Arhive etichete: IFI

mds 2025 main

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025: Vine anul efectelor colaterale, iar investitorii din private equity vad vremuri grele pe piata de M&A. “Bursa de la Bucuresti poate duce cel putin 5 IPO-uri de talia Cris-Tim in fiecare an”. Statul roman reduce tinta la un volum de euroobligatiuni de circa 10 mld. Euro pentru 2026 fata de 16 mld. Euro in 2025. Bancile au dat imprumuturi sindicalizate in ultimii 2 ani de circa 9 mld. Euro, din care jumatate au fost finantari noi. Regina Maria nu exclude achizitia unui concurent direct dupa trecerea sub controlul fondurilor globale de investitii CVC si Hellman & Friedman

Volumele de emisiuni de obligatiuni corporate de pe piata locala de capital si imprumuturile sindicalizate acordate de catre banci companiilor din Romania au ajuns la cote – record in 2025, potrivit concluziilor MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025, a opta editie anuala a evenimentului organizat pe 4 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital si real estate din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.

Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Partenerilor de eveniment Banca Transilvania, Cris-Tim Family Holding, Stratulat Albulescu, Forvis Mazars Romania, ONV LAW, APLus Advisory si Sancons Capital & Investment, respectiv al unor Supporting Partners precum Okcredit si B2 Impact.

“Varful” atins de tranzactiile de contractare de finantare de datorii (debt) este confirmat inclusiv de catre EBRD – unul dintre finantatorii institutionali internationali majori ai economiei Romaniei, care a ajuns in acest an la un portofoliu total local – record de circa 900 mil. Euro si se apropie de borna de 1 mld. Euro, in care componenta de investitii de capital (equity) se situeaza sub media de 20% inregistrata la nivelul intregii institutii financiare internationale, potrivit Ramonei Dragomir, Principal Banker in cadrul EBRD.

Pe langa recordurile pozitive, inclusiv tranzactia M&A de vanzare a Regina Maria de catre investitorul regional de private equity MidEuropa catre fondurile globale de investitii CVC Capital Partners si Hellman & Friedman, piata din Romania a inregistrat si caderi spectaculoase, in contextul in care volumul de investitii de pe piata real estate se situeaza in acest an in jurul pragului de 500 mil. Euro, adica aproape la jumatate fata de media inregistrata in alti ani recenti.

Anul 2026 va fi “anul efectelor colaterale”, sustine Florian Libocor, economistul – sef al BRD Societe Generale, care se asteapta sa fie sub semnul deciziilor luate in 2025.

“Nu putem vorbi de ceea ce urmeaza fara sa stim ce s-a intamplat deja cu noi. Vizavi de anul viitor, este un an asupra caruia din punctul meu de vedere inca planeaza niste emotii si asta datorită faptului ca, in primul rand, multe decizii vor fi emotionale ca reactie la volatilitatea din piata. Pentru ca va exista. Dealtfel va urez un an bun pentru ca nu o sa fie calm”, a avertizat Florian Libocor, care semnaleaza ca economia globala si cea romaneasca sunt in faza unei policrize, adica a mai multor crize suprapuse, care genereaza la randul lor efecte in lant sau chiar suprapuse.

“PIB-ul va ramane intr-o zona pozitiva, dar subunitara, probabil crestere de 0,8% in momentul de fata, lucrurile se pot schimba chiar si maine. Inflatia probabil ca va cobori undeva inspre 5 – 6% intr-un scenariu – hai sa-i spunem central. (…) Ceea ce va conta in 2026 si in Romania si in rest nu va fi impulsul monetar, ci impulsul fiscal”, a adaugat economistul – sef al BRD Societe Generale. Potrivit estimarilor acestuia, dobanda-cheie ar putea fi redusa in 2026 cu 75 puncte de baza pana la 5,75%.

Statul roman si-a pregatit planurile de finantare suverana pentru 2026, in care o componenta importantă este refinantarea datoriilor existente.

“Veti vedea la momentul in care vom anunta programul de finantare ca nivelul finantarii de anul viitor este mai mare desi avem un deficit bugetar mai mic si asta vine din refinantare. Adica ce am acumulat in anii anteriori”, a punctat Diana Popescu, Director General Adjunct la Directia Generala de management a datoriei publice si a fluxurilor de trezorerie in cadrul Ministerului Finantelor.

“Daca anul acesta am imprumutat 16 mld. Euro prin emisiuni de euroobligatiuni, anul viitor estimam ca o sa fim undeva la 10 mld. Euro. Tot este o suma mare, dar trebuie sa ne uitam la trend si ceea ce putem noi sa executam in conditiile date”, a subliniat reprezentantul Trezoreriei Statului, care a precizat ca reducerea expunerii pe pietele internationale va fi facilitata de suprapunerea in 2026 a programelor de finantare PNRR si SAFE – primul pilon al planului Comisiei Europene „ReArm Europe Plan/Readiness 2030”, care propune mobilizarea a peste 800 mld. Euro sub forma de cheltuieli pentru aparare pentru statele membre ale UE.

Finantarea companiilor a ajuns la cote-record pe segmentul jucatorilor mari care acceseaza finantare bancara in format de imprumuturi sindicalizate.

“Impreuna cu echipa mea am facut o analiza si am constatat ca in 2024 si 2025 piata sindicalizarilor s-a cifrat undeva la 9 mld. Euro. Daca ne uitam putin ca in anii perioadei Covid si inceputul razboiului din Ucraina am avut o piata mai stagnanta, acum in 2024 – 2025 vorbim de niste cifre – record. Mai mult, din aceste 9 mld. euro, adica aproximativ 29 de tranzactii relevante probabil ca undeva in jur de jumatate au fost reprezentate de tranzactii comerciale – adica finantari de bilant mai mult, iar cealalta jumatate a fost impartita aproape in mod egal intre deal-uri de project finance, M&A si deal-uri de real estate”, a punctat Silviu Toma, Executive Director Corporate Division in cadrul Raiffeisen Bank Romania.

