Industria de asset management din Romania si fondurile locale de pensii ar putea investi in jurul a 1,5 mld. Euro in IPO-ul Hidroelectrica date fiind fondurile disponibile in cele doua zone mari de investitori institutionali locali, potrivit unor estimari facute in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2023, a doua editie a evenimentului organizat pe 25 mai de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de investitori, antreprenori si comunitatea de pe pietele de capital.

”Asteptarile noastre avand in vedere discutiile pe care le avem cu consortiul este ca (IPO Hidroelectrica – n.r.) se va intampla in iunie, in a doua parte a lunii iunie. Asta este ce stim noi din elementele pe care le avem noi din discutiile pe care le avem cu consortiul, discutii care adreseaza doar aspecte tehnice ale deal-ului.”, a declarat Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti in cadrul evenimentului.

Pentru partea a doua a acestui an sunt asteptate pe bursa de la Bucuresti si IPO-uri ale altor companii, printre care Salrom sau Maib – liderul pietei bancare din Republica Moldova.

”Cred ca este mai probabil sa fie a doua jumatate a acestui an decat a doua jumatate a anului viitor”, a spus Vasile Tofan, Senior Partner al managerului regional de private equity Horizon Capital despre potentialul IPO al celei mai mari banci din Republica Moldova pe bursa de la Bucuresti. Horizon Capital a fost artizanul listarii producatorului de vinuri Purcari in 2018 pe bursa de la Bucuresti.

De asemenea, compania antreprenoriala din agricultura Agricover, al carei IPO a esuat pe bursa la mijlocul lunii mai, va pregati o noua tranzactie de listare pe bursa de la Bucuresti.

”Concluziile pe care le tragem noi incep cu concluzia generala care este aceea ca, fie cu IPO sau fara IPO, oricum am fi ramas actionari in Agricover. Este adevarat ca daca IPO-ul ar fi avut succes, am fi ramas un actionar mai mic. Indiferent de procent, participarea noastra sau commitmentul (angajamentul – n.r.) nostru fata de companie ar fi ramas acelasi.  Investitia noastra ca timp, ca efort, ca resurse continua in Agricover pentru ca noi credem cu tarie ca rolul Agricover este pe Bursa de Valori Bucuresti si, probabil, asteptam un context viitor in care putem sa continuam procesul de listare”, a declarat Mihaela Mihailescu, Deputy Head for Romania al EBRD (Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare) in cadrul evenimentului online MIRSANU IPO CHALLENGE 2023.

Agricover, detinuta peste 87% de catre antreprenorul Jabbar Kanani si aproape 13% de catre EBRD, a propus printr-o oferta publica derulata in luna mai investitorilor de pe bursa de la Bucuresti o tranzactie de vanzare de pachete de actiuni ale celor doi actionari importanti combinata cu atragerea de capital proaspat prin majorare de capital pe bursa.

”Scopul nostru este sa cream o companie puternica romaneasca, cu o crestere sustenabila, cu un potential de dezvoltare regionala daca asta este strategia dansilor, care sa fie atractiva pe piata. Suntem la etapa la care inca ne tragem concluziile in urma a ceea ce s-a intamplat si ne stabilim o strategie pe viitor. Probabil, structura IPO-ului va fi stabilita la momentul la care hotaram sa revenim in piata in functie de conjunctura respectiva, in functie de interesul pe care il vedem in piata din partea diverselor tipuri de investitori”, a adaugat Mihaela Mihailescu de la EBRD.

Sentimentul de piata in Europa nu a fost unul propice pentru listari si cred ca se mentine de cand a inceput razboiul, spune Loredana Chitu, Partner & Head of capital markets group Romania la firma globala de avocatura Dentons.  ”Este si un delay (intarziere – n.r.) la noi in sensul ca suntem acum consultanti pe 3 IPO-uri de tip 144 A, adica IPO-uri internationale cu valori foarte mari dintre care doua au fost puse pe hold in special din cauza razboiului, iar unul este Hidroelectrica. Dupa cum se stie, este informatie publica, daca se inchide si speram sa se intample asta, o sa reprezinte cel mai mare IPO din istoria Bursei de Valori Bucuresti, dar si din CEE (Europa Centrala si de Est – n.r.) probabil anul acesta, o sa ne duca pe un trend in crestere, diferit de trendul european”, afirma Loredana Chitu de la Dentons.

Din perspectiva de retail, volumele de tranzactionare pe bursa de la Bucuresti au fost destul de scazute anul acesta pentru ca unul dintre motive este acela ca retailul asteapta listarea Hidroelectrica, afirma Daniela Secara, CEO al BT Capital Partners.

