Arhive etichete: investiții

JLL se așteaptă ca în ultimele trei luni ale lui 2018 să fie finalizate „câteva tranzacții” cu o valoare totală de circa 300 – 400 mil. Euro pe piața imobiliară locală. Tichetul mediu de achiziție a crescut de la 33 la 38 mil. Euro, dar investitorii străini privesc tot mai îngrijorați la riscurile asociate României

Câteva tranzacții avansate vor duce volumul total de investiții pe piața imobiliară locală până la 800 – 900 mil. Euro în 2018, față de nivelul estimat de 520 mil. Euro aferent primelor nouă luni ale anului, potrivit estimărilor firmei americane de consultanță imobiliară JLL.

Întrebat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO câte tichete de achiziție cu valori de peste 50 mil. Euro sunt în derulare pe piață, Andrei Văcaru, Head of Capital Markets al JLL România, a precizat că, printre tranzacțiile semnificative avansate, se numără trei proiecte de birouri din București, un proiect industrial, unul de retail și unul de birouri în orașe secundare.

Vânzarea pachetului mixt format din birourile America House din centrul Bucureștiului și centrul comercial Promenada din Târgu – Mureș către investitorul financiar american Morgan Stanley încă nu s-a încheiat, cu toate că negocierile directe cu managerul francez de active AEW au început în urmă cu multă vreme. Recent, Revetas Capital a finalizat achiziția birourilor Landmark din București, tranzacție la care va participa ulterior și un afiliat al managerului american de fonduri Cerberus Capital Management.

Datele JLL indică o scădere de 13% a volumului de investiții după primele nouă luni ale anului. Estimările firmei de consultanță vizează numai tranzacții finalizate, adică unde deja a avut loc schimbul de proprietari, și cuprinde achiziții cu valori de peste 3 – 5 mil. Euro.

Peste trei sferturi (76%) din investițiile aferente primelor nouă luni ale anului sunt concentrate pe piața din București, în condițiile în care lichiditatea în orașele secundare continuă să se îmbunătățească.

Pe clase de active, segmentul birourilor domină piața imobiliară, cu 56% din banii atrași în perioada raportată, urmat de sectorul de retail cu o pondere de 30%, iar restul fiind împărțit între tranzacțiile cu proprietăți industriale și proiectele rezidențiale.

Cea mai mare tranzacție în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2018 a fost achiziția proiectului de birouri The Bridge din București de către Dedeman, cel mai puternic investitor român, tranzacție a cărei valoare nu a fost făcută publică, dar este estimată peste 100 mil. Euro până spre un nivel de aproximativ 150 mil. Euro, cifre care nu au fost confirmate însă de către niciuna din părțile direct implicate.

Alte tranzacții majore de birouri includ achiziția Oregon Park de către Lion’s Head Investment de la Portland Trust. Cea mai mare tranzacție de retail a fost în acest an vânzarea Militari Shopping Center din București de către Atrium.

Pe segmentul spațiilor industriale, cea mai mare tranzactie de industrial a fost vânzarea CTP Cluj către WDP.

“Condițiile de finanțare s-au îmbunătățit simțitor în ultimele 18 luni, cu structuri și costuri mai apropiate față de alte piețe din Europa Centrală și de Est”, explică Andrei Văcaru de la JLL.

Piața imobiliară a înregistrat în ultima vreme intrarea unor investitori noi în active locale, cum este cazul Dedeman sau unor grupuri sud- africane precum MAS Real Estate, Old Mutual sau a unor investitori americani mari de talia Cerberus, aceștia din urmă realizând investiții în baza unui parteneriat cu Revetas Capital.

Totuși, percepția investitorilor față de activele locale indică o anumită precauție, riscul asociat pieței românești depășindu-l pe cel al Greciei, avertizează Andrei Văcaru.

De aceea, România a atras numai 8% din investițiile dedicate piețelor din Europa Centrală și de Est, la aproape jumătate față de Ungaria și de peste trei ori mai puține decât Cehia.

„Cu foarte puține excepții, investitorii (care fac achiziții pe piața românească – n.r.) sunt cei de tip value add”, afirmă Andrei Văcaru. Investiția de tip value add în industria imobiliară este caracterizată, de obicei, prin faptul că sponsorul tranzacției sau investitorul are un rol activ în creșterea veniturilor proprietății cumpărate sau aplică o strategie de îmbunătățire a proiectului pentru a încasa chirii mai mari sau venituri suplimentare din extinderea amprentei proiectului, aducând astfel valoare adăugată proprietății cumpărate inițial.

