Arhive etichete: Kruk

Lideri de afaceri, finantatori, investitori si consultanti in tranzactii din Europa Centrala si de Est vor dezbate pe 5 decembrie la evenimentul MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024 ultimele tendinte din M&A, finantari, piete de capital, real estate si NPL

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 5 decembrie MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024, a saptea editie anuala a evenimentului dedicat comunitatii jucatorilor din marile tranzactii corporative – fuziuni si achizitii (M&A), finantari corporative, piete de capital, real estate si NPL.

Lideri de afaceri, finantatori, investitori si consultanti sunt invitati sa participe la un eveniment in format offline pentru a dezbate cele mai importante tendinte si tranzactii majore din Romania și din pietele Europei Centrale si de Est.

Evenimentul are ca tema 10 years of M&A, financing and capital market deals. prin care marcheaza 10 ani de la lansarea jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO, prima platforma de continut cu stiri, analize, opinii, evenimente si proiecte dedicata exclusiv tranzactiilor M&A, finantarilor corporative, tranzactiilor de pe pietele de capital de tip IPO sau emisiuni de obligatiuni, tranzactii in Real Estate, tranzactii NPL, precum si jucatorilor de profil implicati in astfel de tranzactii in Romania si in pietele Europei Centrale si de Est.

KRUK Romania, Forvis Mazars Romania si NNDKP sunt Parteneri de eveniment.

Datasite, AxFina, Kapital Minds, Dentons, Sancons Capital & Investment, Bursa de Valori Bucuresti si Vetimex Capital sunt Supporting Partners ai acestui eveniment.

Perioada 2014 – 2024 a insemnat un val de tranzactii locale de anvergura marcat de cele mai mari IPO-uri realizate pe bursa de la Bucuresti odata cu listarea pachetului de circa 20% din Hidroelectrica, companie aflata in portofoliul statului roman, tranzactie de 1,9 mld. Euro realizata de catre Fondul Proprietatea, dar si alte IPO-uri mari precum cel al Electrica (2014), in valoare de 444 mil. Euro, respectiv cele mai mari IPO-uri ale unor companii private precum Digi sau Premier Energy, dupa un val de afaceri private devenite companii publice pornit de IPO-ul Medlife in 2016, realizat prin exitul integral al fondului de private equity Value4Capital, respectiv exitul partial al IFC.
De asemenea, piata de capital din Romania a inregistrat in ultimii 10 ani cele mai mari emisiuni de obligatiuni ale unor entitati locale, mai ales banci. In plus din 2021, Raiffeisen Bank Romania si BCR, subsidiara a Erste Bank, au fost pionierii locali care au format o piata de obligatiuni verzi, cu sprijinul unor investitori – ancora precum IFC si EBRD. Iar aici emisiunile de titluri de sustenabilitate au ajuns la tichete de pana la 700 mil. Euro in cazul BCR si al Banca Transilvania.
Pe piata finantarilor corporative, imprumuturile bilaterale au ajuns la valori – record cu imprumutul “verde” de 1,2 mld. RON contractat in 2021 de catre producatorul de electricitate Hidroelectrica de la BRD Societe Generale.
Pe piata bancara, perioada 2014 – 2024 a marcat avansul Banca Transilvania catre pozitia de cea mai mare banca locala dupa active, in urma unei serii de achizitii – Volksbank Romania, Bancpost, Idea Bank, OTP Bank Romania – care a condus la o consolidare si mai puternica a pietei de profil.
Piata de private equity si de venture capital a marcat in anii 2018 – 2019 – sau chiar mai devreme odata cu lansarea Catalyst Romania – aparitia primelor fonduri de profil romanesti de catre jucatori precum Morphosis Capital, Black Sea Fund, in private equity, respectiv Gapminder sau Early Game Ventures in zona de venture capital, unii dintre acestia precum Sarmis Capital, Catalyst, Morphosis Capital, Gapminder si Early Game Ventures ajungand sa stranga fonduri de investitii care acum cauta sa capete si o expunere internationala.
Pe piata de real estate, ultimii 10 ani au marcat detasarea unor lideri de sector in Romania si in regiune prin campanii M&A si proiecte de crestere organica, alimentate de imprumuturi bancare sindicalizate, emisiuni de obligatiuni si finantari majore de la institutii financiare internationale pentru jucatori de talia Globalworth pe piata spatiilor de birouri, NEPI in sectorul centrelor comerciale, respectiv CTP si WDP pe piata spatiilor logistice si industriale.
Piata NPL (credite bancare neperformante) a marcat cele mai mari tranzactii pe piata de profil din Romania, unde s-au remarcat ca principali cumparatori de portofolii Kruk (Polonia) si APS (Cehia), in rol de vanzatori fiind mari banci din Romania sau banci elene in cadrul proceselor lor de exit de pe piata.
Perioada 2014 – 2024 a fost, de asemenea, marcata de exiturile din Romania ale unor giganti internationali precum Eni, Enel (Italia), ExxonMobil (SUA), Royal Bank of Scotland (RBS) din Marea Britanie sau SAB Miller -parte a conglomeratului global AB InBev.

Pana acum, si-au confirmat participarea urmatorii speakeri:

Radu Hanga, Presedinte BURSA DE VALORI BUCURESTI

William Watson, Managing Partner VALUE 4 CAPITAL

Alexandru Binig, Strategy Principal PPC Group

Ciprian Dascalu, Economist – sef BCR

Andrei Gemeneanu, Managing Partner MORPHOSIS CAPITAL

Cornel Marian, Managing Partner ORESA

Marius Ghenea, Managing Partner CATALYST Romania

Cosmina Marinescu, CEO KRUK Romania

Razvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader FORVIS MAZARS Romania

Mihai Purcarea, CEO BRD Asset Management

Florin Sandor, Founding Partner Sancons Capital & Investment

Daniela Secara, CEO BT CAPITAL PARTNERS

Ionut Lianu, Ofiter Sef Management Active si Pasive CEC BANK

Carmen Sebe, President Board of Directors SEEDBLINK

Dan Farcasanu, Partner MOZAIK INVESTMENTS

Adrian Mihalcea, Director Deal Advisory FORVIS MAZARS Romania (co-moderator panel)

Tudor Grecu, Head Advisory KPMG Romania

Florin Visa, Partner EARLY GAMES VENTURES

Valentin Voinescu, Partner Banking and Finance NNDKP

Andreea Pipernea, Managing Partner APlus Advisory

Oana Mogoi, Head Energy & Public Sector ING Bank Romania

Mihai Patrulescu, Head of Investments CBRE Romania

Robert Miklo, Director of Investment Services Colliers Romania

Andrei Racu, Head of M&A AROBS

Principalele topicuri de dezbatere sunt:

Cum a evoluat piata de M&A in ultimii 10 ani
Ce tendinte s-au inregistrat pe piata finantarilor corporative
Cum evolueaza multiplii de evaluare a companiilor in mediul actual
In ce fel s-a schimbat peisajul de private equity si de venture capital
Ce tranzactii IPO si emisiuni de obligatiuni poate genera piata de capital din Romania
Ce indica principalii indicatori din tranzactiile in real estate
Cum arata planurile si randamentele pe radarul investitorilor
Ce perspective si asteptari tranzactionale au antreprenorii si investitorii

AGENDA evenimentului este urmatoarea:

09.00 – 09.50 Inregistrare si networking
09.50 – 10.00 Cuvant de deschidere din partea lui Adrian Mirsanu, Fondator al jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO
10.00 – 10.45 Panel Trenduri
10.45 – 11.30 Panel Fuziuni si Achizitii (M&A)
11.30 – 12.15 Panel Finantare

12.15 – 12.45 Pauza de cafea

12.45 – 13.30 Panel Piete de capital
13.30 – 14.15 Panel Private Equity & Venture Capital

14.15 – 15.15 Lunch & networking

15.15 – 15.45 Panel Real Estate
15.45 – 16.15 Panel NPL & Debt management
16.15 – 17.00 Panel Cumparator vs Vanzator

17.00 Concluzii

Locatie: Ramada North, salile Crystal 1 & 2

Accesul la eveniment se face pe baza de invitatie sau pe baza unei taxe de acces la eveniment de 500 RON. Detalii la office@mirsanu.ro

Despre MIRSANU.RO

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este primul produs din Romania dedicat tranzactiilor corporative. Ofera din 2014 informatii, exclusivitati si proiecte editoriale care acopera tranzactii din fuziuni si achizitii (M&A), finantari, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii din real estate si alte tipuri de tranzactii corporative majore.
Se adreseaza executivilor, antreprenorilor, proprietarilor de afaceri, investitorilor si finantatorilor si vizeaza prin continutul oferit comunitatea de profesionisti activa pe piața de fuziuni si achizitii (M&A), din administratori de fonduri de investitii, avocati, bancheri de investitii, bancheri, consultanti,brokeri si alti furnizori de servicii profesionale dedicate tranzactiilor.
Platforma de media MIRSANU.RO are in portofoliul sau evenimente anuale precum MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT (lansat in 2018), MIRSANU IPO CHALLENGE (lansat in 2022), THE SUSTAINABILITY CHALLENGE (lansat in 2022) si MIRSANU INVESTORS SUMMIT (lansat in 2024), precum si alte proiecte de continut dedicate mediului de afaceri din Romania si din Europa Centrala si de Est (CEE).
O selectie de continut a fiecaruia dintre evenimentele organizate de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este publicata post-eveniment pe www.mirsanu.ro si distribuita pe conturile proprii de pe retelele sociale.

Cosmina Marinescu, CEO at KRUK Romania, speaker of MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024

Cosmina Marinescu, CEO at KRUK Romania, is one of the speakers of MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024.

With over 20 years of experience in finance and customer care, her career is dedicated to improving financial literacy in Romania and ensuring a balanced economic environment for all market stakeholders.

Leading nearly 700 consultants, Cosmina leverages her extensive expertise in financial services and debt management to promote sustainable spending and financial consciousness. Under her leadership, KRUK Romania has expanded its operations and increased investments in digital transformation, prioritizing a real-time and personalized customer experience.

Cosmina’s innovative approach to debt management has been crucial in shaping the payment processes for over 2 million of KRUK’s clients. Alongside her team, partners, and clients, Cosmina aims to maintain financial market balance and foster a culture of financial performance in Romania.

On December 5, 2024, MIRSANU.RO transaction journal is hosting MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024, an OFFLINE event dedicated to the community of corporate transactions – mergers & acquisitions (M&A), financing, capital market transactions, real estate deals and other major corporative transactions.

The agenda of this event will be as follows:

09:00 – 09:50 (EET/GMT+2) Registration & Networking

10:00 – 10:45 Panel: Trends

10:45 – 11:30 Panel: Mergers and Acquisitions (M&A)

11:30 – 12:15 Panel: Financing

12:15 – 12:45 Coffee break

12:45 – 13:30 Panel: Capital Markets

13:30 – 14:15 Panel: Private Equity & Venture Capital

14:15 – 15:00 Lunch

15:00 – 15:45 Panel: Real Estate

15:45 – 16:15 Panel: NPL & Debt Management

16:15 – 17:00 Panel: Buyer vs Seller

17:00 Final notes

The Event’s Partners are KRUK Romania, Forvis Mazars Romania and NNDKP. The Supporting Partners of this event are AxFina, Kapital Minds, Dentons and Vetimex Capital.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at office@mirsanu.ro

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO transaction journal is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

„Kruk face parte dintr-un grup, compania – mama din Polonia. Intr-adevar, grupul Kruk la momentul de fata emite obligatiuni care nu au in componenta lor factori ESG, insa obiectivul nostru este sa introducem acest factor in strategia financiara pentru perioada urmatoare.”, a declarat Cosmina Marinescu, CEO Kruk Romania, in cadrul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Pe partea de investitii, investitia vine de la grup, nu este locala. Aceste obligatiuni pe care le avem sunt preponderent in Suedia si Polonia”, a adaugat Cosmina Marinescu.

„Pe partea de ESG la nivel local sunt foarte multe zone pe care noi le acoperim. Unul din indicatorii pe care ii avem este ca pana in 2040 din punct de vedere emisii scop 1 si scop 2 sa ajungem la o reducere de cel putin 70%.”, a punctat sefa Kruk Romania.

„Ce putem face in aceasta zona? De exemplu, doar anul trecut pana la finalul anului am schimbat 85% din masinile pe motorina pe benzina. Un alt aspect pe care l-am atins, am fost prima tara la nivel de grup, am cumparat si momentan sunt doar 15 masini electrice. Este adevarat ca sunt pe Bucuresti, nu am ajuns la nivelul tarii tocmai pentru ca statiile de incarcare nu sunt atat de prezente pentru ca noi acoperim intreaga tara”, a spus Cosmina Marinescu.

Potrivit acesteia, ramane de vazut ulterior daca poate fi marit numarul de masini electrice din flota companiei.

„Doar anul acesta, am salvat peste 350 de copaci datorita tehnologiilor noi pe care le avem in cadrul companiei, evident prin neutilizarea hartiei. Dar, pe de alta parte, un aspect important este ca noi chiar daca incercam intern sa nu mai utilizam atat multa hartie, tocmai avand in vedere ca folosim foarte multe dosare pe care le transmitem in instanta, instantele nefiind in momentul de fata in zona de E (environment – mediu), online, noi suntem obligati intr-o oarecare forma sa mergem pe acelasi proces initial chiar daca am facut demersuri si ne-am intalnit cu parti din Ministerul de Finante astfel incat sa vedem ce putem face sa scadem aceasta utilizare a hartiei”, a subliniat reprezentantul Kruk Romania.