Si pe pietele de capital publice, atat emitentii de actiuni, cat si de obligatiuni care au testat in acest an cu tranzactii de succes investitorii de pe bursa au incredere ca trendul va continua.

“Bursa de Valori Bucuresti poate duce linistit cel putin 5 tranzactii de acest gen in fiecare an. Este clar ca bani in piata sunt si vorbeam mai devreme si despre depozitele populatiei care exista astazi in banci, vorbim de peste 50 mld. Euro – bani care stau in banci si au foarte putine mecanisme de a fi mutati catre investitii. Deci, gradul de economisire este din ce in ce mai mare si asta nu ne ajuta pe partea de finantare”, a declarat Radu Timis Jr., CEO al Cris-Tim Family Holding, companie care a realizat unicul IPO din 2025 de pe piata principala a bursei de la Bucuresti.

“Trebuie sa vedem, dar asta nu este o tema doar a noastra, a companiilor private, ci este nevoie de un parteneriat cu statul, cu mediul politic de a gasi metode de a dezvolta pietele de capital si de a gasi alte instrumente financiare care sa incurajeze investitiile in piata. E clar ca bursa si oamenii cauta in general companii bune, credibile, transparente, companii care stiu sa isi explice foarte bine planurile, companii care au capacitatea de a se scala si de a arata cum pot scala ceea ce fac. Si asta a fost dovedit la noi prin gradul de suprasubscriere a ofertei”, a adaugat reprezentantul companiei care a inregistrat cea mai mare listare locala initiata de familia fondatoare a unei afaceri antreprenoriale.

“Vedem in continuare ca piata este o oportunitate foarte buna pentru aceste genuri de emisiuni, fie ca sunt ele obligatiuni, fie ca sunt pe zona de equity. Ne asteptam, apropo de perspectivele pentru 2026. ca statul sa vina cu cateva proiecte pe piata de capital. Din perspectiva companiilor antreprenoriale sau private, sunt emitenti care se gandesc foarte atent la piata din Romania, iar principalul element de atractie pe langa, evident, capitalul care exista in piata locala si capacitatea pietei locale de a absorbi proiecte de acest gen sunt nevoile de expansiune, de finantare alternativa, de diversificare a portofoliului de pasiv (liabilities)”, estimeaza Vlad Pintilie,  Director General Adjunct Tranzactionare in cadrul BT Capital Partners – parte a grupului financiar Banca Transilvania.

“Din perspectiva asta consideram ca piata va fi efervescenta si anul viitor, ne dorim sa aducem catre piata si emitenti noi, asta a fost una dintre caracteristicile acestui an in care au venit si cativa emitenti noi pe piata, nu doar aceasta parte de recurenta”, sustine Vlad Pintilie de la BT Capital Partners.

Una dintre companiile antreprenoriale mari care nu este listata pe bursa, Autonom, utilizeaza deja recurent insa ruta emisiunilor de obligatiuni corporative in mixul sau de finantare mai amplu.

“Noi avem un mix de 4 mari surse de finantare – cea mai mare este finantarea bancara, si aici includ si IFI-urile (institutiile financiare internationale), care au fost alaturi de noi in ultimii 8 ani – cred ca am inceput cu EBRD si ulterior am mai facut bilateral cu EIB. Si aceste bilaterale sunt posibile in continuare, adica nu sunt excluse de acest sindicat (sindicatul bancar care a acordat recent unul dintre cele mai mari imprumuturi sindicalizate catre Autonom – n.r.). Apoi lucram cu institutiile de leasing financiar, care sunt in general tot bancare, si ne aduc din nou produse complementare fata de ceea ce putem finanta cu bancile in zona noastra de activitate de rent – a – car. Avem emisiuni pe piata de capital – au fost 3 pana acum – prima s-a inchis, doua sunt inca active – una de 48 mil. Euro si una de 30 mil. Euro, ambele sunt de tip SLB, deci o finantare verde cu obiective de sustenabilitate. Si a patra sursa din mixul nostru de finantare este equity (capital propriu) pentru ca noi suntem tot timpul o companie care am capitalizat, nu am platit niciodata dividende din compania principala, am preferat sa capitalizam ca sa putem creste si  equity ratio (rata capitalurilor proprii)”, a detaliat Dan Stefan, cofondator al Autonom.

Pe segmentul finantarii directe cu capital (equity), investitorii de private equity activi pe piata din Romania, din care o mare parte au ridicat noi fonduri de investitii – inclusiv cu bani din PNRR – se asteapta la vremuri grele pe piata de M&A, chiar daca tendintele de consolidare din diferite sectoare fragmentate cum este si cazul sectorului de servicii medicale vor conduce catre noi achizitii.

“Exista tendinta de consolidare a pietei prin M&A. Noi avem o piata de 6 mld. Euro in care avem mii de jucatori, iar nr.1 si nr.2 sunt sub 10% cota de piata fiecare, deci asta ne asteapta in urmatorii ani. Credem ca asta este tendinta naturala a pietei si ca asta o sa vedem si in Romania in urmatorii 5 ani”, a subliniat Ana Maria Pascu, Director M&A in cadrul retelei Regina Maria, vanduta in acest an de catre investitorul de private equity Mid Europa catre fondurile globale CVC Capital Partners si Hellman & Friedman.

