Arhive etichete: KPMG

Sursa: MIRSANU.RO.

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

„Cand vorbim despre aceste rapoarte de sustenabilitate, ca vorbim despre CSRD (Corporate Sustainability Reporting Directive) sau SFDR (Sustainable Finance Disclosure Regulation) adica din perspectiva companiilor sau din cea a institutiilor financiare sau la momentul acesta despre NFRD (Non-Financial Reporting Directive) – declaratia nonfinanciara, care acum se face an financiar 2025 cu raportare din 2026, lumea se uita probabil ca ar fi o zona de timp suficient, dar nu este suficient. O sa vina imediat. Dar si cand vorbim despre partea de nonfinanciar care este aferenta exercitiului financiar, vorbim despre o colectare corecta de date pentru a face acea declaratie de sustenabilitate”, a declarat Nicoleta Mihai, Associate Partner, Head of Restructuring & Insolvency la KPMG Romania, in cadrul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO

„Inca nu sunt vazute efectele ESG in zona de restructurare si insolventa, dar ea capata o importanta foarte mare”, a punctat consultantul KPMG.

„Sunt 3 driveri importanti, si nu as vorbi de insolventa, as vorbi de procesele de turnaround (restructurare) – managementul, lichiditatea si strategia. Mai sunt si alti factori, sunt 6 in total”, afirma Nicoleta Mihai.

Potrivit acesteia, un studiu OECD pe Romania vorbea despre faptul ca educatia financiara lipseste cu desavarsire in zona antreprenoriatului si de acolo pleaca tot.

„Ca sa dau un exemplu, daca astazi o companie mare intra in procedura de insolventa datorita unui eveniment care ii determina acea stare de dificultate chiar si temporara, un manager de restructurare nu are timp sa faca procesul acesta cap – coada. Lui ii trebuie o cuantificare imediata pentru ca lichiditatea, cash managementul, este cel mai important lucru”, a subliniat consultantul KPMG.

„In momentul in care tu trebuie sa pui o cifra acolo, care este impactul si ea nu a ajuns pentru ca nu ai inceput un proces la timp sa ajungi si la o cuantificare, aici intra in urmatorul conflict – stakeholderii cand o sa se uite, o sa se uite din punct de vedere al protectiei garantiei lor si atunci se pune intrebarea – Ce sa decid? Sa decid ca aloc o parte din ce ar fi trebuit sa imi revina mie ca si creditor bancar din garantia respectiva pentru acest proces ESG? Iar daca da – cat este acest lucru? Iar timpul este esential.”, explica Nicoleta Mihai.

„In zona de insolventa o sa vedem probabil in viitorul apropiat un impact mult mai mare pentru ca firmele sunt <<mancate>> de cash de cel putin 5 ani. Noi vedem lucrul acesta din 2019, dar a venit criza, s-au acordat toate facilitatile fiscale, bancile au fost rezonabile si au acordat esalonari, au acordat perioade de gratie, au avut mult aport in zona de a sprijini business-urile. Dar s-au terminat lucrurile acestea, lucrurile au revenit la normal, consumul pare sa se fi intors la vechile obiceiuri dinainte de 2019. Nu mai exista necesitatea din zona bancara sau din cea de fond de investitii”, sustine consultantul KPMG.

„Si fondurile de investitii care au intrat si suntem in perioada aceasta 2021 – 2022, ele erau pe exit, daca nu au avut ce sa traga din cadrul companiei respective au fost fortate sa prelungeasca acest termen, ele au fost <<sifonate>> pentru ca la randul lor au aceasta obligatie de a raspunde investitorilor sau de a fi pregatite la simpla cerere sa restituie investitorilor banii”, a adaugat Nicoleta Mihai.

„Cand incepem sa vorbim despre zona de turnaround, vorbim despre companiile care intra intr-o subperformanta, fie ca i s-a intamplat ceva pe lantul valoric, fie ca este vorba despre un litigiu, fie ca vine din zona in care o taxa a fost nu foarte bine interpretata de legislatie, a lasat un dubiu, iar aplicabilitatea s-a facut intr-un fel. Apoi trece timpul si organul fiscal ii da o anumita interpretare si sunt aspecte legate de crearea unei datorii, care se creeaza pe mai multi ani in spate. Acela este un moment care poate fi prevazut daca incepi sa iti verifici strategiile si managementul adecvat. Astea sunt ingredientele unui inceput de turnaround de operatiuni care sunt strategice, operatiuni pe care le vezi atat financiar, cat si operational”, detaliaza ea.

„In zona de restructurare prin insolventa si insolventa, vom vedea mai putin aceste masuri de ESG bine conturate. Nu inseamna ca nu au un impact, pot sa aiba un impact foarte mare, dar nu ne asteptam sa le intalnim. Insa as atrage atentia asupra celuilalt aspect, partea de preventie”, sustine consultantul KPMG.

Unde pot aparea efecte ESG asupra fluxului de lichiditati administrat de catre companii?

„Trebuie sa ne uitam la lucrul acesta, as mentiona doar un domeniu care poate sa fie afectat pentru ca nu se stie exact de cand a inceput si acesta este zona de real estate rezidential”,  este de parere Nicoleta Mihai.

„In momentul in care intri intr-o astfel de companie, cand te uiti la cumparator acolo se intampla o restructurare. Restructurarea inseamna in principal ca acea companie sa poata sa revina la normal intr-o perioada de 4 ani, cat ii ofera legea aceasta posibilitate. Trebuie sa tragi o concluzie – daca se poate duce intr-o zona de restructurare sau nu.”, explica aceasta.

„Cumparatorul, consumatorul este cel care iti cumpara un apartament la momentul acesta, daca cineva din real estate intra intr-o zona de insolventa, acolo se intampla urmatorul lucru – fie exista sanse de restructurare, fie se trece la o lichidare. Daca exista sansa  de restructurare, asta inseamna ca intr-o perioada stabilita de acel plan trebuie sa ajungi sa faci restructurarea acelei companii. Daca la capatul celalalt ai consumatorul, cel care vine si spune am nevoie de un apartament, pentru acel apartament inseamna o finantare in spate de cele mai multe ori”, adauga Nicoleta Mihai.

„Primul lucru de care te intreaba un investitor sau in general e vorba de o finantare bancara – casa pe care vrei sa o cumperi este verde? Si daca este verde, intram mai departe intr-o zona in care costul de finantare e diferit. Prin urmare, daca vorbim despre o restructurare in care imi continui proiectele pe entitatea pe care o am ca si dezvoltator ca sa ajung sa vand acele apartamente asta inseamna ca trebuie sa corespund tuturor normelor, inclusiv la aceasta componenta”, a punctat consultantul KPMG.

„La capatul celalalt, daca vreau sa vand ordonat, cineva oricum vine sa ma intrebe care este clientul tau, si clientul tau este tanarul care are o cerere de cumparare a unei locuinte si el ca sa poata sa faca lucrul acesta trebuie sa duca date concrete bancii ca sa primeasca finantarea in timp util. Nu util pentru el poate, ci util pentru tine dezvoltator pentru ca tu trebuie sa vinzi foarte repede, sa recuperezi banii si sa-i dai investitorilor sau creditorilor care sunt in cadrul procedurii. Asta cand vorbim de o restructurare sanatoasa”, sustine Nicoleta Mihai.

„Cand vorbim despre alte moduri de restructurare care inseamna iau ce este bun intr-o companie si duc in alta parte si restul intra intr-o anumita lichidare si acolo vorbim despre urmatorul lucru ce este bun acolo este conform? Ca sa poata sa mearga in piata. Daca nu, asta inseamna ca este o pierdere pentru toata lumea. Acolo se intampla un haircut foarte mare.”, a mai spus Nicoleta Mihai, Associate Partner, Head of Restructuring & Insolvency la KPMG Romania, in cadrul panelului ESG in Retail si Servicii al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

Sursa: jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Curentul ESG vine din 2025 cu noi valuri catre companii, pragul companiilor care sunt obligate sa vina cu rapoarte de sustenabilitate in 2026 pentru situatia aferenta anului viitor fiind coborat pana la o cifra de afaceri anuala de peste 10 mil. Euro. Banii cu adresabilitate ESG pentru companii sunt disponibili in mai multe formate si pot veni pe canale de finantare diferite dinspre institutii financiare internationale, banci, investitori cu apetit pentru emisiuni de obligatiuni sau fonduri de private equity. Acesti bani au generat un pipeline de tranzactii cu active verzi din ce in ce mai solid pe piata de energie, pe pietele de capital sau pe piata de finantare bancara pentru companii. Insa, fenomenul ESG vine la pachet si cu costuri care nu sunt absorbite de catre piata, ale carei prioritati sunt randamentele obtinute in final de catre investitori si lichiditatea unor astfel de instrumente, potrivit concluziilor THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, eveniment organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor in final pentru ca daca nu exista si nu vine din zona clientilor cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”, a punctat Cristian Nacu, Senior Country Officer al International Finance Corporation (IFC).

Potrivit acestuia, lucrurile vor ajunge in final la o decizie personala a fiecaruia dintre noi. „Alegi intre un apartament care este verde si unul care nu este verde, chiar daca acela verde este un pic mai scump. Va trebui sa fie o alegere personala a fiecaruia si lucrurile astea se vor intampla. Exista semne ca piata incepe sa fie mult mai constienta de problematica asta. Generatia tanara, in special generatia Z, sunt foarte constienti de lucrurile astea, si sunt sigur ca ele vor influenta nevoia in piata. Si cu cat vor influenta mai mult, cererea va fi mai mare si noi vom veni cu oferte mai mari.”

„Este greu sa generezi proiecte daca cererea nu vine din piata, dar noi venim in majoritatea cazurilor fie ca e vorba de municipalitati, fie chiar si la imprumuturi corporate, venim in anumite conditii cu asistenta tehnica fie ca e vorba de intocmirea modelului financiar, fie ca e vorba studiul de fezabilitate, fie ca e asistenta in pregatirea proiectului si ulterior in implementare. Cred ca in felul asta vom reusi sa stimulam piata si sa crestem volumele”, a declarat Marius Cara, Head of European Investment Bank Group (EIB) in Romania.

„BEI lucreaza cu ambele parti ale bilantului. Noi suntem banca care a inventat conceptul de obligatiune verde. Am fost primii emitenti in 2007, anul acesta am depasit cifra de 100 mld. Euro emise in format verde si sustenabil, deci acele climate awarenesss bonds la care s-au adaugat sustainability bonds ulterior.  Si am emis in vreo 20 de monede de-a lungul timpului. Am trecut si noi prin toate aceste eforturi interne de identificare a proiectelor de raportare a alocarilor si apoi de raportare a impactului. Deci am parcurs toate aceste etape si sunt etape care pot spune ca aduc o oarecare disciplina interna si, mai mult, creeaza acest awareness (notorietate – n.r.) pentru ca, de fapt, daca vreti, beneficiul prim al obligatiunilor verzi la vremea respectiva nici nu puteam vorbi de greenium pentru ca nu exista lichiditate, dar obiectivul principal era sa atragem atentia investitorilor catre obiectivele de politica pe care voiam sa le finantam pentru ca BEI este o banca care implementeaza obiectivele politice ale Uniunii Europene.”, sustine Marius Cara din partea EIB Group.

La nivel de tendinta pe piata, va cobori pe termen scurt pragul de raportare al companiilor dupa cifra de afaceri anuala inregistrata.

„Transpunerea (in legislatia interna – n.r.) a fost putin diferita fata de directiva europeana in sensul in care sunt doua valuri de adoptare – valul 1 care se refera la companiile mari, de interes public, adica firme listate, firme  de stat, institutii financiare, iar valul 2 include restul de companii mari, dar si companiile mijlocii care stim ca in Romania inseamna companii cu cifra de afaceri de peste 50 mil. RON. Deci pragul este destul de jos pentru raportarea de sustenabilitate. Valul 2 inseamna anul 2026 cu raportare pentru anul 2025.”, a subliniat Andreea Vasilescu, Partner, Head of Energy & Natural Resources in cadrul KPMG Romania si Moldova.

Potrivit acesteia, impactul politicilor ESG se transmite si se simte diferentiat de la un sector economic la altul.

„Sunt niste sectoare care sunt mai avansate, si aici ma gandesc la sectorul energetic si la cel de automotive (componente auto – n.r.). Sectorul de automotive mai mult prin prisma faptului ca a fost de mult timp confundat cu factorii disruptivi la nivelul industriei, tehnologii noi, masini electrice, reglementari foarte stricte si foarte multe scandaluri in industrie, care i-au determinat sa se regandeasca. Alt sector este sectorul energetic. Suntem in tranzitia energetica. Ei vor trebui sa conduca aceasta tranzitie energetica si sunt acum in plan de gandire a strategiilor in acest sens. Am vazut multe tranzactii pe piata anul acesta, insa din ce am vazut noi la nivelul clientilor nostri, cred ca mai relevanta este o impartire pe categorii de companii – primele sunt companiile mari, multinationale, filiale ale companiilor multinationale pentru ca in anumite locuri ale lumii s-a inceput mai devreme, companii listate si institutii financiare.”, a punctat Andreea Vasilescu de la KPMG.

Unde este mai mare apetitul investitorilor de pe pietele financiare, pe emisiuni de obligatiuni verzi sau pe obligatiunile clasice emise de catre statul roman?

„Interesul pe transa green (obligatiuni verzi – n.r.) a fost intr-adevar suprasubscrisa de 5 ori, dar avand in vedere ultima emisiune pe care am avut-o pe pietele externe prin programul MTN – o emisiune in ambele valute, si euro si USD – si acolo am vazut o suprasubscriere foarte importanta din partea investitorilor. In acest moment suntem vazuti ca o piata atractiva pentru investitori, dar, cu siguranta, o emisiune green daca am emite-o maine am avea o suprasubscriere foarte ridicata. Noi suntem un emitent frecvent pe piata. Marile fonduri de investitii ne cumpara oricum si in format clasic, si marii investitori. In schimb in momentul in care ei isi recalibreaza portofoliile si vor sa isi duca o mai mare parte a portofoliului pe acea zona, oferta ta fiind limitata pe aceste emisiuni de fiecare data cand iesi in piata, beneficiezi de o suprasubscriere si de niste costuri de finantare mai bune”, a spus Bogdan Zinca, Sef serviciu Contractare Direcţia Generală de Management al Datoriei Publice si Fluxurilor de Trezorerie in cadrul Ministerului Finantelor.

„Mie mi-ar fi greu sa estimez cand ar fi urmatoarea emisiune (de obligatiuni verzi – n.r.), dar tinand cont care a fost ambitia, cred ca in anul 2025 vom avea o emisiune green pe pietele externe. Acum, din punct de vedere al mixului, avand in vedere necesarul de finantare, nu cred ca emisiunile green vor deveni majoritare intr-un orizont de timp scurt in emisiunile pe care le va emite statul roman deoarece cadrul suveran pe care noi il avem adoptat este strict un cadru de obligatiuni verzi”, este de parere Bogdan Zinca din partea Ministerului Finantelor.

Oportunitatile investitionale cu unghi ESG aduc insa si randamente sub cele asteptate de catre unii investitori care se uita la o gama mai larga de active.

„Ne-am dori sa avem mai multe IPO-uri, mai multe emisiuni de obligatiuni, daca se poate mai multe cu componente de sustenabilitate. Dar nu avem in momentul de fata mandate sau politici de investitii ale produselor noastre care sa ne oblige sa investim doar in genul acesta de oportunitati. Mai mult din ce observam la nivel global, este o oarecare reticenta fata de subiectul ESG si mai ales fata de subiectul energiei regenerabile pentru ca am vazut un ciclu de piata acolo. In 2021 a fost foarte la moda povestea asta, s-au investit foarte multi bani, erau multe companii la inceput de drum, inovatoare, care dupa aceea in 2022 s-au lovit in piata de diferite realitati – realitatea scumpirii energiei care a mutat prioritatile autoritatilor guvernamentale si ale decidentilor economici, cresterea costurilor de finantare si a dobanzilor au lovit in acest ecosistem si au suferit din punct de vedere financiar si al performantei investitionale. Iar investitorii au ramas putin cu buza umflata in 2022, lucru care a continuat cumva si in 2023 si nici in momentul de fata nu vedem un reviriment al acestui sector. Si investitorii pana la urma, desi povestea este ca se uita si la partea de sustenabilitate, sunt ei si generosi si darnici cu conceptele acestea, dar pana la urma se uita la performanta”, a punctat Horia Braun Erdei, CEO al Erste Asset Management Romania, lider in piata locala de asset management.

„Ideea de sustenabilitate trebuie privita mai simplu din partea companiilor. Si anume as lega-o de faptul ca trebuie sa ne uitam cum dezvoltam economic compania, nimeni nu vrea sa nu se uite la cresterea economica a companiei, dar este important si cum folosim resursele. Practic, la asta se reduce – o companie sa se dezvolte in viitor, dar resursele pe care le foloseste sa fie utilizate in mod judicios astfel incat sa ramana si pentru generatiile viitoare. Pana la urma la asta se refera si raportarile care apar. Pana acum ne uitam la profit, la ultima linie din contul de profit si pierdere, iar acum raportarile care se cer, asta spun in esenta, despre cum ai folosit resursele pe care le-ai avut.”, a subliniat Marius Gavrea, Sustainability Manager in cadrul ING Bank Romania.

De asemenea, procesul de aliniere la atingerea tintelor climatice vine insotit si de riscuri de tranzitie, semnaleaza bancherul ING.

„Daca partenerul tau de afaceri face aceste schimbari in modelul lor de business si se adapteaza noilor conditii cerute de reglementari, cerute de lantul de furnizare, pe langa companiile mici si mijlocii, cred ca la nivel global majoritatea multinationalelor incep sa se alinieze la standardele de sustenabilitate. Aliniindu-se companiile mari, emisiile de CO2 sunt pe 3 paliere – scop 1,scop 2 si scop 3, in care scop 1 si 2 sunt emisiile proprii, iar scop 3 este ceea ce face mediul din jurul tau – clienti, parteneri de afaceri. Si atunci o sa fie presiune destul de mare. Si atunci ce fac? Raman asa si nu incerc sa schimb nimic sau ma aliniez. Uita-te in 2030, fixeaza-ti obiective pe termen lung pana in 2050 astfel incat pas cu pas sa iti adaptezi modelul de business la noile realitati!”,  a spus Marius Gavrea.

 

Topicuri

  1. ESG in finante publice
  2. ESG in investitii
  3. ESG in finantare bancara
  4. ESG in energie
  5. ESG in retail
  6. ESG in logistica & infrastructura
  7. ESG in transport
  8. ESG in restructurare de companii
  9. ESG in debt management
  10. ESG in industrie
  11. ESG in agricultura

 

Finante publice. 

„Acum suntem in procesul de pregatire al raportului de alocare in care aratam investitorilor in ce s-au investit sumele atrase si urmand apoi sa avem si un raport de impact in care fiecare investitor trebuie sa vada suma investita ce impact a avut asupra mediului. Si acesta este un proiect in care cererea din partea investitorilor este foarte ridicata, dar intr-adevar trebuie sa fim foarte atenti cand emitem niste sume de bani, iar volumele pe care le emitem in suveran sunt de ordinul a cel putin 2 mld. Euro pe o transa si trebuie ca intr-un orizont de timp oarecum scurt sa poti sa aloci aceste sume. Ministerul Finantelor are intr-adevar politica mentinerii unui buffer valutar (rezerva financiara in valuta – n.r.), dar iti doresti ca atunci cand ai iesit pe pietele externe si ai emisiune sa poti avea acces la bani pentru ca si acesti bani vin cu un cost, mai bun decat emisiunile clasice dar este un cost pe care ti-l asumi”, a declarat Bogdan Zinca de la Ministerul de Finante.

Ministerul de Finante a emis pe 15 februarie 2024 prima sa emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale, structurata pe doua transe, cu maturitate la 7 ani, iar transa verde cu maturitate la 12 ani. Volumul atras pentru transa cu maturitatea de 7 ani a fost de 2 mld. Euro la randament de 5,394% si o rata de dobanda de 5,375% pe an, iar pentru transa verde cu maturitatea de 12 ani a fost atras un volum de 2 mld. Euro, la randament de 5,734% si o rata de dobanda de 5,625% pe an.

„Un alt proiect pe care chiar saptamana trecuta l-am avut a fost prima emisiune de obligatiuni Samurai pe pietele de capital din Japonia. A fost o emisiune de succes pentru o emisiune inaugurala. Am emis trei transe cu maturitati de 3, 5, 7 ani in suma de 33 miliarde de yeni japonezi, care este echivalentul a 200 mil. Euro. In urma feedback-ului primit si de la investitori si de la sindicatul bancar care ne-a sprijinit in intermedierea emisiunii, am luat decizia ca toate transele pe Samurai sa fie transe green. Si investitorii japonezi sunt interesati de utilizarea fondurilor si atunci ne-a bucurat acest lucru, dar in acelasi timp oarecum creste presiunea pentru ca trebuie sa avem suficiente cheltuieli din bugetul de stat care sa se plieze, sa ii putem folosi. Noi avem o alocare pe portofoliu, nu pe proiect. Unii investitori si-ar dori ca din banii lor sa finanteze un anumit proiect, acum insa sumele emise fiind foarte mari este riscant sa iti asumi ca vei finanta strict un proiect”, a precizat Bogdan Zinca.

 

Investitii

Private Equity.

„Piata romaneasca de tranzactii este o piata destul de mica, adica estimarea mea este ca ea este undeva intre 1 mld. si 1,5 mld. Euro daca excludem real estate si energia, nu 3 – 4 mld. Euro cat se vehiculeaza in diverse studii. Si sunt relativ putine companii si tranzactii care sa se potriveasca unui fond care ar fi hard green articolul 9 sau ceva similar. Atunci trebuie sa te adaptezi la piata, motivul fiind ca piata este atat de mica si fondurile sunt atat de mici fata de cele din Vest si esti nevoit sa faci tranzactii unde componenta de ESG o integrezi in componenta de due diligence, dar nu este un factor sau criteriu de baza atunci cand cumperi o companie”, a declarat Dan Farcasanu, Partner la Mozaik Investments.

„Ce se schimba la noi este ca vom face ESG due diligence de acum inainte si nu mai este o optiune, ci este un must. Apoi acel consultant care ne face ESG due diligence trebuie sa vina si cu niste propuneri de imbunatatire a lucrurilor din punctul asta de vedere. Cu cat mergi sa discuti cu institutionali mai mari, cu atat ESG-ul este mai important.”, a spus Adrian Netea, Investment Director la Morphosis Capital.

„Cumva pe la inceputul anului, eram in fundraising (strangerea unui nou fond – n.r.) si am fost recomandati catre un foarte mare asset manager din Londra. Am pregatit prezentarea, portofoliul, strategia, si apoi am avut un call cu cineva din conducerea lor si call-ul a mers cumva de genul asta – Buna ziua! – Buna ziua! Am citit prezentarea, prima intrebare: Sunteti ESG articol 6 sau articol 8? inainte sa ne intrebe cati bani vrem, ce facem sau care este strategia. Prima intrebare a fost despre ESG. Si ne-am dat seama ca lucrurile merg in directia asta din ce in ce mai mult. Cu cat esti mai bine pregatit, ai sanse sa fii mai atractiv si pentru institutionali si pentru banci totodata.”, a punctat Adrian Netea de la Morphosis Capital.

 

Piete de capital.

A investit IFC in emisiunea recenta a Bancii Transilvania?

„Da. Am fost chiar investitor – ancora, am contribuit si noi cu 50 mil. Euro si restul au contribuit cu 650 mil. Euro, unde am ajutat si noi la strangerea lor”, a spus Cristian Nacu din partea International Finance Corporation.

Banca Transilvania a plasat la 25 septembrie 2024 pe pietele internationale de capital o emisiune de obligatiuni de 700 mil. Euro cu maturitate in 2030, la un cupon de 5,125% pe an. Tranzactia a atras cereri de peste 2,5 mld. Euro din partea investitorilor si a fost intermediata de catre un sindicat format din bancile de investitii  J.P. Morgan, Morgan Stanley, Nomura si ING Bank, (acesta avand si rolul de consultant ESG), iar BT Capital Partners, compania de brokeraj a grupului Banca Transilvania, a fost Co-manager pentru aceasta emisiune.

Fondurile atrase vor contribui la finantarea unor proiecte sustenabile, conform criteriilor de eligibilitate din Cadrul de finantare durabila: sustinerea IMM-urilor din regiuni mai putin dezvoltate din Romania, accesul populatiei la asistenta medicala si educatie, initiative care sustin tranzitia verde – cladiri verzi, proiecte de energie regenerabila, transport, agricultura ecologica.

„Observam o tendinta de specializare, de nisare, zona asta de fonduri de impact, fonduri care urmaresc efectiv anumite obiective, dar acestea aduna probabil bani ceva mai putini decat in trecut, au ajuns la un nivel de amploare de administrare a activelor care nu gaseste neaparat oportunitati extraordinare de a obtine performanta pe termen scurt si se gandesc la termene mai lungi. Si se adreseaza unor investitori care sunt efectiv interesati de acest subiect. Si cealalta tendinta in care ne incadram si noi ca grup Erste Asset Management este zona de integrare a factorilor de sustenabilitate in procesul general de investitii, adica poate nu urmarim in mod dedicat sau focusat doar investitii in companii care sa activeze doar in sectoare sustenabile, mai degraba integram analize de sustenabilitate in procesul de luare a deciziilor de investitie, iar aici strategic grupul nostru este foarte clar si hotarat”, a subliniat Horia Braun Erdei, CEO al Erste Asset Management Romania.

„Exista si niste obiective, de exemplu, la nivel de an 2030 obiectivul este ca 90% din activele in administrarea grupului Erste Asset Management sa se incadreze in asa numitul articol 8 SFDR, adica sa aiba ca parte din procesul de investitie integrarea factorilor de sustenabilitate.”, a adaugat Horia Braun Erdei.

„Inca nu vedem presiune din partea investitorilor, cerere in Romania de a investi in fonduri de articol 8, articol 9 – fonduri care sa aiba componenta sustenabila declarata si cu transparenta sporita, dar cred ca vom ajunge acolo si vrem sa fim pregatiti”, a mai spus reprezentantul Erste Asset Management.

 

Finantare bancara.

„Noi nu am finantat parcuri de energie regenerabila. Este o volatilitate pe piata. Ma refer strict la dependenta ca si cifra de afaceri de veniturile din energie regenerabila. Avem foarte multe proiecte finantate catre antreprenori din diverse business-uri, care au trecut la a-si inlocui sursa de energie cu energie regenerabila. In industria manufacturiera, consumatori destul de mari ajung sa aiba pana la 30 – 40% din energie in energie regenerabila. Energia este un sector important pentru noi pentru ca este si cel mai emitator ca pondere in emisiile de CO2 echivalent. Sectoare la care renuntam si in ultimul raport al grupului este mentionat este sectorul oil and gas (petrol si gaze). In upstream (explorare si productie – n.r.), ING s-a angajat ferm ca in urmatoarea perioada vor inceta finantarea de deschidere de noi campuri petroliere”,  a punctat Marius Gavrea, Sustainability Manager in cadrul ING Bank Romania.

„Am creat si o expertiza pentru ca lucram de multa vreme in domeniu si avem aceasta abordare sectoriala, avem echipe de specialisti la nivel global si in tara astfel ca ne-a fost destul de la indemana sa intermediem in calitate de consultanti si acea emisiune de obligatiuni verzi pe care Banca Transilvania a pus-o in piata. Prin aceasta noi oferim si consultanta altor jucatori din piata. Iar mai ales pe partea de sustenabilitate, aliantele joaca un rol foarte important, atat cu jucatori din domeniu, cat si cu institutii guvernamentale”, a adaugat Marius Gavrea de la ING Bank Romania.

 

Energie verde.

„Avem un portofoliu in dezvoltare. Piata este in dezvoltare si ne uitam cum sa ne pozitionam. Pe hartie portofoliul nostru este de 2 GW. (…) Suntem mai degraba in pozitia de investitor. Incercam sa gasim proiecte care au nevoie de investitor la nivelul de development”, a declarat Razvan Popa, CEO Jantzen Renewables.

