea alaturi antreprenori care au realizat exituri de succes impreuna cu noi si, bineinteles, ca recicleaza banii realizati sau o parte din banii realizati, care de fapt s-ar putea sa fie mai multi decat cei investiti in fondul anterior, pe acest principiu de <<flywheel>>, de elice care merge in sus din punct de vedere al sumelor. Pe baza randamentelor obtinute, reinvestesc in acelasi domeniu cumva si atunci acest ciclu virtuos se auto-intretine intr-un anumit sens”, a punctat Marius Ghenea, antreprenor cu o experienta acumulata in diferite sectoare de investitii.

Potrivit acestuia, alta perceptie care se schimba este ca pana nu demult erau foarte multi antreprenori atrasi de investitii in piata imobiliara sau in proiecte de business din domenii cu care nu aveau nicio legatura, insa acum prefera sa faca plasamente in portofolii de pe piata de capital sau in platforme de investitii administrate profesionist pentru a reduce riscul investitiei.

“Sunt multi investitori antreprenoriali de aici care merg nu neaparat pe bursa Nasdaq sau in SUA, merg pe piete europene, cum ar fi cea de la Varsovia, Viena, Amsterdam sau Londra, unde li se pare ca au mai multe oportunitati si mai multe optiuni. Si aici local se imbunatateste situatia, sa zicem. Recent a fost ETF-ul lansat de Banca Transilvania. Avem acest tip de produse care atrag investitorii. Si asta e o lectie pe care am invatat-o de-a lungul timpului si ca antreprenor si ca investitor, ca e de preferat sa investesti banii mai aproape de casa decat departe de casa, cu conditia sa ai oportunitati si optiuni de investitii”, sustine Marius Ghenea.

 

Institutii financiare internationale.

“Generic, noi cand ne uitam la piata romaneasca as zice ca sunt trei lentile complementare. Una e partea de piata de credit in sens clasic sa-i spun asa, apoi e piata de capital cu IPO si emisiuni de obligatiuni si partea de investitii in equity (capital), unde avem atat direct, cat si indirect prin fonduri de private equity. In toate zonele astea vedem ca exista lichiditate si apetit investitional. Bineinteles, desigur, si din partea noastra care cel putin in IPO-uri am zice ca am fost IFI-ul cel mai activ”, a subliniat Andrei Svoronos, Associate Director in cadrul EBRD.

“In primul rand, salut faptul ca am avut in ultimele 6 luni 3 IPO-uri de succes.La doua dintre ele am contribuit si noi. La Cris-Tim chiar am lucrat in mod direct pe tranzactie. Am investit 13 mil. Euro din 89 mil. Euro cat a ridicat compania. Avem un tichet de 5% din companie. Am vrut sa fie asa pentru ca am nominalizat in cadru AGA si un membru in board pe Vassilis Stavrou ex Mega Image. In plus, am sprijinit firma cu un an inainte de listare pe partea de guvernanta corporativa, in diverse zone de imbunatatire aditionala. Al doilea IPO cu care ne mandrim si la care am participat este cel al Electro-Alfa. Aici au fost 16,4 mil. Euro investite si un interes major pe transa institutionalilor. Suntem foarte bucurosi de rezultatul procesului si ce pot sa spun in plus este ca am venit si cu sprijin pentru companie in dezvoltarea functiei de investor relationship post – listare care, desigur, este extrem de importanta pentru comunicarea cu piata si iar pe partea de coverage incercam sa sprijinim functia de relatia de market maker cu diversii consultanti care pot adauga un pic de vizibilitate aditionala emitentului”, a detaliat Andrei Svoronos.

“Pe partea de emisiuni de obligatiuni si aici am fost destul de ocupati. Anul trecut am avut cam 80 mil. Euro alocari pe obligatiuni. Doua dintre ele au fost cu jucatori din domeniul bancar adica Banca Transilvania si BCR. Apoi am mai investit in real estate. VGP e un client traditional in zona logistica si emit in mod recurent bonduri, iar noi avem alocari semnificative acolo si o parte din ce se investeste desigur e distribuit catre Romania. Alte doua bonduri pe care o sa le pomenesc sunt cele ale companiei GEK TERNA din Grecia cu planuri ambitioase pentru Romania. Desigur majoritatea alocarii a fost pentru Grecia, dar si Romania are cam 20% din ce s-a investit de catre EBRD, adica 50 mil. Euro. Nu in ultimul rand, am investit la Zabka care detine reteaua de magazine Froo in Romania la o emisiune de obligatiuni de 140 mil. zloti transa noastra la 1 mld. zloti in total intreaga emisiune. Avem o alocare mica, dar e o usa deschisa pentru ce urmeaza. Iar anul acesta deja la jumatatea anului avem 80 mil. Euro investite in trei bonduri – Unicredit, BCR chiar recent  a avut o emisiune si VGP, de asemenea”, a completat reprezentantul EBRD.