Întrebați de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO la cât se ridică tichetul mediu de achiziție pe piața imobiliară din România, reprezentanții JLL afirmă că valoarea acestuia este de 30 – 40 mil. Euro, în condițiile în care a crescut de la circa 33 mil. Euro până la aproape 38 mil. Euro în ultimii ani.

La finele lunii septembrie 2018, yieldurile prime care indică randamentul investițional a ajuns la 7,25% pe birouri, 7% pe segmentul de retail, respectiv de 8,5% în sectorul spațiilor industriale, tendința fiind ca aceste valori să rămână stabile, cu excepția celui înregistrat pe segmentul industrial, care ar putea să mai scadă.

Ioannis Papalekas și-a ridicat prin achizițiile imobiliare din România propriul său „unicorn”. Valoarea de piață a companiei fondate acum 4 ani de către investitorul grec trece de 1,15 mld. Euro pe bursa de la Londra, iar pachetul de acțiuni Globalworth al lui Papalekas depășește 210 mil. euro

Lasă un răspuns

Compania de investiții imobiliare fondată în 2013 de către investitorul grec Ioannis Papalekas valorează acum circa 1,158 mld. Euro (1,36 mld. Dolari) pe bursa de la Londra.

După ultima majorare de capital de 340 mil. Euro, încheiată zilele trecute, Globalworth a trecut în categoria firmelor tinere, cu creștere rapidă, a căror valoare de piață depășește 1 mld. Dolari, prag care indică așa-numite companii “unicorn“, foarte căutate de către investitori.

Globalworth a fost fondată de către Papalekas în februarie 2013, pe baza portofoliului său propriu de investiții imobiliare, și a intrat în iulie 2013 pe piața secundară a bursei de la Londra în urma unei oferte publice inițiale prin care a strâns 54 mil. Euro de la investitori. Ținta pentru 2018 este trecerea Globalworth pe piața principală a bursei londoneze.

De la momentul listării, Papalekas a dezvoltat Globalworth printr-o campanie agresivă de achiziții prin care s-a impus lider de piață în scurt timp pe segmentul spațiilor de birouri din România, campanie finanțată prin rostogolirea succesivă a unor credite bancare, majorări succesive de capital și, mai recent, a unei emisiuni de obligațiuni.

Încă de la început însă, fondatorul grec a pornit la drum împreună cu investitori israelieni și alți investitori instituționali. Un alt pas important în creșterea valorii Globalworth a fost marcat în 2014, când a fost atras capital proaspăt de 144 mil. Euro prin intrarea York și Oak Hill în acționariat, pe lângă un nou aport din partea lui Papalekas și a unor investitori instituționali.

În 2015 pentru a putea susține planurile de dezvoltare ale companiei, a urmat o nouă majorare de capital de 54 mil. Euro la Globalworth cu fonduri atrase de la York, Oak Hill și alți investitori instituționali.

În 2016, Papalekas își pierde calitatea de cel mai mare acționar în Globalworth, după o majorare de capital de 200 mil. Euro susținută de grupul sud-african Growthpoint care devine principalul acționar al companiei cu un aport de 186 mil. Euro, la care s-au adăugat alte 14 mil. Euro de la Oak Hill.

La 20 octombrie 2017, structura acționariatului Globalworth era împărțită între Growthpoint cu 26,8%, Ioannis Papalekas cu 26,1%, York Capital cu 18,8%, Oak Hill cu 11,2% și alți acționari cu 17%, conform unei prezentări a companiei.

De asemenea, capitalizarea bursieră a Globalworth era de circa 740 mil. Euro în noiembrie 2017.

În iunie 2017, Globalworth a făcut o emisiune de obligațiuni de 550 mil. Euro, listată pe bursele de la Dublin și București, pentru rearanjarea structurii datoriilor și finanțării de noi proiecte imobiliare, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Globalworth a făcut însă saltul decisiv zilele trecute, când a finalizat cu succes cea mai mare majorare de capital de la înființarea sa prin atragerea unui capital proaspăt de 340 mil. Euro în companie, în urma căreia BERD a devenit acționar cu 4,4%, după ce instituția financiară internațională subscrisese alte 50 mil. Euro în emisiunea de obligațiuni din vară.

Globalworth a anunțat pe 8 decembrie 2017 că au fost emise 38,857.143 de acțiuni noi la un preț de 8,75 euro pe acțiune.

Banii obținuți vor fi utilizați pentru finanțarea unor oportunități de investiții în Polonia și România, respectiv pentru scopuri generale corporative și va ajuta compania în strategia sa de a ajunge la un nivel de 35% al împrumuturilor raportate la valoarea proprietăților aduse ca garanții pentru credite.

