Arhive etichete: Ministerul Finantelor

Stefan Nanu, Ministerul Finantelor: Scopul nostru la emisiunile externe este sa scadem in 2025 sub tinta anuntata de 13 mld. Euro, in timp ce la programele de retail dupa cum au mers pana acum subscrierile vom depasi 10 mld. Euro. “Nu sterilizam deloc lichiditatea pentru ca nu facem un buffer din banii atrasi din emisiunile de titluri Fidelis si Tezaur, care se duc tot in sistemul bancar”

“Inainte traiam intr-un cu totul alt context, incercam sa avem spatiu si sa fim emitenti frecventi pe pietele internationale. Acum nu stim cum sa ne diminuam aceste emisiuni astfel incat sa putem sa reducem spread-urile Romaniei pentru ca aceste marje de credit spread, aceste marje de credit risk ale Romaniei sunt mari. Ele nu justifica fundamentele Romaniei si nici rating-urile Romaniei si, din pacate, am ajuns aici pentru ca a trebuit sa emitem niste sume enorme”, a declarat Stefan Nanu, Director General al Directiei Generale Trezorerie si Datorie Publica in cadrul Ministerului Finantelor, in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2025, eveniment online organizat pe 10 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea implicata in tranzactiile de pe pietele de capital.

“Anul trecut a trebuit sa emitem 252 mld. RON, din care vreo 18 mld. Euro au insemnat emitere de euroobligatiuni – euro, USD, sub forma de <<public bonds>> sau plasamente private. Am devenit cel mai mare emitent emergent dintr-o zona destul de mare, nu din lume, dar dintr-o zona destul de mare ceea ce atunci cand pui foarte multa oferta pe masa, ca in orice lucru din economie, tine normal randamentele sus si asta nu e bine pentru noi, inclusiv din punct de vedere al altor emitenti. Daca un emitent vrea sa emita – o companie de stat, acum referinta ei sunt obligatiunile noastre, cum la fel referinta lor este curba de randamente interna si e clar ca nu poti sa faci reducerea acestor randamente decat printr-o oferta mai mica, iar oferta mai mica este legata de deficitele bugetare”, a punctat seful Trezoriei statului.

“Ajustarea asta fiscala este absolut necesara prin prisma reducerii costurilor cu dobanzile si a unei sustenabilitati a datoriei publice. In contextul in care suntem – deficit bugetar inca mare, 7% este tinta anul asta, noi ne reducem oferta. Nu o sa mai emitem 18 mld. Euro, noi am anuntat 13 mld. Euro pentru acest an si scopul nostru este de a reduce acest 13 mld. Euro”, explica Stefan Nanu.

“Noi, ca orice emitent suveran, la inceputul anului in functie de deficitul bugetar si de necesarul de refinantare anunti un plan transparent de finantare. Planul este rezultatul celor doua componente – deficit plus necesarul de finantare, de refinantare a datoriei, de rostogolire si asta la noi inseamna 231 mld. RON anul acesta. Este in reducere fata de anul trecut, dar de la un nivel inca foarte mare”, a detaliat reprezentantul Ministerului Finantelor.

“Modul in care faci splitul pe instrumente si piete, pe de o parte ai in vedere obiectivele de management al datoriei si obiectivele noastre sunt clare sa emitem mai putin pe extern, sa emitem mai putin in valuta. Dar, normal, trebuie sa ai in vedere cat poate piata interna sa iti absoarba. Trebuie sa iti faci niste calcule. Si calculele astea se fac urmare a consultarilor cu piata. Ne consultam cu bancile, cu fondurile de pensii, vedem cum merg programele de retail, vedem interesul investitorilor nerezidenti care conteaza in piata interna. Deja peste 20% din piata interna inseamna detineri ale nerezidentilor. Si, in functie de acesti parametri, vezi cam unde te poti pozitiona cu finantarea interna astfel incat sa nu iti faci singur rau”, a subliniat Stefan Nanu.

“Din punctul nostru de vedere, ca emitent, avem mai multe curbe de randament – avem curba in lei, curba in euro, curba in dolari. (…) Cea mai importanta pentru noi este cea in lei. De ce? Pentru ca acolo emiti cel mai mult, este referinta pietei locale, este un <<public good>> (bun public, n.r.) curba randamentelor in lei. Numai suveranul poate sa o creeze, nimeni altcineva.”, a punctat seful Trezoreriei statului.

“Din 231 mld RON (peste 46 mld. Euro, tinta pentru 2025 – n.r.), 13 mld Euro ar fi planul de eurobonduri din care déjà am acoperit prima emisiune de 4 mld de euro. A fost prima emisiune imediat dupa ce s-a aflat bugetul si inca una de 2,75 mld. Euro si in plus am mai facut niste plasamente private. Deci, acum suntem undeva la putin peste 7 mld. Euro”, a concluzionat Stefan Nanu.

Potrivit acestuia, in schimb vanzarile de titluri de stat prin programele de retail Fidelis si Tezaur au depasit pana acum asteptarile emitentului, Ministerul Finantelor.

Seful Trezoreriei spune ca emisiunile Fidelis, care au ajuns sa fie emise lunar, sunt foarte populare. De asemenea, au fost lansate aplicatii online pe programul Tezaur si au fost adaugate si alte stimulente pentru investitorii de retail.

“Am crescut frecventa Fidelis-ului. Am incercat cumva sa ne ajustam si, practic, am emis déjà 19 mld. RON pe intern prin aceste doua programe. Initial, ne asteptam la 45 mld. pe tot anul. Asa cum au mers primele 3 luni ale acestui an, este clar ca putem sa mizam pe mai mult. Este realizabil o suma de peste 50 mld. RON (peste 10 mld. Euro) la cum au mers aceste programe”, estimeaza Directorul General al Directiei Generale Trezorerie si Datorie Publica din cadrul Ministerului Finantelor.

“Plus ca ele (titlurile de stat, n.r.) isi mentin niste avantaje comparativ cu depozitele. Au niste avantaje foarte mari. Nu sunt impozabile, iar modul in care noi stabilim randamentele este mult mai dinamic decat sunt stabilite depozitele in sectorul bancar. Noi le stabilim in piata, deci, daca piata fluctueaza, noi restabilim dobanzile in piata. Dobanzile la depozite in sistemul bancar depind de mai multi factori printre care unul, cel mai important, este lichiditatea. Daca exista lichiditate, bancile nu au interes sa majoreze acele rate de depozite si ele pot stagna mult in piata, Si atunci se poate crea un ecart, iar cine se uita la lucrurile astea normal ca apreciaza aceste titluri pe care le avem noi”, a punctat seful Trezoreriei.

“Dar este si partea cealalta a lucrurilor. Avem in programul Tezaur multi romani care se duc cu cash si asta este un alt beneficiu. Ei subscriu, iar banii aia imediat ce intra la noi se duc in sistemul bancar, deci se duc in intermediere financiara”, sustine Stefan Nanu.

“Este iarasi o problema falsa aici – am auzit comentarii din partea bancilor ca sterilizam lichiditatea. Noi nu sterilizam lichiditatea deloc pentru ca banii pe care ii atragem din aceste emisiuni se duc in piata extrem de repede. Noi nu facem un buffer din aceste sume si sa il tinem undeva. Atunci am face sterilizare. Ei doar se repartizeaza in sistemul bancar intr-un mod diferit. Deci, ei tot in sistemul bancar se duc”, a declarat reprezentantul Ministerului Finantelor.

Cum este stabilita dobanda la obligatiunile vandute de catre statul roman catre investitorii de retail

“Practic, in ultima zi a lunii ne uitam in piata si stabilim dobanzile in felul urmator – la maturitatea de 1 an, luam exact dobanda pe care statul o plateste pe piata interbancara la maturitatea de 1 an. Numai ca o luam intr-o dinamica la yield-urile din ultimele 10 zile lucratoare, facem o medie si aceea este dobanda pe care o punem la 1 an. La transa de donatori, dupa cum stiti, noi avem prin legislatie posibilitatea sa acordam prime in aceste titluri de stat pentru populatie pana la 1 punct procentual (1%, 100 puncte de baza – bps, n.r.). La transa de donatori s-a considerat ca fiind acest obiectiv social si gap-ul de sange care există, se plateste maxim 100 basis points (puncte de baza, 1%, n.r.). In schimb, acolo am venit in ultima editie cu noutatea ca nu poti sa cumperi de mai mult de 100.000 RON pe aceasta transa ca sa nu cream un beneficiu unui donator bogat si sa aducem cat mai multi donatori”, a detaliat Stefan Nanu.

“Pentru ca vorbim de un instrument ilichid la tranzactionarea lui, la Fidelis se intampla pe bursa tranzactii, dar totusi este o lipsa de lichiditate, la titlurile Tezaur este si mai rau pentru ca este un instrument de tip <<buy and hold>> (cumpara si tine, n.r.), singura modalitate de a putea iesi din el este sa il vinzi inapoi Trezoreriei. Si exista un proces si iti poti pierde chiar cupoanele daca vorbim de o maturitate mai lunga. Si atunci, pentru motivul asta, la maturitatile de peste 1 an, platim o prima fata de ceea ce plateste Romania in interbancar. Daca, de exemplu, maturitatea de 3 ani in interbancar este de 7,30%, noi mergem la maturitati intre 3 si 5 ani cu prime intre 10 – 15 bps (puncte de baza, 0,1 – 0,15%, n.r.) si 30 – 40 bps (puncte de baza, 0,3 – 0,4% – n.r.). Este o prima mult mai mica decat ceea ce au platit niste emitenti suverani din zona noastra ca sa atraga retailul”, a adaugat seful Trezoreriei.