“Ne uitam cu incredere la ce ofera piata. Urmarim toate oportunitatile. Multe vin si pe ruta noastra directa, altele ne sunt prezentate noua. As spune ca energia si intr-o anumita masura si partea de real estate ofera zona cu tichete cele mai semnificative, iar pentru dimensiuni mai mici risk sharing-ul e solutia cea mai buna de incepere a unei tranzactii cu noi”, a semnalat Andrei Svoronos.

 

Finantare bancara.

“Avand in vedere ca suntem una dintre cele mai bine capitalizate banci din Europa de Sud-Est si ca baza noastra de capital continua sa se consolideze datorita profitabilitatii si a instrumentelor de capital Tier 1, Tier 2 si AT1, dispunem de o capacitate semnificativa de expunere pe un singur client. As spune ca limita maxima de expunere per contraparte este putin sub 1 mld euro. Evident, in prezent nu suntem la acest nivel. Cea mai mare expunere actuala fata de un singur grup depaseste usor 500 mil. Euro”, a punctat Cosmin Calin, Deputy CEO Large Corporate in cadrul Bancii Transilvania.

“In acelasi timp, avem in pipeline (pregatire) mai multe tranzactii promitatoare si analizam oportunitati la nivel regional, atat pentru clienti internationali interesati de achizitii in Romania, cat si pentru companii romanesti pe care le sprijinim in procesul de extindere in regiune”, a subliniat bancherul BT.

“Cea mai mare efervescenta, o vedem desigur in energie. Atat partea traditionala, cat si energia regenerabila. Am vazut-o si anul trecut, au fost sindicalizari foarte mari in piata. Peste 500 mil. Euro au fost tichete de finantare la Electrica, Nuclearelectrica. dar si in partea de regenerabile, investitiile sunt impresionante as spune, finantari sustenabile pe termen lung. As mentiona aici sindicalizarile pentru Enery sau pentru R-Power. In multe din aceste sindicalizari, ING a participat de multe ori in rolul de coordonator si cu tichete importante, peste 50 de mil. Euro spre 100 mil. Euro”, a spus Cristina Cosman, Head of Lending Wholesale Banking al ING BANK Romania.

“Noi ne uitam la segmentul corporate la companii cu cifra de afaceri de peste 150 mil. Euro. Sunt alte banci care au acest prag la 50 mil. Euro. (…) Pot sa spun ca avem o dinamica buna pe segmentul corporate in finantare in 2025, cat si 2026 arata foarte bine. Suntem destul de balansati intre sectoare, chiar daca energia e in frunte, si pe langa energie, real estate, food si agribusiness, ne mai uitam la auto. Pentru noi e o piata in transformare, dar totusi o piata relevanta, chiar daca nu sunt neaparat sindicalizari pe aceasta piata, dar credite bilaterale importante avem in acest sector. La fel, sectorul institutiilor financiare este foarte relevant pentru ING”, a completat bancherul ING Bank.

 

Asset management & fonduri de pensii.

“Din perspectiva ambelor sectoare, activele sunt in zona de maxime istorice. Numarul de participanti la fondurile de pensii facultative au depasit demult, un milion de participanti. La fel si numarul de investitori in fondurile deschise de investitii locale au depasit un milion de investitori. In fondurile deschise, vorbim acum undeva la 8 mld. Euro in activele totale ale fondurilor deschise de investitii. Aici as sublinia foarte mult faptul ca in ultimii trei ani, dar poate mai mult in ultimul an si jumatate – doi ani au crescut accelerat fondurile de actiuni, in special cele care investesc pe piata locala. Doar ca sa dau un exemplu, poate intr-o anumita masura banal, dar in acelasi timp cred ca reprezentativ. Fondul nostru de actiuni dedicat pietei locale, Raiffeisen Roma nia Dividend, se apropie acum de active catre 350 mil. Euro. In urma cu cativa ani, daca zic 4-5-6 ani in urma, erau un fond de cateva zeci de milioane de euro, putine zeci de milioane de euro. Deci, putem spune ca in 5 ani a crescut de 10 ori si ca el e reprezentativ pentru cam tot ceea ce inseamna fond de actiuni dedicate pietei locale si de la ceilalti mari jucatori din piata local”, a punctat Adrian Negru, CEO al Raiffeisen Asset Management.