Potrivit unei prezentări Globalworth din luna noiembrie, compania a listat printre oportunitățile sale de achiziție în perioada imediat următoare trei active din sectorul de birouri din România, al căror cost de achiziție este estimat la circa 250 mil. Euro, cu o suprafață închiriabilă brută de circa 100.000 metri pătrați, respectiv la un randament al investiției de circa 8,5% – 9%.

Globalworth se așteaptă ca majorarea de capital realizată acum să mărească lichiditatea acțiunilor înainte de trecerea titlurilor de pe piața secundară a bursei de la Londra pe piața principală a aceleiași burse în 2018.

După majorarea de capital, Growthpoint rămâne cel mai important acționar al Globalworth cu 28,5% din acțiuni, urmat de Ioannis Papalekas, respectiv de către York Capital cu 15,7%, respectiv Oak Hill cu 10,1%.

În acest moment, după alocarea de acțiuni și înregistrarea noilor acțiuni emise, Ioannis Papalekas deține un pachet de 18,3% din Globalworth, care valorează circa 211,9 mil. euro.

Globalworth are în administrare un portofoliu evaluat la circa 1,1 mld. Euro, în creștere cu circa 1 mld. Euro față de 2013, an în care compania s-a înființat și s-a listat pe bursa de la Londra.

Dacă de la înființarea sa în 2013 până în acest an, achizițiile și investițiile companiei conduse de Papalekas au vizat România, din acest an odată cu achiziția din Polonia, principalul obiectiv devine atingerea poziției de cel mai mare investitor și dezvoltator de spații de birouri listat din regiunea Europei Centrale și de Est.

Pe piața imobiliară din România, Globalworth sub bagheta lui Ioannis Papalekas a ocupat poziția de lider pe piața spațiilor de birouri, NEPI este lider pe segmentul de retail, iar CTP este unul dintre cei mai activi cumpărători de active pe piața spațiilor logistice.

Proprietarii Dedeman au preluat 20% dintr-o afacere în agricultură deținută de familia Grigoriu, care a vândut Comfert Bacău către irlandezii de la Origin în urmă cu doi ani

Lasă un răspuns

Frații Dragoș și Adrian Pavăl preiau un pachet de 20% din acțiunile afacerii Moldova Farming Bacău, controlate de către soții Gabriela și Cătălin Grigoriu, vânzătorul afacerii Comfert Bacău către firma irlandeză Origin, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Proprietarii lanțului de bricolaj Dedeman, care caută să își plaseze lichiditățile acumulate în afaceri din diferite sectoare, au intrat ca acționari minoritari prin intermediul companiei PIF Industrial Bacău, unde frații Pavăl dețin fiecare câte 50% din acțiuni.

Comfert Agricultura, deținută în proporție de 80% de către Gabriela Grigoriu, respectiv 20% de către Cătălin Daniel Grigoriu, este acționarul majoritar în Moldova Farming, companie care operează suprafețe estimate în jurul a circa 8.000 hectare de teren arabil, potrivit unor date din piață.

Lucian Mugurel Florea, care deținea 5% din Moldova Farming, și-a făcut exitul din companie prin vânzarea participației deținute către Comfert Agricultura, conform unei decizii a acționarilor firmei din 23 august.

PIF Industrial a preluat un pachet de 20% din afacerea Moldova Farming în urma unui aport în numerar prin care capitalul social al companiei a fost majorat cu 100 de lei până la 500 de lei.

Moldova Farming a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 17,3 mil. Lei (3,8 mil. Euro) și un profit net de 4 mil. Lei (0,9 mil. Euro) din activitățile de cultivare a cerealelor.

În iulie 2015, compania irlandeză Origin a anunțat achiziția pachetului de 100% din Comfert Bacău la o valoare de întreprindere de 19,5 mil. Euro, vânzător fiind familia Grigoriu.Mecanismul tranzacției prevede plăți ulterioare finalizării achiziției în octombrie 2015, plăți determinate de atingerea unor anumite ținte de profit anual în următorii cinci ani de la încheierea afacerii.

Tot atunci, Origin a anunțat că plătește 35 mil. Euro pentru achiziția pachetului integral de acțiuni al Redoxim Timișoara.

De cealaltă parte, frații Pavăl au fost printre cei mai activi investitori români în acest an.

După ce au plasat bani în imobiliare, energie și materiale de construcții, o altă direcție de investiții este agricultura.

În februarie, Dedeman a plătit 2,3 mil. Euro pentru preluarea unui pachet de 28,9% din producătorul de blocuri ceramice Cemacon, tranzacție anunțată în premieră pe 7 februarie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

De asemenea, pe 1 iunie, Dedeman anunța semnarea unui acord pentru cumpărarea proiectului de birouri AFI Park de la grupul israelian AFI, tranzacție anunțată în premieră pe 16 ianuarie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. În vară însă, tranzacția a picat, iar Dedeman s-a retras din achiziție.

