“Nu stiu daca am mai intalnit un context atat de complex si de complicat, cu foarte multe transformari, cu foarte multe presiuni care vin din zona geopolitica, comerciala si, bineinteles, sociala, fapt care face ca in zona de business, fiecare economie, fiecare companie sa fie intr-o stare permanenta de alerta”, a declarat Alin Negrescu, Tax Partner &  Head of Indirect Tax la firma de consultanta si audit in cadrul KPMG Romania, la MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025, eveniment online organizat pe 2 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Este un intreg amalgam de masuri si presiuni care vin din partea SUA. Fie ca ne referim la presiunile de natura geopolitica, vedem o repozitionare a SUA sub administratia Trump in ceea ce priveste relatia cu China, relatia cu UE.Este cu certitudine o negociere, un proces extrem de dur si de complicat pe care administratia SUA l-a initiat si daca vorbim de Europa vedem cat sunt de dure si de complicate sunt aceste negocieri. Avem acest 15% tarife vamale care sunt la nivel declarativ agreate, dar ele nu au intrat inca in piata. Vedem ce mai urmeaza”, a spus consultantul KPMG.

“Toate chestiunile astea ne afecteaza. Toate aceste chestiuni au un impact foarte mare pe ceea ce inseamna presiune asupra pietelor. Vedem o volatilitate foarte mare asupra pietelor ca vorbim de energie, ca vorbim de alte zone. Este o volatilitate si o incertitudine destul de mare. Vedem o presiune foarte mare pe lanturile comerciale, fluxurile de aprovizionare, o reasezare, o fragmentare foarte mare a acestor fluxuri. Si aici, daca ne gandim la Romania, sunt foarte multe provocari, dar noi cred ca avem foarte multe oportunitati pe care daca stim sa jucam inteligent, le putem fructifica cu foarte mare succes.”, a punctat Alin Negrescu.

Potrivit acestuia, se simte o prudenta din partea investitorilor dinafara tarii, care nu este legata de ceea ce se intampla la nivel local, ci este conectata mai degrabă cu tendintele inregistrate la nivel regional si global.

Astfel, sunt ingrijorari din partea investitorilor din industria de prelucrare cum este cazul industriei textile cu companii care au inchis sau si-au revizuit planurile de investitii

Pe de alta parte, sunt asteptate sa vina investitii in sectoare precum sectorul de aparare, energie verde, logistica, transporturi pe fondul unor repozitionari din Asia catre Europa.

“Vedem o preocupare din ce in ce mai mare si nu doar a Romaniei, a foarte multor economii, a foarte multor state in ceea ce priveste independenta energetica. Romania are mari oportunitati. Am vazut in ultimii ani o dinamica foarte buna in ceea ce priveste tranzitia catre energia verde, foarte multe proiecte pe zona de energie verde. Vedem ce se intampla cu proiectul Neptun Deep. Sunt foarte multe oportunitati si Romania are nu numai o pozitionare, dar si o oportunitate foarte mare de a atrage aceste investitii”, este de parere consultantul KPMG.

“Exista un interes foarte mare chiar daca poate dinamica investitiilor in acest segment nu a fost una cel putin in ultima vreme foarte sustinuta sau am vazut o stagnare, dar interesul exista. Discutiile pe care le avem cu diferite companii care se uita catre Romania ne dovedeste acest lucru. Avem si zona de defense (industria de aparare, n.r.). Vedem toate discutiile care au loc pe tot ceea ce inseamna conflictul pe care il avem in Ucraina – agresiunea Rusiei asupra Ucrainei si tot contextul de suport care se creeaza in zona Ucrainei”, a adaugat acesta.

“Sunt foarte multe discutii pe care si noi ca si companie de consultanta le avem atat cu autoritatile din Romania, Comisia Europeana, dar si investitori care se uita la Romania ca la o piata nu doar de desfacere, de vanzare a unor produse de <<defence>> (industria de aparare, n.r.), dar si ca o piata pentru productia acestor echipamente, munitie”, sustine Alin Negrescu.