„Un alt aspect pe care il facem pe zona aceasta sociala”, a adaugat Cosmina Marinescu.

„Au fost foarte multe discutii privind educatia financiara. Pentru noi un aspect foarte important si face parte din acest social este educatia financiara. Asa cum probabil stim Romania se afla cumva la coada Europei, avem doar 8% de alfabetizare financiara, iar targetul nostru este sa atingem cel putin 20% pana in 2030. Cum facem acest lucru? Avem campanii care ajuta la intelegerea unui buget, a unei planificari, a unei datorii”, a mai spus ea.

„Sunt multe parteneriate, lucram cu partenerii CSR, de exemplu cu cei de la Junior Achievement Romania mergem in licee si facem educatie financiara pentru copii. De asemenea, cu cei de la The Social Incubator mergem in zonele cu copii care ies de sub protectia sociala si acolo avem educatie financiara pentru ca sunt multe situatii cu copii in momentul in care parasesc aceasta zona sociala primesc de la stat undeva la 2500 RON. Asta este suma pe care o primesc si ei trebuie sa se descurce, dar nu au in spate o educatie, la ce trebuie sa fie atenti.”, a detaliat reprezentantul Kruk.

Care sunt planurile imediate ale Kruk pe piata de NPL?

„In mod normal, finalul de an intotdeauna este abundent. Anul acesta sunt multe portofolii bancare, deja sunt unele in bid-uri (stadiul de ofertare – n.r.). Suntem si noi acolo”, a subliniat Cosmina Marinescu.

„Pe piata sunt undeva la 4 – 5 portofolii mari bancare”, a precizat ea.

„Spuneam recent ca preturile de achizitie sunt din ce in ce mai mari chiar daca din punct de vedere tipologie cazuri si ma refer aici cat de vechi sunt aceste credite neperformante. Desi ele au o viata destul de lunga, sunt destul de vechi, asteptarile sunt destul de mari, si atunci este o batalie destul de mare sa ramanem cu acel profit pe care investitorii il asteapta”, a mai spus Cosmina Marinescu, CEO Kruk Romania, in cadrul panelului ESG in Retail si Servicii al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

Cosmina Marinescu, CEO at KRUK Romania, speaker of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

Cosmina Marinescu, CEO at KRUK Romania, is one of the speakers of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

With 20 years of experience in finance and customer care, her career is dedicated to improving financial literacy in Romania and ensuring a balanced economic environment for all market stakeholders.

On October 10, 2024, THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 will be hosted by MIRSANU.RO transaction journal with the support of KPMG in Romania.

The agenda of this exclusively OFFLINE event for business leaders, entrepreneurs, bankers, investors, advisors and other important stakeholders involved in the sustainability chain will be as follows:

09.00 (EEST) – 10.00 Registration and networking
10.00 – 10.05 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founder of MIRSANU.RO transaction journal
10.05 – 10.50 Sustainability trends
10.50 – 11.50 ESG in Agriculture, Industry & Energy
11.50 – 12.20 ESG in Transport, Logistics & Infrastructure
12.20 – 12.50 Coffee break
12.50 – 13.40 ESG in Finance & Investments
13.40 – 14.20 ESG in Retail, FMCG & Services
14.20 – 14.30 Final notes
14.30 – 15.30 Lunch & Networking

The event’s partner is Banca Transilvania.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.
About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

Cosmina Marinescu, Kruk: Pretul de achizitie al portofoliilor pe piata managementului datoriilor este in crestere ceea ce duce la scaderea randamentului. Vor exista in continuare exituri de jucatori din piata de NPL, iar noi suntem suntem interesati de tot ce inseamna potential de investitie

„In ceea ce priveste NPL-ul, cel putin la momentul de fata, la inceputul anului acesta 2024, valoarea ratei era sub 3%, iar acum la finalul lunii mai – inceputul lunii iunie, aceasta rata a creditelor neperformante este undeva la 2,41%, iar in corelatie uitandu-ne putin cu 2023, aceasta valoare a oscilat intre 2,3% si 2,7%. Deci, cumva observam ca exista o oarecare liniaritate, nu exista discrepante majore si ar fi interesant de vazut – Kruk fiind un grup care actioneaza in Europa pe mai multe piete – ca in comparatie Romania cu Polonia, Spania, Italia, unde noi suntem prezenti, Romania are valoarea cea mai mica a ratei creditelor neperformante din regiune”, a declarat Cosmina Marinescu, CEO al Kruk Romania, la MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024, eveniment online organizat pe 27 iunie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„In Polonia, rata aceasta este de peste 5%, in Spania 3,6%, iar in Italia aproape 3%. Nici aici diferentele nu sunt majore, insa ce pot sa spun este ca in Romania tinand cont de acest procentaj de doar 2,4%, asta ne duce automat catre o competitie in ceea ce priveste posibilitatea de investitie, de cumparare a portofoliilor, si anume ma refer evident la preturi mult mai mari corelate bineinteles ca un randament mult mai mic”, a adaugat aceasta.

„Rata acestor credite neperformante este in stransa corelare cu ceea ce inseamna partea de creditare la nivelul tarii, care, cel putin la finele anului trecut cu datele statistice date de catre BNR, am avut pe ceea ce inseamna creditele ipotecare o scadere de sub 1% la finalul anului 2023. Iar daca ne uitam la creditele de consum, am avut o crestere de 4% pentru creditele de la banci, respectiv un 7% crestere in cazul IFN-urilor. Si, automat din aceste cifre, as face legatura cu faptul ca portofoliile care au fost puse in vanzare in ultima perioada sau investitiile facute de noi au fost in mare masura pe zona de IFN-uri, noi fiind cumva ca si grup focusat pe ceea ce inseamna partea de colectare a creditelor retail unsecured (imprumuturi negarantate acordate catre persoane fizice), iar acolo unde evident exista parti de corporate sau secured portfolio (portofolii garantate) pe zona aceasta, in functie bineinteles de randament ,suntem si noi prezenti cu posibilitate de investitie”, afirma Cosmina Marinescu.

Cat de mare este piata tranzactiilor cu portofolii de datorii din Romania?

„In 2023, am avut o valoare a tranzactiilor in piata destul de mare, vorbim de o valoare de aproximativ 9 mld. RON, insa valoarea aceasta a fost influentata de doua mari tranzactii – una dintre ele Delta project, iar cealalta a fost legata de exitul din piata al unui competitor, si anume al Intrum. Dar, in general, in ceea ce priveste aceasta valoare a tranzactiilor, in piata valoarea este undeva la 2 – 3 mld. RON. Aceasta a fost valoarea, doar anul trecut a fost evident influentata de cele 2 mari tranzactii despre care am spus”, estimeaza CEO-ul Kruk Romania.

„Pe segmentul de portofolii unsecured (negarantate), exista mult mai multe portofolii in piata (la vanzare – n.r.). Ca si trend, este clar un trend crescator din punct de vedere al pricing-ului, al pretului, al investitiilor facute. Preturile mai mari de achizitie duc automat la un randament mult mai scazut.”, afirma Cosmina Marinescu.

„Este foarte importanta informatia primita pe portofolii pentru ca preturile nu sunt general valabile. Exista o plaja sau o medie. Din punctul meu de vedere, media despre care putem sa vorbim pe unsecured portfolio (portofolii negarantate) este de peste 40% ca si pret de achizitie, tinand cont de toate informatiile care se regasesc in portofoliu. Toata lumea asteapta cu foarte mult interes acest pret, dar este foarte important de punctat cel putin din partea noastra ca fiecare portofoliu este diferit din punct de vedere tipologie produse, din punct de vedere clienti, din punct de vedere al localizarii acestora. Sunt foarte multe informatii luate in calcul in momentul in care facem o investitie.”, a detaliat reprezentantul grupului polonez Kruk.

„Eu v-am dat o medie de 40%, insa sunt portofolii care pot fi si cu investitii si de peste 60%. Sunt situatii in care valorile si procentajele sunt mult mai mari. Cam acesta ar fi trendul – cresterea pretului, scaderea randamentului tocmai datorita acestui fapt, a acestei rate a NPL-ului care nu este foarte ofertanta”, a precizat Cosmina Marinescu.

In piata se tranzactioneaza mai multe active corporate sau non-corporate?

„Pe zona de consumer si din zona de consumer am tranzactionat foarte mult pe zona de IFN-uri. Deci mai putin bancar, mai mult pe partea de IFN-uri. Probabil in perioada urmatoare vom vedea mai mult banking, dar ramane de vazut. Dar clar este ca majoritatea vin acum din IFN.”, a spus CEO-ul Kruk Romania.

Vor mai fi exituri de jucatori din piata NPL din Romania dupa plecarea Intrum?

„Asa cum bine observam si in piata bancara, exista foarte multe achizitii in piata. Partea legislativa de asemenea este foarte importanta. Aceasta noua ordonanta NPL care urmeaza sa fie in cateva zile implementata va aduce de la sine anumite schimbari. Si din punctul meu de vedere, da, vor exista in continuare posibile exituri din piata din Romania. Bineinteles, suntem prezenti asa cum am fost prezenti si in trecut”, a punctat Cosmina Marinescu.

„Suntem interesati de tot ceea ce inseamna potential de investitie, bineinteles luand in considerare partea aceasta de randament, care este extrem de importanta pentru fiecare dintre jucatorii din aceasta industrie”, a mai spus Cosmina Marinescu, CEO al Kruk Romania, la panelul NPL al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024 sunt Raiffeisen Bank Romania si NNDKP.

Citeste seria de articole MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024: Investitorii se uita la lucruri specifice din clasa lor de active si investesc in story-ul unei companii, ei nu investesc in trenduri, ceea ce inseamna ca unde esti localizat devine aproape secundar. Ce tendinte si ce randamente urmaresc investitorii strategici, institutii financiare internationale, investitorii in Private Equity, Venture Capital, piete de capital, asset management, companii antreprenoriale, investitorii din real estate si piata de NPL

Aleksandar Dragicevic, MidEuropa: In cazul unui exit, ne rezervam optiunea sa vindem Regina Maria cu totul, adica pietele din Romania si Serbia, sau optional separat. Suntem interesati sa facem noi achizitii in acest an in Romania in sectorul de tehnologie si in sectorul de consum

Florin Visa, Early Game Ventures: La fondul 1 avem rezervat 15% dry powder din capitalul fondului pentru inca 2 – 3 ani de tranzactii follow on cu companiile din portofoliu. Cand facem o investitie, daca nu vedem potentialul ca la un exit peste 5 – 6 ani sa recuperam de 10 ori suma investita inseamna ca nu ne respectam obiectivul de early stage investitor

Richard Wilkinson, CTP: Cresterea capitalului domestic si regional in pietele CEE este una dintre cele mai importante dezvoltari pe piata imobiliara pentru ca asta creeaza o piata sustenabila si predictibila pe termen lung. Activele din CEE sunt subevaluate pe termen lung, iar randamentele in regiune sunt foarte atractive in timp ce yield-urile din Europa de Vest au ajuns la niveluri „nebunesti”

Andrei Svoronos, EBRD: Avem in Romania un cadru pentru emisiuni de obligatiuni corporative de 150 mil. Euro, din care putem sa luam pana la 30% dintr-o emisiune la maturitati intre 3 si 8 ani daca tranzactiile au un unghi „verde”. De ce EBRD a facut exit partial din Banca Transilvania si ce urmeaza? „Cel mai probabil vom mai avea una sau doua tranzactii equity in acest an in Romania”

Mihail Ion, Raiffeisen Bank: Ne concentram pe crestere organica pe piata pensiilor private facultative. Ce planuri are Raiffeisen Bank pe piata de asset management si cu emisiunile de obligatiuni

Ramona Jurubita, Foreign Investors Council (FIC): Investitorii strategici considera ca Romania are o forta de munca competitiva fata de alte piete, chiar daca ne zbatem sa gasim resurse. Vedem multa miscare la investitori in FMCG, retail, energie regenerabila, servicii financiare si medicale, respectiv tech

Liviu Dragan, Druid: Pentru noi, SUA este piata strategica, apoi Europa, in timp ce Asia si Australia sunt piete oportuniste in care tot cheltuiesti bani si ai promisiuni, dar nu se intampla lucruri spectaculoase. Intotdeauna va fi o problema intre asteptarile unui investitor si valoarea companiei. Nu toate companiile isi ating tintele si atunci apar o gramada de probleme privind evaluarea companiei

Adriana Gaspar, NNDKP: Sectoarele de care sunt interesati investitori private equity sunt interesante si pentru investitorii strategici care mai au in vizor si energia regenerabila, IT, logistica sau sectorul agribusiness. Un factor descurajator pentru investitori este slabiciunea prelungita la nivelul institutiilor de reglementare, cu exceptia celor din sectorul bancar si al serviciilor medicale

Adrian Tanase, BVB: Sectorul de investitori buy side este mult inaintea oportunitatilor create pe partea de vanzare. Autoritatile trebuie sa fie foarte atente sa fie create oportunitati pentru a atrage banii din fondurile de pensii altfel va trebui sa fim mai relaxati cand vedem ca vor alege sa investeasca in alte piete

Bill Watson, Value4Capital: Una dintre provocarile cu care se confrunta piata de private equity din CEE este ca multi dintre investitorii din Europa de Vest urmaresc fonduri mari si nu fac angajamente de investitii in runda aceasta in regiune ceea ce trage in jos marimea fondurilor aflate in curs de strangere. „Un IRR mic nu hraneste la fel de multi oameni ca un multiplu mare”

