leadership Arhive | MIRSANU.RO

Valul de presiuni generate de tendintele internationale si de catre ultimele trenduri inregistrate la nivel local are impact direct asupra companiilor care opereaza in sectoare precum retail, productie de bunuri de larg consum, sectorul componentelor auto, utilitati si pe segmentul rezidential al pietei imobiliare, conform concluziilor MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025, eveniment online organizat pe 2 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Fenomenul investitiilor in energie verde si asa – numita finantare verde – care inglobeaza atat tranzactiile cu emisiuni de obligatiuni verzi sau cu obiective de sustenabilitate, cat si imprumuturile verzi sau cu obiective de sustenabilitate – isi continua avansul in economia reala, sustinute fiind de catre institutiile de finantare internationale si de catre banci.

“Electrificarea este esentiala pentru ca Europa si, implicit Romania, sa-si reduca dependenta de combustibilii fosili si sa decarbonizeze transportul, sistemele de incalzire si industria. Electricitate ieftina inseamna o sansa data industriei de a deveni mai autonoma. Dar trecerea rapida la energiile regenerabile, cu alte cuvinte cresterea capacitatilor de productie, in momentul in care vorbim nu este acompaniata de o modernizare pe masura a infrastructurii si de aceea focusul atat al Bancii Europene de Investitii (EIB), cat si la nivelul UE, este pe modernizarea retelelor, pe interconectivitate, pe a face piata energetica din UE o piata cu adevarat functionala”, a declarat Marius Cara, Head of European Investment Bank Group (EIB) in Romania.

“Romania are nevoie de investitii masive in infrastructura, si din cauza asta, sectorul public va ramane, probabil, in <<pole position>>. Aici vorbim de investitii care continua sa fie prioritare pentru autostrazi, pentru modernizarea cailor ferate, si aici intram si in zona de transport strategic, deci coridoare cu relevanta pentru zona militara. BEI va continua sa sprijine Romania pe această directie, care este de natura sa aduca si volumele mari. Dar in acelasi timp, cautam diversificare. Stim ca spatiul fiscal al Romaniei este limitat, deci trebuie sa ne uitam si mai mult pe zona privata, pe zona corporate, zona care nu adauga la deficit. Deci, ramanem prezenti si sprijinim economia Romaniei atat din perspectiva privata, cat si la nivelul investitiilor strategice ale statului”, a semnalat seful reprezentantei locale a grupului European Investment Bank.

Un alt investitor institutional – cheie pentru promovarea sectorului de economie verde in Romania si in celelalte piete in care activeaza la nivel global este International Finance Corporatio, care face parte din grupul Bancii Mondiale.

“Astazi nu se mai pune problema despre finantarea verde ca despre o moda sau un curent trecator pentru ca recentele evenimente ne-au aratat ca, de fapt, vorbim despre securitate energetica. Tot mai mult cand se vorbeste despre energii regenerabile, se vorbeste despre independenta de importuri de combustibili fosili. Asa ca tema a devenit mult mai importanta si, deci, este in continuare o necesitate sa investim in energii regenerabile pentru ca asta ne duce la independenta energetica”, a punctat Cristian Nacu, Senior Country Officer al International Finance Corporation.

“Anul trecut, de exemplu, am investit, am adus in economia Romaniei 2,6 mld. USD in total, din care au fost 300 mil. USD investitii proprii si 2,3 mld. USD sume atrase. Noi calculam ceea ce se cheama mobilizare de fonduri si raportul de mobilizare la noi in Romania a ajuns 1 la 8 de la banci care participa in proiecte in care noi avem un rol important sau mai avem o componenta care reprezinta tranzactii de M&A pe care IFC le-a intermediat prin echipa de advisory M&A. De asemenea, speram sa facem in continuare si mai mult in ceea ce priveste PPP-urile pentru ca si astea vor aduce o mobilizare semnificativa de proiecte”, a subliniat Cristian Nacu din partea IFC.

Pentru Ministerul Finantelor, emiterea de obligatiuni suverane verzi pe pietele externe este o ruta luata in calcul pentru planul de finantare al statului roman in 2026.