“De exemplu, Ungaria ajunsese sa plateasca niste prime enorme pentru ca voiau sa creasca rapid acest segment de investitori si au ajuns sa plateasca 5 puncte procentuale la un moment dat in asa-numitul <<super bond>> pe care l-au avut ca sa atraga agresiv retailul si au ajuns in politica asta sa aiba 20% din datorie detinuta din populatie. La noi este undeva aproape de 6% din datorie detinuta de populatie, deci este potential de a creste, mai ales ca, daca ne uitam si la alti indicatori in piata – cat este ponderea creditelor in depozite in sistemul bancar, lichiditatea s.a.m.d. – exista premise pentru emiteri mari de titluri”, afirma Stefan Nanu.

“Deci, acesta este modul de stabilire al dobanzilor. Iar la euro avem la fel pentru Fidelis. Acolo maturitatea este scurta, am emis cu maturitati la 2 si 7 ani pentru ca ratele la euro erau cam jos si am zis sa cream putin atractivitate. Dar, la fel, pornind de la maturitatea de 1 an e fix cea de pe curba (de randament, n.r.) si oferim un premiu rezonabil pentru maturitate mai lunga. Adica ganditi-va ca noi cand emitem euroobligatiuni, in procesul de book building intotdeauna pleci cu o prima de 30 – 40 bps (puncta de baza, 0,3 – 0,4%, n.r.) fata de ce iti indica curba ca sa atragi investitorii institutionali pentru emisiuni de obligatiuni in deal (emisiunea de titluri, n.r.)”, a detaliat reprezentantul Ministerului Finantelor.

In emisiunile de obligatiuni suverane pentru investitorii americani conteaza pretul, in Europa si Japonia conteaza daca sunt titluri ESG

“Obiectivul principal pe care l-am avut in vedere a fost diversificarea bazei investitionale, nu pretul, nu altceva, ci diversificarea bazei investitionale pentru ca era un context putin cam diferit fata de cel actual. Anul trecut in februarie cand am iesit noi (cu emisiune de obligatiuni verzi) nu existau discutiile actuale cu trade-off-ul (schimbul, n.r.) asta intre criterii foarte stricte ESG, competitivitatea firmelor si aceasta competitie dura care este pusa acum pe masa mai ales de catre SUA in care si companiile europene si cadrul european trebuie sa te gandesti in ce masura vrei sa il mentii la niste nivele de rigiditate foarte <<tight>> (stranse, n.r.) astfel incat iti afecteaza competitivitatea firmelor”, explica Stefan Nanu.

Ministerul de Finante a emis pe 15 februarie 2024 prima sa emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale, structurata pe doua transe, cu maturitate la 7 ani, iar transa verde cu maturitate la 12 ani. Volumul atras pentru transa cu maturitatea de 7 ani a fost de 2 mld. Euro la randament de 5,394% si o rata de dobanda de 5,375% pe an, iar pentru transa verde cu maturitatea de 12 ani a fost atras un volum de 2 mld. Euro, la randament de 5,734% si o rata de dobanda de 5,625% pe an.

“La momentul respectiv, din discutiile pe care le-am avut cu diferite medii investitionale, ca si aici, investitorii judeca lucrurile total diferit. Pentru investitorii americani nu conteaza ca emiti <<green>> (obligatiuni verzi, n.r.), ci conteaza pretul. Nu ii intereseaza prea mult sustenabil si <<green>>. Nu este doar Trump, ci toti investitorii institutionali americani nu sunt atat de sensibili la acestea. Da – este un <<nice to have>> (este bine sa le ai, n.r.), dar nu este criteriul care sa te faca sa te cumpere. In schimb, la europeni sunt investitori si aici mai ales cei din tarile scandinave, Olanda, unde, de exemplu, sunt fonduri de pensii care au mandate potrivit carora cei mai multi bani pe care ii administreaza, daca nu chiar toti, trebuie sa se duca in active care au latura ESG pronuntata si atunci, daca nu emiti astfel de obligatiuni verzi, nu ii vei avea niciodata expusi pe tine, ii pierzi si sunt sume mari.”, a punctat seful Trezoreriei statului.

“La asta ne-am gandit noi. Bineinteles ca, fiind un emitent care ne-am gandit sa zicem de vreo 2 – 3 ani in urma ca o sa facem emisiuni de obligatiuni verzi, am creat asteptari foarte mari si a fost un interes enorm cand am facut emisiunea respectiva. Si am avut si un greenium despre care vorbeste toata lumea in sensul ca am reusit sa plasam emisiunea in premiera – nu am reusit niciodata lucrul asta – inauntrul curbei de randamente cu 10 bps (basis points, 0,1% – n.r.). Practic, am mutat toata curba de randament a Romaniei plasand acea emisiune de obligatiuni, lucru care a fost si mai benefic pe langa diversificare si asta pentru ca lipseam din piata. Nu exista Romania pe <<green>> (titluri verzi, n.r.). Romania emitea obligatiuni pe toate pietele, dar nu emitea verde si atunci am avut niste investitori noi si s-a creat o tensiune pe pret, care ne-a avantajat si am facut si o re-pretuire a curbei.”, a subliniat reprezentantul Ministerului Finantelor.

“Pe langa euroobligatiunile verzi, am emis si emisiunea inaugurala Samurai, care a fost tot <<verde>> pentru ca am avut investitori japonezi care ne-au cerut in mod concret si au fost niste investitori care au contat mult in succesul emisiunii. Si japonezii au niste ambitii foarte mari legate de sustenabilitate si a trebuit la emisiunea asta inaugurala sa acceptam latura <<verde>>. A fost o suma mai mica, echivalentul a 200 mil. Euro, dar am facut pasul asta, desi ne-a creat o durere de cap pentru ca trebuie sa te adaptezi la legislatia japoneza a pietei de capital, insa am facut-o tot in scopul diversificarii”, a adaugat Stefan Nanu.

“Acum ramane de vazut in ce masura lucrurile astea se vor intampla pe termen mediu. Inca sunt investitori institutionali in Europa, sunt foarte multi care au mandatele acestea ESG. Sunt foarte multe ETF-uri care sunt clar <<ESG assets>> (concentrate pe active de tip ESG, n.r.), sunt tot felul de active legate de sustenabilitate si atunci in Europa chiar conteaza, inca conteaza. Nu se stie inca pentru cat timp – sunt din ce in ce mai multi emitenti care incearca sa isi largeasca cadrul de emitere din verde spre sustenabil.”, a adaugat Stefan Nanu.

“Vedem si in Europa trecerea asta de la emisiuni care sa aiba alocarea sumelor obtinute din ele specific pe proiecte verzi si care sa fie emisiuni cu acel sustainability linked bonds (obligatiuni corelate cu obiective de sustenabilitate, n.r.), adica sa aiba o legatura a modului in care se stabileste dobanda cu atingerea unor praguri legate de sustenabilitate. Si vedem Slovenia, de exemplu dintre emitentii suverani , ca este primul emitent suveran din Europa care se gandeste sa emita astfel de bonduri. Ele au fost mult emise prin America de Sud si pe alte continente, nu in Europa. S-ar preta pentru europeni pentru ca europenii spre deosebire de alte tari de pe alte continente trebuie sa aibe niste strategii pe termen lung legate de sustenabilitate, cu tinte foarte clare legate de emisiile de carbon. Si atunci ar face sens pentru tarile europene atat timp cat aceste strategii si aceasta politica se vor mentine astfel incat continentul Europa sa fie unul care se preocupa foarte mult de sustenabilitate”, este de parere Stefan Nanu.

“Ramane de vazut pentru ca sunt foarte multe discutiile actuale, care invita la mai mult pragmatism si la o pozitionare cat mai buna pentru protejarea intereselor proprii. Dupa cum vedem, SUA tot ceea ce face in momentul de fata este sa isi protejeze propriile interese, nu se mai gandeste atat de mult din punct de vedere global, ci se gandeste foarte pragmatic la propriile interese – la cum sa adreseze dezechilibrele comerciale enorme cu unele tari si le adreseaza agresiv dupa cum vedem si cu tot felul de negocieri”, a mai spus Stefan Nanu, Director General al Directiei Generale Trezorerie si Datorie Publica in cadrul Ministerului Finantelor, la panelul Tendinte pe pietele de capital al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

BCR si Kapital Minds sunt partenerii evenimentului MIRSANU IPO CHALLENGE 2025.

