Arhive etichete: Kapital Minds

Laurentiu Stan, Kapital Minds: O companie de curierat ar fi un candidat potrivit pentru un IPO. Valoarea unei companii este mai mica intr-un IPO fata de o vanzare intr-o tranzactie de M&A pentru ca pe bursa sunt discountate de catre investitori lipsa pachetului de control din tranzactie si riscul mai ridicat. Ce arata multiplii de evaluare de la vanzarea Regina Maria vs Medlife si Medicover, respectiv evaluarea Premier Energy dupa listarea din 2024 de pe bursa de la Bucuresti

“Evaluatorul trebuie sa se gandeasca asa cum gandesc si investitorii. Asta incercam noi ca si evaluatori de business sa ne uitam in ambele parti – atat pe partea de <<buy>> (cumparare, n.r.), cat si de <<sell>> (vanzare, n.r.) – si sa gandim din punct de vedere al pietei, al asteptarilor de piata. Intr-adevar, sunt niste diferente importante intre cele doua tipuri de evaluare pentru piata de capital si pentru M&A (fuziuni si achizitii, n.r.), printre cele mai importante cred ca sunt ca lucram cu niste multipli la ambele tipuri de evaluare, dar multiplii sunt diferiti in sensul ca pentru IPO, de exemplu, ne uitam la multipli <<forward>> orientati spre viitor. Asta pe cand la tranzactiile M&A, de obicei, ne uitam la trecut, la situatiile financiare si la multipli ancorati cumva in trecut, dar aruncam o privire si catre viitor”, a declarat Laurentiu Stan, Fondator al companiei de consultanta Kapital Minds, in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2025, eveniment online organizat pe 10 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea implicata in tranzactiile de pe pietele de capital.

“IPO-urile sunt influentate foarte mult de strategie si de potentialul de crestere, deci este foarte importanta povestea care se spune in acel prospect de emisiune, poveste care trebuie sa fie realista pentru ca investitorii se uita la planul de business si la perspectivele de crestere si la posibilitatea de a se realiza acele cresteri”, afirma Laurentiu Stan, consultant specializat in evaluarea de companii din diferite sectoare de afaceri.

“La M&A este cumva o negociere directa, investitorii vin si privesc cumva din interior, au mai multe informatii fata de investitorii de la bursa, se uita la rezultate financiare, au acel proces de due diligence foarte complex, cumva stiu foarte clar ceea ce cumpara si este o diferenta importanta si pe pachetul de control al companiei”, afirma fondatorul Kapital Minds.

“Daca pe bursa investitorii nu cumpara, de obicei, pachete de control pe cand in M&A foarte multe tranzactii sunt cu pachete de control si de aici si diferenta de valoare. Pentru ca pe bursa se acorda un discount pentru lipsa de control (a companiei care este obiectul tranzactiei, n.r.) si nu numai, iar in tranzactiile directe exista posibilitatea ca valoarea de piata sa fie depasita de valoarea de sinergii – sa existe o sinergie a cumparatorului si valoarea sa fie uneori considerabil mai mare decat valoarea de piata. Este o diferenta foarte importanta intre cele doua tipuri de evaluare sau de valoare”, a punctat Laurentiu Stan.

“Pe bursa, riscul perceput de investitori este mult mai ridicat inafara acelei lipse de control si automat randamentul asteptat este mai mare, de aici si valoarea ceva mai mica atunci cand se alege IPO-ul fata de o tranzactie directa prin procedura de M&A pentru ca exista un discount fata de valoarea de piata pentru a asigura acea atractivitate a emisiunii pentru investitorii atat institutionali, cat si de retail”, a subliniat acesta.

Vanzarea recenta intr-o tranzactie M&A a grupului Regina Maria, estimata la un multiplu de vanzari de 2x si un multiplu EBITDA de 13x, usor peste multiplii de evaluare ai Medlife, companie listata pe bursa de la Bucuresti

“As putea da si un exemplu pe un IPO recent – IPO-ul de anul trecut al lui Premier Energy. Analizand un pic multiplii, cumva din prospectul de emisiune au rezultat niste multipli de vanzari de 0,6x, pe EBITDA de 4,2x si un PER (price to earning ratio, raportul dintre capitalizarea bursiera a companiei si profitul net – n.r.) de 6,2x din calculele mele”, estimeaza evaluatorul Laurentiu Stan.

In mai 2024, grupul de investitii Emma Capital, controlat de catre investitorul ceh Jiří Šmejc, a listat pe bursa de la Bucuresti un pachet de 28,75% din compania de energie Premier Energy in cadrul unui IPO in valoare de 140 mil. Euro, aceasta fiind si ultima listare realizata pe bursa de la Bucuresti.

“In prima zi de tranzactionare, se pare ca investitorii au vazut potentialul companiei si multiplii au fost ceva mai mari, respectiv 0,64x pe vanzari, 4,5x la EBITDA si 7,1x PER. Acum daca ne uitam pe bursa o sa vedem ca multiplii sunt mult mai mari, dar sunt cumva generati de un profit mult mai mic fata de acum un an. Capitalizarea fiind cam aceeasi astazi, dar profitabilitatea este mai mica si multiplii automat mai mari”, explica acesta.

“Ca o comparatie tot atunci in mai 2024 la momentul IPO-ului, multiplii de piata erau ceva mai mari la companiile comparabile chiar si din Romania. De exemplu multiplul de vanzari era la aproape 1x, multiplul de EBITDA de 5,3x iar PER-ul de 9,8x”, a concluzionat fondatorul Kapital Minds.

“Pe de alta parte, daca luam un exemplu de tranzactie M&A, as lua chiar ceva recent – tranzactia asteptata a Regina Maria, acolo datele publice nu exista, sunt niste estimari de presa. Estimeaza vanzari pentru 2024 de 550 mil. Euro, o tranzactie estimata undeva la 1 mld. euro, ceva peste 1 mld. Euro. Comparand cu piata, aici ar rezulta multipli de vanzari de 2x sa zicem si de EBITDA cumva asteptat, cel anuntat de catre proprietar, de vanzator, la 13x ceea ce cumva se apropie de ceea ce exista la momentul actual in piata. Dau ca exemplu Medlife care are 1,8x la vanzari si 12x multiplu de EBITDA, respectiv Medicover care are tot 1,8x multiplu de vanzari si putin peste 14x multiplul de EBITDA”, sustine Laurentiu Stan.

“Cu o precizare ca acei multipli preluati din datele publice la companiile comparabile sunt calculati pe baza pachetelor fara control. Deci aici trebuie cumva sa ii ajustam pentru a putea face o comparatie cu pachetele majoritare de actiuni. Cumva ar fi in plus o prima de 20% peste acei multipli de piata. Deci se apropie de ceea ce exista pe piata acum, dar nu putem sti ce se va intampla in urma tranzactiei, la ce multipli se vor tranzactiona, care va fi suma finala chiar daca exista niste estimari”, a precizat acesta.

Managerul regional de fonduri de private equity MidEuropa a anuntat pe 1 aprilie 2025 vanzarea grupului Regina Maria, cu operatiuni pe pietele din Romania si Serbia – unde este activ prin intermediul companiei locale MediGroup – in cadrul unei tranzactii a carei valoare nu a fost facuta publica. Valoarea de intreprindere a grupului Regina Maria este estimata in jurul a 1,2 mld. Euro, conform estimarilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Medlife si Medicover, principalii concurenti ai retelei Regina Maria pe piata din Romania, sunt companii listate pe bursa de la Bucuresti, respectiv cea de la Stockholm.

Unde obtine acum un antreprenor o evaluare mai mare a companiei pe bursa sau intr-o tranzactie M&A?

“Dupa parerea mea, intr-o tranzactie M&A in momentul acesta avand in vedere si volatilitatea in prezent. Chiar daca nu ar fi luna aceasta sau luna viitoare IPO-ul, dupa parerea mea, anul acesta ar trebui sa se orienteze catre M&A mai ales antreprenorii mai mici care nu isi permit sa mearga pe acel dual track (ruta duala care include alternativele de IPO si tranzactie M&A, n.r.), ar trebui sa isi gandeasca strategia si sa aleaga una dintre cele doua variante pentru ca sunt mari consumatoare de resurse daca merg in paralel pe IPO si M&A”, este de parere Laurentiu Stan.

“Sunt consultanti diferiti, proceduri diferite. Eu in acest moment as sfatui un antreprenor sa mearga direct pe M&A, eventual catre un cumparator strategic pentru ca i-ar aduce mai multa valoare”, a adaugat acesta.

Cum poate un antreprenor sa creasca valoarea companiei sale si sa isi maximizeze evaluarea pentru o viitoare tranzactie?

“Cu privire la maximizarea valorii companiilor, legat de cele 2 optiuni – IPO si M&A, eu as sfatui pe oricine sa isi faca strategia si sa aiba o viziune pe termen lung pentru ca daca vii astazi si te hotarasti sa te listezi pe bursa – ai nevoie de bani si vrei sa vinzi, n-o sa se intample foarte repede. In primul rand, orice companie, antreprenoriala sau nu, trebuie sa aiba o strategie pe termen lung si un buget, un business plan foarte bine pus la punct cat de bine se poate pentru ca vedem si noi ca sunt evenimente pe care nu le putem controla sau sa le prevedem din timp”, afirma Laurentiu Stan.

“Merg foarte bine companiile antreprenoriale pe venituri recurente, acesta este un punct foarte important. Eu incurajez pe oricine sa gaseasca o solutie privind venituri recurente”, sustine reprezentantul firmei de consultanta Kapital Minds.

“Eu vad ca o optiune potrivita pentru IPO chiar o companie din curierat. De ce nu? Nu avem asa ceva si in Romania (companie listata pe piata bursiera, n.r.), iar curieratul functioneaza foarte bine pentru ca sunt venituri recurente, sunt cresteri de la an la an si nu vad scadere in perioada urmatoare, in urmatorii ani”, sustine Laurentiu Stan.

“Deci, acesta ar fi primul meu sfat – sa aiba o poveste foarte bine pusa la punct, realista, in care investitorii sa creada si apoi sa se hotarasca. Fiecare antreprenor ar trebui sa stie ce vrea – vrea sa ramana in afacere, sa fie un antreprenor de tip lifestyle, sa o duca asa pana la adanci batraneti sau vrea sa o vanda, sa iasa din business si sa faca o alta afacere, pentru ca de aici rezulta si optiunile – pentru IPO este clar ca trebuie sa ramai cu control pentru ca dai de obicei mai departe un pachet minoritar. In M&A, cu anumite exceptii, vinzi tot si poate mai ramai 1 – 2 ani pe functie de conducere”, a mai spus Laurentiu Stan, Fondatorul companiei de consultanta Kapital Minds, la panelul IPO al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

BCR si Kapital Minds sunt partenerii evenimentului MIRSANU IPO CHALLENGE 2025.

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU IPO CHALLENGE 2025

MIRSANU IPO CHALLENGE 2025: “Fiecare trezorier de companie trebuie sa se asigure ca se poate baza pe multiple bazine de capital”. Volatilitatea si incertitudinea generata de noile tarife internationale pun pe hold pipeline-ul IPO si pe emitentii de obligatiuni, care asteapta stabilizarea pietei. Lectia New York Stock Exchange pentru alte burse: in 2025 au dominat IPO-urile sub 50 mil. USD, iar companiile mici sunt o tinta IPO. Ministerul Finantelor reduce tinta de emisiuni internationale de obligatiuni sub 13 mld. Euro si vede potential de vanzare de titluri peste 10 mld. Euro catre investitorii de retail. Ce diferente de evaluare aduc pentru o companie o listare pe bursa vs tranzactie M&A

Stefan Nanu, Ministerul Finantelor: Scopul nostru la emisiunile externe este sa scadem in 2025 sub tinta anuntata de 13 mld. Euro, in timp ce la programele de retail dupa cum au mers pana acum subscrierile vom depasi 10 mld. Euro. “Nu sterilizam deloc lichiditatea pentru ca nu facem un buffer din banii atrasi din emisiunile de titluri Fidelis si Tezaur, care se duc tot in sistemul bancar”

Marcel Cobuz, Titan Cement: Pietele de capital europene sunt marcate de un handicap al rating-urilor relativ scazute fata de piata americana, iar asta a fost un motiv pentru care noi am ales in februarie 2025 New York Stock Exchange pentru IPO-ul entitatii noastre americane ceea ce ofera lichiditate, vizibilitate globala, multipli de evaluare mai buni si acces la investitori sofisticati. Ceea ce poate fi inspirational pentru alte burse este ca pana si bursa americana tinteste IPO-uri sub 50 mil. USD

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Urmatorul IPO pe piata principala a bursei de la Bucuresti va fi al unei companii private. Cand se vor normaliza conditiile pe piata, sunt convins ca vom trece de la 1-2-3 listari pe an pe un alt palier. In Romania nu suntem obisnuiti sa gestionam companii cu 100% free float pe bursa, ne plac cele in care este un investitor strategic

Cosmina Plaveti, BCR: Ne asteptam ca mai degraba companiile antreprenoriale sa faca primul pas cu IPO pe bursa de la Bucuresti in defavoarea companiilor de stat. Avem nevoie de diversificarea industriilor pe bursa dincolo de energie si banci. Ce emisiuni de obligatiuni corporate vor veni pe piata

Raluca Tintoiu, ING Bank: Vedem in zona de finantare multe companii antreprenoriale care au crescut in dimensiune, s-au maturizat si sunt eligibile pentru tranzactii pe piata de capital. Piata bancara locala de corporate este deschisa pentru imprumuturi sindicalizate la valori semnificativ peste 500 mil. Euro

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Portofoliul IFC din Romania depaseste 1 mld. USD pe partea de investitii in emisiuni de obligatiuni ale institutiilor financiare, din care peste doua treimi sunt obligatiuni MREL emise de catre banci. Finantam si investitii de decarbonizare ale companiilor romanesti in zona de productie, energie, agribusiness sau real estate

Ionut Lianu, CEC Bank: Suntem foarte avansati cu cadrul de emisiuni verzi si ma astept ca urmatoarea emisiune de obligatiuni oricand va fi lansata pe piete sa fie una verde. Ne uitam sa atragem capital catre finele acestui an sau anul viitor in functie de evolutia pietei si a bilantului nostru

Laurentiu Stan, Kapital Minds: O companie de curierat ar fi un candidat potrivit pentru un IPO. Valoarea unei companii este mai mica intr-un IPO fata de o vanzare intr-o tranzactie de M&A pentru ca pe bursa sunt discountate de catre investitori lipsa pachetului de control din tranzactie si riscul mai ridicat. Ce arata multiplii de evaluare de la vanzarea Regina Maria vs Medlife si Medicover, respectiv evaluarea Premier Energy dupa listarea din 2024 de pe bursa de la Bucuresti

Richard Wilkinson, CTP: In Europa, piata de obligatiuni si piata bancara traiesc in vremuri diferite. Am facut prima tranzactie de finantare inafara Europei si am accesat recent piata japoneza, al treilea bazin de lichiditate din lume. Cu cat avem mai multe surse de lichiditate, cu atat ne va fi mai usor sa avem mereu acces la capital si sa ne optimizam costul de finantare al grupului

Bogdan Campianu, Wood & Company: Ce arata harta IPO din regiune – cele mai active piete din ultimii 5 ani au fost Polonia, Grecia si Romania si tot in cele 3 piete este si cel mai mare potential IPO. In Romania, o mare problema este amanarea alegerilor prezidentiale pentru ca inseamna ca am mai pierdut o jumatate de an pana vom avea o oarecare claritate, asta dupa ce 2024 a fost un an cu mai multe runde de alegeri pe care investitorii l-au discountat ca atare

Mihai Caruntu, Asociatia Analistilor Financiar – Bancari din Romania (AAFBR): Ne-am obisnuit sa ne gandim la bursa ca rol de finantare a companiilor, insa IPO-urile majore din ultimii 5 ani de pe bursele de la Varsovia si Bucuresti au fost, de regula, exituri ale unor investitori financiari. Cel mai important pentru antreprenori este calibrarea unei tranzactii IPO, sa lase potential de crestere si dupa listare pentru a multumi investitorii si sa nu uite ca profiturile companiei sunt combustibilul pietei de actiuni

Cristian Pascu, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Este o stare a investitorilor de tipul “wait and see”. Din perspectiva investitorilor de retail care au vazut volatilitate in piata si scaderi, au retras bani din fondurile de investitii in actiuni si au intrat cu ei in fonduri cu investitii in obligatiuni si venit fix

MIRSANU IPO CHALLENGE 2025: “Fiecare trezorier de companie trebuie sa se asigure ca se poate baza pe multiple bazine de capital”. Volatilitatea si incertitudinea generata de noile tarife internationale pun pe hold pipeline-ul IPO si pe emitentii de obligatiuni, care asteapta stabilizarea pietei. Lectia New York Stock Exchange pentru alte burse: in 2025 au dominat IPO-urile sub 50 mil. USD, iar companiile mici sunt o tinta IPO. Ministerul Finantelor reduce tinta de emisiuni internationale de obligatiuni sub 13 mld. Euro si vede potential de vanzare de titluri peste 10 mld. Euro catre investitorii de retail. Ce diferente de evaluare aduc pentru o companie o listare pe bursa vs tranzactie M&A

Volatilitatea si incertitudinea produsa de catre noul val de tarife vamale internationale declansat de catre SUA in comertul global au pus pe hold pipeline-ul de IPO-uri si de emisiuni de obligatiuni, in contextul in care companiile asteapta o stabilizare a pietei pentru a veni cu noi tranzactii, iar investitorii locali sunt intr-o stare de expectativa, conform concluziilor MIRSANU IPO CHALLENGE 2025, a patra editie a evenimentului organizat pe 10 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea de emitenti, investitori si jucatori implicati in tranzactiile de pe pietele de capital.