“Noi facusem undeva un calcul. Daca iau expunerile in actiuni locale ale fondurilor de pensii facultative, nu cele de Pilon 2, ci doar cele 3 facultative de Pilon 3, si adaug investitiile in actiuni locale ale fondurilor administrate local de actiuni, probabil am la acest moment vorbind o expunere pe BVB, sa zic asa, mai mare de 10 mld. RON, care in mare parte s-a format in ultimii trei ani, ceea ce cred ca adauga un nou jucator de o dimensiune semnificativa in cererea institutionala deja ridicata care exista in piata locala pana intr-acolo incat am mai discutat asta, deja devine o provocare cumva sa administram genul asta de active si noi, si colegii din industria de pensii private”, a completat reprezentantul Raiffeisen Asset Management, care administreaza active totale de aproape 1,8 mld. Euro ce acopera fonduri deschise de investitii din industria de asset management si un fond de pensii private facultative de Pilon 3.

 

Venture Capital.

“Venture capital-ul isi traieste, in opinia mea, cea mai buna perioada din istoria asset class-ului (clasei de active, n.r.). Nu cred sa fi existat o alta perioada in care industrii intregi sa fie rescrise de tehnologie, iar VC-ul ca asset class este cel mai bine pozitionat pentru a capta valoarea pe care AI-ul o creeaza in economie astazi. M-as fi asteptat, sincer, sa fie o bonanza de startup-uri care inventeaza un milion de lucruri, lucruri care nu prea se confirma in piata, din pacate, si spun asta dupa 2 ani déjà de cand investim din al doilea nostru fond”, a semnalat Cristian Munteanu, Managing Partner al Early Game Ventures.

“Acum suntem intr-un moment de inflexiune tehnologica. Facem trecerea de la a putea sa executam ceva, pana acum daca puteai sa executi era o chestie relevanta si deosebita, la intelegerea problemelor si crearea unor noi canale de distributie. In momentul in care nu ai clienti locali, lucrul asta e mult mai complicat. Si ce era avantajul competitiv pe care il aveau startup-urile din Romania – talentul de a intelege probleme tehnice si a executa solutii tehnologice foarte complexe devine usor irelevant, poate caduc si asta cumva ironic chiar in momentul in care avem acces la capital”, avertizeaza Dan Lupu, Venture Partner in cadrul managerului european de fonduri cu capital de risc Earlybird Venture Partners.

“Un alt trend pe care l-am vazut in ultimii zece ani este ca diaspora este din ce in ce mai relevanta. Ma refer la faptul ca oamenii buni au plecat si vad fondatori romani in Germania, vad fondatori romani in Elvetia, in Anglia, in SUA, bineinteles. Sunt oameni care au plecat acum 10-15 ani, au lucrat in companii mari, au fost la universitati bune si care acum incep start-up-uri noi. Si vad populatia asta de romani din diaspora, de fapt e valabila tendinta pentru tot CEE, ca fiind mult mai importanta si ca e o sursa mult mai importanta de start-up-uri relevante la nivel global decat piata din Romania”, a punctat Dan Lupu din partea Earlybird.

“Asistam la nivel global la un usor shift intre private equity si venture capital ca si greutate in asset class-uri. In momentul in care totul este tehnologie, VC-ul este mai bine pozitionat pentru asta. Acum, intr-adevar, acest val urca toate barcile in acelasi timp si fondurile de private equity retehnologizeaza companiile in care sunt investite, marcheaza un profit prin lucrul asta. Dar totul in jurul nostru devine tehnologie si eu cred ca VC-ul are un mare viitor. Fiind noua ca si clasa de asset-uri si toate fondurile investind la early stage in regiune, am avut nevoie de o perioada care poate sa fie perioada asta prin care tocmai am trecut de 8-10 ani astfel incat companiile de portofoliu sa se maturizeze. In opinia mea, anul asta si la anul vom vedea companii care ating valori poate aproape de 1 mld. Euro, unele dintre acestea fiind poate chiar in Romania. Avem companii in portofoliu care au in plan runde noi undeva la finalul anului acestuia la inceputul anului viitor cum ar fi BibleChat, Druid – unde a avut loc o succesiune dupa decesul regretatului Liviu Dragan (cofondator al Druid, n.r.). Avem companii in portofoliu care sunt din regiune, care au cresteri absolut incredibile. Nu am vazut niciodata asa ceva.”, a concluzionat Cristian Munteanu de la Early Game Ventures.