Cosmina Marinescu, Kruk: Pretul de achizitie al portofoliilor pe piata managementului datoriilor este in crestere ceea ce duce la scaderea randamentului. Vor exista in continuare exituri de jucatori din piata de NPL, iar noi suntem suntem interesati de tot ce inseamna potential de investitie

Camelia Dragoi, EIF: Fondul European de Investitii a finantat cu peste 1 mld. Euro peste 150 de companii din Romania, printre care UiPath, Regina Maria sau Profi. Suma investita de toate fondurile de investitii cu focus pe Romania nu depaseste 300 mil. Euro, insa cifrele vor creste dupa ce fondurile cu alocari din PNRR vor fi in plina faza de investitii

Ivan Kurtovic, InterCapital Asset Management: Romania este prima investitie ca geografie cu peste 25% pondere in cadrul unui fond de actiuni pe care il avem focusat pe investitii in Europa de Sud – Est

Dan Lupu, Earlybird: Este inca in derulare procesul de ajustare al asteptarilor antreprenorilor fata de evaluarile la care vor sa ridice finantare pentru start-upuri. Pana la urma valorile la care se fac finantarile in venture capital nu au nicio baza teoretica legata de activitatea firmei, este strict o negociere intre cel care ofera finantarea si cel care o cere

Cristian Nacu, IFC: Instrumentele noastre de finantare sunt la nivelul preturilor din piata, nu vrem sa concuram bancile sau alte institutii financiare, insa randamentele noastre sunt mai complexe pentru ca proiectele noastre trebuie sa aduca o contributie puternica la dezvoltarea tarii. In fiecare an am pus circa 100 – 150 mil. USD in fonduri de private equity si venture capital din regiune, iar in ultimii 2 ani am investit peste 500 – 600 mil. USD in obligatiuni

David Jennison, STJ Advisors: Cred ca piata de capital din Romania este inaintea multor piete din Europa datorita combinatiei dintre cererea puternica din zona fondurilor de pensii si a investitorilor de retail. Si investitorii in titluri cu venit fix si investitorii in actiuni se uita la lucruri specifice din clasa lor de active si investesc in story-ul unei companii, ei nu investesc in trenduri, ceea ce inseamna ca unde esti localizat devine aproape secundar

Adrian Rosoaga, BCR Seed Starter: Fata de un fond de venture capital, suntem mai putin agresivi in termen de randamente si suntem mai flexibili pentru ca nu avem presiune de exit intr-un anumit orizont de timp. Ideal ti-ai dori sa ajungi sa iti recuperezi valoarea in intregime a fondului din una – doua investitii

Radu Dobre, APS Holding: Fiscalitatea reprezinta un impediment substantial pentru vanzatorii de portofolii. Ne vom uita alaturi de partenerii si investitorii nostri la orice oportunitate fie ca este vorba despre private lending, fie ca este vorba de achizitia de alti jucatori din piata NPL

Petr Stohr, Premier Energy: Fondurile de pensii din Romania si din regiunea CEE ca si tip de investitor au avut cea mai mare pondere la IPO Premier Energy si au ajuns sa detina in jurul a 10% din firma. Compania de furnizare de energie CEZ Vanzare este o piesa de baza in modelul nostru integrat de afaceri in timp ce nu era un activ de baza pentru un investitor in infrastructura ca Macquarie

Ciprian Nicolae, ACP Credit: Vedem cerere de capital in special in raza tichetului nostru de finantare de circa 10 mil. Euro. Noi ca si fond de private debt putem sa ne desfasuram capitalul in spatiul dintre banci si private equity

Evtim Chesnovski, Integral Venture Partners: In spatiul mai larg al pietelor CEE, daca ai capital dry powder sunt multe oportunitati de investitii pe piata companiilor mici si medii la tranzactii sub 100 mil. Euro, chiar sub 50 mil. Euro valoare de intreprindere. Vom investi circa 20 – 25% din fondul nostru regional pe piata din Romania

Tomasz Mrozowski, MCI Capital: Vedem o incetinire a fluxului de tranzactii in CEE fata de Europa de Vest. Suntem interesati in special de investitii in sectorul de tehnologie si avem de cheltuit 200 – 300 mil. Euro pentru achizitia de active in regiune in tichete de la 20 mil. Euro la 100 mil. Euro per tranzactie

Robert Miklo, Colliers: Ne asteptam ca 2024 sa fie la un nivel similar cu 2023 in ceea ce priveste volumele de tranzactii din pietele CEE. In Romania, motorul pietei a fost sectorul industrial in primul semestru, iar in semestrul al doilea ma astept sa devina sectorul de birouri

Kruk: In Romania, s-au vandut in 2022 portofolii de datorii negarantate retail si corporate cu o valoare nominala de circa 600 mil euro. Operatorul polonez a investit anul trecut circa 90 mil. euro in achizitia de portofolii locale retail si corporate, unde spune ca are o cota de piata de 77%

Valoarea nominala a portofoliilor de datorii negarantate retail si corporate vandute in Romania s-a ridicat in Romania la aproximativ 2,7 mld. zloti (in jurul a 577 mil. euro), estimeaza compania poloneza Kruk, liderul local al pietei de management a datoriilor.

“Potrivit estimarilor Kruk, cheltuielile totale pentru portofolii de datorii in retail, IMM-uri si credite ipotecare au fost in 2022 de 538 mil. zloti (in jurul a 115 mil. euro), unde cota de piata este de 77%. Estimam cota de piata a Kruk in ceea ce priveste cheltuielile pentru achizitia de portofolii de datorii negarantate de retail la 75%, fata de 66% in 2021”, afirma reprezentantii companiei poloneze Kruk.

La nivelul pietei de profil din Romania, calitatea activelor si nivelul de competitie din piata a dus in 2022 pretul de achizitie al unui portofoliu de datorii la un nivel mediu de 18% raportat la valoarea nominala a portofoliului, ceea ce inseamna plata a circa 18 centi la fiecare euro datorie valoare nominala, mentinandu-se la un nivel comparabil cu cel inregistrat in 2021, insa sub nivelul din 2020 cand atingea valoarea de 24%, potrivit datelor Kruk.

Compania poloneza a marit investitiile in portofoliile de datorii din Romania cu 146% fata de 2021. Astfel, Kruk a platit 412 mil. zloti (circa 88 mil. euro) pentru a cumpara pe piata romaneasca portofolii de datorii cu o valoare nominala de 2,4 mld. zloti (circa 510 mil. euro). O parte dintre aceste portofolii de datorii au fost achizitionate in baza unor contracte semnate in 2021, precizeaza reprezentantii companiei.

Cea mai mare parte a achizitiilor de portofolii de datorii din Romania facute de catre Kruk a avut loc in trimestrul 4 din 2022, cand operatorul polonez a platit 162 mil. zloti (aproape 35 mil. euro) in astfel de tranzactii, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Achizitiile de portofolii de datorii de pe piata romaneasca au avut o pondere de 18% in totalul investitiilor Kruk la nivel de grup in 2022.

Profitabilitatea portofoliului administrat de catre Kruk in Romania a fost in 2022 de 50%, in crestere fata de o rata de 45% in 2021.

Incepand cu ianuarie 2023, Kruk isi concentreaza operatiunile din Romania pe achizitiile de portofolii de datorii si renunta la serviciile de management de credit. Compania poloneza Kruk este listata pe bursa de la Varsovia, unde capitalizarea sa de piata depaseste 6,3 mld. zloti (peste 1,3 mld. euro).

Portofoliile de credite neperformante aflate in bilanturile bancilor din Romania sunt de aproximativ 14,7 mld. zloti (peste 3 mld. euro), pe un trend in scadere in ultimii 5 ani, perioada in care marimea acestui segment de portofolii bancare s-a redus cu aproape 30%, potrivit datelor Kruk.

Tranzactiile cu portofolii NPL din Romania au revenit in atentia pietei in 2022 dupa ani de zile in care au stat intr-un con de umbra comparativ cu perioada 2014 – 2018, cand s-au vandut cele mai mari portofolii bancare locale de tip NPL si care au atras interesul unor investitori financiari de talie globala, dar si a institutiilor financiare internationale de talia IFC si BERD.

Cea mai importanta tranzactie pe segmentul creditelor neperfomante (NPL) din Romania a fost in 2022 achizitia unui portofoliu NPL cu o valoare nominala de 147 mil. euro de catre grupul ceh APS de la grupul bancar cipriot Bank of Cyprus, care a marcat in august 2022 tranzactia de exit Bank of Cyprus din Romania la capatul unui proces gradual de vanzare de active intins pe mai multi ani.

Pe de alta parte, compania suedeza Intrum, lider pe piata europeana de management a datoriilor, analizeaza o tranzactie de exit de pe piata din Romania, in contextul in care si-a fixat ca directie strategica o concentrare a operatiunilor sale si o reducere a numarului de piete in care opereaza, potrivit informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO, care a scris pe 23 februarie 2023 despre intentia declarata a lui Andrés Rubio, presedinte si CEO al grupului suedez Intrum, de a trece de la 25 la 20 de jurisdictii operationale.

Kruk a cumpărat un portofoliu bancar de 200 mil. euro de la Piraeus cu expunere pe piața românească. Piața creditelor neperformante din România a înregistrat tranzacții cu portofolii de circa 610 mil. euro în mai puțin de trei săptămâni de la începutul lui 2018

Lasă un răspuns

Grupul bancar elen Piraeus a anunțat pe 18 ianuarie 2018 că a finalizat vânzarea unui portofoliu de 0,2 mld. Euro către firma poloneză Kruk.

Portofoliul este format din credite cu expunere pe piața românească, vânzători fiind Piraeus Bank SA din Grecia și Piraeus Bank România.

”Vânzarea, alături de vânzările de împrumuturi acordate în România în valoare de 0,4 miliarde de euro în perioadele anterioare, a fost parte din acțiunile concentrate și sistematice ale băncii, care vizează să îndeplinească obligațiile din planul de restructurare, obiectivele operaționale privind expunerea neperformantă și eliminarea riscului din bilanțul propriu“, au spus reprezentanții Piraeus.

În 2016, Piraeus Bank România a vândut portofoliul neperformant Elisabeth cu o valoare nominală de 164,2 mil. euro pentru un preț de circa 9 mil. euro către Kruk, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. În mai 2015, tot Kruk a cumpărat un alt portofoliu al Piraeus Bank din România cu o valoare nominală de circa 184 mil. euro la un preț de achiziție de 12 mil. euro, potrivit datelor făcute publice de către cumpărător.

Piraeus Bank a semnat în decembrie 2017 un acord de vânzare a Piraeus Bank România cu fondul american de investiții JC Flowers, valoarea tranzacției nefiind făcută publică.

O analiză a consultanților Deloitte România estimează că JC Flowers plătește un preț între 165 și 193 mil. euro pentru preluarea subsidiarei locale a grupului elen.

Piraeus Bank România și-a curățit în ultimii ani bilanțul de povara creditelor neperformante prin tranzacțiile derulate cu Kruk, anul trecut acest proces fiind încetinit de vânzarea în ansamblu a băncii, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În 2018, au fost anunțate vânzări de credite neperformante cu expunere pe România cu o valoare nominală totală de circa 610 mil. euro.

Astfel, grupul bancar elen Alpha Bank a anunțat vânzarea unui portofoliu nominal de 360 mil. euro către un consorțiu format din Deutsche Bank și fonduri de investiții ale AnaCap și APS, după ce în trimestrul al treilea din 2017 a vândut un portofoliu de 50 mil.euro către B2 Holding.

Prețul încasat de Alpha Bank nu a fost făcut public. Surse din piață susțin însă că vânzarea portofoliului corporativ de 360 mil. euro este cotat ca fiind “cel mai bun portofoliu vândut până acum în România din punct de vedere al calității“. Prețul de achiziție al portofoliului, denumit Mars corporate depășește 100 mil. euro, iar pentru Mars retail prețul de achiziție este cotat în jurul a 35 de cenți, ceea ce ar însemna că Alpha Bank ar încasa minim 115 mil. euro din calculele jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Ultimele tranzacții vin pe o tendință a pieței de profil care arată o creștere a prețului de vânzare a portofoliilor, determinată de scăderea stocului unor astfel de active și a apetitului ridicat de achiziție din partea mai multor investitori.

Piața creditelor neperformante a înregistrat în 2017 tranzacții finalizate cu o valoare nominală totală sub 1 mld. Euro, cu mențiunea că valoarea acesteia putea fi semnificativ mai mare având în vedere cele două tranzacții cu portofolii nominale de 610 mil. euro anunțate în primele trei săptămâni din 2018.

Kruk a plătit astăzi prețul pentru achiziția portofoliului neperformant Iris de 1,25 mld. Lei al BRD. Tranzacția, estimată în jurul a 24 mil. euro, marchează un nou avans al investitorului polonez pe piața creditelor neperformante corporate

Lasă un răspuns

Compania poloneză Kruk a anunțat, astăzi, că a semnat un acord pentru achiziția unui portofoliu de datorii cu o valoare nominală de 1,25 mld. lei (circa 272 mil. Euro), al cărui vânzător este BRD Groupe Societe Generale.

De asemenea, cumpărătorul afirmă că a plătit, astăzi, prețul de achiziție pentru portofoliul bancar format din credite corporate garantate și negarantate. Tranzacția cu numele de cod Iris a fost lansată pe piață în toamna anului trecut, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO publicând în premieră pe 19 octombrie 2016 informații despre portofoliul scos la vânzare de către BRD.

Prețul de achiziție nu a fost făcut public până acum de către părțile implicate.