Evenimentul a fost organizat in format online cu sprijinul Partenerilor de eveniment BCR si Kapital Minds.

“Este foarte multa incertitudine – este incertitudine globala, incertitudine locala, toate astea se traduc cateodata intr-o volatilitate foarte mare. Am avut si o perioada de lichiditate destul de redusa si ceea ce vedem este ca piata primara nu are cum sa fie o piata foarte activa – piata de listari, mai ales de actiuni. Este normal ca in astfel de momente de incertitudine, apetitul pentru <<risky assets>> (active cu risc mai ridicat, n.r.) sa fie mai redus. Ceea ce asteptam este sa se normalizeze toata aceasta situatie, adica sa capatam mai multa certitudine. Si dobanzile sunt destul de sus. Vedem si titlurile de stat Fidelis care se emit lunar la dobanzi usor de 7% la RON, la euro de 4%, 5%, 6% – dobanzi foarte bune, iar aceste dobanzi destul de ridicate putem spune ca reduc apetitul pentru altceva, pentru un activ <<risk free>> (fara risc, n.r.) din punct de vedere al investitorului din Romania. Avand un yield atat de bun se reduce apetitul pentru actiuni”, a declarat Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti.

“Avem si spectrul politic local, asteptam alegerile (prezidentiale, n.r.) din mai, avem si spectrul fiscal local, le avem pe toate si in conditiile astea sa discutam despre IPO-uri si pipeline-uri, pe termen scurt este foarte multa incertitudine. Nu sunt foarte optimist. Dar pe termen mediu da, odata cu normalizarea pietei. Sa speram ca nu avem vreo <<lebada neagra>> care se ascunde printre noi. Odata cu normalizarea acestor conditii si mai multa certitudine sunt convins ca vom ramane la un pipeline de piata primara. Ce stim este ca foarte multe companii se uita catre posibilitatea de a se lista, guvernul cu PNRR are obligatia de a lista alte 3 companii, iar Bursa de Valori lucreaza in cadrul unor grupuri de lucru organizate pentru a identifica aceste 3 companii. Avem si sectorul energetic care are nevoie de foarte mult capital si sunt convins ca va accesa in mare masura de pe piata de capital. Toate aceste premise si discutii care se intampla ma fac sa fiu optimist pe termen mediu, dar, bineinteles, ca o conditie pentru revenirea deal-urilor (tranzactiilor, n.r.), trebuie sa capatam mult mai multa certitudine fata de ce avem acum”, a completat Adrian Tanase de la Bursa de Valori Bucuresti.

La nivel international, companiile se uita la un mix mai larg de surse de lichiditate in noul context global.

“Daca te uiti la oportunitatile de finantare in acest moment, raspunsul este in jurul tarifelor vamale, in jurul efectului de scara sau de scop a investitiilor din Europa in remilitarizare sau in infrastructura. Mediul de pe piata emisiunilor de obligatiuni corporative este destul de provocator. Este multa volatilitate si am vazut o masiva scadere a emisiunilor de obligatiuni, costurile de pe piata de bonduri sunt mari de la inceputul acestui an. Vom vedea daca dl. Trump (presedintele SUA Donald Trump, n.r.) va da inapoi sau daca lumea accepta China, daca asta va conduce catre o anumita forma de stabilizare si de normalizare a pietelor de obligatiuni, insa recomandarea mea puternica pentru fiecare trezorier al unei companii este: Asigurati-va ca va puteti baza pe multiple bazine de capital (multiple pools of capital, lb. eng) mai degraba decat pe unul singur!”, a declarat Richard Wilkinson, Chief Financial Officer al grupului imobiliar CTP, liderul pietei de logistica si spatii industriale din Europa continentala care a investit peste 1 mld. Euro pe piata de profil din Romania.

Fostul bancher care conduce finantele grupului imobiliar se asteapta ca impactul noilor tarife sa se reflecte mai departe in costul de productie al bunurilor si, implicit, mai departe intr-o crestere a inflatiei, ceea ce ar putea conduce la presiuni de crestere a dobanzilor si a costurilor de finantare pentru companii, lucru care ar putea determina bancile sa fie mai selective catre cine vor acorda finantare.

Grupul CTP listat pe bursa Euronext Amsterdam, al carui mix de finantare este format majoritar din obligatiuni si in proportie mai mica din imprumuturi bancare, a plasat recent o emisiune de obligatiuni verzi de 750 mil. Euro in februarie 2024, o emisiune de obligatiuni verzi de 500 mil. Euro in noiembrie 2024 si o emisiune de obligatiuni verzi de 1 mld. Euro in martie 2025, insa schimbarea conditiilor de piata au determinat compania sa acceseze recent o noua sursa de lichiditate – piata japoneza, de unde a contractat un imprumut Samurai sindicalizat negarantat cu obiective de sustenabilitate in valoare de 30 mld. Yeni (circa 185 mil. Euro) cu maturitatea la 5 ani.

Diferentele dintre mediile investitionale sunt puternice nu doar pentru companii, ci si pe segmentul emitentilor suverani de datorie, unde statul roman a fost unul dintre cei mai activi emitenti de obligatiuni de pe pietele emergente.

“Din discutiile pe care le-am avut cu diferite medii investitionale, investitorii judeca lucrurile total diferit. Pentru investitorii americani nu conteaza ca emiti <<verde>>, conteaza pretul. Nu ii intereseaza prea mult sustenabil si <<green>>. Nu doar Trump, ci toti investitorii institutionali americani nu sunt atat de sensibili la acestea. Da – este un <<nice to have>> (este bine sa ai, n.r.), dar nu este criteriul care sa ii faca sa te cumpere. In schimb, la europeni sunt investitori si aici mai ales cei din tarile scandinave, Olanda, unde, de exemplu, sunt fonduri de pensii care au mandate in cadrul carora cei mai multi bani pe care ii administreaza, daca nu chiar toti, trebuie sa se duca in active care au latura ESG pronuntata si atunci, daca nu emiti astfel de obligatiuni verzi, nu ii vei avea niciodata expusi pe tine, ii pierzi si sunt sume mari.”, a punctat Stefan Nanu, Director General al Directiei Generale Trezorerie si Datorie Publica in cadrul Ministerului Finantelor.

Statul roman a lansat in 2024 prima emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale si a avut o emisiune inaugurala de obligatiuni Samurai pe piata din Japonia, insa in acest an este concentrat mai mult pe emisiunile de titluri pe piata interna.

“Inainte traiam intr-un cu totul alt context, incercam sa avem spatii si sa fim emitenti frecventi pe pietele internationale, insa acum nu stim cum sa ne diminuam aceste emisiuni astfel incat sa putem sa reducem spread-urile Romaniei. Pentru ca aceste marje de credit spread, aceste marje de credit risk ale Romaniei sunt mari, nu justifica fundamentele Romaniei si nici rating-urile Romaniei si, din pacate, am ajuns aici pentru ca a trebuit sa emitem niste sume enorme. Anul trecut a trebuit sa emitem 252 mld. RON, din care vreo 18 mld. Euro au insemnat emitere de euroobligatiuni – euro, USD, sub forma de <<public bonds>> sau plasamente private. Am devenit cel mai mare emitent emergent dintr-o zona destul de mare, nu din lume, dar dintr-o zona destul de mare, ceea ce atunci cand pui foarte multa oferta pe masa si, ca in orice lucru din economie, tine normal randamentele sus si asta nu e bine pentru noi, inclusiv din punct de vedere al altor emitenti. Daca un emitent vrea sa emita – de exemplu o companie de stat, acum referinta ei sunt obligatiunile noastre asa cum la fel referinta lor este curba de randamente interna. Si este clar ca nu poti sa faci reducerea acestor randamente decat printr-o oferta mai mica, iar oferta mai mica este legata de deficitele bugetare. Ajustarea asta fiscala este absolut necesara prin prisma reducerii costurilor cu dobanzile si a sustenabilitatii unei datorii publice. In contextul in care suntem – deficit bugetar inca mare, 7% este tinta anul asta, noi ne reducem oferta, nu o sa mai emitem 18 mld. Euro, noi am anuntat 13 mld. Euro si scopul nostru este de a reduce acest 13 mld. Euro”, a precizat seful Trezoreriei statului.

“Am crescut frecventa emiterii titlurilor de stat Fidelis. Am incercat cumva sa ne ajustam si, practic, am emis déjà 19 mld. RON prin aceste doua programe (Tezaur si Fidelis). Initial, ne asteptam la 45 mld. RON pe tot anul. Asa cum au mers astea primele 3 luni, este clar ca putem sa mizam pe mai mult. Deci, practic, e realizabil o suma de peste 50 mld. RON la cum a mers subscrierea in aceste programe”, a punctat Stefan Nanu din partea Ministerului de Finante.

Diferentele dintre mediile investitionale din lume se reflecta in functie de context si in solutii diferite de atragere de lichiditate pentru companii, inclusiv pe piata de IPO-uri (listari).

“Mixul de finantare este diferit in SUA fata de Europa. Mixul de finantare in Europa este proeminent bancar, insa el este minoritar in SUA. Si asta a fost o alta consideratie pentru a impinge IPO-ul in SUA, pentru a ridica capital primar si pentru a-l utiliza in principal in SUA pentru optiuni de dezvoltare organica si inorganica. Modul in care vom folosi acest capital de aproape 400 mil. USD este inca supus aprobarii actionarilor in luna mai, dar, cu siguranta, o parte va ramane sa sprijine cresterea organica si inorganica a Titan America, o parte secundara va fi pentru a acompania alte directii de dezvoltare a grupului in celelalte 24 de piete si o parte se va intoarce la actionari”, a subliniat Marcel Cobuz, Chairman of the Group Executive Committee in cadrul Titan Cement International, un producator de ciment si de materiale de constructii cu operatiuni la nivel international.

Grupul – mama elen Titan Cement, o companie listata pe bursa Euronext Bruxelles, a realizat in februarie 2025 listarea subsidiarei sale Titan America pe bursa americana New York Stock Exchange in cadrul unei tranzactii IPO in valoare de 393 mil. USD.

“Revin la exemplul de la New York Stock Exchange de la inceputul anului. In conditiile unui context volatil, nu au fost mai mult de 60 de IPO-uri de peste 50 mil. USD. Deci, vorbim despre o piata de trilioane de dolari, unde vorbim de 60 de deal-uri de peste 50 mil. USD. Sunt sute (de IPO-uri) la mai putin de 50 mil. USD. Si o piata vibranta, cum este New York Stock Exchange de fapt, tinteste IPO-urile de marime mica. Cred ca asta este o directie care poate fi inspirationala pentru toate bursele. Emitentii mici sunt, probabil, categoria cea mai putin tintita. Emitentii mici de azi cu fundamente puternice sunt emitentii mari de maine”, sustine Marcel Cobuz, care face parte din conducerea unui grup international cu o cifra de afaceri de 3 mld. Euro si a avut in ultimii 20 ani mai multe pozitii internationale de management sau de membru de board in Europa, Asia, Orientul Mijlociu si Africa de Nord si SUA, inclusiv pozitia de Head of Europe and Group Innovation in cadrul liderului global LafargeHolcim.

Ce asteptari sunt pe piata de capital din Romania privind pipeline-ul de listari de companii si de emisiuni de obligatiuni

“Pe piata de IPO-uri cu totii recunoastem ca este o perioada extrem de complexa pe care o traversam acum. Ceea ce as vrea sa subliniez este ca asteptarile sunt mai degraba ca firmele antreprenoriale sa faca primul pas pe bursa de la Bucuresti in defavoarea companiilor de stat, pe care noi dealtfel anul trecut chiar le asteptam sa se intample anul acesta. Inca ramane de vazut in functie de ceea ce se discuta in cadrul PNRR care dintre companiile de stat vor avea un SPO (second public offer, oferta publica secundara – n.r.) in perioada urmatoare”, a spus Cosmina Plaveti, Head of Investment Banking in cadrul BCR, care a facut parte din consortiul ce a intermediat listarile Hidroelectrica si Premier Energy, ultimele tranzactii IPO realizate pe bursa de la Bucuresti.

“In ceea ce priveste emisiunile de obligatiuni, acestea au fost dominate de emisiunile bancare care se realizau mai putin din nevoia de finantare de lichiditate, cat mai ales pentru indeplinirea cerintelor minime de capital, si anume sa emita marea majoritate emisiuni eligibile MREL. Din aceasta perspectiva, ma astept ca procesul sa continue, nu stiu daca neaparat anul acesta pentru ca depinde de evolutia business-ului fiecarui emitent in parte si ce nevoi au de acoperit, dar ma astept ca ele sa continue pentru ca mare parte dintre ele ajung la maturitate in urmatorii ani la toti emitentii bancari care au inceput sa emita si la nivel local si la nivel international. (…) Ma astept sa continue si sectorul energetic. Ca si vizibilitate cam pe acolo as vedea cele doua industrii sa continue sa domine”, a punctat reprezentantul BCR.

“Se adauga Primaria Bucuresti care oricum este un emitent recurent. Am vazut ca au aparut si alte municipalitati si consilii care se uita si au inceput sa se finanteze pe piata locala de capital ceea ce este un semnal foarte bun. Mai putin insa companiile antreprenoriale, trebuie sa recunosc, pentru ca la emisiunile de obligatiuni pricing-ul se face pornind de la randamentul titlurilor de stat peste care pui prima de emisiune. Si atunci cand ajungi intr-o perioada de dobanzi ridicate la discutia de pricing pentru emitentii mai mici s-ar putea sa nu fie cea mai buna solutie de finantare”, a adaugat Cosmina Plaveti.