”Avem in continuare clienti noi, care pana acum nu au investit in piata de capital, si care au venit sa isi deschida cont de tranzactionare ca sa fie pregatiti pentru momentul listarii. Deci, vedem si speram sa vedem cat mai multe conturi deschise si pe partea de retail”, afirma Daniela Secara, care adauga ca IPO-ul Hidroelectrica este o tranzactie asteptata de peste 17 ani de catre fonduri de investitii, investitori – ancora, intermediari, fiind asteptat un efect benefic asupra tuturor stakeholderilor din piata locala.

Adancimea actuala a industriei de asset management din Romania permite fondurilor deschise de investitii si fondurilor alternative de investitii sa aloce fonduri in jurul a 800 mil. Euro pentru IPO-ul Hidroelectrica, o tranzactie estimata in jurul a 2 mld. Euro in functie de pachetul de actiuni pe care in final va decide sa il vanda Fondul Proprietatea pe bursa de la Bucuresti.

”Din totalul activelor de la 31 martie de 17,5 mld. RON, discut deocamdata de fonduri deschise si apoi separat de fonduri alternative. Deci, din acest total, fondurile de actiuni reprezinta 2,8 mld. RON, iar fondurile multiactive care includ si actiuni reprezinta 1,8 mld. RON. In total, 4,6 mld. RON asta este poza fondurilor deschise de investitii din Romania care ar putea sa subscrie intr-un emitent de actiuni. Regula (de subscriere intr-un emitent – n.r.) este de maxim 10% (din activul investitorului – n.r.), deci regula de baza este 5% din activ poti sa pui intr-un emitent de actiuni, dar poti sa depasesti aceasta limita de 5% pana la 10% cu conditia ca toti emitentii pe care ii ai in acest interval intre 5% si 10% sa dea 40%. Deci presupunand ca poti sa te duci in limita maxima de 10% din 4,6 mld. RON suma disponibila pe care fondurile deschise de investitii ar putea sa o puna este de maxim 460 mil. RON. Daca ne intoarcem la piata de fonduri alternative, piata este mai mare, adica industria este mai mare, dar dintr-un motiv mai simplu, este de 26,4 mld RON, dar 55% are Fondul Proprietatea (vanzatorul pachetului la IPO Hidroelectrica – n.r.) pe care trebuie sa il dam deoparte. Deci, piata, daca dam la o parte FP, ajunge la 11,74 mld. RON. Din acesti bani, presupunand ca toate fondurile si pot sa confirm ca cele mai mari fonduri sunt societatile de investitii financiare (SIF), a caror limita este 40% din totalul activului, dar nu toate fondurile au 40% pentru ca de exemplu sunt unele fonduri destinate investitorilor profesionali si pot sa-si puna toti banii intr-un singur emitent. Dar hai sa plecam de la calculul asta cu 40% din 11 mld. RON, deci din partea cealalta ne ramane o limita de 4,7 mld. RON presupunand ca toate fondurile alternative din Romania incepand cu SIF si continuand cu ceilalti membri pot pune 40% din totalul activului, 4,7 mld. RON.  Asta este maxim maximorum, dar, in realitate, nu poate fi asa pentru ca sunt deja cateva fonduri care au aceasta limita destul de sus, probabil ca sumele o sa fie ceva mai mici. Deci, potentialul calculand este de aproximativ 5 mld. RON din zona de fonduri deschise si din zona de fonduri alternative ca plafon maxim cum spuneam”, estimeaza Horia Gusta, presedintele Asociatiei Administratorilor de Fonduri (AAF).

”De aici incepe scaderea. Am mers la plafoanele maxime, dar pot sa confirm ca niciun administrator nu o sa se duca cu 9,99% din activ in Hidroelectrica sau cu 40% din activ intr-un emitent pe fondurile alternative. Putin probabil sa se intample lucrul asta pentru ca asa cum spuneam exista si administratori de risc si ofiteri de conformitate, care vin si trag semnale de alarma, si banci depozitare, care sunt in jurul administratorilor de fonduri. Cred ca depinde si de pret, administratorii sunt investitori profesionali si isi vor face foarte bine calculele. Dar daca lasam pretul la o parte, daca nu pretul va fi o problema, estimarea mea este ca o sa fie in jur de 4 mld. RON, nu cred ca o sa fie mai mult de 4 mld. RON. 800 mil. Euro ar fi disponibilitatea asa grosso modo a pietei de asset management din Romania la momentul de azi”, a mai precizat Horia Gusta de la AAF.

O suma comparabila poate veni si din sectorul fondurilor de pensii.