Surse din piață susțin că prețul de achiziție plătit de Kruk ar fi în jurul a 24 mil. Euro, ceea ce ar cota portofoliul Iris al BRD sub 9 eurocenți raportat la fiecare 1 euro valoare nominală a creanțelor bancare vândute.

Tranzacția s-a realizat prin intermediul subsidiarei InvestCapital Malta Ltd a companiei poloneze.

BRD a ieșit la vânzare în toamna anului trecut cu un portofoliu neperformant cu o valoare nominală de 329 mil. Euro, în cadrul primei tranzacții majore a subsidiarei Societe Generale pe piața locală de profil.

Tranzacția coordonată de către o echipă de consultanți PwC, condusă până în luna martie de către britanicul Jonathan Wheatley, a atras interesul principalilor jucători locali, precum Kruk, Kredyt Inkaso, APS, Deutsche Bank sau B2 Holding, susțin surse din piață, o parte din aceștia înaintând oferte angajante.

Portofoliul neperformant al BRD, format în special din credite corporate și IMM, cuprinde circa 2.500 de împrumuturi acordate unui număr de aproximativ 1.400 de clienți. Portofoliul neperformant este garantat cu un colateral de proprietăți imobiliare de circa 60 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Majoritatea împrumuturilor sunt în lei, dar în pachet se află și credite în euro, iar o parte foarte mică în dolari. Creditele au o vechime considerabilă, portofoliul oferind opțiuni limitate de valorificare.

Kruk, unul dintre liderii din regiune de pe piața administrării portofoliilor de credite neperformante, a investit anul trecut 379 mil. Zloți (88 mil. Euro) în achiziția de astfel de active din România.

Kruk este unul dintre cei mai activi cumpărători pentru astfel de active bancare locale, după ce a tranșat tranzacții de valori semnificative în ultimii ani cu CEC Bank, Piraeus Bank și Eurobank (proprietarul Bancpost). De asemenea, dacă cehii de la APS Holding au fost alături de alți investitori cel mai active cumpărător de portofolii bancare corporate neperformante prin seriile de achiziții de portofolii BCR, Volksbank, Intesa în perioada 2014 – 2016, Kruk – investitor care domina segmentul achizițiilor de creanțe de consum, a devenit tot mai activ cu ultimele tranzacții pe segmentul corporate al pieței creditelor neperformante.

Rata creditelor neperformante din România a scăzut sub 10% la finele anului trecut și ar putea ajunge la 6%, media europeană, până la finele acestui an, conform estimărilor lui Sergiu Oprescu, președintele Asociației Române a Băncilor (ARB) anunțate săptămâna trecută la Forumul Pieței Financiare cu tema “Viziunea 2020”.

Tranzacțiile cu credite neperformante din ultimii trei ani au făcut din România cea mai importantă piață de profil din Europa de Est și a atras atenția marilor fonduri de investiții și a investitorilor strategici din acest sector. În ultimul an, norvegienii de la B2 Holding au intrat în România indirect prin achiziția companiei bulgare DCA, cu operațiuni și la nivel local, iar compania suedeză Intrum Justitia a cumpărat Top Factoring într-o tranzacție totală de 25 mil. Euro. Intrum Justitia este în curs de fuziune cu un alt gigant european al sectorului de profil, compania norvegiană Lindorff.

Pe piața administrării portofoliilor de datorii din România, activează jucători precum Kruk, Kredyt Inkaso, APS Holding, EOS, B2 Holding, Intrum Justitia (prin Top Factoring) sau GetBack.

Kruk a anunțat că a fost selectat cumpărător al unui portofoliu neperformant local de 282 mil. Euro. Tranzacția Iris a BRD a ajuns în ultimul act după 7 luni de la lansare

Lasă un răspuns

Compania poloneză Kruk a anunțat că subsidiara sa, InvestCapital Malta Ltd., a fost selectată drept cumpărător al unui portofoliu din România, a cărui valoare nominală este de aproximativ 282 mil. Euro.

Portofoliul de datorii este format din creanțe corporate garantate și negarantate.

Anunțul confirmă informațiile publicate de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 11 aprilie, potrivit cărora Kruk este investitorul care poartă negocierile finale pentru achiziția unui portofoliu neperformant scos la vânzare de către BRD în cadrul tranzacției cu nume de cod Iris.

“Încheierea unui acord relevant privind achiziția portofoliului este contingentă până la încheierea cu succes a negocierilor între părți și ajungerea la un acord privind termenii comerciali. În cazul încheierii unui acord, compania va publica un anunț separat“, se arată în comunicatul Kruk.

În paralel cu tranzacția Iris, BRD a vândut deja un portofoliu mult mai mic către Kredyt Inkaso.

Achizițiile din România au o pondere de 29% din totalul investițiilor făcute de Kruk, piața locală fiind a doua ca mărime după cea din Polonia în portofoliul grupului.

De asemenea, veniturile obținute din portofoliile cumpărate de Kruk în România au fost în 2016 de 307 mil. Zloți (71 mil. Euro). Veniturile operaționale din România ale Kruk au crescut cu 21% anul trecut față de 2015.

Cea mai mare achiziție locală a fost investiția de 155 milioane zloți (circa 36 mil. Euro) a Kruk făcută alături de International Finance Corporation în preluarea portofoliului Eurobank cu o valoare nominală de 1,7 mld. Zloți (aproximativ 400 mil. Euro), precizează reprezentanții grupului.

Acțiunile Kruk sunt listate pe bursa de la Varșovia, unde capitalizarea de piață a companiei este de 5,958 mld. Zloți (1,41 mld. Euro).

Kruk poartă negocieri finale pentru achiziția portofoliului neperformant Iris de 329 mil. Euro al BRD. Investitorul polonez a cumpărat în România portofolii bancare neperformante de peste 1 mld. Euro valoare nominală în doi ani

Lasă un răspuns

Compania poloneză Kruk de administrare a datoriilor poartă negocierile finale privind achiziția portofoliului neperformant scos de către BRD la vânzare în luna octombrie a anului trecut, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția are numele de cod Iris.

BRD a ieșit la vânzare cu un portofoliu neperformant cu o valoare nominală de 329 mil. Euro, în cadrul primei tranzacții majore a subsidiarei Societe Generale pe piața locală de profil.

Semnarea contractului de achiziție al portofoliului este așteptată să aibă loc în perioada următoare.

Părțile implicate nu au fost disponibile pentru comentarii pe marginea tranzacției.

Majoritatea împrumuturilor sunt în lei, dar în pachet se află și credite în euro, iar o parte foarte mică în dolari.

Creditele au o vechime considerabilă, portofoliul oferind opțiuni limitate de valorificare.

Kruk a arătat în ultimii doi ani un apetit de achiziții pe piața locală din ce în ce mai mare. Printre tranzacțiile relevante semnate în perioada 2015 – 2016 se numără tranzacția Henri, prin care investitorul polonez a cumpărat un portofoliu neperformant de circa 185 mil. Euro de la Piraeus Bank România la un discount de 93,5% față de valoarea nominală, pentru care a plătit deci aproximativ 12 mil. Euro, conform datelor făcute publice de către Kruk.

În primăvara lui 2016, după un tipar asemănător, Kruk a semnat achiziția unui nou portofoliu neperformant de la Piraeus Bank România cu o valoare nominală de 162 mil. Euro (tranzacția Elisabeth), format din 57,2% credite retail și 42,8% credite corporate, pentru un preț de circa 9 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cea mai mare achiziție locală a Kruk a fost realizată în 2016 când investitorul polonez a semnat alături de IFC achiziția unui portofoliu neperformant cu o valoare nominală de 597 mil. Euro, format din creanțe aparținând Bancpost, creanțe ale Bancpost, ale ERB Retail Services IFN și ale ERB New Europe Funding II B.V. din Amsterdam. Pentru tranzacția Ursa, Kruk a anunțat că plătește 46 mil. Euro, iar partenerul său IFC că finanțează cu circa 20 mil. Euro achiziția.

Kruk s-a poziționat ca un veritabil cumpărător de serviciu pe portofoliile CEC Bank, așa cum APS și Deutsche Bank au fost perechea care a marcat cele mai importante achiziții de portofolii scoase la vânzare de către BCR.

În perioada 2015 – 2016, valoarea nominală a portofoliilor achiziționare de către Kruk în România trece de 1 mld. Euro, conform unor calcule ale jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Kruk este lider pe segmentul portofoliilor de credite de consum, însă în ultimii ani interesul polonezilor s-a mutat și spre portofoliile corporate, acolo unde jucători precum APS și Kredyt Inkaso își au centrul de greutate al propriilor portofolii locale.

Piața s-a aglomerat începând de anul trecut, după ce B2 Holding a intrat în România prin achiziția platformei bulgare de admnistrare de creanțe DCA, iar în acest an Top Factoring este în curs de a fi preluat de către suedezii de la Intrum Justitia, companie aflată într-o fuziune cu un alt gigant al sectorului de profil, Lindorff din Norvegia.

Rata creditelor neperformante a scăzut pe piața locală sub 10% în acest an, ca urmare a tranzacțiilor de anvergură din anii anteriori care au făcut din România cea mai mare și mai atractivă piață de profil din regiune pentru investitorii specializați în achiziția unor astfel de active.

O bună parte a acestor tranzacții de curățire a bilanțurilor netezește calea unor bănci chiar către exitul din România, dacă ne uităm la tranzacțiile anterioare cu portofolii ale Volksbank România și RBS Bank, iar apoi cele realizate de bănci grecești precum Piraeus sau Eurobank, care au demarat sau demarează tranzacții de vânzare de active la nivel local.

Achizițiile din România au o pondere de 29% din totalul investițiilor făcute de Kruk, piața locală fiind a doua ca mărime după cea din Polonia în portofoliul grupului.

Acțiunile Kruk sunt listate pe bursa de la Varșovia, unde capitalizarea de piață a companiei este de 4,817 mld. Zloți (1,137 mld. Euro).

Kruk a plătit 88 mil. Euro anul trecut pentru achiziția de portofolii locale de credite neperformante. Prețul mediu pentru cumpărarea de credite de consum neperformante a crescut de la 11 la 13 eurocenți pentru fiecare euro datorie la valoarea nominală

Lasă un răspuns

Achizițiile din România au o pondere de 29% din totalul investițiilor făcute de Kruk, piața locală fiind a doua ca mărime după cea din Polonia în portofoliul grupului.

Tot anul trecut, Kruk a cumpărat un portofoliu neperformant de la Piraeus Bank România, cunoscut investitorilor sub numele de Elisabeth. Conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, Piraeus Bank România a încasat 9 mil. Euro din vânzarea portofoliului Elisabeth, format din credite retail și corporate cu o valoare nominală de circa 164,2 mil. Euro.

Ambele tranzacții ale Kruk au fost prezentate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO în octombrie 2015, respectiv aprilie 2016.

Kruk are în România 588 de angajați, ceea ce din nou confirmă statutul de a doua piață de bază pentru grup, după Polonia.

Prețul mediu de achiziție al portofoliilor de credite de consum neperformante a crescut la 13 eurocenți în 2016 față de 11 eurocenți în 2015 raportat la 1 euro valoare nominală a datoriei aflate în portofoliul tranzacționat, conform datelor grupului polonez. Achizițiile de portofolii neperformante de credite de consum s-au ridicat anul trecut la 6,7 mld. Zloți (1,5 mld. Euro), adică de 2,7 ori față de nivelul din anul anterior.

În 2016, piața portofoliilor retail de datorii (adică datorii aparținând persoanelor fizice) a crescut în România la 4,5 mld. Zloți (circa 1 mld. Euro) față de 4,2 mld. Zloți în 2015.

Raportul anual al Kruk mai notează că valoarea creditelor neperformante din România a început să scadă de la jumătatea lui 2014, pe fondul unor tranzacții mari cu portofolii corporate și ipotecare, ajungând în decembrie 2016 la aproximativ 12,9 mld. Zloți (circa 3 mld. Euro).

Pe piața tranzacțiilor cu credite neperformante, Kruk concurează cu APS, Kredyt Inkaso, Deutsche Bank, B2 Holding sau EOS.

Kruk a plătit prețul de achiziție și a preluat portofoliul neperformant Ursa cu o valoare nominală de 597 mil. Euro vândut de către Eurobank. IFC și o subsidiară a Kruk au cumpărat obligațiuni de 55 mil. Euro pentru a plăti prețul de achiziție al portofoliului neperformant

Lasă un răspuns

Compania poloneză de administrare a creanțelor Kruk a plătit pe 16 august prețul de achiziție al pachetului de creanțe cu o valoare nominală totală de 597 mil. Euro, preluând portofoliul neperfomant vândut de subsidiare ale grupului bancar elen Eurobank, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Portofoliul neperformant Ursa este format din creanțe ale Bancpost, ale ERB Retail Services IFN și ale ERB New Europe Funding II B.V. din Amsterdam.

Pentru a plăti prețul de achiziție al portofoliului Ursa, Kruk și International Finance Corporation au subscris pe 4 august obligațiuni senior în valoare de 249,3 mil. Lei (peste 55 mil. Euro) care vor ajunge la scadență pe 3 august 2022. Prețul de achiziție al portofoliului se situează astfel în jurul a 10 eurocenți pentru fiecare euro creanță la valoare nominală, ceea ce corespunde unui discount obținut de cumpărător de circa 90% față de valoarea nominală a portofoliului preluat.

Emisiunea de titluri a fost făcută prin intermediul Prospero Capital – Prospero Capital – subsidiara Kruk înregistrată în Luxemburg, obligațiunile fiind cumpărate în proporție de 33% de către IFC, care a investit astfel 18,5 mil. Euro, în timp ce restul au fost adjudicate de către InvestCapital Malta, o subsidiară a Kruk.