“Este o oportunitate extraordinara si trebuie sa prindem acest tren. Pe langa investitiile in infrastructura, investiitile in zona de defense in perioada urmatoare vor fi un tren pe care suntem obligati sa il prindem. Stim foarte bine de acest proiect SAFE. Sunt foarte multe fonduri care vin pe zona asta”, afirma consultantul KPMG

 

Ce impact au noile masuri fiscale anuntate asupra sectoarelor din economie

“In primul rand, cand vorbim de majorarea ratei de TVA ne ducem cu impactul direct pe ceea ce inseamna zona de consum, deci tot ce inseamna parte de retail, productie de bunuri de larg consum. Toata zona aceasta este direct impactata de aceasta majorare. Si nu doar majorarea de TVA, ci toata reasezarea cotelor de TVA. Se vede, se simte deja un impact in zona de imobiliare, in special pe zona de rezidential. Dupa aceea, cred ca pe zona a ceea ce inseamna partea de utilitati, avem si acolo un impact semnificativ, care este cauzat, pe de o parte de masurile fiscale, dar si de masurile care tin de partea sociala, de suport pe care statul il acorda pe partea de preturi la energie”, a subliniat Alin Negrescu.

“Cresterea de TVA si sa nu uitam de cresterile de accize care s-au dus in combustibili si care se reflecta dupa aceea in lant pe absolut orice domeniu pentru ca avem un efect de propagare si eu, sincer, sper ca aceste masuri de crestere a fiscalitatii sa se diminueze sau sa se stabilizeze cumva pentru ca din punctul meu de vedere marea problema a Romaniei este in zona de cheltuieli bugetare si de colectare. Trebuie sa ne axam pe masuri de imbunatatire a colectarii, trebuie sa ne concentram, din punctul meu de vedere, in prima parte a anului viitor pe masuri de relansare a motorului economiei pentru ca avem nevoie de asa ceva”, a precizat consultantul KPMG.

„Avem nevoie de o absorbtie extraordinar de buna pe ceea ce inseamna fonduri europene, sa investim foarte tare in infrastructura pentru ca, fara aceste lucruri, toate aceste masuri fiscale, nu cred ca vor da rezultatul scontat si anume acela de reducere a deficitului bugetar. Am vazut acum tinta declarata de catre premier care este acum undeva la 8,4%. Din punctul meu de vedere, e foarte dificil sa il tinem (deficitul, n.r.) sub 9% la finalul anului”, a adaugat acesta.

 

Care este impactul tendintelor internationale si locale in sectorul componentelor auto si al pietelor industriale

“Sectorul automotive (componente auto), pe langa faptul ca este un sector extrem de important pentru economia romaneasca, este peste 10% din PIB, care este conectat la ceea ce inseamna exporturi pentru ca in jur de 85% – 90% din ceea ce se produce in Romania se exporta fie ca vorbim despre exporturi inafara UE, fie ca vorbim de livrari catre UE”, a semnalat Alin Negrescu, Alin Negrescu, Head of Automotive & Industrial Markets in cadrul KPMG Romania.

“El trece prin aceste zbateri, nu este strain de ceea ce se intampla la nivel global. Pentru ca tot ceea ce vorbeam cu razboaiele comerciale, cu ceea ce se intampla pe zona de repozitionare geopolitica in economia globala au un impact indirect si asupra sectorului romanesc si in special asupra sectorului automotive. El este conectat direct la ceea ce inseamna economia si fluxurile globale si automat avem niste presiuni foarte mari. A scazut foarte mult cererea, avem această presiune care vine din zona de tranzitie catre economia verde, catre partea de electrificare si toata zona aceasta, poate nu a fost foarte bine administrata la nivel de UE daca ne uitam la ceea ce se intampla cu competitivitatea, concurenta cu piata chineza si la ceea ce se intampla cu producatorii de automobile din China”, a adaugat acesta.

“Sunt presiuni foarte mari si probabil ca in perioada urmatoare ne vom astepta si la restructurari in ceea ce priveste personalul si la restructurari in ceea ce priveste business-ul acestor companii. Vedem deja in zona automotive in Romania in randul marilor companii anumite reorganizari, anumite vanzari, anumite splitari de companii. Probabil ca o sa urmeze si in perioada imediat urmatoare pana cand vom avea o anumita stabilizare pentru ca noi depindem de ceea ce se intampla la nivel global”, a mentionat consultantul KPMG.

Potrivit acestuia, Romania este un pion important in ceea ce priveste sectorul auto in Europa.