“Pentru o noua emisiune de obligatiuni verzi va trebui sa avem aceasta conditie esentiala indeplinita, si anume sa avem o discutie foarte clara cu ministerele de linie ca sa identificam cheltuielile verzi pentru perioada 2025 – 2026 cand, practic, va fi suportul pentru o noua emisiune de obligatiuni”, a semnalat Diana Popescu, Director General Adjunct in cadrul Directiei Generale de management a datoriei publice si fluxurilor de trezorerie al Ministerului Finantelor.

Insa Ministerul Finantelor se pregateste sa revina foarte curand pe piata nipona cu o noua emisiune de titluri Samurai, dupa emisiunea inaugurala de 200 mil. Euro din 2024 cand titlurile au fost emise in format verde.

“Da, Samurai este o tranzactie care va fi realizata anul acesta. Insa aici noi ne angajam sa fim prezenti pe piata nu neaparat din perspectiva finantarii volumelor pe care le vom imprumuta, ci mai degrabă din perspectiva diversificarii”, a punctat Diana Popescu din partea Trezoreriei Statului.

“In toamna acestui an, probabil in octombrie – noiembrie vom avea noua emisiune. A fost o emisiune inaugurala anul trecut de 200 mil. Euro, nu a fost un volum foarte mare, insa ne asteptam ca participarea investitorilor sa fie din ce in ce mai mare. Sigur este un proces mai lent, ei sunt un alt stil de investitori, au o alta abordare in strategia lor, in schimb trendul este unul in crestere. Ne asteptam la o participare buna din partea lor, dar si a nerezidentilor pentru ca au acces, practic, si investitorii non – japonezi. Este posibil (sa fie peste 200 mil. Euro, nivelul emisiunii Samurai din 2024 – n.r). Speram. Sa vedem. Acum in octombrie vom avea un <<market sounding>>, un <<soft sounding>> cu investitorii si vom vedea care este feedback-ul”, a precizat reprezentantul Ministerului Finantelor.

Modificarea recenta a tintei de deficit bugetar pentru 2025 de la 7% la 8,4% inseamna ca, desi planul de finantare al statului pe primele noua luni ale acestui a ajuns la un grad de executie de 92%, nevoia de finantare creste de la nivelul de 232 mld. RON aprobat initial cu inca 27 mld. RON, bani atrasi preponderent de pe piata externa.

Pentru reducerea tintei de deficit, guvernul condus de catre premierul Ilie Bolojan a aprobat recent un plan de masuri fiscale, din care o parte au intrat deja in vigoare printre care si cresterea cotei de TVA de la 19% la 21%.

Ce impact au aceste masuri fiscale recent anuntate asupra sectoarelor din economie?

“In primul rand, cand vorbim de majorarea ratei de TVA ne ducem cu impactul direct pe ceea ce inseamna zona de consum, deci tot ce inseamna parte de retail, productie de bunuri de larg consum. Toata zona aceasta este direct impactata de aceasta majorare. Si nu doar majorarea de TVA, ci toata reasezarea cotelor de TVA. Se vede, se simte deja un impact in zona de imobiliare, in special pe zona de rezidential. Dupa aceea, cred ca pe zona a ceea ce inseamna partea de utilitati, avem si acolo un impact semnificativ, care este cauzat, pe de o parte de masurile fiscale, dar si de masurile care tin de partea sociala, de suport pe care statul il acorda pe partea de preturi la energie”, a spus Alin Negrescu, Tax Partner & Head of Indirect Tax la firma de consultanta si audit KPMG Romania.

“Cresterea de TVA si sa nu uitam de cresterile de accize care s-au dus in combustibili si care se reflecta dupa aceea in lant pe absolut orice domeniu pentru ca avem un efect de propagare si eu, sincer, sper ca aceste masuri de crestere a fiscalitatii sa se diminueze sau sa se stabilizeze cumva pentru ca din punctul meu de vedere marea problema a Romaniei este in zona de cheltuieli bugetare si de colectare. Trebuie sa ne axam pe masuri de imbunatatire a colectarii, trebuie sa ne concentram, din punctul meu de vedere, in prima parte a anului viitor pe masuri de relansare a motorului economiei pentru ca avem nevoie de asa ceva”, a precizat Alin Negrescu din partea KPMG Romania.

