„Daca vorbim de piata de capital, in general,  piata de capital europeana este subdimensionata, nu doar in Romania. Europa nu a fost incurajata foarte tare. Toti banii care se invart in piata asta – in piata bursiera, in piata de obligatiuni, equity nu sunt altceva decat credite bancare inca nerambursate ca sa ne fie clar de unde vin banii. Toti banii din piata nu reprezinta altceva in esenta decat creditele altcuiva inca nerambursate. Daca maine s-ar rambursa toate creditele, s-ar inchide toate datoriile fata de oricine, nimeni nu ar mai avea nimic de impartit cu nimeni si atunci banii nu ar mai exista pentru ca nu mai ai de ce.”, a declarat Florin Ilie, Deputy CEO & Head of Wholesale Banking la ING Bank Romania, in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2024, eveniment organizat pe 25 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea pietelor de capital.

„Cand vorbim despre investitii la bursa, asta nu inseamna ca nu tine de creditul bancar, ci depinde ce drept de proprietate ai asupra banului. Daca esti pe partea celui care are de dat bani inapoi sau pe partea celui care a castigat deja banii prin munca. De regula, unul are credit pentru ca nu a muncit pentru ce a primit, altul a muncit si a primit salariu sau profitul de la firma. Asta inseamna ce bani avem pe piata. Ca pe urma, banii respectivi ii tii in obligatiuni creditand statul sau companiile sau ii pui ca si capital social la ceva este alta discutie, dar cantitatea de bani din piata care este disponibila pentru aceste decizii de investire depinde total de cat credit bancar se da in economie.”, a punctat bancherul ING.

„Cantitatea de bani fluctueaza in functie de cati bani se nasc si mor prin creditare sau rambursare de credit. Daca ai o cantitate prea mica de bani, totul este subdimensionat, si obligatiunile, si actiunile. In Romania, intermedierea bancara – cat credit se da in economie – este prea mica, vorbim de o dimensiune de 2 – 3 ori mai mica raportata la PIB decat tarile cele mai pitifelnice din Europa. De ce este asa? Din cauza de contabilizare, o parte din banii din Romania nu sunt tipariti in Romania pentru ca suntem dominati de multinationale, pentru ca companiile noastre locale sunt subcontractorii marilor multinationale si atunci fiecare isi ia credit cateodata la mana a doua pentru ca este mai ieftin. In loc sa te duci sa iti iei credit la prima mana si sa primesti o dobanda pe riscul tau, cateodata te duci la mana a doua si primesti credit prin intermediarul furnizor care este mai mare decat tine si care are acces la un credit mai ieftin eventual. Asta inseamna creditul – furnizor pentru ca in final banii tot de la banci vin, numai ca vine la mana a doua.”, a precizat Florin Ilie.

„Cateodata, jumatate din asta nu se vede in Romania, ci se vede prin alta parte unde s-a luat creditul la mana intai si apoi prin furnizor a ajuns si la compania romaneasca, mai mica de pe lantul trofic care astfel se finanteaza si ea la mana a doua la un credit eventual mai ieftin decat daca l-ar lua direct din piata. Din cauza asta este si greu sa te finantezi direct pe piata, inclusiv prin actiuni pentru ca de multe ori este mai scump. Piata de capital se dezvolta cu eforturi laudabile din partea Bursei de Valori Bucuresti. Este un upgrade major acolo in ultimii ani in felul in care este gestionata si promovata piata de capital romaneasca.”, sustine bancherul ING Bank.

„La ora asta, piata este sub presiune, nu presiune incat ar trebui sa ne preocupam, dar in sensul ca peste tot presiunea randamentelor si a inflatiei se vede. Pe termen scurt, investitorii principali in obligatiuni, corporatiste sau de stat, sunt fonduri de investitii locale, fondurile de pensii in principal, care au inflow-uri. La randamente pe termen scurt, sunt trezoreriile bancilor, care isi plaseaza excedentul de lichiditate. Pe termen mediu si pe termen lung, pe curba randamentelor sunt fondurile de pensii, in principal locale. Fondurile straine de investitii sunt investiti aici, au venit masiv in ultimul timp, anul acesta mai degraba sunt neutri. Vin in continuare, dar mult mai putin. Nici nu vand, dar cred ca principalul risc acolo este stabilitatea cursului de schimb, care nu este sub risc la ora asta, doar o volatilitate mai mare a cursului de schimb i-ar face pe straini sa reconsidere portofoliul de expuneri pe Romania. Nu vedem riscuri imediate sau previzibile la cursul de schimb, deci cu alte cuvinte e mai degraba stabil si de aceea si randamentele probabil ca vor ramane relativ stabile.”, estimeaza Florin Ilie.