 

Private Equity.

“Daca ne uitam la Europa Centrala si de Est (CEE), vedem ca anul trecut valoarea totala a tranzactiilor a crescut. In schimb, numarul tranzactiilor a scazut, ceea ce inseamna ca piata este orientata mai degraba catre tranzactii de dimensiuni mari. De ce a incetinit piata? In primul rand, din cauza contextului geopolitic. Nimeni nu poate spune cu certitudine care va fi impactul unor factori precum volatilitatea pretului petrolului asupra rezultatelor companiilor. Un alt factor este inteligenta artificiala (AI). Chiar daca Europa nu este lider in acest domeniu, AI ii determina pe investitori sa isi puna intrebari despre stabilitatea si rezilienta modelelor de afaceri ale companiilor-tinta. Se intreaba daca AI va schimba respectivele modele de business si, daca da, daca schimbarea va fi in bine sau in rau. Mai exista si o usoara diferenta intre asteptarile vanzatorilor si cele ale cumparatorilor in privinta evaluarilor. Activele de calitate continua sa obtina multipli ridicati, lucru demonstrat si de exiturile realizate anul trecut. Totusi, investitorii prefera sa fie mai prudenti si petrec mai mult timp analizand fiecare oportunitate de investitie”, a conturat Vytautas Plunksnis, Head of Private Equity in cadrul managerului baltic de active INVL Asset Management, peisajul tranzactional si investitional al regiunii din care face parte si  piata din Romania.

‘Incetinirea pietei este evidenta si cred ca este cauzata, cel putin partial, de incetinirea economiei si de instabilitatea politica pe care o traversam in Romania. Pe termen lung insa, iar noi investim cu o perspectiva pe termen lung, ramanem optimisti”, a spus Dan Farcasanu, Managing Partner al Mozaik Investments.

“Ceea ce facem in prezent este sa ne construim propriul pipeline de oportunitati, bazandu-ne mai putin pe consultanti si mai mult pe identificarea directa a companiilor pe care dorim sa le abordam. Acest lucru are avantajul ca putem realiza tranzactii proprietare (proprietary deals), fara procese competitive. Pe de alta parte, multe dintre companiile pe care le abordam nu sunt inca pregatite pentru o tranzactie, iar acest lucru prelungeste procesul. Din fericire, noi avem timpul necesar.  Piata nu este aglomerata. Initiativele sustinute de Fondul European de Investitii (EIF) au dus la aparitia a patru sau cinci fonduri locale, ceea ce inseamna ca exista suficient spatiu pentru toata lumea. In afara de acestea, mai exista cativa investitori regionali importanti – fonduri poloneze sau investitori precum INVL – care analizeaza anumite active. Totusi, strategia lor este diferita de a noastra. Noi avem avantajul prezentei locale. Cunoastem antreprenorii romani si intelegem specificul pietei. Si tipul de tranzactii pe care il urmarim este usor diferit, astfel incat suprapunerea cu ceilalti investitori este redusa”, a completat Dan Farcasanu din partea Mozaik Investments, care este déjà activ cu un nou fond de investitii capitalizat si prin intermediul PNRR.

„Prin urmare, sunt optimist pe termen lung si prudent pe termen scurt. Pentru noi, contextul actual este unul gestionabil, deoarece strategia noastra este orientata in principal catre investitii de crestere (growth capital), dar suntem interesati si de tranzactii de tip buyout, ceea ce nu este neaparat specific tuturor fondurilor locale. Am reusit sa ne diferentiem de ceilalti administratori de fonduri din Romania”, a adaugat reprezentantul investitorului de private equity.

 

Private debt.