„Avem nevoie de o absorbtie extraordinar de buna pe ceea ce inseamna fonduri europene, sa investim foarte tare in infrastructura pentru ca, fara aceste lucruri, toate aceste masuri fiscale, nu cred ca vor da rezultatul scontat si anume acela de reducere a deficitului bugetar. Am vazut acum tinta declarata de catre premier care este acum undeva la 8,4%. Din punctul meu de vedere, e foarte dificil sa il tinem (deficitul, n.r.) sub 9% la finalul anului”, a adaugat acesta.

Cum vad investitorii straini impactul acestor masuri asupra operatiunilor lor si asupra atractivitatii Romaniei ca si destinatie de investitii?

“Cred ca Romania are un potential foarte bun si cred ca modul in care investitorii straini vad tara este mult mai pozitiv decat cei la nivel local. Este un fenomen destul de ciudat, dar stii, este o tara de 20 milioane de oameni si orice industrie iei are un consum sub media europeana, deci aceasta poveste de convergenta se va intampla. Sunt si provocari, iar cel mai mare risc este geopolitic, dar este la fel si in tarile baltice. Insa suntem cu totii membri ai Uniunii Europene si ai NATO si ce avem nevoie ca sa ramanem puternici este sa investim in economiile locale pentru ca ceea ce incearca masina de propaganda sa realizeze este ca fiecare sa fie speriat si sa nu investeasca”, a subliniat Vytautas Plunksnis, Partner & Head of Private Equity in cadrul INVL Asset Management, manager baltic cu interese de investitii in Europa Centrala si de Est care are sub administrare active totale de circa 2 mld. Euro.

„Cred ca pentru investitorii care vor sa cumpere, piata este astazi ceva mai buna decat pentru cei care vor sa vanda. Insa tranzactii proeminente (high profile) precum Regina Maria, Profi, Pehart indica faptul ca pentru active bune intotdeauna vor fi cumparatori buni care sunt pregatiti sa accepte riscurile si care se asteapta ca proiectele noastre din Romania sa fie foarte bune pentru investitorii nostri”, a adaugat investitorul baltic de talie regionala.

INVL Asset Management este printr-unul din fondurile sale de private equity noul proprietar al platformei industriale Pehart si are o expunere totala in Romania estimata in jurul a 500 mil. Euro, cifra care include atat capitalul investit, cat si finantarea contractata pentru portofoliul local.

Perspectiva pe care piata locala o ofera pe termen lung investitorilor este cu mult mai importanta decat turbulentele de moment.

“Primul lucru pe care il facem este sa ne ascultam chiriasii. Vorbim cu ei si aflam ceea ce vor cu adevarat sa faca si, in functie de asta, decidem daca apetitul este in schimbare in mod pozitiv sau negativ. Acum este o cerere buna din partea chiriasilor si deci nimic nu se va schimba in Romania in opinia noastra. Asta se va schimba daca feedback-ul chiriasilor nostri se va schimba. Daca te uiti la CTP, a fost foarte bun sa se uite dincolo de zgomotul pe termen scurt pe care jurnalistilor le place sa il creeze pentru ca asta vinde ziarul sau povestea devine mai vizibila prin click-uri (clicking stories,lb. eng.)”, este de parere Richard Wilkinson, CFO al grupului CTP.

„Dar, in realitate, trendurile pe termen lung sunt mai importante acolo. Daca te uiti la trendul pe termen lung, Romania ramane una dintre cele mai bune locatii din punct de vedere al costului pentru productia externalizata din Europa, in interiorul UE, in interiorul zonei Schengen, fara bariere in intreaga Europa, cu o forta de muncă tanara, dinamica, bine educata, cu niveluri in crestere ale venitului disponibil. Romania ar trebui sa aiba mai degraba un pic mai mult incredere in sine decat un pic mai putina”, sustine Richard Wilkinson din partea CTP, investitor imobiliar cu peste 1 mld. Euro investiti in Romania si lider pe piata spatiilor industriale si de logistica.