„In portofoliul pe care l-am vandut catre Petrom, au fost 789 de avize si autorizatii, care trebuie obtinute intr-un termen prevazut de lege, de 12 sau 18 luni depinde cum calculezi. Ca si timp, tranzactia a durat aproape 2 ani (…) Unul din lucrurile care ne-au tinut probabil 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa securizam, sa cumparam practic traseul viitoarei linii aeriene de la statia de transformare noua pana la linia Transelectrica. Trebuie sa obtii niste drepturi reale ca sa treci cu cablul (…) Ne mai trebuia 5 metri iar pentru acei 5 metri liniari ca sa trecem cu cablul pe deasupra, a trebuit sa avem de-a face cu 21 de persoane care erau coproprietari ai acelor 5 metri liniari si sa facem astfel 17 mosteniri la rand.”, a detaliat Razvan Popa de la Jantzen Renewables pe marginea recentei tranzactii de vanzare de active de energie regenerabila catre OMV Petrom.

„Daca in ultimii peste 3 – 4 ani vorbim despre tranzactii cu active ready to build in curs de dezvoltare, acum focusul se muta mai mult pe zona de finantare pe zona de EPC si PPA-uri pentru ca investitorii – the usual suspects din piata noastra – care au venit aici si au avut interes sa investeasca in portofolii, au asigurat deja portofoliile de proiecte pe hartie si acum trebuie sa le si implementeze. Ca si tendinta, ne asteptam la mai putine tranzactii cu active in dezvoltare, mai mult focus pentru a asigura banii pentru a implementa aceste tranzactii, focus pe zona de securizare de PPA-uri pentru a asigura vanzarea energiei pe termen lung si, desigur, in stransa legatura cu finantarea si pe zona de EPC. Ne asteptam sa se mentina efervescenta, dar cumva se muta focusul investitorilor din piata”, a punctat Monica Cojocaru, Partner in cadrul firmei austriece de avocatura Schoenherr.

Despre finantarea proiectelor verzi.

„Comparativ cu primul ciclu investitional in active regenerabile, care s-a intamplat in perioada din 2008 pana in 2012 – 2014, cand interesul din zona finantatorilor era destul de redus, acest ciclu investitional avand in spate cerintele acestea de sustenabilitate, dorinta, intentia cel putin declarativa de finantare este acolo si bancile sunt dispuse sa discute doar ca eu cred ca blocajul intervine cand se discuta despre termenii finantarii”, sustine Monica Cojocaru de la Schoenherr.

„Stim ca sunt finantari care s-au materializat on pure merchant basis, dar acelea sunt putine si presupun sa aibe in spate niste sponsori puternici ca o banca sa accepte sa ia un astfel de risc de piata. Se intampla finantari, dar e un drum de acolo. Si cred ca se va schimba un pic contextul si licitatia de contracte pentru diferenta care se intampla in noiembrie, este vorba de 1500 MW, 500 MW in PPA vant si la care bancile se uita cu interes. Au ceva rezerve vizavi de bancabilitatea acestui contract, dar cred ca se incearca si de o parte si de alta sa se adreseze cumva contractual.”, a punctat avocatul Schoenherr.

 

Retail.

„Toti marii retaileri care sunt parte din asociatia noastra au diverse programe atat de mediu, atat pe parte sociala, cat si pe parte de guvernanta. Pe mediu, as putea sa vorbesc de instalatiile de panouri fotovoltaice, care au fost facute in foarte multe locatii, despre statiile de incarcare masini electrice. Apoi avem aspectul unor programe punctuale respectiv de a ajunge la Zero Waste, de a colecta ulei folosit de a-l recicla, iar unii dintre membrii nostri ofera ca stimulent inapoi legume si fructe daca ne ducem cu uleiul la reciclat.  Pe partea de lanturi de aprovizionare, ne intereseaza sa fie cat mai sustenabile, sa fie cat mai trasabile, iar producatorii sa respecte si ei la randul lor aceste cerinte. Ambalajele sunt unele eco friendly.”, a declarat Roxana Mihai, Senior Counsel in cadrul Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR).

„Pentru aceasta raportare pe care o descriem ESG, colegii mei sunt pregatiti. Ce urmeaza sa vina e un pic mai de speriat pentru ca nu stim cum sa implementam noile acte normative care ne vizeaza din punctul asta de vedere. Pentru ca acesta este ultimul interes al Comisiei Europene – clima, tot acest ansamblu al raportarilor ESG, ma refer in mod specific la un regulament 2023 per 1115 care ne-ar fi impus deja de la 1 ianuarie 2025 sa mai raportam un alt aspect in activitatea noastra si anume ca produsele pe care le comercializam sa nu vina din defrisari de paduri dupa sfarsitul anului 2020. Dupa ce toate statele UE au spus ca nu stim cum sa ne adaptam in mod concret la aceste cerinte, pe care le impartasim si le valorizam, insa trebuie niste instrumente, au dat posibilitatea ca timp de 12 luni companiile mari sa isi faca temele pentru aceasta raportare, companiile mai mici 6 luni fata de cele mari. Asadar din 1 ianuarie 2026, respectiv din 30 iunie 2026, vom avea si acest tip de raportare – interzis produse care provin din defrisari dupa 2020”, a precizat reprezentantul AMRCR.

 

Logistica & Infrastructura.

„Legat de sustenabilitate, am observat cu cat jucatorii sunt mai corporatizati, cu atat sunt mai deschisi catre genul acesta de abordare. Dezvoltatorii principali CTP si WDP fac chestia asta, in special CTP care si-a creat o reputatie la nivel regional ca ar avea un mare interes in aceasta zona. Sustenabilitate inseamna pe langa certificari ca vine dintr-o nevoie data de client. Clientul vrea sa aiba mai mult control, mai multa economie, ar prefera sa aiba o sursa de energie mai ieftina, lucru care in momentul de fata nu se intampla. Adica se pun panouri fotovoltaice, avem energie verde, vindem energie verde, dar se vinde la pret de energie reglementata. Trebuie sa fie un randament. Dezvoltatorul nu face asta doar de dragul de a vinde energie mai ieftina, trebuie sa fie o marja si acolo”, a spus Andrei Brinzea, Partner Business Development in cadrul firmei de consultanta imobiliara Cushman & Wakefield Echinox.

„Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii, din experienta mea cel putin, cu aceasta componenta de sustenabilitate este ca, de obicei, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Adica vreti panou fotovoltaic, vrem. Este necesar ca valorile de chirie sa creasca in Romania cu tot ce trebuie sa mai creasca pe linie. Nu multa lume se bucura, dar costurile astea nu pot fi absorbite”,  a punctat Andrei Brinzea.

„As spune ca ceva mai mult de jumatate din piata de logistica de 7 milioane metri patrati este stoc nou care implicit are aceasta componenta ESG”, estimeaza Lorena Brehuescu, M&A si Leasing Manager la Oresa Industra, bratul de investitii al family office-ului Oresa pe piata spatiilor industriale si de logistica.

Cat cantareste unghiul ESG la o achizitie, este un elemente obligatoriu sau de culoare?

„Este un element de culoare impus si este un cost pentru ca bancile, finantatorii iti trimit un formular pe care sa il completezi si chiar se uita atent la ce vrei sa achizitionezi si te intreaba acolo daca bifezi acolo cerintele de ESG. Este o cerinta dinspre finantator.”, a spus Lorena Brehuescu de la Oresa Industra.

 

Transport.

„Perspectiva larga nu arata din pacate bine. Ce constatam si nu e nicio sansa sa se schimbe este abordarea complet pe dos la nivel de UE. Nu este ca nu vad padurea din cauza copacilor, au uitat pur si simplu de copaci. Nu vad decat padurea, decat NetZero si mai departe nu mai conteaza. Electricul care este pe moarte in momentul asta pentru ca dupa ce s-au cheltuit sute de milioane pe subventii pe partea de autovehicule, la un moment dat cineva a zis stai ca nu avem statii. Ok, investim si in statii. Nu avem retele de distributie, nu avem retele de transport, nu avem productie sa sustinem milioanele de vehicule. Daca maine toate vehiculele din Romania ar fi electrice nu am avea curent nici pentru industrie, nici pentru casa, dar am avea suficienta energie pentru electric. Transportul pe apa era de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde dintre toate tipurile de transport”, a punctat GabrielTechera, Director Guvernanta Corporativa si Relatia cu investitorii in cadrul TTS (Transport Trade Services), companie listata pee bursa de la Bucuresti.

„Beneficiem de faptul ca la amprenta de carbon suntem de departe la cea mai mica amprenta de carbon dintre toate formele de transport. (…) La nivelul TTS, investitorii institutionali se apropie de 40%, aici fiind fondurile mari de pensii din Romania si dupa ce am fost admisi in indicele Footsie, inclusiv Vanguard a intrat cu 6 fonduri, iar aici vin si asset managerii care au orizonturi scurte sau nu au neaparat orizonturi lungi de investitii ca fondurile de pensii. Pe partea de finantare propriu – zisa suntem in situatia aia fericita in care e coada de banci. Bancile multinationale au anuntat ca de la anul taxonomia va fi un criteriu, dar a venit Banca Transilvania si a zis – Veniti cu plan de aliniere, nu neaparat cu alinierea. Ramane de vazut in 2025 cat de puternic va fi impulsul dat de la UE pentru finantari verzi”, a mai spus reprezentantul TTS.

 

Restructurarea companiilor.

„Inca nu sunt vazute efectele ESG in zona de restructurare si insolventa, dar capata importanta foarte mare. Ca sa dau un exemplu, daca astazi o companie mare intra in procedura de insolventa datorita unui eveniment care ii determina acea stare de dificultate chiar si temporara, un manager de restructurare nu are timp sa faca procesul acesta cap – coada. Lui ii trebuie o cuantificare imediata pentru ca acolo cash managementul este cel mai important lucru. In momentul in care tu trebuie sa pui o cifra acolo, care este impactul si ea nu a ajuns pentru ca nu ai inceput un proces la timp si la cuantificare, aici intra in urmatorul conflict – stakeholderii cand o sa se uite, o sa se uite din punct de vedere al garantiei lor si atunci se pune intrebarea – Ce sa decid? Sa decid ca aloc o parte din ce ar fi trebuit sa imi revina mie ca si creditor bancar din garantia respectiva pentru acest proces ESG, iar daca da, cat este acest lucru? Iar timpul este esential.”, a punctat Nicoleta Mihai, Head of Restructuring and Insolvency, Associate Partner Deal Advisory in cadrul KPMG Romania.

„Cand vorbim despre aceste rapoarte de sustenabilitate, ca vorbim despre CSRD sau SFRD adica din perspectiva companiilor sau din cea a institutiilor financiare sau la momentul acesta despre zona nonfinanciara, care acum se face cu an financiar 2025 si cu raportare din 2026, lumea se uita ca ar fi o zona de timp suficient, dar nu este suficient. O sa vina imediat. Dar si pe partea de nonfinanciar vorbim despre o colectare corecta de data pentru a putea face acea declaratie de sustenabilitate.”, a adaugat consultantul KPMG.

 

Debt management.

„Grupul Kruk la momentul de fata emite obligatiuni care nu au in componenta lor factori ESG, insa obiectivul nostru este sa introducem acest factor in strategia financiara pentru perioada urmatoare. Pe partea de investitii, investitia vine de la grup, nu este locala. Aceste obligatiuni pe care le avem sunt preponderent in Suedia si Polonia. Pe partea de ESG la nivel local sunt multe zone pe care noi le acoperim. Faptul ca unul din indicatorii pe care ii avem este ca pana in 2040 din punct de vedere emisii scop 1 si scop 2 sa ajungem la o reducere de cel putin 70%. ”, a declarat Cosmina Marinescu,. CEO Kruk Romania.

„Doar anul trecut pana la finalul anului am schimbat 85% din masinile pe motorina pe benzina. Un alt aspect pe care l-am atins, am fost prima tara la nivel de grup care am cumparat si momentan avem 15 masini electrice. Este adevarat ca sunt pe Bucuresti, nu am ajuns la nivelul tarii tocmai pentru ca statiile de incarcare nu sunt atat de prezente pentru ca noi acoperim intreaga tara”, a mai spus Cosmina Marinescu de la Kruk.  Ea a adaugat ca firma pe care o conduce a avut si alte initiative in directii precum educatia financiara si scaderea utilizarii hartiei, dar si a salvarii copacilor.

 

Industrie.

„Noi am investit in EMI, ei produc usi industriale. Este o companie bazata in Romania, au o fabrica langa Pitesti. Imediat dupa investitia noastra, cu bani de la noi au cumparat doua  companii in Belgia si in Slovacia, apoi in 2023 am vandut impreuna cu fondatorul 51% din companie catre Innova Capital, care au venit cu o componenta de cash injection destul de semnificativa, mai mult decat am putea noi. De atunci, au mai cumparat inca o companie in Romania si in acest moment compania la nivel de grup face cam 43 mil. Euro si avem in momentul acesta doua tranzactii M&A, doua add-on-uri, una chiar destul de mare si de avansata in pipeline, care daca le vom executa in cateva luni vom ajunge la 70 – 75 mil. Euro pe tot grupul companiei EMI”, a declarat Adrian Netea de la Morphosis Capital.

„Anul trecut, am facut inclusiv la EMI acest carbon foot assesment, anul acesta planificam cum sa reglam lucrurile, cel mai probabil o sa facem un mic parc fotovoltaic langa fabrica noastra de langa Pitesti”, a adaugat reprezentantul managerului de private equity Morphosis Capital.

 

Agricultura.

„Jantzen Renewables este pornit din Jantzen Development, care avea un model de business foarte similar development-ului de regenerabile. Ce facea fundamental era ca agrega teren, construia infrastructura adica punea silozuri, punea electricitate si facea o ferma functionala si o revindea. Grupul Jantzen si-a retinut cumva in proprietate perla coroanei operand in continuare o entitate care se numeste Jantzen Development Agro Cocora, care opereaza 20.000 ha in Ialomita si Constanta, din care vreo 11.000 hectare in proprietate. Acest business al Jantzen Group este un actor important in sustenabilitate. Opereaza cu o tehnologie prin care pamantul nu se ara, se lasa asa peste iarna, asta inseamna din punct de vedere al sustenabilitatii ca nu eliberezi carbonul in atmosfera. Odata ce ai arat inseamna ca ai eliberat carbon in atmosfera (…) Al doilea lucru pe care il face aceasta tehnologie este ca incearca sa adreseze seceta, o problema destul de grava a Romaniei. In Romania, seceta afecteaza foarte mult agricultura si faptul ca nu spargi terenul si nu il ari inseamna ca nu lasi apa sa se ridice din sol. Lasi doua lucruri foarte importante in pamant – carbonul si apa”, explica Razvan Popa, CEO al Jantzen Renewables.

„Exista o piata dezvoltata la nivelul Vestului, pe care Jantzen incearca sa o aduca in Romania, in care facand asta obtine credite de carbon, care sunt tranzactionate pe o piata privata si in momentul de fata una dintre sursele de venit ale acestui business este din vanzarea creditelor de carbon.”, adauga acesta.

„Deja sunt ferme mari in Romania, vorbim de zeci de mii de hectare, care au trecut la aceasta agricultura regenerativa care inseamna lucrari mai mici ale solului, care ajuta la stocarea carbonului in sol si de asemenea mentine umiditatea. Acesta este un model de agricutura sustenabila”, confirma Marius Gavrea de la ING Bank Romania.

 

 

A treia editie anuala a evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE a fost organizata de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO, cu sprijinul KPMG Romania.

Banca Transilvania este Partenerul evenimentului, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

Sursa foto: KPMG.

Nicoleta Mihai, Associate Partner and Head of Restructuring & Insolvency at KPMG in Romania, speaker of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

Nicoleta Mihai, Associate Partner, Head of Restructuring & Insolvency, KPMG in Romania, is one of the speakers of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024.

She has over 20 years of experience in consultancy services, civil law and financial and operational restructuring services. Nicoleta and her colleagues in the Restructuring team have supported companies and their stakeholders facing challenging situations by providing services including: Turnaround, Financial restructuring, Independent Business Review (IBR), Liquidity management, Insolvency prevention proceedings, Insolvency procedures and Distressed M&A support.

As a lawyer, Nicoleta has extensive experience in litigation as well as long and ongoing experience in legal project management of complex restructuring and recovery projects, sales of assets and contracts portfolios in business transfer procedures. In terms of Pre-insolvency and Turnaround, Nicoleta has extensive local and cross-border experience within the transport sector, oil and gas, assurance. Nicoleta is also closely involved in the development of legislation and regularly provides training sessions to financial entities as well as giving lectures in seminars and conferences initiated by TMA Romania, UNPIR and INSOL Europe. Before joining KPMG, Nicoleta gained diverse and broad experience with a blue chip corporate foundation, as well as with another Big4 company. and has considerable experience of legal and operational restructuring leadership.

On October 10, 2024, THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 will be hosted by MIRSANU.RO transaction journal with the support of KPMG in Romania.

The agenda of this exclusively OFFLINE event for business leaders, entrepreneurs, bankers, investors, advisors and other important stakeholders involved in the sustainability chain will be as follows:

09.00 (EEST) – 10.00 Registration and networking
10.00 – 10.10 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founder of MIRSANU.RO transaction journal
10.10 – 11.20 Sustainability trends
11.20 – 11.50 ESG in Agriculture, Industry & Energy
11.50 – 12.20 ESG in Transport, Logistics & Infrastructure
12.20 – 12.50 Coffee break
12.50 – 13.40 ESG in Finance & Investments
13.40 – 14.20 ESG in Retail, FMCG & Services
14.20 – 14.30 Final notes
14.30 – 15.30 Lunch & Networking
The event’s partner is Banca Transilvania. The Supporting Partner for this event is Vetimex Capital.

 

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at office@mirsanu.ro

 

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

 

Credit foto: MIRSANU.RO.

Ramona Jurubita, KPMG si Consiliul Investitorilor Straini (FIC): Cand ne uitam la oportunitatile pe care Romania le are pentru 2024, asta rezulta din minusurile pe care investitorii le marcheaza, adica infrastructura, birocratie si instabilitate legislativa. Romania a pierdut in 2023 din atractivitate, creste numarul investitorilor straini care isi reduc investitiile prognozate si tot mai multe companii vad oportunitati de crestere pe piata externa

Romania a pierdut din atractivitatea sa economica in 2023 in fata investitorilor straini si se observa mai multe tendinte ingrijoratoare privind sentimentul acestora fata de mediul local, a spus Ramona Jurubita, Country Managing Partner KPMG Romania & Moldova si Vicepresedinte al Consiliului Investitorilor Straini (FIC), la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023, eveniment organizat pe 7 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital si real estate din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.

„Daca este sa ne uitam la rezultatele din septembrie 2023, primul trend care se degajeaza este faptul ca piata din Romania a pierdut din atractivitate, al doilea trend este ca investitiile prezente in Romania sunt mult mai precaute fata de inceputul anului 2023, iar in ceea ce priveste asteptarile pentru viitor exista, cum as incerca eu sa il numesc, un realist moderat optimist legat de oportunitatile pe viitor”, a declarat Ramona Jurubita pe marginea rezultatelor unui barometru din septembrie 2023, instrument cu care FIC sondeaza de doua ori pe an sentimentul celor mai mari investitori straini din Romania.

„Pierderea atractivitatii rezulta din faptul ca o treime din companiile care sunt membre FIC si care au raspuns la investigatia noastra au considerat ca piata este atractiva fata de jumatate din numarul de companii in martie 2023, ceea ce inseamna o inrautatire cum nu am mai vazut masurata pana acum si este evident ca aceasta pierdere a atractivitatii vine pe fondul incertitutidinilor la nivel macroeconomic si geopolitic, dar au fost dublate si de pachetul de masuri fiscale adoptat recent”, a mai spus Ramona Jurubita.

Un alt indicator este cel din raportarile BNR si vine, de fapt, sa confirme ca nu este numai o perceptie, ci este dublata de cifre, adauga aceasta, care mentioneaza ca investitiile straine directe (ISD) din Romania au inregistrat o scadere anuala de circa 41% de la 8,6 mld. Euro in septembrie 2022 la circa 5 mld. Euro in septembrie 2023.

Alt trend indica o precautie a investitiilor deja prezente in Romania. 

„Tot din acest sondaj am remarcat ca, practic, jumatate dintre repondenti considera ca urmare a masurilor din pachetul fiscal, nu doar atractivitatea, ci si capacitatea investitorilor de a investi in perioada urmatoare a scazut foarte mult, iar 20% dintre cei care au participat la survey au spus ca vor reduce nivelul investitiilor pe care le aveau prognozate la inceputul anului 2023. Iar aceste rezultate sunt destul de ingrijoratoare, spun eu uitandu-ne la ultimii 7 ani, pentru ca arata un trend mai accentuat fata de ultimii ani”, a mai spus vicepresedintele FIC.

„Asteptarile realist optimiste sau moderat realist optimiste vin din cateva aspecte pe care le-am capturat din acest survey. Companiile se asteapta ca afacerea sa creasca pe piata externa mai mult decat pe piata interna (…) Deci, exista mai multe oportunitati pe care investitiile prezente in Romania le vad pe piata externa. Piata din Germania a suferit anumite modificari datorita US Inflation Reduction Act, care practic a atras investitii cu valoare adaugata din Germania, ceea ce a lasat un loc liber si un spatiu de manevra pe piata germana si sunt companii din Romania care au capturat aceasta oportunitate din piata si au marcat cresteri de venituri din acest considerent”, a adaugat Ramona Jurubita.

„Un alt aspect pozitiv este faptul ca in continuare, desi sunt cateva companii care se uita la reduceri de personal, totusi peste 40% din companii continua sa aiba planuri de angajare, este un trend care se pastreaza. Si piata de munca din Romania este in continuare atractiva si pe categoriile de munca specializata exista in continuare cerere. Cand ne uitam la oportunitati pe care Romania le are pentru 2024, asta rezulta din minusurile pe care investitorii le marcheaza si minusurile sunt infrastructura, birocratie si instabilitate legislativa”, a punctat vicepresedintele FIC.

Pe piata consultantei pentru tranzactii, KPMG a constatat ca se confirma trendul de prudenta al investitorilor ceea ce a dus la amanarea unor tranzactii la inceputul lui 2023 pe fondul unei activitati locale moderate in M&A, atat ca volum, cat si ca valoare, fiind inregistrat interes mai ales pentru energie, FMCG si sectorul financiar.

„Investitorii strategici continua sa domine piata si drept dovada este ceea ce s-a intamplat in 2023. Datorita scaderii multiplicatorilor, suntem intr-o piata a cumparatorului, iar asta o vedem. Reactia la aceasta scadere a evaluarilor si a multiplicatorilor este o repozitionare a multor antreprenori inspre extindere, fie integrari pe lantul valoric sau add-on-uri la business-ul actual”, a mai spus Ramona Jurubita, Country Managing Partner KPMG Romania & Moldova si Vicepresedinte al Consiliului Investitorilor Straini (FIC), la panelul Trenduri in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023 sunt Mazars, Agista, Value4Capital si Fondul Roman de Contragarantare.

 

 

CITESTE AICI TOATE ARTICOLELE evenimentului MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT  2023

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023: Lipseste foarte mult capitalul autohton dinspre fonduri de pensii, antreprenori, piata de capital care sa mentina un plafon pe piata locala atunci cand investitori straini decid sa nu investeasca in Romania. Costul de finantare in lei, asteptat sa scada in 2024 cu circa 1,25% pe fondul reducerii graduale a inflatiei. Vanzarea Profi, cotata printre primele 7 tranzactii din Europa Centrala si de Est, aduce un multiplu de exit de aproape 10 x EBITDA pentru MidEuropa, care ar urma sa incaseze circa 900 mil. Euro dupa plata creditului sindicalizat catre bancile finantatoare

 

Andrei Bica, Profi: Am primit foarte multe intrebari din partea investitorilor de ce nu apare nicaieri o extindere regionala a Profi. Noi am pariat mereu pe Romania si vedem in continuare un potential foarte mare de dezvoltare in retailul de proximitate. Exitul MidEuropa din Profi indica un multiplu aproape de 10 EBITDA si incasarea unui pret in jurul a 900 mil. Euro dupa plata creditului sindicalizat catre banci

 

Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: Incercam sa semnam prima achizitie din fondul 2 pana in Craciun. Vom apela la o facilitate de finantare de la unul dintre investitorii nostri LP pentru a acoperi gap-ul dintre tranzactie si lansarea noului fond in martie – aprilie 2024. Probabil vom avea 3 tranzactii in urmatorul an, atat achizitii, cat si exituri

 

Bogdan Chirita, Value4Capital: Putem sa mergem in tichete de achizitie de la 6 – 7 mil. Euro pana la 24 – 25 mil. Euro alaturi de co-investitori. Piata bancara din Romania este destul de imatura fata de cea din Polonia, unde bancile sunt mai relaxate in finantarea tranzactiilor LBO si au invatat sa se uite mai mult la cashflow si mai putin la activele care garanteaza imprumutul

 

Stere Farmache, Fondul Roman de Contragarantare: Toata lumea vorbeste de economia sustenabila, dar cand aplici la un IMM trebuie privit si sub aspectul profitabilitatii, adica ce motiv sau substrat economic ar fi pentru un IMM sa faca tranzitia la energia verde. Cred ca Bursa de Valori Bucuresti trebuie sa priveasca cu mai multa atentie catre bazinul IMM-urilor si din motivul ca s-au cam epuizat tichetele privind companiile mari de stat

 

Ciprian Dascalu, BCR: Ne asteptam sa scada in 2024 dobanzile la lei cu circa 125 de puncte de baza. Nu ar trebui sa ne mai asteptam la costurile de finantare pe care le-am vazut in perioada 2000 – 2020, probabil vor ramane ceva mai sus

 

Razvan Butucaru, Mazars: In tranzactiile M&A conteaza foarte mult sentimentul investitorilor, indicatorii macroeconomici, previziunile de inflatie, de rate de finantare si taxele. Tranzactia de vanzare a Profi, situata pe locul 6 – 7 la nivelul tranzactiilor din Europa Centrala si de Est. Cum arata piata de M&A din Romania si din regiune

 

 

Radu Hanga, Bursa de Valori Bucuresti (BVB): Ma astept sa vad un interes crescut al companiilor catre listare si datorita momentului istoric in care suntem pentru ca ne apropiem de prima succesiune in viata companiilor romanesti. Trebuie sa fim dispusi sa discutam deschis despre risc si sa acceptam ca daca vrem sa listam companii mai mici, acceptam si faptul ca unele dintre ele o sa esueze

 

Ramona Jurubita, KPMG si Consiliul Investitorilor Straini (FIC): Cand ne uitam la oportunitatile pe care Romania le are pentru 2024, asta rezulta din minusurile pe care investitorii le marcheaza, adica infrastructura, birocratie si instabilitate legislativa. Romania a pierdut in 2023 din atractivitate, creste numarul investitorilor straini care isi reduc investitiile prognozate si tot mai multe companii vad oportunitati de crestere pe piata externa

 

Florin Ilie, ING Bank: Piata de finantare corporate din Romania a crescut in 2023 cu un «low single digit». Imprumuturile catre companii sunt dominate de refinantarea cu top-up, iar energia si sectorul expus pe consum sunt principalele motoare pentru marile finantari sindicalizate

 

Adrian Stanculescu, Abris Capital Partners: Este o piata buna de cumparat, vedem oportunitati in 2024 sa ne extindem. Sunt si discutii de exit pentru companii unde nu suntem pregatiti. Am investit cateva zeci de milioane de euro anul trecut in portofoliul din Romania

 

Cristian Munteanu, Early Game Ventures: In piata sunt 6-7-8 fonduri de venture capital si private equity care cauta finantari de 250 – 300 mil. Euro, bani care nu prea sunt. Este o crima sa tii fondurile de pensii pe margine si o rusine ca niciun fond de pensii din Romania nu a fost investit direct sau indirect la UiPath. In 2024 vom auzi despre primele exituri majore din industria de VC din Romania

 

Dan Dascal, BT Asset Management: Industria de asset management este pe un trend de revenire dupa un an 2022 prost, trend care ne asteptam sa continue si in 2024 avand in vedere evolutia dobanzilor si a randamentelor. Potentialul pietei locale este mare, iar piata de asset management din Romania poate sa creasca de cateva ori de la nivelul actual de 4 mld. Euro

 

Gijs Klomp, WDP: Am facut o majorare de capital de 300 mil. Euro pentru a avea mai multa putere de foc pentru tranzactiile angajate, din care una in Romania. O treime din acest capital va fi desfasurat in Romania. Comparativ cu alte piete cu care concureaza, Romania are un momentum pozitiv pentru ca exista cerere, insa problema este evolutia randamentului fata de acum 2 ani

 

Jerome France, EMI: Avem un buget global de achizitii de 30 mil. Euro pe care sper sa il cheltuim in 2 ani in tranzactii in Romania si in alte piete. Preferam tari mai mici unde mergem sa ne pozitionam ca lider, e loc in Ungaria, ne uitam la Polonia, dar si la alte piete. Achizitia pachetului majoritar de actiuni al grupului EMI de catre fondul Innova Capital s-a facut la un multiplicator EBITDA mai mare decat cel de la achizitia pachetului de actiuni EMI de catre fondul de investitii Morphosis Capital

 

Liviu Dragan, DRUID AI: Nu ma vad iesind din DRUID, poate la un moment dat voi face un pas lateral in zona operationala. Nici din TotalSoft nu am dorit sa plec. Batalia pentru platformele AI destinate angajatilor necesita foarte multa competenta de afaceri pentru ca multe platforme se formeaza cu tineri cu talent tehnologic, dar incorporeaza prea tarziu business knowledge. Care sunt culisele rundei de finantare serie B atrasa in 2023 care a dus DRUID la o evaluare de 100 mil. USD

 

Andrei Dudoiu, Seedblink: Vom anunta in primul trimestru din 2024 o noua runda de finantare pentru Seedblink si planurile noastre de accelerare pe piata din Europa si SUA

 

Andreea Pipernea, Exit by Choice: Cred ca exista tot mai mult cultura antreprenorului de tipul «hai sa scot valoarea din ce am muncit atatia ani» si asta sa aiba mai departe un efect de angrenare la nivel de investitori LP astfel incat dupa exituri sa fie oameni care rostogolesc capitalul romanesc

 

Adrian Mihalcea, Mazars: Am avut perioade in care era claritate ca healthcare sau IT sunt sectoare care dupa pandemie au mers foarte bine din punct de vedere al tranzactiilor M&A, dar pentru 2024 nu as vedea motivele pentru a pune punctul pe un anumit sector

 

Iulia Bratu, EY: In 2024 vom vedea cel putin o tranzactie de peste 1 mld. Euro. Piata de M&A din Romania a continuat declinul si in primele 11 luni din 2023 cu circa 6,8% in valoare pana la 5,7 mld. Euro, respectiv cu aproximativ 9,3% in volum pana la 215 tranzactii fata de perioada similara din 2022

 

Sorin Petre, PwC: Observam ca multiplii de evaluare ai companiilor sunt mai mari in tranzactiile de M&A fata de multiplii companiilor listate pe bursa si as putea spune ca acest trend se va mentine. Agricultura este un sector in care vom vedea atractivitate in tranzactiile M&A

 

Alexandra Popa, UniCredit: Avem discutii cu mai multe companii pentru IPO pe piata primara. IPO-ul Hidroelectrica a deschis cumva piata si cred ca vom vedea mai multe listari de companii antreprenoriale in anii urmatori

 

Mihai Patrulescu, CBRE: Tranzactia M Core – Mitiska REIM are o pondere de 40% – 45% la nivelul investitiilor totale in real estate in 2023 in Romania, care ajung la circa 500 mil. Euro. Ne asteptam la o ajustare a randamentelor in perioada urmatoare

Credit foto: MIRSANU.RO.