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU IPO CHALLENGE 2025

MIRSANU IPO CHALLENGE 2025: “Fiecare trezorier de companie trebuie sa se asigure ca se poate baza pe multiple bazine de capital”. Volatilitatea si incertitudinea generata de noile tarife internationale pun pe hold pipeline-ul IPO si pe emitentii de obligatiuni, care asteapta stabilizarea pietei. Lectia New York Stock Exchange pentru alte burse: in 2025 au dominat IPO-urile sub 50 mil. USD, iar companiile mici sunt o tinta IPO. Ministerul Finantelor reduce tinta de emisiuni internationale de obligatiuni sub 13 mld. Euro si vede potential de vanzare de titluri peste 10 mld. Euro catre investitorii de retail. Ce diferente de evaluare aduc pentru o companie o listare pe bursa vs tranzactie M&A

Stefan Nanu, Ministerul Finantelor: Scopul nostru la emisiunile externe este sa scadem in 2025 sub tinta anuntata de 13 mld. Euro, in timp ce la programele de retail dupa cum au mers pana acum subscrierile vom depasi 10 mld. Euro. “Nu sterilizam deloc lichiditatea pentru ca nu facem un buffer din banii atrasi din emisiunile de titluri Fidelis si Tezaur, care se duc tot in sistemul bancar”

Marcel Cobuz, Titan Cement: Pietele de capital europene sunt marcate de un handicap al rating-urilor relativ scazute fata de piata americana, iar asta a fost un motiv pentru care noi am ales in februarie 2025 New York Stock Exchange pentru IPO-ul entitatii noastre americane ceea ce ofera lichiditate, vizibilitate globala, multipli de evaluare mai buni si acces la investitori sofisticati. Ceea ce poate fi inspirational pentru alte burse este ca pana si bursa americana tinteste IPO-uri sub 50 mil. USD

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Urmatorul IPO pe piata principala a bursei de la Bucuresti va fi al unei companii private. Cand se vor normaliza conditiile pe piata, sunt convins ca vom trece de la 1-2-3 listari pe an pe un alt palier. In Romania nu suntem obisnuiti sa gestionam companii cu 100% free float pe bursa, ne plac cele in care este un investitor strategic

Cosmina Plaveti, BCR: Ne asteptam ca mai degraba companiile antreprenoriale sa faca primul pas cu IPO pe bursa de la Bucuresti in defavoarea companiilor de stat. Avem nevoie de diversificarea industriilor pe bursa dincolo de energie si banci. Ce emisiuni de obligatiuni corporate vor veni pe piata

Raluca Tintoiu, ING Bank: Vedem in zona de finantare multe companii antreprenoriale care au crescut in dimensiune, s-au maturizat si sunt eligibile pentru tranzactii pe piata de capital. Piata bancara locala de corporate este deschisa pentru imprumuturi sindicalizate la valori semnificativ peste 500 mil. Euro

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Portofoliul IFC din Romania depaseste 1 mld. USD pe partea de investitii in emisiuni de obligatiuni ale institutiilor financiare, din care peste doua treimi sunt obligatiuni MREL emise de catre banci. Finantam si investitii de decarbonizare ale companiilor romanesti in zona de productie, energie, agribusiness sau real estate

Ionut Lianu, CEC Bank: Suntem foarte avansati cu cadrul de emisiuni verzi si ma astept ca urmatoarea emisiune de obligatiuni oricand va fi lansata pe piete sa fie una verde. Ne uitam sa atragem capital catre finele acestui an sau anul viitor in functie de evolutia pietei si a bilantului nostru

Laurentiu Stan, Kapital Minds: O companie de curierat ar fi un candidat potrivit pentru un IPO. Valoarea unei companii este mai mica intr-un IPO fata de o vanzare intr-o tranzactie de M&A pentru ca pe bursa sunt discountate de catre investitori lipsa pachetului de control din tranzactie si riscul mai ridicat. Ce arata multiplii de evaluare de la vanzarea Regina Maria vs Medlife si Medicover, respectiv evaluarea Premier Energy dupa listarea din 2024 de pe bursa de la Bucuresti

Richard Wilkinson, CTP: In Europa, piata de obligatiuni si piata bancara traiesc in vremuri diferite. Am facut prima tranzactie de finantare inafara Europei si am accesat recent piata japoneza, al treilea bazin de lichiditate din lume. Cu cat avem mai multe surse de lichiditate, cu atat ne va fi mai usor sa avem mereu acces la capital si sa ne optimizam costul de finantare al grupului

Bogdan Campianu, Wood & Company: Ce arata harta IPO din regiune – cele mai active piete din ultimii 5 ani au fost Polonia, Grecia si Romania si tot in cele 3 piete este si cel mai mare potential IPO. In Romania, o mare problema este amanarea alegerilor prezidentiale pentru ca inseamna ca am mai pierdut o jumatate de an pana vom avea o oarecare claritate, asta dupa ce 2024 a fost un an cu mai multe runde de alegeri pe care investitorii l-au discountat ca atare

Mihai Caruntu, Asociatia Analistilor Financiar – Bancari din Romania (AAFBR): Ne-am obisnuit sa ne gandim la bursa ca rol de finantare a companiilor, insa IPO-urile majore din ultimii 5 ani de pe bursele de la Varsovia si Bucuresti au fost, de regula, exituri ale unor investitori financiari. Cel mai important pentru antreprenori este calibrarea unei tranzactii IPO, sa lase potential de crestere si dupa listare pentru a multumi investitorii si sa nu uite ca profiturile companiei sunt combustibilul pietei de actiuni

Cristian Pascu, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Este o stare a investitorilor de tipul “wait and see”. Din perspectiva investitorilor de retail care au vazut volatilitate in piata si scaderi, au retras bani din fondurile de investitii in actiuni si au intrat cu ei in fonduri cu investitii in obligatiuni si venit fix

MIRSANU IPO CHALLENGE 2025: “Fiecare trezorier de companie trebuie sa se asigure ca se poate baza pe multiple bazine de capital”. Volatilitatea si incertitudinea generata de noile tarife internationale pun pe hold pipeline-ul IPO si pe emitentii de obligatiuni, care asteapta stabilizarea pietei. Lectia New York Stock Exchange pentru alte burse: in 2025 au dominat IPO-urile sub 50 mil. USD, iar companiile mici sunt o tinta IPO. Ministerul Finantelor reduce tinta de emisiuni internationale de obligatiuni sub 13 mld. Euro si vede potential de vanzare de titluri peste 10 mld. Euro catre investitorii de retail. Ce diferente de evaluare aduc pentru o companie o listare pe bursa vs tranzactie M&A

Volatilitatea si incertitudinea produsa de catre noul val de tarife vamale internationale declansat de catre SUA in comertul global au pus pe hold pipeline-ul de IPO-uri si de emisiuni de obligatiuni, in contextul in care companiile asteapta o stabilizare a pietei pentru a veni cu noi tranzactii, iar investitorii locali sunt intr-o stare de expectativa, conform concluziilor MIRSANU IPO CHALLENGE 2025, a patra editie a evenimentului organizat pe 10 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea de emitenti, investitori si jucatori implicati in tranzactiile de pe pietele de capital.

Evenimentul a fost organizat in format online cu sprijinul Partenerilor de eveniment BCR si Kapital Minds.

“Este foarte multa incertitudine – este incertitudine globala, incertitudine locala, toate astea se traduc cateodata intr-o volatilitate foarte mare. Am avut si o perioada de lichiditate destul de redusa si ceea ce vedem este ca piata primara nu are cum sa fie o piata foarte activa – piata de listari, mai ales de actiuni. Este normal ca in astfel de momente de incertitudine, apetitul pentru <<risky assets>> (active cu risc mai ridicat, n.r.) sa fie mai redus. Ceea ce asteptam este sa se normalizeze toata aceasta situatie, adica sa capatam mai multa certitudine. Si dobanzile sunt destul de sus. Vedem si titlurile de stat Fidelis care se emit lunar la dobanzi usor de 7% la RON, la euro de 4%, 5%, 6% – dobanzi foarte bune, iar aceste dobanzi destul de ridicate putem spune ca reduc apetitul pentru altceva, pentru un activ <<risk free>> (fara risc, n.r.) din punct de vedere al investitorului din Romania. Avand un yield atat de bun se reduce apetitul pentru actiuni”, a declarat Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti.

“Avem si spectrul politic local, asteptam alegerile (prezidentiale, n.r.) din mai, avem si spectrul fiscal local, le avem pe toate si in conditiile astea sa discutam despre IPO-uri si pipeline-uri, pe termen scurt este foarte multa incertitudine. Nu sunt foarte optimist. Dar pe termen mediu da, odata cu normalizarea pietei. Sa speram ca nu avem vreo <<lebada neagra>> care se ascunde printre noi. Odata cu normalizarea acestor conditii si mai multa certitudine sunt convins ca vom ramane la un pipeline de piata primara. Ce stim este ca foarte multe companii se uita catre posibilitatea de a se lista, guvernul cu PNRR are obligatia de a lista alte 3 companii, iar Bursa de Valori lucreaza in cadrul unor grupuri de lucru organizate pentru a identifica aceste 3 companii. Avem si sectorul energetic care are nevoie de foarte mult capital si sunt convins ca va accesa in mare masura de pe piata de capital. Toate aceste premise si discutii care se intampla ma fac sa fiu optimist pe termen mediu, dar, bineinteles, ca o conditie pentru revenirea deal-urilor (tranzactiilor, n.r.), trebuie sa capatam mult mai multa certitudine fata de ce avem acum”, a completat Adrian Tanase de la Bursa de Valori Bucuresti.

La nivel international, companiile se uita la un mix mai larg de surse de lichiditate in noul context global.