Care sunt cele mai apropiate tinte de conformare la politicile ESG pentru companii?

“ESG-ul devine din ce in ce mai important si chiar daca global si regional la nivelul UE asistam la o oarecare reducere a ritmului de implementare pe zona asta de transparentizare si raportare, sustenabilitatea devine limbajul comun al economiei si pana la urma este esentiala pentru sustenabilitatea unei afaceri. Pentru anul viitor avem tinte in ceea ce priveste CBAM-ul (taxa pe carbon, n.r.) si regulamentul in ceea ce priveste defrisarile, care este acum intr-o discutie legata de termen. Se incearca, este o presiune destul de mare la nivelul Comisiei Europene de a se amana termenul de implementare care este prevazut pentru anul viitor. Si aceasta presiune vine, pe de o parte, din nevoia de a acorda mai mult timp companiilor de a se pregati pentru acest tip de raportare si, pe de alta parte, vine si din ceea ce se intampla la nivel global si cu competitivitatea sau cu nevoia de a ramane competitivi in fata pietelor externe Uniunii Europene”, a spus Alin Negrescu de la KPMG Romania.

Topicuri

Impactul tendintelor internationale si locale in energie verde.

Impactul tendintelor internationale si locale in agribusiness.

Impactul tendintelor internationale si locale in finantare verde.

Impactul tendintelor internationale si locale in asset management & piete de capital.

Impactul tendintelor internationale si locale in imobiliare.

Impactul tendintelor internationale si locale in companii antreprenoriale.

Impactul tendintelor internationale si locale in retail.

Impactul tendintelor internationale si locale in sectorul componente auto si industrie.

Energie verde.

“La acest moment nu este ceva foarte clar conturat (impactul factorilor interni si externi asupra companiilor- n.r.) in sensul in care se poate vedea in costul cu principalele echipamente. Dar <<big money>> (banii multi, n.r.) sunt in momentul in care sumele foarte mari si cu impactul aferent apar in momentul in care discuti pretul unei tranzactii cu un investitor si constati ca poate pretul nu este cel pe care il doreai tu pentru ca sunt niste factori de risc pe care Romania ii are atasati. Si unul pana de curand era incertitudinea politica. Cred eu ca ne-am mai linistit un pic aici. Pe urma este legat de deficitul bugetar, care tine costul de finantare, deci acel risk free rate pe care il dau obligatiunile de stat, care inca sunt scumpe si automat ridica costul finantarii in Romania si este parte din discount rate-ul pe care il folosesti intr-un valuation, intr-un discounted cash flow”, a declarat Lacramioara Diaconu – Pintea, Country Manager OX2 Romania.

“Astfel incat face costul finantarii cu toate riscurile – ca vorbim de deficitul bugetar si obligatiuni, dar si faptul ca este perspectiva de crestere de inflatie si de crestere de taxe, toate se reflecta in acest factor de actualizare <<weighted average cost of capital>> (WACC), pe care il folosesti in orice exercitiu de evaluare. Cu cat acesta este mai mare atunci orice investitor care vrea sa aduca bani in Romania, sa investeasca in Romania va cere o rata de rentabilitate mai mare ca sa-si acopere acest cost mai mare decat in alte tari. Iar in competitia asta pentru capital, eu o vad in cadrul grupului, concuram cu Italia, cu Polonia sa atragem inclusiv decizia interna de a deveni si IPP (producator independent de energie) si in Romania, adica sa tinem investitiile pe bilantul nostru. Si daca in Romania este mai scump si, automat, asteptarea unui investitor este diferita fata de o alta tara, pierdem in competitia pentru capital. Si aici vad eu o ingrijorare pentru ca altfel daca este sa creasca pretul la materii prime – aluminiu, cupru, – nu creste doar in Romania, creste peste tot pe Glob”, a adaugat Lacramioara Diaconu – Pintea de la OX2.