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023: Lipseste foarte mult capitalul autohton dinspre fonduri de pensii, antreprenori, piata de capital care sa mentina un plafon pe piata locala atunci cand investitori straini decid sa nu investeasca in Romania. Costul de finantare in lei, asteptat sa scada in 2024 cu circa 1,25% pe fondul reducerii graduale a inflatiei. Vanzarea Profi, cotata printre primele 7 tranzactii din Europa Centrala si de Est, aduce un multiplu de exit de aproape 10 x EBITDA pentru MidEuropa, care ar urma sa incaseze circa 900 mil. Euro dupa plata creditului sindicalizat catre bancile finantatoare

Capitalul autohton este inca veriga – lipsa din ecosistemul pietei de fuziuni si achizitii din Romania, care resimte totusi un recul mai mic fata de alte piete din regiune comparativ cu anul anterior. Banii de la fondurile de pensii, lichiditatile obtinute de catre antreprenori din exiturile realizate, dezvoltarea pietei de capital, precum si alte surse locale de lichiditati sunt necesare pentru a completa ecosistemul local si care ar slabi dependenta pietei de deciziile venite din partea investitorilor straini, fata de care Romania si-a pierdut din atractivitate in acest an, potrivit concluziilor MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023, a sasea editie anuala a evenimentului organizat pe 7 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital si real estate din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.

Piata de M&A este o piata in care acum cumparatorii au cuvantul cel mai greu de spus, iar tranzactiile de M&A sunt dominate pe partea de cumparare de catre investitorii strategici, dupa cum arata datele furnizate de catre consultantii M&A.

„Cand nu exista cumparatori si vanzatori pe un anumit segment, procesele dureaza mult, multiplii se duc in jos, tranzactiile pica pentru ca, daca dureaza 3 ani o tranzactie, industria se schimba. Ecosistemul este foarte important si inca nu il avem. As zice ca un element care ne lipseste foarte mult este acel capital autohton, care se formeaza acum cu antreprenori care fac exituri si intra apoi in piata de M&A poate in zona de venture (venture capital – n.r.), poate in zona de real estate, poate in companii operationale mai mari. Se intampla si asta, dar destul de incet, insa speranta mea este ca si capitalul autohton sa devina mai profesionist si sa se intoarca in piata. In momentele acestea de incertitudine globala, investitorii globali pot decide foarte usor sa nu investeasca in Romania, pot decide foarte usor sa nu investeasca in Europa Centrala si de Est (CEE) si pot decide sa nu investeasca in Europa deloc”, a punctat Adrian Stanculescu, Partner & Head Romania la fondul de private equity Abris Capital Partners, un fond de investitii care investeste in pietele Europei Centrale si de Est, ce are in portofoliul local companii precum Green Group sau Pehart.

„Ar trebui sa lucram cu totii sa crestem acest ecosistem si sa mentinem capitalul autohton aici si vorbim de fonduri de pensii, antreprenori, piata de capital. Cred ca o piata sanatoasa este o piata in care capitalul autohton poate sa tina un plafon destul de ridicat, sa nu dispara complet piata de M&A atunci cand ai o presiune externa foarte mare”, a adaugat acesta.

„Astazi, toata piata stie ca prin acest program PNRR au fost anuntate 6 – 7 – 8 fonduri care ar trebui sa se lanseze, unele dintre ele au fost anuntate acum un an, dar niciunul din aceste fonduri nu este deja activ. Inseamna ca aceste 6 – 7- 8 echipe care sunt in piata cauta finantari intre 250 si 300 mil. Euro pentru venture capital si private equity, bani care nu prea sunt. Vorbim despre o piata in care fondurile de pensii sunt marii absenti, deci o piata in care principala sursa de capital pentru aceasta industrie de private equity e inactiva. E o crima sa tii fondurile de pensii pe margine (…) Este o rusine ca niciunul dintre fondurile de pensii din Romania nu au fost investite direct sau indirect la UiPath de exemplu. Un astfel de lucru nu ar trebui sa se mai intample in viitor si sper sa vedem o schimbare in zona asta”, semnaleaza Cristian Munteanu, Fondator si Managing Partner al managerului local de capital de risc Early Game Ventures.

Lipsa fondurilor de pensii din peisajul investitorilor institutionali locali care sa investeasca in companii prin intermediul fondurilor de investitii lasa un gol ce nu poate fi acoperit de alti investitori, confirma si Nicolae Kovacs, CEO al Agista, fond de investitii care dispune de capital strans de la investitori autohtoni.

Piata romaneasca a pierdut din atractivitate in fata investitorilor straini cu prezenta locala, iar unii dintre ei au decis sa isi reduca programele de investitii.

„Pierderea atractivitatii rezulta din faptul ca o treime din companiile care sunt membre FIC (Foreign Investors Council – n.r.) si care au raspuns la investigatia noastra au considerat ca piata a pierdut din atractivitate ceea ce inseamna o inrautatire cum nu am mai vazut masurata pana acum si este evident ca aceasta pierdere a atractivitatii vine pe fondul incertitutidinilor la nivel macroeconomic si geopolitic, dar au fost dublate si de pachetul de masuri fiscale adoptat recent”, a declarat Ramona Jurubita, Country Managing Partner KMPG Romania & Moldova si Vicepresedinte al Consiliului Investitorilor Straini (FIC), pe marginea rezultatelor unui barometru din septembrie 2023 prin care FIC sondeaza periodic sentimentul celor mai mari investitori din Romania.

In anumite sectoare, piata locala pastreaza inca atuuri fate de pietele externe.

„Romania are un momentum pozitiv cand vine vorba de a fi atractiva pentru ca este cerere. Problema in Romania este in ceea ce priveste randamentele, care au devenit mai provocatoare comparativ cu acum 2 ani din cauza costului mai mare al capitalului, a costurilor de constructie mai mari si a faptului ca partea de chiriasi, adica cererea nu a factorizat complet acest cost mai mare insemnand ca chiriile trebuie sa urce cum au facut-o in aproape fiecare piata pentru a putea justifica investitiile unor companii cum suntem noi”, a subliniat Gijs Klomp, Business Development Manager la WDP Romania, companie care deruleaza un plan de investitii de circa 1 mld. Euro in sectorul de logistica si spatii industriale, segment aflat in plina perioada de boom in Romania.

Totusi, la nivel de trend mai general, investitorii straini prezenti la nivel local sunt mult mai precauti acum fata de inceputul anului 2023.

Mai departe, acest sentiment produce efecte in piata de fuziuni si achizitii, care indica o activitate mai scazuta in 2023 in Romania fata de anul anterior, insa intr-un recul mai mic fata de alte piete din Europa Centrala si de Est.

„Conteaza foarte mult sentimentul investitorilor, indicatorii macroeconomici, previziunile de inflatie, de finantare, nu mai spunem taxele, iar in M&A se observa cel mai clar sentimentul investitorilor”, explica Razvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader in cadrul Mazars Romania.

„Romania s-a situat in preferintele investitorilor in top 3 fata de perioada precedenta (…) Pe primul loc in Europa Centrala si de Est, se situeaza Polonia, apoi Austria, Romania, urmata indeaproape de Cehia ca numar al tranzactiilor”, afirma Razvan Butucaru de la Mazars. El precizeaza ca la nivelul regiunii tranzactiile de M&A (fuziuni si achizitii) valoarea totala a acestora in 2023 s-a contractat la 32 – 33 mld Euro, in scadere cu 25 – 30% fata de aproape 40 mld. Euro in 2022, in timp ce pe volume numarul tranzactiilor in pietele CEE (care nu includ Rusia) a coborat de la circa 850 la aproximativ 820 de tranzactii. Tendintele rezulta dintr-un studiu realizat periodic de catre consultantii Mazars pe baza datelor furnizate de catre platforma Mergermarket si contabilizeaza tranzactiile peste 5 mil. USD, exclude tranzactiile din real estate si include estimari, oferind astfel vizibilitate la nivelul trendurilor in pietele din regiune.

Atat in Romania, cat si in regiune, sectorul de tehnologie este in topul preferintelor cumparatorilor in tranzactiile de M&A.

Costul de finantare, influentat de cursul inflatiei care isi continua trendul de scadere, este de asteptat sa aduca in 2024 o reducere usoara a dobanzilor intr-un cadru mai larg in care dobanzile nu se vor intoarce insa la nivelurile dinainte de 2020.

„Prognoza noastra de inflatie pentru finalul anului viitor pe rata inflatiei este de 5,3%. Suntem usor peste prognoza BNR, de 4,8%, probabil principala diferenta vine din impulsul fiscal. Noi avem in ipoteza un impuls fiscal neutru, banca centrala se astepta probabil la un impuls fiscal negativ, de comprimare a cererii ceea ce este putin probabil dupa ultimele detalii. Deci, o scadere a inflatiei de la 7,5% la 5,3% ar trebui dupa parerea noastra, desi inflatia de baza va scadea mai incet, sa duca la o scadere a dobanzilor undeva cu 125 puncte de baza (1,25% – n.r.) la lei. La euro, mentionam ca piata se asteapta la scaderi mult mai agresive de dobanda.”, afirma Ciprian Dascalu, Economistul – Sef si Head of Research al BCR.

Potrivit acestuia, inflatia va ramane structural la un nivel mai ridicat fata de deceniile anterioare, ceea ce va ingusta spatiul de scadere al dobanzilor.  „Nu ar trebui sa ne mai asteptam la costurile de finantare pe care le-am vazut in perioada 2000 – 2020. Probabil, ceva mai sus”, puncteaza economistul – sef al BCR.

La nivelul pietei de corporate banking (imprumuturi pentru corporatii), domina refinantarile la care, de regula, se adauga o componenta de finantare noua (top-up), potrivit lui Florin Ilie, Deputy CEO si Head of Wholesale Banking al ING Bank Romania. El adauga ca se mentine trendul potrivit caruia euro este moneda care domina imprumuturile catre sectorul de companii, dar exista si nuante in functie de sectorul in care compania activeaza.

Cu toate ca Romania a inregistrat in 2023 IPO-ul Hidroelectrica de 1,9 mld. Euro, cea mai mare listare din istoria pietei de capital din Romania si unul dintre cele mai mari IPO-uri din Europa si la nivel global din acest an, totusi multiplii de evaluare pentru companii raman mai atractivi pe piata de M&A comparativ cu piata bursiera de la Bucuresti, indica datele PwC Romania.

Intrebat despre perspectivele pietei bursiere de la Bucuresti in 2024, Radu Hanga, Presedintele Bursei de Valori Bucuresti a raspuns: „Ma astept sa vad un interes crescut al companiilor catre listare. Nu este legat doar de costul de finantare, este legat si de momentul istoric in care suntem. Ne apropiem de prima succesiune in viata companiilor romanesti si companiile locale cauta o solutie pentru mersul inainte si ne uitam la cresterea in continuare a vizibilitatii bursei, a pozitionarii noastre ca si solutie nu doar de finantare. Bursa nu este doar despre finantare, este si o scena de pe care te poti promova ca si afacere, te poti vedea. Pana la urma, capitalizarea ti-o da si un fond de private equity si un fond de venture capital. Bursa iti da ceva mai mult. Daca ar fi sa descriu acel ceva mai mult, pe primul loc as pune vizibilitate.”

Factorii de piata si de cadru economic al tarii influenteaza evaluarile in tranzactii, confirma Andrei Bica, CFO-ul Profi, companie care a facut recent obiectul celei mai mari tranzacti realizate de catre un fond de private equity in Europa Centrala si de Est, in conditiile in care MidEuropa a agreat vanzarea Profi la o valoare de intreprindere (enterprise value) de 1,3 mld. Euro catre investitorul strategic Ahold Delhaize, proprietarul retelei de supermarketuri Mega Image.

„Acest enterprise value (valoare de intreprindere – n.r.) are in vedere foarte multi indicatori. Pleaca de la EBITDA-ul pe care compania il genereaza, se aplica un multiplicator, care depinde de foarte multi factori, de factorii macroeconomici, de atractivitatea pietei. Principalul lucru este cum poti sa demonstrezi unui nou investitor ca poti sa cresti nu intr-un an sau doi ani, ci ca ai cel putin 5 ani in fata ta in care poti sa cresti in baza business plan-ului tau pe care el il cumpara sau nu. Este cea mai mare tranzactie pe care un private equity a facut-o in CEE”, a spus Andrei Bica de la Profi.

„Ca si pret final, evident speram ca MidEuropa va incasa integral cei 1,3 mld. Euro, dar exista intotdeauna ca intr-o tranzactie parte de enterprise value si partea de equity value (valoarea pachetului integral de actiuni – n.r.) pentru ca equity value reprezinta partea din tranzactie care ramane actionarului existent (…). Si, cu siguranta, ca equity value, adica banii care raman efectiv pentru actionari (vanzator – n.r.), va ramane dupa ce vom rambursa bancilor aceasta datorie neta (net debt). Datoria neta este in bilantul (balance sheet) nostru, sunt date publice, este in jur de 400 mil. Euro.”, a precizat CFO-ul Profi.

Astfel, un calcul sumar indica faptul ca la o valoare de piata de 1,3 mld. Euro si cu o datorie neta de circa 400 mil. Euro pe bilantul Profi, vanzatorul reprezentat de catre MidEuropa, unul dintre cele mai importante fonduri de private equity din regiune, va incasa impreuna cu investitorii sai in jurul a 900 mil. Euro din vanzare, cifra care poate fi ajustata de alti termeni ai tranzactiei pana la momentul inchiderii (closing), asteptata in 2024, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

 

TOPICURI

  • Evolutia pietei de M&A
  • Cum evolueaza finantarea pentru companii
  • Ce planuri au fondatorii de companii
  • Evolutia pietei de capital
  • Cum arata peisajul tranzactiilor in sectorul de real estate

 

Piata de M&A, in scadere in 2023 fata de 2022, insa intr-un recul mai mic fata de alte piete

Piata de fuziuni si achizitii (M&A) din Romania a ajuns dupa primele 11 luni in 2023 la 5,7 mld. Euro, in scadere cu 6,8% fata de perioada similara din 2022, in timp ce volumul tranzactiilor s-a contractat cu aproximativ 9,3% de la 237 tranzactii in perioada ianuarie – noiembrie 2022 pana la 215 astfel de acorduri de fuziuni si achizitii in perioada similara a acestui an, potrivit datelor EY Romania.

„Romania, desi a scazut activitatea atat din punct de vedere al volumului, cat si al valorii, beneficiaza de o scadere mai mica (comparativ cu alte piete – n.r.) Avem o scadere de circa 9,3% pe volum si asta mi se pare mie cel mai relevant, respectiv 6,8% pe valoare dar trebuie sa apelam la disclaimerul ca valoarea este ceva ce estimam. Noi estimam pentru cele 70% din tranzactii care nu au valoarea comunicata, noi atasam estimari. Ponderea megatranzactiilor (tranzactii cu valoare individuala de peste 500 mil. Euro – n.r.) in total piata este mai mare in acest an decat in mod obisnuit (…) Principiul de corelare cu activitatea economica ramane si cu toate ca exista disruption (factori disruptivi – n.r.) semnificativ in lume, Romania a beneficiat de cea mai buna si stabila crestere economica din CEE”, a spus Iulia Bratu, Partner & Head of Lead Advisory in cadrul departamentului de Strategie si tranzactii al EY Romania. Datele EY includ si tranzactiile din real estate.

Pe piata de M&A din Romania au fost raportate in 2023 pana acum 2 tranzactii de peste 1 mld. Euro – vanzarea operatiunilor grupului italian Enel din Romania catre grupul elen PPC, care a platit circa 1,24 mld.Euro la o valoare de intreprindere de circa 1,9 mld. Euro (care include si datoria neta a companiilor preluate – n.r.), respectiv vanzarea Profi la o valoare de intreprindere de circa 1,3 mld. Euro de catre fondul londonez de private equity MidEuropa catre investitorul strategic Ahold Delhaize, potrivit informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Pentru Romania, estimam un volum al tranzactiilor de 3,5 – 3,7 mld. Euro si un numar al tranzactiilor de aproximativ 90 – 100 in 2023”, estimeaza Razvan Butucaru din partea Mazars Romania, in baza studiului realizat pe datele Mergermarket privind tichetele de tranzactii de peste 5 mil. USD, care nu contabilizeaza insa sectorul de real estate.

Tranzactiile de consolidare vor continua pe piata locala, in conditiile in care fondurile de private equity cauta in continuare sa adauge noi add-on-uri in platformele pe care le au in portofoliu, dupa cum confirma Adrian Stanculescu, Partner & Head Romania la managerul de private equity de talie regionala Abris Capital Partners, dar si Bogdan Chirita de la managerul de private equity regional Value4Capital.

„Ce observam pe piata de M&A? In 2022, multiplul de EBITDA ar fi fost in jur de 9,6x, care e undeva la media din perioada analizata 2007 – 2022, dar mai mare decat multiplii de pe pietele de capital chiar daca companiile de pe Aero sunt pe acolo, la peste 8x”, afirma Sorin Petre, Partner & Head of Valuation and Economics la PwC Romania. 

„Cele mai atractive sectoare pentru cumparatori au fost energie, FMCG si financiar si vedem o consolidare in 2024 in continuare”, sustine Ramona Jurubita de la KPMG Romania.

„Am observat o incetinire a activitatii la inceputul anului, insa a existat o inghetare in trimestrul 1 – trimestrul 2, urmata de o dezghetare incepand cu luna august, cand oamenii in loc sa mearga in vacanta trimiteau RFP-uri (request for proposals, cerere de oferte n.r.), incepeau procese de M&A foarte multe comparativ cu alti ani, lucru care s-a vazut in volumele de tranzactii din a doua parte a anului si lucru care ne asteptam sa produca in continuare volume la final de an si la inceputul anului urmator”, afirma Adrian Mihalcea, Senior Manager Deal Advisory la Mazars Romania. El adauga ca nu sunt motive anume privind tranzactii intr-un anumit sector si ca se asteapta la surprize in 2024 comparativ cu alti ani.

 

Finantarea companiilor: Finantarea corporate, ritm de crestere cu o cifra. Fondurile locale de venture capital si private equity anunta achizitii cu noile platforme si exituri din actualele portofolii

Corporate banking. Piata de finantare a corporatiilor a crescut foarte putin in 2023, cu o singura cifra, estimeaza Florin Ilie, Deputy CEO & Head of Wholesale Banking al ING Bank Romania. 

„Am produs de 2 ori mai mult credite noi decat in anii precedenti, insa aceasta crestere nu se vede pentru ca a fost canibalizata de reducerea unor credite date anterior pentru nevoi de finantare pe termen scurt, mai ales in domeniul energiei si agriculturii, care au avut preturi in crestere in 2022 si atunci au avut nevoie de un fond de rulment mai mare.”, afirma Florin Ilie de la ING Bank Romania.

Potrivit acestuia, piata de corporate banking a fost dominata de refinantari, credite care trebuiau refinantate plus ceva cresteri de tip top-up, adica se adauga o componenta de finantare noua. Principalele sectoare care au atras finantari mari bancare au fost energie, urmat de sectorul expus pe consum.

Contragarantare. „Cred ca rolul Fondului Roman de Contragarantare va creste in 2024. Deja in acest an, am depasit borna de 1 mld. RON garantii acordate IMM-urilor, ceea ce cred ca este un pas important inainte. Vom continua sa sustinem IMM-urile atat din garantii care vor fi acordate in cont si nume stat daca aceste programe vor continua, daca nu, vom pune capitalul propriu la munca, de peste 400 mil. RON, in asa fel incat sa sprijinim accesul la finantare al IMM-urilor.”, a declarat Stere Farmache, Presedintele Directoratului Fondului Roman de Contragarantare (FRC).

„Avem si suntem implicati si garantam in exclusivitate IMM-urile din zona inventiilor si a inovatiilor, programul se cheama IMM Innovation si observatia noastra este ca, pana in clipa de fata, IMM-urile au fost mai mult preocupate in aceasta perioada incepand cu criza sanitara care a generat aceste programe de garantii in cont si nume stat si a continuat apoi cu ceea ce se cheama generic criza agresiune Ucraina.  Observatia noastra a fost ca IMM-urile au utilizat aceste resurse si acest sprijin in proportie de peste 90% pentru capital de lucru. Nu este un lucru rau. Au reusit sa depaseasca aceasta perioada”, a a adaugat acesta.

Crowdfunding. „Avem perspectiva de a accelera nu doar in piata europeana pentru ca o sa anuntam probabil la inceputul anului viitor ca vom avea licenta de a vinde ca produs stock option plan si in SUA pe motivul ca firmele europene care au scalabilitate si isi demonstreaza product market fit din pacate pentru Europa migreaza catre SUA. Si ar trebui sa ne urmam clientii. De exemplu, Flowx, care a fost cea mai mare runda de finantare pe piata Enterprise Saas din Romania chiar a depasit la serie A pe UiPath, desi corespondentul de timp e diferit, au strans la nivel global 35 milioane la o evaluare de 130 mil. USD, automat si-au facut birou in Delaware si New York. Le oferim produsul despre care vorbeam, Nimity. In SUA, nu aveam licenta, dar din ianuarie o sa avem. Aceste perspective de accelerare ne vor conduce si pregatim o runda de finantare pentru anul viitor. Nu avem inca termenii pentru ca trebuie sa ne facem calculele foarte atent. In schimb, avem footprint-ul acesta european in care vom vinde si produsul acesta de stock option plan foarte activ”, a spus Andrei Dudoiu, Managing Partner & President of the Board of Directors al platformei de crowdfunding SeedBlink.

Fonduri de investitii. 

„Incercam sa semnam prima tranzactie din fondul 2 pana in Craciun. Adica vom folosi un warehousing facility probabil de la unul dintre investitorii nostri LP semnificativi ca sa acoperim acest gap in timp dintre tranzactia pe care incercam sa o semnam si lansarea noului fond. Closing-ul (inchiderea tranzactiei – n.r.) va fi dupa aceea subiect pentru aprobarea Consiliului Concurentei cat de repede posibil in 2024. Momentul pe care mi-l doresc cat mai aproape (inchiderea fondului 2 – n.r.) va fi probabil la final de martie, respectiv inceput de aprilie. Vom vedea cum suntem in tot procesul de LP onboarding, KYC, toate chestiile astea care dureaza si de aceea am decis sa folosim acum un warehousing facility.”, a declarat Andrei Gemeneanu, Cofondator si Managing Partner al managerului local de private equity Morphosis Capital.

„Deci cumva fondul 2 va avea un jump start de la finalul anului astuia, dupa aceea in 2024 avem un pipeline activ. Vrem sa ramanem foarte consistenti cu strategia din fondul 1, tichetul va creste un pic, dar nu semnificativ. Nu schimbam segmentul din piata. Ne uitam activ la zona de healthcare, ne intereseaza si faptul ca am facut 3 parteneriate de succes cu medici proeminenti in comunitatea medicala din Romania, ne plaseaza intr-un mod favorabil pentru a face in continuare investitii in zona asta. Ne uitam si la alte sectoare.”, adauga acesta.

„Daca te uiti la piata bancara din Romania este destul de imatura comparativ cu piata bancara din Polonia, de exemplu, unde tranzactiile  de tipul asta de leverage buy out (LBO) sunt privite mult mai relaxat si bancile au invatat sa se uite la cashflow mai mult si la real estate, iar la activele care ar garanta imprumutul mult mai putin.”, puncteaza Bogdan Chirita, Partner al fondului de private equity regional Value4Capital, fond care a listat Medlife pe bursa de la Bucuresti, tranzactie ce a declansat un val de listari de companii antreprenoriale locale in anii urmatori.

„Pe partea de tichet, putem sa mergem cat de jos probabil la 6- 7 mil. Euro si pana la 24 – 25 mil. Euro cu tot cu co-investitori. Deci avem o marja destul de mare, suntem destul de flexibili.”, adauga Bogdan Chirita. „Intr-un fond de 7 – 8 companii, 2-3 pot fi facute in Romania. Nu exista limite fixe de nedepasit, dar trebuie sa ne uitam la economie, la companiile care sunt in economia romaneasca, de asemenea, si la echipele de investitii ale fondului respectiv”, explica reprezentantul Value4Capital.

„Din capitalul nostru de 20 mil. Euro, am investit peste jumatate din fond. Mai avem loc de 2 tranzactii, dar specificul fondului nostru este ca il vom tot majora. Este un fond evergreen si asta inseamna ca o sa fim intr-un mood (stare – n.r.) de fundraising constant.”, a spus Nicolae Kovacs, CEO Agista, fond de investitii care face parte din reteaua de plaforme de investitii administrata de catre Impetum Group ce ruleaza pe un capital strans de la investitori autohtoni.

„Ma uit un pic cu optimism la anul viitor, si asta pentru ca suntem intr-un sector de companii care sunt pe crestere.”, sustine Nicolae Kovacs, care adauga ca se asteapta ca Agista sa faca cel putin 3 tranzactii in 2024.

„Incepand din 2024 ar trebui sa fie bani in piata. Incepand de la anul ar trebui ca numarul de companii care vin catre finantare de la VC sa creasca fiindca am vazut o descrestere a acestui numar in ultimii 2 ani. Noi avem intentia sa desfasuram foarte agresiv capitalul in urmatorii 2 ani, in 2024 si 2025 adica poate un 40% din tot capitalul disponibil sa il investim deja. Vorbim despre fondul nou pe care il lansam la inceput de an”, subliniaza Cristian Munteanu, Fondator si Managing Partner al managerului de venture capital Early Game Ventures. Acesta anunta ca, pe langa investitii, 2024 va insemna si un an cand vom vedea primele exituri semnificative in industria de VC din Romania.