“Noi credem ca o sa vina vremuri grele. Credem ca 2026 si 2027 o sa fie ani grei. Multiplii au inceput sa scada, deci o sa fie piata grea. Nu-mi dau seama daca a cumparatorului sau a vanzatorului. Dar ce am vazut in ultimii ani nu mai arata asa”, a adaugat reprezentantul Regina Maria, unul dintre liderii pietei de servicii medicale din Romania si din Europa Centrala si de Est si unul dintre cei mai activi cumparatori de active din piata de profil.

“Desi din perspectiva cuiva care are capital semnificativ de pus in piata din Romania, in piata din regiune, m-as bucura sa vad ca intr-adevar evaluarile merg in jos, dar nu vad asta in momentul de fata si tot timpul ajungem la concluzia ca un <<subsample>> select de companii sunt extrem de reziliente pentru ca sunt rare si atunci in continuare asta da oportunitatea de a comanda un premium (plata unei prime de achizitie peste valoarea de piata a companiei, n.r.). Si eu cred ca va urma o perioada dificila. Pentru un investitor de private equity asta poate sa insemne si o oportunitate pana la urma si daca ne uitam la investitiile facute deja, o perioada dificila din punct de vedere macroeconomic creeaza oportunitati de M&A pentru ca, pana la urma prin definitie companiile sustinute de un sponsor financiar sunt bine capitalizate, in general disciplinate, in general cu o putere de executie buna”, a nuantat Andrei Gemeneanu, Managing Partner al managerului de private equity Morphosis Capital.

Piata de M&A a fost polarizata catre tranzactiile de valori mari.

“ Anul 2025 mi s-a parut un an oarecum diferit fata de ultimii cativa ani. Mi s-a parut un an de rezilienta, dar si de exceptionalitate, prin revenirea mega-tranzactiilor, prin faptul ca unde piata asta se situeaza traditional intre 6 mld. Euro si aspira spre 7 mld. Euro, vad o crestere a tichetelor medii. Cred ca primele 10 tranzactii au totalizat peste 3 mld. Euro ceea ce inseamna o polarizare a pietei catre tranzactii mari”, este de parere bancherul de investitii independent Ioana Filipescu Stamboli, Managing Director al firmei de consultanta Investment Advisory Partners.

“Vad o activitate intensificata pe zona domestica ceea ce este foarte bine. Inseamna ca ne-am maturizat si noi ca si piata si confirmam acest lucru prin tranzactii. Suntem dealtfel consolidat a doua piata in Europa Centrala si de Est (CEE) atat prin volum, cat si prin numar de tranzactii”, a adaugat Ioana Filipescu Stamboli, unul dintre cei mai proeminenti bancheri de investitii din Romania.

Investitorii de venture capital, inclusiv cei proaspat capitalizati prin intermediul noilor fonduri de investitii stranse, se uita ce trenduri vor seta in perioada urmatoare directia acestui ecosistem de investitii.

“Sunt niste nori pe cer despre valorile unor companii, care lucreaza la modele fundamentale de AI sau la companii care se uita la nivelul de infrastructura globala pentru AI. Si din cauza asta exista niste incertitudini despre unde se va duce intreg ecosistemul. Nu lucram cu o teza fixa, va trebui sa urmarim unde se duc lucrurile. Norocul nostru si al oricarui jucator care este in venture capital este ca suntem poate decuplati de Romania si de Europa centrala in etapele ulterioare ale vietii companiilor din portofoliu ceea ce inseamna ca ele se descurca. Ele vand propriile produse si evolueaza ca si <<growth>> (crestere, n.r.) in piete foarte mari, unde chiar se cauta lucrurile astea si nu exista dependente sau influente ca exista alegeri in Romania. Asta nu influenteaza in vreun fel consumul de produs de IT pentru ele”, a punctat Dan Mihaescu, Founding Partner al managerului de fonduri cu capital de risc GapMinder.

“Recent, am observat o schimbare completa de trend in sensul in care acum si nu stiu daca ei (managerii de fonduri de venture capital – n.r.) considera ca acest trend este generat de startup-uri sau de puterea pe care startup-urile o au in ziua de astazi, am observat insa o schimbare radicala in zona acelor  SAFE note-uri – conventii cu privire la majorarea ulterioara de capital, care sunt si reprezinta – si nu ma tem sa spun asta deschis – reprezinta niste tipuri de documente mult mai putin protective a investitorului sau a investitiei fata de imprumutul convertibil, care in cazul unei situatii dificile, avea mai multa putere. El e un imprumut la baza si un instrument care are in vedere un imprumut”, afirma Silviu Stratulat, Managing Partner al casei de avocatura Stratulat Albulescu.

Sectorul local de real estate a marcat in 2025 un “varf” istoric la nivelul tichetelor de finantare bancara, insa in acelasi timp a inregistrat o cadere a valorii tranzactiilor sub o medie a ultimilor ani.

“Noi avem o lichiditate in scadere in 2025 in mod vizibil. Suntem probabil in jur de 50 – 60% fata de media pe termen lung in Romania”, a semnalat Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties in cadrul firmei de consultanta imobiliara CBRE Romania.

Care este pipeline-ul (volumul de tranzactii in pregatire – n.r.) cu care sectorul de real estate este la cumpana de trecere din 2025 in 2026? “Este semnificativ, cred ca este 700 – 800 mil. Euro, cam pe acolo. Ce este nesigur acum este ca tranzactiile au ajuns sa dureze mult mai mult. Pe de o parte sunt lucrurile inerente legate de negocieri, mai ales partea tehnica care a inceput sa dureze foarte mult in partea noastra de negociere, dar pe de alta parte sunt si reglementarile si cred ca cu totii ne lovim de ele – cum ar fi reglementarile de FDI (decizia de aprobare a unei investitii straine directe), avizul de la Consiliul Concurentei, unde dureaza destul de mult si per total noi am ajuns in punctul in care o tranzactie de la inceput pana la capat in medie dureaza cam 1 an si 3 luni. De asta nu stiu cat din acel pipeline de 700 mil. Euro va reusi sa fie finalizat in 2026”, sustine consultantul Mihai Patrulescu de la CBRE Romania.