“La nivelul anului trecut, grupul BEI a investit in Romania 2,5 mld. Euro. Din suma asta, cam 968 mil. Euro au mers explicit pe actiune climatica si sustenabilitate de mediu, adica circa 40% din totalul investitiilor. Circa 780 mil. Euro au mers fix pe energie verde. Si aici, am pus mare accent pe modernizare de retele, am avut doua tranzactii mari de cate 200 mil. Euro fiecare cu Electrica si cu Delgaz, care au mers pe modernizarea si automatizarea retelelor”, a declarat Marius Cara, Head of European Investment Bank Group (EIB) in Romania.

Agribusiness.

“Suntem intr-o situatie oarecum fericita. Faptul ca economia Romaniei creste mai mult sau mai putin ne afectează pe toti, dar baza aceea a lantului – fermierul roman – cred ca este impactat destul de putin. Marea majoritate a productiei agricole a Romaniei este exportata. Cerere pentru produse agricole primare va exista. Suntem intr-o zona geostrategica importantă, avem un port la Marea Neagra, iar acest lucru ne ajuta in sensul in care atata vreme cat fermierii produc, au productivitatea de care au nevoie, pot sa vanda si sa desfaca relativ usor catre zone ca Orientul Mijlociu, Asia. Nu ne asteptam la derapaje majore (asupra business-ului Agricover, n.r.). Sigur ca o crestere de TVA mai pune putin de presiune pe costurile fermierilor, dar cred ca ne vom misca in directia corecta. Planurile noastre sunt de crestere si, probabil, in orice criza exista si oportunitati”, a declarat Liviu Dobre, CEO al Agricover Holding.

“Sustenabilitatea este ceva care este probabil in mintea tuturor si in actiunea fiecaruia dintre noi, dar variaza foarte mult de la sector la sector. Este un subiect destul de contondent la nivelul UE intre conservatori si progresisti. Marele semn de intrebare asupra competitivitatii in Europa ridicat de raportul Draghi se aplica si in agricultura. Agricover se pozitioneaza cumva in tabara progresistilor, dar militeaza pentru eliminarea extremelor, a exagerarilor, a exceselor”, a punctat Liviu Dobre din partea Agricover.

“Au fost multe efecte. Cand s-a declansat razboiul in Ucraina in 2022, stim cu totii ce s-a intamplat cu preturile produselor agricole, au crescut pana in ceruri, dupa aceea au urmat si ingrasamintele, inputurile agricole ale fermierilor. De aici oarecum s-a creat un bulgare pentru ca multi au ramas intr-o pozitie nefavorabila tinand de stocuri, care dupa aceea foarte repede au si scazut in pret, dar costurile le-au asumat cand au fost la cel mai inalt nivel. Si, oarecum, s-a creat acest “gap” (gol, n.r.) in P&L (contul de profit si pierdere al companiei, n.r.) care s-a transformat intr-un gap de finantare. Gap-ul acesta de finantare a fost temporar amanat cu anumite programe guvernamentale cu garantii cu IMM Invest, cu Agro IMM Invest, cu toate acestea, care au ajutat cu putine credite subventionate, dar acelea expira in perioada asta. Si aici as adauga ca au venit si factorii climatici, care din ultimii 4 ani, 3 ani au fost cu seceta destul de serioasa”, a spus Tamas Vincze, CEO al East Grain, companie care face parte din conglomeratul ceh Agrofert.

„Asa nici fermierii nu au avut oportunitatea de a-si reveni din punct de vedere financiar. Acum este presiunea dubla – a rezultatelor proaste din ultimii 3 ani plus datoriile acumulate si aici este si o chestie macroeconomica pentru ca dobanzile la care s-au imprumutat, chiar daca dobanda aia o fi fost subventionata o perioada – 9 luni sau cat o fi fost, dar, dupa aceea, a fost o dobanda mare, iar noi aici in Romania platim oarecum cele mai mari dobanzi din UE”, a adaugat CEO East Grain.

“Agricultura din Romania este masiv subcapitalizata. Tot lantul este subcapitalizat. Noi suntem intr-o pozitie in care ne-am capitalizat si ne uitam la oportunitati”, a precizat Tamas Vincze.

Finantare verde.