”Acum fondurile de pensii au in administrare undeva la 100 mld. RON, limita interna impusa prin legislatie a fost 5% dintr-un emitent ceea ce este in linie cu norma din industrie. S-a schimbat legislatia de curand permitand ca sa poata fi crescuta aceasta limita pana la 10%, conditia fiind ca emitentul respectiv sa fie o companie de stat. Hidroelectrica bifeaza, bineinteles, acest criteriu. La un calcul simplu, 10% inmultit cu 20 mld. Euro duce undeva la 2 mld. euro. Acum, evident din perspectiva riscului nu stiu daca este foarte intelept sa mergi intr-un singur emitent cu 10% chiar daca acest emitent este Hidroelectrica si atunci se vor aplica discount-uri la acest 10% pentru toti administratorii de fonduri. Acum, la o estimare poate varia foarte mult aceasta pondere in functie de pricing, de free float, de cat se va vinde. Ca o estimare asa, probabil, 700 – 800 mil. Euro ar putea fi, dar cum spuneam cu un asterisc pentru ca va depinde foarte mult de calculul fiecaruia, de modul cum va fi prezentat interval de pret in IPO, toate celelalte criterii. Este o estimare grosiera”, precizeaza Dan Gheorghe, Chief Investment Officer al NN Pensii.

 

 

Topicuri

• Tendinte in finantarea pe pietele de capital, tranzactii IPO si emisiuni cu obligatiuni
• IPO Agricover
• IPO Hidroelectrica

 

 

Tendinte in finantarea pe pietele de capital, tranzactii IPO si emisiuni cu obligatiuni

 

Evaluare companii publice vs companii private. ”Media de multipli EBITDA pe sectoare (la companiile listate la BVB – n.r.) a scazut in 2022 la 5,6x EBITDA comparativ cu 8,5x EBITDA medie cat aveam in 2021. Cred eu ca exista o serie de explicatii – sunt companii care au avut rezultate bune in 2022 raportate la ce s-a intamplat in 2021, 2020 cand am avut si partea de pandemie, incertitudine, razboi la granita. Profiturile si indicatorii financiari fiind mai buni, capitalizarea bursiera n-a variat semnificativ si atunci, implicit, multiplii sunt mai mici comparativ cu ce s-a intamplat in 2021 cand erau rezultate mai proaste in majoritatea sectoarelor in contextul de care discutam”, afirma Sorin Petre, Partner & Head of Valuation & Economics la firma de consultanta PwC Romania.

In ce sectoare a fost cea mai agresiva scadere de multipli? ”As putea spune ca in sectorul de electricitate si oil&gas observam o astfel de scadere, eu cred ca se datoreaza si unui an in care performanta financiara a fost destul de mare, cumva mai deosebit fata de asteptarile pe termen lung ale investitorilor pentru aceste sectoare de activitate”, precizeaza Sorin Petre.

Ce sectoare au fost mai reziliente in pastrarea/conservarea valorii business-ului la companiile publice? ”Am putea spune ca sectorul de healthcare (servicii medicale private – n.r.) este acolo si ce am pus noi ca sector materials (materiale de constructii), desi intervalul este destul de mare, am putea spune ca a fost cam la acelasi nivel in termen de multipli. Dar, inca o data, multiplul fiind o valoare relativa depinde atat de capitalizarea bursiera, dar si de performantele punctuale din anul respectiv”, explica consultantul PwC.

In ce sectoare, investitorii platesc in tranzactii M&A multipli mai mari fata de companiile de pe pietele publice? ”Cred ca pe partea de M&A, in sectorul de electricitate asteptarile sunt mai mari, stim contextul in care aceste fonduri disponibile atat la nivel european de la UE si ajutoare de stat sa sustina sectorul de productie electricitate, transport, distributie. Cred ca aici partea de M&A este un pic mai agresiva decat ce observam pe piata de capital. Cred ca asteptarile sunt mai mari pe piata de M&A, oportunitatile sunt mai mari si atunci  investitorii sunt dispusi sa isi asume riscuri suplimentare si sa plateasca mai mult. As putea spune ca in sectorul de electricitate si oil&gas observam o astfel de scadere, eu cred ca se datoreaza si unui an in care performanta financiara a fost destul de mare, cumva mai deosebit fata de asteptarile pe termen lung ale investitorilor pentru aceste sectoare de activitate”, afirma Sorin Petre de la PwC.