“Daca te uiti la oportunitatile de finantare in acest moment, raspunsul este in jurul tarifelor vamale, in jurul efectului de scara sau de scop a investitiilor din Europa in remilitarizare sau in infrastructura. Mediul de pe piata emisiunilor de obligatiuni corporative este destul de provocator. Este multa volatilitate si am vazut o masiva scadere a emisiunilor de obligatiuni, costurile de pe piata de bonduri sunt mari de la inceputul acestui an. Vom vedea daca dl. Trump (presedintele SUA Donald Trump, n.r.) va da inapoi sau daca lumea accepta China, daca asta va conduce catre o anumita forma de stabilizare si de normalizare a pietelor de obligatiuni, insa recomandarea mea puternica pentru fiecare trezorier al unei companii este: Asigurati-va ca va puteti baza pe multiple bazine de capital (multiple pools of capital, lb. eng) mai degraba decat pe unul singur!”, a declarat Richard Wilkinson, Chief Financial Officer al grupului imobiliar CTP, liderul pietei de logistica si spatii industriale din Europa continentala care a investit peste 1 mld. Euro pe piata de profil din Romania.

Fostul bancher care conduce finantele grupului imobiliar se asteapta ca impactul noilor tarife sa se reflecte mai departe in costul de productie al bunurilor si, implicit, mai departe intr-o crestere a inflatiei, ceea ce ar putea conduce la presiuni de crestere a dobanzilor si a costurilor de finantare pentru companii, lucru care ar putea determina bancile sa fie mai selective catre cine vor acorda finantare.

Grupul CTP listat pe bursa Euronext Amsterdam, al carui mix de finantare este format majoritar din obligatiuni si in proportie mai mica din imprumuturi bancare, a plasat recent o emisiune de obligatiuni verzi de 750 mil. Euro in februarie 2024, o emisiune de obligatiuni verzi de 500 mil. Euro in noiembrie 2024 si o emisiune de obligatiuni verzi de 1 mld. Euro in martie 2025, insa schimbarea conditiilor de piata au determinat compania sa acceseze recent o noua sursa de lichiditate – piata japoneza, de unde a contractat un imprumut Samurai sindicalizat negarantat cu obiective de sustenabilitate in valoare de 30 mld. Yeni (circa 185 mil. Euro) cu maturitatea la 5 ani.

Diferentele dintre mediile investitionale sunt puternice nu doar pentru companii, ci si pe segmentul emitentilor suverani de datorie, unde statul roman a fost unul dintre cei mai activi emitenti de obligatiuni de pe pietele emergente.

“Din discutiile pe care le-am avut cu diferite medii investitionale, investitorii judeca lucrurile total diferit. Pentru investitorii americani nu conteaza ca emiti <<verde>>, conteaza pretul. Nu ii intereseaza prea mult sustenabil si <<green>>. Nu doar Trump, ci toti investitorii institutionali americani nu sunt atat de sensibili la acestea. Da – este un <<nice to have>> (este bine sa ai, n.r.), dar nu este criteriul care sa ii faca sa te cumpere. In schimb, la europeni sunt investitori si aici mai ales cei din tarile scandinave, Olanda, unde, de exemplu, sunt fonduri de pensii care au mandate in cadrul carora cei mai multi bani pe care ii administreaza, daca nu chiar toti, trebuie sa se duca in active care au latura ESG pronuntata si atunci, daca nu emiti astfel de obligatiuni verzi, nu ii vei avea niciodata expusi pe tine, ii pierzi si sunt sume mari.”, a punctat Stefan Nanu, Director General al Directiei Generale Trezorerie si Datorie Publica in cadrul Ministerului Finantelor.

Statul roman a lansat in 2024 prima emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale si a avut o emisiune inaugurala de obligatiuni Samurai pe piata din Japonia, insa in acest an este concentrat mai mult pe emisiunile de titluri pe piata interna.

“Inainte traiam intr-un cu totul alt context, incercam sa avem spatii si sa fim emitenti frecventi pe pietele internationale, insa acum nu stim cum sa ne diminuam aceste emisiuni astfel incat sa putem sa reducem spread-urile Romaniei. Pentru ca aceste marje de credit spread, aceste marje de credit risk ale Romaniei sunt mari, nu justifica fundamentele Romaniei si nici rating-urile Romaniei si, din pacate, am ajuns aici pentru ca a trebuit sa emitem niste sume enorme. Anul trecut a trebuit sa emitem 252 mld. RON, din care vreo 18 mld. Euro au insemnat emitere de euroobligatiuni – euro, USD, sub forma de <<public bonds>> sau plasamente private. Am devenit cel mai mare emitent emergent dintr-o zona destul de mare, nu din lume, dar dintr-o zona destul de mare, ceea ce atunci cand pui foarte multa oferta pe masa si, ca in orice lucru din economie, tine normal randamentele sus si asta nu e bine pentru noi, inclusiv din punct de vedere al altor emitenti. Daca un emitent vrea sa emita – de exemplu o companie de stat, acum referinta ei sunt obligatiunile noastre asa cum la fel referinta lor este curba de randamente interna. Si este clar ca nu poti sa faci reducerea acestor randamente decat printr-o oferta mai mica, iar oferta mai mica este legata de deficitele bugetare. Ajustarea asta fiscala este absolut necesara prin prisma reducerii costurilor cu dobanzile si a sustenabilitatii unei datorii publice. In contextul in care suntem – deficit bugetar inca mare, 7% este tinta anul asta, noi ne reducem oferta, nu o sa mai emitem 18 mld. Euro, noi am anuntat 13 mld. Euro si scopul nostru este de a reduce acest 13 mld. Euro”, a precizat seful Trezoreriei statului.

“Am crescut frecventa emiterii titlurilor de stat Fidelis. Am incercat cumva sa ne ajustam si, practic, am emis déjà 19 mld. RON prin aceste doua programe (Tezaur si Fidelis). Initial, ne asteptam la 45 mld. RON pe tot anul. Asa cum au mers astea primele 3 luni, este clar ca putem sa mizam pe mai mult. Deci, practic, e realizabil o suma de peste 50 mld. RON la cum a mers subscrierea in aceste programe”, a punctat Stefan Nanu din partea Ministerului de Finante.

Diferentele dintre mediile investitionale din lume se reflecta in functie de context si in solutii diferite de atragere de lichiditate pentru companii, inclusiv pe piata de IPO-uri (listari).

“Mixul de finantare este diferit in SUA fata de Europa. Mixul de finantare in Europa este proeminent bancar, insa el este minoritar in SUA. Si asta a fost o alta consideratie pentru a impinge IPO-ul in SUA, pentru a ridica capital primar si pentru a-l utiliza in principal in SUA pentru optiuni de dezvoltare organica si inorganica. Modul in care vom folosi acest capital de aproape 400 mil. USD este inca supus aprobarii actionarilor in luna mai, dar, cu siguranta, o parte va ramane sa sprijine cresterea organica si inorganica a Titan America, o parte secundara va fi pentru a acompania alte directii de dezvoltare a grupului in celelalte 24 de piete si o parte se va intoarce la actionari”, a subliniat Marcel Cobuz, Chairman of the Group Executive Committee in cadrul Titan Cement International, un producator de ciment si de materiale de constructii cu operatiuni la nivel international.

Grupul – mama elen Titan Cement, o companie listata pe bursa Euronext Bruxelles, a realizat in februarie 2025 listarea subsidiarei sale Titan America pe bursa americana New York Stock Exchange in cadrul unei tranzactii IPO in valoare de 393 mil. USD.

“Revin la exemplul de la New York Stock Exchange de la inceputul anului. In conditiile unui context volatil, nu au fost mai mult de 60 de IPO-uri de peste 50 mil. USD. Deci, vorbim despre o piata de trilioane de dolari, unde vorbim de 60 de deal-uri de peste 50 mil. USD. Sunt sute (de IPO-uri) la mai putin de 50 mil. USD. Si o piata vibranta, cum este New York Stock Exchange de fapt, tinteste IPO-urile de marime mica. Cred ca asta este o directie care poate fi inspirationala pentru toate bursele. Emitentii mici sunt, probabil, categoria cea mai putin tintita. Emitentii mici de azi cu fundamente puternice sunt emitentii mari de maine”, sustine Marcel Cobuz, care face parte din conducerea unui grup international cu o cifra de afaceri de 3 mld. Euro si a avut in ultimii 20 ani mai multe pozitii internationale de management sau de membru de board in Europa, Asia, Orientul Mijlociu si Africa de Nord si SUA, inclusiv pozitia de Head of Europe and Group Innovation in cadrul liderului global LafargeHolcim.

Ce asteptari sunt pe piata de capital din Romania privind pipeline-ul de listari de companii si de emisiuni de obligatiuni

“Pe piata de IPO-uri cu totii recunoastem ca este o perioada extrem de complexa pe care o traversam acum. Ceea ce as vrea sa subliniez este ca asteptarile sunt mai degraba ca firmele antreprenoriale sa faca primul pas pe bursa de la Bucuresti in defavoarea companiilor de stat, pe care noi dealtfel anul trecut chiar le asteptam sa se intample anul acesta. Inca ramane de vazut in functie de ceea ce se discuta in cadrul PNRR care dintre companiile de stat vor avea un SPO (second public offer, oferta publica secundara – n.r.) in perioada urmatoare”, a spus Cosmina Plaveti, Head of Investment Banking in cadrul BCR, care a facut parte din consortiul ce a intermediat listarile Hidroelectrica si Premier Energy, ultimele tranzactii IPO realizate pe bursa de la Bucuresti.