Principalul emisiunii de obligațiuni și alte datorii ale Prospero Capital rezultate în baza acordului de emisiune a obligațiunilor se ridică la 324 mil. Lei (72 mil. Euro).

Obligațiunile senior au un rang superior altor titluri de împrumut și dă dreptul investitorilor de a-și recupera investiția înaintea creditorilor negarantați.

Dobânda aferentă titlurilor va fi plătită lunar investitorilor, IFC și InvestCapital Malta. Atât dobânzile, cât și principalul ce va fi rambursat de către emitent va depinde de fluxul net de numerar rezultat din colectarea creanțelor care fac parte din portofoliul preluat și care va fi calculat potrivit unei formule stipulate în acordul privind emisiunea de obligațiuni a ProsperoCapital.

ProsperoCapital a încheiat un acord cu Kruk România, care se va ocupa de administrarea portofoliului și de colectarea creanțelor.

Pe 20 mai 2016, Kruk și IFC au semnat acordul de transfer pentru pachetul de creanțe constituit din trei portofolii aparținând Bancpost, ERB Retail Services IFN, respectiv cu subsidiara olandeză a grupului elen, ERB New Europe Funding II B.V.

Kruk a anunțat atunci că va investi în această tranzacție 46 mil. euro, conform părții poloneze. Partenerul investitorului polonez, IFC a anunțat pe propriul său site că a alocat acestei tranzacții un împrumut de 22,78 mil. dolari (circa 20 mil. euro) pentru plata parțială a prețului de achiziție.

Pachetul de creanțe cumpărat este format din credite neperformante negarantate acordate persoanelor fizice din România, au precizat părțile implicate în tranzacție.

IFC, divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale și unul dintre cei doi cumpărători, lucrează în această tranzacție cu avocații de la Țuca Zbârcea & Asociații. Echipa condusă de către partenerul Mihai Dudoiu, șeful practicii de Bănci și Finanțe din cadrul firmei de avocatură, are o experiență importantă în domeniul tranzacțiilor locale cu credite neperformante, asistând Deutsche Bank într-o serie de achiziții de astfel de active de la BCR.

Celălalt cumpărător, firma poloneză Kruk, a lucrat cu structurile sale interne în tranzacția Ursa. Vânzătorul, banca elenă Eurobank, a mizat pe serviciile de consultanță juridică ale firmei de avocatură CMS Cameron McKenna, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Avocații Cameron McKenna au asistat proprietarul Bancpost la tranzacția recentă prin care Eurobank a vândut un pachet de 80% din acțiunile Eurolife ERB către grupul financiar canadian Fairfax Financial.

Pe piața din România, Kruk este lider pe segmentul administrării portofoliilor de datorii ale persoanelor fizice, în timp ce pe segmentul destinat companiilor, poziții puternice au APS (Cehia), Kredyt Inkaso (Polonia). Recent, fondul de investiții Waterland a lansat pe bursa de la Varșovia o ofertă publică de preluare a unui pachet de 66% din acțiunile Kredyt Inkaso.

Kruk a cumpărat până acum portofolii cu o valoare nominală totală de 6,5 mld. euro. Firma poloneză administrează acest gen de active pe piețele din Polonia, România, Cehia, Slovacia, Germania, Italia și Spania. Kruk este listată pe Bursa de Valori din Varșovia. Veniturile consolidate ale grupului Kruk în 2015 au fost de 611 milioane de zloți (circa 135 mil. euro).

Tranzacțiile cu credite neperformante sunt așteptate să intre într-o nouă fază de efervescență, în condițiile în care banca centrală pune presiune pe bancheri să coboare nivelul creditelor toxice sub nivelul de 10% din portofoliul total de împrumuturi acordate.

Kruk și International Finance Corporation vor plăti prețul de achiziție al portofoliului neperformant Ursa prin intermediul unei emisiuni de obligațiuni senior de până la 57 mil. Euro. IFC va veni în tranzacție cu până la 19 mil. euro, iar restul de până la 38 mil. Euro va fi plătit de către firma poloneză de administrare a creanțelor. Titlurile vor avea maturitate de șase ani și vor fi emise de către subsidiara Kruk din Luxemburg

Lasă un răspuns

Prospero Capital, subsidiara Kruk înregistrată în Luxemburg, urmează să lanseze o emisiune de obligațiuni senior în valoare de până la 255 mil. Lei (56,6 mil. Euro) pentru a plăti prețul de achiziție al portofoliului neperformant Ursa, cu o valoare nominală de 597 mil. Euro, cumpărat de la Eurobank. De asemenea, emisiunea de obligațiuni acoperă și alte costuri ale Prospero Capital în legătura cu emisiunea de obligațiuni.

Investitorii vor subscrie în cadrul acestei emisiuni astfel încât International Finance Corporation va investi în proporție de 33% în cadrul vânzării de titluri, iar InvestCapital Malta – un vehicul de investiții al Kruk – va prelua restul de 67% din obligațiuni.

Emisiunea obligațiunilor senior este condiționată de îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute în acordul pentru vânzarea unor astfel de titluri, semnat de către ProsperoCapital, International Finance Corporation, și InvestCapital Malta Ltd.

Perioada de maturitate a obligațiunilor senior emise de Prospero Capital este de 72 luni.

Obligațiunile senior au un rang superior altor titluri de împrumut și dă dreptul investitorilor de a-și recupera investiția înaintea creditorilor negarantați.

ProsperoCapital a încheiat un acord cu Kruk România, care se va ocupa de administrarea portofoliului și de colectarea creanțelor.

Pachetul de creanțe cumpărat este format din credite neperformante negarantate acordate persoanelor fizice din România, au precizat părțile implicate în tranzacție.

Kruk a cumpărat cu 13,2 mil. euro un portofoliu neperformant de 70 mil. euro al CEC Bank. Prețul de achiziție cotează pachetul vândut de CEC la 19 eurocenți pentru 1 euro la valoare nominală și confirmă tendința de scumpire a portofoliilor locale scoase la vânzare

Lasă un răspuns

Firma poloneză Kruk, unul dintre liderii pieței locale de administrare a portofoliilor neperformante, a cumpărat pe 28 iunie un portofoliu neperformant al CEC Bank, cu o valoare nominală de 313,3 mil. lei (69,6 mil. euro). Prețul de achiziție al acestui portofoliu este de 59,5 mil. lei (13,2 mil. euro), ceea ce cotează plata la nivelul de 19 eurocenți raportat la 1 euro valoare nominală a creanțelor din pachet și echivalează cu aplicarea unui discount de 81% față de valoarea la care au fost înscrise în bilanțul băncii.

Pachetul CEC Bank este format din credite garantate și negarantate, fiind un mix de împrumuturi retail și corporate.

Kruk a anunțat că tranzacțiile executate cu CEC Bank, bancă aflată în portofoliul statului român, au ajuns la valoarea de 72,6 mil. lei fără TVA (peste 16 mil. euro) și depășesc pragul de 10% din veniturile înregistrate de grupul polonez în ultimul an.

Acordul încheiat cu CEC Bank a fost cel mai mare încheiat în perioada raportată.

De asemenea, Kruk derulează în paralel alte achiziții de portofolii bancare de anvergură pe piața de profil. Astfel, firma poloneză a primit pe 27 iunie decizia de aprobare din partea Consiliului Concurenței privind preluarea a trei portofolii neperformante cu o valoare nominală totală de 597 mil. euro, cunoscută investitorilor sub numele de tranzacția Ursa.

În această tranzacție, vânzătorii sunt entități ale grupului bancar elen Eurobank, și anume Bancpost, ERB New Europe Funding II B.V. și ERB Retail Services IFN S.A. Achiziția este realizată împreună cu International Finance Corporation (IFC) și înseamnă că Kruk va investi 46 mil. euro în achiziția portofoliului, la care se adaugă un împrumut de 20 mil. euro din partea instituției financiare internaționale.

Kruk se pregătește să semneze pe lângă tranzacția de la CEC Bank și tranzacția Elisabeth, prin care urmează să preia un portofoliu neperformant de la Piraeus Bank cu o valoare nominală de 164,2 mil. euro, potrivit informațiilor publicate în exclusivitate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Prețul de achiziție pentru portofoliul Elisabeth, format din credite retail și corporate, este așteptat să fie unul comparabil cu cel plătit de Kruk în urmă cu un an pentru portofoliul Henri al Piraeus Bank, când polonezii au dat 12 mil. euro obținând un discount de 93,5% din valoarea nominală a portofoliului.

Tranzacțiile în diferite faze de execuție ale Kruk cu Eurobank, Piraeus Bank România și CEC Bank indică un val de achiziții în curs al firmei poloneze de portofolii neperformante cu o valoare nominală agregată de peste 800 mil. euro.

În 2015, investițiile Kruk în achiziția de portofolii pe piața românească au fost de aproximativ 163 mil.lei (majoritatea pentru achiziția de portofolii retail), comparativ cu circa 98 mil. lei în 2014. Investițiile din 2015 i-au asigurat Kruk o cotă de piață de 37% pe piața segmentului de creanțe cesionate, raportat la tranzacțiile finalizate în 2015. În următorii ani, grupul polonez intenționează să fie mai activ pe segmentul creanțelor ipotecare și a celor corporate.

Valoarea nominală totală a portofoliilor achiziționate de Kruk în 2015 a fost de 5,04 mld. lei (1,1 mld. euro).

Valoarea nominală a creanțelor vândute (tranzacții finalizate până în decembrie 2015) sau externalizate spre colectare de bănci sau alte entități pe piața din România, a fost de aproximativ 8,96 mld. lei , comparativ cu valoarea de aproximativ 14 mld. lei în 2014, din care valoarea nominală a portofoliilor de creanțe vândute (tranzacții finalizate până în decembrie 2015) a fost 4,5 mld. lei, față de 9,3 mld. lei în 2014, susțin datele prezentate de Kruk. De asemenea valoarea nominală a portofoliilor externalizate spre colectare a fost de 4,3 mld. lei, comparativ cu 4,7 mld. lei în 2014.

Ultimele tranzacții finalizate pe piața de profil, Rosemary (vânzarea unui portofoliu de circa 287 mil. euro de către Intesa Sanpaolo cehilor de la APS), Tokyo (vânzarea unui portofoliu BCR de 1,1 mld. euro pentru aproape 150 mil. euro), ultima tranzacție încheiată de Kruk cu CEC, respectiv achiziția în derulare a portofoliului Blue Lake al BCR, de circa 400 mil. euro de către un consorțiu din care fac parte EOS și B2 Holding indică o tendință de creștere a prețurilor de achiziție a portofoliilor scoase la vânzare.

Pe piața de profil, Kruk concurează cu APS, EOS, Kredyt Inkaso, iar în ultima lună au dat semnale puternice prin achiziții internaționale cu impact local B2 Holding (care a cumpărat platforma de origine bulgară DCA), respectiv GetBack (preluată de fondul de investiții Abris Capital Partners alături de alți co-investitori). De asemenea, în contextul mai larg al tranzacției de vânzare a portofoliului Neptun al BCR, cu o valoare nominală de 2,7 mld. euro, eșuată însă în septembrie 2015, fondul de investiții Lone Star a fost aproape de a cumpăra firma cehă de administrare a creanțelor APS.

Piața românească de tranzacții cu portofolii neperformante a fost cea mai mare din regiune în 2015 și este atractivă pentru investitorii de profil. Băncile locale stau în acest moment pe un stoc de credite neperformante de circa 6 mld. euro, conform unor estimări făcute de investitori activi pe acest segment și firme de consultanță.

Kruk cumpără portofoliul neperformant Elisabeth de 164,2 mil. euro al Piraeus Bank România. Prețul de achiziție al pachetului de creanțe deținut de banca grecească, de circa 10 mil. euro

Lasă un răspuns

Firma poloneză de administrare a datoriilor Kruk este cumpărătorul selectat pentru achiziția portofoliului neperformant cu o valoare nominală de 164,2 mil. euro al Piraeus Bank România, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Semnarea contractului este așteptată să aibă loc în cursul acestei luni. Discount-ul oferit de cumpărător este în jurul a 94% față de valoarea nominală a pachetului de credite neperformante, ceea ce echivalează cu un preț de achiziție în jurul a 10 mil. euro.

Părțile implicate în tranzacție nu au fost disponibile pentru comentarii până la momentul publicării acestui articol.

Din această perspectivă, Kruk va plăti pentru portofoliul neperformant Elisabeth un preț comparabil, respectiv la un discount apropiat față de valoarea nominală a creditelor de cel din tranzacția Henri din urmă cu un an. În mai 2015, Kruk a anunțat achiziția unui portofoliu neperformant al Piraeus Bank România cu o valoare nominală de 184 mil. euro la un discount de 93,5%, adică pentru un preț de achiziție de 12 mil. euro.

Mandatul de vânzare al portofoliului Elisabeth aparține consultanților Deloitte, care au făcut parte din același trio Deloitte (consultantul vânzătorului) – Piraeus Bank România (vânzător) – Kruk (cumpărător) și la tranzacția Henri derulată anul trecut.

Pe 7 aprilie, reprezentanții Piraeus Bank România declarau în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că ”analizează posibilitatea vânzării unui portofoliu de credite neperformante”, de aproximativ 165 mil. euro, portofoliu format din credite retail și IMM.

Portofoliul Elisabeth este format dintr-un număr total de 8.076 de credite, din care cele acordate persoanelor fizice înseamnă 57,2% din portofoliu, iar cele corporate au o pondere de 42,8%.