 

  • Tendinte pe pietele Europei Centrale si de Est
  • Tendinte pe piata de M&A
  • Tendinte in finantarea companiilor
  • Tendinte pe pietele de capital
  • Tendinte in Private Equity & Venture Capital
  • Tendinte in real estate
  • Tendinte pe piata portofoliilor NPL & management al creantelor

 

 

Europa Centrala si de Est

“Suntem in continuare in top 3 in regiunea CEE. Noi in continuare suntem atractivi pentru investitori atat regionali – si vad asta in ceea ce fac in fiecare zi, primesc destul de multe cereri de interes pentru piata locala – si desigur si viceversa antreprenori romani au inceput sa se uite si in regiune. Vedem interes destul de mult pentru zona adriatica – vorbim de Croatia, Slovenia si viceversa – cei de acolo se uita destul de intens la noi”, a semnalat Leonard Pascu, Director M&A in cadrul firmei de consultanta Forvis Mazars Romania, care deruleaza periodic un studiu alaturi de Mergermarket privind evolutiile pietei M&A din Europa Centrala si de Est.

“Suntem cam a treia piata M&A ca volum, ca valoare suntem locul 2 in regiune. In studiul nostru includem si Austria, ca si parte din regiune si atunci Austria oarecum ne devanseaza”, explica Leonard Pascu de la Forvis Mazars Romania.

“Return-urile (randamentele, n.r.) din Romania sunt dupa Polonia, al doilea cele mai de jos. Noi investim acum in Canada, in Spania. Practic, return-urile locale sunt sub Canada, sub Spania, adica ne convine mai mult sa mergem in Europa de Vest decat sa facem bani aici pe business-ul asta”, a punctat Mihai Pop, Transaction Leader in cadrul grupului ceh APS, unul dintre cei mai importanti investitori de pe piata NPL din Romania si din regiune, care adauga ca pentru un jucator de talie regionala ai nevoie de o masa critica.

“Pachete mici pe unsecured (portofolii negarantate, n.r.), care sunt piata generala, au trecut destule dintre ele pe 50% pret (raportat la valoarea nominala, n.r.), ceva ce in urma cu 10 ani era la un alt ordin de marime. Vorbeam atunci de 5 – 7 – 8%. Pe retail, da. Iar in Polonia sa zicem ca este 60%, in statele baltice tot un 50%, te-ai mutat in Grecia si este 12%, 10%, 9% (pretul de achizitie raportat la valoarea nominala a portofoliului, n.r.), te duci in Franta e 11%. Este clar ca in Romania functioneaza mai bine decat in alte parti”, sustine reprezentantul APS Holding.

Robert Miklo, Partner & Head of Capital Markets in cadrul firmei de consultanta imobiliara Colliers, a punctat care este principalul pol de capital regional.

“Cehia este cel mai mare exportator de capital din regiune. Au crescut prea mult pentru piata lor locala. Piata din Cehia nu era foarte mare ca si volum, anul asta au avut o crestere foarte mare, au reusit sa tranzactioneze in Cehia, au inceput sa iasa afara, Polonia este destinatia principala”, a spus Robert Miklo de la Colliers, care adauga ca investitorii cehi au o atractie puternica de a merge spre Europa de Vest.

“Din pacate, ecartul fata de Polonia nu se mai diminueaza, nu se mai inchide pentru ca noi alergam, dar polonezii alearga si mai bine. Si, in paralel, Europa de Vest a fost intr-o perioada mai turbulenta, se deschid oportunitati pentru capitalul central – european si atunci bineinteles daca faci un deal bun in Germania, te duci acolo”, a adaugat consultantul Colliers.

 

Fuziuni si achizitii (M&A)

“Vom cumpara probabil 3 proiecte din cele care cred ca sunt vreo 8 in total, cele pe care le avem acum in analiza. Unele sunt procese competitive, altele sunt negocieri bilaterale cu vanzatorul, tranzactii pe care ni le propunem tot in cursul anului 2026. Aici preturile pot sa fie foarte diferite pentru ca proiectele difera foarte mult de la resursa de vant pana la costul de conectare, data de conectare. Proiectele care se conecteaza dupa 2030 nu sunt in vizorul nostru. Daca ne-am uita si la ele, am mai pune 1 – 2 GW de analizat, dar prioritatea nr. 1 sunt proiectele care se conecteaza pana in 2030”, a declarat Lacramioara Diaconu – Pintea, Country Manager OX2 Romania.

Cum arata pipeline-ul de tranzactii OX2 Romania pe 2026, pe vanzare si pe cumparare? “La vanzare sunt 400 MW – doua proiecte, procesele sunt deja initiate. Si la achizitie, as zice undeva similar, 300 – 400 MW, insa depinde foarte mult de marimea proiectului”, a punctat Lacramioara Diaconu – Pintea, unul dintre executivii care a ocupat anterior pozitii in conducerea OMV Petrom si a altor companii mari de energie.

“Multe tranzactii au fost amanate, iar in ceea ce priveste piata de M&A este mai degraba o incetinire decat o accelerare. Si aici e important cum definesti piata de M&A pentru ca, din punctul meu de vedere, daca elimini de exemplu real estate si energia – si eu intotdeauna fac chestia asta – atunci probabil ca dintr-odata injumatatesti piata de M&A si daca mai scoti din asta si aceste megatranzactii care sunt companii care se vand cel mai probabil o singura data de-a lungul vietii lor, te trezesti ca e o piata de 2 mld. Euro sau ceva similar”, sustine Dan Farcasanu, Managing Partner al managerului regional de private equity Mozaik Investments.