“In prezent, portofoliul nostru este concentrat in principal pe Polonia, Romania si statele baltice. In acest moment, Romania este o piata mai interesanta din punct de vedere al oportunitatilor. Poate anticipand o intrebare mai specifica despre Romania, as spune ca activitatea noastra este influentata de doi factori. Pe de o parte, suntem un element de aditionalitate si asiguram capital catre acele sectoare in care creditarea bancara este insuficienta sau in situatii in care o astfel de oportunitate nu exista sau in alte cazuri in care compania ar prefera sa nu emita capital pentru a finanta un proiect. Iar aceasta este o latura a structurii pietei care conduce oportunitati catre noi”, a subliniat Ciprian Nicolae, Managing Partner al ACP Credit.

„Pe de alta parte, avem unghiul macroeconomic si aici a fost interesant pentru noi sa vedem ca atunci cand este o perioada de turbulente economice ne poate afecta activitatea intr-un mod sau doua. De obicei, disponibilitatea capitalului este restrictionata si ca urmare vedem mai multe oportunitati pentru noi. Iar pe de alta parte, vedem mai mult o atitudine de tipul “asteapta si vezi” din partea unor companii care nu sunt sigure daca piata le permite oportunitatea si calea de crestere pe care initial au vizat-o sau daca sunt suficient de solide financiar pentru a naviga cu succes o astfel de perioada de turbulente si atunci ar putea decide sa amane unele proiecte”, a adaugat acesta.

“Continuam sa vedem probabil acelasi volum de tranzactii si oportunitati venind din regiune, aici fiind inclusa si Romania. Totusi motivele din spatele acestora ar putea fi diferite fata de cele anterioare”, a completat reprezentantul ACP Credit – bratul de “private debt” al grupului ACP, care administreaza mai multe fonduri de private equity in regiune.

“Suntem undeva la mijloc. Putem coexista cu bancile in structura de finantare si, desigur, putem acorda finantare companiilor detinute de fonduri de private equity sau de investitori individuali. Totusi, finantarea noastra – si, in general, finantarea prin private debt – este destinata in principal sustinerii cresterii companiilor. Ne adresam companiilor care se afla inca intr-o etapa relativ timpurie de dezvoltare, dar care genereaza deja fluxuri de numerar. Consider ca venture capital este mai potrivit pentru companiile aflate in stadii foarte incipiente, cum ar fi faza de seed sau de idee, iar ulterior pentru rundele de finantare destinate dezvoltarii produsului. In schimb, in cazul private debt, solicitam existenta unor fluxuri de numerar si a unui EBITDA pozitiv, deoarece este vorba despre un produs de finantare prin datorie, iar dobanzile si serviciul datoriei trebuie achitate”, a detaliat Magdalena Sniegocka, Principal in cadrul maangerului polonez de fonduri de private debt CVI, care administreaza active de peste 1,2 mld. Euro in pietele CEE.

„Suntem insa dispusi sa ne asumam un nivel de risc mai ridicat decat o banca obisnuita. Finantam companii de dimensiuni mai mici, care pot dezvolta modele de afaceri cu putine active fixe („asset-light”), ceea ce face mai dificila obtinerea unei finantari garantate cu active. De asemenea, finantam companii aflate in procese de restructurare, companii care doresc sa achizitioneze alte firme in strainatate, care urmaresc sa creasca prin fuziuni si achizitii (M&A) sau care au planuri ambitioase de investitii de capital (CAPEX)”,  a adaugat ea.

“Acesta este contextul in care private debt este cel mai potrivit: finantarea unor proiecte de crestere care implica un grad mai ridicat de risc. In schimb, ne asteptam si la un randament putin mai mare decat cel al unei finantari bancare traditionale. De regula, finantam etapa de crestere a companiei, iar ulterior aceasta finantare este refinantata de o banca. Datorita finantarii noastre, compania ajunge la o dimensiune si o maturitate care o fac eligibila pentru finantarea bancara clasica”, sustine reprezentantul CVI.

 

Real Estate.

“Noi cotam yield-ul (randamentul) de baza la 7,70%-7,75% pentru aproape toate segmentele. Prin asta ma refer la retail, pe care il vedem la 7,5%, deci o imbunatatire. Vedem o cerere foarte solida pentru zona de retail, in special retail parcuri, dar cred ca asta ar putea fi extins si la centre comerciale daca am avea mai multe produse pe piata”, a punctat Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties in cadrul CBRE Romania.