 

Fondatori.

„Partenerii actuali toti au investit in runda asta (runda de finantare de serie B din 2023 – n.r.). Pentru mine a fost cel mai important lucru ca investitorii existenti, care stiu foarte bine DRUID-ul, toti au investit maxim cat li se permitea ca pro rata. Mai mult decat atat, mare parte dintre ei fiind un oversubscription, au facut si secondary, asta insemnand ca business angels au putut sa iasa si sa vanda.”, a declarat Liviu Dragan, fondator si CEO al start-up-ului de inteligenta artificiala DRUID AI.

Potrivit acestuia, investitorii au venit cu 30 mil. USD si alte 5 mil. USD ca secondary in suma totala.

„Eu detin cam 25%, sunt cel mai mare investitor in continuare, si ceilalti mai detin inca vreo 5%, deci vreo 30% suntem fondatorii, restul de 70% sunt investitorii”, explica fondatorul DRUID impactul tranzactiei din 2023 asupra actionariatului companiei aflate acum intr-o faza de expansiune globala, a carei evaluare este de 100 mil. USD.

„Vrem sa facem doua tranzactii M&A pe an (…) Mai avem in plan cel putin 30 mil. Euro de cheltuit pentru achizitii la nivel global, Romania plus alte piete. Consider ca e o perioada foarte buna pentru o platforma de consolidare.”, a declarat Jerome France, Fondator si CEO al EMI Group, care precizeaza ca acest plan de investitii se intinde pana la un viitor exit estimat sa aiba loc in aproximativ 5 ani. 

Pachetul majoritar al EMI Group a fost preluat in 2023 de catre fondul de private equity regional Innova Capital, in contextul in care compania lui Jerome France a crescut accelerat in ultimii ani pe piata de usi industriale din Romania si in alte piete din Europa dupa intrarea in actionariatul companiei a fondului de private equity local Morphosis Capital.

„Noua mea meserie este ca nu mai vand usi, ci cumpar firme”, puncteaza Jerome France, care exemplifica cu achizitia recenta a KADRA tiparul tranzactiilor de M&A ale EMI Group, care combina plata pretului pentru un pachet de actiuni cu un schimb de actiuni ale companiei preluate cu actiuni EMI.

„Eu vad ca oamenii incearca sa isi construiasca un viitor previzibil, ca inteleg ca trebuie sa inceapa cu 2 – 3 ani inainte sa isi faca un plan despre un exit, dar si despre o atragere de investitie, in special, in sectorul acesta al companiilor mai mici (…) Cred ca exista din ce in ce mai mult cultura aceasta sa-mi valorific, sa scot valoarea din ceea ce am muncit ani de zile, hai sa ma asociez cu cineva care poate sa ma duca mai departe si cred ca asta poate sa aiba si un efect de angrenare ulterior apropo de investitori LP poate din ce in ce mai mult si in Romania, ca dupa vanzari, dupa exituri, sa existe oameni care sa poate mai departe sa investeasca si sa rostogolim cumva capitalul romanesc”, a punctat Andreea Pipernea, Managing Partner al firmei de consultanta Exit by Choice, specializate in pregatirea pentru exit a fondatorilor de companii de talie mica.

Potrivit acesteia, se disting doua tipuri de fondatori angrenati in astfel de procese de exit, cei din categoria care au fondat afaceri in urma cu 2 – 3 decenii si au problema succesiunii, respectiv segmentul unor antreprenori mai tineri care cauta optiuni de crestere externa dupa ce realizeaza ca nu mai pot creste compania pe cont propriu.

 

Piete de capital.

„Cred ca am avut mai multi ani istorici. In 2023, IPO-ul Hidroelectrica a fost un eveniment important, ne-a pus pe harta. La momentul la care s-a intamplat era cel mai mare IPO in Europa si al treilea cel mai mare la nivel global. Acum este al patrulea, oricum suntem in top. Daca ne uitam in urma, 2021 am avut ca si numar 23 de listari, ceea ce depasea totalul a 6 ani anteriori. Iar 2022 a fost anul primul an in care am depasit pragul de 100.000 de conturi deschise la Bursa de Valori Bucuresti. Am depasit pragul de 100.000 de investitori la jumatatea anului trecut, deci fara impactul Hidroelectrica. Momentul in care a venit Hidroelectrica pe bursa, noi eram deja la un numar de 120.000 de conturi deschise, acum suntem la 170.000 de conturi deschise.”, a spus Radu Hanga, Presedintele Bursei de Valori Bucuresti. 

„Vedem anul acesta crestere semnificativa, adica daca ne uitam iarasi la nivelul Europei Centrale si de Est, indicele BET Total Return are cea mai buna performanta, crestere de aproape de 30% fata de inceputul anului. ”, mai spune reprezentantul BVB, care adauga ca sunt perspective pentru 2024 de noi oportunitati atat pe piata de actiuni (IPO), cat si pe piata emisiunilor de obligatiuni, dat fiind potentialul mare de crestere.

„La nivelul actual, industria de asset management are active undeva la 37 mld. RON. Daca dam la o parte fondurile de investitii alternative (FIA) – SIF-urile, Fondul Proprietatea – mai raman vreo 19,3 mld. RON active, ceea ce, bineinteles, ca nu e mult comparativ cu potentialul pe care il are industria de asset management”, a spus Dan Dascal, CEO al BT Asset Management, unul dintre cei mai mari manageri locali de asset management.

Acesta adauga ca anul 2022 a fost un an prost pentru acest sector, care a intrat in 2023 pe un trend de revenire, an in care au fost inregistrati peste 100.000 de investitori noi, trend asteptat sa continue si in 2024.

„Vor fi oportunitati de investitii daca ne referim in anul urmator, daca ne referim la piata de actiuni (…) Din punct de vedere al plasamentelor in bonduri, dobanzile sunt atractive. Observam pe piata emisiuni de bonduri de companii, facute de banci la randamente bune in euro, deci foarte atractive. Statul se imprumuta in continuare, nevoia de finantare este in continuare crescuta. Sa nu uitam ca la anul va fi an electoral si probabil ca statul va trebui sa se imprumute mai mult decat de obicei si asta ne face sa credem ca pentru anul urmator sunt premise bune pentru industria noastra sa performeze”, a mai spus reprezentantul BT Asset Management.

Evolutia multiplilor de evaluare indica la nivel de trend ca piata de M&A ofera in acest moment evaluari mai mari pentru companii comparativ cu piata bursiera locala, chiar daca in ansamblu multiplii de evaluare sunt in scadere fata de anul anterior.

„Observam in anul 2022 o scadere a multiplului EBITDA, avem o mediana de 5,6x in anul 2022 fata de 8,5x, multiplu influentat in special de societatile listate in sectorul de electricitate, pentru care anul 2022 a fost un an cu volatilitate semnificativa.”, a declarat Sorin Petre, Partner & Head of Valuation and Economics la PwC Romania pe marginea evolutiei multiplilor de evaluare a companiilor in 2022 fata de 2021.

Astfel, proprietarii si actionarii au la dispozitie optiunea de a verifica pe ambele rute unde pot obtine cel mai bun pret pentru companiile lor.

„Noi oferim asta clientilor si pe partea de private equity, pe care o stim mai bine. Se numeste un Vault track si atunci compania vrea sa vada pretul atat in piata de capital, cat si in zona de M&A. Si se pot face in paralel pana cand ajungi sa discuti cu anumiti investitori si sa alegi unde iti este pretul cel mai bun. Este si asta o optiune si depinde foarte mult de sector, de companie, de momentul ales”, puncteaza Alexandra Popa, Head of Corporate Finance Advisory in cadrul UniCredit Bank Romania. Banca italiana a facut parte din consortiul de intermediari care a listat Hidroelectrica in 2023 pe bursa de la Bucuresti, iar UniCredit se numara printre bancile cu emisiuni recurente de obligatiuni pe piata de capital locala.

 

Real Estate.

„Noi suntem cumva intr-o situatie usor polarizata, in care avem o economie reala care merge in continuare bine, dar, pe de alta parte, cand ne uitam la volumul de tranzactii, evident, ca avem o incetinire. In primele 9 luni ale anului, am avut investitii undeva la 260 mil. Euro pe piata de real estate, este o incetinire destul de majora as zice. In mod normal noi aveam undeva in jur de 1 mld. Euro intr-un an. Partea buna este ca am inchis ieri (6 decembrie – n.r.) o tranzactie mare de retail, sunt vreo 220 mil. Euro, deci cumva mai creste un pic lichiditatea, dar in continuare este clara incetinirea pe partea de tranzactii. Din punct de vedere al randamentelor, Romania este destul de rezilienta comparativ cu celelalte tari. Eu cred ca urmeaza o perioada de ajustare si la noi.”, estimeaza Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties la firma de consultanta in real estate CBRE Romania.

Grupul britanic M Core a anuntat pe 7 decembrie 2023 intrarea sa pe piata din Romania prin achizitia pentru aproape 219 mil. Euro a unei retele de 25 de centre comerciale aflate in portofoliul Mitiska REIM.

„Lichiditatea totala va fi undeva in jur de 500 mil. Euro, deci tranzactia M Core este undeva la 40 – 45%. E o tranzactie mare in conditiile in care volumul mediu in zona CEE a scazut. Din multe puncte de vedere, este o tranzactie landmark as pune. Legat de yield-uri, as zice ca suntem undeva intre 7% si 7,75% pentru toate segmentele despre care am vorbit, insa urmeaza o perioada de ajustare. Sunt foarte multi factori care joaca un rol aici – ratele de dobanda, ce se va intampla cu Euribor si swap-urile pe plan international, cu costul de finantare. Trebuie luat in calcul ca ajustarea in Romania a fost mai mica decat in toate celelalte tari.”, afirma Mihai Patrulescu de la CBRE.

Potrivit acestuia, pe segmentul rezidential s-a simtit in 2023 o presiune in orase secundare si in zone secundare ale acestora, unde au incetinit dezvoltarile de proiecte. Pe retail, shopping center-ele performeaza bine, insa exista acel gap intre cumparator si vanzator, ceea ce limiteaza numarul de tranzactii in sector.

Segmentul spatiilor de birouri va intra in focusul investitorilor in 2024, dupa ce in 2023 au incetinit investitiile in acest sector.

„Steaua” pietei imobiliare locale este sectorul de logistica si spatii industriale, aflata intr-o faza de crestere exponentiala, iar investitiile in infrastructura vor fi un catalizator.

„Suntem norocosi ca suntem intr-un sector care in acest moment performeaza bine. Intotdeauna sunt schimbari. Adica vreau sa spun ca a fost era retailului, a fost era cladirilor de birouri si acum este era spatiilor de logistica si industriale. Cred ca vom mai vedea asta pentru vreo 2 ani pentru ca macrotrendurile arata ca sunt multe bunuri care trebuie stocate si mutate in contextul in care criza Covid a demonstrat clar companiilor ca au nevoie de stocuri, ceea ce automat, probabil, ca vor avea nevoie de mai multe depozite”, a declarat Gijs Klomp, Business Development Manager la WDP Romania, unul dintre liderii sectorului de logistica si spatii industriale.

Potrivit acestuia, productia se muta in Europa, iar companiile doresc sa produca acolo unde vand.

„Cred ca vom vedea ca in urmatorul un an sau doi ani, companii din restul Europei se vor muta din nou in Europa Centrala si de Est datorita costului mai mare din restul Europei.”, explica Gijs Klomp.

„In mod tipic, noi ne finantam pe bilant (…) Nu luam credite bancare pentru achizitii, dar ne finantam pe bilantul nostru. Desigur ca este un mare avantaj in ziua de azi pentru ca putem sa ne miscam mai repede, iar ofertele tale nu sunt conditionate de finantare pentru a convinge prospectivii vanzatori sa faca afaceri cu tine”,  a mai spus Gijs Klomp.

 

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023 sunt Mazars, Agista, Value4Capital si Fondul Roman de Contragarantare.

 

CITESTE AICI TOATE ARTICOLELE evenimentului MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT  2023

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023: Lipseste foarte mult capitalul autohton dinspre fonduri de pensii, antreprenori, piata de capital care sa mentina un plafon pe piata locala atunci cand investitori straini decid sa nu investeasca in Romania. Costul de finantare in lei, asteptat sa scada in 2024 cu circa 1,25% pe fondul reducerii graduale a inflatiei. Vanzarea Profi, cotata printre primele 7 tranzactii din Europa Centrala si de Est, aduce un multiplu de exit de aproape 10 x EBITDA pentru MidEuropa, care ar urma sa incaseze circa 900 mil. Euro dupa plata creditului sindicalizat catre bancile finantatoare

 

Andrei Bica, Profi: Am primit foarte multe intrebari din partea investitorilor de ce nu apare nicaieri o extindere regionala a Profi. Noi am pariat mereu pe Romania si vedem in continuare un potential foarte mare de dezvoltare in retailul de proximitate. Exitul MidEuropa din Profi indica un multiplu aproape de 10 EBITDA si incasarea unui pret in jurul a 900 mil. Euro dupa plata creditului sindicalizat catre banci

 

Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: Incercam sa semnam prima achizitie din fondul 2 pana in Craciun. Vom apela la o facilitate de finantare de la unul dintre investitorii nostri LP pentru a acoperi gap-ul dintre tranzactie si lansarea noului fond in martie – aprilie 2024. Probabil vom avea 3 tranzactii in urmatorul an, atat achizitii, cat si exituri

 

Bogdan Chirita, Value4Capital: Putem sa mergem in tichete de achizitie de la 6 – 7 mil. Euro pana la 24 – 25 mil. Euro alaturi de co-investitori. Piata bancara din Romania este destul de imatura fata de cea din Polonia, unde bancile sunt mai relaxate in finantarea tranzactiilor LBO si au invatat sa se uite mai mult la cashflow si mai putin la activele care garanteaza imprumutul

 

Stere Farmache, Fondul Roman de Contragarantare: Toata lumea vorbeste de economia sustenabila, dar cand aplici la un IMM trebuie privit si sub aspectul profitabilitatii, adica ce motiv sau substrat economic ar fi pentru un IMM sa faca tranzitia la energia verde. Cred ca Bursa de Valori Bucuresti trebuie sa priveasca cu mai multa atentie catre bazinul IMM-urilor si din motivul ca s-au cam epuizat tichetele privind companiile mari de stat

 

Ciprian Dascalu, BCR: Ne asteptam sa scada in 2024 dobanzile la lei cu circa 125 de puncte de baza. Nu ar trebui sa ne mai asteptam la costurile de finantare pe care le-am vazut in perioada 2000 – 2020, probabil vor ramane ceva mai sus

 

Razvan Butucaru, Mazars: In tranzactiile M&A conteaza foarte mult sentimentul investitorilor, indicatorii macroeconomici, previziunile de inflatie, de rate de finantare si taxele. Tranzactia de vanzare a Profi, situata pe locul 6 – 7 la nivelul tranzactiilor din Europa Centrala si de Est. Cum arata piata de M&A din Romania si din regiune

 

Nicolae Kovacs, Agista: Cred ca vom putea incheia cel putin 3 tranzactii in 2024, ne intereseaza mai ales sectorul verde, medical si cel de IT. Fondurile de pensii nu au divizii speciale de private equity, dar pot sa investeasca in fonduri de private equity, care le cresc companii pana la nivelul la care vor putea apoi sa investeasca direct odata ce companiile sunt listate pe bursa

 

Radu Hanga, Bursa de Valori Bucuresti (BVB): Ma astept sa vad un interes crescut al companiilor catre listare si datorita momentului istoric in care suntem pentru ca ne apropiem de prima succesiune in viata companiilor romanesti. Trebuie sa fim dispusi sa discutam deschis despre risc si sa acceptam ca daca vrem sa listam companii mai mici, acceptam si faptul ca unele dintre ele o sa esueze

 

Ramona Jurubita, KPMG si Consiliul Investitorilor Straini (FIC): Cand ne uitam la oportunitatile pe care Romania le are pentru 2024, asta rezulta din minusurile pe care investitorii le marcheaza, adica infrastructura, birocratie si instabilitate legislativa. Romania a pierdut in 2023 din atractivitate, creste numarul investitorilor straini care isi reduc investitiile prognozate si tot mai multe companii vad oportunitati de crestere pe piata externa

 

Florin Ilie, ING Bank: Piata de finantare corporate din Romania a crescut in 2023 cu un «low single digit». Imprumuturile catre companii sunt dominate de refinantarea cu top-up, iar energia si sectorul expus pe consum sunt principalele motoare pentru marile finantari sindicalizate

 

Adrian Stanculescu, Abris Capital Partners: Este o piata buna de cumparat, vedem oportunitati in 2024 sa ne extindem. Sunt si discutii de exit pentru companii unde nu suntem pregatiti. Am investit cateva zeci de milioane de euro anul trecut in portofoliul din Romania

 

Cristian Munteanu, Early Game Ventures: In piata sunt 6-7-8 fonduri de venture capital si private equity care cauta finantari de 250 – 300 mil. Euro, bani care nu prea sunt. Este o crima sa tii fondurile de pensii pe margine si o rusine ca niciun fond de pensii din Romania nu a fost investit direct sau indirect la UiPath. In 2024 vom auzi despre primele exituri majore din industria de VC din Romania

 

Dan Dascal, BT Asset Management: Industria de asset management este pe un trend de revenire dupa un an 2022 prost, trend care ne asteptam sa continue si in 2024 avand in vedere evolutia dobanzilor si a randamentelor. Potentialul pietei locale este mare, iar piata de asset management din Romania poate sa creasca de cateva ori de la nivelul actual de 4 mld. Euro

 

Gijs Klomp, WDP: Am facut o majorare de capital de 300 mil. Euro pentru a avea mai multa putere de foc pentru tranzactiile angajate, din care una in Romania. O treime din acest capital va fi desfasurat in Romania. Comparativ cu alte piete cu care concureaza, Romania are un momentum pozitiv pentru ca exista cerere, insa problema este evolutia randamentului fata de acum 2 ani

 

Jerome France, EMI: Avem un buget global de achizitii de 30 mil. Euro pe care sper sa il cheltuim in 2 ani in tranzactii in Romania si in alte piete. Preferam tari mai mici unde mergem sa ne pozitionam ca lider, e loc in Ungaria, ne uitam la Polonia, dar si la alte piete. Achizitia pachetului majoritar de actiuni al grupului EMI de catre fondul Innova Capital s-a facut la un multiplicator EBITDA mai mare decat cel de la achizitia pachetului de actiuni EMI de catre fondul de investitii Morphosis Capital

 

Liviu Dragan, DRUID AI: Nu ma vad iesind din DRUID, poate la un moment dat voi face un pas lateral in zona operationala. Nici din TotalSoft nu am dorit sa plec. Batalia pentru platformele AI destinate angajatilor necesita foarte multa competenta de afaceri pentru ca multe platforme se formeaza cu tineri cu talent tehnologic, dar incorporeaza prea tarziu business knowledge. Care sunt culisele rundei de finantare serie B atrasa in 2023 care a dus DRUID la o evaluare de 100 mil. USD

 

Andrei Dudoiu, Seedblink: Vom anunta in primul trimestru din 2024 o noua runda de finantare pentru Seedblink si planurile noastre de accelerare pe piata din Europa si SUA

 

Andreea Pipernea, Exit by Choice: Cred ca exista tot mai mult cultura antreprenorului de tipul «hai sa scot valoarea din ce am muncit atatia ani» si asta sa aiba mai departe un efect de angrenare la nivel de investitori LP astfel incat dupa exituri sa fie oameni care rostogolesc capitalul romanesc

 

Adrian Mihalcea, Mazars: Am avut perioade in care era claritate ca healthcare sau IT sunt sectoare care dupa pandemie au mers foarte bine din punct de vedere al tranzactiilor M&A, dar pentru 2024 nu as vedea motivele pentru a pune punctul pe un anumit sector

 

Iulia Bratu, EY: In 2024 vom vedea cel putin o tranzactie de peste 1 mld. Euro. Piata de M&A din Romania a continuat declinul si in primele 11 luni din 2023 cu circa 6,8% in valoare pana la 5,7 mld. Euro, respectiv cu aproximativ 9,3% in volum pana la 215 tranzactii fata de perioada similara din 2022

 

Sorin Petre, PwC: Observam ca multiplii de evaluare ai companiilor sunt mai mari in tranzactiile de M&A fata de multiplii companiilor listate pe bursa si as putea spune ca acest trend se va mentine. Agricultura este un sector in care vom vedea atractivitate in tranzactiile M&A

 

Alexandra Popa, UniCredit: Avem discutii cu mai multe companii pentru IPO pe piata primara. IPO-ul Hidroelectrica a deschis cumva piata si cred ca vom vedea mai multe listari de companii antreprenoriale in anii urmatori

 

Mihai Patrulescu, CBRE: Tranzactia M Core – Mitiska REIM are o pondere de 40% – 45% la nivelul investitiilor totale in real estate in 2023 in Romania, care ajung la circa 500 mil. Euro. Ne asteptam la o ajustare a randamentelor in perioada urmatoare

 

 

 

Credit foto: KPMG.

Ramona Jurubita, Country Managing Partner KPMG Romania and Moldova & Vice President FIC, speaker of MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023

Ramona Jurubita, Country Managing Partner at KPMG in Romania and Moldova & Vice President FIC, is one of the speakers of MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023.

She coordinates the governance and strategy of the company, representing the firm both on the local and international market. 

Ramona contributes not only to strengthening the position of KPMG in Romania, but also to shaping a strong and sustainable socio-economic environment. She is Vice President of the Board of Directors of the Foreign Investors Council (FIC), President of the United Way Romania Foundation and a member of the Orientation and Strategic Analysis Council of the University of Bucharest.

Drawing on her multi-dimensional experience from the more than 20 years she has worked in taxation, Ramona participates as an active member in some of the most prestigious Romanian and international professional associations (CCF, CECCAR, ANEVAR, ACCA).

On December 7, 2023, MIRSANU.RO transaction journal is hosting MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023, an OFFLINE event dedicated to the community of corporate transactions – mergers & acquisitions (M&A), financing, capital market transactions and real estate deals.

The agenda of this event will be as follows:

09.00 – 09.50 (EEST/GMT+2) Registration & Networking

09.50 – 10.00 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founder of MIRSANU.RO transaction journal

10.00 – 10.45 Panel on international macro trends and local trends that will shape the major corporate deals

10.45 – 11.30 Panel on the mergers & acquisitions (M&A) market

11.30 – 12.15 Panel on financing

12.15 – 12.35 Coffee Break

12.35 – 13.20 Deals on the capital markets

13.20 – 13.45 Developments on the real estate market

13.45 – 14.30 Panel Buyers v Sellers

14.30 – 14.35 Conclusions

14.35 – 15.30 Lunch & Networking

The event’s partner is Value 4 Capital.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

Credit foto: MIRSANU.RO

Ramona Jurubita, KPMG: Numarul investitorilor care si-au pus investitiile pe hold s-a triplat. Antreprenorii care au reusit sa-si pastreze profitabilitatea sunt cei care au apetit mai mare de a investi sau de a-si vinde afacerea

“In 2022, am fost implicati in tranzactii mari in piata de real estate, cu servicii complete de asistenta in fuziuni si achizitii. As spune ca pentru 2022, sentimentul pe care il avem noi ca firma despre antreprenori este unul mixt. Acele companii, acei antreprenori care au reusit sa-si pastreze in linie profitabilitatea, au un apetit de a investi mai mult sau de a-si vinde afacerea“, a declarat Ramona Jurubita, Country Managing Partner KPMG Romania la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2022, a cincea editie anuala a evenimentului organizat pe 6 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare de companii, piete de capital si real estate din Romania si alte piete ale Europei Centrale si de Est.

O echipa integrata a KPMG a asigurat prin intermediul KPMG Advisory, KPMG Tax si KPMG Legal Toncescu si Asociatii servicii complete de asistenta pentru Paval Holding, vehicul de investitii al fondatorilor Dedeman, la achizitia portofoliului imobiliar al CA Immo din Romania, tranzactie in valoare de 377 mil. euro.

“Provocarea nr. 1 pentru antreprenori pe care as numi-o este sa-si mentina nivelul de profitabilitate. Aici va fi cred divizarea intre castigatori si cei mai putin norocosi“, puncteaza sefa KPMG Romania & Moldova.

Legat de sentimentul investitorilor straini fata de Romania, aici perceptiile s-au schimbat pe parcursul anului.

“Avem o serie de masuratori si masuram acest sentiment de 2 ori pe an, in martie si septembrie. Ceea ce este interesant cu rezultatele este ca comparand cu septembrie anul trecut, este un optimism moderat in ceea ce priveste perspectiva pentru 2023. 2022 a fost un an foarte vibrant pentru investitii. FIC acopera cele mai mari investitii in Romania, de la energie la real estate si retail la alte sectoare, deci este vocea marilor investitori fie care se extind fie cei care considera atractiv sa faca afaceri pe piata din Romania“, a spus Ramona Jurubita, care ocupa si pozitia de vicepresedinte al Consiliului Investitorilor Straini (FIC).

“Daca ne uitam la perceptiile si planurile pe care le au pentru perioada urmatoare, cred ca 2023 este important in mod egal, peste 35% dintre CEO al companiilor cu investitii mari in Romania iau in considerare inca extinderea afacerilor, peste 25% au planuri de angajare chiar daca piata este cam pe rosu acum. Dar comparativ cu martie 2022, cand optimismul era complet, procentajul celor care anticipeaza ca vor pune in hold investitiile lor s-a triplat de la 3% la peste 10% ceea ce cred eu este o reflectare a ceea ce vedem si pe partea antreprenorilor. Deci, cred ca este un optimism moderat privind 2023“, explica Ramona Jurubita.

“Sunt cativa factori care au legatura cu provocarile si atractivitatea pietei romanesti. Vorbind despre investitii, cred ca este realist sa vorbim ce are Romania de oferit in aceste vremuri, mai ales in conditiile in care este o competitie cu tarile din jurul nostru“, adauga aceasta.

“Nu este nicio surpriza, lipsa infrastructurii apare din nou care blocheaza multe potentiale investitii catre Romania, birocratia si, din nou nicio surpriza, avem neclaritati in legislatie, ceea ce am vazut recent in energie, toate acestea aduc un plus in lipsa de atractivitate a pietei din Romania. Acestea sunt marile provocari, ele reapar din cand in cand, in special in vreme de criza, si aceste sunt lucruri pe care trebuie sa le adresezi ca tara daca vrei sa cresti nivelul investitiilor in Romania“, a mai spus Ramona Jurubita, Country Managing Partner KPMG Romania in cadrul panelului dedicat tendintelor care modeleaza tranzactiile corporative in Romania si in regiune al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2022 sunt Mazars, Schoenherr, Raiffeisen Bank Romania si Adrem.

jurubita kpmg main

Ramona Jurubita, Country Managing Partner KPMG Romania and Moldova, speaker of MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2022

Ramona Jurubiță, Country Managing Partner at KPMG in Romania, is one of the speakers of MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2022.

She coordinates the governance and strategy of the company, representing the firm both on the local and international market. 

Ramona contributes not only to strengthening the position of KPMG in Romania, but also to shaping a strong and sustainable socio-economic environment. She is Vice President of the Board of Directors of the Foreign Investors Council (FIC), President of the United Way Romania Foundation and a member of the Orientation and Strategic Analysis Council of the University of Bucharest.

Drawing on her multi-dimensional experience from the more than 20 years she has worked in taxation, Ramona participates as an active member in some of the most prestigious Romanian and international professional associations (CCF, CECCAR, ANEVAR, ACCA).

On December 6, 2022, MIRSANU.RO transaction journal is hosting MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2022, an OFFLINE event dedicated to the community of corporate transactions – mergers & acquisitions (M&A), financing, capital market transactions and real estate deals.