Pe tipuri de monedă a creditului, împrumuturile în euro reprezintă 43% din întregul portofoliu, fiind urmate de creditele în franci elvețieni cu 36%, respectiv de cele în lei cu 21%.

Banca a obținut 6,8 mil. euro din administrarea portofoliului în ultimele 15 luni înainte de scoaterea la vânzare a acestui pachet de credite neperformante, cea mai mare parte din bani fiind încasați de pe urma componentei de retail a portofoliului.

Împrumuturile care fac parte din portofoliul scos la vânzare sunt deja în proporție de peste 80% în proceduri de executare silită.

Valoarea a 24 de proprietăți imobiliare constituite colateral pentru 21 credite retail este de circa 0,8 mil. euro. Suma nu include alte active identificate de către executori.

Pe componenta de corporate a portofoliului, valoarea a 46 de proprietăți puse colateral, inclusiv active industriale, comerciale și rezidențiale, este estimată la 1 mil. euro, conform informațiilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Piraeus Bank România își curăță bilanțul prin aceste tranzacții de transfer a pachetelor neperformante.

Banca-mamă din Grecia a anunțat că în perioada octombrie 2015 – martie 2016 și-a redus stocul de credite neperformante cu 1,2 mld. euro. Creditele neperformante sunt o problemă la nivelul tuturor băncilor – mamă din Grecia, discutată cu creditorii externi ai Atenei, printre cei interesați să se implice financiar în achiziția și administrarea acestor active toxice numărându-se investitori instituționali de talia IFC și BERD, respectiv fondul de investiții KKR.

La nivelul lunii martie, subsidiara Piraeus Bank din România avea active de 1,637 mld. euro, credite nete de 743 mil. euro și depozite de 850 mil. euro. Rețeaua număra 120 de unități și 1.384 de angajați, conform raportului trimestrial al băncii-mamă.

Cota de piață a Piraeus Bank România era la finele lunii martie de 1,6% la credite, respectiv 1,2% la depozite.

Anul trecut, Piraeus Bank Grecia a mandatat banca elvețiană de investiții UBS pentru aranjarea unei tranzacții de vânzare a băncii sale din România, așa cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a informat în iunie 2015, însă la finele anului trecut au eșuat negocierile de vânzare către fondul american de investiții JC Flowers.

Constantinos Loizides, directorul pentru dezvoltare internațională al Piraeus Grecia, preciza pe 16 mai pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO la întrebarea dacă în acest moment sunt angajate discuții cu potențiali cumpărători ai subsidiarei locale: ”Vă putem răspunde cu fermitate că nu sunt angajate nici un fel de discuții privind vânzarea subsidiarei din România”.

De cealaltă parte, Kruk este unul dintre liderii pieței administrării portofoliilor de datorii, alături de cehii de la APS, firma poloneză Kredyt Inkaso și firma germană de profil EOS.

Pe 20 mai, Kruk a semnat un acord cu entitățile grupului bancar elen Eurobank pentru achiziția unui portofoliu de creanțe de consum cu o valoare nominală de 597 mil. Euro (aprox.2,6 miliarde RON).

Acest portofoliu este cel mai mare din istoria tranzacțiilor pe piața creanțelor de consum din România, având aproximativ 180.000 de cazuri.

Kruk a anunțat că va investi 46 mil. euro (aprox. 207 mil. lei) în achiziția portofoliului neperformant Ursa, cumpărat alături de IFC. Instituția financiară internațională a alocat un împrumut de circa 20 mil. euro pentru cota sa de investiție în proiect ceea ce indică un preț de achiziție total de 66 mil. euro, respectiv un discount de 89% din valoarea nominală a portofoliului Ursa.

Pe piața de profil, cel mai mare portofoliu scos la vânzare este cel al BCR, cunoscut investitorilor sub denumirea Blue Lake, un pachet de credite neperformante de peste 400 mil. euro, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 5 mai. În acest moment, investitorii interesați de talia APS, Kruk și Kredyt Inkaso au timp să-și pregătească ofertele până la jumătatea lunii iunie, perioada fiind extinsă cu peste o săptămână față de termenul inițial.

Efectele tranzacției Ursa cu credite neperformante de 597 mil. euro. IFC: ”Aceasta este până la ora actuală una dintre cele mai mari tranzacții de credite neperformante acordate persoanelor fizice din România”. Kruk: „Acordul ne va promova organizația în liga jucătorilor financiari de frunte ai lumii”. Avocații de la Țuca Zbârcea & Asociații au lucrat cu IFC în tranzacție, polonezii de la Kruk și-au asigurat intern serviciile de asistență, iar firma de avocatură CMS Cameron McKenna a fost de partea vânzătorului

Lasă un răspuns

Achiziția pachetului de credite neperformante de 597 mil. euro de către Kruk și IFC de la Bancpost și alte subsidiare ale Eurobank, cunoscută investitorilor sub numele de tranzacția Ursa, a implicat echipe de avocați de la firmele Țuca Zbârcea & Asociații, respectiv CMS Cameron McKenna, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Astfel, IFC, divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale și unul dintre cei doi cumpărători, lucrează în această tranzacție cu avocații de la Țuca Zbârcea & Asociații. Echipa condusă de către partenerul Mihai Dudoiu, șeful practicii de Bănci și Finanțe din cadrul firmei de avocatură, are o experiență importantă în domeniul tranzacțiilor locale cu credite neperformante, asistând Deutsche Bank într-o serie de achiziții de astfel de active de la BCR.

Achiziția portofoliului de circa 600 mil. euro al Eurobank de către Kruk și IFC, a doua tranzacție ca mărime din istoria pieței locale de profil, a fost anunțată în premieră pe 2 octombrie 2015 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Cea mai mare tranzacție locală, achiziția unui portofoliu neperformant corporate al BCR de 1,2 mld. euro de către APS, Deutsche Bank și IFC a fost, de asemenea, anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 3 decembrie 2015, anunțul oficial al tranzacției venind pe 22 decembrie 2015.

Kruk va investi în această tranzacție 46 mil. euro, conform părții poloneze. Partenerul investitorului polonez, IFC a anunțat pe propriul său site că a alocat acestei tranzacții un împrumut de 22,78 mil. dolari (circa 20 mil. euro) pentru plata parțială a prețului de achiziție.

Pachetul de creanțe cumpărat este format din credite neperformante negarantate acordate persoanelor fizice din România, au precizat părțile implicate în tranzacție.

„Managementul activ al stocului de credite neperformante constituie prioritatea noastră strategică. În acest scop, am explorat și ne-am implicat în câteva inițiative de minimizare a riscurilor ce vizează o consolidare și mai bună a bilanțului nostru consolidat, precum și a bilanțului consolidat al băncilor noastre afiliate și creșterea profitabilității lor,” a declarat Stavros Ioannou, Director General Adjunct al Eurobank. „Această tranzacție reprezintă încă un exemplu al eforturilor Grupului de a-și micșora rata de credite neperformante, de a reduce costul serviciilor relevante și de a tranzacționa cu operatori economici puternici în condiții compatibile cu strategia creatoare de valoare a Grupului.”

Apostolos Kazakos, directorului general al grupului de strategie al Eurobank, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că nu sunt alte planuri privind derularea unor noi tranzacții cu credite neperformante de către Eurobank în România în acest an. La nivelul României, Eurobank a schimbat recent șeful Bancpost și este în proces de evaluare a unor opțiuni strategice pentru a-și crește expunerea locală, printre soluții una fiind o fuziune cu Banca Românească, subsidiara locală a NBG, potrivit declarațiilor făcute de către Eurobank în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Eurobank a raportat la finele lunii martie pentru România un volum de credite cu întârzieri la plată de peste 90 de zile în valoare de 712 mil. euro. Ponderea acestora ajungea la 31 martie la 31,7%, iar gradul de acoperire cu provizioane era de 67,2%. Portofoliul net local de credite este de 1,7 mld. euro la aceeași dată, potrivit raportului băncii-mamă pentru primul trimestru al acestui an.

Cele patru mari bănci grecești – Alpha Bank, Eurobank, NBG și Piraeus Bank – toate active și în România, se confruntă cu problema unui stoc uriaș de credite neperformante, cotat la circa 110 mld. euro, conform datelor prezentate de cotidianul elen Kathimerini, iar investitori instituționali precum BERD și IFC, respectiv fondul de investiții KKR, s-au arătat dispuse să investească pentru a le ajuta să-și curețe bilanțurile de astfel de active toxice.

Tranzacția Ursa face parte din Programul IFC privitor la Recuperarea Datoriilor și Activelor (PRDA), care constituie o reacție strategică în fața numărului tot mai mare de credite neperformante. La nivel global, PRDA se axeazã pe achiziția și rezolvarea problemei creditelor neperformanter și pe restructurarea întreprinderilor mici și mijlocii. Până în prezent, IFC a investit 1,4 mld. dolari la nivel global pe cont propriu și a mobilizat încă 3,5 mld. dolari de la alți investitori, ceea ce a permis instituțiilor financiare să se debaraseze de credite neperformante în valoare de 30 mld. dolari.

„Aceasta este până la ora actuală una dintre cele mai mari tranzacții de credite neperformante acordate persoanelor fizice din România și reprezintă un pas important spre rezolvarea nivelului tot mai mare de credite neperformante. Prin această tranzacție, IFC susține de asemenea bilanțul consolidat al Eurobank,” a afirmat Manuel Reyes-Retana, șeful Regional IFC pentru Grupul Instituțiilor Financiare din Europa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord.

„Prin mobilizarea finanțării din sectorul privat pentru rezolvarea creditelor neperformante, sporim lichiditățile băncilor locale și asigurăm un flux continuu de fonduri pentru companiile și persoanele care au nevoie de ele”, a adăugat acesta.

Scopul general al Strategiei de Parteneriat de țară a Grupului Bãncii Mondiale pentru România este sã accelereze convergența țãrii cu Uniunea Europeanã, contribuind la reactivarea creșterii economice, la reducerea sărăciei în ritm mai rapid și la susținerea creșterii veniturilor pentru acei 40% din populație cu cele mai mici venituri. Consolidarea sistemului financiar local prin susținerea băncilor în reducerea credite neperformante reprezintã o prioritate strategicã.

„Acordul de azi ne va promova organizația într-o ligă mai înaltă, a jucătorilor financiari de frunte ai lumii. Este un moment deosebit pentru întreaga echipă care lucrează la această tranzacție – tocmai am devenit un partener valoros pentru cele mai mari instituții internaționale, cum este IFC. Actuala tranzacție înseamnă că, în mod cumulativ anul acesta, ne vom depãși suma investițiilor anuale record din România,” a afirmat Piotr Krupa, Director General al Kruk S.A.

Tranzacția Ursa s-a semnat: Kruk și IFC cumpără pachetul cu valoare nominală de 597 mil. euro format din trei portofolii neperformante ale Bancpost, ERB Retail Services IFN și ale unui vehicul de investiții olandez al Eurobank. Investitorul polonez va plăti 46 mil. euro pentru pachetul Ursa, la care se va adăuga finanțarea adusă de către IFC. Prețul total de achiziție al întregului portofoliu se cifrează la circa 66 mil. euro, adică la un discount de circa 89% din valoarea nominală

Lasă un răspuns

ProsperoCapital Sarl, un vehicul de investiții din Luxemburg al firmei poloneze de administrare a creanțelor Kruk, a semnat astăzi un acord privind achiziția unui pachet de credite neperformante ale Eurobank, cu o valoare nominală totală de 597 mil. euro.

La această valoare, tranzacția Ursa devine a doua din istoria pieței locale de credite neperformante după tranzacția Tokyo, semnată în decembrie 2015 pentru vânzarea unui portofoliu neperformant BCR de 1,2 mld. euro către APS, Deutsche Bank și IFC.

Acordul semnat astăzi vizează preluarea a trei portofolii de creanțe de la entități ale Eurobank din România – Bancpost, ERB Retail Services IFN, respectiv cu subsidiara olandeză a grupului elen, ERB New Europe Funding II B.V.

Investiția va fi realizată de un consorțiu din care fac parte IFC, divizia de investiții a Băncii Mondiale, și de InvestCapital Malta Ltd, subsidiară a grupului polonez Kruk.

Kruk va investi în acest proiect 46 mil. euro. Pe lângă Kruk, IFC va participa la finanțarea tranzacției. Potrivit datelor făcute publice de către IFC, instituția financiară internațională a alocat un împrumut de 22,78 mil. dolari (circa 20 mil. euro).

Tranzacția a fost anunțată de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 2 octombrie 2015. Pe 19 mai, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO anunța că semnarea va avea loc în jurul datei de 20 mai și că IFC împreună cu Kruk au avut o ofertă acceptată pentru un pachet de credite de 597 mil. euro.

Încheierea tranzacției are nevoie de aprobarea Consiliului Concurenței din România. Preluarea pachetului de creanțe Ursa va avea loc după primirea avizului Consiliului Concurenței și plata prețului.

Condițiile precedente ale acordului trebuie îndeplinite până la 1 august. Conform acordului semnat, cumpărătorul va trebui să suporte plata unei penalități de 6,8 mil. euro către vânzători în cazul unui refuz al cumpărătorului de a închide tranzacția din alte motive decât greșeli imputabile vânzătorilor sau a intervenției unui caz de forță majoră.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a publicat pe 19 mai informația că pachetul Ursa pe care Kruk și IFC îl preiau de la proprietarul Bancpost are o valoare nominală de 597 mil. euro. Unul din cele trei portofolii neperformante are o valoare brută de 170 mil. euro, despre care Eurobank spune într-un document emis pe 17 mai că este format din credite de consum negarantate.