„M-as uita cu atentie la ce se intampla in SUA si riscul major este protectionismul comercial, care va afecta si obligatiuni, daca politic se va merge pe ideea de protectionism. Iar la ora asta, dupa cum arata lucrurile, este un risc destul de mare in viitor pe un an, doi, trei ani cu impact semnificativ pe orice.”, semnaleaza bancherul ING Bank.

„Daca vorbim despre ce se intampla (pe partea administrarii datoriei publice a Romaniei – n.r.) vedem si anul acesta un interes al investitorilor straini pe piata romaneasca a obligatiunilor de stat un pic sub ce ne-am obisnuit anul trecut, cand interesul a fost major mai ales in prima parte a anului. In continuare nevoile de finantare ale statului in crestere plus contextul international de dobanzi si inflatie si deficitele Romaniei, si cel bugetar si cel de cont curent, fac sa existe un pic de expectativa acolo si sa vedem o cerere practic satisfacatoare pentru titluri de stat, dar nu o suprasubscriere la nivelul anilor trecuti. Aici as zice ca e un punct de atentie pentru ca daca te uiti suntem foarte corelati cu piata din SUA.  Acum este un moment in care corelarea este mai mare decat de obicei. Si acolo m-as uita cu mare atentie oricine as fi in piata.”, a punctat Florin Ilie.

„In SUA la ora asta, ai o politica monetara stransa cu dobanzi mari si o politica fiscala laxa cu deficite mari, cu cheltuieli semnificative de stimulare a economiei de cativa ani buni. O asa combinatie conduce practic la retragerea dolarilor catre SUA pentru ca ai de platit dobanzi mari si pentru ca ai de finantat un deficit mare, in conditiile astea, lucrurile trebuie tratate cu atentie pentru pietele celelalte”, a adaugat reprezentantul ING Bank Romania.

Cum a gestionat ING Bank ca intermediar in emisiunile de obligatiuni?

„La fonduri mobilizate, anul trecut a fost varful istoric, am facut 1 mld. Euro la fonduri mobilizate pe ESG, pe green si sustenabil, dintre care cam jumatate au fost bond si jumatate au fost credite, o parte din ele tinandu-le pe bilantul nostru. Acum, anul acesta pana acum cum este sub anul trecut. Inca piata nu s-a mobilizat la nivelul anului trecut din varii motive. In continuare, partea de logistica din real estate este cea mai activa si de viitor”, este de parere Florin Ilie. 

„Daca ne uitam la ce s-a intamplat anul trecut, partea de energie si partea de retail au fost extrem de active pe segmentul corporatiilor mari (…) Daca este sa interpretez mai larg si nu doar la partea de obligatiuni, ci la tot ce este finantabil prin astfel de actiuni pe piata, inclusiv acquisition finance, leverage finance, aici anul acesta exista un pic de expectativa in piata, deloc surprinzator dat fiind contextul de dobanzi, respectiv contextul international. Mai degraba, vedem efervescenta in agregarea pe piata a companiilor prin acquisition finance, prin fonduri prin investitii a jucatorilor de dimensiuni medii si mici in domeniul tehnologiei si in domeniul sanatatii. Vorbim de o maturizare a acestor sectoare, o agregare a lor pentru a fi aduse la o masa critica in piata. Deci, vedem un proces de maturizare la baza, nu vorbim inca de segmentul companiilor mari.”, a mai spus Florin Ilie, Deputy CEO ING Bank Romania & Head of Wholesale Banking NG Bank Romania, in cadrul panelului Obligatiuni al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2024 sunt Mazars, BCR, Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Globalworth si Vetimex Capital sunt Suporting Partners ai evenimentului.

Citeste aici toata seria MIRSANU IPO CHALLENGE 2024

MIRSANU IPO CHALLENGE 2024: Ce aduce si ce tine inca departe companiile antreprenoriale de pietele de capital. „Nu vad de ce Dedeman, compania care produce Borsec sau Cristim nu ar fi pe piata de capital”. Companii din industrie, energie si agribusiness, cu apetit de IPO pe bursa de la Bucuresti. Ce planuri de finantare au companiile si statul roman pe pietele de capital si cum se misca portofoliile investitorilor institutionali

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Toate listarile din ultimii 14 ani de pe bursa au totalizat peste 3,3 mld. Euro, am avut peste 50 de listari din 2010 pana acum, din care 15 au fost pe piata reglementata. Semnale de potentiale IPO-uri la companii, mai mult dinspre antreprenori si mai putin dinspre fonduri de investitii care cauta un exit pe bursa