 

Finantare prin bursa vs finantare bancara. ”La finantarea investitiilor in companii, aici, ne bazam pe fondurile deja atrase de la investitori (fonduri de la IPO-ul Aquila – n.r.), pe de o parte. Si, pe de alta parte, studiem atragerea de finantari bancare ca sa maximizam utilizarea capitalului. Avand in vedere insa costurile mari de finantare bancara de la ora asta, ne uitam inclusiv la varianta in care intram cu cash pe achizitie de companii si refinantam ulterior astfel incat sa beneficiem de niste dobanzi mai bune”, precizeaza strategia de finantare a companiei Jean Dumitrescu, Investor Relations Director la Aquila, companie listata pe bursa de la Bucuresti in 2021 si care face parte din indicele bursier BET. Pana la urma bancile se uita la capacitatea ta de rambursare, adauga acesta.

”Finantarea pe bursa este si o chestiune de perspectiva atat a companiei, cat si a investitorilor. Pentru ca trebuie sa iti pui problema ce fel de parteneriat vrei. Poti sa te duci in zona de obligatiuni si asta inseamna ca investitorii se asteapta la un anumit randament, la un tichet sau vrei sa-si asume riscul odata cu tine pentru ca in momentul in care cumpara actiuni inseamna ca investitorii isi asuma cresterea sau scaderea”, afirma Jean Dumitrescu de la Aquila.

”Credem ca bursa de la Bucuresti este o oportunitate pentru noi pentru a obtine lichiditati inclusiv pe termen lung atat equity, cat si bonds”, adauga Vasile Tofan de la Horizon Capital, care a strans sub administrare 6 fonduri de investitii si active de peste 1,4 mld. USD.

 

Evolutie portofolii equity vs portofolii debt la investitori institutionali. 

IFI. ”Portofoliul curent de tranzactii este de 2,5 mld. Euro, in jur de 187 de tranzactii. Din acesta peste 10%, circa 12% este in zona de equity. Din acest procent, mai mult de 50% sunt investitii in fonduri de investitii (equity funds), foarte multe dintre ele regionale. Asa ca tranzactii active curente, mentionez Banca Transilvania care este mai vizibila, Electrica, Agricover. Agricover este o suma relativ mica in portofoliul nostru, dar, asa cum mentionam anterior, participarea noastra in aceste companii, in toate, este la acelasi nivel si se bazeaza pe imbunatatiri pe zona de guvernanta corporativa. Anul trecut am avut un volum de business foarte mare fata de perioada anterioara, chiar si in 2021 a fost o crestere. Anul trecut a insemnat peste 700 mil. Euro, foarte mult in sectorul privat 90% si foarte multe verzi, peste 60%”, a declarat Mihaela Mihailescu, Deputy Head for Romania EBRD.

”O mare parte a cresterii volumului de business in ultimii 2 ani de zile se datoreaza si investitiilor pe care le-am realizat in aceste instrumente de tip MREL, emise de bancile locale. Am participat in 15 emisiuni de obligatiuni SNP (senior non preffered) si SP (senior preffered) emise de catre BCR, Raiffeisen si mai nou, Banca Transilvania. Pana acum in anul acesta am investit 140 mil. Euro in emisiunile de obligatiuni SNP emise de BCR si Banca Transilvania. Obligatiunile acestea toate au fost listate in principal pe Bursa de Valori Bucuresti, dar si pe cele de la Dublin, Viena si Luxemburg. 88% din utilizarea acestor fonduri a fost alocata investitiilor verzi”, adauga Mihaela Mihailescu.

”As putea spune ca in ultimii ani, IFC a fost probabil cel mai mare sau, in orice caz, unul dintre cei mai mari cumparatori de astfel de obligatiuni din piata. Dealtfel, numai in ultimii 2 ani, 2022 si 2023, am investit peste 450 mil. USD in astfel de finantari. Finantarile de tip MREL si Basel 3 Tier 2 sunt interesante din mai multe puncte de vedere. In primul rand, pentru ca ele contribuie la intarirea bilanturilor bancilor. Acest tip de datorii au un anumit grad de convertibilitate in equity (actiuni – n.r.) si in felul asta intaresc banca in caz de situatie speciala. Vom continua cu aceasta strategie si in anul urmator fiscal, anul fiscal pentru noi se incheie in iunie si ne asteptam sa depasim rezultatele de anul trecut, cand a fost un an record, anul fiscal 2022 am facut 458 mil. USD, anul asta ne asteptam sa facem chiar mai mult de atat. Suntem deja aproape acolo”, afirma Cristian Nacu, Senior Country Officer Romania la IFC.