The agenda of this event will be as follows:

08.30 – 08.55 (EEST/GMT+2) Registration & Networking
08.55 – 09.00 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founder of the transaction journal MIRSANU.RO

09.00 – 09.40 Panel on international macro trends and local trends that will shape the major corporate deals

09.40 – 10.20 Panel on the mergers & acquisitions (M&A) market

10.20 – 11.00 Panel on financing

11.00 – 11.40 Deals on the capital markets

11.40 – 12.10 Coffee Break

12.10 – 12.50 Developments on the real estate market

12.50 – 13.30 Fundraising and trends in Private Equity & Venture Capital

13.30 – 14.10 Panel Buyers v Sellers

14.10 – 14.15 Final notes

14.15 – 15.30 Networking & Lunch

The event’s partners are Mazars, Schoenherr and Adrem.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

vaduva main

Bogdan Vaduva, Advisory Partner, Head of Energy, Sustainability and Climate Change la KPMG Romania: In doi ani vom vedea tranzactii spre nivelul de 1 mld. euro pe piata de energie din Romania in zona jucatorilor mari din utilitati. In energia fotovoltaica, sunt tichete de achizitie de ordinul sutelor de milioane de euro

“Ma astept ca, avand in vedere turbulenta din piata de energie, sa se intample si niste tranzactii la nivelul unor mari jucatori. Noi am asistat Petrom in parteneriatul cu Complexul Energetic Oltenia si inca marii jucatori se uita cu cat mai mare atentie in zona de regenerabile, mai ales jucatorii din oil & gas in strategia lor de decarbonizare. Ma astept ca si jucatori din lantul acesta de distributie – furnizare sa mai vedem niste miscari in anul urmator pentru ca efectele sunt semnificative in piata si impactul la nivelul marilor jucatori cu prezenta in Romania este unul foarte mare“, a declarat Bogdan Vaduva, Advisory Partner, Head of Energy, Sustainability and Climate Change la KPMG Romania, la THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2022, eveniment organizat pe 25 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Enel a trebuit sa vina cu 350 mil. euro la grup ca sa sustina business-ul de supply (furnizare) din Romania. La nivel global Enel cauta finantari de 15 – 20 mld. euro ca sa navigheze criza aceasta. Nu este un context foarte usor pentru utilitatile mari de la nivelul Europei si atunci este posibil sa vedem si miscari in zona aceasta in anul urmator“, adauga Bogdan Vaduva.

Intrebat daca vom putea avea o tranzactie de ordinul de marime a 1 mld. euro pe piata de energie din Romania in urmatorul an, acesta a raspuns:  “Eu nu exclud ca in urmatorul an sau in urmatorii doi ani sa vedem miscari la nivelul asta. Asa se vede de la noi la momentul asta, dinamica este atat de mare, volatilitatea este atat de mare a tuturor jucatorilor din utilitati la nivelul Europei incat nu as fi surprins sa se intample o tranzactie la nivelul asta“.

“Sunt diferite modalitati in care se pot face swap-uri de active, dar eu cred ca in urmatorii doi ani vom vedea miscari spre nivelul a 1 mld. euro“, explica reprezentantul KPMG.

“Piata de energie este mai activa in zona de fotovoltaic, nu as spune ca tichetele sunt mai mici. Mult dezvoltatori fac greenfield, sunt multe platforme de regenerabile, sunt multi jucatori strategici care sunt interesati sa cumpere project rights la ready to build si atunci ca sa dam o magnitudine de ce inseamna o tranzactie daca vorbim de 1MW putere instalata energie solara astazi pot sa dau o marja – daca acum un an -un an si jumatate preturile plecau de la 50.000 – 60.000 euro, astazi deja preturile incep de la 80.000 euro, asta e ce vedem. Vorbim de tranzactii mari, depinde si de size-ul proiectului, daca punem asta in perspectiva unui proiect de 1 GW poate sa insemne de la 800 mil. euro in sus la un proiect de cateva sute de MW vorbim de tranzactii de zeci de millioane. Deci nu sunt tranzactii mici deja“, concluzioneaza Bogdan Vaduva.

“Cred ca razboiul va accelera tendinta de decarbonizare si sustinerea energiei regenerabile pentru ca Europa va avea nevoie de capacitati de productie verzi, va avea nevoie de capacitati de energie decuplate de gaz si atunci regenerabilele sunt o zona unde putem accelera tranzitia energetica. Ce vedem in Romania? Ambitia Romaniei e ca pana in 2030 sa aiba 6 GW de energie regenerabila, sunt proiecte in dezvoltare de 30 GW, deci este o piata foarte efervescenta pe zona de dezvoltare. Credem ca doar o parte vor trece linia de sosire. Suntem foarte implicati in mai multe tranzactii, in urma cu 2 saptamani am semnat o tranzactie de 1 GW pe fotovoltaic, plus in alte tranzactii de sute de MW mai mult pe fotovoltaic decat pe eolian fata de valul anterior de regenerabile. De ce? Pentru ca energia fotovoltaica s-a ieftinit mult, daca un MW de solar in perioada 2010 era 3 mil. euro, acum vorbim de 1 MW de solar la 700.000 euro. Pe vant, tehnologia a avansat, dar CAPEX-ul nu a scazut atat de mult, iar solarul este mai predictibil“, afirma Bogdan Vaduva.

“Vedem foarte multi jucatori implicati aici, multi jucatori internationali, multi jucatori locali insa circumstantele pietei de energie de astazi in care foarte multi sunt afectati de la producatori pana la consumatori, dar cu un focus mare pe furnizori si distribuitori face ca large utilities sa fie ezitante in a investi in continuare in zona de renewables. Pot sa spun ca pe zona de ESG, vedem nu doar fonduri de investitii, vedem companii internationale care au push de la headquarter, dar vedem si antreprenori locali“, puncteaza reprezentantul KPMG Romania.

“Ramane de vazut cum va rezista ESG-ul realitatii in care ne aflam, realitate in care vorbim de o inflatie foarte mare generata in primul rand de pretul energiei, a doua realitate este ca executivii este greu sa mai genereze crestere, cu totii vorbim de o recesiune ce va sa vina si credem ca in directia asta se va merge, e un subiect pe masa tuturor executivilor. Si al treilea este finantarea, care daca pana acum un an – un an si jumatate, toate bancile mergeau la clientii nostri ca sa dea finantari, in contextul in care titlurile de stat sunt la un alt nivel al dobanzilor, finantarea este din ce in ce mai greu accesibila si este din ce in ce mai scumpa. Aceste constrangeri pe care executivii le au azi pe masa vor fi foarte greu de navigat astfel incat sa se mentina si tintele de sustenabilitate. Cu siguranta se va merge in directia asta, dar este un moment delicat. Este un moment in care lumea este in dilemele acestea“, semnaleaza Bogdan Vaduva..

“Evaluarile companiilor sunt vazute nu doar prin prisma metricilor clasici (indicatori – n.r.), ci mai nou si prin metrici de ESG. Deci, este vorba despre shareholder value (valoarea pe care o detin actionarii)“, a mai spus Bogdan Vaduva Advisory Partner, Head of Energy, Sustainability and Climate Change KPMG Romania in cadrul panelului Industrie & Energie al evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2022.

Partenerii THE SUSTAINABLE CHALLENGE 2022 sunt Erste Asset Management Romania, ING Bank Romania, ROCA Investments, Suciu Popa, Colliers, Bursa de Valori Bucuresti, Dentons. Partener strategic este CCIFER, iar Suporting Partner Banca Transilvania.

vaduva kpmg main

Bogdan Vaduva, KPMG Romania: Vom vedea tranzactii M&A la nivel de 1000 MW putere instalata, cat un reactor si jumatate al centralei de la Cernavoda si mai multe tranzactii pe fotovoltaic si eolian in zona 150 – 250 MW. Cele mai mari tichete de exit vor depasi in 2022 valoarea de 100 mil. euro

“Piata de M&A este foarte alerta, in urma cu un an si jumatate a fost pusa putin on hold in perioada de inceput a pandemiei. In toamna anului trecut s-a dezghetat, iar anul 2021 a fost un an foarte activ pe zona de tranzactii, iar in 2022 ne asteptam sa continue acest trend“, a declarat Bogdan Vaduva, Advisory Partner, Head of Energy&Deal Advisory KPMG Romania, la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2021, eveniment organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Cred ca printre sectoarele cele mai active anul viitor va fi cel de energie, in contextul Green Deal-ului si a unor tinte pe care jucatorii trebuie sa le indeplineasca pe ceea ce inseamna  energie verde. Toate marile companii au tinte ambitioase pe zona de net zero si asta presupune achizitia de active in zona de regenerabile fie ca vorbim de energie electrica, fie ca vorbim de combustibili verzi, ca nu este vorba doar zona de energie electrica“, a mai spus Bogdan Vaduva.

“Ma astept sa fie tranzactii foarte mari in acest sector, ma refer in primul rand la dimensiunea capacitatilor de productie, o sa vedem tranzactii la capacitati de nivel de 1000 MW instalate asta inseamna un reactor si jumatate de la Cernavoda, vorbim de tranzactii mari atat pe zona de fotovoltaic, cat si pe zona de eolian si o sa vedem mai multe tranzactii pe fotovoltaic si eolian in zona 150 – 250 MW. Nu sunt foarte mici, sunt in zona de interes“, estimeaza consultantul KPMG Romania.

De ce aceasta efervescenta de tranzactii in energie?

“Este si o consecinta a Green Deal si o consecinta a faptului ca fondurile de infrastructura pe langa jucatorii strategici au interes din ce in ce mai mare de a se dezvolta in acest sector“, explica Bogdan Vaduva.

“O alta zona interesanta este cea de software development si digital marketing in sensul in care jucatori mari globali cauta sa isi aduca capabilitati in zona de software development si singura modalitate de a o face este zona de achizitii pentru ca zona organica este destul de greu sa le aduca masa critica de care au nevoie. Mai ales companii care au avut furnizor din zona de sofware development in Romania acum cauta sa integreze ca si achizitii“, a mai spus reprezentantul KPMG Romania.

“Ce vedem in zona de retail este ca toti jucatorii vor sa se transforme din zona de brick and mortar sa mearga mai degraba in zona de omnichannel pentru ca un jucator pur online nu aduce marjele cele mai bune si cred ca directia este spre crearea unor jucatori omnichannel, care au footprint in brick and mortar, dar care isi achizitioneaza si online, iar impreuna au suficienta masa critica si o protectie mai buna a marjelor decat in online“, afirma Bogdan Vaduva.

“La antreprenori se continua tendinta de exituri mai degraba existand o problema inca in companiile romanesti legata de succesiune. Lipsa unei succesiuni adecvate conduce la exituri. Vom vedea exituri in food, FMCG si industrial. Multe tichete de exit ale antreprenorilor vor fi in sweet spot-ul Romaniei in zona de 20 – 25 mil. euro, dar poate vom vedea si tranzactii de 50 sau de 100 mil. euro anul viitor“, sustine consultantul Big Four.

“Este posibil sa se intample anumite exituri pe zona de fonduri de investitii la jucatori mari detinuti de fonduri de investitii, dar inca sunt la zona exploratorie mai degraba. Cred ca anul viitor cele mai mari ticheturi de exit ne vor duce in zona 100+ mil. euro. Nu am in momentul asta vizibilitate de tranzactii de 200, 500 mil. euro sau chiar mai mari“, a mai spus Bogdan Vaduva de la KPMG Romania la evenimentul organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2021 sunt Immofinanz, Dentons, Bursa de Valori București, ING Bank România, Prefera Foods, Alro, Mazars, Schoenherr și DLA Piper România.

Proprietarii A&D Pharma au reluat discuțiile de vânzare a celei mai mari afaceri de pe piața farma, formate din rețeaua de distribuție Mediplus cu afaceri de 887 mil. Euro și farmaciile Sensiblu cu un rulaj anual de 371 mil. Euro. Fondul de investiții Warburg Pincus, printre investitorii care ar putea fi interesați de achiziția A&D Pharma

Proprietarii A&D Pharma au demarat procesul de vânzare al celui mai mare grup farma din România, din care fac parte distribuitorul Mediplus cu afaceri de 887 mil. Euro și rețeaua de farmacii operată de către Sensiblu, cu o cifră de afaceri de 371 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Discuțiile de vânzare au atras atenția fondului de investiții Warburg Pincus, care în trecut s-a arătat interesat de achiziția MedLife în 2015, dar s-a uitat și la tranzacții pe piața bancară locală, susțin surse din piață.

Reprezentanții A&D Pharma și ai Warburg Pincus nu au putut fi contactați până la momentul publicării acestui articol.

Vânzarea A&D Pharma este tichetul cel mai mare de piața farma, a cărui valoare este estimată la un ordin de mărime în jurul a 250 – 300 mil. Euro, susțin surse surse din piață.

Valoarea tranzacției poate varia semnificativ în funcție de structura acesteia.

Proprietarii A&D Pharma au mai avut și în anii anteriori discuții cu potențiali investitori, cum a fost, de exemplu, în 2011 când mai multe fonduri de investiții precum Penta sau Bridgepoint s-au uitat la achiziție. Penta a arătat în acest an apetit de achiziții pe piața locală, prin  achiziția operațiunilor Fortbet România pe piața pariurilor sportive pentru 47 mil. euro fără componenta de refinanțare a tranzacției, respectiv prin preluarea a 31 de farmacii și operațiuni de distribuție într-o tranzacție de aproximativ 10 mil. euro.

Pe piața locală de farma, există trei afaceri antreprenoriale cu poziții puternice – grupul A&D Pharma, controlat de un grup de oameni de afaceri libanezi, platforma controlată de Anca Vlad – formată din distribuitorul Fildas Trading și farmaciile Catena, respectiv platforma controlată de către omul de afaceri Ovidiu Buluc, care grupează Farmexim și HelpNet.

Mediplus, distribuția din grupul A&D Pharma, a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 3,99 mld. Lei (0,887 mld. Euro) și un profit net de 22,8 mil. Euro la un număr de 949 de angajați.

De cealaltă parte, Sensiblu a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 1,67 mld. Lei (371 mil. Euro) și un profit net de 7 mil. Euro la un număr de 2.656 de angajați.

Anul trecut, Sensiblu a cumpărat 78 de farmacii Polisano în cadrul unei tranzacții estimate în jurul a 15 mil. Euro de către surse din piața de fuziuni și achiziții. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică de către părțile implicate.

În luna iunie, A&D Pharma a luat un credit sindicalizat de peste 177 mil. Euro de la BRD și UniCredit pe cinci ani pentru refinanțarea datoriilor, dar care include și o facilitate nouă de împrumut.

Afacerea A&D Pharma este organizată pe trei linii de afaceri – pe lângă distribuție și farmacii, cuprinde o structură de marketing și vânzări în regiune, cu afaceri de 50 mil. Euro în 2016 și un profit de 0,5 mil. Euro la 203 angajați.

A&D Pharma a fost fondată în 1994 de către oamenii de afaceri Ludovic Robert, Walid Abboud, Michel Eid și Roger Akoury, însă după unele neînțelegeri intervenite între acționari, aceștia și-au separat participațiile în cadrul mai multor companii în care erau împreună asociați, inclusiv în cadrul A&D Pharma.

 

Tranzacția OTP – Banca Românească: Biroul din Ungaria al firmei de avocatură al Weil Gotshal & Manges și consultanții KPMG au făcut parte din echipa care a oferit asistență cumpărătorului

Grupul ungar OTP, care a fost anunțat drept cumpărătorul Banca Românească, a lucrat la tranzacție cu o echipă din care au făcut parte firmele de avocatură  Weil Gotshal & Manges și Schoenherr, KMPG și Societe Generale.

“Pentru procesul de screening (analiză diagnostic) și audit, din partea OTP am avut Weil Gotshal & Manges din Ungaria și Schoenherr din România pentru a face auditul juridic, în timp ce analiza financiară (due diligence – n.r.) a fost derulată de către KPMG. Societe Generale Corporate & Investment Banking a acționat în calitate de consultant financiar unic pentru grupul OTP în legătură cu tranzacția”, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții OTP Ungaria.

Părțile nu au dezvăluit detaliile financiare ale tranzacției.

 De cealaltă parte, vânzătorul – NBG a fost asistat de către bancherii de investiții de la Credit Suisse și firmele de avocatură Freshfields Bruckhaus Deringer și PeliFilip pentru aspectele de drept local ale tranzacției.

Grupul elen NBG a anunțat semnarea unui acord definitiv cu OTP Bank România privind vânzarea pachetului său de 99,28% din Banca Românească și a unui portofoliu performant de credite.

Având în vedere rambursarea finanțării intra-grup, tranzacția întărește lichiditatea grupului elen cu circa 650 mil. Euro, a anunțat vânzătorul, dând astfel indicia privind scare tranzacției.

„Tranzacția este de așteptat să majoreze rata fondurilor proprii (CET1 Ratio) cu circa 5 puncte de bază și, luând în considerare rambursarea datoriei intra-grup, întărește poziția de lichiditate cu circa 650 mil. euro”, afirmă Leonidas Fragkiadakis, CEO al NBG. Impactul este calculat la nivelul indicatorilor băncii de la 31 martie.

OTP era angajat în paralel și în procesul de achiziție al Bancpost, unde depusese ofertă neangajantă și s-a calificat alături de alți investitori pentru etapa ofertelor angajante, care este estimată să aibă loc peste aproximativ două săptămâni.

Pentru tranzacția Florence, OTP a angajat casa de avocatură Radu și Asociații, care face parte din rețeaua EY Law – afiliată EY.

OTP ajunge la 13 ani de la intrarea pe piața bancară din România la o cotă de piață de circa 4% și locul al optulea după activele totale.

 

allianz-eon-deal-tabel-main

Consultanții celei mai mari tranzacții private din istoria pieței locale de energie electrică și de gaze: Banca americană de investiții Goldman Sachs, KPMG și avocații RTPR Allen & Overy au asistat Allianz la achiziția pachetului de 30% din E.ON Distribuție. PwC și avocații de la TheCounsel – Botezatu & Asociații au lucrat de partea E.ON. Tranzacția semnată de Allianz evaluează E.ON Distribuție România la circa 1 mld. euro

Banca americană de investiții Goldman Sachs, KPMG și firma de avocatură Allen & Overy au asigurat asistența grupului german Allianz la achiziția pachetului de 30% din acțiunile E.ON Distribuție, tranzacție anunțată astăzi de către cumpărător.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Prețul de achiziție este estimat în jurul valorii de aproximativ 270 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, ordin de mărime care o plasează ca fiind cea mai mare tranzacție privată din istoria pieței locale de energie electrică și de gaze.  Astfel, tranzacția semnată de Allianz evaluează E.ON Distribuție România până aproape de 1 mld. euro.

Peste acest prag, s-au situat până acum numai privatizările derulate la Electrica Muntenia Sud (valoarea totală a tranzacției de circa 850 mil. Euro, cumpărător fiind Enel care a plătit în final 432,9 mil. Euro pentru 50% din acțiuni) și cele ale Distrigaz Sud (311 mil. Euro pentru 51%, din care prețul plătit direct de GDF (acum Engie) pentru achiziția a 30% fiind 128 mil. Euro) și Distrigaz Nord (303 mil. Euro pentru 51%, din care prețul plătit pentru achiziția directă a 30% de către E.ON a fost 125 mil. Euro).

Tranzacția de vânzare a 30% din E.ON Distribuție, precum și interesul pentru achiziție din partea Allianz, au fost semnalate în premieră pe 12 septembrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cumpărătorul a lucrat în această tranzacție cu o echipă a Goldman Sachs, cea mai puternică bancă de investiții din lume. La nivel local, Allianz a avut alături o echipă coordonată de Bogdan Văduva, Partener responsabil de activitatea de fuziuni și achiziții și liderul echipei de  consultanță în energie și utilități a KPMG România. De asemenea, avocații RTPR Allen & Overy coordonați de către Mihai Ristici, Partener în cadrul firmei, a asigurat consultanța juridică necesară pe partea cumpărătorului.

De cealaltă parte, E.ON a apelat la serviciile de asistență juridică ale TheCounsel – Botezatu & Asociații, conduse de către Ștefan Botezatu, Managing Partner al firmei, avocat care până anul trecut a fost partener în cadrul biroului Kinstellar din București. PwC a oferit servicii de asistență due dilligence pentru vânzător (vendor due dilligence), conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Concernul german Allianz a semnat în noaptea de 24 spre 25 noiembrie achiziția pachetului de 30% din acțiunile E.ON Distribuție, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Finalizarea tranzacției este așteptată să aibă loc până la finele anului.

Allianz Capital Partners a anunțat astăzi că a ajuns la un acord pentru achiziția unui pachet de 30% din E.ON Distribuție. După finalizarea tranzacției, E.ON va deține 56,5% din acțiunile E.ON Distribuție în timp ce Ministerul Energiei va avea 13,5%.

E.ON Distribuție România este unica distribuție integrată de gaze și electricitate, reunind practic portofoliul de clienți preluat de la fosta Distrigaz Nord (care acoperă distribuția de gaze pentru clienții din jumătatea de nord a țării) cu portofoliul de clienți ai fostei distribuții de electricitate Electrica Moldova.

Vânzarea unui pachet minoritar de acțiuni la E.ON Distribuție România face parte din strategia concernului german de energie și utilități, care își reorganizează operațiunile. De la 1 ianuarie, gigantul E.ON și-a splitat afacerile dând naștere unei noi companii, Uniper, cu sediul la Dusseldorf și este focusată pe producția de energie din surse clasice – cărbuni, hidro și gaze naturale, precum și pe comerțul global de energie. E.ON SE, care este denumit „noul” E.ON, are sediul la Essen și se ocupă în schimb de portofoliul de energie regenerabilă, de rețelele de energie și de linia de afaceri de soluții pentru clienți. Acțiunile Uniper au intrat la tranzacționare astăzi pe bursa de la Frankfurt, piață pe care sunt listate și titlurile E.ON SE.

Decizia strategică a concernului german de a se „sparge” în două companii distincte, specializate, este un răspuns la tendințele de pe piața globală a energiei, afirmă managementul grupului. Noua strategie a E.ON include și co-investiții strategice alături de parteneri.

E.ON Distribuție România operează o rețea de distribuție a gazelor naturale de peste 20.000 km și o rețea de distribuție de electricitate de peste 80.000 km, care deservesc în total circa 3 milioane de clienți din jumătatea de nord a țării, din județele Cluj, Bistrița Năsăud, Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Timiș, Arad, Bihor, Caraș-Severin, Hunedoara, Mureș, Sibiu, Alba, Harghita, Iași, Botoșani, Vaslui, Suceava, Neamț și Bacău.

E.ON Distribuție România SA a raportat pentru 2015 un profit net de 260,3 mil. lei (58,6 mil. euro) la o cifră de afaceri de 1,607 mld. Lei (362 mil. euro) și un personal mediu de 1.866 de angajați. Compania care are monopolul distribuției de gaze pe jumătate din România și are, de asemenea, poziție dominantă pe piața distribuției de electricitate din nord-estul țării, lucrează cu o marjă netă de 16%.

Modelul de afaceri este bazat pe un portofoliu mare de clienți, care asigură venituri lunare stabile, iar tarifele stabilite și programele de investiții recunoscute de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) oferă predictibilitate pe termen lung unor investitori financiari, care caută să-și plaseze lichidități în afaceri stabile pe termen lung cum este cazul celor din energie și infrastructură.

Pe 29 iunie, Fondul Proprietatea și-a vândut pachetul de 18,3474% din acțiunile E.ON Distribuție România SA, adică 56.749.014 acțiuni în cadrul unei tranzacții a cărei valoare nu a fost făcută public. În aceeași zi, Fondul Proprietatea și-a făcut exitul și din E.ON Energie România SA, unde deținea un pachet de 13,4%. Cumpărătorul pachetelor Fondului Proprietatea nu a fost făcut public.

Conform informațiilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, cumpărătorul pachetelor de acțiuni ale FP a fost E.ON.

Grupul Allianz este acționarul majoritar al Allianz Țiriac, unul dintre liderii sectorului local de asigurări după tranzacția derulată în anul 2000 cu omul de afaceri Ion Țiriac.

Grupul Allianz, unul dintre cele mai mari grupuri financiare din lume, a raportat pentru 2015 venituri totale de 125,19 mld. Euro și un profit net de 6,9 mld. Euro la un număr de peste 142.000 de angajați la nivel global.

Allianz avea la 31 decembrie 2015 active totale de 848,9 mld. Euro și active totale sub administrare de 1.762 mld. Euro. Capitalizarea bursieră a Allianz era la finele anului trecut de 74,7 mld. Euro. Investitorii germani dețin 31,7% din companie, cei americani 17,4%, cei britanici 12,6%,, urmați de acționari din Franța (9%), Elveția (5,2%) și Luxemburg (4,9%).

Allianz investește prin intermediul PIMCO și Allianz GI.

Sursă foto: Soravia.

Fondul ceh de investiții PPF a semnat săptămâna aceasta achiziția de 48 mil.euro a proiectului de birouri Metropolis Center de la firma austriacă Soravia. O echipă de avocați condusă de Victor Constantinescu,co-managing partner la Biriș Goran, l-a asistat pe vânzător, iar din echipa cumpărătorului au făcut parte avocații DLA Piper în frunte cu partenerul Alin Buftea

Fondul ceh de investiții PPF, controlat de către miliardarul ceh Petr Kellner, a încheiat săptămâna aceasta achiziția proiectului de birouri Metropolis Center, pentru care a plătit un preț de aproximativ 48 mil. Euro,potrivit informațiilor disponibile pentru tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția a fost semnată și finalizată la începutul acestei săptămâni. Vânzătorul austriac Soravia a avut de partea sa în tranzacție o echipă de avocați Biriș Goran, condusă de Victor Constantinescu, co-managing partner Biriș Goran și șeful practicii de real estate în cadrul firmei. De cealaltă parte, cumpărătorul a lucrat alături de avocații DLA Piper,rol de coordonare al echipei având Alin Buftea, partener al firmei. Pentru PPF, au mai lucrat în tranzacție KPMG și firma de consultanță imobiliară JLL România.

Metropolis Center din București este prima achiziție a PPF pe piața imobiliară din România.

PPF Real Estate Holding BV, parte a grupului PPF, are sub administrare active a căror valoare se apropie de 1,9 mld. Euro și asigură servicii specializate pentru peste 60 de proiecte imobiliare. Holdingul imobiliar al lui Petr Kellner este organizat în două entități – PPF Real Estate, cu biroul la Praga, care se ocupă de activele din anumite piețe din Europa – Cehia, Germania, Olanda, Marea Britanie și Ucraina, respectiv PPF Real Estate Rusia – destinat exclusiv pieței rusești.

PPF Real Estate Holding BV și gigantul american al investițiilor imobiliare Hines, cu active de 89,1 mld. Dolari sub administrare, au cumpărat în iulie 2015 două imobile de birouri din cadrul proiectului Metropolis din Moscova, cu o suprafață închiriabilă de 56.000 metri pătrați de birouri de clasa A.

Metropolis Center din București dispune de birouri de clasa A și 5.500 de metri pătrați de birouri B+, respectiv spații de retail. Spațiul alocat pe nivel este de 19.000 metri pătrați, conform datelor făcute publice de către Soravia.

Printre chiriașii proiectului se află Mega Image, BERD, casa de avocatură DLA Piper, biroul local al firmei de brokeraj și investment banking Wood & Co, Parexel, biroul local al producătorului de medicamente Bohringer Ingelheim, Citroen sau ING Bank. Investiția pentru construirea proiectului Metropolis Center, ridicat pe locul unei vechi tipografii, a fost de aproximativ 38 mil. Euro. Proiectul, finalizat în 2010, dispune de un spațiu util de 19.000 de metri pătrați, iar volumul total al proiectului este de 54 mil. Euro, conform datelor prezentate de către Soravia.

În octombrie 2009, proiectul devenea operațional cu un stoc de aproape 11.000 de metri pătrați de birouri clasa A și 2.000 de metri pătrați cu destinație de retail. Ulterior, din mai 2014, au fost livrați încă 5.500 de metri pătrați de birouri clasa B+. În cadrul Metropolis Center funcționează și un apart – hotel, operat de compania austriacă Starlight Suiten.

Compania austriacă fondată de frații Erwin și Hanno Soravia  a raportat pentru 2015 venituri anuale de 200 mil. Euro și proiecte de 1,2 mld. Euro în curs de dezvoltare. În România, compania austriacă a început operațiunile în 1999. În afara Metropolis, mai are în portofoliul local și proiectele Ștefănești Shopping Center, respectiv proiectele de birouri Casa Moșilor și Smart Office din București.

Soravia Management, subsidiara locală a grupului austriac, este constituitor terț în cadrul unui contract de credit de până la 55 mil. Euro acordat de către banca rusească VTB Bank în luna februarie a acestui an către mai multe subsidiare din regiune ale Soravia.

PPF Holding este un investitor care cunoaște piața românească. Este proprietarul distribuției de gaze locale Gaz Sud și a cumpărat în 2013 Petrom Distribuție Gaze de la Petrom.