Dedeman continuă să plaseze însă bani în diferite companii listate pe bursa de la București, ieri fiind raportat ca acționar cu un pachet de 5,56% din transportatorul național de electricitate Transelectrica, companie controlată de către statul român. Pachetul Dedeman în Transelectrica are o valoare de piață de aproximativ 25 mil. Euro.

Teraplast Bistrița împrumută 60 mil.Lei de la Banca Transilvania pentru finanțarea investițiilor companiei

Lasă un răspuns

Grupul industrial Teraplast Bistrița va accesa două credite de investiții în valoare totală de 60,4 mil.Lei ( 13,4 mil.Euro) de la Banca Transilvania, pe o perioadă de 7 ani, potrivit unei decizii a acționarilor companiei.

Banii vor fi folosiți pentru finanțarea unor investiții de maxim 72 mil.Lei, programate de companie pentru acest an.

Creditele vor fi garantate cu ipoteci asupra unor imobile, precum hală de fabricație țevi, profile PVC, depozit și teren. De asemenea, vor fi puse ipoteci mobiliare asupra activelor, bunurilor și echipamentelor finanțate prin creditul de investiții, precum și ipotecă reală mobiliară asupra încasărilor din contul curent al companiei.

La începutul lunii martie, grupul Teraplast a anunțat încheierea unui contract de vânzare-cumpărare a pachetului de 50% din acțiunile companiei Depaco SRL, al doilea jucător de pe piața de țiglă metalică locală.

Grupul Teraplast rulează o cifră de afaceri anuală de peste 400 de mil.Lei (88 mil. Euro). Din grup fac parte Teraplast (compania – mamă, listată pe bursa de la București), Politub (în care deține 50% din acțiuni), Plastsistem, Teraglass și Teraplast Group Republica Moldova.

Compania Teraplast, cea mai mare entitate a grupului, este în prezent cel mai mare procesator de PVC din România și unul dintre cei mai importanți producători români de materiale pentru piața construcțiilor și instalațiilor.

În prezent, compania activează în Parcul Industrial Teraplast, cu o suprafață de peste 20 de hectare, situat în extravilanul municipiului Bistrița.

Din anul 2008, compania este listată la Bursa de Valori București. Valoarea bursieră a Teraplast este de 310,4 mil.Lei (aprox.69 mil.Euro) la un preț de 0,55 Lei pe acțiune.

Începând cu data de 16 ianuarie 2017, Teraplast l-a numit pe Mircea Hotoleanu în funcția de director general. Tot în luna ianuarie a acestui an, Teraplast a anunțat că intenționează înființarea unei companii în Serbia. Scopul înființării companiei este dezvoltarea prezenței Teraplast pe piața din Serbia, ca parte a strategiei companiei de a crește valoarea exporturilor.

Principalul acționar al companiei Teraplast Bistrița este omul de afaceri Dorel Goia cu aproximativ 46,8%, fondul finlandez de investiții KJK Fund II SICAV cu 10%, NN Group NV fiind raportat cu o deținere de 7%, iar Emanoil Viciu cu 4,53%, conform ultimelor date făcute publice pe bursă.

Impact Developer & Contractor a scos la vânzare de astăzi ultimul pachet de acțiuni de 3 mil. euro

Lasă un răspuns

Dezvoltatorul imobiliar Impact Developer & Contractor a lansat astăzi a doua etapă din cadrul ofertei de vânzare aferente majorării de capital, în cadrul căreia intenționează să vândă acțiuni în valoare de 13,4 mil. lei (3 mil. euro). Prin majorarea de capital compania își propune să finanțeze proiectele din domeniul imobiliar.

În această etapă vor fi oferite spre vânzare un număr de 13,4 milioane acțiuni. Această etapă se va încheia în data de 29 iulie, în cadrul ei putând participa investitori calificați, precum și un număr maxim de 150 de persoane fizice sau juridice, ce vor fi selectați de către casa de brokeraj Swiss Capital, intermediarul ofertei. Prețul unei acțiuni este de 1,01 lei/acțiune.

In cadrul Etapei I compania a vândut 66,6 milioane acțiuni în valoare de 66,6 milioane lei (15 milioane euro), cu un preț de 1 leu/actiune.

La 30 iunie cel mai important acționar al companiei era Iaciu Gheorghe, acesta deținând 47,2 % din acțiunile companiei. Andrici Adrian deține 16,2 % din acțiunile companiei, iar Salink Ltd deține un procent de 10,1 % din acțiuni.