“Suntem in top 5 – 6 economii cu industrie automotive extrem de dezvoltata si avem si doi mari producatori de automobile in Romania”, afirma Alin Negrescu.

“Deci cu siguranta vom avea in perioada urmatoare cateva zbateri pe acest sector, inclusiv pe sectorul industrial, de industrial markets (piete industriale) cred ca lucrurile vor fi destul de tulburi in perioada urmatoare. Acest lucru vine alimentat cumva si de ceea ce se intampla la nivelul economiei locale, si ma refer aici la masurile fiscale. Vedem o presiune care vine din zona asta de fiscalitate, care sper ca se vor incheia, se vor stabiliza, nu vom mai avea niste cresteri de taxe in perioada urmatoare pentru ca toate aceste schimbari pun o presiune foarte mare pe sectorul de business in general, nu doar pe automotive”, a punctat reprezentantul KPMG Romania.

“Inflatia care se pare ca va ajunge undeva in jur de 10% la finalul anului, dupa cum am vazut niste estimari ale Bancii Nationale in zona aceasta, va avea si ea un impact semnificativ.”, a adaugat el.

 

Tintele de conformare ale companiilor la politicile ESG pentru 2026: Taxa pe carbon si regulamentul de defrisari

“ESG-ul devine din ce in ce mai important si chiar daca global si regional la nivelul UE asistam la o oarecare reducere a ritmului de implementare pe zona asta de transparentizare si raportare, sustenabilitatea devine limbajul comun al economiei si pana la urma este esentiala pentru sustenabilitatea unei afaceri”, este de parere Alin Negrescu.

“Pentru anul viitor avem tinte in ceea ce priveste CBAM-ul (Mecanismul de Ajustare la Frontiera pentru Carbon, asa – numita taxa pe carbon – n.r.) si regulamentul in ceea ce priveste defrisarile care este acum intr-o discutie legata de termen. Se incearca, este o presiune destul de mare la nivelul Comisiei Europene de a se amana termenul de implementare care este prevazut pentru anul viitor. Si această presiune vine pe de o parte din nevoia de a acorda mai mult timp companiilor de a se pregati pentru acest tip de raportare si, pe de alta parte, vine si din ceea ce se intampla la nivel global si cu competitivitatea sau nevoia de a ramane competitivi in fata pietelor externe Uniunii Europene”, a precizat consultantul KPMG.

“Pe CBAM, lucrurile merg in continuare. Incepand de la anul, vom intra intr-o obligativitate, deci suntem intr-o perioada de tranzitie continua in ceea ce priveste aceste raportari. Dar ce pot sa spun este ca se simte cel putin la nivelul companiilor multinationale se simte o presiune din ce in ce mai mare care vine de la grup catre local cu privire la conformarea la toate aceste standarde pentru ca pana la urma vorbim de o anumita amprenta pe care companiile trebuie sa si-o impuna in ceea ce priveste aceste raportari de sustenabilitate cu impact in absolut toate domeniile. Vorbim de accesul la finantare – in ziua de astazi orice finantare care se discuta pune din ce in ce mai mult accent pe partea de sustenabilitate si ESG, pe aceasta parte a raportarii companiilor”, a mai spus Alin Negrescu, Tax Partner &  Head of Indirect Tax al KPMG Romania, in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Supporting Partners ai MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025 sunt Sancons Capital & Investment si Vetimex Capital.

 

 

 

 

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025

 

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025: “Cu cat este mai mare finantatorul tau cu atat este mai concentrat catre acordarea de finantare sustenabila”. Anul 2026 vine pentru companii cu tinte de conformare pe taxa de carbon si pe regulamentul de defrisari. Ministerul Finantelor pregateste pentru octombrie – noiembrie o noua emisiune de obligatiuni Samurai la care asteapta o participare mai mare a investitorilor fata de tranzactia din 2024. Valul de presiuni generat la nivel international si local loveste in sectorul componentelor auto, retail, bunuri de larg consum, utilitati sau sectorul rezidential

 

Marius Cara, European Investment Bank Group: Ne uitam la cateva tranzactii de project finance in Romania. Cautam sa co-investim alaturi de alte institutii financiare internationale pentru ca noi nu putem sa investim mai mult de jumatate din valoarea unui proiect. EIB a intrat actionar cu o investitie de capital de 30 mil. Euro in proiectul eolian Pestera 2 de peste 500 mil. Euro al investitorului financiar Copenhagen Infrastructure Partners