“In ceea ce priveste emisiunile de obligatiuni, acestea au fost dominate de emisiunile bancare care se realizau mai putin din nevoia de finantare de lichiditate, cat mai ales pentru indeplinirea cerintelor minime de capital, si anume sa emita marea majoritate emisiuni eligibile MREL. Din aceasta perspectiva, ma astept ca procesul sa continue, nu stiu daca neaparat anul acesta pentru ca depinde de evolutia business-ului fiecarui emitent in parte si ce nevoi au de acoperit, dar ma astept ca ele sa continue pentru ca mare parte dintre ele ajung la maturitate in urmatorii ani la toti emitentii bancari care au inceput sa emita si la nivel local si la nivel international. (…) Ma astept sa continue si sectorul energetic. Ca si vizibilitate cam pe acolo as vedea cele doua industrii sa continue sa domine”, a punctat reprezentantul BCR.

“Se adauga Primaria Bucuresti care oricum este un emitent recurent. Am vazut ca au aparut si alte municipalitati si consilii care se uita si au inceput sa se finanteze pe piata locala de capital ceea ce este un semnal foarte bun. Mai putin insa companiile antreprenoriale, trebuie sa recunosc, pentru ca la emisiunile de obligatiuni pricing-ul se face pornind de la randamentul titlurilor de stat peste care pui prima de emisiune. Si atunci cand ajungi intr-o perioada de dobanzi ridicate la discutia de pricing pentru emitentii mai mici s-ar putea sa nu fie cea mai buna solutie de finantare”, a adaugat Cosmina Plaveti.

“Ne vom intoarce pe piete cu siguranta pentru ca avem deja doua emisiuni de obligatiuni existente si va trebui sa construim pe nivelul de capital de rang 1 pe care tocmai l-am extins in acest an dupa o injectie de capital din partea actionarului nostru. Deci, ne uitam pentru a vedea care este momentul potrivit. Nu avem nimic in pregatire in acest moment. Ne uitam potential la nivelul de capital de rang 2 (tier 2) catre finele acestui an sau anul viitor in functie de evolutia pietelor si, bineinteles, a bilantului nostru”, afirma Ionut Lianu, Chief Treasury & ALM Officer al CEC Bank, cea mai mare banca din portofoliul statului roman si una dintre cele mai mari banci de pe piata.

“Suntem foarte avansati cu cadrul de emisiune de obligatiuni verzi asa ca ma astept ca urmatoarea emisiune, oricand va fi aceasta, sa fie o emisiune de titluri verzi”, a punctat Ionut Lianu din partea CEC Bank.

CEC Bank a emis la finele lunii noiembrie 2024 pe pietele internationale de capital obligatiuni senior nepreferentiale eligibile in valoare de 300 mil. Euro printr-un plasament international de referinta, cu un cupon de 5,625% pe an in cadrul unui program total aprobat de instrumente de capital de 1,5 mld. Euro.

Ce semnale vin din cealalta parte a pietei de la sectorul de buy side (investitori) in tranzactiile de pe pietele de capital?

“Ca si investitor – ancora, IFC se angajeaza sa subscrie o portie substantiala din obligatiunile emise (…) Portofoliul nostru din Romania de obligatiuni emise de catre institutiile financiare depaseste usor 1 mld. USD in total, din care 650 mil. USD sunt obligatiuni de tip MREL, circa 230 mil. USD sunt in obligatiuni de tip Basel 3 tier 2, iar alte 135 mil. USD sunt plasate in obligatiuni senior”, a punctat Cristian Nacu, Senior Country Officer al International Finance Corporation, principala institutie globala de finantare a sectorului privat in tarile emergente.

IFC, un investitor orientat cu predilectie catre obligatiuni in formate verzi sau sustenabile, a investit, printre altele, in emisiunile recente de obligatiuni ale Unicredit, Banca Transilvania, dar si in cele a unor emitenti corporativi non – bancari cum este Voestalpine.

“<<Mood-ul>> (starea investitorilor locali – n.r.) la momentul acesta as zice ca este mai degraba <<wait and see>>. Nu sunt miscari evidente. Nu exista un trend evident. Mai degraba este o usoara crestere a interesului catre fondurile de obligatiuni si fixed income (titluri cu venit fix), dar din perspectiva investitorilor de retail, care au vazut volatilitate in piata, au vazut scaderi si atunci cumva au retras banii din astfel de fonduri de actiuni si au intrat cu bani in fonduri de obligatiuni, de fix income”, sustine Cristian Pascu, vicepresedinte al Asociatiei Administratorilor de Fonduri din Romania, ai carei membri administreaza active de 9,9 mld. Euro si reprezinta industria locala de asset management, una dintre cele mai importante categorii de investitori institutionali locali.

Cum arata finantarea companiilor prin piata de capital in raport cu finantarea bancara si tranzactiile M&A

Finantarea bancara nu ar trebui sa excluda tranzactiile de finantare prin piata de capital, ci sa fie complementara in mixul mai larg de finantare a unei companii, conform bancherilor si jucatorilor de pe pietele de capital.

“La nivel personal sunt o mare sustinatoare a pietei de capital si cred ca si pentru profilul de leverage (de indatorare – n.r.) al unei companii mari este foarte util sa ia in calcul si piata de capital ca alternativa sau supliment la finantarea bancara sau alt tip de instrumente. Chiar daca in momentul de fata, intr-adevar, ai un moment dificil de a inchide o emisiune, astazi de exemplu, sper ca in cateva luni lucrurile sa se mai poata imbunatati. Evident ca nu acelasi lucru se poate spune despre piata bancara. Am confirmarea clientului nostru Digi sa va spun ca un imprumut sindicalizat de 200 mil. Euro Euro tocmai s-a inchis in dimineata asta (10 aprilie, n.r.) cu 7 banci. Deci, asta este avantajul pietei bancare in situatii de turbulente pe pietele de capital. Dar daca ne uitam la emisiunile de obligatiuni, la IPO-uri, dureaza foarte mult sa fie pregatite (…) Momentul iesirii pe piata trebuie analizat cu atentie, dar nu cred ca putem spune ca in urmatoarele 6 luni – 12 luni va disparea complet aceasta posibilitate”, a spus Raluca Tintoiu, noul Deputy CEO si Head of Wholesale Banking al ING Bank Romania, pozitie din care coordoneaza portofoliul finantarilor bancare pentru companiile mari, cu o cifra de afaceri anuala de peste 100 mil. Euro.

“Clientii companii de stat care au dimensiuni foarte mari, companiile energetice, pe care le cunoastem foarte bine, sunt déjà listate, au déjà experienta in zona pietei de capital si imi imaginez ca e mai simplu pentru ei sa ia in calcul asemenea instrumente (tranzactii pe pietele de capital – n.r.). Eu, la nivel personal, mi-as dori foarte mult sa vad si emitenti din alte zone. In zona bancara vedem multe companii antreprenoriale cu capital local sau capital strain care au crescut in dimensiune, care au crescut in maturitate si care sunt eligibile pentru asemenea tranzactii. Ca vor dori sau nu si zona aceasta, vom vedea si sper sa discutam impreuna cu ei si cu Bursa de Valori, dar este pentru mine una dintre surprizele placute de cand m-am reintors pe piata bancara acest nivel de maturitate si de sofisticare in crestere pe care companiile romanesti il au”, a adaugat Raluca Tintoiu din partea ING Bank, care a fost implicat recent si ca intermediar in emisiuni de obligatiuni precum cea derulata in toamna anului 2024 de catre Banca Transilvania.

Listarea pe bursa insa concureaza frecvent in optiunile antreprenorilor cu tranzactiile M&A, in conditiile in care cele doua rute ofera perspective diferite pentru viitorul companiei, dar si cel al proprietarului companiei.

“Evaluatorul trebuie sa se gandeasca asa cum gandesc si investitorii. Asta incercam noi ca si evaluatori de business sa ne uitam in ambele parti – atat pe partea de <<buy>> (cumparare, n.r.) cat si de <<sell>> (vanzare, n.r.) – si sa gandim din punct de vedere al pietei, al asteptarilor de piata. Intr-adevar, sunt niste diferente importante intre cele doua tipuri de evaluare pentru piata de capital si pentru M&A, printre cele mai importante cred ca sunt ca lucram cu niste multipli la ambele tipuri de evaluare, dar multiplii sunt diferiti in sensul ca pentru IPO, de exemplu, ne uitam la multipli <<forward>> orientati spre viitor. Asta pe cand la tranzactiile M&A de obicei ne uitam la trecut, la situatiile financiare si la multipli ancorati cumva in trecut, dar aruncam o privire si catre viitor”, afirma Laurentiu Stan, fondator al companiei Kapital Minds.

“Pe bursa, investitorii nu cumpara pachete de control, de obicei, pe cand in tranzactiile M&A, foarte multe tranzactii sunt cu pachete de control. Si, de aici si diferenta de valoare, pentru ca pe bursa se acorda un discount pentru lipsa de control si nu numai, iar in tranzactiile directe exista posibilitatea ca valoarea de piata sa fie depasita de valoarea de sinergii – sa existe o sinergie a cumparatorului si valoarea sa fie uneori considerabil mai mare decat valoarea de piata. Este o diferenta foarte importanta intre cele doua tipuri de evaluare sau de valoare. Pe bursa riscul perceput de investitori este mult mai ridicat. Inafara acelei lipse de control, automat randamentul asteptat este mai mare, de aici si valoarea ceva mai mica atunci cand se alege IPO-ul fata de o tranzactie directa prin procedura de M&A pentru ca exista un discount fata de valoarea de piata pentru a asigura acea atractivitate a emisiunii pentru investitorii atat institutionali, cat si pentru cei de retail”, a concluzionat consultantul Laurentiu Stan de la Kapital Minds.