Ne-am putea astepta ca dupa trecerea Regina Maria in portofoliul Mehilainen aflata sub controlul fondurilor globale de private equity CVC Capital Partners si Hellman & Friedman sa mareasca tichetul M&A si sa targeteze preluarea unor concurenti directi?

“Avand in vedere ca Mehilainen avea CVC (ca actionar, n.r.) si a adus Hellman & Friedman ca sa faca tranzactia asta (de preluare a Regina Maria), iti dai seama ce apetit au. S-au bagat miliarde de euro in Mehilainen, au mai făcut obligatiuni de 1 mld. Euro si toti banii astia sunt pentru dezvoltare”, a raspuns Ana Maria Pascu, Director M&A al Regina Maria. “Asa presupunem. Nu este exclus. O sa vedem cum arata piata in urmatoarea perioada”, a adaugat ea.

“Suntem undeva in jurul a 140 tranzactii mai mari si care sunt raportate in statistica”, a punctat Leonard Pascu, Director M&A al firmei de consultanta Forvis Mazars Romania, care a adaugat ca piata din Romania a inregistrat in acest an cu aproximativ 20% mai putine fuziuni si achizitii fata de anul anterior.

“Ca valoare, suntem in jur de 7 mld. Euro, dar inca nu s-au raportat toate tranzactiile din decembrie. Ne asteptam sa mai apara”, a adaugat consultantul Forvis Mazars Romania.

“La noi nu se vede o scadere pe real estate. Vedem suficiente operatiuni in domeniul asta. Nu proiecte imense, ci unele bine situate sau cel putin cu componenta mare de real estate. Vedem energie in continuare, vedem pentru ca sunt bani acolo zona de infrastructura si in zona de infrastructura, dar in plus si logistica si transport, vedem interes pentru ca Romania se misca intr-adevar. Sunt si bani aruncati, dar sunt multi bani investiti in zona de infrastructura prin urmare sunt tranzactii in pipeline de felul consultanta in domeniul infrastructurii, care e un gen de operatiune speciala pentru ca, spre pilda, un element nou sau nu foarte intalnit este verificarea intr-un due diligence a ceea ce inseamna experienta similara, adica acel portofoliu cu care te vei prezenta in viitor la licitatiile pe care le organizeaza statul este un exercitiu usor atipic pentru ca vine dintr-o piata de achizitii publice si contracte publice foarte speciala. Sectorul de tech de asemenea continua sa fie functional si cu viitor”, a spus Mihai Voicu, Partner al firmei de avocatura ONV Law, firma care dispune de proiecte de M&A pe segmentul mid market (companii de talie medie).

 

Finantarea companiilor

“Stam cu proprietarii companiilor si gasim impreuna cele mai bune solutii de finantare sau de strategie financiara in ultima instanta pentru momentul de dezvoltare in care se gasesc ei si paleta poate sa fie extrem de mare. Sigur, traditional, ne uitam la debt (datorie) si equity (capital), dar fiecare dintre ele poate sa imbrace o gramada de forme si pornim – sa spun asa – de la un profiling al business-ului si al intentiilor antreprenorului in ce moment se gaseste, ce isi doreste sa faca si, bineinteles, ii ajutam sa isi creioneze strategia financiara si dupa aceea sa gasim si partenerii potriviti pentru ei care, da sigur, daca vorbim de companii la inceput de drum exista diverse etape de investitii equity in zona venture. Daca vorbim de companii mai dezvoltate, vedem in ce masura mixul in bilant intre debt – equity este optim sau il putem optimiza inca”, a subliniat Andreea Pipernea, Managing Partner al firmei APlus Advisory care ofera servicii de consultanta pentru antreprenori.

“Din punct de vedere al tichetelor, cred ca la nivel de structurare in tot ceea ce inseamna posibilitati de finantare in Romania sunt multe <<blank spots>> (zone care nu sunt acoperite, n.r.)– atat in piata de capital privata, cat si in pietele publice – la bursa”, sustine Andreea Pipernea, fost executiv care a activat anterior ca si CEO al NN Pensii – cel mai mare manager de pensii private din Romania si cu o experienta vasta in sectorul bancar unde a lucrat in cadrul mai multor banci internationale. Ea adauga ca birourile de familie si platformele de corporate venture capital ar putea completa anumite piese lipsa din ecosistemul de finantare al companiilor.

“Sectorul de energie regenerabila este cu siguranta cel mai mare furnizor de pipeline pentru urmatorul an. Acolo as putea sa zic ca nivelurile sunt destul de mari de tichete. Pana acum am finantat in mare parte prin debt – sindicalizari. Ce am finantat pana acum si este public – sindicalizarile sunt de 200 – 300 mil. Euro, pachetul BERD de 40 si 50 mil. Euro din aceste sindicalizari. Imprumutul catre Iulius a fost peste 400 mil. Euro si noi am luat 100 mil. Euro, acolo am luat mai mult. As vedea tot sectorul de real estate ca un furnizor de pipeline, de asemenea pentru anul viitor, unde tichetele ar fi mai mari, in general in jur de 50 mil. Euro. Ma gandesc ce a fost istoric ca o medie, nu este batut in cuie”, a subliniat Ramona Dragomir, Principal Banker In cadrul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD).