 

Cristian Nacu, IFC: Ne uitam la tranzactii prin care sa luam direct participatii equity sau quasi equity in companii, unde putem prelua pana la maxim 20% din actiuni. Am facut deja finantari de circa 500 mil. USD si abia a trecut primul trimestru din noul an financiar, deci ne asteptam sa depasim si in acest an 2 mld. USD fonduri proprii si fonduri atrase. “Vrem sa sprijinim anumite companii de stat sa acceseze finantari comerciale de la IFC”

 

Diana Popescu, Ministerul Finantelor: In octombrie – noiembrie, vom avea noua emisiune de titluri Samurai pe piata japoneza, la care asteptam ca participarea investitorilor sa fie din ce in ce mai mare. Este posibil ca noua emisiune Samurai sa depaseasca emisiunea inaugurala de 200 mil. Euro de anul trecut, vom vedea care este feedback-ul investitorilor. La emisiunile de titluri Fidelis, daca se pastreaza interesul investitorilor pentru transele mai lungi, vom testa piata cu maturitati mai mari

 

Liviu Dobre, Agricover: Mai bine de 1,5 mld. RON din finantarile pe care le atragem vin de la institutii financiare internationale precum EBRD, IFC sau BSTDB. Piata de capital este o oportunitate pentru noi chiar si la nivel de emisiune de obligatiuni, insa asteptam momentul potrivit pentru ca astazi costurile de finantare de pe piata de capital romaneasca sunt prea ridicate pentru a putea oferi ceva competitiv catre clientii nostri. Revine Agricover cu IPO pe bursa? “Nu vedem nimic in plan apropiat. Vrem sa ne concentram pe crestere”

 

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Din pachetul de finantare bancara de circa 150 mil. Euro contractat pentru Pehart, circa 125 mil. Euro reprezinta finantare sustenabila. Intregul nostru portofoliu din Romania, care mai include proiecte de energie regenerabila si paduri, este verde sau legat de sustenabilitate. Cea mai mare parte a fondului nostru de energie regenerabila este concentrat in Romania, unde avem 357 MW dintr-un portofoliu de 390 MW, iar investitiile totale depasesc 250 mil. Euro din care o mare parte va fi finantata prin debt

 

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Obligatiunile sustenabile si in format verde au o pondere intre 10% si 20% intr-un fond de obligatiuni in Euro pe care il administram, dar, probabil, ca aceasta pondere va creste. Emisiunile corporative de valori mai mici sunt mai putin preferate chiar daca sunt sustenabile. Vedem un interes al clientilor catre diversificare, inclusiv diversificare internationala, in portofoliile administrate, unde expunerea pe instrumente cu venit fix a scazut in ultimii ani de la 80% catre 60%

 

Richard Wilkinson, CTP: Circa 7 mld. Euro, adica aproape 80% din toata baza noastra de finantare la nivel de grup, inseamna finantare verde sau cu un link ESG. Evaluarile de active din Romania vor continua sa creasca pe termen lung. “Oamenii inteleg ca diferenta de randament intre un activ din Romania si unul din Germania este prea mare, iar riscurile de lichiditate din Romania sunt exagerate”

 

Lacramioara Diaconu – Pintea, OX2: Pregatim vanzarea unui proiect de 300 MW in 2026, care va fi cu adevarat o tranzactie mare. Si suntem acum la momentul ofertelor neangajante pentru vanzarea unui proiect de 77 MW. Cele doua proiecte pot fi vandute impreuna sau vor fi doua tranzactii separate in functie de interesul investitorilor. Cum arata “bucataria” in care investitorul suedez in energie verde si-a pregatit vanzarea unui proiect de 99 MW pentru un pret de 200 mil. Euro si care ar putea zgudui anul viitor piata de M&A din Romania cu tranzactii de circa 3 ori mai mari

 

Alin Negrescu, KPMG Romania: Tendintele internationale si locale au impact negativ in sectoare precum componente auto, industria de prelucrare, retail sau sectorul rezidential. Vom vedea investitori noi si investitii in sectorul de aparare, energie verde, logistica si transporturi. Anul 2026 vine cu tinte de conformare ESG pentru companii precum CBAM si regulamentul de defrisari