Bogdan Chetreanu, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF): Exista interes foarte mare al companiilor din Republica Moldova sa se listeze la Bucuresti. Pe langa IPO-ul Premier Energy si maib, asteptam in 2024 inca o companie privata din Romania sa se listeze. Vor mai fi listari si din partea statului, avand in vedere obligativitatea din PNRR de a lista cel putin 3 companii

Bogdan Zinca, Ministerul de Finante: Urmatoarea emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale in functie de alocare va fi in 2025. Exista doua variante de dezvoltare a acestui program, adica putem sa largim cadrul si sa acoperim cheltuieli sociale ale statului la ministere precum Sanatatea sau Educatia, fie emitem pe alte piete, iar urmatoarea piata naturala ar fi cea locala

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Desi anul fiscal se incheie in iunie, portofoliul IFC in Romania a ajuns astazi la 2,055 mld. USD, din care 515 mil. USD sunt fonduri proprii si am mobilizat aproape 1,6 mld. USD, ajungand la o rata de mobilizare de 3 dolari la fiecare un dolar acordat sub forma de datorie. „Principala sursa de finantare pentru companii nu sunt bancile, ci creditul furnizor”

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Interesul nostru pe zona de obligatiuni corporative va fi orientat din ce in ce mai mult catre emitenti cu un rating bun de sustenabilitate, unde poate putem face un pic de rabat in ceea ce priveste lichiditatea. As vrea sa trag un semnal de atentie privind finantarea statului direct de la populatie, care e un pas de dezintermediere financiara si asta poate sa insemne ca avem mai putini bani care se duc catre economia reala

Florin Ilie, ING Bank: Toti banii care se invart in piata asta – in piata bursiera, in piata de obligatiuni, de equity nu sunt altceva decat credite bancare inca nerambursate

Cosmina Plaveti, BCR: Vedem potentiale IPO-uri la companii din industrie, agribusiness si energie. Avem un portofoliu de obligatiuni de 8,7 mld. RON, din care 55% sunt titluri verzi. Am iesit cu prima emisiune internationala de obligatiuni verzi pentru ca pentru volume mari mergi pe pietele externe, unde sunt si fonduri ESG specializate, iar plaja de investitori este mai larga

Razvan Butucaru, Mazars: La tranzactiile mari, gasesti mai usor investitori care sa investeasca impreuna 1 mld. Euro decat unul singur care sa investeasca aceeasi suma. Din acest motiv, logic ar fi ca piata de capital sa fie mai atractiva si sa poti sa ridici astfel de bani mai usor decat in piata de M&A

Bogdan Chirita, Value4Capital: IPO-ul MedLife este un studiu de caz destul de reusit despre cum poti sa faci un exit pe bursa. Nu am vrut sa mergem pe piata publica, am explorat inainte de IPO o tranzactie privata. Constrangerile unui fond de private equity, care are o perioada de investitie, de crestere a companiei si de exit, ne-au facut sa iesim probabil un pic mai devreme decat ne-am fi dorit

Sorin Petre, PwC: Pe piata de capital, multiplii de evaluare ai companiilor sunt cat de cat mai stabili, deci ar fi o investitie cu un randament mai constant decat pe piata de M&A. Cum difera topul IPO-urilor companiilor antreprenoriale de topul multiplilor PER obtinuti la listarea la BVB

Jan Pricop, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Fondurile de obligatiuni si cu venit fix au pierdut ca pondere in portofoliile fondurilor de investitii de la peste 66% in 2020 la circa 47% acum. Sunt pe trend investitiile in actiuni si cred ca aceasta dinamica se va pastra inca o perioada

Eugeniu Baltag, Purcari: Prin parteneriatul dintre fondatorul companiei, IFC si fondul de investitii Horizon Capital s-a ajuns la o formula de mijloc si am prins valul IPO in 2018. Dupa listare, ne-am finantat tranzactiile M&A din propriul cash si credit bancar, dar vom folosi pe termen mediu oportunitatile de pe piata de capital pentru a emite actiuni suplimentare si a finanta tranzactii

Laurentiu Stan, exit planning advisor: Antreprenorii la inceput de drum se finanteaza din fonduri proprii, iar dupa ce incep sa creasca au nevoie de finantare de datorie. Ei sunt obisnuiti cu banca si au o preconceptie ca le va fi foarte dificil sa ajunga pe piata de capital, ca sunt prea mici pentru listare pe bursa si emisiuni de obligatiuni