Kruk a cumpărat anul trecut portofoliul neperformant Henri de la Piraeus Bank România de 184 mil. euro la un preț de 12 mil. euro, adică la un discount de 93,5% față de valoarea nominală.

Pe piața managementului de credite neperformante, Kruk, Kredyt Inkaso (Polonia), APS (Cehia) și EOS (Germania) au cele mai solide portofolii sub administrare.

Bancpost este ca și alte subsidiare ale băncilor elene în proces de restructurare și de resetare. Eurobank a selectat pe bancherii de investiții de la HSBC să evalueze operațiunile din România și din alte piețe pentru a stabili opțiunile strategice.

Recent, directorul de strategie al grupului Eurobank, Apostolos Kazakos, a declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că o potențială tranzacție cu NBG, proprietarul Banca Românească, este una dintre opțiuni pentru a-și întări prezența în România.

Bancpost are o cotă de piață după active de 3% în timp ce Banca Românească deține o cotă de circa 1,8% din piața bancară locală.

Activitatea subsidiarei locale a National Bank of Greece este susținută de către banca -mamă, care precizează în raportul său anual pe 2015 că majoritatea subsidiarelor sale își asigură singure finanțarea necesară, cu excepția Banca Românească, care a primit circa 450 mil. euro de la NBG prin tranzacții interbancare.

Eurobank Ergasias, proprietarul Bancpost, a înființat anul trecut o unitate special dedicată administrării portofoliilor de credite neperformante la nivelul grupului (TAG – Trouble Assets Group), care supervizează unități de profil autonome în cadrul subsidiarelor sale din Europa de Est.

Șeful grupului de gestionare a activelor cu probleme, Constantinos Vousvounis, este membru al Comitetului pentru planificare strategică și îi raportează direct lui Fokion Karavias, directorul general executiv al Eurobank Ergasias.

La nivelul băncii elene, au fost plasate sub administrarea TAG expuneri de 21 mld. euro, de care se ocupă aproximativ 2.600 de oameni, din care 970 sunt personal extern, format din avocați, angajați ai firmelor de colectare de creanțe și alți specialiști în managementul datoriilor.

În bilanțul Eurobank Ergasias, efectul de balast vine de la stocul mare de credite neperformante acumulat în piața grecească. Băncile grecești au acum expuneri neperformante uriașe, de circa 110 mld. euro și își propun să reducă acest nivel către 65-70 mld. euro până în 2018, informează publicația elenă Kathimerini.

La finele primului trimestru al anului, Eurobank raporta pentru România active de 2,98 mld. euro, împrumuturi nete de 1,76 mld. euro, depozite de 1,85 mld. euro la o rețea de 147 de agenții și 7 centre de afaceri, deservite de un personal de 2.222 de angajați.

Profitul Eurobank în România la finele lui martie era de 6 mil. euro.

Pe 16 mai, Philippos Karamanolis a preluat postul de Președinte Executiv al Bancpost, și poziția de Country CEO al Grupului Eurobank în România,înlocuindu-l pe George Georgakopoulos. Karamanolis a lucrat în Bancpos în perioada 2005 – 2008 ca Vicepreședinte Executiv, iar de atunci a fost Președinte al Comitetului Executiv al Eurobank Serbia.

Pe 22 decembrie 2015, Eurobank Ergasias a vândut 80% din acțiunile firmei de asigurări Eurolife ERB Insurance Group Holdings S.A. către canadienii de la Fairfax Financial Holdings Limited pentru care au primit 316 mil. euro în numerar.

Astfel, Eurobank Ergasias a rămas numai cu 20% din compania de asigurări activă în Grecia și România.

Acțiunile Bancpost sunt acum împărțite de Eurobank Ergasias SA cu 93,78141% și alți acționari cu 6,21859%, din care ERB New Europe Holding BV are 5,36534%.

Kruk și IFC semnează tranzacția Ursa de vânzare de credite neperformante ale Bancpost. Polonezii anunțau la finele lui aprilie că oferta înaintată cu IFC a fost aprobată pentru achiziția unui portofoliu neperformant de 597 mil. euro. Proprietarul Bancpost spune că va semna în luna mai vânzarea unui portofoliu de 170 mil. euro. Eurobank: ”Vom semna și vom anunța curând. Nu avem alte planuri de vânzare de portofolii neperformante în România în acest an”

Lasă un răspuns

Firma poloneză de administrare a creanțelor Kruk și International Finance Corporation se pregătesc să semneze zilele acestea achiziția unui pachet de credite neperformante ale Bancpost, cunoscut investitorilor sub denumirea de tranzacția Ursa, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Eurobank Ergasias, proprietarul Bancpost, a publicat pe 17 mai informația potrivit căreia are în curs de execuție vânzarea unui portofoliu neperformant negarantat de credite de consum cu o valoare brută de 170 mil. euro către un consorțiu din care fac parte o firmă regională de administrare a creanțelor și o instituție supra-națională. Părțile au agreat asupra tuturor termenilor, iar semnarea va avea loc în mai 2016, se mai arată în documentul băncii elene.

Cumpărătorii acestui portofoliu ar fi Kruk și IFC, susțin surse din piață, care adaugă că acesta este o bucată din portofoliul Ursa scos la vânzare în 2015 de către proprietarul Bancpost. Sursele citate susțin că semnarea tranzacției Ursa va avea loc în aceste zile, iar un anunț în acest sens ar putea veni chiar în jurul zilei de vineri, 20 mai.

Pe de altă parte, Kruk a informat bursa de la Varșovia pe 27 aprilie că împreună cu International Finance Corporation, divizia de investiții a Băncii Mondiale și unul dintre cei mai activi finanțatori de achiziții de credite neperformante, ”au primit aprobarea ofertei în cadrul unui proiect de investiții pe piața românească”. ”Oferta a fost aprobată sub condiția agreării și semnării unui acord de cumpărare. Valoarea nominală a portofoliului neperformant de credite este de circa 597 mil. euro sau 2,6 mld. zloți la cursul mediu al Băncii Naționale a Poloniei din 27 aprilie 2016”, au precizat reprezentanții Kruk.

La o astfel de valoare nominală, tranzacția derulată de Kruk și IFC va deveni a doua din istoria pieței locale de tranzacții cu credite neperformante, după tranzacția Tokyo, în curs de finalizare după semnarea în decembrie 2015 a vânzării unui portofoliu neperformant BCR de 1,2 mld. euro.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO când Bancpost va semna tranzacția Ursa cu Kruk și IFC și care este valoarea finală a portofoliului, Apostolos Kazakos, directorul general al grupului de strategie al Eurobank a declarat pe 16 mai: ”Vom semna și vom anunța curând. Nu sunt alte planuri de vânzare (a altor portofolii neperformante Bancpost în acest an – n.r.)”.

Pentru tranzacția Ursa, IFC a alocat deja o finanțare de 22,78 mil. dolari (20 mil. euro) destinată plății prețului de achiziție. Inițial, IFC își propunea să aloce o finanțare de până la 35 mil. euro în condițiile în care se aștepta ca prețul de achiziție să fie sub 65 mil. euro.

Dacă se mențin proporțiile inițiale luate în calcul de către IFC prețul de achiziție al portofoliului neperformant vizat de către Kruk și IFC la Bancpost s-ar situa sub nivelul de 40 mil. euro.

Compania de proiect a Kruk pentru achiziția portofoliului se numește ProsperoCapital S.a.r.l și este înregistrată în Luxemburg.

Portofoliul de credite neperformante Ursa este constituit din împrumuturi de retail (aproximativ 80% din total) și credite colaterizate acordate IMM-urilor din sectoare precum agricultură, construcții, comerț și transporturi.

Pe baza portofoliului indicativ, cele mai multe credite neperformante acordate IMM-urilor sunt de așteptat să fie în proceduri judiciare, iar asta înseamnă riscuri în obținerea și vânzarea garanțiilor aduse colateral la creditele respective, potrivit datelor prezentate de către IFC.

Vânzarea portofoliului Eurobank Ergasias vizează subsidiara sa din România, Bancpost, și active aparținând IMM-urilor mutate pe un vehicul special creat pentru derularea tranzacției.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 2 octombrie 2015 despre structura portofoliului neperformant vizat de Kruk și IFC, respectiv de finanțarea pregătită de IFC.

Kruk este lider al pieței locale de administrare a portofoliilor neperformante de retail și investește într-o gamă variată de astfel de active.

Kruk a cumpărat anul trecut portofoliul neperformant Henri de la Piraeus Bank România de 184 mil. euro la un preț de 12 mil. euro, adică la un discount de 93,5% față de valoarea nominală.

Pe piața managementului de credite neperformante, Kruk, Kredyt Inkaso (Polonia), APS (Cehia) și EOS (Germania) au cele mai solide portofolii sub administrare.

Bancpost are o cotă de piață după active de 3% în timp ce Banca Românească deține o cotă de circa 1,8% din piața bancară locală.

Operațiunile internaționale ale Eurobank Ergasias înregistrau la 30 septembrie 2015 credite cu întârziere la plată de peste 90 de zile în valoare de 1,576 mld. euro, din care aproape jumătate provin din România, cu 738 mil. euro.

Profitul Eurobank în România la finele lui martie era de 6 mil. euro.

Astfel, Eurobank Ergasias a rămas numai cu 20% din compania de asigurări activă în Grecia și România.

Acțiunile Bancpost sunt acum împărțite de Eurobank Ergasias SA cu 93,78141% și alți acționari cu 6,21859%, din care ERB New Europe Holding BV are 5,36534%.

Tranzacția Blue Lake: Ofertele indicative pentru portofoliul neperformant al BCR cu credite ipotecare de circa 400 mil. euro, așteptate la începutul lunii iunie. Kruk, printre investitorii interesați de achiziție

Lasă un răspuns

Tranzacția Blue Lake, care vizează vânzarea unui portofoliu neperformant al BCR cu credite ipotecare de circa 400 mil. euro, așteaptă oferte indicative la începutul lunii iunie, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Printre investitorii interesați de achiziția portofoliului se află firma poloneză de colectare de creanțe Kruk. De asemenea, Kredyt Inkaso și APS ar putea fi pe lista potențialilor cumpărători.

Portofoliul Blue Lake este, la ora actuală, una dintre cele mai mari tranzacții locale de pe piața creditelor neperformante. În paralel, în atenția investitorilor este și tranzacția Elisabeth, cu un portofoliu neperformant al Piraeus Bank România cu o valoare nominală de 164,2 mil. euro, format din credite retail și corporate.

BCR, cel mai mare vânzător de portofolii neperformante, a semnat în decembrie 2015 cea mai mare tranzacție de vânzare pe piața de profil, cu tranzacția Tokyo, prin care consorțiul format de Deutsche Bank, APS și IFC preiau un portofoliu neperformant de 1,2 mld. euro.

Rata creditelor neperformante înregistrată de BCR a scăzut la 19,5% la finele primului semestru comparativ cu 25,6% în martie 2015, datorită eforturilor de reducere a portofoliului de credite cu probleme şi a îmbunătățirii calității portofoliului de credite performante. Gradul de acoperire a creditelor neperformante a ajuns la 78,4% în martie 2016.

Cea mai mare bancă locală după active, aflată în portofoliul grupului austriac Erste, a raportat un profit net de 315,1 mil. lei (70,2 mil. euro) în primul trimestru al acestui an, susținut de recuperări consistente ale unor credite neperformante precum şi de îmbunătățirea calității portofoliului.

În perioada iulie 2014 – aprilie 2016, BCR a fost cel mai activ vânzător de portofolii neperformante. În iulie 2014, a vândut un portofoliu neperformant cu valoare nominală de 1 mld. lei (peste 220 mil. euro) către Deutsche Bank și APS.

În ianuarie 2015, subsidiara locală a grupului austriac Erste a vândut portofoliul Saturn cu o valoare nominală de peste 400 mil. euro către Deutsche Bank și APS, tandemul care și-a confirmat constant postura de cumpărător preferat de către băncile austriece Erste și Volksbank.

De asemenea, BCR a mai vândut recent un portofoliu neperformant de circa 500 mil. lei către APS.

În ceea ce privește echipa de consultanți, BCR mizează constant în astfel de tranzacții de vânzare pe serviciile PwC, respectiv pe asistența juridică a casei austriece de avocatură Schoenherr.

În 2015, România a fost cea mai activă piață de portofolii neperformante din regiunea Europei Centrale și de Est, cu tranzacții încheiate pe acest segment de minim 1,5 mld. euro, în timp ce vânzări privind portofolii de circa 2,6 mld. euro sunt acum în derulare, conform datelor centralizate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Investitorii plătesc pentru portofoliile neperformante locale între 0,5 și 19 eurocenți în funcție de colateralul atașat garanției și nivelul veniturilor generat de portofoliu înainte de a fi scos la vânzare. De regulă, portofoliile neperformante sunt mai ieftine față de cele performante, iar în rândul celor neperformante, portofoliile de retail sunt cotate mai ieftin, iar cele corporate mai scump, însă diferența de preț poate surveni și de pe urma vechimii portofoliului sau a interesului generat printre investitori.

Polonezii de la Kruk România în consorțiu cu International Finance Corporation se pregătesc să semneze tranzacția Ursa privind achiziția unui portofoliu de credite neperformante scos la vânzare anul trecut de proprietarul Bancpost, banca grecească Eurobank Ergasias. IFC va finanța parțial prețul de achiziție cu un împrumut în valoare de 22,78 mil. dolari

Lasă un răspuns

Firma poloneză specializată în recuperarea creanțelor Kruk România SRL în consorțiu cu International Finance Corporation (IFC) se pregătesc să semneze tranzacția Ursa, prin care banca elenă Eurobank Ergasias – proprietarul Bancpost – a scos la vânzare un portofoliu de credite neperformante.