”Astazi, IFC are in Romania un portofoliu de 1,5 mld.USD si suntem pana la sfarsitul anului o sa ajungem undeva la 1,6 mld. USD. Este cel mai mare portofoliu din Europa, reprezinta peste 45% din portofoliul din Europa la ora actuala, Romania este a zecea tara ca expunere la nivel global, aproape jumatate din ce am facut noi in ultimii 32 de ani s-a intamplat in ultimii 5 ani. Asta reflecta si nevoia tarii. Suntem constienti ca are nevoie de finantari foarte multe pentru ca se dezvolta cu un ritm foarte accelerat, dar este si datorita nevoii de finantari verzi”, detaliaza Cristian Nacu. La 30 iunie 2023, probabil portofoliul IFC din Romania va fi undeva probabil la 1,6 mld. USD, din care majoritatea este debt (finantare – n.r.), IFC avand o pondere nesemnificativa de equity (actiuni – n.r.) in portofoliul din Romania, explica reprezentantul IFC.

Fonduri de pensii. ”In portofoliul nostru care este undeva la 7 mld. Euro, aproximativ 25% reprezinta investitii in actiuni. Romania reprezinta undeva la 85% din asta. Deci, undeva la 1,5 mld. Euro noi investim in actiuni la Bursa de Valori Bucuresti”, afirma Dan Gheorghe, Chief Investment Office la NN Pensii, cel mai mare manager de fonduri locale de pensii si cel mai mare manager de bani din Romania.

”Au fost foarte putine emisiuni noi, putine IPO-uri, si atunci nu prea am avut unde sa ne miscam, doar am adaugat ce aveam deja in portofoliu, ce ne-a placut mai mult si ce a fost mai interesant. Legat de portofoliul de obligatiuni, mare parte din el este in titluri de stat. De ce acest lucru? Sunt mai multe motive. Unul legislatia, doi faptul ca noi trebuie sa ne incadram intr-un profil de risc si in legislatie se mentioneaza ca titlurile de stat se considera a fi cel mai putin riscante, ceea ce este si normal si investitiile in obligatiuni corporate au fost destul de putine. Motivele aici la fel sunt mai multe. Noi avem anumite restrictii din perspectiva rating-ului acestor emisiuni si emitentilor acestor emisiuni. Adica ar trebui sa se incadreze ca investment grade. Si sa fie companii listate pentru a fi considerate mai sigure”, explica Dan Gheorghe.

”Am investit in obligatiuni MREL emise de catre banci, chiar cu angle-ul (unghiul – n.r.) acesta de green (verde –  n.r.) care este destul de in voga”, adauga reprezentantul NN Pensii.

Asset Management. ”Aici, la nivel local, lucrurile (privind evolutia fondurilor verzi – n.r.) sunt un pic mai complicate. Pe de o parte, lipsa de date e o problema. In general, companiile romanesti nu sunt acoperite de furnizori de date pe zona de ESG si atunci si interesul sau curajul companiilor de asset management a fost mai mic pe a lansa fonduri pe articolul 8 sau articolul 9 (din Regulamentul SFDR al UE – n.r.)”, afirma Dan Popovici, CEO al OTP Asset Management Romania.

”La nivelul intregii societati, noi administram 11 fonduri de investitii, fondurile de fix income -deci fondurile care nu investesc deloc in actiuni – sunt undeva la 62% – 63%, restul sunt si fonduri care au si componenta de actiuni indiferent ca sunt fonduri de actiuni pure sau fonduri mixte, de absolute return, dar care in componenta lor au si zona de actiuni. Pe zona de obligatiuni verzi, exista in portofoliul fondurilor noastre, dar intr-o pondere relativ mica si asta este pana la urma si un mesaj care trebuie dat emitentilor de obligatiuni.  Noi in zona de asset management incepand cu 2020, am avut o lectie foarte dura legata de lichiditate. Prima data atunci cu pandemia am avut rascumparari puternice, apoi pe parcursul lui 2022 in martie – aprilie iar rascumparari foarte mari. Si asta au invatat toti asset managerii sa se uite foarte mult la lichiditate. Asa ca primul lucru, primul criteriu, cand alegem o investitie este in primul rand lichiditatea si este foarte important ca instrumentele respective sa fie lichide. Oricat de ok este compania, emitentul, oricat de interesant este domeniul de activitate, oricat de interesanta este dobanda la obligatiuni, randamentul oferit de ea, lichiditatea este un factor foarte important”, explica Dan Popovici de la OTP Asset Management Romania.

 

Potential IPO pentru firmele de tehnologie.

”IPO-urile sunt o Fata Morgana dupa care alearga orice investitor de venture capital. Este unul dintre scenariile de exit pe care le avem intotdeauna in vedere, nu cel mai des intalnit insa din cauza ca lumea de tehnologie are foarte multi jucatori giganti cu un apetit foarte mare pentru achizitii, cu foarte mult capital disponibil, care intotdeauna vad niste amenintari existentiale in tehnologiile noi care apar”, afirma Cristian Munteanu, Founder & Managing Partner la Early Game Ventures, fond cu capital de risc cu 25 de companii active in portofoliu.