Acțiunile companiei Impact Developer & Contractor sunt listate pe bursă, cea mai recentă valoare a unei acțiuni fiind de 0,98 lei/acțiune. Capitalizarea bursieră are valoarea de 193,9 milioane lei (43,6 milioane euro).

Cifra de afaceri înregistrată de companie în primul trimestru al acestui an este de 3,2 milioane lei (710.826 euro), în perioada similară a anului precedent aceasta înregistrând o valoare aproape dublă. Pierderea înregistrată de companie este de 2,5 milioane lei (555.333 euro), valoare redusă la mai mult de jumătate față de pierderea înregistrată de companie în perioada similară a anului 2013.

BERD, raportat ca acționar cu 8,65% în Electrica. Instituția internațională devine oficial al doilea acționar ca mărime în companie după statul român

Lasă un răspuns

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a fost raportată astăzi pe bursa de la București cu un pachet de 8,65% din acțiunile Electrica, ca urmare a participării instituției internaționale de credit la oferta publică inițială a companiei derulate luna trecută.

BERD devine oficial al doilea acționar al companiei de furnizare și distribuție a energiei electrice, după statul român, care tocmai a renunțat la poziția de acționar majoritar în Electrica printr-o tranzacție care a marcat cea mai mare listare pe bursa de la București și în același timp cea mai mare privatizare derulată până acum pe piața de capital.

Creditorul internațional deține un număr de 29.944.090 de acțiuni în companie, în condițiile în care participația investitorilor persoane juridice a ajuns la 108.570.357 de acțiuni, ceea ce înseamnă o pondere de 31,38% în companie. Un alt investitor financiar de calibru în cadrul tranzacției este grupul financiar olandez ING, conform ultimelor informații disponibile. Acesta ar fi cumpărat acțiuni Electrica prin mai multe entități, grupul ING nefiind raportat până la această oră însă ca fiind un acționar semnificativ. Un alt pachet de 10,17% din Electrica este în mâinile Băncii Mellon din New York, depozitar al titlurilor companiei, în timp ce 9,66% din titluri au ajuns la investitorii persoane fizice de pe bursă.

Cei aproximativ 428 milioane de euro sumă netă atrasă de la investitori prin majorare de capital pe bursă vor fi folosiți pentru finanțarea programului de investiții în direcția modernizării infrastructurii de distribuție de electricitate.

Electrica este una dintre cele mai mari companii de pe piața de energie, cu un portofoliu format din circa 3,5 milioane de clienți. Piața distribuției și furnizării de energie ar putea să se reconfigureze în perioada următoare, dat fiind anunțul grupului italian de utilități Enel de la finele săptămânii trecute că intenționează să își scoată la vânzare afacerile din România.

Enel a intrat în piața locală în 2004, când a achiziționat pachetele majoritare a două filiale Electrica din totalul de opt. Ulterior, italienii au câștigat licitația pentru achiziția pachetului majoritar la încă o filială Electrica, astfel că acum asigură furnizarea și distribuția de energie electrică în Banat, Dobrogea și Muntenia Sud, care acoperă și alimentarea cu electricitate a Bucureștiului.

Pe piața distribuției și furnizării de energie, Electrica mai concurează cu compania cehă CEZ, care are în portofoliu clienții din Oltenia, respectiv cu grupul german E.ON, ce asigură distribuția și de gaze și de energie în Moldova.

BERD este cel mai mare investitor instituțional din România, având un portofoliu de investiții estimat la 6,7 miliarde de euro plasați în 360 de proiecte locale.

Un furnizor IKEA ia 2 milioane de euro de la ING Bank pentru finanțarea activității

Lasă un răspuns

Producătorul de articole de menaj IPEC Alba Iulia deschide o linie de credit în valoare de 2 milioane de euro la ING Bank pentru finanțarea activității companiei, potrivit unei decizii a acționarilor publicate în Monitorul Oficial.

Acționarii firmei IPEC SA au decis luna trecută contractarea finanțării în condițiile în care compania a derulat de-a lungul timpului mai multe proiecte de investiții de majorare a capacităților de producție. Firma a devenit din 1996 furnizor al concernului suedez IKEA din industria de mobilă, potrivit informațiilor publicate pe site-ul acesteia.

Ultimul proiect de investiții major al companiei a fost finalizat în luna mai și a vizat creșterea eficienței energetice pe segmentul producției ceramice. Valoarea proiectului a fost de 38,6 milioane de lei, din care 15,6 milioane de lei au constituit fonduri europene nerambursabile atrase de la Uniunea Europeană prin Programul Operațional Sectorial destinat creșterii competitivității economice.

IPEC SA este o afacere pornită în 1991 de familia Covaciu, care a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de peste 20 de milioane de euro și un profit net de 2,3 milioane de euro la un număr de 742 de angajați.