“Ne vom intoarce pe piete cu siguranta pentru ca avem deja doua emisiuni de obligatiuni existente si va trebui sa construim pe nivelul de capital de nivel 1 pe care tocmai l-am extins in acest an dupa o injectie de capital din partea actionarului nostru. Deci, ne uitam pentru a vedea care este momentul potrivit. Nu avem nimic in pregatire in acest moment. Ne uitam potential la nivelul de capital de nivel 2 (tier 2) catre finele acestui an sau anul viitor in functie de evolutia pietelor si, bineinteles, a bilantului nostru”, afirma Ionut Lianu, Chief Treasury & ALM Officer al CEC Bank, cea mai mare banca din portofoliul statului roman si una dintre cele mai mari banci de pe piata.

“Suntem foarte avansati cu cadrul de emisiune de obligatiuni verzi asa ca ma astept ca urmatoarea emisiune, oricand va fi aceasta, sa fie o emisiune de titluri verzi”, a punctat Ionut Lianu din partea CEC Bank.

CEC Bank a emis la finele lunii noiembrie 2024 pe pietele internationale de capital obligatiuni senior nepreferentiale eligibile in valoare de 300 mil. Euro printr-un plasament international de referinta, cu un cupon de 5,625% pe an in cadrul unui program total aprobat de instrumente de capital de 1,5 mld. Euro.

Ce semnale vin din cealalta parte a pietei de la sectorul de buy side (investitori) in tranzactiile de pe pietele de capital?

“Ca si investitor – ancora, IFC se angajeaza sa subscrie o portie substantiala din obligatiunile emise (…) Portofoliul nostru din Romania de obligatiuni emise de catre institutiile financiare depaseste usor 1 mld. USD in total, din care 650 mil. USD sunt obligatiuni de tip MREL, circa 230 mil. USD sunt in obligatiuni de tip Basel 3 tier 2, iar alte 135 mil. USD sunt plasate in obligatiuni senior”, a punctat Cristian Nacu, Senior Country Officer al International Finance Corporation, principala institutie globala de finantare a sectorului privat in tarile emergente.

IFC, un investitor orientat cu predilectie catre obligatiuni in formate verzi sau sustenabile, a investit, printre altele, in emisiunile recente de obligatiuni ale Unicredit, Banca Transilvania, dar si in cele a unor emitenti corporativi non – bancari cum este Voestalpine.

“<<Mood-ul>> (starea investitorilor locali – n.r.) la momentul acesta as zice ca este mai degraba <<wait and see>>. Nu sunt miscari evidente. Nu exista un trend evident. Mai degraba este o usoara crestere a interesului catre fondurile de obligatiuni si fixed income (titluri cu venit fix), dar din perspectiva investitorilor de retail, care au vazut volatilitate in piata, au vazut scaderi si atunci cumva au retras banii din astfel de fonduri de actiuni si au intrat cu bani in fonduri de obligatiuni, de fix income”, sustine Cristian Pascu, vicepresedinte al Asociatiei Administratorilor de Fonduri din Romania, ai carei membri administreaza active de 9,9 mld. Euro si reprezinta industria locala de asset management, una dintre cele mai importante categorii de investitori institutionali locali.

Cum arata finantarea companiilor prin piata de capital in raport cu finantarea bancara si tranzactiile M&A

Finantarea bancara nu ar trebui sa excluda tranzactiile de finantare prin piata de capital, ci sa fie complementara in mixul mai larg de finantare a unei companii, conform bancherilor si jucatorilor de pe pietele de capital.

“La nivel personal sunt o mare sustinatoare a pietei de capital si cred ca si pentru profilul de leverage (de indatorare – n.r.) al unei companii mari este foarte util sa ia in calcul si piata de capital ca alternativa sau supliment la finantarea bancara sau alt tip de instrumente. Chiar daca in momentul de fata, intr-adevar, ai un moment dificil de a inchide o emisiune, astazi de exemplu, sper ca in cateva luni lucrurile sa se mai poata imbunatati. Evident ca nu acelasi lucru se poate spune despre piata bancara. Am confirmarea clientului nostru Digi sa va spun ca un imprumut sindicalizat de 200 mil. Euro Euro tocmai s-a inchis in dimineata asta (10 aprilie, n.r.) cu 7 banci. Deci, asta este avantajul pietei bancare in situatii de turbulente pe pietele de capital. Dar daca ne uitam la emisiunile de obligatiuni, la IPO-uri, dureaza foarte mult sa fie pregatite (…) Momentul iesirii pe piata trebuie analizat cu atentie, dar nu cred ca putem spune ca in urmatoarele 6 luni – 12 luni va disparea complet aceasta posibilitate”, a spus Raluca Tintoiu, noul Deputy CEO si Head of Wholesale Banking al ING Bank Romania, pozitie din care coordoneaza portofoliul finantarilor bancare pentru companiile mari, cu o cifra de afaceri anuala de peste 100 mil. Euro.

“Clientii companii de stat care au dimensiuni foarte mari, companiile energetice, pe care le cunoastem foarte bine, sunt déjà listate, au déjà experienta in zona pietei de capital si imi imaginez ca e mai simplu pentru ei sa ia in calcul asemenea instrumente (tranzactii pe pietele de capital – n.r.). Eu, la nivel personal, mi-as dori foarte mult sa vad si emitenti din alte zone. In zona bancara vedem multe companii antreprenoriale cu capital local sau capital strain care au crescut in dimensiune, care au crescut in maturitate si care sunt eligibile pentru asemenea tranzactii. Ca vor dori sau nu si zona aceasta, vom vedea si sper sa discutam impreuna cu ei si cu Bursa de Valori, dar este pentru mine una dintre surprizele placute de cand m-am reintors pe piata bancara acest nivel de maturitate si de sofisticare in crestere pe care companiile romanesti il au”, a adaugat Raluca Tintoiu din partea ING Bank, care a fost implicat recent si ca intermediar in emisiuni de obligatiuni precum cea derulata in toamna anului 2024 de catre Banca Transilvania.

Listarea pe bursa insa concureaza frecvent in optiunile antreprenorilor cu tranzactiile M&A, in conditiile in care cele doua rute ofera perspective diferite pentru viitorul companiei, dar si pentru cel al proprietarului companiei.

“Evaluatorul trebuie sa se gandeasca asa cum gandesc si investitorii. Asta incercam noi ca si evaluatori de business sa ne uitam in ambele parti – atat pe partea de <<buy>> (cumparare, n.r.) cat si de <<sell>> (vanzare, n.r.) – si sa gandim din punct de vedere al pietei, al asteptarilor de piata. Intr-adevar, sunt niste diferente importante intre cele doua tipuri de evaluare pentru piata de capital si pentru M&A, printre cele mai importante cred ca sunt ca lucram cu niste multipli la ambele tipuri de evaluare, dar multiplii sunt diferiti in sensul ca pentru IPO, de exemplu, ne uitam la multipli <<forward>> orientati spre viitor. Asta pe cand la tranzactiile M&A de obicei ne uitam la trecut, la situatiile financiare si la multipli ancorati cumva in trecut, dar aruncam o privire si catre viitor”, afirma Laurentiu Stan, fondator al companiei Kapital Minds.

“Pe bursa, investitorii nu cumpara pachete de control, de obicei, pe cand in tranzactiile M&A, foarte multe tranzactii sunt cu pachete de control. Si, de aici si diferenta de valoare, pentru ca pe bursa se acorda un discount pentru lipsa de control si nu numai, iar in tranzactiile directe exista posibilitatea ca valoarea de piata sa fie depasita de valoarea de sinergii – sa existe o sinergie a cumparatorului si valoarea sa fie uneori considerabil mai mare decat valoarea de piata. Este o diferenta foarte importanta intre cele doua tipuri de evaluare sau de valoare. Pe bursa riscul perceput de investitori este mult mai ridicat. Inafara acelei lipse de control, automat randamentul asteptat este mai mare, de aici si valoarea ceva mai mica atunci cand se alege IPO-ul fata de o tranzactie directa prin procedura de M&A pentru ca exista un discount fata de valoarea de piata pentru a asigura acea atractivitate a emisiunii pentru investitorii atat institutionali, cat si pentru cei de retail”, a concluzionat consultantul Laurentiu Stan de la Kapital Minds.

Tranzactiile IPO din Romania vs IPO-urile din regiune

“Cele mai active piete IPO din regiune au fost Polonia, Grecia si Romania (…) Un potential mare (de IPO, n.r.) este tot in cele trei piete, adica Polonia, Grecia si Romania, care vine partial si din potentialul de re-rating cu Polonia si Grecia la nivelul de piete dezvoltate (development markets) si Romania la nivel de piata emergenta. Aici stim ca este o discutie care dureaza de mult, dar pana la urma speram sa ajungem acolo. In Polonia, anul asta si anul urmator, bineinteles cu disclaimerul ca inainte de ce se intampla zilele astea (noul val de tarife vamale din comertul international, n.r.), vedeam cel putin 3 IPO-uri in zona de 300 – 500 mil. Euro plus unele mai mici plus potential de ABB-uri (accelerated book building, lb. eng). In Polonia, anul trecut in a doua parte si inceputul anului acesta, a fost o activitate foarte efervescenta. Grecia as lasa-o deoparte pentru ca sunt deal-uri mai mult <<local driven>> (generate la nivel local, n.r.) si au mai putin interes pentru discutia noastra”, a declarat Bogdan Campianu, Managing Director and Head of SEE Investment Banking in cadrul Wood & Company, unul dintre cei mai activi intermediari de tranzactii IPO din pietele Europei Centrale si de Est, implicat inclusiv in IPO-urile Hidroelectrica si Premier Energy de pe bursa de la Bucuresti.

“Avem asemanari si deosebiri intre IPO-urile de pe bursa de la Bucuresti si cea de la Varsovia. (..) La Varsovia, avem majoritatea IPO-urilor, iar daca vorbim de cele de dupa 2020 – Allegro, Zabka si Diagnostyka, observam ca doar o mica componenta de sub 10% din oferta a fost de actiuni emise la Allegro, insa la celelalte doua – lantul de magazine de proximitate Zabka si Diagnostyka au fost vanzari ale actionarilor existenti. Si la Bursa de Valori Bucuresti, daca vorbim de companiile antreprenoriale, exceptand o componenta la Premier Energy si Aquila, toate IPO-urile realizate de companiile antreprenoriale au fost exituri ale unor investitori financiari, dar nu numai. Si la IPO-urile Sphera, Medlife si TTS au fost exituri si vanzari de la actionari existenti. Noi ne-am obisnuit sa ne referim la bursa ca si rol de finantare – este un rol important si rolul primordial, insa cele mai multe IPO-uri in ultimul timp se realizeaza prin vanzari de pachete existente ale unor investitori de regula financiari. De exemplu, la Zabka a vandut si EBRD. Aceasta valenta de platforma de exit este foarte importanta de a fi constientizata si de catre antreprenori cu anvergura din Romania pentru ca iata si la Digi a fost tot vanzare de actiuni existente. Cele mai importante IPO-uri antreprenoriale de la Bucuresti au fost Digi si Medlife si au fost exituri ale unor actionari existenti. Asta este o asemanare cu bursa de la Varsovia”, a punctat Mihai Caruntu, Vicepresedinte al Asociatiei Analistilor Financiar – Bancari din Romania (AAFBR) pe marginea unei analize privind cele mai importante IPO-uri realizate din ultimii 5 ani de pe bursele din Romania si Polonia.

“In Romania, déjà s-a spus de multe ori, pe piata IPO este o discutie intre companiile antreprenoriale si cele de stat. O alta mare problema, pe langa cele pe care le stim, este cea legata de amanarea acestor alegeri prezidentiale. Anul trecut a fost deja un an cu foarte multe alegeri pe care toata lumea l-a discountat, dar se astepta sa se incheie, iar anul acesta sa intram fara presiunea asta a alegerilor pentru o perioada lunga. Marele rau pe care l-a facut aceasta amanare este ca am mai pierdut o jumatate de an pana cand o sa avem o oarecare claritate. Dar dincolo de asta eu cred ca – bineinteles, si in functie de rezultatul acestor alegeri – o revenire la discutia legata de a selecta din Hidroelectrica si alte companii de stat poate fi avuta si trebuie avuta si poate sa contribuie la restartarea pietei mai repede decat altfel”, nuanteaza Bogdan Campianu din partea casei cehe de brokeraj si investment banking Wood & Co.

“Antreprenorii trebuie sa inteleaga si asta e diferenta fata de tranzactiile M&A ca nu neaparat maximizarea pretului de IPO este obiectivul si sa vanda la cel mai mare pret. El (antreprenorul – n.r.) daca isi face un exit, poate sa isi faca un exit partial cu o parte din actiuni, dar, peste 3 ani compania fiind déjà listata, poate sa vanda. Cel mai important lucru este calibrarea IPO-ului, insa sa lase si un potential de crestere al respectivei companii in piata pentru ca este foarte important ca viitorii sai parteneri – cei care subscriu in viitorul IPO sa fie niste parteneri multumiti, sa marcheze niste profituri in viitor, iar compania sa creasca ca urmare a planurilor pe care le-a facut publice in exercitiul de IPO. Si (antreprenorul, n.r.) sa vina la bursa doar daca crede ca are vocatie de performanta pentru ca, din pacate, in multe zone se intelege ca, eventual, bursa este o zona de exit, unde iti rezolvi problemele si mai vezi tu ce mai faci. Bursa este pentru vocatie de performanta, unde trebuie sa vii cu modele clare de business, cu simplitate cat mai mare in a te prezenta investitorilor, iar combustibilul pietei de actiuni sunt profiturile. Deci, daca viziunea pe care o ai se reflecta in profitul in crestere, asta este combustibilul si atunci vei avea success, iar partenerii tai, investitorii de retail si cei institutionali, vor fi multumiti”, a concluzionat Mihai Caruntu, Senior Analyst in cadrul diviziei de corporate finance a BRD-Groupe Societe Generale, si Vicepresedinte al Asociatiei Analistilor Financiar – Bancari din Romania (AAFBR).