”Exista aceasta varianta, dar la nivel teoretic. In orice portofoliu si vorbim in cazul nostru de aproape 30 de companii, din care 25 sunt active, exista castigatori mai mari si castigatori mai mici. Castigatorii mai mari ating deja niste evaluari care nu sunt sustenabile pe bursele locale, avem deja companii care ridica ca 25 milioane ca serie A, vorbim deja de evaluare de 200 milioane intr-o perioada timpurie din viata acestor companii. Deci, nu ar avea cum sa atraga astfel de sume de pe niste piete locale in momentul in care vor lista mai tarziu dupa serie A, C, D, E si atunci m-as uita poate doar la acele companii in care fondul de venture capital a investit crezand initial ca acolo exista un potential global la care in timp dupa pivotari, dupa cine stie cate eforturi, au ajuns cumva la concluzia ca nu piata globala este potrivita pentru ei, ci sunt mai degraba niste campioni locali sau campioni regionali. Poate aceasta categorie de start-up-uri pot sa ia in considerare o listare pe piata Aero sau chiar pe piata mare a bursei de la noi dat fiind necesarul de capital de acolo”, afirma Cristian Munteanu.

”Sper ca lucrurile se vor schimba undeva in viitor pentru ca sectorul de tehnologie devine din ce in ce mai important. Ne uitam sa vedem care sunt cele mai valoroase companii din lumea asta si deja nu mai sunt Coca Cola sau oil & gas. Pentru orice bursa, ca este locala, ca este regionala, daca pierde total din vedere sectorul de tech asta este o pierdere cumplita de fapt”, adauga reprezentantul Early Game Ventures.

 

Provocari antreprenori la IPO companii. Ce provocari au fost la IPO Purcari in 2018 pentru emitent? ”A fost o companie mica, un IPO relativ mic si venind din Republica Moldova eram mai exotici. In 5 ani am demonstrat ca tinem la guvernanta noastra corporativa si setam standarde foarte inalte de activitate, de raportare, de guvernanta corporativa, cred ca am demonstrat ca acea istorie de crestere pe care am promis-o investitorilor in pofida pandemiei, in pofida razboiului din Ucraina, ea a tinut”, sustine Vasile Tofan, Senior Partner al Horizon Capital, autor al tranzactiei IPO Purcari pe bursa de la Bucuresti.

”Si consultantii trebuie sa educe antreprenorii. Un IPO de succes este un IPO care dincolo de plasarea actiunilor mai lasa ceva si pentru cei care vin dupa aceea. Adica nu trebuie facut la pretul maxim posibil eventual nu doar astazi, ci pe urmatorii 2 – 3 ani pentru ca atunci investitorii care cumpara daca nu le lasi si lor nimic data viitoare nu mai vin. Putine IPO-uri de la noi au respectat acest principiu”, sustine Cristian Nacu, Senior Country Officer Romania la IFC.

”Sunt anumite elemente pe care trebuie sa le pregatesti si guvernanta companiei, investitorii carora te adresezi, discutiile cu stakeholderi, cum pregatesti un IPO”, afirma Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti. ”Nu trebuie generalizat, nu trebuie extrapolat nimic de la un IPO la altul, pur si simplu fiecare IPO are specificul lui si speram ca toata lumea sa gandeasca in acest registru”, adauga acesta.

 

IPO Agricover

 

Factori. ”Investitorul de retail din Romania, spre deosebire de cel din SUA, cand vorbim de IPO-uri cel din SUA se uita mai mult la cota de piata, la perspective si mai putin la rezultatele financiare actuale. In Romania e un pic invers, se uita la PER care e un indicator destul de vizat de investitorul de retail si se uita intr-adevar si la dividend. Si atunci poate disponibilitatea de companii de growth in piata principala inca nu este atat de exersata”, sustine Octavian Gogleaza, Director brokeraj TradeVille, care a actionat ca agent de retail la IPO Agricover, tranzactie esuata la mijlocul lunii mai pe bursa de la Bucuresti. ”Este greu de estimat daca transa este potrivita pe retail. Noi, de exemplu, la Agricover in conditiile actuale de piata noi am recomandat o transa de retail de 5%, care s-a si suprasubscris putin”, sustine reprezentantul TradeVille.

”Din analizele noastre interne vedem ca a fost un mix de factori. Posibil ca timing-ul sa fi afectat acest proces, am stiut bineinteles de IPO-ul Hidroelectrica, dar am considerat in acelasi timp ca exista suficienta lichiditate in piata si, pe de alta parte, acest IPO si Agricover in sine asigurau diversificarea surselor de investitii pentru investitorii locali.