Tranzactiile IPO din Romania vs IPO-urile din regiune

“Cele mai active piete IPO din regiune au fost Polonia, Grecia si Romania (…) Un potential mare (de IPO, n.r.) este tot in cele trei piete, adica Polonia, Grecia si Romania, care vine partial si din potentialul de re-rating cu Polonia si Grecia la nivelul de piete dezvoltate (development markets) si Romania la nivel de piata emergenta. Aici stim ca este o discutie care dureaza de mult, dar pana la urma speram sa ajungem acolo. In Polonia, anul asta si anul urmator, bineinteles cu disclaimerul ca inainte de ce se intampla zilele astea (noul val de tarife vamale din comertul international, n.r.), vedeam cel putin 3 IPO-uri in zona de 300 – 500 mil. Euro plus unele mai mici plus potential de ABB-uri (accelerated book building, lb. eng). In Polonia, anul trecut in a doua parte si inceputul anului acesta, a fost o activitate foarte efervescenta. Grecia as lasa-o deoparte pentru ca sunt deal-uri mai mult <<local driven>> (generate la nivel local, n.r.) si au mai putin interes pentru discutia noastra”, a declarat Bogdan Campianu, Managing Director and Head of SEE Investment Banking in cadrul Wood & Company, unul dintre cei mai activi intermediari de tranzactii IPO din pietele Europei Centrale si de Est, implicat inclusiv in IPO-urile Hidroelectrica si Premier Energy de pe bursa de la Bucuresti.

“Avem asemanari si deosebiri intre IPO-urile de pe bursa de la Bucuresti si cea de la Varsovia. (..) La Varsovia, avem majoritatea IPO-urilor, iar daca vorbim de cele de dupa 2020 – Allegro, Zabka si Diagnostyka, observam ca doar o mica componenta de sub 10% din oferta a fost de actiuni emise la Allegro, insa la celelalte doua – lantul de magazine de proximitate Zabka si Diagnostyka au fost vanzari ale actionarilor existenti. Si la Bursa de Valori Bucuresti, daca vorbim de companiile antreprenoriale, exceptand o componenta la Premier Energy si Aquila, toate IPO-urile realizate de companiile antreprenoriale au fost exituri ale unor investitori financiari, dar nu numai. Si la IPO-urile Sphera, Medlife si TTS au fost exituri si vanzari de la actionari existenti. Noi ne-am obisnuit sa ne referim la bursa ca si rol de finantare – este un rol important si rolul primordial, insa cele mai multe IPO-uri in ultimul timp se realizeaza prin vanzari de pachete existente ale unor investitori de regula financiari. De exemplu, la Zabka a vandut si EBRD. Aceasta valenta de platforma de exit este foarte importanta de a fi constientizata si de catre antreprenori cu anvergura din Romania pentru ca iata si la Digi a fost tot vanzare de actiuni existente. Cele mai importante IPO-uri antreprenoriale de la Bucuresti au fost Digi si Medlife si au fost exituri ale unor actionari existenti. Asta este o asemanare cu bursa de la Varsovia”, a punctat Mihai Caruntu, Vicepresedinte al Asociatiei Analistilor Financiar – Bancari din Romania (AAFBR) pe marginea unei analize privind cele mai importante IPO-uri realizate din ultimii 5 ani de pe bursele din Romania si Polonia.

“In Romania, déjà s-a spus de multe ori, pe piata IPO este o discutie intre companiile antreprenoriale si cele de stat. O alta mare problema, pe langa cele pe care le stim, este cea legata de amanarea acestor alegeri prezidentiale. Anul trecut a fost deja un an cu foarte multe alegeri pe care toata lumea l-a discountat, dar se astepta sa se incheie, iar anul acesta sa intram fara presiunea asta a alegerilor pentru o perioada lunga. Marele rau pe care l-a facut aceasta amanare este ca am mai pierdut o jumatate de an pana cand o sa avem o oarecare claritate. Dar dincolo de asta eu cred ca – bineinteles, si in functie de rezultatul acestor alegeri – o revenire la discutia legata de a selecta din Hidroelectrica si alte companii de stat poate fi avuta si trebuie avuta si poate sa contribuie la restartarea pietei mai repede decat altfel”, nuanteaza Bogdan Campianu din partea casei cehe de brokeraj si investment banking Wood & Co.

“Antreprenorii trebuie sa inteleaga si asta e diferenta fata de tranzactiile M&A ca nu neaparat maximizarea pretului de IPO este obiectivul si sa vanda la cel mai mare pret. El (antreprenorul – n.r.) daca isi face un exit, poate sa isi faca un exit partial cu o parte din actiuni, dar, peste 3 ani compania fiind déjà listata, poate sa vanda. Cel mai important lucru este calibrarea IPO-ului, insa sa lase si un potential de crestere al respectivei companii in piata pentru ca este foarte important ca viitorii sai parteneri – cei care subscriu in viitorul IPO sa fie niste parteneri multumiti, sa marcheze niste profituri in viitor, iar compania sa creasca ca urmare a planurilor pe care le-a facut publice in exercitiul de IPO. Si (antreprenorul, n.r.) sa vina la bursa doar daca crede ca are vocatie de performanta pentru ca, din pacate, in multe zone se intelege ca, eventual, bursa este o zona de exit, unde iti rezolvi problemele si mai vezi tu ce mai faci. Bursa este pentru vocatie de performanta, unde trebuie sa vii cu modele clare de business, cu simplitate cat mai mare in a te prezenta investitorilor, iar combustibilul pietei de actiuni sunt profiturile. Deci, daca viziunea pe care o ai se reflecta in profitul in crestere, asta este combustibilul si atunci vei avea success, iar partenerii tai, investitorii de retail si cei institutionali, vor fi multumiti”, a concluzionat Mihai Caruntu, Senior Analyst in cadrul diviziei de corporate finance a BRD-Groupe Societe Generale, si Vicepresedinte al Asociatiei Analistilor Financiar – Bancari din Romania (AAFBR).

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU IPO CHALLENGE 2025

MIRSANU IPO CHALLENGE 2025: “Fiecare trezorier de companie trebuie sa se asigure ca se poate baza pe multiple bazine de capital”. Volatilitatea si incertitudinea generata de noile tarife internationale pun pe hold pipeline-ul IPO si pe emitentii de obligatiuni, care asteapta stabilizarea pietei. Lectia New York Stock Exchange pentru alte burse: in 2025 au dominat IPO-urile sub 50 mil. USD, iar companiile mici sunt o tinta IPO. Ministerul Finantelor reduce tinta de emisiuni internationale de obligatiuni sub 13 mld. Euro si vede potential de vanzare de titluri peste 10 mld. Euro catre investitorii de retail. Ce diferente de evaluare aduc pentru o companie o listare pe bursa vs tranzactie M&A

Stefan Nanu, Ministerul Finantelor: Scopul nostru la emisiunile externe este sa scadem in 2025 sub tinta anuntata de 13 mld. Euro, in timp ce la programele de retail dupa cum au mers pana acum subscrierile vom depasi 10 mld. Euro. “Nu sterilizam deloc lichiditatea pentru ca nu facem un buffer din banii atrasi din emisiunile de titluri Fidelis si Tezaur, care se duc tot in sistemul bancar”

Marcel Cobuz, Titan Cement: Pietele de capital europene sunt marcate de un handicap al rating-urilor relativ scazute fata de piata americana, iar asta a fost un motiv pentru care noi am ales in februarie 2025 New York Stock Exchange pentru IPO-ul entitatii noastre americane ceea ce ofera lichiditate, vizibilitate globala, multipli de evaluare mai buni si acces la investitori sofisticati. Ceea ce poate fi inspirational pentru alte burse este ca pana si bursa americana tinteste IPO-uri sub 50 mil. USD

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Urmatorul IPO pe piata principala a bursei de la Bucuresti va fi al unei companii private. Cand se vor normaliza conditiile pe piata, sunt convins ca vom trece de la 1-2-3 listari pe an pe un alt palier. In Romania nu suntem obisnuiti sa gestionam companii cu 100% free float pe bursa, ne plac cele in care este un investitor strategic

Cosmina Plaveti, BCR: Ne asteptam ca mai degraba companiile antreprenoriale sa faca primul pas cu IPO pe bursa de la Bucuresti in defavoarea companiilor de stat. Avem nevoie de diversificarea industriilor pe bursa dincolo de energie si banci. Ce emisiuni de obligatiuni corporate vor veni pe piata

Raluca Tintoiu, ING Bank: Vedem in zona de finantare multe companii antreprenoriale care au crescut in dimensiune, s-au maturizat si sunt eligibile pentru tranzactii pe piata de capital. Piata bancara locala de corporate este deschisa pentru imprumuturi sindicalizate la valori semnificativ peste 500 mil. Euro

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Portofoliul IFC din Romania depaseste 1 mld. USD pe partea de investitii in emisiuni de obligatiuni ale institutiilor financiare, din care peste doua treimi sunt obligatiuni MREL emise de catre banci. Finantam si investitii de decarbonizare ale companiilor romanesti in zona de productie, energie, agribusiness sau real estate