De asemenea, PPF a investit în 2007 în lanțul hotelier Continental, condus de Radu Enache, de unde a făcut exit în 2011 prin vânzarea unei participații de 30% din companie către GED Capital.

De asemenea, PPF a fost activ pe piața asigurărilor indirect prin intermediul Generali. În 2015, PPF și-a făcut exitul din GPH, prin vânzarea ultimei participații deținute, de 24% din companie pentru 1,245 mld. Euro.

Grupul ceh de investiții PPF a avut în România și PPF Home Credit IFN SA, radiată în octombrie 2015.

Grupul ceh de investiții PPF, fondat în 1991, are active sub administrare de peste 21,6 mld. euro în Europa, Rusia, SUA și Asia. PPF Group NV a realizat un profit net de 352 mil. euro la venituri de 6,29 mld. euro, conform datelor făcute publice de către companie.

Acționarul majoritar este Petr Kellner, 52 de ani, a cărui avere este cotată de către Forbes la 11,4 mld. dolari.

Pe piața imobiliară locală, cea mai mare tranzacție de până acum a fost achiziția unui proiect de retail din Sibiu de către fondul sud – african de investiții NEPI în cadrul unei tranzacții de 100 mil. euro.

tvh-poza-main

Axxess Capital a finalizat tranzacția de exit din Industrial Access, afacere cu o marjă netă de 17%. Belgienii de la TVH au preluat 100% din acțiunile companiei și au mână liberă pentru fuziunea cu Romlift

Grupul belgian TVH a finalizat, ieri, achiziția pachetului de 100% din acțiunile firmei Industrial Access de la fondul de investiții Balkan Accession Fund și de la fondatorul afacerii, antreprenorul Ștefan Ponea.

Finalizarea tranzacției a fost confirmată de către Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital, manager de capital privat care administrează inclusiv fondul de investiții Balkan Accession Fund.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică, însă Horia Manda preciza pe 8 iunie că aceasta depășește 10 mil. Euro și că vânzătorii au primit cinci oferte pentru Industrial Access.

Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că vânzarea Industrial Access ar putea ajunge până la circa 20 – 25 mil. Euro la valoare de întreprindere, adică prețul pe pachetul de acțiuni și datoriile preluate.

Grupul belgian TVH a semnat pe 3 iunie contractul de achiziție cu East Holding BV, un vehicul de investiții prin intermediul căruia Axxess Capital a vândut 90% din Industrial Access, și cu Șefan Ponea, vânzătorul unui pachet de 10% din afacere.

Cumpărătorul a fost vehiculul de investiții Mateco Sarl din Luxemburg, potrivit informațiilor făcute publice de către Consiliul Concurenței.

Consultanții KPMG au avut mandatul de vânzare al Industrial Access, informație publicată de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 23 iulie 2015. O echipă coordonată de către Bogdan Văduva, partener responsabil de activitatea de fuziuni și achiziții la nivel local al KPMG, a fost implicată în tranzacție.

Consultanța juridică a vânzătorului a fost asigurată de către avocatul Gabriela Assoum Predescu.

De cealaltă parte, cumpărătorul a mizat pe serviciile de asistență juridică și de taxe ale firmei de avocatură NNDKP. Din echipă au făcut parte Ruxandra Bologa (Partener), Anca Mihăilescu (Asociat Senior), Ioana Vieru (Asociat). Din cadrul departamentului de Consultanță Fiscală al NNDKP au fost implicați Mihaela Ioja (Senior Tax Manager) și Alexandru Onuță (Senior Tax Manager).

Ștefan Ponea a fondat, în 2005, Industrial Access, împreună cu trei asociaţi. În 2007, BAF a  cumpărat 90% din acțiunile firme de închiriere și leasing echipamente pentru construcții Industrial Access, în urma tranzacției Ponea rămânând acționar minoritar.

Ultimul bilanț al firmei indică pentru 2015 un profit de 1,76 mil. euro la o cifră de afaceri de 10,7 mil. euro și 59 de angajați.

Industrial Access este lider în domeniul nacelelor și platformelor pentru acces și lucru la înălțime în Balcani, având cea mai dezvoltată rețea de închiriere de echipamente pentru acces și lucru la înălțime din regiune (România, Bulgaria și Republica Moldova).

Ulterior achiziției, TVH intenționează să fuzioneze Industrial Access cu cealaltă companie pe care o deține deja. În 2013, grupul belgian a cumpărat Romlift Serv, ce activează pe piața locală de închiriere a platformelor de lucru la înălțime. Romlift Serv are o cifră de afaceri de 8,3 mil. Lei (1,9 mil. Euro) și un profit net de 1,68 mil. Lei (0,37 mil. Euro) la un personal format din 25 de angajați.

În portofoliul grupului TVH se află și firma TVH Industrie Import Export România, al cărui obiect de activitate îl reprezintă comerţul cu ridicata al altor maşini şi echipamente.

Cumpărătorul, grupul TVH, este o afacere 100% de familie fondată în Belgia de către Paul Thermote și Paul Vanhalst.

Grupul TVH are subsidiare în 30 de țări, inclusiv în România, și circa 4.800 de oameni, pentru 2015 raportând o cifră de afaceri consolidată de 1,223 mld. euro.

Axxess Capital, unul dintre principalii administratori de fonduri de investiții activi pe piețele din Europa de Sud – Est, are un istoric de peste 15 ani în piața de profil, prin intermediul celor trei fonduri de investiții aflate sub administrarea sa.

Romanian-American Enterprise Fund (RAEF), Balkan Accession Fund (BAF) și Emerging Europe Accession Fund (EEAF) au strâns în total de la investitori capital de peste 250 mil. euro. Axxess a fost implicat în peste 35 de achiziții de companii și peste 25 de vânzări de participații în domenii variate precum servicii financiare, industria prelucrătoare, IT, retail specializat sau bunuri de consum.

Axxess Capital este cel mai activ administrator de pe piața fondurilor de investiții și are cea mai puternică schimbare de portofoliu local dintre jucătorii locali de private equity, având în vedere seria de achiziții, respectiv de exituri realizate în ultimul an.

Astfel, în acest interval de timp, EEAF, care are în portofoliu Nextebank a preluat controlul băncii Carpatica și a intrat pe piața retailerilor online prin preluarea pachetului de 30% din Elefant Online. De asemenea, Axxess Capital a finalizat în aprilie vânzarea pachetului minoritar de 49,9% din acțiunile Noriel către Enterprise Investors, manager regional de private equity.

În prezent, managerul de fonduri de investiții Axxess Capital este aproape de vânzarea afacerii cu lacuri și vopsele Deutek, cumpărate în 2013 de la fondul de investiții Advent International.

Politica de investiții a Axxess Capital vizează tichete de achiziție de regulă cuprinse între 5 și 15 mil. euro fie pentru preluarea de pachete majoritare de acțiuni, fie participații minoritare în companii – țintă.

Managerul de capital privat este condus de aproape două decenii de către Horia Manda, unul dintre cei mai experimentați manageri de pe piața locală de profil.

KPMG România numește un nou partener care să se ocupe de dezvoltarea portofoliului de clienți de limbă germană

 

Compania de consultanță și audit KPMG România a anunțat numirea unui nou partener în conducerea firmei, precum și două numiri de directori în cadrul departamentului Forensic și al celui de Consultanță Fiscală.

René Schӧb se alătură departamentului de Consultanță Fiscală al KPMG în calitate de Partener, după o carieră de peste 17 ani, dintre care ultimii nouă în calitate de Managing Partner în cadrul altor companii internaționale de consultanță în România.

Unul dintre obiectivele noului partener, specializat în asistența integrată a clienților, cu accent pe companii mari și mijlocii deținute de investitori privați, va fi să conducă și să dezvolte un birou specializat în oferirea de servicii KPMG pentru clienții vorbitori de limba germană.

“Prezența investitorilor vorbitori de limbă germană în România s-a dezvoltat semnificativ și sunt încântat să pot contribui la consilierea clienților în diverse domenii ale serviciilor KPMG. Consider că o înțelegere profundă a cadrului de reglementare al companiilor străine de către biroul german al KPMG este foarte importantă pentru a putea oferi asistență clienților noștri”, a afirmat René  Schӧb.

Tracey Walker, noul Director pe Forensic, are naționalitate sud-africană și peste 10 ani de experiență în investigarea fraudelor la nivel international.

Prin prisma experientei sale ca manager senior la Direcția Anticorupție din Africa de Sud, precum și de consultant la Biroul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate, Tracey este specialistă în combaterea mitei și a corupției.

Ionuț Măstăcăneanu, Director, Consultanță Fiscală, și-a început cariera în KPMG în urmă cu 12 ani și în prezent conduce echipa specializată în servicii financiare din cadrul departamentului de consultanță fiscală.

KPMG România oferă servicii de audit, asistență fiscală și consultanță în afaceri, inclusiv servicii de restructurare și accesare de fonduri, pentru organizații din diverse domenii, atât din sectorul privat, cât și cel public.

KPMG a deschis primul birou din România în 1994, urmând apoi un al doilea în 1999, la Timișoara. În ultimii ani, firma a mai deschis birouri la Cluj, Iași, Constanța și Chișinău.

Vrancart cumpără pachetul majoritar de acțiuni al producătorului de hârtie igienică Rom Paper din Brașov în cadrul unei tranzacții de până la 5 mil. Euro. KPMG, consultantul financiar al vânzătorului

Vrancart Adjud, unul dintre cei mai importanți producători locali de hârtie pentru carton ondulat, carton ondulat și hârtie igienico-sanitară din Romania, a cumpărat pachetul majoritar al Rom Paper SRL Brașov de la Nicoleta și Claudiu Puchin.

Valoarea tranzacției nu depășește nivelul de 10% din cifra de afaceri a Vrancart aferentă ultimelor situații financiare anuale, precizează cumpărătorul. În ultimii trei ani, cifra de afaceri netă a Vrancart s-a situat, în medie, în jurul a 200 mil. Lei (45 mil. Euro), de unde rezultă că preluarea Rom Paper nu ar depăși pragul de 4,5 mil. Euro.

După achiziție, Claudiu Puchin va rămâne acționar minoritar în afacerea Rom Paper și va conduce în continuare operațiunile companiei din poziția de director general. Tranzacția va fi finalizată după aprobarea acesteia în Adunarea Generala a Acționarilor și obținerea avizului Consiliului Concurenței, respectiv neînregistrarea de opoziții prin care să fie atacate mențiunile formulate la Registrul Comerțului privind vânzarea de acțiuni.

Vânzătorii au fost asistați de către KPMG România în calitate de consultant financiar de fuziuni și achiziții și de către Suciu Popa & Asociatii în calitate de consultant juridic.

“Ne vom continua drumul de dezvoltare prin achiziții care să completeze activitatea noastră. În acest caz, complementaritatea gamei de produse este aproape perfectă. În urma achiziției, prin combinarea operațiunilor, ne propunem să asigurăm o creștere a veniturilor prin extinderea portofoliului de produse și creșterea gradului de acoperire a canalelor de distribuție și, de asemenea, să obținem sinergii de cost prin integrare. Planurile noastre pentru Rom Paper presupun investiții noi în echipamente care să mărească avantajul competitiv al companiei”, a declarat Ionel Ciucioi, Director General al Vrancart SA.

“Sunt bucuros să intru în această asociere cu Vrancart pentru că ei reprezintă acum un partener strategic care să ajute Rom Paper să se dezvolte și mai mult și care și respectă valorile companiei noastre. Voi continua să muncesc alături de noii mei colegi pentru o integrare rapidă și ulterior pentru o creștere sustenabilă”, a spus Claudiu Puchin, Director General și acționar minoritar al Rom Paper după tranzacția cu Vrancart.

Contractul de vânzare – cumpărare se va derula pe o perioadă de 2 ani, valoarea acestuia fiind influențată de rezultatele financiare obținute în această perioadă de către Rom Paper SRL.

“Suntem mândri să fim implicați în această tranzacție semnificativă ce presupune doi jucători locali. Este un exemplu că și capitalul românesc este puternic și poate lupta pentru consolidarea pieței și dezvoltarea de jucători regionali”, a declarat Bogdan Văduva, Partener M&A al KPMG.

Rom Paper a fost înființată în 2002 și este acum principalul convertitor independent din România, fiind lider de piață în segmentele țintă. Rom Paper are un portofoliu variat de produse de la șervețele la cutie, șervețele de masă, prosoape pliate, hârtie igienică, role profesionale și prosoape cosmetice. Compania acoperă canalele de distribuție din comerțul modern (hipermarketuri, supermarketuri, cash and carry) și comerțul tradițional (prin intermediul distribuitorilor). Compania are piață de desfacere în peste șapte țări. Rom Paper deține și marca de produse din hârtie Mototol.

Rom Paper a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 51,5 mil. Lei (11,6 mil. Euro) și un profit net de 2,5 mil. Lei (0,56 mil. Euro) la un personal format din 110 angajați.

Vrancart a fost fondată în 1977 și este o companie listată la Bursa de Valori București, unde are o capitalizare de piață de circa 150 mil. Lei (peste 33 mil. Euro). Vrancart produce și vinde carton ondulat, ambalaje din carton ondulat, hârtie pentru carton ondulat și hârtii igienico-sanitare. Compania colectează 30% din totalul de maculatură la nivel național prin rețeaua de 20 de centre proprii de colectare. Vrancart derulează în prezent un program de investiții cu care intenționează să atace poziția de lider de piață.

SIF Banat – Crișana controlează Vrancart Adjud, unde are o participație de 74,7% din acțiunile companiei.

Pe piața cartonului ondulat, Vrancart concurează cu Ambro Suceava, Romcarton, Dunapack (parte a Prinzhorn Holding), Ecopack Ghimbav sau VPK Packaging.

axxessexitindustrialaccessMain

Grupul belgian TVH a cumpărat afacerea Industrial Access de la fondul de investiții Balkan Accession Fund și antreprenorul Ștefan Ponea. Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital: ”Valoarea tranzacției pentru 100% din acțiuni depășește 10 mil. euro. Am primit mai mult de cinci oferte”. Pascal Vanhalst, CEO al grupului TVH: ”Achiziția este finanțată din fonduri proprii și facilități de credit existente”. Vânzătorii au lucrat cu consultanții KPMG, cumpărătorul cu avocații NNDKP

Grupul belgian TVH, cu o cifră de afaceri anuală de 1,22 mld. euro, a semnat recent un acord de achiziție a pachetului de 100% din acțiunile firmei Industrial Access de la fondul de investiții Balkan Accession Fund și fondatorul afacerii, antreprenorul Ștefan Ponea.

„Compania Industrial Access a fost vândută în urma unui proces competitiv în care au fost primite mai mult de 5 oferte. Tranzacția depășește pragul de 10 milioane de euro pentru 100% din acțiuni”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Horia Manda, Managing Partner al administratorului de fonduri de investiții Axxess Capital.

Balkan Accession Fund, unul dintre fondurile de investiții administrate de Axxess Capital, și-a făcut exitul din afacerea Industrial Access prin vânzarea pachetului de 90% din acțiuni. Restul acțiunilor sunt vândute de către Șfefan Ponea.

Întrebat care este randamentul investiției pentru fond la capătul celor 9 ani cât a avut compania în portofoliu, Horia Manda a răspuns: „Nu putem dezvălui această informație, dar confirmăm că este un randament bun din punct de vedere al investitorilor”.

De cealaltă parte, cumpărătorul are deja fondurile necesare pregătite pentru plata prețului.

„Achiziția va fi finanțată din propriile noastre lichidități (cash –  n.r.) și din facilitățile de credit existente. Ne așteptăm să închidem această tranzacție în aproximativ 3 – 4 luni”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Pascal Vanhalst, director general executiv și membru al Consiliului Executiv al TVH.

Horia Manda, reprezentantul vânzătorului, este mai optimist așteptându-se ca tranzacția de la Industrial Access să fie finalizată „cel mai probabil la începutul lunii august”.

Finalizarea tranzacției este condiționată de obținerea aprobării Consiliului Concurenței.

Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital și unul dintre veteranii pieței de private equity din România. Sursă foto: Axxess Capital.

Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital și unul dintre veteranii pieței de private equity din România. Sursă foto: Axxess Capital.

Decizia de vânzare a fost luată la momentul potrivit în conformitate cu strategia fondului BAF, a mai spus Horia Manda, care adaugă că la momentul intrării în companie, în 2007, atât Industrial Access, cât și industria de profil din regiune erau la început de drum. „Am reușit sa traversăm anii dificili de contracție economică, să implementăm planul de transformare și extindere și să creștem Industrial Access în lider regional”, a mai spus șeful Axxess Capital.

Ștefan Ponea a fondat, în 2005, Industrial Access, împreună cu trei asociaţi. În 2007, BAF a  cumpărat 90% din acțiunile firme de închiriere și leasing echipamente pentru construcții Industrial Access, în urma tranzacției Ponea rămânând acționar minoritar.

Ultimul bilanț al firmei indică pentru 2014 un profit de 0,7 mil. euro la o cifră de afaceri de 7,7 mil. euro și 51 de angajați.

Industrial Access este lider în domeniul nacelelor și platformelor pentru acces și lucru la înălțime în Balcani, având cea mai dezvoltată rețea de închiriere de echipamente pentru acces și lucru la înălțime din regiune (România, Bulgaria și Republica Moldova).

Ulterior achiziției, TVH intenționează să fuzioneze Industrial Access cu cealaltă companie pe care o deține deja. În 2013, grupul belgian a cumpărat Romlift, ce activează pe piața locală de închiriere a platformelor de lucru la înălțime.

Consultanții KPMG au avut mandatul de vânzare al Industrial Access, informație publicată de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 23 iulie 2015. O echipă coordonată de către Bogdan Văduva, partener responsabil de activitatea de fuziuni și achiziții la nivel local al KPMG, a fost implicată în tranzacție.

Consultanța juridică a vânzătorului a fost asigurată de către avocatul Gabriela Assoum Predescu.

De cealaltă parte, cumpărătorul a mizat pe serviciile de asistență juridică și de taxe ale firmei de avocatură NNDKP. Din echipă au făcut parte Ruxandra Bologa (Partener), Anca Mihăilescu (Asociat Senior), Ioana Vieru (Asociat). Din cadrul departamentului de Consultanță Fiscală al NNDKP au fost implicați Mihaela Ioja (Senior Tax Manager) și Alexandru Onuță (Senior Tax Manager).

Cumpărătorul, grupul TVH, este o afacere 100% de familie fondată în Belgia de către Paul Thermote și Paul Vanhalst.

Grupul TVH are subsidiare în 30 de țări, inclusiv în România, și circa 4.800 de oameni, pentru 2015 raportând o cifră de afaceri consolidată de 1,223 mld. euro.

Axxess Capital, unul dintre principalii administratori de fonduri de investiții activi pe piețele din Europa de Sud – Est, are un istoric de peste 15 ani în piața de profil, prin intermediul celor trei fonduri de investiții aflate sub administrarea sa.

Romanian-American Enterprise Fund (RAEF), Balkan Accession Fund (BAF) și Emerging Europe Accession Fund (EEAF) au strâns în total de la investitori capital de peste 250 mil. euro. Axxess a fost implicat în peste 35 de achiziții de companii și peste 25 de vânzări de participații în domenii variate precum servicii financiare, industria prelucrătoare, IT, retail specializat sau bunuri de consum.

Balkan Accession Fund este un fond regional de investiții cu capital de 110 milioane de euro, orientat în special spre tranzacții din România și Bulgaria, și după 10 ani de activitate este în stadiul de dezinvestire, de vânzare al participațiilor deținute. Principalii investitori în fondul de investiții BAF sunt RAEF, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, băncile de dezvoltare din Germania DEG și Olanda – FMO, respectiv Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB).

Din portofoliul actual al Axxess Capital fac parte acum firme de IT (Star Storage, Bitdefender), din piața financiar – bancară (Carpatica, Nextebank, Patria Credit), industrie și servicii industriale (Frigotehnica), materiale de construcții (Deutek), eficiență energetică (SE-GES) sau producție de peleți din lemn (Eco-Energ-Lemn).

Axxess Capital a vândut în acest an peste 49% din acțiunile afacerii cu jucării Noriel în cadrul unei tranzacții aflate în curs de finalizare către Enterprise Investors. Acesta a cumpărat 100% din acțiunile grupului de firme Noriel pentru o sumă estimată de surse din piață în jurul a 25 mil. euro, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 12 aprilie, confirmată apoi printr-un anunț oficial pe 14 aprilie.

Tot în acest an, Axxess Capital a preluat pachetul de control al băncii Carpatica de la Ilie Carabulea, unul dintre fondatorii băncii, precum și de la alți acționari.

De regulă, Axxess Capital abordează tichete de tranzacții între 5 și 15 mil. euro investiție de capital per companie, eșalon în care mai activează și administratori de capital privat precum Resource Partners sau Oresa Ventures. Termenul tipic de la intrarea în afacere și până la exit se încadrează, de regulă, între 3 și 7 ani.

venetoclasamentsucursalestraineromain

O bancă din top 15, cu active de 1 mld. Euro și o cotă de piață de 1,3%, a fost scoasă la vânzare: Italienii de la Veneto Banca caută cumpărători pentru subsidiara din România. Echipa de consultanți angajați pentru tranzacția de exit este formată din SocGen, KPMG și avocații de la Wolf Theiss

Grupul italian Veneto Banca a început procesul de vânzare al subsidiarei sale din România, care cu un activ net bilanțier de 1,03 mld. Euro și o cotă de piață aferentă de 1,3% intră în topul primelor 15 bănci locale la finele anului 2014, conform ultimului raport anual făcut public de către BNR.

Echipa de consultanți angajați pentru tranzacția de exit este formată din SocGen și KPMG, în timp ce asistența juridică este asigurată de către casa austriacă de avocatură Wolf Theiss, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții Veneto Banca nu au făcut niciun comentariu până la momentul publicării acestui articol.

Contextul în care italienii au dat drumul tranzacției de exit din România este marcat, pe de o parte, de peisajul bancar local unde mai multe bănci au fost vândute în ultimii ani de bănci străine care se retrag (Volksbank, MKB, Millennium, RBS), iar pe de altă parte de strategia băncii – mamă.

Veneto Banca a anunțat pe 9 februarie acordarea unui mandat către banca elvețiană de investiții UBS ca și consultant alături de Rothschild pentru studierea și definirea opțiunilor strategice cu impact asupra viitorului grupului bancar italian, și în special pentru listarea acțiunilor pe bursa italiană concomitent cu o majorare a capitalului băncii cu 1 mld. Euro în cadrul proiectului Serenissima.

Ca urmare a unei evaluări realizate anul trecut, Veneto Banca a anunțat că Banca Centrală Europeană i-a cerut să-și îmbunătățească poziția de capital și solvabilitatea prin atragerea de fonduri proaspete până în iunie 2016. Pentru aceasta, acționarii băncii italiene au aprobat în decembrie 2015 atât planurile de listare și de majorare de capital, cât și un plan de afaceri actualizat pentru perioada 2016 – 2020.

La nivel de grup, Veneto Banca a înregistrat în 2015 o pierdere de 881,9 mil. Euro, iar în anul anterior pierderile ajungeau la 968,4 mil. Euro, conform ultimelor raportări ale băncii – mamă.

În România, pierderile Veneto Banca ajungeau la finele anului trecut la aproximativ 41,3 mil. Euro, potrivit sursei citate.

Veneto Banca a intrat în România în anul 2000 prin achiziția Banca Italo Romena, care avea sucursală la București îndă din 1997. În mai 2014, banca – mamă Veneto Banca a fuzionat prin absorbție cu Banca Italo Romena sub numele de Veneto Banca.

Sucursala București a băncii italiene operează o rețea formată din 22 de agenții, din care 5 în București, iar restul în celelalte orașe importante din țară.

În România, Veneto Banca are un personal format din 313 angajați.

La 31 decembrie 2015, Veneto Banca avea active financiare disponibile pentru vânzare în România de 13,2 mil. Euro.

Veneto Banca mai are în România și 100% din acțiunile Immobiliare Italo Romena SRL.

Veniturile consolidate ale băncii în România au fost anul trecut de 38,9 mil. Euro, mai arată raportul băncii – mamă.

La nivelul pieței locale, Veneto Banca este a doua operațiune bancară italiană ca mărime, după cea a UniCredit, dar cu puțin peste cea a celor de la Intesa SanPaolo România, care la finele lui 2014 aveau o cotă de piață de 1,2% cu active de 1 mld. Euro.

În acest moment, mai multe bănci sunt de vânzare în România. Piraeus Bank a încercat anul trecut exitul din piață, însă nu s-a înțeles cu fondul american de investiții JC Flowers. De asemenea, vânzarea Credit Agricole este un proces care s-a oprit. Carpatica a trecut în mâinile Nextebank, controlată de un fond de investiții administrat de către Axxess Capital, și după fuziunea cu Nextebank va lua ființă Patria Bank. Grecii de la Eurobank au angajat banca de investiții HSBC pentru a evalua opțiunile strategice la Bancpost, iar proprietarul Banca Românească are ca termen până în 2018 vânzarea operațiunilor din România și din alte piețe, conform planului de restructurare aprobat de către Bruxelles în 2014. De asemenea, omul de afaceri Dorinel Umbrărescu caută să vândă BRCI (ex – ATE Bank România, fostă Mindbank), iar băncile cipriote Bank of Cyprus și Marfin au, de asemenea, România, pe lista de exit.

La celălalt capăt al pieței, Banca Transilvania a anunțat că are apetit pentru noi achiziții, după integrarea Volksbank România, iar noul jucător Patria Bank, ce urmează să ia naștere din fuziunea Nextebank – Carpatica sub bagheta Axxess, are nevoie de achiziții pentru a ajunge la o masă critică necesară în viitor unui exit având în vedere profilul de fond de investiții al acționarului majoritar al noii bănci.

Într-un astfel de peisaj, exitul Veneto Banca va depinde mult nu doar de calitatea activelor scoase la vânzare, cât și de cât de mult va fi presată banca – mamă să facă rost rapid de lichidități și să-și redreseze bilanțul, ceea ce în consecință ar însemna o atitudine mai flexibilă în negocierile cu potențialii cumpărători.

Ultimul raport anual al băncii centrale indică sucursala din România a Veneto Banca drept instituția de credit cu cel mai mare minus din sistem în ceea ce privește fondurile proprii, care înregistrau un bilanț negativ la 31 decembrie 2014 în valoare de 112 mil. lei (25,2 mil. euro).

Raportat la celelalte sucursale de bănci străine de pe piață, Veneto Banca este a treia astfel de operațiune ca mărime după cea a băncii olandeze ING Bank, respectiv după subsidiara locală a gigantului american Citibank.

SocGen, care asigură serviciile de bancă de investiții la tranzacția locală de exit a Veneto Banca, lucrează și într-o altă importantă tranzacție locală, în care asistă grupul francez Carrefour la achiziția rețelei de supermarketuri Billa.

KPMG, membră a careului firmelor globale de consultanță și audit Big Four, este unul dintre cei mai puternici auditori din sistemul bancar local și mulți ani a supervizat în această calitate inclusiv bilanțurile băncii centrale. De asemenea, este activ ca și celelalte firme din segment – PwC, Deloitte și EY – pe mandatele de fuziuni și achiziții. Printre mandatele mai recente de vânzare, KPMG are pe listă Industrial Access, privatizarea Poștei Române, precum și tranzacția de vânzare a portofoliului neperformant Triton al UniCredit.

Avocații de la Wolf Theiss au pe listă cea mai mare tranzacție bancară locală și de pe piața de fuziuni și achiziții din 2015, când au asistat pe italienii de la UniCredit la achiziția pachetului minoritar de 45% al omului de afaceri Ion Țiriac. Anul trecut, lista de fuziuni și achiziții în care a fost implicat biroul local al Wolf Theiss a depășit nivelul de 1 mld. euro.

portofolii_bancare_top_tranzactii_tabel_17020216 main

Cele mai mari tranzacții cu portofolii bancare din România. Piața tranzacțiilor cu credite neperformante a atins punctul maxim – portofolii nominale de peste 1,5 mld. euro s-au vândut în 2015, iar achiziții ce totalizează pachete de circa 2 mld. euro sunt în curs de finalizare. Neptun, Tokyo, Parrot – vedetele pieței locale de profil

Vânzările de credite neperformante locale au atins în 2015 un nivel – record de peste 1,5 mld. euro la valoarea nominală a portofoliilor, în timp ce achizițiile de portofolii performante au bătut pasul pe loc față de anii anteriori.