Producătorul de mopuri și mături Parplast ia 1,3 milioane de euro de la Banca Transilvania pentru investiții

Lasă un răspuns

Producătorul de mopuri Parplast din Sighetu Marmației contractează finanțări în valoare de 1,3 milioane de euro de la Banca Transilvania, cea mai mare parte a banilor urmând să fie folosiți pentru investiții.

Acționarii companiei au aprobat în luna aprilie luarea unui credit de investiții de până la un milion de euro, precum și a unei linii de credit de 300.000 de euro pentru acoperirea nevoilor curente. Împrumuturile urmează să fie luate în exercițiul financiar 2014 – 2015 de la Banca Transilvania și vor fi garantate cu bunuri mobile și imobile ale Parplast.

Parplast este o companie care produce obiecte din lemn pentru uz casnic și gospodăresc, mase plastice și corpuri din lem pentru perii, mopuri, pensule, bidinele și mături. Originile companiei încep în 1927, când la Sighetu Marmației (județul Maramureș) funcționa o fabrică în domeniul produselor din lemn.

Compania și-a dublat începând cu 2011 capacitățile de producție prin punerea în funcțiune a două linii noi de producție – o linie de injecție mase plastice și o linie automată de producție de mopuri din bumbac și mopuri sintetice, potrivit informațiilor publicate pe site-ul companiei.

Parplast Sighetu Marmației a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 2,3 milioane de lei (0,5 milioane de euro) și un profit net de circa 20.000 de lei (peste 4.000 de euro) la un număr de 26 de oameni.

Continental Hotels împrumută până la 10 milioane de euro pentru modernizarea lanțului de hoteluri

Lasă un răspuns

Continental Hotels, unul dintre cei mai mari operatori hotelieri locali, intenționează să împrumute credite de până la zece milioane de euro pentru renovarea și modernizarea lanțului de hoteluri.

Acționarii companiei sunt convocați pentru a discuta pe marginea acestei finanțări pe data de 7 august, potrivit convocatorului Adunării generale extraordinare publicate în Monitorul Oficial.

Omul de afaceri Radu Enache este unul dintre acționarii companiei hoteliere înființate în 1991, care numără în portofoliu hoteluri pe segmentul economic, de trei, patru și cinci stele. Potrivit datelor de prezentare de pe site-ul companiei, Continental Hotels are hoteluri în mai multe locații din țară precum București, Sibiu, Arad, Târgu Mureș, Oradea, Drobeta Turnu Severin, Porțile de Fier și Suceava.

Pe segmentul de cinci stele, compania operează cu hotelul Grand Hotel Continental din Capitală, pe segmentul de patru stele activează sub marca Continental Forum, în timp ce pe segmentul de trei stele, compania este prezentă atât cu unitățile Continental, cât și cu hotelurile Ibis, gestionat de către grupul francez Accor pe baza unui contract de management încheiat cu Continental Hotels. Pe segmentul hotelurilor ieftine, lanțul activează cu o unitate Hello Hotels, în București.

Compania este în plin proces investițional, rulând mai multe credite de investiții, mișcare ce a lăsat urme asupra bilanțurilor din ultimii ani, când a încheiat pe pierderi. Ultimele informații disponibile pe piață indică faptul că firma a împrumutat circa 37 de milioane de euro. Astfel, Continental Hotels a raportat pentru anul trecut o pierdere de 18,2 milioane de lei (4,1 milioane de euro) la o cifră de afaceri de 89,9 milioane de lei (20,3 milioane de euro), în creștere cu 15% față de anul anterior. Personalul firmei la finele lui decembrie 2013 era de 782 angajați.

Un client de cursă lungă pentru bancheri: Transelectrica are planuri de investiții de 1,2 miliarde de euro pentru următorii zece ani

Lasă un răspuns

Compania de stat Transelectrica, care deține monopolul transportului de electricitate în România, a anunțat aprobarea unui plan de investiții în valoare de 5,3 miliarde de lei (1,2 miliarde de euro) până în 2023.

Planul de dezvoltare al rețelei energetice de transport a fost aprobat de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), iar valoarea estimată ca necesar de investiții nu include și investițiile aferente racordării la rețea a noilor utilizatori, care vor trebui să suporte de către aceștia prin plata tarifului de racordare la rețea, precizează reprezentanții Transelectrica.

Pe lista proiectelor de investiții figurează creșterea capacității de interconexiune cu statele vecine – Bulgaria, Ungaria, Serbia, și dezvoltarea de proiecte noi cu Republica Moldova, construirea de linii și stații electrice noi pentru evacuarea energiei produse în Dobrogea către zonele de consum din nordul și vestul României. De asemenea, este vizată întregirea inelului de 400 kv din jurul țării, precum și înlocuirea infrastructurii vechi instalate în anii 1960 – 1970.