“Pe corporate, EBRD nu poate finanta proiecte foarte mici, ele ar trebui sa fie de cel putin 10 mil.Euro partea EBRD, deci si proiectul ar trebui sa fie putin mai mare, sa aiba componenta de dezvoltare, de investitii sau achizitie, deci oricum de crestere. Si foarte important pentru noi sa aiba si aceasta parte de impact pozitiv in economie pentru ca asta este mandatul EBRD, fie ca este verde investitia sau poate avea o parte de incluziune sociala sau inseamna imbunatatirea guvernantei corporatiste”, a precizat bancherul EBRD. EBRD a ajuns in 2025 la un portofoliu total de investitii de circa 900 mil. Euro in Romania, care include tot spectrul de la investitii directe de capital cum este cazul retailerului La Cocos sau investitii de capital in IPO-ul Cris-Tim Family Holding de la BVB pana la imprumuturi sindicalizate, investitii in emisiuni de obligatiuni, finantari verzi sau in format sustenabil sau investitii in calitate de investitor LP in fonduri de investitii din Romania sau din regiune cu componenta dedicata pe Romania.

“Autonom este un exemplu de succes, dar exista si alte companii locale care in 2025 au reusit sa stranga bani prin aceste produse sindicalizate ceea ce nu e simplu. Asta denota un profesionalism ridicat al companiilor romanesti pentru ca nu este usor sa faci o sindicalizare si sa nu o plasezi in piata pentru ca au mai existat si cazuri de genul asta. Aici vorbim de sindicalizari care au fost suprasubscrise”, a punctat Silviu Toma, Executive Director Corporate Division in cadrul Raiffeisen Bank Romania.

“Ma astept si anul viitor la acest tichet de 200 – 300 mil. Euro, care este un sweet spot pentru care se merita produsul. Poti sa-i faci o sindicalizare entry level pentru 100 – 150 mil. Euro, dar este un produs scump, costisitor, care necesita investitii si din partea companiei si din partea finantatorilor”, a precizat bancherul Raiffeisen.

 

Piete de capital.

“Ceea ce trebuie sa tinem cont ca daca in cazul unui SPO (oferta publica secundara, n.r.) pe companii de stat, lucrurile se pot intampla intr-un anumit ritm, companiile antreprenoriale au nevoie de un interval lung de timp de pregatire.Pregatirea unui IPO pentru o companie antreprenoriala nu este un proces care sa dureze 6 luni, E un proces care sa presupuna de la stabilirea perimetrului de listare la refacerea de situatii financiare pe standarde internationale, aliniere la guvernanta corporative. Dupa cum stim, nenumarate discutii cu investitori institutionali pentru a putea estima foarte corect nivelul de cerere care exista in piata pentru IPO si ce fel de ajustari poti sa faci ca sa ai o poveste de succes. Toate aceste lucruri fac ca procesul de listare sa fie foarte lung”, a declarat Cosmina Pavleti, Head of Investment Banking in cadrul BCR, parte a grupului bancar Erste Bank.

Cate IPO-uri si SPO-uri ar putea fi in 2026 pe bursa de la Bucuresti? “Optimist as vrea sa vad macar 2 IPO-uri si 3 SPO-uri. Ar fi cel mai bun caz, dar realist nu cred ca vom ajunge acolo”, a spus bancherul de investitii al BCR, care a fost intermediar de IPO si emisiuni de obligatiuni corporate, inclusiv cele emise de catre BCR, tranzactii ce au totalizat aproximativ 3 mld. Euro.

“E un trend care s-a conturat in urma cu 2 – 3 ani de zile si anume emisiunea recurenta de obligatiuni din partea in principal a doua segmente de emitenti – in primul rand, institutiile financiare pentru necesarul de capitalizare sub reglementarile MREL si, de cealalta parte, companiile de stat din energie cu proiecte care necesita finantare si care au apelat la aceste instrumente de obligatiuni ca o alternativa la majorari de capital sau imprumuturi bancare. Din punctul nostru de vedere, intr-adevar volumele au crescut, anul asta am fost implicati in tranzactii care au ajuns la aproximativ 2 mld. Euro, de exemplu, ceea ce este un plus fata de anul anterior si incomparabil fata de anii de dinainte cand piata de obligatiuni corporate era mai mult dedicata listarilor de dimensiune mica, poate chiar pe segmentul nereglementat – pe segmentul Aero”, a subliniat Vlad Pintilie, Director General Adjunct Tranzactionare in cadrul BT Capital Partners, parte a grupului financiar Banca Transilvania.

“La nivel global focusul nu mi se pare ca mai este neaparat pe sustenabilitate. Si noi cu aceste exercitii am venit destul de tarziu in acest joc al ESG si al obligatiunilor sustenabile. In acelasi timp, e foarte complicat sa mai renunti dupa ce ai plecat pe drumul asta si dupa ce ai intrat. Si de ce spun ca e complicat. Nu neaparat din perspectiva muncii care s-a depus deja sau a proiectelor, ci pentru ca deja ai pus o emblema pe genul de emitent care iti doresti sa fii, ti-ai asumat deja niste obiective care trebuie sa le duci la indeplinire si pe care majoritatea daca nu chiar toti isi doresc sa le duca la indeplinire din perspectiva asta, programele fiind deja stabilite in piata sunt convins si ca urmatoarele emisiuni – o mare parte dintre ele – vor face parte din aceeasi categorie”, a precizat reprezentantul BT Capital Partners, care a facut parte din sindicatul de intermediere al primei emisiuni de obligatiuni AT1 a Bancii Transilvania prin care a atras 500 de mil. Euro in noiembrie 2025 de pe pietele financiare internationale.

 

Private Equity & Venture Capital

“Per total sunt deja 11 investitii anul acesta, aici deja includem si niste follow-uri din fondul 1, practic, ultimul deployment din fondul 1 a fost deja facut. In mod cert pe cifre este cel mai bun an ca si valoare pentru noi. Fondul 1 al nostru a fost micut, fondul 2 este semnificativ mai mare si prin urmare un deployment undeva la 9 mil. Euro grosso modo pentru ca deal-urile noastre sunt sa zicem 1 milion in medie, unele follow-on-uri nici nu sunt atat de mari. 9 mil. este un record pentru noi, este cea mai mare suma investita pana acum”, a declarat Florin Visa, Partner in cadrul managerului de fonduri de venture capital Early Game Ventures.