Pe de alta parte, intr-adevar contextul acesta macroeconomic, geopolitic marcat de multe incertitudini cu siguranta a afectat interesul investitorilor in IPO, in special al celor straini care sunt mult mai prudenti in general in aceste perioade. Am observat un interes mai crescut al investitorilor din zona de retail si ca atare, probabil, ca focusul nostru ar fi trebuit sa fie mai mult spre a prezenta modelul de business al companiei, care este unul complex, acesta fiind un alt motiv pentru care lucrurile nu s-au intamplat cum ne-am dorit noi. Este totusi un business integrat, un IFN care finanteaza aceste input-uri catre fermieri, o companie de distributie. Ar fi trebuit probabil sa explicam mai bine care sunt sinergiile intre ele, sa ne luam mai mult timp sa explicam modelul de business catre investitorii de pe piata de capital si, de asemenea, poate sa argumentam mai bine imbunatatirile care au fost aduse in cadrul companiei, cel putin de cand suntem noi actionari pentru ca aceasta este perioada pe care noi o cunoastem”, afirma Mihaela Mihailescu, Deputy Head for Romania EBRD.

”De asemenea, poate faptul ca Agricover Holding nu a distribuit dividende in ultima perioada a mutat foarte mult focusul catre investitori pe termen lung in bursa si, probabil, ca pe viitor va trebui din nou sa ne reorientam focusul si sa prezentam mai bine modelul de business catre acei investitori care sunt potential mai interesati de un astfel de IPO”, adauga reprezentantul EBRD.

”Acum politic vorbind, poate ca momentul nu a fost cel mai potrivit. Poate. In sensul in care nu se astepta nimeni. Toata lumea se astepta sa apara Hidroelectrica si, surpriza, apare Agricover, care Agricover apare de astazi pe maine cu prospectul, poate aici a fost un timing nepotrivit asezat. Asta este un aspect. Si sa ne mai uitam la ceva. Structura IPO-ului era una destul de complexa. Adica aveai mai intai o majorare de capital, aveai si doua vanzari succesive, a doua fiind chiar cea a BERD. Lucru care desigur ca, daca te uitai in prospect, BERD-ul trebuia sa ramana cu 5% ca sa aiba un drept de veto pe mai multe probleme ori daca vindea tot ramanea cu mai putin de 5%. Asta a fost o mirare si pentru mine”, sustine Horia Gusta de la AAF.

”Cert este ca piata a aratat ca nu este timpul pentru o astfel de listare inaintea Hidroelectrica. Si sunt convins ca atat emitentul, cat si consultantii au invatat foarte mult din acest esec si daca pregatirea va fi mai buna data viitoare speram ca va fi un succes. Din punctul nostru de vedere, noi vrem cat mai multe IPO-uri din sectoare cat mai diverse si Agricover a venit dupa o perioada destul de lunga de timp. Adica sa ai un IPO o data la 2 – 3 ani este destul de trist pentru piata noastra”, afirma Dan Gheorghe de la NN Pensii.

”Totdeauna trebuie sa te uiti si la companii similare de pe alte piete, aici vorbesc atat despre Hidroelectrica, cat si despre Agricover. Ne-am uitat foarte atent la alte companii similare, care se tranzactioneaza trebuie sa spunem la indicatori mult mai mici decat a iesit Agricover”, a spus Dan Popovici, CEO al OTP Asset Management Romania.

 

IPO Hidroelectrica

Pret. ”Discutam despre un vanzator foarte avizat pe acest subiect, poate unul dintre cei mai importanti jucatori institutionali din piata. Cu siguranta, si-a luat companii importante langa el care sa-l sfatuiasca si intermediari valorosi. Fondul Proprietatea este un jucator care are in actionariat multe fonduri de pensii, chiar si Ministerul de finante cu 5%”, afirma Horia Gusta, presedintele AAF.  ”Fondul Proprietatea este un fond de investitii alternativ si are valoarea Hidroelectrica in propriul activ, deci nu poate sa fie cu mult diferit de pretul de acolo. Ca o sa fie mai mult sau mai putin nu stim, dar este acolo. Pretul trebuie sa se orienteze in jurul pretului de evaluare facut deja. Eu cred ca va fi o prima pentru ca vor fi listate (actiunile – n.r.). Una e sa ai o participatie la o companie necotata si altceva sa ai la o companie cotata”, adauga acesta.