Ionut Lianu, CEC Bank: Suntem foarte avansati cu cadrul de emisiuni verzi si ma astept ca urmatoarea emisiune de obligatiuni oricand va fi lansata pe piete sa fie una verde. Ne uitam sa atragem capital catre finele acestui an sau anul viitor in functie de evolutia pietei si a bilantului nostru

Laurentiu Stan, Kapital Minds: O companie de curierat ar fi un candidat potrivit pentru un IPO. Valoarea unei companii este mai mica intr-un IPO fata de o vanzare intr-o tranzactie de M&A pentru ca pe bursa sunt discountate de catre investitori lipsa pachetului de control din tranzactie si riscul mai ridicat. Ce arata multiplii de evaluare de la vanzarea Regina Maria vs Medlife si Medicover, respectiv evaluarea Premier Energy dupa listarea din 2024 de pe bursa de la Bucuresti

Richard Wilkinson, CTP: In Europa, piata de obligatiuni si piata bancara traiesc in vremuri diferite. Am facut prima tranzactie de finantare inafara Europei si am accesat recent piata japoneza, al treilea bazin de lichiditate din lume. Cu cat avem mai multe surse de lichiditate, cu atat ne va fi mai usor sa avem mereu acces la capital si sa ne optimizam costul de finantare al grupului

Bogdan Campianu, Wood & Company: Ce arata harta IPO din regiune – cele mai active piete din ultimii 5 ani au fost Polonia, Grecia si Romania si tot in cele 3 piete este si cel mai mare potential IPO. In Romania, o mare problema este amanarea alegerilor prezidentiale pentru ca inseamna ca am mai pierdut o jumatate de an pana vom avea o oarecare claritate, asta dupa ce 2024 a fost un an cu mai multe runde de alegeri pe care investitorii l-au discountat ca atare

Mihai Caruntu, Asociatia Analistilor Financiar – Bancari din Romania (AAFBR): Ne-am obisnuit sa ne gandim la bursa ca rol de finantare a companiilor, insa IPO-urile majore din ultimii 5 ani de pe bursele de la Varsovia si Bucuresti au fost, de regula, exituri ale unor investitori financiari. Cel mai important pentru antreprenori este calibrarea unei tranzactii IPO, sa lase potential de crestere si dupa listare pentru a multumi investitorii si sa nu uite ca profiturile companiei sunt combustibilul pietei de actiuni

Cristian Pascu, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Este o stare a investitorilor de tipul “wait and see”. Din perspectiva investitorilor de retail care au vazut volatilitate in piata si scaderi, au retras bani din fondurile de investitii in actiuni si au intrat cu ei in fonduri cu investitii in obligatiuni si venit fix

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

„Este un proces mai dificil (emiterea de obligatiuni verzi – n.r.) fata de obligatiunile standard deoarece pe langa faptul ca trebuie sa pregatesti un cadru, iar un cadru la nivel suveran preferi sa il faci destul de cuprinzator ca sa nu il actualizezi foarte mult si implica intr-adevar o colaborare extensiva cu majoritatea ministerelor care au proiecte in acest sens, iar dupa emisiune sunt de depus rapoarte catre investitori. Acum suntem in procesul de pregatire al raportului de alocare in care aratam investitorilor in ce s-au investit sumele si urmand apoi sa avem si un raport de impact in care fiecare investitor trebuie sa vada suma investita ce impact a avut asupra mediului. Si acesta este un proiect in care cererea din partea investitorilor este foarte ridicata, dar intr-adevar trebuie sa fim foarte atenti sa emitem niste sume de bani, iar volumele pe care le emitem in suveran sunt de ordinul a cel putin 2 mld. Euro pe o transa si trebuie ca intr-un orizont de timp oarecum scurt sa poti sa aloci aceste sume. Ministerul Finantelor are intr-adevar politica mentinerii unui <<buffer>> valutar (rezerva financiara in valuta – n.r.), dar iti doresti ca atunci cand ai iesit pe pietele externe si ai emisiune sa poti avea acces la bani pentru ca si acesti bani vin cu un cost, mai bun decat emisiunile clasice, dar este un cost pe care ti-l asumi”, a declarat Bogdan Zinca, Sef serviciu Contractare Direcţia Generală de Management al Datoriei Publice si Fluxurilor de Trezorerie in cadrul Ministerului Finantelor, la evenimentul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.adaugat acesta.

„Intr-adevar, suprasubscrierea a fost foarte mare pe acea emisiune, dar am fost oarecum reticenti in a aloca o suma mult mai mare. Noi am luat 2 mld. Euro, dar probabil s-ar fi putut lua si o suma dubla avand in vedere calitatea investitorilor, care erau in <<book>> fara sa afectezi pretul sau lichiditatea in secundar a acestui bond. Si acum ne uitam catre ministerele de linie si incercam sa evaluam care ar fi proiectele viitoare pe care vor sa le finanteze sau au intentia sa le finanteze de la bugetul de stat. Sunt multe proiecte <<green>> care ar fi eligibile pe cadrul nostru, dar care sunt finantate din fonduri europene prin cadrul multianual, prin PNRR, institutii financiare internationale, care vin la niste costuri mai bune decat costurile noastre de imprumut. Deci, este normal acele proiecte sa se faca din aceste fonduri, noi urmand sa finantam doar partea din buget”, a adaugat acesta.

„Pe langa baza investitionala foarte diversificata, multi investitori care achizitionau datorie publica emisa de Romania aveau portofolii dedicate pe care aveau mandate ESG si spuneau – ok, te pot cumpara, dar doar in limita acestui portofoliu – emitand acest tip de instrumente, au reusit sa achizitioneze mai mult plus investitori noi in titlurile de stat in special fonduri de pensii, fonduri de investitii din tarile nordice, care au mandat foarte strict in acest sens si nu ar fi putut achizitiona. Pe langa diversificarea bazei de investitori, am reusit sa obtinem si acel <<greenium>> care intr-adevar poate este destul de greu de identificat, dar emitand 3 transe in aceeasi zi cu maturitati oarecum similare si uitandu-ne ce reduceri de randament am reusit sa obtinem, am obtinut si un beneficiu de cost”, afirma Bogdan Zinca.

„Avem grija ca intotdeauna sa avem suficiente cheltuieli astfel incat si daca unele proiecte nu ar performa, nu ar inregistra un avans, totusi baza de proiecte sa fie mult mai mare astfel incat sa putem aloca sumele intr-un orizont preferabil. Standardul in piata ar fi cam intr-un an, un an si jumatate sa aloci toate sumele, sa publici raportul de alocare, urmand apoi ca in maxim 2 ani sa publici si raportul de impact. Da, este intr-adevar o constrangere, am putea emite mult mai mult sub aceste formate, dar in acelasi timp ne bucuram faptul ca avem acces la fonduri europene, ca institutiile financiare internationale finanteaza astfel de proiecte la niste costuri mai bune decat ale noastre, aduc si o expertiza care este foarte utila in implementarea acestor proiecte si pe viitor formatul green poate fi adaptat oricaror emisiuni. Ne putem uita si la o emisiune pe piata interna care sa fie <<green>> (obligatiuni verzi – n.r.)”, a mai spus reprezentantul Trezoreriei.

„Nu stiu daca investitorii romani au intr-adevar mandate <<green>>. In strainatate, sunt investitori care au portofolii dedicate. Nu stiu daca fondurile de pensii din Romania care sunt un investitor – ancora au intr-adevar in mandatele de investitii incluse elemente ESG. Investitorii straini au asa ceva.”, a punctat Bogdan Zinca.

Unde este mai mare apetitul investitorilor de pe pietele financiare, pe emisiuni de obligatiuni verzi sau pe obligatiunile clasice?

„Interesul pe transa <<green>> a fost intr-adevar suprasubscrisa de 5 ori, dar avand in vedere ultima emisiune pe care am avut-o pe pietele externe prin programul MTN o emisiune in ambele valute, si euro si USD, si acolo am vazut o suprasubscriere foarte importanta din partea investitorilor. In acest moment suntem vazuti ca o piata atractiva pentru investitori, dar cu siguranta o emisiune <<green>> daca am emite-o maine am avea o suprasubscriere foarte ridicata”, a spus reprezentantul Ministerului Finantelor.

„Noi suntem un emitent frecvent pe piata. Marile fonduri de investitii ne cumpara oricum si in format clasic. In schimb in momentul in care ei isi recalibreaza portofoliile si vor sa isi duca o mai mare parte a portofoliului pee acea zona, oferta ta fiind limitata pe aceste emisiuni de fiecare data, cand iesi in piata beneficiezi de o suprasubscriere si de niste costuri de finantare mai bune”, a mai adaugat acesta.

„Un alt proiect pe care chiar saptamana trecuta (4 octombrie 2024 – n.r.) l-am avut a fost prima emisiune de obligatiuni Samurai pe pietele de capital din Japonia. A fost o emisiune de succes pentru o emisiune inaugurala. Am emis trei transe – 3, 5, 7 ani in suma de 33 miliarde de yeni japonezi, care este echivalentul a 200 mil. Euro. In urma feedback-ului primit si de la investitori si de la sindicatul bancar care ne-a sprijinit in intermedierea emisiunii, am luat decizia ca toate transele pe Samurai sa fie transe <<green>> (obligatiuni verzi). Iar investitorii japonezi sunt interesati de utilizarea fondurilor si atunci ne-a bucurat acest lucru, dar, in acelasi timp, oarecum creste presiunea pentru ca trebuie sa avem suficiente cheltuieli din bugetul de stat care sa se plieze, sa ii putem folosi. Noi avem o alocare pe portofoliu, nu pe proiect. Unii investitori si-ar dori ca din banii lor sa finanteze un anumit proiect, acum sumele emise fiind foarte mari este riscant sa iti asumi ca vei finanta strict un proiect.”, a precizat Bogdan Zinca.