Tranzacțiile în curs de finalizare cumulează credite neperformante locale de circa 2 mld. euro, potrivit estimărilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO pe baza datelor din piață.

Atingerea punctului maxim de piața locală de profil se înscrie în tendința generală înregistrată la nivelul Europei, care a depășit în premieră pragul de 104 mld. euro ca valoare nominală totală a portofoliilor de datorii vândute de către bănci, fiind cel mai mare nivel atins de la declanșarea crizei financiare în 2008, potrivit unui raport KPMG.

Analiștii KPMG estimează tranzacțiile locale cu portofolii bancare neperformante eșuate la o valoare nominală totală de 3,3 mld. euro în ultimii doi ani. BCR și Bank of Cyprus au fost într-o astfel de poziție de a respinge ofertele primite, preferând să caute alte variante de optimizare a portofoliilor.

„Principala provocare rămâne abilitatea băncilor de a-și vinde portofoliile la valoarea de piață de astăzi dacă aceasta are un impact negativ asupra propriului bilanț. Tranzacții în valoare de 3,3 mld. euro au fost anulate în ultimii doi ani în fazele finale ale proceselor de vânzare datorită diferențelor între cerere și ofertă. Asta a afectat credibilitatea vânzătorului, dar ne așteptăm ca în 2016 să vedem că încrederea investitorilor revine”, explică Speranța Munteanu, Partener și șeful departamentului de restructurare din Europa centrală și de est din cadrul KPMG.

Proiectul Tokyo, prin care BCR a semnat pe 21 decembrie vânzarea unui portofoliu neperformant corporate cu o valoare nominală de 1,2 mld. euro către consorțiul format de Deutsche Bank, APS și International Finance Corporation este cea mai mare tranzacție de acest tip înregistrată vreodată în România, respectiv din Europa Centrală și de Est.

Tranzacția Tokyo este de așteptat să fie finalizată în primul semestru al anului, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică până acum, în condițiile în care nici la alte vânzări de portofolii ale BCR către Deutsche Bank și APS discount-ul obținut de cumpărători față de valoarea nominală nu a fost dezvăluit.

Portofoliile neperformante ale băncilor locale s-au vândut la discount-uri de la 75% până la 93,5% către fonduri de investiții specializate și firme de recuperare a creanțelor, în funcție de calitatea garanțiilor atașate portofoliului.

Pe lista tranzacțiilor în curs de finalizare se mai află achiziția portofoliului Rosemary cu credite toxice de 287 mil. euro de la Intesa Sanpaolo Bank România de către tandemul APS – AnaCap, respectiv tranzacția Ursa de vânzare a unui pachet de credite de către Bancpost către polonezii de la Kruk, sprijiniți de către International Finance Corporation cu o finanțare de achiziție în valoare de 22,78 mil. dolari.

Modificările legislative recente au îndepărtat investitorii de zona portofoliilor de retail și i-a orientat cu predilecție către segmentele de corporate, comercial și imobiliar ale pieței de profil.

Ultimele tranzacții încheiate în trimestrul al patrulea din 2015 confirmă acest trend. Astfel, polonezii de la Kredyt Inkaso au mai multă forță financiară după capitalul proaspăt adus în urma fuziunii cu fostul său concurent Best și au cumpărat în decembrie cu 28 mil. euro portofoliul neperformant Triton cu o valoare nominală de 339 mil. euro de la UniCredit Bank.

Cu această achiziție, Kredyt Inkaso ajunge să administreze la nivel local un portofoliu local de creanțe de circa 1 mld. euro, pe care și l-a construit în ultimii ani.

De asemenea, în ciuda procesului de vânzare ratat al Piraeus Bank România derulat anul trecut, când fondul american de investiții JC Flowers a fost aproape de a cumpăra la pachet cu Carpatica subsidiara locală a grupului elen, Piraeus a vândut însă un portofoliu local de circa 300 mil. euro către investitorul grec Libra Group, conform informațiilor publicate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO și confirmate de consultanții KPMG în ultimul lor raport pe acest subiect.

Cel mai activ vânzător de pe piața bancară locală a fost în 2015 grupul austriac Erste prin subsidiara locală BCR, prin finalizarea în luna ianuarie a anului trecut a proiectului Saturn cu o valoare nominală de 433 mil. euro.

BCR a avut și două recorduri – tranzacția Tokyo semnată în decembrie este cea mai mare din România și din regiune și vine după un alt record, eșuarea celei mai mari tranzacții de acest tip derulate până acum în regiune – proiectul Neptun, prin care un pachet de 2,7 mld. euro a fost scos de pe piață în septembrie după ofertele finale înaintate de către Lone Star și consorțiul Blackstone – HIG Capital – AnaCap și în contextul proiectului legii de dare în plată, care a îndepărtat investitorii de creditele retail acordate persoanelor fizice, a căror recuperare devine neatractivă.

Dacă BCR și-a consolidat profilul de vânzător, la celălalt capăt al pieței cehii de la APS sunt cumpărătorul de serviciu. Pe de o parte, în echipă cu Deutsche Bank au finalizat tranzacția Saturn și au semnat achiziția portofoliului Tokyo, ambele de la BCR, iar acum alături de AnaCap sunt în curs de a finaliza achiziția portofoliului Rosemary de la Intesa.

Un alt jucător și-a întărit, de asemenea, un rol central în piața tranzacțiilor cu portofolii toxice – International Finance Corporation, divizia de investiții a grupului Banca Mondială. IFC este finanțator în tranzacția Tokyo și joacă un rol similar în tranzacția Ursa, derulată de Kruk. S-a poziționat ca finanțator de partea Lone Star în tranzacția Neptun, oprită de Erste în septembrie, și a fost în discuții cu APS pentru finanțarea tranzacției Rosemary, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

IFC a alocat 1,55 mld. dolari pe o perioadă de trei ani pentru programul său DARP (Debt and Asset Recovery Program – Programul de recuperare a datoriilor și a activelor), prin care finanțează achizițiile portofoliilor de credite neperformante. Intenția declarată a instituției financiare internaționale este de a susține crearea unei piețe de tranzacționare primară și secundară a unor astfel de portofolii. Și BERD se implică în finanțarea acestor tranzacții, făcând echipă cu investitori specializați, așa cum s-a întâmplat la proiectul Ariadne al Bank of Cyprus.

Cea mai mare tranzacție cu credite neperformante cu impact local, realizată în 2015, care a cuprins România la pachet cu alte 13 piețe din Europa, a fost vânzarea proiectului Parrot de 2,2 mld. euro de către banca germană Commerzbank către JP Morgan și Lone Star, finalizată în luna iulie.

Piața administrării portofoliilor de datorii este disputată la vârf de un număr restrâns de jucători – APS, EOS, Kruk, Coface, Kredyt Inkaso, CITR sau Mellon.

O altă caracteristică a anului trecut a fost că tranzacțiile cu portofolii bancare performante au avut un an mai slab față de 2014 sau 2013. Atunci, UniCredit, care și-a anunțat intenția de a cumpăra numai portofolii de calitate, a cumpărat pe bucăți portofoliile de retail, respectiv de corporate ale RBS România, fosta ABN Amro.

De asemenea, în 2013, Raiffeisen Bank România a preluat portofoliul de retail al băncii americane Citi, care rămâne activă aici cu linia de corporate.

Astfel, strategiile de reducere a expunerilor locale ale unor jucători globali precum Citi și RBS au fost ocazii bune pentru jucători cu ambiție regională, Unicredit și Raiffeisen.

Pe segmentul consultanților, trei firme din Big Four domină tranzacțiile locale. PwC a avut un rol de pioneriat în sector, după ce a asigurat consultanța la vânzarea portofoliului de 495 mil. euro al Volksbank România în iulie 2014, prima mare tranzacție locală. De asemenea, PwC a avut mandatul de vânzare într-o serie de tranzacții derulată de BCR, inclusiv în tranzacțiile Saturn și Neptun.

Anul trecut, Deloitte și KPMG și-au împărțit mandatele în tranzacții importante. Deloitte s-a ocupat de vânzarea unui portofoliu Piraeus de 184 mil. euro către Kruk, iar acum sunt consultanții Intesa la vânzarea portofoliului Rosemary de 287 mil. euro, tranzacție în curs de finalizare.

KPMG a avut mandatul de vânzare al portofoliului Triton de 339 mil. euro al UniCredit vândut către Kredyt Inkaso. Pe partea de cumpărare, a lucrat cu perechea Deutsche Bank – APS la tranzacțiile Saturn și Tokyo.

Mai sunt de vândut portofolii de 8,5 mld. euro. Dintre băncile mari, sunt așteptate pe piață nume ca BRD, BT și Alpha Bank

Portofoliile de credite neperformante din România ajung acum la aproximativ 8,5 mld. euro, conform raportului KPMG privind piața europeană de profil.

Până acum, portofolii mari au fost vândute de BCR, Volksbank, Piraeus, UniCredit sau Intesa. În curs de vânzare are Bancpost, care este de așteptat să vină și cu alte astfel de pachete. Însă, pe radarul investitorilor ar putea apărea jucători noi pe acest segment de tranzacții.

Potrivit sursei citate, la jumătatea anului trecut BRD înregistra un portofoliu total de credite neperformante de 1,11 mld. euro, Alpha Bank România avea 493 mil. euro, iar Banca Transilvania 483 mil. euro.

npl_piata_ro_grafic baza 624

Un impact important asupra pieței de profil îl au grupul celor patru bănci elene, unele dintre ele având de luat decizia strategică dacă vor vinde portofolii sau vor face un exit integral, așa cum a încercat Piraeus. În contextul consolidării la vârf a pieței, acestea vor fi ținte prioritare de achiziție pentru jucători dornici să intre în România sau care au nevoie de a-și crește rapid masa critică, vezi cazul Nextebank după achiziția Carpatica.

În 2014, Banca Românească, parte a National Bank of Greece, avea un volum de credite toxice de 167 mil. euro, Alpha Bank România avea 528 mil. euro, Piraeus Bank România înregistrat 529 mil. euro pe bilanț, iar Bancpost 1,6 mld. euro.

Ponderea portofoliilor neperformante în sistemul bancar local a scăzut de la un vârf istoric de 22,3% în februarie 2014 până la 12,8% în luna iunie a anului trecut, pe fondul tranzacţiilor de curăţire a bilanţurilor băncilor la presiunea băncii centrale.

Principalul motor pentru tranzacții rămân creditele corporate, alături de care imobiliarele și activele comerciale sunt, de asemenea, ținte pentru investitori.

Până acum, lista investitorilor financiari atrași de activele toxice locale a adus nume de fonduri specializate precum AnaCap, DDM, Fortress, Deutsche Bank, HIG Capital, Sankaty Advisors, iar talia uriașă a tranzacției Neptun a făcut ca piața locală să ajungă sub privirile unor investitori de calibru global din industrie precum Lone Star, Blackstone sau Apollo, ocazie greu de egalat pentru că nu sunt semne că mai poate fi structurat pentru vânzare un portofoliu bancar local de peste 2 mld. euro.

La nivelul prețurilor de achiziție, calitatea portofoliilor neperformante surprinde din ce în ce mai greu, vremurile în care un vânzător obținea un preț de 20 de eurocenți de la cumpărător pentru fiecare 1 euro la valoare nominală din portofoliu par să se fi încheiat. Din această perspectivă, tranzacția Ariadne a Bank of Cyprus, care ar fi respins o ofertă de 109 mil. euro pentru portofoliul neperformant de 545 mil. euro de la consorțiul format de Sankaty Advisors și BERD, conform unor informații din piață neconfirmate până acum oficial, arată ca o ocazie rarisimă pierdută de către o bancă aflată în postura de vânzător de active neperformante locale.

Consultanţii KPMG au asistat Diaverum la achiziţia IHS, cea mai mare tranzacţie de până acum pe piaţa de dializă

Consultanţii de la KPMG, una din cele patru firme de audit şi consultanţă la nivel global, au asistat Diaverum la achiziţia concurentului său direct de pe piaţa locală de dializă, International Healthcare Systems, potrivit informaţiilor obţinute de jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO.

Pe 2 noiembrie, jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO a anunţat în exclusivitate tranzacţia privind achiziţia nr. 2 pe piaţa de dializă, IHS, de către Nr. 3, Diaverum, informaţie confirmată o zi mai târziu de către Consiliul Concurenţei privind primirea notificării tranzacţiei.

Până acum, reprezentanţii Diaverum şi ai IHS nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect.

Operaţiunea are un impact deosebit asupra pieţei de dializă din România, având în vedere că Diaverum va obţine în urma unei astfel de tranzacţii poziţia a doua, ocupată de IHS, conform ultimelor date disponibile. De asemenea, după numărul centrelor preluate şi a impactului la vârful pieţei este cea mai important tranzacţie de pe piaţa locală de dializă până acum.

Tranzacţia va remodela piaţa de profil din Bucureşti, care este polul cu cea mai mare greutate în afacerile din piaţa româneaască de dializă, în contextul în care cei doi operatori implicaţi, atât Diaverum, cât şi IHS, au aici fiecare câte trei centre de dializă în portofoliu.

KPMG a lucrat cu Diaverum şi la momentul intrării acestora pe piaţă în 2011, când firma de origine suedeză, controlată de fondul de investiţii Bridgepoint, a cumpărat o reţea de nouă centre de dializă Dialmed de la grupul medical privat Polisano din Sibiu, fondat şi controlat de familia Vonica.

KPMG este în acest moment pe piaţă şi cu o altă tranzacţie în sectorul vânzării de portofolii bancare neperformante, primind din partea UniCredit Bank mandatul pentru un portofoliu cu o valoare nominală iniţială de circa 340 mil. Euro.

KPMG a fost consultant şi la privatizarea Poştei Române, tranzacţie eşuată în condiţiile în care operatorul Belgian bpost nu a mai venit cu o ofertă fermă de preluare. Un alt mandat al KPMG a vizat administrarea specială la Astra Asigurări, fostul lider de pe piaţa asigurărilor, care a intrat în faliment în urma deciziei luate recent de către Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Diaverum, clientul KPMG în tranzacţia derulată cu IHS, este o companie de origine suedeză, cu afaceri de 520 mil. Euro la nivel global în 2014, controlată de fondul de investiţii Bridgepoint, iar acţiuni în companie deţin şi directorii Diaverum. Campania de achiziţii a Diaverum, inclusiv cea care acoperă România, este alimentată de banii proveniţi din fondul de investiţii de 4,8 mld. Euro, administrat de către Bridgepoint.

IHS este o divizie a grupului privat Sofmedica, o afacere aflată în portofoliul familiei greceşti Sofianos. Acţionarii IHS sunt Georgios Sofianos, directorul general al companiei, cu 50% din acţiuni, Sofianou Aikaterini Argyro (30%) şi Sofianos Pantelis (20%), conform ultimelor date disponibile. Sofmedica are operaţiuni pe pieţele de servicii medicale din regiune precum Grecia, Cipru, România şi Bulgaria.

IHS, fondată în 2004, a investit masiv în dezvoltarea propriei reţele, o parte din finanţare fiind acoperită cu o linie de împrumut de peste 13 mil. Euro contractată de la Alpha Bank România.

Piaţa serviciilor de dializă este unul dintre segmentele pieţei de servicii medicale, care a inregistrat o rată de creştere de 8,5% a încasărilor în ultimul an şi este cotată de investitori cu un potenţial atractiv pentru anii următori în contextul creşterii în fiecare an a numărului de pacienţi trataţi în centrele de dializă.

În 2014, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a decontat plăţi în valoare de 779,9 mil. Lei (175,5 mil. Euro) către furnizorii de servicii de dializă, adică mai mult cu 61,4 mil. Lei faţă de nivelul plăţilor din anul anterior, conform ultimului raport anual al CNAS. Banii plătiţi operatorilor de servicii de dializă vin din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

Pe piaţa serviciilor de dializă, lider este compania germană Fresenius cu 34 de centre şi peste 5.000 de bolnavi dializaţi în portofoliu, urmată de IHS cu 15 centre şi peste 1.700 de bolnavi dializaţi, Diaverum are 13 centre şi peste 1.400 de bolnavi dializaţi, iar Avitum (parte a companiei germane B Braun Avitum) are o reţea de aproximativ 10 centre de dializă şi până la aproximativ 1.400 de bolnavi dializaţi, potrivit ultimelor informaţii făcute publice de către companii.

Configurarea pieţei locale de dializă s–a produs între 2003 şi 2005, când statul roman a pornit un program de privatizare al acestui segment de servicii medicale cu sprijinul Băncii Mondiale. Aşa a apărut IHS în 2004, an în care a debarcat şi B Braun Avitum, iar Fresenius Nephrocare a preluat la privatizare primele două centre la Bucureşti şi la Iaşi.

În acest context, unii jucători au investit în extinderea organică a operaţiunilor precum IHS şi Avitum, iar alţii precum Fresenius şi Diaverum au crescut pe seama achiziţiilor.

Fresenius a continuat seria de achiziţii în februarie 2010 cu preluarea centrelor Nefromed Satu Mare şi Deva. În mai 2010, operatorul german a cumpărat centrul de dializă Nefroclinic Ploieşti.

În iunie 2010 a urmat preluarea centrelor de dializă Renal Care Târgovişte, Slobozia şi Giurgiu.

În 2011, Fresenius a preluat reţeaua de 8 centre de dializă ale Euromedic ca urmare a tranzacţiei internaţionale prin care compania germană a cumpărat divizia de profil a Euromedic. Tot în 2011, a urmat preluarea reţelei de centre de dializă Renamed, care acoperea judeţele Dolj, Olt, Mehedinţi şi Bihor, de la omul de afaceri Dan Duţescu din Craiova şi asociaţii săi.

În 2011, Diaverum a cumpărat reţeaua de nouă centre de dializă Dialmed de la grupul Polisano, fondat de medicul sibian Ilie Vonica. Ulterior, în 2014, Diaverum a cumpărat şi 100% din acţiunile centrului de dializă Arnaldo din Braşov.

Seria de tranzacţii a dus până acum la o consolidare a pieţei de dializă din România, care va trece în mâna a trei jucători străini, din care doi fac jocurile la vârf – germanii de la Fresenius şi Diaverum.

Jurnalul de fuziuni și achiziții din 20 octombrie 2014

ROMÂNIA

Electrica, în negocieri cu consorțiul KPMG, JP Morgan şi CMS Cameron McKenna pentru achiziția de active Enel

ENERGIE ELECTRICĂ. Electrica, cea mai mare companie de distribuţie şi furnizare a energiei electrice, poartă negocieri cu consorţiul format din banca de investiții JP Morgan, compania de audit și consultanță KPMG şi firma de avocatură CMS Cameron McKenna, în vederea selectării consultantului care să asiste firma de stat la achiziția de active scoase la vânzare de către stat, scrie ZF. Ioan Roșca, directorul general al Electrica, afirmă că nu a fost semnat încă niciun contract în acest sens.

Vodafone, pregătit de fuziuni și achiziții pe piața locală de telecomunicații

TELECOMUNICAŢII. Vodafone este pregatit să discute despre o posibilă achiziţie sau fuziune pe piaţa românească de telecomunicaţii, pe fondul unui trend de consolidare în sector, potrivit lui Vittorie Colao, directorul general executiv al companiei britanice, citat de ZF.

„Acum este momentul să începem să ne gândim să oferim servicii fixe şi către segmentul consumer. (…) Ne uităm şi la expansiunea pe TV“, a declarat Vittorio Colao într-un interviu pentru ZF, confirmând astfel că strategia pentru România urmează logica grupului, care a accelerat din 2013 achiziţiile jucătorilor cu operaţiuni fixe şi expansiunea pe segmentul video / TV pe pieţe precum Germania, Spania sau Olanda.

EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST

Autoritățile poloneze au aprobat o tranzacție în sectorul distribuției de medicamente

FARMA. Autoritățile de reglementare a concurenței din Polonia au aprobat preluarea societăţii Polbita și a lanțului său de farmacii de către subsidiara CEBD NV a firmei din sectorul de servicii de sănătate Pelion Healthcare Group din Polonia, transmite Warsaw Business Journal. Alio Bank vinde pachetul de 100% al Polbita. Drogeria Natura operează un lanț de 258 de farmacii în Polonia, potrivit Warsaw Business Journal.

Acționarii polonezi și francezi scot la vânzare 51% din acțiunile postului TVN Group

MEDIA. Grupul polonez de media ITI și francezii de la Groupe Canal+ au în vedere vânzarea participaţiei de 51% în postul polonez de televiziune TVN Group, potrivit unor comunicate ale celor două companii.

Surse citate de publicația Puls Biznesu afirmp că gigantul american Time Warner ar putea fi potențialul cumpărător al participaţiei de 51%. Alți jucători internaționali sunt și ei interesați de tranzacție, printre care se numără 21st Century Fox și Discovery Communications, Bertelsmann și RTL Group.

Procesul de vânzare este deja într-un stadiu avansat, au precizat sursele. Potențialul cumpărător ar trebui să fie pregătit să plătească 3 miliarde de zloţi (circa 710 mil. euro) pentru pachetul majoritar al postului polonez de televiziune TVN Group.

Cel mai mare producător sloven de bere, scos la vânzare

BERE. Pivovarna Lasko, cel mai mare producător de bere din Slovenia, este scos la vânzare și așteaptă din partea cumpărătorului să vină cu cel puțin 75 mil. euro pentru a ajuta afacerea să își reducă datoriile, relatează Reuters.

Firma, cu o capitalizare de piață de peste 200 mil. euro, este deținută în proporție de 37% de bănci de stat și companii, restul acțiunilor fiind în mâinile unor investitori privați. UniCredit este banca ce asigură consultanța pe partea de vânzare. Lasko va invita pe toate cele 30 de companii care și-au exprimat interesul să depună oferte până la finele lunii octombrie.

Ministrul slovac doreşte să majoreze participaţia guvernului în producătorul de energie scos la vânzare de Enel

ENERGIE. Ministrul slovac al Economiei Pavol Pavlis a declarat într-un interviu pentru Reuters că va încerca să convingă guvernul să cumpere o participaţie în producătorul de energie Slovenske Elektrárne, primul grup de energie electrică din țară pe care Enel l-a pus în vânzare.

Pavol Pavlis a adăugat că ambele părți trebuie să ajungă la un acord cu privire la capitalul necesar pentru a satisface costurile semnificative necesare pentru proiectarea unei centrale nucleare.

Directorul general al grupului italian, Francesco Starace, a declarat săptămâna trecută în cadrul unei audieri în fața Parlamentului de la Roma că așteaptă depunerea ofertelor angajante pentru activele pe care grupul italian Enel le deţine în România şi Slovacia până la sfârșitul lunii noiembrie, conform jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO. Enel a început procedura de vânzare a participației sale de 66% din uzina slovacă de energie Slovenske Elektrarne, ca parte a unui program de vânzare a activelor în Slovacia și România, prin care să obțină aproximativ 4 mld. Euro pentru a-și reduce gradul de îndatorare. Procesul de vânzare din România este mai avansat în acest moment față de cel derulat în Slovacia, a mai spus șeful Enel.

Rușii intenționează să cumpere pachetul integral de acțiuni al unei bănci bulgare

BĂNCI. Conducerea băncii de investiții Rossiyskiy Kredit Bank din Rusia intenţionează să preia pachetul integral de acţiuni al băncii comerciale Victoria din Bulgaria (fosta Credit Agricole Bulgaria), din cadrul Corporate Commercial Bank (KTB), informează Novinite.

Surse de presă afirmă că banca din Rusia a înaintat pe 17 octombrie o scrisoare de interes în acest sens către ministerul de Finanțe și Banca Națională a Bulgariei, declarând că este pregătită să înceapă negocieri pentru achiziția băncii și să prezinte garanții referitoare la intențiile sale. Banca ce a atras interesul rușilor face parte din instituția de credit controlată de Tzvetan Vassilev, considerat unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri de la sud de Dunăre, aflat la originea unui puternic scandal pe piața financiară locală în această vară.

EUROPA

Unul dintre cei mai bogați francezi intenţionează să obţină controlul în grupul de publicitate Havas

PUBLICITATE. Vincent Bolloré, unul dintre cei mai bogați oameni din Franța, intenţionează să obţină pachetul majoritar al grupului de publicitate Havas din Paris, într-o ofertă în acțiuni, pentru care consiliul de conducere al companiei şi-a exprimat sprijinul, informează Dealbook New York Times. Grupul controlat de Bolloré deține deja aproximativ 36% din grupul de publicitate Havas, iar fiul acestuia, Yannick, este preşedintele şi directorul executiv al companiei Havas.

Un grup de investitori a făcut ofertă pentru achiziția afacerii Reebok a germanilor de la Adidas

ECHIPAMENTE SPORTIVE. Un grup de investitori din care face parte Jynwel Capital și fonduri afiliate guvernului de la Abu Dhabi lansează o ofertă pentru a cumpăra Reebok de la Adidas pentr aproximativ 2,2 mld. Dolari, notează Wall Street Journal. Deocamdată, reprezentanții Adidas nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect.

Tranzacţie de până la 941 mil. dolari în sectorul bancar londonez

BĂNCI. Reprezentanţii băncii Old Mutual PLC din Londra au declarat că vor achiziționa firma de administrare a investițiilor Quilter Cheviot din Marea Britanie pentru o valoare de până la 585 milioane de lire sterline (941,3 milioane dolari) de la fondul de investiții Bridgepoint, scrie Wall Street Journal. De asemenea, reprezentanţii băncii Old Mutual PLC au precizat că acest acord va accelera strategia de a construi o afacere integrată în sectorul de administrare a activelor. Bridgepoint este proprietarul lanțului de clinici Diaverum, activ și în România.

Deutsche Telekom şi Orange ar putea obţine 19 miliarde dolari din vânzarea operatorului EE din Marea Britanie

TELECOMUNICAŢII. Companiile de telecomunicaţii Deutsche Telekom şi Orange, care împreună deţin operatorul britanic de telefonie mobilă EE Ltd, au reluat discuţiile privind vânzarea acestei societăţi mixte, a cărei valoare este de aproximativ 19 miliarde de dolari, au declarat, pentru Bloomberg, surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

 

AMERICA DE NORD

IBM plătește 1,5 mld. dolari pentru preluarea unui producător de cipuri

IT. IBM și-a exprimat acordul pentru a plăti 1,5 mld. dolari către Globalfoundries pentru preluarea unui producător de cipuri, conform informațiilor furnizate de două surse pentru Bloomberg.

IBM va prelua active în valoare de 200 mil. dolari, ceea ce duce valoarea netă a tranzacției la 1,3 mld. Dolari. Globalfoundries este deținută de către un grup de investiții al guvernului din Abu Dhabi.

Chiquita Brands a refuzat oferta de  preluare propusă de Cuturale-Safra

BANANE. Producătorul american de banane Chiquita Brands International a refuzat oferta de preluare propusă de Cutrale-Safra, pe motiv că nu este adecvată şi nu este în interesul acţionarilor, conform Wall Street Journal.

Tranzacţie de 5,38 mld. de dolari în industria de petrol şi gaze din America

PETROL. Acţionarii producătorului american de petrol şi gaze naturale Chesapeake Energy Corp. au fost de acord să vândă o participaţie semnificativă din afacerile de petrol şi gaze producătorului rival de petrol şi gaze naturale Southwestern Energy Corp. pentru 5,38 mld. de dolari, scrie Wall Street Journal.

Goldman Sachs intenţionează să cumpere un furnizor de indici bursieri

BĂNCI. Oficialii băncii Goldman Sachs Group Inc poartă discuții pentru a achiziționa furnizorul de indici bursieri IndexIQ, au declarat trei surse familiare cu tranzacţia pentru Reuters.

ASIA

Un fond de investiții suveran din Qatar face o achiziție de 600 mil. dolari pe piața chineză

COMERȚ. Fondul suveran de investiții Qatar Holding LLC și-a exprimat acordul să cumpere 616 mil. dolari pentru preluarea unei participații în Lifestyle International Holdings, operator al lanțului de magazine SOGO din Honk Kong și China continentală, au declarat luni reprezentanții firmei chineze, scrie Reuters.

Pachetul de acțiuni preluat de qatarezi este de 19,9%. Vânzătorul acțiunilor este Real Reward Ltd, afacere controlată în mod egal de către familia omului de afaceri Thomas Lau și o unitate a Chow Tai Fook Jewellery Group Ltd.