Pe lista potențialilor finanțatori ai companiei vor intra bănci comerciale, Uniunea Europeană prin intermediul programelor de finanțare nerambursabilă, investitorii de pe piața de capital sau băncile internaționale de dezvoltare.

”Compania va utiliza un mix adecvat și echilibrat pentru finanțarea investițiilor planificate, cu considerarea tuturor opțiunilor și instrumentelor oferite atât de piața financiară, cât și de programele de finanțare nerambursabilă operate de Uniunea Europeană”, afirmă oficialii Transelectrica.

Acționarii Transelectrica au aprobat deja un program multianual de finanțare prin emiterea de obligațiuni de 900 milioane lei (205,2 milioane euro). De asemenea, la 31 martie, soldul creditelor contractate pentru investiții era de 1,1 miliarde de lei (circa 250 milioane de euro).

Șefii companiei și-au stabilit ca obiective maximizarea atragerii de fonduri de europene pe proiectele eligibile de investiții, menținerea poziției financiare și a capacității de plată a creditelor care să permită menținerea sau îmbunătățirea ratingului de credit actual al companiei și scăderea costurilor de finanțare.

Ratingul Transelectrica acordat de agenția de evaluare financiară Moody ‘s este Ba2, cu perspectivă stabilă.

Compania are un istoric important pe piețele financiare, în condițiile în care a accesat constant împrumuturi de valoare mare pentru retehnologizare încă din primii ani după înființarea sa în 2000. De asemenea, Transelectrica a intrat în ultimii ani în atenția investitorilor de pe piața de capital, după listarea sa pe bursa de la București în 2006, operațiune urmată în 2012 de o ofertă public secundară de vânzare de acțiuni.

De asemenea, transportatorul de energie a raportat pentru primul trimestru venituri totale de 699 milioane de lei (155,2 milioane de euro) și un profit net de 136,5 milioane de lei (30,3 milioane de euro), în creștere cu circa 50%. Compania furnizează servicii de transport și tranzit de electricitate, respectiv este operatorul serviciilor de sistem la nivelul sistemului energetic național. Transelectrica operează o rețea formată din 8.759 kilometri de linii electrice aeriene, din care 425 kilometri sunt linii de interconexiune, 81 de stații electrice și 216 unități principale de transformare.

Capitalizarea bursieră a companiei este de 1,8 miliarde de lei (401 milioane de euro) la un preț de 24 lei pe acțiune. Acționarii Transelectrica sunt statul român prin Secretariatul General al Guvernului, cu 58,7 % din acțiuni, Fondul Proprietatea cu 13,5% din acțiuni, iar deținerile altor persoane juridice se ridică la 21,7%, printre acționarii semnificativi numărându-se și SIF Oltenia, cu 7,26%.

Câți bani au adus și câți au scos fondurile de investiții din companiile românești de la izbucnirea crizei

Lasă un răspuns

Aproape nouă din zece euro investiți de către fondurile de investiții au mers anul trecut în România în transporturi, energie și mediu, industria chimică și telecomunicații. Banii aduși în economia locală de fondurile de investiții, adică investiții de peste 70 milioane de euro la nivelul anului trecut, sunt de circa două ori mai mulți față de cei obținuți în același interval de timp de pe urma exit-urilor din companii, 42 milioane de euro, conform datelor Asociației Europene a Fondurilor de Investiții și Capital de Risc (EVCA).

Raportându-ne la perioada 2007- 2013, se observă un trend de ușoară revenire a fondurilor de investiții în ceea ce privește investițiile în companii locale. De asemenea, nivelul exit-urilor comparativ cu anii anteriori indică faptul că investitorii cu apetit de risc sunt interesați într-o doză importantă și de lichidarea investițiilor făcute aici.

Investitorii cu apetit de risc au ieșit în 2013 mai ales din afaceri din sectorul chimic și IT & electronice. Poza de ansamblu dată de cifrele de investiții, respectiv de exit, indică un trend care s-a inversat anul trecut față de 2012, când exit-urile au ajuns la o valoare de circa 120 milioane de euro, ceea ce înseamnă că vânzările de participații ale fondurilor de investiții au depășit de peste patru ori nivelul investițiilor.

Începând cu anul 2011 se observă o creștere a investițiilor, însă valoarea lor de anul trecut este de patru ori mai mică decât vârful atins în 2008, când a fost de circa 300 milioane de euro. Tendința exit-urilor este unul în creștere, menținându-și valori apropiate de cea a investițiilor, excepție fiind anul 2012 când se înregistrează un vârf de 120 milioane de euro.