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU IPO CHALLENGE 2025

MIRSANU IPO CHALLENGE 2025: “Fiecare trezorier de companie trebuie sa se asigure ca se poate baza pe multiple bazine de capital”. Volatilitatea si incertitudinea generata de noile tarife internationale pun pe hold pipeline-ul IPO si pe emitentii de obligatiuni, care asteapta stabilizarea pietei. Lectia New York Stock Exchange pentru alte burse: in 2025 au dominat IPO-urile sub 50 mil. USD, iar companiile mici sunt o tinta IPO. Ministerul Finantelor reduce tinta de emisiuni internationale de obligatiuni sub 13 mld. Euro si vede potential de vanzare de titluri peste 10 mld. Euro catre investitorii de retail. Ce diferente de evaluare aduc pentru o companie o listare pe bursa vs tranzactie M&A

Stefan Nanu, Ministerul Finantelor: Scopul nostru la emisiunile externe este sa scadem in 2025 sub tinta anuntata de 13 mld. Euro, in timp ce la programele de retail dupa cum au mers pana acum subscrierile vom depasi 10 mld. Euro. “Nu sterilizam deloc lichiditatea pentru ca nu facem un buffer din banii atrasi din emisiunile de titluri Fidelis si Tezaur, care se duc tot in sistemul bancar”

Marcel Cobuz, Titan Cement: Pietele de capital europene sunt marcate de un handicap al rating-urilor relativ scazute fata de piata americana, iar asta a fost un motiv pentru care noi am ales in februarie 2025 New York Stock Exchange pentru IPO-ul entitatii noastre americane ceea ce ofera lichiditate, vizibilitate globala, multipli de evaluare mai buni si acces la investitori sofisticati. Ceea ce poate fi inspirational pentru alte burse este ca pana si bursa americana tinteste IPO-uri sub 50 mil. USD

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Urmatorul IPO pe piata principala a bursei de la Bucuresti va fi al unei companii private. Cand se vor normaliza conditiile pe piata, sunt convins ca vom trece de la 1-2-3 listari pe an pe un alt palier. In Romania nu suntem obisnuiti sa gestionam companii cu 100% free float pe bursa, ne plac cele in care este un investitor strategic

Cosmina Plaveti, BCR: Ne asteptam ca mai degraba companiile antreprenoriale sa faca primul pas cu IPO pe bursa de la Bucuresti in defavoarea companiilor de stat. Avem nevoie de diversificarea industriilor pe bursa dincolo de energie si banci. Ce emisiuni de obligatiuni corporate vor veni pe piata

Raluca Tintoiu, ING Bank: Vedem in zona de finantare multe companii antreprenoriale care au crescut in dimensiune, s-au maturizat si sunt eligibile pentru tranzactii pe piata de capital. Piata bancara locala de corporate este deschisa pentru imprumuturi sindicalizate la valori semnificativ peste 500 mil. Euro

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Portofoliul IFC din Romania depaseste 1 mld. USD pe partea de investitii in emisiuni de obligatiuni ale institutiilor financiare, din care peste doua treimi sunt obligatiuni MREL emise de catre banci. Finantam si investitii de decarbonizare ale companiilor romanesti in zona de productie, energie, agribusiness sau real estate

Ionut Lianu, CEC Bank: Suntem foarte avansati cu cadrul de emisiuni verzi si ma astept ca urmatoarea emisiune de obligatiuni oricand va fi lansata pe piete sa fie una verde. Ne uitam sa atragem capital catre finele acestui an sau anul viitor in functie de evolutia pietei si a bilantului nostru

Laurentiu Stan, Kapital Minds: O companie de curierat ar fi un candidat potrivit pentru un IPO. Valoarea unei companii este mai mica intr-un IPO fata de o vanzare intr-o tranzactie de M&A pentru ca pe bursa sunt discountate de catre investitori lipsa pachetului de control din tranzactie si riscul mai ridicat. Ce arata multiplii de evaluare de la vanzarea Regina Maria vs Medlife si Medicover, respectiv evaluarea Premier Energy dupa listarea din 2024 de pe bursa de la Bucuresti

Richard Wilkinson, CTP: In Europa, piata de obligatiuni si piata bancara traiesc in vremuri diferite. Am facut prima tranzactie de finantare inafara Europei si am accesat recent piata japoneza, al treilea bazin de lichiditate din lume. Cu cat avem mai multe surse de lichiditate, cu atat ne va fi mai usor sa avem mereu acces la capital si sa ne optimizam costul de finantare al grupului

Bogdan Campianu, Wood & Company: Ce arata harta IPO din regiune – cele mai active piete din ultimii 5 ani au fost Polonia, Grecia si Romania si tot in cele 3 piete este si cel mai mare potential IPO. In Romania, o mare problema este amanarea alegerilor prezidentiale pentru ca inseamna ca am mai pierdut o jumatate de an pana vom avea o oarecare claritate, asta dupa ce 2024 a fost un an cu mai multe runde de alegeri pe care investitorii l-au discountat ca atare

Mihai Caruntu, Asociatia Analistilor Financiar – Bancari din Romania (AAFBR): Ne-am obisnuit sa ne gandim la bursa ca rol de finantare a companiilor, insa IPO-urile majore din ultimii 5 ani de pe bursele de la Varsovia si Bucuresti au fost, de regula, exituri ale unor investitori financiari. Cel mai important pentru antreprenori este calibrarea unei tranzactii IPO, sa lase potential de crestere si dupa listare pentru a multumi investitorii si sa nu uite ca profiturile companiei sunt combustibilul pietei de actiuni

Cristian Pascu, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Este o stare a investitorilor de tipul “wait and see”. Din perspectiva investitorilor de retail care au vazut volatilitate in piata si scaderi, au retras bani din fondurile de investitii in actiuni si au intrat cu ei in fonduri cu investitii in obligatiuni si venit fix

First View to MIRSANU IPO CHALLENGE 2025. Laurentiu Stan, Kapital Minds: Whether through an IPO or a private M&A transaction, the way investors perceive a company’s value reflects its corporate governance, growth potential, and resilience in the face of volatility

“A company’s valuation is no longer just a number – it’s a test of credibility. Whether through an IPO or a private M&A transaction, the way investors perceive a company’s value reflects its corporate governance, growth potential, and resilience in the face of volatility. These valuations are shaped by both the economic context and market perception – across public and private transactions alike.”, said Laurentiu Stan, Founder of Kapital Minds.

Laurentiu Stan, Founder of Kapital Minds, is one of the speakers of MIRSANU IPO CHALLENGE 2025.

On April 10, 2025, the MIRSANU.RO transaction journal is hosting MIRSANU IPO CHALLENGE 2025, an exclusively ONLINE event for entrepreneurs and the capital markets community.

The final agenda of this event will be as follows:

10:00 – 10:05 (EEST) Welcome message from Adrian Mirsanu, Founder of the MIRSANU.RO transaction journal

10:05 – 11:05 Panel Trends of the capital markets

11:05 – 12:00 Panel IPO

12:00 – 12:55 Panel Bonds

12:55 – 13:00 Conclusions

The event’s partners are BCR and Kapital Minds.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at office@mirsanu.ro

About MIRSANU.RO

The MIRSANU.RO transaction journal is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

Lideri de business, investitori, bancheri si jucatori de pe pietele de capital vor dezbate principalele tendinte de pe pietele de capital privind tranzactiile IPO si emisiuni de obligatiuni la MIRSANU IPO CHALLENGE 2025

MIRSANU IPO CHALLENGE 2025

Companies. Transactions. Capital Markets.

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 10 aprilie MIRSANU IPO CHALLENGE 2025, a patra editie a unui eveniment de continut concentrat asupra tranzactiilor IPO, a emisiunilor de obligatiuni si a tendintelor care preocupa investitori, antreprenori si comunitatea pietelor de capital in ansamblu.

Companiile din Europa Centrala si de Est (CEE) au venit cu tranzactii in ultimul an pe pietele din regiune si au aratat ca apetitul pentru oportunitatile de investitii de pe pietele publice permite incheierea cu succes a unor noi IPO-uri si ca sunt lichiditati pentru emisiunile de obligatiuni care cauta bani proaspeti, atat la investitorii institutionali internationali, cat si in buzunarele investitorilor de retail.

Premier Energy a mai adus un IPO de companie privata pe bursa de la Bucuresti in 2024 si a pus din nou pe masa tematica pietei de energie, subliniind inca o data potentialul de crestere venit de pe segmentul productiei de energie regenerabila.

Banca Transilvania, CEC Bank si Romgaz se numara printre emitentii de obligatiuni asteptati sa revina in acest an pe piata bursiera cu noi tranzactii, insa “fereastra” de intrare este configurata in functie de evolutiile si conditiile pe care le vor oferi miscarile investitorilor de pe pietele financiare.

Un emitent recurent major de titluri pentru bursa de la Bucuresti, dar care a apelat in 2024 si la pietele internationale, este Ministerul de Finante, care are nevoie sa isi completeze resursele necesare pentru bugetul statului intr-un moment in care statul roman se imprumuta mai scump pe pietele externe, iar atentia emitentului s-a mutat mai recent dinspre investitorii institutionali externi catre investitorii locali de retail.

De asemenea, noile cresteri de taxe vamale care lovesc comertul global pun investitorii si companiile intr-un nou context de piata, care aduce ajustari diferentiate de la o piata la alta, de la o economie la alta.

Ce companii vor veni cu oferte de vanzare de actiuni catre investitori din pietele de capital in 2025? Ce fel de proiecte se finanteaza cu obligatiuni emise pe bursa? Ce evaluari sunt dispusi sa ofere investitorii pentru noile oportunitati tranzactionale? Ce prevaleaza in sentimentul investitorilor institutionali – nevoia unui randament superior pentru o investitie sau nevoia de a diversifica portofoliile prin includerea de instrumente de finantare verzi? Cine castiga acum lupta pentru atragerea antreprenorilor care au nevoie de lichiditati – creditele bancare, tranzactiile din pietele publice sau tranzactiile private M&A? Cine este mai aproape de a face tranzactii pe bursa – antreprenorii, companiile de stat sau fondurile de private equity? Ce structuri de tranzactii ar avea acum succes pe bursa?

FORMAT Online (pe Zoom)
AUDIENTA – TARGET comunitatea formata din investitori, antreprenori, manageri de fonduri de investitii, investitori institutionali locali si internationali, executivi, consultanti, brokeri, avocati, alte parti interesate
CATEGORIE DE INTERESE strategie corporativa, piete de capital, investitii, antreprenoriat, finantare, tranzactii corporative
DATA 10.04.2025

Au confirmat pana acum participarea la eveniment urmatorii vorbitori:

ADRIAN TANASE, Chief Executive Officer BURSA DE VALORI BUCURESTI

STEFAN NANU, Director General Trezoreria Statului MINISTERUL FINANTELOR

RICHARD WILKINSON, Chief Financial Officer CTP Group

MARCEL COBUZ, Chairman of the Group Executive Committee TITAN CEMENT INTERNATIONAL

CRISTIAN NACU, Senior Country Officer INTERNATIONAL FINANCE CORPORATION

RALUCA TINTOIU, Deputy Chief Executive Officer & Head of Wholesale Banking ING BANK ROMANIA

IONUT LIANU, Chief Treasury & ALM Officer CEC BANK

COSMINA PLAVETI, Head of Investment Banking BCR

BOGDAN CAMPIANU, Managing Director and Head of SEE Investment Banking WOOD & COMPANY

LAURENTIU STAN, Fondator KAPITAL MINDS

CRISTIAN PASCU, Vicepresedinte Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF)

MIHAI CARUNTU, Vicepresedinte Asociatia Analistilor Financiar – Bancari din Romania (AAFBR)

Agenda evenimentului:

10:00 – 10:05 Cuvant de deschidere din partea lui Adrian Mirsanu, Fondator al jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO

10:05 – 11:05 Panel Tendinte pe pietele de capital

11:05 – 12:00 Panel IPO

12:00 – 12:55 Panel Obligatiuni

12:55 – 13:00 Concluzii

Partenerii acestui eveniment sunt BCR si Kapital Minds.

Supporting Partner

Principalele topicuri

Ce tendinte modeleaza evolutiile de pe pietele de capital
Ce companii vor veni cu oferte de vanzare de actiuni catre investitori din pietele de capital in 2025
Ce fel de proiecte se finanteaza cu obligatiuni emise pe bursa
Ce evaluari sunt dispusi sa ofere investitorii pentru noile oportunitati tranzactionale
Ce prevaleaza in sentimentul investitorilor institutionali – nevoia unui randament superior pentru o investitie sau nevoia de a diversifica portofoliile prin includerea de instrumente de finantare verzi
Cine castiga acum lupta pentru atragerea antreprenorilor care au nevoie de lichiditati – creditele bancare, tranzactiile din pietele publice sau tranzactiile private M&A
Cine este mai aproape de a face tranzactii pe bursa – antreprenorii, companiile de stat sau fondurile de private equity
Ce structuri de tranzactii au succes pe bursa in actualul context de piata
Cum se misca mixul equity – debt in portofoliile investitorilor institutionali

Profil speakeri

Investitori
Lideri de afaceri
Manageri de fonduri
Top management companii
Autoritati
Consultanti

De ce sa participi

Fii conectat la deciziile si tendintele principalilor jucatori din piata de capital
Afli direct de la sursa ce teme sunt de interes pentru liderii de pe pietele de capital
Un timp bine investit
Ai acces la continut relevant privind tranzactiile IPO si cu emisiuni de obligatiuni
Iti extinzi aria profesionala cu perspective noi de interes de la investitori, lideri de companii, exponenti ai autoritatilor din pietele de capital, consultanti de top
Gasesti noi oportunitati de afaceri

Cei interesati sa participe sau sa fie parteneri ai evenimentului MIRSANU IPO 2025 sunt invitati sa ne contacteze la office@mirsanu.ro.

Accesul la eveniment se va face pe baza de invitatie sau pe baza unei taxe de acces la eveniment de 250 RON (50 Euro).

Despre MIRSANU.RO

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este primul produs media romanesc de stiri, analize, interviuri si opinii dedicat exclusiv tranzactiilor si profesionistilor din acest domeniu. Ofera informatii din aria tranzactiilor corporative pe trei directii principale – fuziuni si achiziții (M & A), finantari si tranzactii pe piata de capital.

Platforma de media MIRSANU.RO organizeaza incepand cu 2018 seria de evenimente corporate MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT impreuna cu jucatori – cheie din tranzactiile de M&A, finantare, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii real estate si alte tranzactii corporative majore din Romania si Europa Centrala si de Est. In 2022, a lansat conferintele MIRSANU IPO CHALLENGE, dedicata tranzactiilor si comunitatii pietelor de capital, si THE SUSTAINABILITY CHALLENGE, eveniment dedicat impactului politicilor de sustenabilitate asupra mediului de afaceri. Din 2024, in portofoliul de evenimente al MIRSANU.RO a intrat si MIRSANU INVESTORS SUMMIT – un eveniment anual dedicat diferitelor categorii de investitori corporativi.

Laurentiu Stan, Founder of Kapital Minds, speaker of MIRSANU IPO CHALLENGE 2025

Laurentiu Stan, founder of Kapital Minds, is one of the speakers of MIRSANU IPO CHALLENGE 2025.

Laurentiu Stan is the founder and director of Kapital Minds, a newly launched business consulting firm (September 2024), the only company in Romania benefiting from the expertise of a CEPA® (Certified Exit Planning Advisor)-certified consultant.

Highly valued in the field as an authorized valuer with nearly 20 years of experience, Laurentiu Stan specializes in business valuation and intangible assets, such as licenses, patents, software, intellectual property rights, and trademarks.

Currently, he is pioneering the Value Growth and Exit Planning Advisory concepts in Romania, designed to help entrepreneurs increase the value of their businesses in preparation for a potential sale and beyond

On April 10, 2025, the MIRSANU.RO transaction journal is hosting MIRSANU IPO CHALLENGE 2025, an exclusively event for entrepreneurs and the capital markets community.

The agenda of this event will be as follows:

09:55 – 10:00 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founder of the MIRSANU.RO transaction journal

10:00 – 11:00 Panel Trends of the capital markets

11:00 – 12:00 Panel IPO

12:00 – 13:00 Panel Bonds

13:00 – 13:05 Conclusions

The event’s partners are BCR and Kapital Minds.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at office@mirsanu.ro

About MIRSANU.RO

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024. “In a storm it’s pretty hard to stay dry”. Lichiditatea din pietele private si din pietele publice va fi afectata de “furtunile” din comertul global, ceea ce va impune schimbarea si adaptarea strategiilor jucatorilor la noul mediu de piata. Ce tendinte modeleaza tranzactiile M&A si de finantare ale investitorilor strategici, ale fondurilor de PE & VC si ale companiilor antreprenoriale. Ce asteptari au investitorii pe pietele de capital, real estate si NPL pentru 2025

Lichiditatea de pe pietele publice si din pietele private va fi afectata pe masura ce lumea trece de la globalizare catre piete mai locale, pe fondul asteptarilor privind ridicarea de bariere vamale intre marile economii, conform concluziilor MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024, a saptea editie anuala a evenimentului organizat pe 5 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital si real estate din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.

Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Partenerilor de eveniment KRUK Romania, Forvis Mazars Romania si NNDKP, respectiv al unor Supporting Partners precum Datasite, AxFina, Kapital Minds, Dentons, Sancons Capital & Investment, Bursa de Valori Bucuresti si Vetimex Capital.

„Se spune ca viitorul este incert. Acum este mai incert ca niciodata, atat pe plan intern, cat si international. Ma refer la faptul ca, daca ne uitam la contextul european, economia europeana deja se confrunta cu dificultati. Impunerea de tarife de catre SUA asupra Chinei, Europei si tuturor celorlalte tari va complica si mai mult situatia. In prezent, Germania este intr-o stare de stagnare, dar conform estimarilor noastre, sa zicem ca politica tarifara, daca va fi implementata asa cum a fost prezentata, va reduce cresterea economica a Germaniei cu aproximativ 1,4 puncte procentuale, iar avand in vedere ca productia romaneasca este integrata in lantul de furnizare german, acest lucru va afecta cresterea PIB-ului Romaniei cu aproximativ un punct procentual fata de scenariul de baza.”, a punctat Ciprian Dascalu, economistul – sef al BCR in cadrul evenimentului.

Potrivit acestuia, estimarile actuale, in esenta, pe un scenariu fara modificari de politica tarifara, arata ca PIB-ul Romaniei ar trebui sa accelereze anul viitor.

„Anul acesta abia creste, avem doar 0,8%, iar anul viitor, efectul de baza statistic va duce la o crestere estimata de aproximativ 2,5%. Tarifele vor reduce cu aproximativ un punct procentual din estimarile de crestere economica”, sustine Ciprian Dascalu, care avertizeaza ca deglobalizarea aduce inflatie.

Dobanda de politica monetara va ramane, probabil, la un nivel ridicat pana la jumatatea anului viitor, iar la finalul lui 2025 s-ar putea situa la 5,75%, estimeaza Ciprian Dascalu.

“Nu ma astept sa ne intoarcem in urmatorii 5 – 10 ani la costul de finantare pe care l-am avut in ultimii 20 de ani”, sustine economistul – sef al BCR.

„Probabil ca in urmatorii ani vom vorbi despre bariere tarifare la nivel global, iar aceasta situatie nu va fi generata de catre noi; va trebui sa ne adaptam si va fi greu. Bursele de valori vor deveni mai importante, pentru ca ele adreseaza nevoile de finantare ale companiilor locale, joaca un rol foarte important in sustinerea acestora. Vedem deja aceasta tendinta. Daca ne uitam la investitori, observam de asemenea o tendinta de crestere semnificativa a numărului acestora, peste 200.000 romani avand conturi de tranzactionare la bursa la jumatatea acestui an, ceea ce ne da incredere. Asadar, as spune ca, pe scurt, ne vom deplasa treptat de la global la local. Jucatorii locali vor castiga in importanta. Probabil ca, alături de acest fenomen, va veni si un ton mai patriotic din partea unor jucatori diversi si cu siguranta vom avea nevoie sa ne adaptam la asta”, a declarat Radu Hanga, presedintele Consiliului de Administratie al Bursei de Valori Bucuresti (BVB) si Presedinte al Federatiei Euro-Asiatice a Burselor de Valori (FEAS).

Pietele publice sunt suficient de mature pentru a prelua sarcina de exit a fondurilor de private equity, sustine reprezentantul BVB. Paradoxul in private equity este ca vin bani de la stat, avand in vedere programul prin care guvernul Romaniei a alocat un buget de 400 mil. Euro prin intermediul Fondului European de Investitii (EIF) catre sectorul de private equity si venture capital din Romania.

“Intr-o furtuna este destul de greu sa ramai uscat, iar lichiditatea fie ca vorbim despre cea din pietele publice sau pietele private, intr-un fel sau altul, va fi afectata si vom fi, nu vreau sa spun victime, dar vom simti impactul si va trebui sa ne schimbam si sa ne adaptam”, sustine William Watson, Managing Partner al managerului regional de private equity Value4Capital, al carui portofoliu cuprinde si doua companii din Romania.

Potrivit acestuia, se vede insa acumularea de bogatie in pietele din Europa Centrala si de Est, ceea ce va sustine atat viitoarele fonduri de private equity, cat si bursele de valori din regiune.

In general, sunt mai putine platforme de private equity pentru ca activitatea de strangere de noi fonduri in regiunea Europei Centrale si de Est (CEE) a fost una modesta.

“Ce implica asta? Implica mai putina concurenta pe tranzactii pentru ca sunt mai putini dolari si euro care vaneaza acele tranzactii, dar implica, de asemenea, si importanta instrumentelor de datorie, iar tranzactiile va trebui sa fie mai indatorate pentru acelasi lucru”, a subliniat William Watson. “Dezvoltarea pietei de leverage (contractarea de imprumuturi pentru achizitie – n.r.) pentru a sustine tranzactiile fondurilor de private equity va deveni din ce in ce mai importanta pe masura ce nivelul capitalului disponibil pentru investitii (dry powder) va stagna sau chiar va scadea”, a adaugat acesta.

“In mediul asta incert, cred ca va fi un an destul de dificil. Anii dificili aduc oportunitati de investitii daca ai curaj, ai bani si crezi pe termen lung. (…) Cum abordam noi genul acesta de perioade?! Lucram pe probabilitati, pe scenarii si ce am invatat eu in timp este ca este bine sa nu fii supraindatorat, iti trebuie cash si iti trebuie sa poti sa ai acces la capital. Este bine sa intri in astfel de perioade fara sa fii indatorat ca sa fii cel care reuseste sa treaca. Iar noi nu suntem supraindatorati, toate firmele noastre sunt generatoare de cash pentru ca asa intram in ele. Intram in firme cu EBITDA 4 – 5 mil. Euro sau mai mult”, a punctat Cornel Marian, Managing Partner la Oresa, un family office controlat de o familie antreprenoriala suedeza cu un istoric de tranzactii M&A de aproape trei decenii pe piata de private equity din Romania.

Mediul antreprenorial din Romania inregistreaza cateva minusuri fata de alte piete din Europa, potrivit lui Marius Ghenea, antreprenor in serie si Managing Partner al Catalyst Romania, manager de fonduri cu capital de risc orientat catre investitii in sectorul de start-up-uri din tehnologie.

“Probabil ca una dintre problemele pe care le vedem la antreprenorii, fondatorii romani de start-up-uri e lipsa de suficienta ambitie pentru scalare, pentru crestere exponentiala, pentru crestere semnificativa. Si cumva noi suntem intr-o pozitie in Romania care e un fel de <<self-fulfilling prophecy>> (profetie autoimplinita, n.r.) pentru ca in momentul in care Romania este cea mai mare piata de consum inafara de Polonia in zona Europei Centrale si de Est se creeaza acest confort antreprenorial ca se pot face multe afaceri care sa adreseze piata romaneasca”, a subliniat Marius Ghenea. El da ca exemplu mega-unicornii Bold si Skype, afaceri generate in Estonia, o tara de 1,4 milioane de oameni.

“Ce lipseste si mai mult Romaniei este acea finantare nici macar de 500.000 euro sau 2 mil. Euro, ci cea de cateva zeci de mii de euro pana la 100.000 – 200.000 euro pentru ca, dupa anumite programe de accelerare equity care au fost facute pe initiative post – Jeremie (program EIF, n.r.) si accelerate cu cativa ani in urma, acum nu avem niciun fel de finantare de asa ceva, iar aceasta finantare este absolut necesara. Vorbim de finantarea de accelerare. In acest moment nu exista niciun accelerator real cu finantare equity in Romania”, a punctat seful Catalyst Romania, care explica faptul ca un astfel de gol structural al ecosistemului local de finantare pentru startup-uri ar putea fi acoperit numai printr-o interventie publica fie guvernamentala, fie la nivel european.

Volumele de tranzactii M&A sunt in scadere in pietele din Europei Centrale si de Est, sustin consultantii Forvis Mazars Romania.

“Anul 2024 il estimam in scadere fata de 2023 la nivelul CEE, estimarile fiind ca vom ajunge spre 25 mld. Euro, asta inseamna o scadere de 30 – 40% fata de anul trecut, cand nivelul tranzactiilor era la 37 – 40 mld. Euro. Se observa o scadere generala in intreaga CEE, nivelul pietei ca volum al tranzactiilor a fluctuat in scadere fata de perioada precedenta, dar nu foarte mult, vorbim undeva la 1.000 – 1.100 de tranzactii”, estimeaza Razvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader in cadrul firmei de consultanta Forvis Mazars Romania. Studiul cuprinde tranzactii a caror valoare a fost facuta publica de catre partile implicate, tranzactii cu o valoare minima a tichetului de 5 mil. Euro.

“Observam un apetit mai scazut al investitorilor pentru tranzactiile mari si foarte mari si un interes pentru tranzactiile medii si mici, cumva explicabil datorita contextului general economic si geopolitic”, a adaugat Razvan Butucaru.

Intrebat cine are <<upper hand>>-ul si pozitia dominanta in raportul de forte vanzator – cumparator, Tudor Grecu, Head of Advisory in cadrul firmei de consultanta KPMG Romania a raspuns: “Cu exceptia sectorului de energie regenerabila, (upper hand-ul) este la vanzator. Si cu exceptia banking-ului, unde este la autoritatea de reglementare”.

O particularitate a pietei de M&A din Romania fata de alte piete din Europa este inregistrata la tranzactiile de tip bolt – on.

“Ceva ce-am invatat noi ca echipa sau eu personal de cand ne-am intors si investim in Romania, mi se pare ca a executa strategii de <<bolt – on>> (achizitii de companii mai mici de catre o companie de tip platforma a unui fond de private equity – n.r.) in Romania este mai dificil decat in alte geografii. De multe ori ne-am gandit ca lucrurile astea tin de un anumit sector sau de personalitatea unui fondator care era acolo in investitia – platforma, dar déjà vedem pattern-ul (tiparul – n.r.) acesta in suficient de multe teze de investitii incat sa credem ca este intr-adevar un pattern (…) In general, vedem cand ne uitam in spate la premisa de investitii ca am facut mai mult organic decat am crezut ca sa compensam faptul ca pe <<bolt-on>>-uri realitatea ne-a demonstrat ca am facut mai putin”, a declarat Andrei Gemeneanu, Managing Partner la Morphosis Capital, manager local care are sub administrare doua fonduri de private equity.

“Anul acesta am vazut o crestere economica, ea vine in general din atragerea de fonduri europene care au legatura cu tranzitia energetica, cu infrastructura, cu programele guvernamentale care au bifat pozitiv, insa in sectorul privat in totalitatea lui am vazut o stagnare”, a comentat Oana Mogoi, Head Energy & Public Sector in cadrul ING Bank Romania, una dintre cele mai mari banci locale dupa active.

“Creditele acordate companiilor au crescut la octombrie 2024 vs octombrie 2023 cu 8 – 9%, in termeni reali cu 4%. Din pacate nu exista un split intre companii mari si companii mici. Cam 30% ar fi creditele in euro, aici probabil ar intra imprumuturile acordate din sindicalizari, imprumuturile acordate prin project finance pentru proiectele din surse de energie regenerabila. Din ce am observat noi in ING sectoarele cele mai dinamice au fost clar energia, real estate, dar doar partea de logistica, respectiv telecom & media. Cam astea au fost cele care au performat”, a punctat bancherul ING Bank.

Pe pietele internationale de capital, Romania a atras atentia investitorilor in 2024 cu cateva tranzactii, atat IPO, cat si emisiuni de obligatiuni.

“Investitorii institutionali au fost foarte focusati catre Romania si am vazut investitori noi in acele plasamente si o atractivitate foarte mare pentru Romania si aceste sectoare. Investitorii institutionali straini se uita atunci cand isi iau decizia daca sa investeasca sau nu, se uita catre Romania ca tara. Ei ca si criteriu prima data se uita daca investesc in tara respectiva, dupa aceea in sectorul din care vine emitentul si ulterior analizeaza efectiv tranzactia in sine”, a explicat Daniela Secara, CEO al BT Capital Partners, intermediar implicat atat in IPO-ul Premier Energy, cat si la emisiunile de obligatiuni ale BT, Romgaz, CEC Bank, Raiffeisen Bank sau Autonom.

Ea a adaugat ca la programul de titluri de stat Fidelis derulat de catre Ministerul Finantelor pe bursa de la Bucuresti se observa o crestere a interesului populatiei si catre alte instrumente ale pietei de capital, in contextul in care acum 2 ani erau 5% din investitori interesati de alte instrumente, iar acum procentajul acestora se apropie de 10%.

Pe piata imobiliara, volumele de investitii din Romania se situeaza aproape de nivelul mediu inregistrat in ultima decada, in contextul mai larg al prelungirii unor tranzactii de marime semnificativa.

“Un pipeline de tranzactii de jumatate de miliard de euro, poate ceva mai mult, nu este doar pe muchie, ci unele tranzactii sigur nu se mai fac anul acesta, altele doar daca reusim in ultimele 2 saptamani sa inchidem, dar este foarte dificil. Chiar si la 700 – 750 mil. Euro inregistrate pana acum de la inceputul anului, care este in media ultimilor 10 ani, Romania a performat foarte bine relativ la alte tari vecine”, a punctat Robert Miklo, Director of Investment Services in cadrul firmei de consultanta imobiliara Colliers Romania.

Pe piata investitiilor in portofolii neperformante si management al creantelor, pe partea de vanzare domina IFN-urile, in conditiile in care bancile inregistreaza o rata NPL de circa 2,5% in 2024 fata de 21% in 2014.

“Media (de tranzactii – n.r.) este undeva la 150 – 200 de portofolii puse in piata pe an. Am inceput in 2018 undeva cu aproximativ 130 portofolii, dupa care a ajuns la 150, apoi la 160, la 180, iar anul acesta suntem undeva la 150 de portofolii tranzactionate pana in prezent.”, a punctat Cosmina Marinescu, CEO la KRUK Romania, parte a grupului polonez KRUK.

“Pe piata de IFN-uri, la portofolii preturile de achizitie sunt foarte mari. Daca inainte pe banking, preturile erau <<one digit>> (o cifra – n.r.), cate 3% sau 4%, respectiv 5% (pretul de achizitie, exprimat ca raport fata de valoarea nominala a portofoliului cumparat, n.r.), in momentul de fata preturile ajung la 30% sau 40%, respectiv 50%. Am ajuns chiar si la 60%. De ce anume? Pentru ca bankingul avea inainte cazuri foarte vechi, de 3 pana la 5 ani, peste 5 ani, pe cand acum la IFN-uri ce se pune in vanzare sunt portofolii care au o vechime de 12 – 16 luni”, a explicat Cosmina Marinescu de la KRUK.

Tendinte pe pietele Europei Centrale si de Est
Tendinte pe piata de M&A din Romania
Tendinte in finantarea companiilor
Tendinte pe pietele de capital
Tendinte in Private Equity & Venture Capital
Tendinte investitori strategici
Tendinte in companii antreprenoriale
Tendinte in real estate
Tendinte pe piata portofoliilor NPL & management al creantelor

Europa Centrala si de Est (CEE).

“De fapt, daca ne uitam la ultimii cativa ani, a fost o schimbare catre finantarea in valuta locala. Vreau sa spun ca, de fapt, costul de finantare daca te uiti la ratele de dobanda pentru companii in Romania este mai mic decat in Ungaria si mai mare fata de Polonia. Daca te uiti dintr-o perspectiva mai larga, bancile se uita si la sectoare atunci cand finanteaza”, a punctat Ciprian Dascalu, economistul – sef al BCR, parte a grupului bancar austriac Erste Bank.