“Am avut un singur an sub 10 deal-uri in ultimii 6 ani, deci si anul acesta suntem peste. Iar anul viitor va fi o componenta destul de mare de follow-on-uri. Deja o vedem, vedem potentialul. Nu putem neaparat sa dictam timing-ul, companiile vor ridica bani cand vor fi gata si noi vom fi de obicei alaturi de alti lead investors in companiile in care am investit in trecut si ne-am dori sa facem cel putin 6 investitii noi. Daca am avea 10 care ne plac, am face 10 investitii”, a precizat Florin Visa de la Early Game Ventures, care administreaza doua fonduri de capital de risc si este unul dintre cei mai activi investitori din ecosistemul VC.

“Este clar ca in ecosistemul din Romania lipsesc rundele pre – seed si ca toti trebuie sa ne adaptam la aceasta realitate. Dorinta noastra este sa facem tranzactii mai mari de la 2 – 2,5 mil. – 3 mil. Euro prima investitie si follow ons pana la 10 – 12 mil. Euro in campioni. In venture capital exista o practica diferita fata de private equity, adica se face o investitie initiala si apoi se fac runde follow on numai in campioni. Nu se pune de la inceput 10 mil., ci pui gradual.”, a detaliat Dan Mihaescu, Founding Partner al GapMinder, care are sub administrare doua fonduri de venture capital si investeste pe piata locala si pe piete dinafara Romaniei.

“Daca ma intrebati doar pe mine, destinatia Medima ar trebui sa fie un private equity un pic mai mare, poate un private equity regional pentru ca avem un drum de crestere pe care nu l-am epuizat decat foarte putin in acesti 5 – 6 ani. Si cred ca private equity-ul ne poate ajuta in continuare sa avem aceeasi traiectorie de crestere, adica accelerata”, a punctat Vlad Ardeleanu, CEO al Medima Health, retea medicala care a crescut puternic dupa intrarea in actionariatul sau a fondurilor de private equity Morphosis Capital si Integral Capital Group, care se pregatesc de exit din companie.

“Daca ma uit in viitor, suntem in acest <<journey>> (calatorie, n.r.) de a deveni de la ceea ce a fost fondul 1, care a fost Romania only, fondul 2 caruia noi ii spunem Romania Plus, adica inseamna 60 – 70% din capital va merge in Romania, restul va merge in regiune in footprint-ul EU din regiunea noastra, si dupa aceea, ideea este ca in timp la fondul 3 sa devenim cu adevarat un jucator regional. Asta nu vine fara propriile provocari pentru ca suntem in acest efort de constructie de brand, reputatie de track record in afara Romaniei.”, a semnalat Andrei Gemeneanu, Managing Partner al managerului de private equity Morphosis Capital.

“A patra investitie a fondului 2, dupa cea in private education, dupa cea in retail, dupa cea in sateliti in EnduroSat – investitia nr. 4 este in sectorul <<elderly care>> in a construi o retea de centre de batrani, ceea ce cu siguranta este o nisa subdezvoltata si subdeservita din Romania”, a punctat Andrei Gemeneanu ultima investitie parafata de catre Morphosis Capital.

“Piata nu este foarte aglomerata in momentul de fata. Fondurile din Polonia nu mai sunt atat de active, si-au cam facut expunerea pe Romania si nu vedem concurenta de acolo. Mai sunt niste fonduri mai de la sud – Bulgaria si mai e unul in Croatia aparut recent, dar foarte specializat. Pe langa fondurile regionale, care sunt in diverse faze, sunt doar fondurile din Romania”, sustine Dan Farcasanu, Managing Partner al managerului de private equity Mozaik Investments.

“Noi in Romania, suntem probabil 4 sau 5 fonduri care intelegem mai bine piata, stim cum sa vorbim cu antreprenorii din Romania si avem un avantaj in sensul asta. Si toate fondurile astea care sunt aparute prin PNRR sunt la inceput, deci orizontul de timp este mult mai mare decat un fond din Polonia care vine si pune presiune, vrea sa-si faca banii in 3 ani sau 4 ani dupa care sa exiteze. Noi avem un orizont de timp care poate sa duca si 7 – 8 ani de acum incolo. Deci, din punctul asta de vedere si asta este un avantaj, trebuie doar sa gasim antreprenorul potrivit care e probabil 60% din teza noastra si apoi sa incepem sa discutam”, este de parere Dan Farcasanu de la Mozaik Investments.

 

Real Estate

“Cred ca o sa depasim 500 mil. Euro pentru ca in perioada T1 – T3 piata de investitii a fost 425 mil. Euro. Din anumite motive este o tranzactie care nu s-a publicat si deja trecem de 450 mil.Euro si cred ca se va mai inchide cel putin o tranzactie importanta pana la sfarsitul anului si atunci vom fi acolo un pic peste 500 mil. Euro”, estimeaza Robert Miklo, Partner & Head of Capital Markets al firmei de consultanta imobiliara Colliers.

“Cred ca incepe sa se vada deficitul Romaniei in ceea ce priveste investitorii institutionali locali. Mie imi place sa impart acum tarile din CEE in doua – zonele care au investitori institutionali locali si zonele care nu au. Serbia, in mod surprinzator, Ungaria, Slovacia, Cehia toate au jucatori institutionali locali care sustin piata versus Romania si Polonia, care sunt ramase oarecum pe dinafara. Si Romania intra intr-un joc direct de competitie cu Polonia, in care nu iese foarte bine, partial pentru ca piata este stabila, adica nu ai presiune pe vanzare, dar nu ai presiune nici pe cumparare. Al doilea element care ne trage in jos este partea de finantare in Romania care din punct de vedere al marjelor este foarte asemanatoare, iar din punct de vedere al amortizarii nu este acolo. Ai niste conditii mai bune in Polonia. Si asta inseama bottom line ca ai un IRR mai bun in Polonia decat in Romania pentru acelasi yield si diferentialul de yield intre Romania si Polonia nu iti permite sa atragi suficient capital. De asta suntem intr-o zona in care vedem ca lichiditatea a scazut”, a punctat Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties al CBRE Romania.