”Va conta foarte mult si pricing-ul si cat se va vinde in acest IPO pentru ca noi speram cred ca pentru viitor, pentru lichiditate si inclusiv pentru pricing, ar fi bine ca ei sa plaseze intreg pachetul pentru ca, daca nu se va intampla asta, va fi acel overhang risk, adica lumea se va astepta ca in viitor Fondul Proprietatea sa continue sa vanda din pachetul ramas si atunci pricing-ul va fi ajustat ca atare. De asta noi credem ca free float-ul trebuie sa fie cat mai mare. Aici, bineinteles, va conta cat demand (cerere – n.r.) se va atrage si din partea fondurilor din strainatate pentru ca vrem si lichiditate ulterioara”, afirma Dan Gheorghe, Chief Investment Officer la NN Pensii.

”Referitor la Hidroelectrica, conform legislatiei europene, inseamna ca maxim 10% din activul fondului poate fi investit in oferta. Si eu cred ca, in functie de pret, exista posibilitatea ca cel putin fondurile de actiuni sa fie interesate sa mearga catre valoarea maxima a ofertei. Dar, inca o data, este foarte important si la ce evaluare va fi oferta. Totdeauna trebuie sa te uiti si la companii similare de pe alte piete, aici vorbesc atat despre Hidroelectrica, cat si despre Agricover”, explica Dan Popovici, CEO la OTP Asset Management Romania.

 

Dividende. ”PER-ul este una si distributia de dividend este alta. Degeaba este PER-ul mare daca nu distribuie dividendul”, sustine Horia Gusta, presedintele AAF.

”Hidroelectrica va intra in ceea ce inseamna piata de energie in Romania, adica se va alatura Petrom, Nuclearelectrica si celorlalte companii care evident sunt atractive pentru dividend si atunci la Hidroelectrica trebuie sa te uiti in acelasi fel ca si la celelalte. Adica o companie matura, a carei crestere este destul de mica, evident au planuri de investitii, dar core business-ul (activitatea principala – n.r.) va fi foarte greu sa il dezvolti adica sa te apuci sa construiesti hidrocentrale cu o capacitate care sa aiba sens pentru ca microhidrocentralele nu sunt eficiente din cate stiu. Si cresterea fiind foarte mica, te astepti la un dividend yield, toate profiturile obtinute sa fie date catre investitori. Si atunci cred ca foarte multi investitori se vor uita la acest aspect si care este dividend yield-ul corect, fiecare va decide in functie de cum va considera si analizele interne”, explica Dan Gheorghe de la NN Pensii. ”Politica de dividend este destul de clara, fiind companie de stat au deja 50% minim. Sunt memorandumuri care se aproba in fiecare an pentru a distribui tot cash-ul. Daca ne uitam la Hidroelectrica si planul lor de investitii este clar ca ar putea da o cota mai mare nu doar 50% din profitul net”, sustine reprezentantul NN Pensii.

 

Pachet IPO. ”Din punct de vedere al pachetului pe care il va scoate Fondul Proprietatea, probabil, va fi unul insemnat. Nu cred ca va scoate tot pachetul, asta este parerea mea personala, dar, probabil, ca va scoate intre 10% si 15%, dar conteaza foarte mult si pretul. Adica eu cred ca investitorii institutionali, dar cred ca si retailul s-a invatat si se uita la indicatorii pe care companiile ii au”, sustine Horia Gusta de la AAF.

”Hidroelectrica este de un alt calibru atat din perspectiva strict a emitentului, cat si a viitorului free float, lichiditate si tipul de investitori care pot fi atrasi cu un astfel de IPO. ca sa nu mai spun ca daca Hidroelectrica va fi listata speram cu un free float cat mai mare sa bifam si acel ultim criteriu al celor de MSCI Emerging Markets pentru a include Romania ca piata emergenta ceea ce va da posibilitatea in a accesa alt tip de investitori cu potential financiar mult mai mare si speram noi ca asta sa se intample cat mai repede din partea MSCI Emerging Markets, sa inceapa ulterior cat mai repede aceste listari. Acum legat de Hidroelectrica perspectiva ESG bifeaza mare parte din criterii legat de free float cum spuneam va fi cel mai mare IPO care a fost vreodata la bursa locala. Si interesul cred ca va fi pe masura”, sustine Dan Gheorghe de la NN Pensii.

”Eu personal cred ca vom vedea 15% din Hidroelectrica pe bursa si cred ca exista o cerere foarte mare atat din partea investitorilor locali – fonduri de pensii, fonduri de investitii, investitorii de retail. Pe de alta parte, cum spuneam sunt 2.648 de fonduri green de actiuni in Europa cu peste un trilion de euro, deci cred ca oferta de la Hidroelectrica va fi un succes, se va inchide. Nu am nicio grija in privinta asta”, sustine Dan Popovici de la OTP Asset Management Romania.

Partenerii evenimentului MIRSANU IPO CHALLENGE 2023 sunt Banca Transilvania si Dentons.