“In 2019, fondurile de private equity din Europa Centrala si de Est aveau 5,5 mld. Euro costuri ale investitiilor in portofoliile lor, iar aceasta cifra a crescut la finele lui 2023 la 8,2 mld. Euro. Aceasta este o crestere de 50% intr-un spatiu de 3 – 4 ani. Asta va insemna ca fondurile de Private Equity vor deveni un vanzator important de companii, cat si un important cumparator de companii (…) Fondurile PE vor petrece mult timp cu administrarea si dezvoltarea portofoliilor lor”, sustine William Watson, Managing Partner al Value4Capital, manager de private equity de talie regionala.

“Daca ne referim la 2024 pana acum contextul a fost cumva de inteles cu presiune pe evaluare, adica vorbim inca de rate de finantare destul de mari, despre un cost al capitalului ridicat ceea ce a dus la o valoare in prezent si a unui cost de oportunitate care a generat niste evaluari mai mici si vorbim despre o prima de risc ridicata pentru regiune, determinata de contextul economic si cel geopolitic. Ca o consecinta, multiplicatorul, asa cum l-am estimat, a scazut fata de anul trecut, dar nu cu mult semnificativ. Adica pe media CEE este undeva la EBITDA vs EV de 6 – 6,3/6,5x. Anul trecut era undeva spre 6 – 7x. Comparativ, in Europa de Vest multiplicatorul in 2024 este de 9,4 spre 10x, in scadere fata de anul trecut unde era spre 11,4x chiar 12x”, a punctat Razvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader in cadrul firmei de consultanta Forvis Mazars Romania.

“S-a imbunatatit perceptia Romaniei din punct de vedere al investitorilor. Daca acum cred ca 5 – 7 ani era o perceptie de Core 3 (top 3 piete – n.r.) in Europa Centrala si de Est cumva un pic la o parte, acum am vazut in ultimele 6 luni o diferentiere mult mai mica din punct de vedere al riscului de tara pentru Romania fata de alte tari din CEE”, sustine Mihai Patrulescu, Head of Investments la firma de consultanta imobiliara CBRE Romania.

“Piata de energie electrica a Europei se divide intr-o zona care este cea de centru – vest, cu interconexiuni puternice, cu presiune concurentiala in sectorul angro in special in domeniul productiei, si piata de sud – est, care ajunge sa importe acum peste 6.000 MW si este conectata cu Ucraina si Moldova. Si in acest context, deocamdata se cer interconexiuni cu Europa centrala si de Vest. Nu cumva regiunea trebuie sa actioneze pentru a-si acoperi acest necesar?!”, afirma Alexandru Binig, Strategy Principal la compania elena de energie Public Power Corporation (PPC), unul dintre cei mai mari investitori strategici intrati recent cu achizitie M&A pe piata din Romania.

Fuziuni si achizitii (M&A)

“Cred ca va exista posibil o contractie si pe partea de multipli de evaluare, dar nu majora. Problema in piata de M&A nu este la nivel de <<valuation>> (evaluare – n.r.), ci de pipeline si ce tranzactii vin. Si nu vin foarte multe. Fata de 2018 – 2019, generic fata de nivelul pre-pandemie, piata este destul de slaba”, sustine Dan Farcasanu, Partner la fondul de investitii Mozaik Investments.

“Ca volum al tranzactiilor M&A, noi estimam la 100 – 120 de tranzactii in acest an piata din Romania si estimam ca inchidem 2024 cu o valoare a pietei de 2 – 2,5 mld. Euro”, estimeaza Razvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader in cadrul firmei de consultanta Forvis Mazars Romania.

“Suntem constienti ca traim intr-un mediu volatil. Ne bucuram ca nu mai exista incertitudine, acum exista volatilitate. Ne aflam intr-un moment in care politicul si economicul nu mai danseaza la unison, poate la un moment dat economia se va alinia cu politica sau geopolitica. E un fenomen pe care lumea l-a anticipat in sensul ca nu o sa fie usor sa relochezi investment-ul pentru ca asta e decizia politica, dar volatilitatea inseamna foarte multe oportunitati”, a punctat Tudor Grecu, Head Advisory la firma de consultanta KPMG Romania.

“O sa vedem o piata in care fonduri de Private Equity vand la Private Equity, avem si investitori strategici in zona de energie pe partea de cumparatori, iar la vanzatori avem antreprenori in sectorul de servicii medicale unde am inchis tranzactie si mai avem inca in pipeline”, a spus Tudor Grecu de la KPMG.

Finantare companii.

“Companiile mari in general sunt precaute si sunt prociclice. Ele isi scad programele de investitii cand contextul economic nu este favorabil. In consecinta si creditele acordate urmeaza acelasi trend”, a spus Oana Mogoi, Head Energy & Public Sector in cadrul ING Bank Romania.

“Am vazut inclusiv pe piata de sindicalizari o stagnare. Este destul de greu sa punem toate deal-urile laolalta (…) Cu siguranta s-au strans undeva la peste 1,5 mld. Euro, energia fiind cap de lista cu peste 1 mld. Euro”, a adaugat bancherul ING.

“Ce facem noi? Asiguram prima linie de finantare alaturi de VC-urile de early stage si de seed si de angeli si ii punem oarecum pe toti laolalta astfel incat companiile sa poata sa beneficieze de aceasta finantare de care au mare nevoie. In 2024 investitorii au finantat 70 de companii prin platforma noastra. Pana acum cred ca am ajutat 400 de companii sa fie finantate, finantarile sunt intre 100.000 Euro si 2 mil Euro”, a subliniat Carmen Sebe, President Board of Directors la Seedblink, care a inceput in urma cu 5 ani administrarea celei mai cunoscute platforme de crowdfunding locale.

“Un fenomen pe care l-am vazut anul trecut este ca am avut mai multe companii din Romania pe platforma decat companii europene cum incepusem sa avem in ultimii ani. Deci cumva acea localizare de care se tot vorbeste trecand de la globalizare parca se vede si la noi un pic”, a adaugat Carmen Sebe de la Seedblink.

“Si noi vedem o tendinta de onshoring, cumva de inteles. De ce? Pentru ca 2024 a fost un an foarte complicat la nivel de finantare bancara”, afirma Valentin Voinescu, Partner in cadrul practicii de banking & finance la Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP), una dintre cele mai mari si mai vechi firme locale de pe piata avocaturii de afaceri.

“Si atunci este normal sa vezi foarte multa prudenta in piete. Asta am simtit tot anul si de unde aveam bani proaspeti in 70 – 80% din activitate, acum avem cam 50% – 50% <<fresh money>> si reiteratii (tranzactii de finantare care se repeta, n.r.), tichete bune, unde mai pui si partea de <<turnaround>>, insa nu <<distressed>>, restructurari sau insolventa”, nuanteaza avocatul NNDKP, care se asteapta ca in 2025 sa continue trendul din acest an in ceea ce priveste tranzactiile noi de finantare.

Piete de capital

“Cred ca in momentul asta avem si o discrepanta destul de mare intre oferta si cerere in sensul ca cererea este mult mai mare decat oferta disponibila pe piata de capital. Daca ne uitam un pic in piata, vorbim de cateva zeci bune de miliarde din partea clientilor care vor sa investeasca si nu au produse, au produse foarte putine sau au aceleasi produse vechi de ani de zile. Este o oferta din ce in ce mai activa ceea ce ne forteaza sa ne ducem mult si in exterior. Noi nu putem sa plasam in momentul de fata toti banii pe care ii gestionam doar in Romania, atat pentru ca nu avem suficiente nume, cat si din perspectiva lichiditatii. Iar lucrul asta din pacate cred ca se va exacerba.”, a declarat Mihai Purcarea, CEO al BRD Asset Management, cel mai mare jucator din sectorul de asset management – una dintre cele mai importante categorii de investitori institutionali locali (buy side).

“Personal, ma astept ca din zona financiara, industria de asset management sa aiba cea mai buna dinamica in urmatorii 10 ani. Daca ne uitam la activele raportate la PIB, Romania este undeva pe la 2%, cand ne uitam in Ungaria vorbim de 18%, daca ne uitam in Austria vorbim de 50%, nu mai vorbesc de Franta, Germania. Adica decalajul intre noi si celelalte tari este extrem de mare. Oarecum si normal, dar aici sunt si studii publicate de BCE, declicul se face la un PIB per capita de 13.000 – 15.000 USD, adica pe unde suntem noi. Este momentul in care la nivel general intr-o populatie, economiile disponibile incep sa fie mult mai mari decat nevoile de cheltuiala si atunci se acumuleaza capital si acel capital se investeste. Noi suntem la momentul respectiv si cel mai probabil banii care se acumuleaza se vor duce destul de mult si catre zona aceasta”, sustine Mihai Purcarea de la BRD Asset Management.

Intrebat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO daca vor aparea pe termen scurt noi emisiuni de obligatiuni pe piata de capital, respectiv daca vor aparea noi emitenti corporativi non-bancari de obligatiuni in perioada imediat urmatoare, Radu Hanga, presedintele Bursei de Valori Bucuresti a spus: “Raspunsul este da la ambele intrebari”.

“De obicei sunt doua timing-uri pe care trebuie sa le corelezi. Timingul tau intern inseamna cand ar fi optim sa emiti pentru ca sunt emisiuni care se fac cu randamente mai mari, deci sunt scumpe. In principiu, ar trebui sa le faci cand ai nevoie de ele, dar nici sa fii chiar pe muchie. Timing-ul extern inseamna care este apetitul pietelor la momentul respectiv. De exemplu in 2022 apetitul pietelor era aproape zero. Anul acesta a fost un apetit aproape maxim din ce am vazut eu in ultimii 10 ani, poate 20 de ani. A fost un apetit foarte bun pentru pietele de obligatiuni”, a punctat Ionut Lianu, Ofiter – Sef Management active si pasive al CEC Bank, banca in portofoliul statului roman ce a avut recent o emisiune de obligatiuni de 300 mil. Euro pe pietele internationale de capital.

“Deci, procesul este, in mod normal, sa ne pregatim si sa avem in vedere cateva ferestre pornind de la timingul nostru intern. Sunt cateva lucruri care trebuie sa se intample – un review de rezultate financiare, sunt cativa pasi pe care trebuie sa fii gata sa ii faci ca sa poti sa emiti. In momentul in care esti gata, iti pui problema cum sunt pietele, sunt ok sau nu sunt ok ca sa iesi. Sunt anumite perioade care in principiu sunt de evitat cum ar fi decembrie. Sunt anumite perioada traditional mai bune cel putin pentru pietele de obligatiuni, de exemplu ianuarie cand toata lumea isi face portofoliile pentru anul urmator”, a precizat Ionut Lianu de la CEC Bank.

Private Equity & Venture Capital

“Anul 2024 a fost indiscutabil cel mai bun an dintotdeauna din Romania in ceea ce priveste disponibilitatea de capital pentru zona de startupuri din CEE pentru ca vorbim déjà de mai multe fonduri EGV 2, Gapminder 2, si noi cu fondul 2 al Catalyst Romania suntem in perioada de investitii initiale. Cand punem impreuna aceste commitment-uri (angajamente de capital) vorbim de cateva sute de milioane de euro disponibile in momentul de fata pentru zona de VC. Nu inseamna ca acesti bani au fost si investiti care e o problema ce se discuta in mediu PE & VC din intreaga Europa ca suntem la un maxim al disponibilitatilor de capital, al commitment-urilor pe PE si VC, dar aparent inca la un minim din perspectiva disbursement-ului, alocarii si punerii acelor fonduri in pietele europene. Si e si cazul Romaniei”, a subliniat Marius Ghenea, Managing Partner al Catalyst Romania, managerul a doua fonduri locale de VC.

“Vrem sa ne specializam pe zona de cybersecurity, unde Romania este extraordinar de bine plasata la nivel de CEE si chiar la nivel de Europa. (…) Apoi a doua zona care ne pasioneaza in mod particular este zona de DevTools. Avem foarte multi programatori ceea ce nu e tipic doar pentru Romania, dar orice solutie gasesti azi pentru a usura viata unui programator este valabila oriunde in lume si atunci mergem pe tehnologii deeptech uneori cu mult inaintea timpului”, a punctat Florin Visa, Partner la Early Game Ventures, manager local de capital de risc care administreaza incepand din acest an doua fonduri de venture capital.

“A treia directie pe care ne concentram este cea de edutech pentru ca este insuficient abordata si in multe cazuri foarte greu de monetizat”, a adaugat Florin Visa pe tema verticalelor de business asupra carora este concentrata strategia de investitii a noului fond operational EGV 2.

“Moda noua in industria de private equity este de a se vorbi mai mult despre DPI (distribution to paid in capital to investors), istoric se vorbea foarte mult despre IRR (internal rate of return, rata interna de rentabilitate). De fapt, au fost cei de la Bain Consulting care au venit cu acest <<catch phrase>> “DPI is the new IRR” pentru ca, de multe ori, IRR pana cand ai un fully aligned exit (un exit aliniat pe partea de vanzare) este o simulare in Excel, pe care incercam sa o facem diligent”, a punctat Andrei Gemeneanu, Managing Partner la Morphosis Capital, managerul local a doua fonduri de private equity.

“Sunt mai multe fonduri de private equity in piata, dar fondurile astea au dimensiuni diferite si abordari diferite si nu neaparat ne intalnim cu unii si cu altii. Mai degraba o sa fie loc pe fiecare segment de investitie si la tranzactii de 7 – 8 mil. Euro si la tranzactii de 15 mil. Euro. Peste 20 mil. Euro nu vor fi foarte multe tranzactii in perioada urmatoare si probabil o sa vedem si parteneriate, fonduri care merg in consortiu care cumpara investesc in companii care pe vremuri erau cumparate de fondurile poloneze, europene, fondurile regionale”, a nuantat Dan Farcasanu, Partner la Mozaik Investments, care din acest an are un nou fond operational.

“Integrarea dupa un M&A este foarte importanta. Nu stiu care este procentul 60%, 70%, 80% din M&A nu livreaza sinergiile si se dovedesc ca nu au fost value adding decisions (decizii cu valoare adaugata) (…) Ne-a luat destul de mult timp sa integram, sa fim concentrati pe portofoliu si pe exit. Nu a fost un an bun din punct de vedere al investitiilor noi pentru ca nu am facut niciuna. Nici pipeline-ul nu arata extraordinar, dar, probabil, este din cauza performantei noastre pentru ca altii au facut investitii in piata, deci nu a fost un an rau pentru investitii”, este de parere Cornel Marian, Managing Partner la Oresa, un family office controlat de catre o familie antreprenoriala suedeza.

Investitori strategici

“Cred ca grupul a depasit 2 mld. Euro investite in Romania, dar ce este foarte important este ca din acest moment analizele se fac la nivel de regiune. Deci proiectele concureaza – ca e un proiect din Croatia, Italia, Grecia, Bulgaria sau Romania el ajunge pe masa aceleiasi echipe de strategie, este supus aceleiasi analize si in final se decide o lista de prioritati. Cum spuneam 6300 MW in pregatire si acum toate proiectele sunt in concurenta, 10 mld. euro care vor fi investite in regiune, deci depinde numai de calitatea proiectelor, de evolutia mediului investitional din Romania, de rezultatele analizelor de la proiect la proiect pentru a vedea in final cat s-a investit aici sau in alta parte”, a subliniat Alexandru Binig, Strategy Principal la nivelul grupului elen de energie Public Power Corporation (PPC).