“Companiile mai mari, de obicei, lucreaza cu institutii financiare mai mari. Cu cat este mai mare finantatorul tau, cu atat el este mai concentrat catre acordarea de finantare sustenabila”, a subliniat Vytautas Plunksnis, Partner & Head of Private Equity in cadrul INVL Asset Management.

“In cazul Pehart, avem un pachet de finantare de la IFC, care este o subsidiara a Bancii Mondiale, Banca Transilvania si ING, iar din pachetul de 150 mil. Euro circa 125 mil. Euro este finantare corelata cu obiective de sustenabilitate. Am fost de acord ca parte a finantarii sa investim in reducerea emisiilor, si in special investitii noi vor fi directionate catre reducerea utilizarii de gaze, electricitate, a scurgerilor de agent frigorific. Vom incerca sa crestem ponderea ambalajelor reciclate post-consum atunci cand ambalam produsele noastre si vom lucra pentru a creste diversitatea de gen la toate nivelurile organizației. Cred ca fara componenta de finantare sustenabila, aceast tranzactie ar fi fost cu mult mai dificil de finantat”, sustine Vytautas Plunksnis de la INVL Asset Management.

“Sincer, practic, tot ce am facut in ultimii 3 – 4 ani este sustenabil, fie ca vorbim despre emisiuni cu obligatiuni verzi ori credite bancare cu componenta ESG. Tot ce facem acum este verde sau are un link ESG. In ceea ce priveste baza totala de finantare, probabil ca este peste 80% la acest moment (nivelul finantarii cu componenta ESG din totalul finantarii grupului, n.r.), deci in jurul a 7 mld. Euro”, a punctat Richard Wilkinson, CFO al grupului CTP, liderul pietei de logistica din Europa continentala.

“In Romania, noi am investit cred ca peste 1 mld. USD in ultimii ani numai in obligatiuni bancare verzi sau cu o tematica de incluziune. Iar asta a reprezentat aproape 20% din totalul obligatiunilor lansate in Romania in perioada respectiva, deci o contributie semnificativa”, sustine Cristian Nacu, Senior Country Officer al International Finance Corporation.

Asset management & Piete de capital

“Anul acesta a fost un an cu provocari, dupa cum bine stim. In prima parte a anului am fost si noi afectati sa zicem intr-o anumita masura de tumultul politic, de reticenta unor investitori de a face pasul catre noi subscrieri intr-un context mai incert, insa dupa luna mai am inceput sa vedem un interes crescand in ceea ce priveste fondurile noastre si in ceea ce priveste piata de capital. A si performat bine piata de capital. Anul acesta, practic, nu exista niciun fond pe care sa il administram si sa nu aiba crestere de la inceputul anului. Si cred ca asta se intampla pentru al treilea an la rand, deci este un istoric destul de favorabil”, a spus Horia Braun – Erdei, CEO al Erste Asset Management, unul dintre cei mai mari jucatori din industria locala de asset management.

Ce pondere au in portofoliile administrate obligatiunile verzi si in format sustenabil emise recnet pe piata de catre jucatori precum Banca Transilvania sau Electrica?

“Pentru un singur fond, un fond de obligatiuni in Euro, acolo avem o pondere ceva mai mare, as zice undeva intre 10% si 20% din portofoliu, dar probabil ca va creste. Acolo este palpabil. In rest, mai putin”, a raspuns Horia Braun – Erdei din partea Erste Asset Management.

“Am vazut in transa de 12 ani in emisiunea lansata anul trecut o participare foarte importantă din partea investitorilor nordici. Ei au aceste mandate dedicate, deci, practic, nu investesc in alte tipuri de active decat active ESG. Si, practic, 45% din aceasta transa pe care noi am emis-o a fost alocata acelor investitori. Ca o distributie geografica, se mentine Marea Britanie si Irlanda cu 48% in alocare, Europa are un procent bun de alocare cam 19 – 20%. Si investitorii calificati romani, deci nu persoane fizice, au participat in aceste obligatiuni, dar si din Germania, Austria, si alte jurisdictii. SUA au avut o pondere mai mica pentru ca noi stim ca ei nu au aceste obiective foarte bine evidentiate in alocarile lor pe portofoliu”, a punctat Diana Popescu, Director General Adjunct in cadrul Directiei Generale de management a datoriei publice si fluxurilor de trezorerie al Ministerului Finantelor.