IFC, divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale, a aprobat încă din noiembrie 2015 un împrumut în valoare de 22,78 mil. dolari (20,76 mil. euro) destinat finanțării parțiale a prețului de achiziție, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Inițial, instituția financiară internațională estima investiția sa în tranzacție sub plafonul de 35 mil. euro, în condițiile în care prețul final pentru achiziția portofoliului Ursa era cotat sub 65 mil. euro. Valoarea nominală a portofoliului Ursa a fost estimată în jurul a 600 mil. euro.

Mărimea portofoliilor bancare neperformante fluctuează însă uneori pe măsură ce discuțiile cu investitorii interesați avansează astfel că pot apare ajustări față de valorile inițiale. Astfel ajustarea finanțării IFC față de estimările inițiale în cadrul acestei tranzacții indică un preț de achiziție mai mic, în jurul a 38 mil. euro dacă se păstrează ponderea finanțării IFC în total preț. Acest lucru poate sugera o reducere semnificativă a portofoliului vândut în cadrul tranzacției Ursa. O altă posibilitate ar putea fi și obținerea unui discount mai mare față de așteptările inițiale.

Vânzarea portofoliului Eurobank Ergasias vizează subsidiara sa din România, Bancpost, și active aparținând IMM-urilor mutate pe un vehicul special creat pentru derularea tranzacției.

Tranzacția Ursa este coordonată de la Atena de către Eurobank și o execută pe cont propriu (in house), fără să-și fi angajat un consultant specializat, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

„Referitor la vânzarea potențială a portofoliilor de credite neperformante selectate, suntem într-adevăr în discuții avansate cu parteneri importanți, dar așa cum puteți aprecia suntem sub efectul unui acord strict de confidențialitate și nu putem da mai multe informații nici dacă am vrea acest lucru” a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Apostolos Kazakos, Director General în cadrul grupului de strategie al Eurobank Ergasias SA.

În bilanțul Eurobank Ergasias, efectul de balast vine de la stocul mare de credite neperformante acumulat în piața grecească. Operațiunile internaționale ale Eurobank Ergasias înregistrau la 30 septembrie 2015 credite cu întârziere la plată de peste 90 de zile în valoare de 1,576 mld. euro, din care aproape jumătate provin din România, cu 738 mil. euro, potrivit unei prezentări a băncii din noiembrie 2015.

Problema administrării creditelor neperformante de către cele patru bănci grecești este un subiect cu greutate în discuțiile Atenei cu creditorii săi internaționali, și în special cu Uniunea Europeană și Banca Centrală Europeană pentru că afectează nivelul de lichiditate, profitabilitatea și implicit, redresarea acestora cu efect asupra întregii economii elene.

Cabinetul condus de Alexis Tsipras este presat de creditorii internaționali, care au acordat anul trecut un nou program de salvare al Greciei cu împrumuturi de 86 mld. euro, să facă privatizări de active strategice deținute de stat. Consultanții de la PwC prognozează că piața de fuziuni și achiziții din Grecia, de 1,4 mld. euro în 2015, va ajunge la aproximativ 7 mld. euro în 2016, pe fondul privatizărilor și a vânzărilor de active ale băncilor grecești.

Băncile grecești nu pot să vândă pe piața elenă credite neperformante, notează publicația elenă de afaceri Kathimerini, subiectul fiind unul deschis în negocierile cu reprezentanții structurilor europene.

Din cele patru bănci elene, Alpha Bank și Eurobank Ergasias sunt singurele care au reușit la finele anului trecut să-și majoreze capitalul prin atragerea de bani de la investitori privați.

Eurobank Ergasias derulează, ca și celelalte bănci grecești, programe de vânzare de active prin care să-și reducă expunerile externe și să facă mai profitabile operațiunile din piața de origine. În acest context, pentru a-și limita expunerile și pentru a descărca bilanțurile unora dintre subsidiare în vederea evitării impunerii din partea băncilor centrale de cerințe privind aducerea de bani proaspeți, băncile grecești și nu doar ele, au mutat active performante și neperformante pe vehicule de investiții înregistrate în jurisdicții fiscale mai favorabile, precum Luxemburg, Cipru sau altele.

Astfel, Eurobank Ergasias a rămas numai cu 20% din compania de asigurări activă în Grecia și România.

Pe piața românească, principalul pilon al grecilor este Bancpost, bancă situată în top 10 după active la finele anului 2014, conform datelor BNR, cu o cotă de piață de 3,1%.

Subsidiara locală a Eurobank a raportat la 30 septembrie 2015 un profit net de 6,7 mil. euro și active totale de 3,1 mld. euro, în scădere. Portofoliul brut de credite a scăzut la 2,34 mld. euro, pe același trend fiind și depozitele care au ajuns la 1,608 mld. euro.

Acțiunile Bancpost sunt acum împărțite de Eurobank Ergasias SA cu 93,78141% și alți acționari cu 6,21859%, din care ERB New Europe Holding BV are 5,36534%.

Ignaczak, directorul Kruk România: ”Am făcut până acum peste 100 de tranzacții cu credite neperformante în România din 2007 încoace. Vrem să ne păstrăm poziția de lider pe piața creditelor de consum neperformante”. Cea mai mare achiziție locală a polonezilor este pachetul Piraeus Bank România de 184 mil. euro, vândut cu 12 mil. euro la un discount de 93,5%. Vânzările de portofolii de datorii s-au triplat în România anul trecut până la 2,2 mld. euro, iar tendința de creștere continuă. Cifrele Kruk privind piața locală a tranzacțiilor cu credite neperformante

Lasă un răspuns

Kruk România, subsidiara locală a grupului polonez Kruk specializat în colectarea de creanțe, a realizat cea mai mare tranzacție locală cu credite de consum neperformante negarantate prin achiziția unui portofoliu de datorii de la Piraeus Bank România. Vânzarea de către Piraeus Bank România a unui portofoliu de credite neperformante de până la 200 mil. euro, tranzacție aranjată de Deloitte, a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 3 martie.

Pachetul de credite cu valoare nominală de circa 185 mil. euro, cumpărat cu circa 12 mil. euro la un discount de 93,5%, este cea mai mare tranzacție a celor de la Kruk din lista de peste 100 de tranzacții realizate în România din 2007 până acum, a declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Tomasz Ignaczak, director general al Kruk România. Alte tranzacții pe piața de profil s-au realizat la discounturi estimate între 85% și până la 95%.

”Tranzacția cu Piraeus Bank România este cea mai mare achiziție de pe piața portofoliilor de credite neperformante de consum negarantate. Noi am făcut în România din 2007 până acum peste 100 de tranzacții cu portofolii de datorii și cea cu Piraeus Bank România este cea mai mare achiziție locală făcută de noi. Cea mai mică viza preluarea unui pachet de credit cu o valoare nominală în jurul a 1 milion de lei”, explică Ignaczak.

”Piața tranzacțiilor cu credite neperformante va crește în 2015. Noi suntem implicați acum în până la zece tranzacții, aflate în diferite stadii. Pe segmentul nostru de afaceri, vrem să ne menținem lideri cu o cotă de piață de aproximativ 30%”, susține polonezul.

Kruk estimează că în 2014 a înregistrat o cotă de piață de 38% pe piața creditelor de consum neperformante.

Vânzarea portofoliului de datorii al Piraeus Bank România a fost o tranzacție aranjată în acest an de către consultanții de la Deloitte, care astfel au câștigat primul mandat major pe o piață în care până acum pe tranzacțiile mari de profil derulate de Volksbank și BCR în 2014 au fost vizibili cei de la PwC. Cea mai mare tranzacție de pe piața de profil este derulată în prezent pe piață de către BCR în cadrul operațiunii cu nume de cod Neptun.

Fazele tranzacției de vânzare de credite neperformante a Piraeus Bank România – lansarea licitației, depunerea ofertelor, analiza de tip due dilligence, negocierea contractului și semnarea acestuia – s-au derulat într-un interval de 2 – 3 luni, conform informațiilor din piață disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Piraeus Bank România nu a răspuns până acum solicitărilor de informații pe marginea acestei tranzacții, iar reprezentanții Kruk nu au dorit să intre în astfel de detalii privind tranzacția din motive de confidențialitate.

”La tranzacția cu Piraeus Bank România, echipa noastră a cuprins cinci oameni din biroul din România și alți trei oameni de la biroul din Polonia”, a precizat șeful Kruk România, care afirmă că pentru acest proiect nu au fost angajați consultanți externi sau firme de avocatură. Avocații de la Reff & Asociații au asigurat consultanța juridică a vânzătorului, Piraeus Bank România.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO dacă Kruk este interesată de tranzacția de vânzare a celui mai mare portofoliu de datorii locale de către BCR, reprezentantul firmei poloneze a răspuns: ”Nu pot confirma sau comenta pe acest subiect”.

Kruk România a raportat pentru 2013 venituri totale de 48,1 mil. lei (10,9 mil. euro) și un profit net de circa 32.000 lei (peste 7.000 euro) la un personal mediu angajat de 336 de oameni, conform ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor.

Piața datoriilor ipotecare, motor de creștere în anii următori. Kruk: În anii următori, vom fi activi pe tranzacțiile cu portofolii de credite neperformante ipotecare și corporative

Valoarea nominală a portofoliilor de datorii vândute și externalizate pentru administrare de către bănci și alte entități de pe piața românească a fost anul trecut de 13,8 mld. zloți (3,3 mld. euro, calculate la cursul mediu anual de 4,1852 zloți comunicat de Banca Centrală a Poloniei – n.r.), conform estimărilor grupului Kruk.

Față de 2013, înseamnă o dublare a pieței, având în vedere că datele Kruk indică 7,2 mld. zloți (1,7 mld. euro, calculat la cursul mediu anual de 4,1975 zloți la euro comunicat de Banca Centrală a Poloniei pentru 2013).

Aproximativ două treimi din această piață este reprezentată de valoarea nominală a portofoliilor de datorii vândute, care anul trecut s-a ridicat la 9,1 mld.zloți (2,2 mld. euro) față de 2,8 mld. zloți (0,7 mld. euro) în 2013. Dacă ne uităm la vânzarea portofoliului Volksbank România de 495 mil. euro, constatăm că cea mai mare tranzacție de profil de anul trecut a avut o pondere de 22% în total piață.

Felia portofoliilor de datorii externalizate pentru administrare s-a ridicat în 2014 la 4,6 mld. zloți (1,1 mld. euro), în creștere ușoară față de anul anterior, când valoarea era de 4,4 mld. zloți (1,05 mld. euro).

”Disponibilitatea portofoliilor de datorii pe piața românească a fost afectată material de tranzacțiile mari de credite corporative și ipotecare, cu o valoare nominală totală de 5,1 mld. zloți (1,2 mld. euro) , respectiv 1,8 mld. zloți (0,4 mld. euro). Piața datoriilor ipotecare s-ar putea extinde substanțial în anii următori, urmând modelul de creștere văzut anterior în Polonia”, afirmă Ignaczak.

Acesta adaugă că Kruk și-a asigurat o licență importantă și că este pregătit să cumpere portofolii ipotecare de pe piața locală.

”În anii următori, grupul intenționează să urmeze o abordare activă pe piețele de credite neperformante ipotecare și corporative (ale companiilor – n.r.)”, afirmă șefuk Kruk România.

Anul trecut, cheltuielile Kruk cu portofoliile de datorii din România au fost de 95 mil. zloți (22,7 mil. euro), din care 93 mil. zloți au fost dați pe portofolii de credite de consum neperformante.
În 2013, polonezii au cheltuit mai mult, circa 133 mil. zloți (31,8 mil. euro).

Grupul Kruk a preluat anul trecut în administrare portofolii de datorii din România cu o valoare nominală de 350 mil. zloți (circa 84 mil. euro) față de 320 mil. zloți (76 mil. euro) în 2013.
”Piața administrării datoriilor din România este mai puțin fragmentată decât în Polonia, chiar și așa numărul entităților interesate de achiziția de portofolii de datorii este în creștere”, a spus Tomasz Ignaczak.

Pe piața recuperării de creanțe comerciale și a administrării datoriilor, Kruk activează alături de alte firme specializate precum Kredyt Inkaso (Polonia), APS (Cehia), francezii de la Coface sau EOS KSI, firmă cu rădăcini germane.

Bazele grupului Kruk au fost puse în urmă cu circa 17 ani de către polonezul Piotr Krupa, care este și acum cel mai mare acționar cu un pachet de 12%. Alți acționari majori ai afacerii sunt fondurile gestionate de ING (10%), Aviva (9,8%) și Generali (9%).

În 2003, administratorul polonez de fonduri de investiții Enterprise Investors, care are în România afaceri precum lanțul de magazine Profi sau producătorul de BCA Macon Deva, a investit 21 mil. dolari în Kruk. În 2007, Kruk a intrat în România. În 2011, Kruk a fost listat pe bursa de la Varșovia, iar valoarea bursieră a companiei este acum de 2,8 mld. zloți (circa 680 mil. euro). Are operațiuni în Polonia, România, Cehia, Slovacia și Germania.

În 2014, Kruk a raportat un profit net de 152 mil. zloți (36 mil. euro) la venituri de 488 mil. zloți (116 mil. euro). Achizițiile de portofolii bancare neperformante din regiune se realizează la prețuri reprezentând între 5% și 25% din valoarea nominală a creditelor vândute.