“Asteptam niste clarificari, dar in acelasi timp pipeline-ul grupului evolueaza. Lista de prioritati este in permanenta reactualizata, dar exista un pipeline foarte serios mostenit din anii anteriori, la care se adauga acum si proiecte propuse de dezvoltatori si care participa impreuna la o selectie naturala. Dar efortul investitional va continua, ma astept ca in mare masura banii sa vina de la grup – equity group (capitalul grupului – n.r.) plus credit catre grup sau bonduri emise de grup. Grupul face un efort fundamental pentru a-si creste acceptanta pe pietele de green financing prin reducerea intensa a amprentei de carbon. Se pare ca grupul a devenit eligibil pentru finantare din partea Fondului Suveran al Norvegiei si se deschid alte cai pe care Enel le accesase in trecut, dar acum si PPC incepe sa joace in aceeasi liga”, a precizat Alexandru Binig de la PPC Group.

Companii antreprenoriale

“Strategia noastra este sa mergem spre noi geografii, mergem spre DACH – Germania, Austria, Elvetia, ne uitam la Spania, Portugalia. La SUA ne uitam destul de mult, mergem si catre Turcia sa analizam oportunitati. Cautam si noi activ target-uri intern (…) si in ultima vreme am activat si cateva mandate <<buy side>> (de achizitie) ceea ce e un lucru mai nou pentru noi. Pana acum target-urile au venit din inertie”, a punctat Andrei Racu, Head of M&A la compania antreprenoriala AROBS, listata pe piata principala a bursei de la Bucuresti. Acesta a mentionat ca pana acum achizitiile au fost finantate din cash-ul AROBS, iar ulterior unele dintre ele au fost refinantate din finantari contractate la nivelul grupului.

“Sunt si cateva verticale noi pe care mergem – cybersecurity, vedem foarte mult potential acolo, in continuare avem un focus pe embedded software indiferent de industrii, cred ca exista un potential mai mare pe medical, sectorul aerospatial, feroviar. Industria automotive din Europa nu este in cea mai grozava forma si sunt turbulente, insa speram sa se stabilizeze incepand cu 2025 cel putin un plafon si apoi sa mearga in sus. Ne mai uitam si la zona de AI plus data science (stiinta datelor)”, a spus Andrei Racu de la AROBS.

“Se intelege ca exista cateva rute pentru antreprenori – ori ai tu un plan de crestere a companiei cum sa cresti odata cu piata sau chiar mai abitir decat ea sau vine randul multor industrii sa se consolideze si in diferite industrii s-au creat diferite pool-uri de consolidare, iar antreprenorii mai mici din zona de IMM unde sunt prezenta, inteleg ca asta va schimba raporturile de putere sau cei care arata bine si au aparut pe radarul diverselor selectii au inceput sa le bata la usa diferite propuneri si sunt constienti ca trebuie sa aleaga una dintre aceste rute”, a spus Andreea Pipernea, Managing Partner APlus Advisory.

Intrebata daca antreprenorii se gandesc si la achizitii, nu doar la exituri sau a ramane in propriile companii, fostul CEO al NN Pensii care lucreaza de cativa ani cu antreprenorii, a raspuns: “N-as spune ca se intampla foarte mult. Am lucrat in ultimele 12 – 14 luni cred ca 10 mandate, unele finalizate, altele in derulare. Doar doua au fost de <<buy side>> (achizitie – n.r.), restul au fost vanzari – companii mai <<established>> (mature) sau chiar startup-uri care au ajuns sa se vanda unor parteneri strategici cu care au crescut impreuna. Dar la zona de consolidare, niste antreprenori curajosi care sa bage banii in conditiile actuale si sa creasca, sa cumpere competitori mai mici la mine au fost cam 20% din cazuri anul acesta, eu asta am experimentat”.

Real Estate

“La primele 9 luni aveam tranzactionate undeva la 670 mil. Euro, ceea ce este clar un reviriment fata de 2023 care a fost destul de slab pentru piata. Noi estimam ca exista posibilitatea sa inchidem anul la 850 mil. Euro, in conditiile in care media pe termen lung pe piata de investiti din Romania este 1 mld. Euro”, estimeaza Mihai Patrulescu, Head of Investments in cadrul firmei de consultanta imobiliara CBRE Romania.

“Industrialul a luat aproape jumatate din volumul de investitii de anul acesta, iar retailul si office-ul circa 25% fiecare. Au fost si tranzactii in zona hoteliera, dar mai mici”, este de parere Robert Miklo, Director of Investment Services la firma de consultanta imobiliara Colliers Romania.

“In real estate ne uitam la fractiuni de puncte procentuale cand ne uitam la yield-uri (randamente). La noi 25 – 50 puncte procentuale la yield inseamna mult, dar cand faci un pas in spate si te uiti la poza mare la ultimii 10 ani, yield-urile prime office yield pe care il luam ca si <<benchmark>> (referinta) s-a miscat intre 6,75 si 7,75, ceea ce este o diferenta semnificativa”,a subliniat Robert Miklo de la Colliers.

“Din punct de vedere al finantarii tranzactiilor real estate prin credit bancar, acolo lucrurile s-au stabilizat, avem mai multa predictibilitate decat in anii precedenti. Putem sa stim ca LTV (Loan to value) standard este 55% si in functie de asta sa construim parametrii. A existat deschidere pentru finantarea bancilor, singura zona in care a fost o schimbare de pozitionare a fost o preferinta pentru proiectele care déjà genereaza un venit versus proiectele care sunt pe zona de dezvoltare. Ceea ce a fost o surpriza foarte placuta a fost cand am intrat in 2024 ne asteptam ca pietele pentru bonduri sa fie mai mult sau mai putin inchise si chiar ne asteptam sa fie niste probleme pe partea de refinantare (..) Am vazut refinantari la Globalworth, NEPI, CTP si atunci s-a transmis mesajul ca bondurile raman o optiune pentru piata pentru jucatorii mari”, sustine Mihai Patrulescu de la CBRE.

NPL & Debt management

“In 2022, valoarea nominala vanduta de portofolii a fost de aproximativ 4 mld. RON, in 2023 circa 9,7 – 10 mld RON, iar anul acesta undeva la 2 mld. RON”, estimeaza Cosmina Marinescu, CEO al KRUK Romania. Ea a adaugat ca se observa o tipologie a portofoliilor, in care banking-ul inregistreaza valori mari, iar IFN-urile valori mici, iar piata de profil este granulara.

“Cred ca 2025 o sa fie la nivelul anului acesta, cand au vandut cateva banci, nu foarte multe. Cred ca va ramane acelasi nivel crescut pe partea de IFN-uri, bankingul inca mic tocmai datorita limitarii fiscale. Pentru ca a intervenit o alta schimbare legislativa apropo de scaderea dobanzilor IFN-urilor in ultima lege aparuta, asta poate sa aduca tipuri de portofolii avand in vedere chiar iesirea din piata a anumitor IFN-uri (…) Sa nu uitam ca in acest an au fost puse in vanzare chiar si portofolii de credite performante. S-ar putea sa apara si produse noi, tipuri noi de portofolii cum nu au mai fost pana acum pe piata”, este de parere Cosmina Marinescu de la KRUK Romania.

„Am achizitionat recent un portofoliu in Republica Moldova, am avut un pic de curaj. Nu stiam daca ajung eu inainte sau Putin. Nu este un portofoliu mare. Ca volum este cam la 10 mil. Euro. Eu mai uit la 10 – 30 mil. Euro ca expunere. Este o piata interesanta, din fericire o cunosc, multi nu se risca, eu m-am riscat sa vedem ce iese.Sunt pe cont propriu. Am servisare acolo”, a declarat Florin Sandor, Founding Partner la Sancons Capital & Investment, care a adaugat ca a investit pe cont propriu fara alti parteneri.

“Si piata NPL din Bulgaria este interesanta, si Albania are o rata undeva la 6%, noi suntem undeva la 2,5%. Romania a scazut de la 3,5% in 2021 la 2,5% cand toti ne asteptam ca vine criza pandemia si o sa creasca, ceea ce nu s-a intamplat din fericire”, a mai spus Florin Sandor de la Sancons Capital & Investment.

Citeste seria integrala de articole MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024. “In a storm it’s pretty hard to stay dry”. Lichiditatea din pietele private si din pietele publice va fi afectata de “furtunile” din comertul global, ceea ce va impune schimbarea si adaptarea strategiilor jucatorilor la noul mediu de piata. Ce tendinte modeleaza tranzactiile M&A si de finantare ale investitorilor strategici, ale fondurilor de PE & VC si ale companiilor antreprenoriale. Ce asteptari au investitorii pe pietele de capital, real estate si NPL pentru 2025

Valeriu Binig, PPC Group: PPC a depasit pana acum 2 mld. Euro investitii pe piata de energie din Romania. Vom vedea in sector un flux de capital, intrebarea este cum va fi el ridicat. Pe fondul evolutiilor impredictibile din piete, project finance incepe sa fie sub semnul intrebarii ca tip de finantare si atunci se prefera corporate finance

Radu Hanga, Bursa de Valori Bucuresti: Ne mutam treptat dintr-o lume globala catre una mai locala, in care bursele si fondurile de investitii vor avea un rol mai important. Bursele sunt suficient de mature ca sa preia sarcina de exit a fondurilor de private equity din companii. Pe bursa de la Bucuresti vor continua sa vina pe termen scurt emisiuni de obligatiuni corporate si emitenti non-bancari

Ciprian Dascalu, BCR: Dobanzile pentru companiile din Romania sunt mai mici decat in Ungaria si mai mari decat in Polonia. Ne asteptam sa performeze in anii urmatori sectoarele cu o cerere inelastica sau mai putin elastica din perspectiva consumatorilor

Razvan Butucaru, Forvis Mazars: Estimam piata de M&A din Romania pentru 2024 la un volum de 100 – 120 tranzactii si ne asteptam sa se inchida ca valoare pana undeva la 2,5 mld. Euro. Observam un apetit mai scazut al investitorilor fata de tichetele mari si foarte mari, explicabil in contextul general economic si geopolitic

Bill Watson, Value4Capital: Pentru ca activitatea de strangere de noi fonduri private equity din CEE a fost modesta, va fi mai putin capital de investit si va fi o concurenta mai mica pe tranzactii. Dezvoltarea pietei de leverage pentru a sustine tranzactiile fondurilor de private equity va deveni mai importanta. “Suntem intr-o piata in care nu a fost nicio scanteie tranzactionala”

Ionut Lianu, CEC Bank: Ne dorim ca urmatoarea emisiune de obligatiuni sa o facem intr-un format verde sau ESG. Tichetul de bonduri de 300 mil. Euro pe care l-am emis este unul minim pentru fondurile care acopera regiunea noastra

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Problema in piata de M&A nu este la nivelul multiplilor de evaluari, ci de pipeline. Lucram la doua tranzactii de “crestere”, din care pentru una clar trebuie sa cautam un partener. Urmatoarea semnare de achizitie, estimata pentru prima jumatate a anului viitor

Daniela Secara, BT Capital Partners: Urmatoare emisiune de obligatiuni a Bancii Transilvania va fi candva anul viitor, fereastra o vom decide in functie de necesarul de finantare al bancii si de evolutia pietelor. Banca Transilvania a decis sa iasa pe pietele internationale pentru ca fondurile de pensii locale si fondurile de asset management au anumite limite de investitii per emitent si atunci ai nevoie si de alti investitori

Cosmina Marinescu, KRUK: Media de portofolii vandute pe piata este la circa 150 in acest an. Va ramane un nivel crescut de vanzare de portofolii NPL de catre IFN-uri, ceea ce poate duce inclusiv la iesirea din piata a anumitor jucatori

Cornel Marian, Oresa: Am vandut de-a lungul timpului 4 companii locale din portofoliu la o valoare de intreprindere de peste 100 mil. Euro. Cred ca nu am avut o companie suficient de mare in portofoliu pentru a face un IPO pe bursa. „Cand intri in perioade ca acestea e bine sa nu fii supraindatorat, iti trebuie cash si acces la capital”

Marius Ghenea, Catalyst Romania: Cel mai profitabil exit l-am facut cu Green Horse Games catre Tencent, unde multiplul fata de capitalul investit de noi in companie a fost de cateva zeci de ori mai mare. La fondul Catalyst 1, dupa 6 exituri avem un multiplu de peste 4x fata de capitalul investit ceea ce ne confirma ca este un fond de succes. Ce minusuri sunt in ecosistemul antreprenorial din Romania

Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: In 2025, obiectivul este sa facem 2 – 3 achizitii de platforme noi cu fondul al doilea, care are un hard cap de 120 mil. Euro. Cu tot cu tranzactii add-on, ne apropiem de un volum M&A de doua cifre. “De cand investim in Romania, mi se pare ca a executa aici strategii bolt-on este mai dificil decat in alte geografii”

Mihai Purcarea, BRD Asset Management: In acest moment, este o discrepanta destul de mare intre oferta si cererea de pe piata de capital pentru ca sunt cateva zeci de miliarde din partea clientilor care vor sa investeasca si nu au in ce. La emisiunile de obligatiuni se poate obtine o lichiditate buna a acestui instrument daca tranzactia este minim de 500 mil. Euro

Oana Mogoi, ING Bank: Am vazut in acest an o stagnare pe piata creditelor sindicalizate, unde s-au strans peste 1,5 mld. Euro, din care energia este cap de lista cu peste 1 mld. Euro. Energia, serviciile medicale private si telecom, printre sectoarele in care se vor invarti banii din finantarile bancare

Florin Visa, Early Game Ventures: Pentru 2025 ne asteptam la fondul 1 sa avem 1 – 2 investitii follow-on si 4 exituri, iar la fondul 2 avem in plan 6 investitii. Ne concentram pe verticale de business precum cybersecurity, devtools si edutech

Tudor Grecu, KPMG: Nu avem o tranzactie de 1 mld. Euro in pipeline, dar tranzactii de sute de milioane de euro avem si speram sa se intample. “Upper hand”-ul in negocierile de pe piata de M&A este la vanzator cu exceptia energiei regenerabile, iar in tranzactiile din banking este la autoritatea de reglementare

Carmen Sebe, Seedblink: Vedem si noi cumva acea trecere de la globalizare la localizare pentru ca am avut mai multe companii din Romania pe platforma decat companii europene cum incepusem sa avem in ultimii ani

Robert Miklo, Colliers: Un „pipeline” de tranzactii de circa 500 mil. Euro este pe muchie intre 2024 si 2025 pe piata imobiliara. Din valoarea investitiilor de 700 – 750 mil. Euro din acest an pana acum, cam jumatate din pondere este sectorul industrial si spatii logistice, iar segmentul de birouri si cel de retail fiecare a luat cam un sfert

Andrei Racu, Arobs: Strategia noastra M&A este sa mergem catre piete noi din Vest, dar si catre Turcia si ne intereseaza verticale precum cybersecurity, embedded software, medical, aerospatial, AI sau data science. Pana acum am facut 10 achizitii din cash propriu si le-am refinantat in unele situatii pe Arobs

Valentin Voinescu, NNDKP: Vedem si noi o tendinta de localizare. Este o perioada de reasezare pe care am resimtit-o puternic in piata si care probabil va continua in 2025. Daca inainte aveam bani proaspeti 70% – 80% din activitatea noastra, acum suntem la aproximativ 50% – 50% bani proaspeti si reiteratii

Mihai Patrulescu, CBRE: Ne asteptam ca volumul de tranzactii pe piata imobiliara sa se inchida la circa 850 mil. Euro in 2024. Tranzactiile dureaza mai mult – due diligence mai lung si mai greu, au venit si reglementarile ESG la care se adauga cadrul legislativ. Pentru 2025 vad focus pe investitii in retail si industrial

Andreea Pipernea, APlus Advisory: Din zece mandate de fuziuni si achizitii la care am lucrat recent cu antreprenorii, 20% dintre acestea au fost mandate in care sa cumpere competitori mai mici. Prima mentalitate de schimbat la antreprenori este acela ca fac un business ca sa il vand pentru ca, de fapt, venim dintr-o mentalitate mai veche de “business as a lifestyle” prin care sa dau de mancare familiei mele

Florin Sandor, Sancons Capital & Investment: La apogeul pietei locale de NPL, ajunsesem sa administrez active neperformante cat o treime din banca. Fostul bancher Intesa Sanpaolo a investit acum pe cont propriu in achizitia unui portofoliu NPL in Republica Moldova. “Ma uit la pietele din jurul Romaniei la portofolii cu expuneri de 10 – 30 mil. Euro”

Lideri de afaceri, finantatori, investitori si consultanti in tranzactii din Europa Centrala si de Est vor dezbate pe 5 decembrie la evenimentul MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024 ultimele tendinte din M&A, finantari, piete de capital, real estate si NPL

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 5 decembrie MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024, a saptea editie anuala a evenimentului dedicat comunitatii jucatorilor din marile tranzactii corporative – fuziuni si achizitii (M&A), finantari corporative, piete de capital, real estate si NPL.