Real Estate.

“Cred ca veti vedea o compresie rezonabila a yield-ului (randamentului, n.r.) in urmatoarele 12 pana la 18 luni pe cele mai multe dintre pietele central – europene, in mod similar cu ceea ce s-a intamplat in Cehia in urma cu cativa ani”, a spus Richard Wilkinson, CFO al grupului CTP – lider pe piata de logistica din Europa continentala.

„In Romania, am fost un cumparator activ in ultimii si ne asteptam ca asta sa continue si sa securizam terenuri atractive in special, dar si active pentru dezvoltare. Daca le vedem, le putem securiza”, a punctat investitorul imobiliar.

„Ma astept ca asta sa continue, adica sa incercam sa fim achizitivi in pietele din Europa Centrala, dar, de asemenea, si in Europa de Vest”, sustine CFO-ul grupului CTP.

Companii antreprenoriale.

“Sunt mai multi factori (care au impact asupra companiilor, n.r.) si ce putem vedea noi ca si trend este ca, datorita inteligentei artificiale (AI), lucrurile se misca mult mai accelerat decat se miscau inainte in zona de tech. Totul este mult mai accelerat. Rundele se pot inchide mai repede. Produsele cresc mai repede. Baza de clienti poate sa creasca mult mai usor in functie de viralitate. Deci, as spune ca produsele sunt mult mai avansate decat piata in momentul asta. Inainte putea sa existe un echilibru. Acum sunt produse foarte avansate, insa piata nu este pregatita sa le adopte in zona asta de AI”, a spus Dan Huru, Fondator si CEO al startup-ului MeetGeek, care activeaza pe nisa AI.

Care este impactul inteligentei artificiale (AI) asupra sectoarelor din economie? “In primul rand, cred ca tine de nivelul de competitie intr-un anumit domeniu. Daca competitia este scazuta atunci exista mai putine motive de a reflecta asupra operatiunilor tale ca si companie si atunci nu te uiti neaparat intr-o zona de automatizare. Unde este competitie, de obicei, companiile cauta sa se diferentieze intr-un anumit fel, ba printr-un serviciu mai bun, ba prin operatiuni mai eficiente si atunci cauta solutii de digitalizare, inclusiv pe noi”, a punctat Dan Huru de la MeetGeek.

“La noi primul punct pe lista este sa capturam oportunitatile pe care ni le ofera piata. Punctul doi pe lista este de eficientizare. Avem departamente in business unde facem <<downsizing>> (reduceri, n.r.), rationalizare. Nu neaparat vrem sa avem crestere de volum, dar fara marja. Oarecum este si aceasta tot o rationalizare. Adica privim catre oportunitati, dar si sa rationalizam ceea ce nu functioneaza. Deci este o dualitate la noi si cred ca multi se uita in acest fel”, a spus Tamas Vincze, CEO al companiei agricole East Grain.

Retail.

“Traim un timp al cresterilor de taxe, al vestilor ingrijoratoare, al repozitionarilor, toate acestea dupa pandemie. Cand zic repozitionari ma refer nu numai la materii prime, ci si la zona de procesare, unde nu neaparat costurile devin elementul principal, dar si accesibilitatea in conditii geopolitice noi in care s-ar putea ca accesul la aceste materii prime sau procesare cu costuri scazute sa nu mai fie posibil si atunci ele se relocheaza. Exista clar această tendinta de relocare a productiei in anumite zone, mai ales alimentara. Deci, nu este deloc o veste buna si, in general, un mediu care sa fie foarte infestat cu vesti ingrijoratoare care, practic, creeaza o atitudine defensiva a consumatorilor, de prudenta”, a spus George Badescu, Director Executiv al Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR).