Pe harta de exit a investitorilor, există o mutație dinspre zona serviciilor și bunurilor de larg consum spre sectorul industrial și cel de IT și electronice. Ultimele mișcări ale fondurilor de investiții indică tranzacții punctuale în câteva industrii, în condițiile în care unii dintre jucătorii deja prezenț caută activ variante de exit, cum este cazul Advent International care în ultimii ani a dus o politică de vânzare treptată a portofoliului său de companii locale.

În valori absolute, raportul EVCA arată că vânzările de participații locale ale fondurilor de investiții au reintrat pe o pantă descendentă anul trecut, lăsând mai mult spațiu însă tranzacțiilor de tip investiție/intrare în piață.

Capitalul investit în România în anul 2013 reprezintă o pondere de 0,049% raportată la Produsul Intern Brut (PIB), aproape dublu față de Bulgaria și peste nivelurile înregistrate în Ucraina și Grecia, dar la jumătate față de piețele din Europa Centrală și de Est precum Polonia și Cehia. Comparativ cu media anuală a perioadei 2007 – 2012, ponderea în PIB-ul României a fost la jumătate anul trecut.

Media europeană s-a situat în 2013 la o valoare de aproximativ 0,25% din PIB, de cinci ori mai mare decât în România.

Expunerea fondurilor de investiții a crescut atât ca valoare, de 2,5 ori față de nivelul de 27 mil. euro investiții în 2012, cât și în ceea ce privește numărul de sectoare, de la șapte în 2012 la zece anul trecut, arată datele EVCA.

Cei mai mulți bani în Europa centrală și de est, inclusiv România vin de la entitățile guvernamentale, cu un procent de 54,6% comparativ cu restul Europei, unde resursele financiare sunt alimentate mai ales de companiile de asigurări și fondurile de pensii.

Dacă la nivel european, fondurile de investiții au investit bani în 5.000 de companii, din care doar zece au fost companii din România. În ceea ce privește exit-urile, fondurile au ieșit din patru companii locale.
Pe sectoare, cele mai multe investiții angajate de fondurile de investiții și cu capital de risc în Europa au mers către produse industriale, cu un procent de 14,1%,apoi către bunuri de larg de consum și știință, menținându-se la un procent de 13%.

În topul sectoarelor care au atras fondurile de investiții, pe lângă transporturi, industrie chimică, energie și mediu, respectiv telecomunicații au mers bani și către IT, electronice, agricultură, servicii de consum, construcții, servicii industriale și bunuri de larg consum.

Din punct de vedere al tendințelor, valorile înregistrate în 2011 se apropie cel mai mult de performanța de anul trecut, în condițiile în care datele arată că valoarea investițiilor s-a ridicat la circa 65 milioane de euro, iar numărul de sectoare care a atras bani de la fondurile de investiții s-a ridicat la nouă comparativ cu zece în 2013. Atunci, interesul acestor investitori se concentra predilect către serviciile financiare, bunuri de larg consum și servicii de consum. La nivel de exit-uri, fondurile de investiții au vândut participații în companii locale în valoare de 30 de milioane de euro în 2011.

Pe piața locală, activează mai multe fonduri de investiții de talie regională precum Enterprise Investors, Axxess Capital, Abris Capital, Resource Partners sau Oresa Ventures.

În prima parte a anului, fondurile de investiții au fost printre cei mai activi jucători ai pieței de fuziuni și achiziții.

Syscom 18 împrumută 15 milioane de lei de la Banca Transilvania pentru finanțarea activității și investiții

Lasă un răspuns

Acționarii Syscom 18, companie cu activități în domeniul echipamentelor industriale, vor discuta pe 30 iulie asupra garanțiilor ce vor fi aduse pentru contractarea a două credite de la Banca Transilvania.

Unul dintre credite este în valoare de 13 milioane lei (2,9 milioane euro) și este acordat pentru o perioadă de 12 luni. Creditul este acordat pentru susținerea activității de exploatare. Celălalt credit este în valoare de 500.000 euro, fiind acordat pentru investiții, acesta este acordat până în august 2017, potrivit convocării publicate în Monitorul Oficial.

Garanțiile aduse de către companie sunt ipotecă imobiliară asupra imobiliului situat în Calea Plevnei din București și suprafața de teren aferentă de peste un hectar.

Înființată în 1991, compania a raportat pentru 2013 o cifră de afaceri 44 milioane lei (9,6 milioane euro), în scădere cu 20% față de anul 2012. Profitul net este de 309.244 (69.980 euro), fiind cu 81,4 % mai mare decât valoarea înregistrată în anul precedent. Syscom 18 avea la finele anului trecut un personal format din 113 angajați, conform ultimului său bilanț.