Lideri de afaceri, finantatori, investitori si consultanti sunt invitati sa participe la un eveniment in format offline pentru a dezbate cele mai importante tendinte si tranzactii majore din Romania și din pietele Europei Centrale si de Est.

Evenimentul are ca tema 10 years of M&A, financing and capital market deals. prin care marcheaza 10 ani de la lansarea jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO, prima platforma de continut cu stiri, analize, opinii, evenimente si proiecte dedicata exclusiv tranzactiilor M&A, finantarilor corporative, tranzactiilor de pe pietele de capital de tip IPO sau emisiuni de obligatiuni, tranzactii in Real Estate, tranzactii NPL, precum si jucatorilor de profil implicati in astfel de tranzactii in Romania si in pietele Europei Centrale si de Est.

KRUK Romania, Forvis Mazars Romania si NNDKP sunt Parteneri de eveniment.

Datasite, AxFina, Kapital Minds, Dentons, Sancons Capital & Investment, Bursa de Valori Bucuresti si Vetimex Capital sunt Supporting Partners ai acestui eveniment.

Perioada 2014 – 2024 a insemnat un val de tranzactii locale de anvergura marcat de cele mai mari IPO-uri realizate pe bursa de la Bucuresti odata cu listarea pachetului de circa 20% din Hidroelectrica, companie aflata in portofoliul statului roman, tranzactie de 1,9 mld. Euro realizata de catre Fondul Proprietatea, dar si alte IPO-uri mari precum cel al Electrica (2014), in valoare de 444 mil. Euro, respectiv cele mai mari IPO-uri ale unor companii private precum Digi sau Premier Energy, dupa un val de afaceri private devenite companii publice pornit de IPO-ul Medlife in 2016, realizat prin exitul integral al fondului de private equity Value4Capital, respectiv exitul partial al IFC.
De asemenea, piata de capital din Romania a inregistrat in ultimii 10 ani cele mai mari emisiuni de obligatiuni ale unor entitati locale, mai ales banci. In plus din 2021, Raiffeisen Bank Romania si BCR, subsidiara a Erste Bank, au fost pionierii locali care au format o piata de obligatiuni verzi, cu sprijinul unor investitori – ancora precum IFC si EBRD. Iar aici emisiunile de titluri de sustenabilitate au ajuns la tichete de pana la 700 mil. Euro in cazul BCR si al Banca Transilvania.
Pe piata finantarilor corporative, imprumuturile bilaterale au ajuns la valori – record cu imprumutul “verde” de 1,2 mld. RON contractat in 2021 de catre producatorul de electricitate Hidroelectrica de la BRD Societe Generale.
Pe piata bancara, perioada 2014 – 2024 a marcat avansul Banca Transilvania catre pozitia de cea mai mare banca locala dupa active, in urma unei serii de achizitii – Volksbank Romania, Bancpost, Idea Bank, OTP Bank Romania – care a condus la o consolidare si mai puternica a pietei de profil.
Piata de private equity si de venture capital a marcat in anii 2018 – 2019 – sau chiar mai devreme odata cu lansarea Catalyst Romania – aparitia primelor fonduri de profil romanesti de catre jucatori precum Morphosis Capital, Black Sea Fund, in private equity, respectiv Gapminder sau Early Game Ventures in zona de venture capital, unii dintre acestia precum Sarmis Capital, Catalyst, Morphosis Capital, Gapminder si Early Game Ventures ajungand sa stranga fonduri de investitii care acum cauta sa capete si o expunere internationala.
Pe piata de real estate, ultimii 10 ani au marcat detasarea unor lideri de sector in Romania si in regiune prin campanii M&A si proiecte de crestere organica, alimentate de imprumuturi bancare sindicalizate, emisiuni de obligatiuni si finantari majore de la institutii financiare internationale pentru jucatori de talia Globalworth pe piata spatiilor de birouri, NEPI in sectorul centrelor comerciale, respectiv CTP si WDP pe piata spatiilor logistice si industriale.
Piata NPL (credite bancare neperformante) a marcat cele mai mari tranzactii pe piata de profil din Romania, unde s-au remarcat ca principali cumparatori de portofolii Kruk (Polonia) si APS (Cehia), in rol de vanzatori fiind mari banci din Romania sau banci elene in cadrul proceselor lor de exit de pe piata.
Perioada 2014 – 2024 a fost, de asemenea, marcata de exiturile din Romania ale unor giganti internationali precum Eni, Enel (Italia), ExxonMobil (SUA), Royal Bank of Scotland (RBS) din Marea Britanie sau SAB Miller -parte a conglomeratului global AB InBev.

Pana acum, si-au confirmat participarea urmatorii speakeri:

Radu Hanga, Presedinte BURSA DE VALORI BUCURESTI

William Watson, Managing Partner VALUE 4 CAPITAL

Alexandru Binig, Strategy Principal PPC Group

Ciprian Dascalu, Economist – sef BCR

Andrei Gemeneanu, Managing Partner MORPHOSIS CAPITAL

Cornel Marian, Managing Partner ORESA

Marius Ghenea, Managing Partner CATALYST Romania

Cosmina Marinescu, CEO KRUK Romania

Razvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader FORVIS MAZARS Romania

Mihai Purcarea, CEO BRD Asset Management

Florin Sandor, Founding Partner Sancons Capital & Investment

Daniela Secara, CEO BT CAPITAL PARTNERS

Ionut Lianu, Ofiter Sef Management Active si Pasive CEC BANK

Carmen Sebe, President Board of Directors SEEDBLINK

Dan Farcasanu, Partner MOZAIK INVESTMENTS

Adrian Mihalcea, Director Deal Advisory FORVIS MAZARS Romania (co-moderator panel)

Tudor Grecu, Head Advisory KPMG Romania

Florin Visa, Partner EARLY GAMES VENTURES

Valentin Voinescu, Partner Banking and Finance NNDKP

Andreea Pipernea, Managing Partner APlus Advisory

Oana Mogoi, Head Energy & Public Sector ING Bank Romania

Mihai Patrulescu, Head of Investments CBRE Romania

Robert Miklo, Director of Investment Services Colliers Romania

Andrei Racu, Head of M&A AROBS

Principalele topicuri de dezbatere sunt:

Cum a evoluat piata de M&A in ultimii 10 ani
Ce tendinte s-au inregistrat pe piata finantarilor corporative
Cum evolueaza multiplii de evaluare a companiilor in mediul actual
In ce fel s-a schimbat peisajul de private equity si de venture capital
Ce tranzactii IPO si emisiuni de obligatiuni poate genera piata de capital din Romania
Ce indica principalii indicatori din tranzactiile in real estate
Cum arata planurile si randamentele pe radarul investitorilor
Ce perspective si asteptari tranzactionale au antreprenorii si investitorii

AGENDA evenimentului este urmatoarea:

09.00 – 09.50 Inregistrare si networking
09.50 – 10.00 Cuvant de deschidere din partea lui Adrian Mirsanu, Fondator al jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO
10.00 – 10.45 Panel Trenduri
10.45 – 11.30 Panel Fuziuni si Achizitii (M&A)
11.30 – 12.15 Panel Finantare

12.15 – 12.45 Pauza de cafea

12.45 – 13.30 Panel Piete de capital
13.30 – 14.15 Panel Private Equity & Venture Capital

14.15 – 15.15 Lunch & networking

15.15 – 15.45 Panel Real Estate
15.45 – 16.15 Panel NPL & Debt management
16.15 – 17.00 Panel Cumparator vs Vanzator

17.00 Concluzii

Locatie: Ramada North, salile Crystal 1 & 2

Accesul la eveniment se face pe baza de invitatie sau pe baza unei taxe de acces la eveniment de 500 RON. Detalii la office@mirsanu.ro

Despre MIRSANU.RO

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este primul produs din Romania dedicat tranzactiilor corporative. Ofera din 2014 informatii, exclusivitati si proiecte editoriale care acopera tranzactii din fuziuni si achizitii (M&A), finantari, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii din real estate si alte tipuri de tranzactii corporative majore.
Se adreseaza executivilor, antreprenorilor, proprietarilor de afaceri, investitorilor si finantatorilor si vizeaza prin continutul oferit comunitatea de profesionisti activa pe piața de fuziuni si achizitii (M&A), din administratori de fonduri de investitii, avocati, bancheri de investitii, bancheri, consultanti,brokeri si alti furnizori de servicii profesionale dedicate tranzactiilor.
Platforma de media MIRSANU.RO are in portofoliul sau evenimente anuale precum MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT (lansat in 2018), MIRSANU IPO CHALLENGE (lansat in 2022), THE SUSTAINABILITY CHALLENGE (lansat in 2022) si MIRSANU INVESTORS SUMMIT (lansat in 2024), precum si alte proiecte de continut dedicate mediului de afaceri din Romania si din Europa Centrala si de Est (CEE).
O selectie de continut a fiecaruia dintre evenimentele organizate de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este publicata post-eveniment pe www.mirsanu.ro si distribuita pe conturile proprii de pe retelele sociale.

Laurentiu Stan, fondatorul companiei de consultanta antreprenoriala Kapital Minds: Majoritatea antreprenorilor din Romania cred ca cifra de afaceri si profitul sunt cei mai importanti factori pentru cresterea valorii unei afaceri, insa relatiile cu clientii, capitalul uman, brandul si alte active intangibile genereaza uneori peste 80% din valoarea afacerii

Majoritatea antreprenorilor din Romania considera ca cifra de afaceri si profitul companiei sunt cei mai importanti factori ai cresterii valorii, lasand la urma factorii care genereaza acesti indicatori precum stabilitatea relatiilor cu clientii, capitalul uman, brandul si alte active intangibile ce genereaza uneori peste 80% din valoarea afacerii, potrivit unui studiu de piata realizat de catre firma de consultanta antreprenoriala Kapital Minds.

Consultantul Laurentiu Stan, cu o expertiza de peste 20 de ani in evaluare si consultanta financiara, a anuntat pe 5 septembrie 2024 ca a fondat compania Kapital Minds, care se concentreaza asupra nisei de servicii specializate in cresterea valorii companiilor si planificarea exitului cu care vizeaza o piata – tinta formata de catre antreprenorii companiilor profitabile cu o cifra de afaceri minima anuala de 500.000 Euro.

„Serviciile noastre se adreseaza antreprenorilor care doresc o crestere accelerata a afacerii, indiferent daca se gandesc sau nu la iesirea din afacere. Suntem alaturi de start up-uri, oferindu-le strategii de piata si suport pentru atragerea finantarii, dar si de companiile mici si mijlocii care doresc sa isi accelereze cresterea. Pentru companiile mature, oferim solutii pentru reimprospatarea strategiei de dezvoltare”, a declarat Laurentiu Stan, fondatorul si directorul companiei Kapital Minds.

Antreprenorii din Romania intervievati de catre Kapital Minds considera ca factorii cei mai importanti de crestere a valorii unei companii sunt cifra de afaceri (35%) si profitul (24%), plasand astfel pe ultimele locuri factori din categoria activelor intangibile precum relatia cu clientii (18%), capitalul uman (12%) si proprietatea intelectuala (7%).

Kapital Minds a derulat un studiu de piata in perioada 1 – 22 august 2024 pe un esantion de 400 de companii reprezentativ la nivelul Romaniei, eroarea maxima de esantionare la un nivel de incredere de 95% fiind estimata la +/- 4,5%, sustin autorii cercetarii.

Circa 19% dintre cei intervievati telefonic sunt familiarizati cu serviciile de exit planning advisory, antreprenorii cu afaceri de peste 100 mil. Euro pe an fiind categoria de business cea mai informata la acest capitol, ceea ce indica existenta unui potential ridicat pentru acest tip de servicii de consultanta in categoria companiilor de talie mica si medie, potrivit concluziilor studiului.

Desi peste 80% dintre acestia nu sunt familiarizati cu serviciile de planificare a unui exit, iar circa 76% dintre ei nu au un plan formalizat cu privire la exitul lor din propria afacere, insa 75% dintre antreprenorii intervievati considera ca planificarea din timp a unui eventual exit este importanta si chiar foarte importanta pentru a avea succes, rezulta din studiul realizat de catre Kapital Minds.

Doi din trei antreprenori considera ca vanzarea integrala a afacerii este principala optiune de exit pentru ei, urmata de vanzarea partiala catre un investitor privat (42%), tranzitia catre familie sau management (33%), iar unii dintre acestia vad ca o optiune viabila de exit listarea la bursa a companiei (12%).

Stabilirea unui pret corect al afacerii este vazuta de catre 42% dintre cei intervievati ca fiind cea mai mare provocare in planificarea unui exit, in timp ce 26% au in vedere gasirea unui cumparator potrivit, 15% dintre acestia se uita la asigurarea continuitatii afacerii, iar 6% sunt preocupati de problemele legale si fiscale asociate unei tranzactii de exit, sustine studiul Kapital Minds.

Distanta dintre asteptarile vanzatorilor si cumparatorilor este, dealtfel, principalul factor care face ca multe tranzactii sa nu se realizeze, dupa cum au declarat constant si reprezentantii mai multor fonduri de investitii dupa discutiile avute cu antreprenorii.

Investitorii se asteapta sa plateasca un pret mai redus pentru a compensa riscul pe care si-l asuma cand investesc intr-o afacere, explica Laurentiu Stan.

De asemenea, in cazul mai multor achizitii, valoarea afacerii cumparate scade dupa achizitie atunci cand aceasta nu este inteleasa de catre investitori.

Compania de consultanta antreprenoriala Kapital Minds ofera o gama de servicii structurate in jurul a patru piloni – evaluare, cresterea valorii, planificarea iesirii din afacere si mentorat.

“Imi doresc sa transform consultanta pentru cresterea valorii afacerii si planificarea exitului intr-o profesie la noi in tara, asa cum a devenit de ani buni in Statele Unite ale Americii. Faptul ca sunt primul membru roman al Exit Planning Institute (SUA) reprezinta o oportunitate de a implementa in tara noastra metodologia de accelerare a valorii companiilor. Vreau ca antreprenorii sa cunoasca toate instrumentele posibile pentru cresterea valorii propriei afaceri. Construim, astfel, o comunitate a oamenilor de afaceri care se sustin reciproc si impartasesc cunostinte”, a spus Laurentiu Stan.

Potrivit acestuia, in acest moment se observa la antreprenori un potential mai mare si o cerere mai ridicata pentru servicii de planificare pentru exit comparativ cu serviciile de consultanta dedicate cresterii valorii unei afaceri.