Sectorul imobiliar a inregistrat recent atat tichete mari de tranzactii de aproape 300 mil. Euro, cat si tichete de finantare de peste 500 mil. Euro la finele anului 2025.

“Sectorul de real estate mobilizeaza sume foarte mari si a fost destul de effervescent anul trecut. Ultima tranzactie la care as face referire si la care a participat ING este refinantarea mall-ului Sun Plaza. Este o finantare acordata de catre ING impreuna cu OTP Bank Ungaria catre CPI Property Group, un investitor major in piata imobiliara romaneasca cu active in zona de birouri si de retail. Finantarea a totalizat 100 mil. Euro, ING avand un tichet de 50 mil. Euro in tranzactie.”, a spus Cristina Cosman, Head of Lending Wholesale Banking in cadrul ING BANK Romania.

“In Romania, in continuare vedem cumva o polarizare din punct de vedere a lichiditatii, adica o lichiditate destul de adanca pentru tranzactii micute, care sunt intre 5 si 20 de mil. Euro si acolo vedem tot asa o efervescenta si o piata care e dominata, in general, de jucatorii locali. Iar la celalalt capat, tranzactiile mari. Momentan, ne lipseste cumva ceva ce s-ar afla in mod normal in mijloc. Pentru ca in continuare, pe partea strict de M&A, vedem tot asa o polarizare si un spread pe care inca n-am reusit sa-l rezolvam din punct de vedere bid – ask (oferta  – cerere, n.r.)”, a concluzionat Mihai Patrulescu de la CBRE Romania.

 

 

 

 

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2026

 

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2026: “Aderarea la OCDE si pastrarea rating-ului investitional sunt doua preconditii importante ca sa vina mai multe surse financiare cu o dobanda mai mica pentru Romania si pentru amandoua e important comportamentul ca statul roman sa fie mai fiabil”. Oportunitatile din energie, infrastructura, sectorul de productie sau cel de aparare intaresc pozitia Romaniei ca a doua optiune de investitii dupa Polonia din regiune, insa pietele CEE isi pierd din atractivitate, iar capitalul se muta catre pietele mai mature din Europa de Vest si SUA. Circa 6 – 8 companii pregatesc IPO-uri pe piata principala a bursei de la Bucuresti. Bancile lucreaza la aproximativ 10 tranzactii de finantare de peste 500 mil. Euro. Ce asteptari au investitorii strategici, antreprenorii, investitorii din venture capital, private equity, private debt, piete de capital si real estate

 

Volker Raffel, E.ON: Aderarea la OCDE si pastrarea rating-ului investitional sunt doua preconditii importante ca sa vina mai multe surse financiare cu o dobanda mai mica pentru Romania si pentru amandoua e important comportamentul ca statul roman sa fie mai fiabil. E.ON Romania isi finanteaza investitiile in proportie de 100% din piata financiara locala si nu se imprumuta de la compania – mama

 

Andrei Svoronos, EBRD: Ne asteptam pentru 2026 sa avem un volum de investitii de circa 800 – 900 mil. Euro, usor mai mic fata de anul trecut, pentru ca e si o anumita corelatie cu evolutia economiei, unde vedem o scadere de 0,2% din PIB in acest an. Vrem sa fim un accelerator de crestere pentru jucatori din Romania, care au ganduri de expansiune regionala. Circa 6 – 8 companii sunt in diferite stadii de pregatire pentru IPO pe piata principala a bursei de la Bucuresti

 

Tiberiu Danetiu, Auchan: “Never say never”.  Ne vom continua ritmul de crestere organica, dar suntem deschisi daca apar oportunitati de achizitii M&A. Zona de expansiune in retail s-a mutat in timp din zona de hipermarketuri si cash & carry catre segmentele de proximitate si ultraproximitate. Dupa atacul lansat pe formatul hard discount, urmatorul pariu al Auchan vizeaza dezvoltarea francizei cu formate medii de supermarketuri

 

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Tranzactiile au incetinit in spatiul Europei Centrale si de Est, iar piata inclina catre tichetele M&A mai mari. Ne uitam la achizitii add-on in regiune pentru Pehart pentru ca vrem la exit sa avem o companie mai mult regionala, si mai putin locala. Urmatoarea achizitie M&A pe piata din Romania ar putea fi in sectorul de productie. Maib este interesata sa ia cat mai repede o licenta in Romania pentru acordarea de credite de consum si ar putea viza achizitii M&A in acest scop, iar grupul INVL Invalda vizeaza cu un fond de private debt de 55 mil. Euro piata locala