Canadienii cumpără cu 100 mil. dolari o platformă israeliană de jocuri online

JOCURI. Canadienii de la Imperus Technologies au preluat săptămâna trecută afacerea Diwip, un dezvoltator israelian de jocuri, pentru 100 mil. dolari în numerar și un pachet de acțiuni, relatează publicația israeliană Globes. Aproximativ 50 mil. dolari vor fi plătiți imediat, iar restul în următorii doi ani. Imperus, care și-a schimbat numele luna trecută din Isis Lab, a dezvoltat o plaformă de jocuri Casina, care permite monetizarea jocurilor și aplicațiilor din industria online de jocuri.

AUSTRALIA

Un operator de transport aerian din Singapore iese de pe piața aviatică australiană

AVIAŢIE. Conducerea operatorului de transport aerian Tiger Airways Holdings Ltd. din Singapore a spus că va ieşi de pe piața aviatică australiană prin vânzarea participaţiei de 40% din operatorul de transport către operatorul de transport aerian Virgin Australia Airlines, informează The Australian Business Review.

Spaniolii de la Ferrovial au făcut o ofertă de un miliard de dolari australieni pentru Transfield

INFRASTRUCTURĂ. Compania spaniolă Ferrovial a înaintat o ofertă în valoare de un miliard de dolari pentru preluarea grupului Australian Transfield din sectorul serviciilor destinat infrastructurii, anunță Financial Times.

Statul vrea să obțină 5 mld. Dolari din listarea Medibank Private pe bursă

ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE. Statul australian caută să obțină 4,8 mld. Dolari din vânzarea acțiunilor la Medibank Private Ltd în cadrul celei mai mari vânzări de acțiuni a guvernului pe bursă din 2006 încoace, informarează Bloomberg.

Guvernul va scoate la vânzare un pachet de 2,75 miliarde de acțiuni ale firmei de asigurări de sănătate la un preț cuprins între 1,55 dolari australieni și 2 dolari australieni pe acțiune. Cabinetul australian a angajat băncile de investiții Macquarie Group Ltd, Deutsche Bank și Goldman Sachs să se ocupe de listarea Medibank.

Sursă foto: KPMG România.

Mihai Zoescu, Directorul Departamentului de asistență în tranzacții din KPMG România SRL: Evaluările pentru companiile locale au scăzut în criză la multipli de 5 – 7 aplicați la EBITDA

Omul care gestionează activitatea de fuziuni și achiziții din cadrul KPMG România, subsidiara locală a uneia din cele patru firme globale de audit și consultanță din lume cunoscute sub numele de Big Four, spune că evaluările companiilor locale care se fac în astfel de tranzacții au scăzut vertiginos de la declanșarea crizei financiare în 2008.

Chiar dacă nu este o regulă, pentru că investitorii țin cont de mai mulți factori care influențează evaluarea și, în final, prețul la care se vinde o companie, activele românești au ajuns acum la o medie a multiplilor de evaluare de 5 până la 7 aplicați indicatorului EBITDA (câștigurile companiei înainte de plata dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării – n.r.), în condițiile în care înainte de criză erau multipli de 10 x EBITDA în unele sectoare, explică într-un interviu acordat în exclusivitate jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO Mihai Zoescu, directorul Departamentului de Asistență în Tranzacții al KPMG România SRL.

Absolvent al Academiei de Studii Economice din București, Zoescu a intrat în KPMG în 2003 imediat după terminarea facultății, iar din 2013 a trecut la coordonarea departamentului local de tranzacții, având ca țintă întărirea poziției KPMG pe o piață care dă semne de revenire, însă este departe de efervescența anilor 2007 – 2008, de dinainte de izbucnirea crizei financiare internaționale. VEZI AICI PROFILUL LUI MIHAI ZOESCU.

Achiziția producătorului de lacuri și vopsele Deutek și Nextebank de către fondurile administrate de Axxess Capital, precum și cea mai mare tranzacție derulată până acum în sectorul local de energie eoliană sunt printre fuziunile și achizițiile în care KPMG a avut mandat de consultant. VEZI AICI PROFILUL KPMG ROMÂNIA SRL.

 

I.Care sunt cele mai atractive sectoare pentru investiţii?

R. Sectorul care a început să fie mai activ în 2012 şi ne aşteptăm şi în acest an să fie mai activ ar fi sectorul financiar. Au fost trei bănci care s-au tranzacţionat, au fost cel puţin două portofolii mari care s-au tranzacţionat şi, din informaţiile noastre, ştim că sunt în continuare la vânzare bănci şi portofolii. Vor urma şi alte tranzacţii. Nu ştim cât de curând! Anul acesta ne aşteptăm să fie un an activ pentru sectorul de servicii financiare. Probabil s-a ajuns la un moment când trebuie făcută o consolidare. Unii se hotărăsc să plece pentru că au aşteptat destul şi nu au reuşit să crească suficient băncile, alţii vor să se consolideze. Fiecare îşi are propriile planuri, dar se pare că totuşi trebuie să facă ceva.

I.Mişcările din sectorul bancar se vor vedea pe segmentul băncilor mici, cu cote de piaţă sub 1%? Sau este de aşteptat să vedem mişcări şi în stratul băncilor cu cote de peste 5% din piaţă, situate în Top 10?

R. Mai puţin probabil. Pot să fie dacă sunt generate din exterior. De exemplu, depinde de ce s-ar mai putea întâmpla în Grecia, în Cipru. Dar, în principiu, m-aş aştepta la mişcări în a doua jumătate a clasamentului, adică bănci mai micuţe. Sub 1% sau după locul 15 (în clasamentul băncilor după active – n.r.). deşi şi sus pot să mai fie reaşezări de portofolii, cum au fost şi anul trecut.

I. Putem să dăm şi exemple aici? Au fost făcute publice câteva tranzacţii anul trecut.

R. Putem să dăm ca exemplu ATE Bank, RIB şi Nextebank, tranzacţie semnată la finele anului trecut care a fost anunţată la începutul acestui an. La Nextebank am participat şi noi. Am făcut due – dilligence de partea Axxess Capital, pe buy side ( pe partea de cumpărare – n.r.). În ceea ce priveşte portofoliile, sunt vânzările Citibank către Raiffeisen şi RBS către Unicredit. La aceste tranzacţii nu am fost prezenţi, dar anul trecut am fost implicaţi în vânzarea unui portofoliu de credite al RBS, care nu a fost cea către Unicredit. Aici s-a ocupat echipa de restructuring (restructurare – n.r.).

I. În ceea ce priveşte volumul, au fost mai multe sau mai puţine tranzacţii în 2013 faţă de anul anterior? Au fost mai multe de valori mari sau mai multe de valori mici?

R. Aş zice că sunt comparabile cu un uşor trend ascendent. Ca număr ar părea că sunt mai multe deal-uri. Valorile ar fi dificil de estimat. Noi (KMPG – n.r.) am avut mai multe deal-uri în 2013 faţă de 2012. În 2013, am avut 12 deal-uri în care am fost parte. În 2012, am avut circa 10 deal-uri.

Aici, este vorba şi de mandatele avute de către KPMG în calitate de consultant M & A (fuziuni și achiziții – n.r.), dar şi de consultant pe partea de due – dilligence, de analiză financiară. În cadrul proceselor de due diligence asistăm clienţii pe partea de analiză financiară, eventual partea de negociere SPA  (Shares Purchase Agreement, contract de achiziţie acţiuni – n.r.) legată de clauzele financiare, cum să fie protejaţi. Încercăm ca analiza noastră financiară să o transpunem şi în SPA astfel încât să nu existe zone de risc când se încheie contractul. În anumite cazuri oferim asistenţă şi pe partea de closing accounts (conturi de închidere a tranzacţiei – n.r.) unde calculăm preţul în funcţie de ce s-a stabilit în SPA, conform mecanismului de preţ stipulat acolo. Preţul care se plăteşte la momentul închiderii tranzacţiei, când se transferă dreptul de proprietate, foarte rar este o sumă fixă stabilită în avans. În general, această sumă variază în funcţie de anumiţi parametri cum ar fi evoluţia datoriilor.

I. Cele 12 tranzacţii sunt fuziuni şi achiziţii, sunt şi alte categorii de tranzacţii – finanţări, tranzacţii derulate pe piaţa de capital?

R. Sunt numai tranzacţii M & A, vânzări – cumpărări de societăţi. În cele 12 tranzacţii nu sunt incluse tranzacţii realizate prin intermediul bursei. Sperăm să fim parte din astfel de tranzacţii în 2014. Suntem parte din consorţiul care se ocupă de listarea Complexului Energetic Oltenia. De asemenea avem mandatul de privatizare pentru Poşta Română.

I. Legat de structura de portofoliu în 2013, cât a reprezentat sectorul bancar din total?

R. Un singur deal a fost în sectorul bancar, cel cu Nextebank.

I. Pe sectoare, unde aţi avut cele mai multe deal-uri?

R.  Greu de spus. Au fost destul de împrăştiate. Am avut trei tranzacţii în sectorul medical dintre care două în sectorul dializei şi una în sectorul de imagistică. În cadrul sectorul financiar, în afară de Nextebank, am fost implicaţi în preluarea MKB Romexterra Leasing, o tranzacţie mai mică dacă facem o comparaţie cu banca, şi o firmă de amanet, mai exact un lanţ de case de amanet din Iaşi care a fost achiziţionat de către Dollar Financial Group, un jucător important pe piaţa de profil din Marea Britanie, dar şi în afara Europei.

I.Ca schimbare de structură, aţi avut mai multă activitate în 2013 faţă de anul anterior în farma, sectorul bancar?

R. Oricum 10-12 tranzacţii nu înseamnă un eşantion foarte mare. Chiar dacă au fost câteva tranzacţii într-un anumit sector, nu pot spune că avem un trend clar. În 2008, pe real estate era clar un trend, cred că aveam un sfert spre o treime din tranzacţii în acest sector. În 2012, de exemplu, au fost foarte multe tranzacţii pe energie regenerabilă, solare şi eoliene. Era un trend, se vedea clar. În 2013, cu excepţia sectorului bancar, nu aş putea spune că există o concentrare mai mare a tranzacţiilor dintr-un anumit sector.

I.Cele 12 tranzacții ce valoare cumulată au?

Din estimările noastre, este vorba de tranzacţii de peste un milion de dolari fiecare. Sunt mai mult tranzacţii mici şi medii. Valoarea cumulată a acestora trece de 100 de milioane de euro în 2013. În marea majoritate a cazurilor, valoarea tranzacţiei este confidenţială.

Trebuie să definim clar când discutăm de valoarea tranzacţiei: discutăm de enterprise value (valoarea întreprinderii, care include atât valoarea pachetului de acţiuni – equity value – la care se adaugă datoriile companiei) sau ne referim la equity value (valoarea acţiunilor – n.r.). Din estimările noastre, pe equity, tranzacţiile la care am participat trec de 100 de milioane de euro.

poza tabel tranzactii KPMG ROMANIA 2013

I. Câţi oameni lucrează în KPMG pe partea de tranzacţii?

Partea de tranzacţii include în principal partea de transaction services (Servicii Tranzacţii – n.r.), unde sunt eu şi departamentul de corporate finance (Finanţare Corporativă – n.r.). În total, ar fi 20, 20 şi ceva de oameni în ambele departamente. Dacă includem şi departamentul de restructuring (restructurare – n.r.) care a fost implicat în anumite tranzacţii şi este implicat de exemplu pe partea de finanţări, ajungem la aproape 40 de oameni.

I. Care este diferenţa între cele două departamente? Ce activităţi şi ce atribuţii sunt arondate pentru fiecare departament din cele menţionate?

R. Corporate finance ar trebui să se ocupe de tot procesul cap – coadă al unei tranzacţii. Noi suntem pe anumite părţi din proces, părţi bine delimitate legate de analiza financiară.

Noi însă colaborăm în cadrul KPMG şi cu alte departamente cum ar fi departamentele de asistenţă juridică şi fiscală. Peste 90% din procesele de due dilligence sunt analiza financiară şi fiscală. La Taxe, mai sunt între 5 şi 10 oameni cu care lucrăm în mod constant.

Pentru analiza financiară constituim echipe mixte atunci când este cazul astfel că putem implica și colegi din departamentele juridic, consultanţă contabilă sau restructurare. Dacă sunt lucruri punctuale şi foarte specializate, apelăm inclusiv la oameni din audit, care au experienţă pe industria respectivă.

I. Cei 20 de oameni lucrează deci zilnic pe tot ce înseamnă tranzacţii fuziuni şi achiziţii (M & A). Câţi dintre aceştia lucrează în departamentul de asistență în tranzacții?

R. Nouă din cei aproximativ 20 de oameni lucrează în departamentul pe care îl conduc.

I. În afară de KPMG România, lucraţi şi cu alte birouri din reţea la tranzacţii care au loc aici?

R. Da. Depinde cum este generat mandatul. Uneori, dacă relaţia este foarte strânsă în străinătate, clientul apeleaza la biroul KPMG unde are o persoană de contact. Biroul KPMG respectiv ne contactează pentru a gestiona componenţa locală a deal-ului. Partea de taxe de exemplu este foarte specifică, nu poţi să faci taxe dintr-o ţară în alta dacă nu ştii Codul Fiscal şi particularităţile ţării în care îşi desfăşoară operaţiunile o anumită firmă.

I. Ce sectoare sunt în acest an tot mai des pe masa investitorilor?

R. În primul rând, ne aşteptăm să vedem o efervescenţă mai mare în sectorul bancar.  Apoi, energia. Mai aşteptăm tranzacţii şi în agricultură având în vedere experienţa din ultimii ani.

I. În agricultură, ne referim la tranzacţii în care se vând acum suprafeţe mari, de mii de hectare?

R. Evident, nimeni nu e interesat să facă achiziţii de suprafeţe mici sau să adune terenuri la bucată.

I.Ne aşteptăm la jucători mari care vin să cumpere suprafeţe mari?

R. Da. Fie de la jucători care deja există pe piaţă, fie jucători care vor să intre în România. Ne aşteptăm să se mai întâmple astfel de tranzacţii.

I. După valoare, este posibil să fie agricultura pe lista marilor tranzacţii din acest an?

R. Nu ştiu, nu aş putea spune. E greu de făcut o estimare. Am fost implicaţi în tranzacții în agricultura cu ferme care aveau cel puţin 2.000 – 3.000 de hectare. Probabil, firmele care operează suprafeţe mai mici nu prezintă foarte mult interes. Trebuie să ai o masă critică când vii ca investitor mare.

I. Cât durează în medie realizarea unei tranzacţii?

R. Din ce am avut anul trecut, trecând peste discuţiile de tatonare de la început, cred că discutăm de un minim de 4 luni de când am fost implicaţi noi. Eu apreciez 4 luni ca fiind un termen scurt. O tranzacţie poate să dureze 6 luni, 9 luni. Poate să se ducă şi într-un an. Poate chiar mai mult, dacă luăm în calcul de când încep discuţiile şi tatonările. Am asistat la tranzaţii care au durat până la doi ani. Sunt procese îndelungate uneori. Jucătorii vin şi tatonează, vor să vadă piaţa, vor să înţeleagă, vor să ştie pe cine cumpără. Consultanţii sunt implicaţi de multe ori după momentul în care s-a luat hotărârea să se facă tranzacţia. În acest caz, clienţii noştri vor să se asigure că nu au vreo surpriză dacă încheie tranzacţia respectivă.

Durata medie a unei tranzacţii ar fi în jur de 6 luni. Evident, sunt şi deal-uri mai accelerate ca ritm sau dimpotrivă, mai lente. Media de 6 luni se referă de la momentul din care suntem noi implicaţi ca şi consultanţi în deal şi până la semnare. Între semnare şi closing (închidere – n.r.) pot apărea diferite condiţii care trebuie îndeplinite de către părţi, necesitatea obţinerii unor avize, lucruri care întind acest proces.

I. Sunt din acest punct de vedere, sectoare în care deal-urile durează mai mult până la finalizare datorită reglementărilor specifice din domeniu sau a altor factori?

R. Cu siguranţă, da. De exemplu, în servicii financiare o tranzacţie poate dura mai mult deoarece printre alte condiţii, necesită şi o autorizare din partea BNR. Acelaşi lucru se poate întampla şi în cazul în care este nevoie de o autorizare de la Consiliul Concurenţei. Perioada în care se obţine autorizarea pentru dosarul tranzacţiei poate dura câteva luni.

I. Deal-urile se încheie mai uşor sau mai greu decât în anii anteriori?

R. Faţă de acum 4 – 5 ani, aş zice că se încheie mai greu. Faţă de 2012, n-aş zice că este o diferenţă. În ultimii ani, am văzut o oarecare stabilitate din acest punct de vedere.

I. În ceea ce priveşte factorii care de obicei omoară tranzacțiile, la nivel de tendinţă, au apărut noutăţi sau schimbări în ultima vreme faţă de anii anteriori? Constanta este de obicei aşteptările diferite dintre cumpărător şi vânzător atunci când nu se face tranzacția. Sunt şi cauze mai noi?

R. Principalul motiv este preţul. Primul motiv este acest expectation gap, între cât crede vânzătorul că valorează societatea respectivă şi cât crede cumpărătorul că valorează acel business. Şi înainte (de declanşarea crizei în 2008 – n.r.) era un expectation gap (o diferență de așteptare între vânzător și cumpărător – n.r.) dar, probabil, cumpărătorul se apropia mai des de aşteptările vânzătorului pentru că totul părea mai frumos, aveam o creştere economică bună. În prezent, se pare că vânzătorii au o oarecare inerţie în a ajusta preţul la noile realităţi ale pieţei. Dacă business-ul lui valora 100 milioane de euro în 2008 poate nu conştientizează că acum valorează doar 5 sau 10 milioane de euro. Este foarte greu să accepţi că în urmă cu 4 ani, un potenţial cumpărător a oferit 100 milioane de euro şi l-a refuzat pentru că evalua afacerea la 150 de milioane, iar acum un potenţial cumpărător oferă doar 10 milioane. E greu de acceptat, dar e foarte probabil să fie o ofertă bună.

Alte lucruri importante care pot influenţa realizarea unui deal sunt legate de condiţiile în care se plăteşte preţul, ce garanţii oferi, cine plăteşte taxele aferente tranzacţiei. Poate vânzătorul nu este dispus să dea anumite garanţii când vinde o afacere în timp ce cumpărătorul nu vrea să îşi asume riscuri pentru partea din trecut.

Probleme există şi atunci când există cumpărători sau vânzători care nu au o echipă internă de M & A şi/sau de consultanţi externi care să conducă tot procesul de M&A. Sunt vânzători locali care nu au foarte multă experienţă şi în momentul negocierilor cu cealaltă parte care are consultanţi cu experienţă pot apărea blocaje.

Atunci realizezi că ai nevoie de o echipă specializată care să facă faţă anumitor provocări pe care le ai şi atunci când închei un contract. Aceste provocări pot fi depăşite mult mai uşor cu ajutorul unor avocaţi şi consultanţi financiari care au experienţă, care au mai trecut prin negocieri similare. Orice clauză pusă greşit într-un contract s-ar putea să aibă repercusiuni aşa că vrei să ai pe cineva care să te consilieze. Bineînţeles că decizia finală îi aparţine clientului.

I. Ca şi tendinţă, putem discuta de o creştere a interesului jucătorilor din piaţa faţă de alţi ani către o regrupare a business-urilor locale sau motorul este în continuare capitalul străin care intră în România? Vorbim de o creştere a interesului unor jucători noi de a intra în piaţa sau mişcările de tatonare în vederea realizării de fuziuni şi achiziţii au loc între jucătorii deja existenţi?

R. Pe partea de servicii financiare, sunt toate cazurile – şi jucători noi care vor să intre,  sunt jucători care vor să iasă din piaţă, sunt regrupări în sensul că jucători deja existenţi doresc să îşi mărească sau să îşi diminueze portofoliul.

În celelalte sectoare de activitate, nu aş vedea un trend, dar clar capitalul străin domină, nu văd capital românesc care să fie activ pe piaţa de M & A. Există însă cazuri singulare şi oarecum limitate.

În ceea ce priveşte distincţia între cele două categorii de jucători pe piaţa de M & A, jucători noi şi jucători existenţi, anul trecut ne arată că a existat interes din partea ambelor tabere. Publicis de exemplu era în piaţa locală prezent, cunoştea piaţa. La fel şi în cazul Diaverum. Un exemplu diferit este însă al celor de la Dollar Financial Group, care şi-au făcut prin tranzacţie intrarea pe piaţa românească.

I. Cum au evoluat în ultimii ani multiplii de evaluare a afacerilor în diferite sectoare pe piaţa românească?

R. Au scăzut, nu mai există multiplii fabuloşi de dinainte de criză. Un prim exemplu, cred că s-au văzut în cazul multiplilor din real estate. Însă, şi celelalte industrii au un trend descendent din câte vedem noi. Mai sunt şi excepţii, întotdeaua vor fi.

Dacă pentru o companie, există un interes crescut, acolo putem asista la multipli buni, dar dacă vorbim de un trend, lumea clar nu mai este atât de euforică ca în anii de dinainte de criză. Practic, multiplii de dinainte de criză erau rezultanta unor estimări foarte optimiste în ceea ce priveşte creşterea profitului.

I. Putem să dăm un exemplu unde se situează un multiplu acum în farma, energie, sector bancar?

R. Nu au fost atât de multe tranzacţii încât să putem spune care ar fi un multiplu standard într-o anumită industrie. În sectorul bancar, având în vedere că de multe ori băncile înregistrează pierderi, nu putem vorbi de multipli, ci de ajustări ale activului net.

I. În perioada 2008 – 2012, să spunem ca exemplu un punct de maxim şi un punct de minim ca să înţelegem cât de abruptă a fost această scădere a multiplilor de EBITDA ?

R. În 2008, în healthcare (piaţa de servicii medicale –n.r.) au fost multipli de peste 10 aplicaţi la EBITDA, la clinici în special. Tot în 2008, în real estate dacă îmi aduc bine aminte se ajunsese la randamente de 6, ceea ce însemna multipli de 15 – 16 aplicaţi la Net Operating Income (venitul net operaţional –n.r.). Cred că acesta a fost un maxim. În 2012, cred că multiplii s-au dus către 5 – 7, cu menţiunea că pot să difere semnificativ de la o industrie la alta şi de la o societate la alta.

I. Nu sunt şi contraexemple în IT sau servicii specializate? Aici au fost, de asemenea, înregistrate scăderi pe multiplii de evaluare sau, dimpotrivă, putem vorbi chiar de creştere?

R. Multiplii de evaluare nu sunt singura metodă şi nu sunt întotdeauna cea mai relevantă metodă. În general, discutăm de multipli pentru că este o metodă mai facilă, înmulţim profitul şi aflăm cam cât este preţul plătit. Însă, aceşti multipli ar trebui să fie derivaţi din planul de afaceri pe care şi-l face cumpărătorul. El îşi construieşte un plan de afaceri, vede cât crede că el că ar genera afacerea respectivă şi în baza acestor calcule poate face o ofertă de preţ. Dacă împărţim acest preţ la EBITDA obţinem un multiplu care în mod normal ar trebui să se situeze în intervalul specific industriei respective.

I. Cum se stabilesc acești multipli de evaluare în funcţie de EBITDA?

R. Aceşti multipli se stabilesc prin comparaţia cu tranzacţii similare din acelaşi sector. Multiplii de EBITDA sunt orientativi. Nu înseamnă că o tranzacţie se va realiza la un anumit multiplu.

I. Dacă nu găseşti tranzacţii pe piaţa românească, cât de relevante sunt tranzacţiile din același sector de pe alte pieţe din regiune? Te ajută să îţi formezi ca investitor o percepție? R. Aici, este o discuţie. Este comparabilă România cu Ungaria? Poate că da, poate că nu. Trebuie să vezi dacă societăţile din Ungaria au același specific cu cele din România, după care analizăm societatea respectivă în detaliu. Aş spune că poţi să-ţi formezi o percepţie pe baza tranzacţiilor din altă ţară din regiune, dar pentru a avea o imagine cât mai apropiată de realitate trebuia făcută o analiză mult mai detaliată.

I. Cât de mare este impactul acestor rapoarte de evaluare a companiilor asupra preţului final al tranzacţiei?

R. Nimic nu este determinat concret. Totul este o negociere. Totul se învârte între două limite de preţ, între preţul pe care este dispus să-l plătească cumpărătorul şi preţul pe care se aşteaptă să-l primească vânzătorul. Însă, atât cumpărătorul cât şi vânzătorul au nevoie de o evaluare, fie că este facută intern sau de către consultanţi externi. Evaluarea este orientativă şi nu îţi spune la cât se va realiza tranzacţia dar poate să te ajute în negocieri. Este foarte probabil ca valoarea la care a fost evaluată o societate să fie diferită pentru cumpărător faţă de vânzător. Diferenţe în valori pot fi date de sinergiile pe care le vede cumpărătorul la achiziţionarea unei societăţi, de cât de mult îşi doreşte cumpărătorul să cumpere business-ul respectiv din motive strategice sau de cât de presat este vânzătorul să vândă business-ul respectiv.

Sunt şi factori conjuncturali care determină şi care fac să se lărgească această plajă de negocieri. În schimb, dacă diferenţa rămâne mare şi vânzătorul vrea 100 milioane, iar cumpărătorul oferă numai 40, probabil că nu o să se realizeze o tranzacţie. Dar dacă vine un evaluator şi îţi spune că valoarea nu este 100, ci mai degrabă în jur de 60 de milioane, poţi să te poziţionezi altfel într-o negociere.

I. Dacă e să facem o listă scurtă în ordine care sunt cei mai importanţi indicatori analizaţi la evaluarea unei companii? Profitabilitatea este un criteriu urmărit la toate companiile, ce mai este important de urmărit la o companie când îi faci evaluarea?

R. Profitabilitatea este importantă, însă în final contează cash-ul pe care îl generează o companie. În general, există diferenţe care pot fi semnificative între profitul generat de o companie şi cash-ul generat. De exemplu, pe lângă nivelul profitului, fluctuaţiile diferitelor poziţii din bilanţ pot avea un impact important asupra cash-ului.

EBITDA este ceea ce numim un proxy pentru capacitatea de a genera cash, nu e un indicator menţionat în standardele contabile şi nu are o definiţie perfectă. Adică nu poate fi aplicat mecanic.De cele mai multe ori, între EBITDA raportat de către companie şi EBITDA luat în calcul de către un potenţial cumpărător există diferenţe care pot fi semnificative.

Consultanţii pot efectua o serie întreagă de ajustări şi normalizări pentru a ajunge la un EBITDA care considerăm noi că reflectă cât mai bine performanţa companiei respective.

Când faci o evaluare, te uiţi, de asemenea, la gradul de îndatorare. Ne mai uităm la contracte, la litigii, în principiu la acei factori care pot genera ieşiri de cash în viitor. Sunt cumpărători care după preluarea unei companii vor să înlocuiască o parte din furnizorii vechi cu furnizorii proprii care au preţuri mai bune, alte condiţii contractuale. Dacă nu pot înlocui acești furnizori din cauza contractelor care nu pot fi denunţate, îmi scade valoarea companiei deoarece voi avea costuri mai mari.

I. Ce impact au asupra investitorilor şi asupra sectorului de tranzacţii, în general, măsurile luate de către autorităţi? Ca exemplu, ultimele modificări la Codul Fiscal, posibila revenire la cota progresivă de impozitare, anumite reglementări sectoriale.

R. Sunt lucruri pe care este foarte greu să le corelezi. Fiecare investitor are propriile criterii când vine aici să investească. Cu certitudine însă orice investitor şi-ar dori să beneficieze de o oarecare predictibilitate, să nu existe atâtea schimbări şi atât de des. Există numeroase cazuri în care nu poţi spune clar care este soluţia într-o problemă fiscală din cauză că anumite prevederi ale Codului Fiscal sau aplicarea anumitor proceduri este interpretabilă.

Dar ar fi util ca anumite clarificări pe care companiile le cer autorităţilor fiscale să aibă valoare de lege. Adică un răspuns al autorităţilor într-un anumit caz să se aplice în toate cazurile similare şi, eventual, să se modifice legislaţia în sensul clarificării problemei ridicate de un anumit contribuabil dar care afectează poate un întreg sector din economie.

Una din modificările legislative care a afectat realizarea unor tranzacţii a fost modificarea schemei de bonusare pentru energia regenerabilă. Deşi vor continua să existe tranzacţii în sectorul energiei regenerabile, această modificare a provocat o scădere semnificativă a numărului şi a valorilor tranzacţiilor din acest sector. Nu pot spune că am văzut însă în ultima vreme elemente noi care să schimbe nici în bine nici în rău trendul (de investiţii – n.r.).