Emisiunea de obligatiuni a statului roman a fost plasata pe piata nipona in trei transe, din care 22 mld. yeni cu maturitatea de 3 ani, cu un randament de 2,10% pe an, alte 3,6 mld. yeni cu maturitatea de 5 ani, cu un randament de 2,63%, respectiv 7,4 mld. yeni cu maturitatea de 7 ani si un randament de 3,14%.

Tranzactia a fost intermediata de catre un sindicat format din Daiwa Securities Co.Ltd., Mizuho Securities Co.Ltd., Nomura Securities Co.Ltd. si SMBC Nikko Securities Inc.

Vor fi noi emisiuni Samurai pe piata japoneza?

„Ceilalti emitenti suverani, Polonia, Ungaria, emit cam cu o frecventa de 2 ani. Cred ca o data la 2 ani se pot emite, lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare din Japonia. Un lucru la care sunt foarte atenti este conflictul de la granita. Daca vor fi semne pozitive din aceste doua directii, da, se poate adopta si un program de emisiuni mai anual, dar, uitandu-ne la ce au facut ceilalti emitenti suverani, nu cred”, sustine reprezentantul Trezoreriei.

„Avand in vedere interesul investitorilor, planul a fost daca am putea emite in fiecare an o transa <<green>> pe pietele externe. Dar ne uitam foarte atent in primul rand la proiectul de buget si cum va fi adoptat bugetul pentru ca acolo vom vedea foarte clar care sunt obiectivele de investitii ale fiecarui minister, care sunt sursele de finantare si care este necesarul de finantare din bugetul de stat. Majoritatea proiectelor europene vin si cu o parte de cofinantare care este eligibila, care poate fi finantata din aceste emisiuni de euroobligatiuni.”, afirma acesta.

„Este partea de PNRR care a avut un <<costing>> (calcul al unui cost viitor – n.r.) facut inaintea cresterii accentuate a inflatiei, iar acolo vor mai fi sume care trebuie finantate de stat. Proiectul trebuie investit, dar banii primiti din PNRR sunt aceiasi si atunci trebuie sa vii cu o parte de la bugetul de stat, pe partea de granturi”, a mai spus Bogdan Zinca.

„Mie mi-ar fi greu sa estimez cand ar fi urmatoarea emisiune, dar tinand cont care a fost ambitia, cred ca in anul 2025 vom avea o emisiune <<green>> pe pietele externe. Acum din punct de vedere al mixului, avand in vedere necesarul de finantare, nu cred ca emisiunile <<green>> vor deveni majoritare intr-un orizont de timp scurt in emisiunile pe care le va emite statul roman deoarece cadrul suveran pe care noi il avem adoptat este strict un cadru de obligatiuni verzi”, adauga acesta.

„Statul are insa mult mai multe cheltuieli, si sociale din domeniul sanatatii, educatie plus pensii care nu pot fi finantate din aceste emisiuni. O varianta pe care au adoptat-o si alti emitenti suverani a fost de largire a cadrului prin crearea unui cadru <<sustainable>> (sustenabil – n.r.) unde acolo daca am putea include si cheltuielile din domeniul educatiei, sanatatii, atunci sumele pe care le-am cheltui ar fi mai mari si am putea investi mai mult in baza acelui cadru. Dar asta presupune o actualizare de cadru, sa discutam cu ministerele de linie sa vedem care sunt bugetele, care este necesarul. Apetitul investitorilor exista in piata, tine doar de noi sa identificam acele cheltuieli, sa emitem cat e fezabil ca sa putem cheltui intr-un orizont de timp optim. Putem emite sume foarte mari, dar daca le vom cheltui in 3 – 4 ani atunci pur si simplu am sta cu niste bani pe cont, unde am plati niste dobanzi”, explica reprezentantul Trezoreriei.

„In contextul unor necesitati de finantare din ce in ce mai ridicate, respectiv chiar recent a fost rectificarea bugetara care a estimat deficitul la 6,9% din PIB, necesarul de finantare al statului a crescut in acest an la 217 mld. RON. In acest sens si avand in vedere baza noastra traditionala de investitori, sistemul interbancar, dar care are expunere foarte ridicata pe suveran (pe titlurile emise de catre statul roman – n.r.), un obiectiv in strategia de administrare a datoriei publice a fost diversificarea bazei de investitori.”, a spus Bogdan Zinca.

„Programele de tipul asta pentru populatie sunt de fapt doua programe – unul derulat doar prin Trezorerie si Compania Nationala Posta Romana, iar altul Fidelis de obligatiuni listate la Bursa de Valori Bucuresti prin intermediul unui sindicat bancar. Un program a inceput in 2018, iar Fidelis-ul in 2020. Rezultatele sunt din ce in ce mai bune. Ca o comparatie, in tot anul trecut suma stransa pe cele doua programe a fost de 21 mld. RON, iar la data prezentei avem strans deja prin cele doua programe 25 mld. RON si pana la sfarsitul anului se poate atinge suma de 30 mld. RON. Oarecum, subscrierile sunt egale pe cele doua programe”, estimeaza acesta.

„Programul Tezaur are o subscriere continua, oricand te poti duce la Trezorerie sa cumperi aceste titluri, iar Fidelis incepand cu acest an va avea 6 emisiuni. Este una in derulare chiar acum, ultima zi de subscriere ar fi maine (11 octombrie – n.r.). Maturitatile sunt standard. Emitem atat in lei, cat si in euro, la maturitati de 1 si 5 ani pe ambele monede, diferenta ar fi pentru moneda locala. Exista o transa destinata donatorilor de sange, care ofera o prima de dobanda de un punct procentual, deci o investitie la un an pentru un donator de sange reprezinta o dobanda de 6,85% neimpozabila. Este o facilitate foarte buna raportata la celelalte conditii din piata, unde poti investi economiile si vedem pe aceste programe subscrieri din ce in ce mai mari”, afirma Bogdan Zinca.

„Sumele atrase prin programele pentru populatie in acest an reprezinta peste 25% din sumele pe care am reusit sa le contractam pe interbancar (de la banci – n.r.). Era piata de baza pe care ne imprumutam. Sunt intr-adevar niste programe care au avut o tendinta crescatoare indiferent ca au fost demarate cel putin programul Fidelis in perioada pandemiei, apoi au trecut si prin perioada conflictului de la granita. Dar vedem un apetit ridicat al persoanelor fizice de a investi in aceste titluri de stat. Deja sunt cunoscute in piata, avem investitori care ne suna in mod curent, sa ne intrebe cand este urmatoarea emisiune Fidelis, din acest motiv am si marit frecventa acestor emisiuni. Si la cum evolueaza lucrurile, vor deveni o componenta, sunt, dar vor deveni o componenta din ce in ce mai importanta”, sustine reprezentantul Ministerului Finantelor.

„Si observam si faptul ca investitorii chiar daca maturitatile cu care investesti in aceste instrumente majoritatea investitiilor sunt la 1 an, investitorii reinvestesc sume, nu avem iesiri din program. Expunerea populatiei pe stat e din ce in ce mai ridicata. Aceasta a fost o modalitate prin care am incercat si am reusit sa diversificam baza de investitori”, a mai spus Bogdan Zinca, Sef serviciu Contractare Direcţia Generală de Management al Datoriei Publice si Fluxurilor de Trezorerie in cadrul Ministerului Finantelor, la panelul Tendinte in sustenablitate al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

Bogdan Zinca, Head of contracting unit, Treasury and Public Debt Department, Ministry of Finance, speaker of MIRSANU IPO CHALLENGE 2024

Bogdan Zinca, Head of contracting unit, Treasury and Public Debt Department, Ministry of Finance, is one of the speakers of MIRSANU IPO CHALLENGE 2024.

Bogdan was appointed Head of contracting unit in March 2021 and coordinates the activity of contracting public debt on the domestic and international markets. Starting with February 2017, he joined the contracting unit team as an expert, being focused on the activity of the primary market of government securities.

Prior to joining Ministry of Finance, Bogdan Zinca was an expert within the National Agency for Fiscal Administration for a period of 2 years, before that having an experience of 8 years in the field of accessing European funds in the private sector.

On April 25, 2024, MIRSANU.RO transaction journal is hosting MIRSANU IPO CHALLENGE 2024, an exclusively OFFLINE event for entrepreneurs and the capital markets community.

The agenda of this event will be as follows:

08:30 (EEST) – 10:00 Welcome coffee & registration

10:00 – 10:05 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founder of MIRSANU.RO transaction journal

10:05 – 10:55 Panel Trends of the capital markets

10:55 – 11:45 Panel IPO

11:45 – 12:15 Coffee Break

12:15 – 13:05 Panel Bonds

13:05 – 13:10 Final notes

13:10 – 14:00 Lunch & networking

The event’s partners are Mazars, BCR and Bucharest Stock Exchange. The Supporting Partners for this event are Globalworth and Vetimex Capital.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO transaction journal is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.