“Pe de alta parte, nu as maximiza impactul acestor cresteri de taxe neaparat in ceea ce priveste zona alimentara. Nu avem doar cresterea de TVA. Din pacate, zona de retail are si alte taxe chiar semnificative – pe cifra de afaceri, taxa pe stalp, ca sa nu mai vorbim de plafonari ale marjelor si multe alte suprareglementari. Toate aceste lucruri au facut ca aceasta industrie care avea un aport foarte important in PIB sa inregistreze o incetinire accentuata a cresterii, a valorii reprezentate in PIB si toate acestea credem noi ca genereaza un efect nu neaparat negativ, dar care pune sub presiune si alte business-uri colaterale, transversal”, afirma reprezentantul asociatiei marilor retaileri.

„S-a vorbit mult inainte ca e o crestere bazata pe consum, insa nu stiu daca o scadere bazata pe consum este o veste buna. Eu, personal, cred ca nu. Cresterile sunt cresteri, chiar daca sunt bazate pe consum sau pe productie. Deci, exista un impact, insa pe de alta parte, aceasta industrie este bine consolidata in Romania. Exista o expertiza la nivel de resurse umane care reuseste si din această perspectiva a expertizei, a experientei sa atenueze aceste influente”, a adaugat George Badescu. Investitiile vor continua in sectorul de retail? “Nu la nivelul anterior, dar probabil exista in continuare spatiu”, a raspuns reprezentantul AMRCR.

Componente auto & industrie.

“Sectorul automotive (componente auto), pe langa faptul ca este un sector extrem de important pentru economia romaneasca unde are peste 10% din PIB, este conectat la ceea ce inseamna exporturi pentru ca in jur de 85% – 90% din ceea ce se produce in Romania se exporta fie ca vorbim despre exporturi inafara UE, fie ca vorbim de livrari catre UE. El trece prin aceste zbateri, nu este strain de ceea ce se intampla la nivel global. Pentru ca tot ceea ce vorbeam cu razboaiele comerciale, cu ceea ce se intampla pe zona de repozitionare geopolitica in economia globala, au un impact indirect si asupra sectorului romanesc si, in special, asupra sectorului automotive. El este conectat direct la ceea ce inseamna economia si fluxurile globale si automat avem niste presiuni foarte mari. A scazut foarte mult cererea. Avem aceasta presiune care vine din zona de tranzitie catre economia verde, catre partea de electrificare si toata zona aceasta poate nu a fost foarte bine administrata la nivel de UE, daca ne uitam la ceea ce se intampla cu competitivitatea, respectiv concurenta cu piata chineza si la ceea ce se intampla cu producatorii de automobile din China”, a spus Alin Negrescu, Head of Automotive & Industrial Markets in cadrul KPMG Romania.

„Sunt presiuni foarte mari si, probabil, ca in perioada urmatoare ne vom astepta si la restructurari in ceea ce priveste personalul si la restructurari in ceea ce priveste business-ul acestor companii. Vedem deja in zona automotive in Romania in randul marilor companii anumite reorganizari, anumite vanzari, anumite splitari de companii. Probabil ca o sa urmeze si in perioada imediat urmatoare pana vom avea o anumita stabilizare pentru ca noi depindem de ceea ce se intampla la nivel global. Romania este un pion important in ceea ce priveste sectorul auto in Europa. Suntem in top 5 – 6 economii cu industrie automotive extrem de dezvoltata si avem si doi mari producatori de automobile in Romania”, a adaugat consultantul KPMG.

“Deci, cu siguranta, vom avea in perioada urmatoare cateva zbateri pe acest sector, inclusiv pe sectorul industrial – de industrial markets (piete industriale). Cred ca lucrurile vor fi destul de tulburi in perioada urmatoare. Acest lucru vine alimentat cumva si de ceea ce se intampla la nivelul economiei locale, si ma refer aici la măsurile fiscale. Vedem o presiune care vine din zona asta de fiscalitate, care sper ca se vor incheia, se vor stabiliza si nu vom mai avea niste cresteri de taxe in perioada urmatoare pentru ca toate aceste schimbari pun o presiune foarte mare pe sectorul de business in general, nu doar pe automotive si piete industriale”, a punctat Alin Negrescu din partea KPMG Romania.

Sancons Capital & Investment si Vetimex Capital sunt Supporting Partners ai celei de-a patra editii anuale a evenimentului MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE.

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025