 

Cosmin Calin, Banca Transilvania: Pe piata finantarilor sindicalizate, sunt aproape 10 tranzactii cu un tichet fiecare de peste 500 mil. Euro. Vedem tranzactii in sectoare precum energie, servicii medicale private sau retail. Expunerea maxima pe care o avem fata de un singur grup depaseste cu putin jumatate de miliard de euro. Ne uitam la oportunitatile de extindere in regiune, atat pe pietele din jur, cat si in Europa

 

Adrian Negru, Raiffeisen Asset Management: Pentru companiile care pregatesc IPO pe bursa de la Bucuresti, daca sunt companii bune si vin la un multiplu P/E intre 10x si 15x, succesul IPO-ului este aproape garantat si vor intalni cerere solida din partea investitorilor institutionali. Raiffeisen Asset Management pregateste lansarea unui fond de investitii care sa capitalizeze oportunitati din sectorul european de aparare. “Sa vedem cu totii cam cata prima de risc politica exista in cotatiile bondurilor suverane, care daca se permanentizeaza, se poate transforma in miliarde de euro anual dobanzi platite in plus sau in minus”

 

Florentin Cotorobai, Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene: Prin bugetul alocat din PNRR s-a vazut clar apetitul fondurilor de investitii si se va cunoaste o evolutie a instrumentelor de finantare pentru entitatile private in noul cadru financiar multianual 2028 – 2034. Cati bani a produs primul exit complet al unui fond de investitii capitalizat prin PNRR: “Efectul de multificare a fost undeva de trei ori valoarea investita”

 

Constantin Damov, Green Group: “Speram sa fim printre pionierii europeni in a obține fibra sintetica din textile”. Vizam pentru extindere pietele din Republica Moldova, Grecia, Albania, unde se prefigureaza sisteme de colectare precum Returo si ne gandim la un mod combinat de intrare pe piata care include M&A. Orizontul de exit al investitorului private equity Abris Capital Partners din Green Group, estimat la circa 2 ani

 

Cristian Munteanu, Early Game Ventures: Romania si, poate Ungaria sunt tarile cu cel mai scazut volum de investitii venture capital si cu cel mai mic numar de startup-uri, chiar si calitatea acestora nu iese la nivelul celor din Polonia si Bulgaria. Asistam la o usoara schimbare intre private equity si venture capital ca si greutate a claselor de active. In 2026 si in 2027 vom vedea companii care ating valori poate aproape  de 1 mld. Euro, unele dintre acestea fiind poate chiar in Romania unde BibleChat si Druid se pregatesc sa atraga noi runde de investitii. Cel mai bun exit realizat de catre EGV la 4,5x

 

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii a incetinit partial din cauza recesiunii si a instabilitatii politice. Mozaik Investments anunta o noua achizitie din noul sau fond de private equity, care va prelua o participatie majoritara intr-o companie din Romania pe modelul “buy and build”. Din capitalul strans de 51 mil. Euro de la investitori, aproape jumatate a fost alocat pentru achizitia primelor trei companii de portofoliu. De ce este dificil pentru fondurile de private equity din Romania sa intre pe piata din Polonia

 

Ciprian Nicolae, ACP Credit: Vom anunta foarte curand noul nostru fond de private credit pentru Europa Centrala si de Est, care ne asteptam sa aiba o dimensiune dubla fata de primul nostru fond de 100 mil. Euro. Ne asteptam ca investitiile din Romania sa reprezinte cel putin o treime, insa mai putin de jumatate din intregul portofoliu al noului fond. Care sunt diferentele in universul de investitori LP dintre un fond de private credit si un fond de private equity

 

Marius Ghenea, Catalyst Romania: Tranzactiile de la Regina Maria si La Cocos arata ca atractivitatea pietei romanesti pentru investitori este ca fondurile de investitii sa gaseasca acele companii care la final merg catre vanzari destinate unui anumit tip de consolidare, fie locala, fie regionala. De ce nu listeaza fondurile de investitii din Romania companii pe bursa de la Bucuresti si ce alternative de investitii au antreprenorii. Exiturile fondului 1 al Catalyst Romania, realizate la multipli cash on cash intre 3-4x si 20x. Care sunt cifrele – tinta pentru noul fond al Catalyst