“Am mentinut randamentele, ne uitam trimestrial la ele. Am pastrat yield-urile si suntem la centre comerciale la 7,25%, la office la 7,5% si la I&L (industrial si logistica) la 7,75%. Nu vad o descrestere de yield-uri si motivul principal este concurenta cu alte piete, in special Polonia unde au crescut yield-urile”, a precizat Robert Miklo de la Colliers.

“Noi suntem la un yield de 7,75% flat pe toate segmentele si le vad in continuare stabile cu exceptia mall-urilor unde mai degraba vom merge catre 7,25%”, estimeaza Mihai Patrulescu din partea CBRE.

 

NPL & Debt management

“Jucatorii din piata asta in principal dezvolta doua linii de business – partea de servisare si partea de cumparare de portofolii de creante neincasate. In zona de servisare, avem de obicei, se lucreaza pentru un comision de succes calculat la sumele colectate sau pe alte piete din jurul nostru se mai lucreaza si pe fix fee-uri calculate la volumul de cazuri in lucru. Ca sa va faceti o idee despre ce insemna piata la nivelul anilor 2000, mi-aduc aminte ca primele contracte de servisare semnate cu jucatori din zona de telecom si utilitati aveau preturi – acest comision de succes – peste 60% calculate la sumele colectate. Daca iti colectam 1000 RON, 60% era pretul”, a semnalat Catalin Neagu, CEO al OKCredit si antreprenorul care a fondat Top Factoring, jucator din piata de profil vandut ulterior companiei suedeze Intrum.

“Prin anii 2001 – 2002 – 2003 a aparut pentru prima oara notiunea de vanzare de portofolii de creante neincasate, se intampla tot din zona de telecom. Jucatorul pe care il reprezentam a fost primul cumparator din Romania, era vorba de retail. Volume foarte mari, de 150 – 200 mii de cazuri, de conturi, vandute pentru un pret pentru ca nu exista competitie, un pret foarte mic. Daca va spun ca era de 2 – 3%. In timp, lucrurile s-au schimbat totalmente. In anii 2007 – 2008, au inceput sa intre jucatori – au intrat polonezi, cehi – piata a inceput sa se maturizeze. Proiectele mari de NPL – retail, corporate, secured, unsecured – mi-aduc aminte ca am participat la majoritatea acestor procese de vanzare. Erau ani in care valorile nominale vandute insemnau sute de milioane de euro, erau proiecte chiar si de peste 1 mld. Euro – ceea ce in ziua de azi cu siguranta nu se mai intampla”, a punctat Catalin Neagu, care dupa plecarea de la Intrum a pornit o noua afacere in sectorul IFN, dupa experienta acumulata pe piata NPL si  a managementului de creante.

“In piata de NPL, nu vad o modificare de natura pozitiva. Sunt si tranzactii mai putine, si bancile au bilanturi mai mari. Nu exista piata secundara in Romania. Exista deja o atentie care se da la nivelul bancilor catre ajustarea pre – neperformanta, de genul <<hai sa incercam sa facem ceva in restructurare>>.  Am incercat sa investim in restructurari. Noi acum intram impreuna cu banca si proprietarul intr-o situatie, dupa care urmatorul lucru – sa creditam efectiv business-uri care sunt non – bancare, nebancabile. Practic, tot ce inseamna NPL s-a distrus, nu mai exista. Se cheama <<distressed industry>> si din distressed am mutat total focusul din non performing catre <<hai sa facem un fel de turnaround>>. Turnaround (restructurare, n.r.) in Romania nu exista efectiv.”, a punctat Mihai Pop, Transaction Leader in cadrul grupului ceh APS, unul dintre cei mai importanti investitori de pe piata NPL din Romania si din regiune.

“In ultimii 2 ani, am luat doua entitati de la B2 in Muntenegru si in Ungaria, de curand s-a tranzactionat cel mai mare jucator din Bulgaria care era un independent catre EOS. Intrum la un moment dat a vandut catre DDM. Adica se intampla lucrurile astea. Da, pe noi ne intereseaza in continuare (preluarea unui alt jucator local de profil, n.r.) pentru ca noi ne vedem aici pe termen lung. Putem sa supravietuim cu seceta asta de low IRR (rata interna de rentabilitate scazuta), dar, pe de alta parte, am prefera sa nu fie atat de mare aglomeratie.”, a semnalat Mihai Pop din partea investitorului ceh APS, in ceea ce priveste consolidarea pietei locale de NPL & debt management.

 

 

 

 

Citeste seria integrala de articole MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025

 

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025: Vine anul efectelor colaterale, iar investitorii din private equity vad vremuri grele pe piata de M&A. “Bursa de la Bucuresti poate duce cel putin 5 IPO-uri de talia Cris-Tim in fiecare an”. Statul roman reduce tinta la un volum de euroobligatiuni de circa 10 mld. Euro pentru 2026 fata de 16 mld. Euro in 2025. Bancile au dat imprumuturi sindicalizate in ultimii 2 ani de circa 9 mld. Euro, din care jumatate au fost finantari noi. Regina Maria nu exclude achizitia unui concurent direct dupa trecerea sub controlul fondurilor globale de investitii CVC si Hellman & Friedman

 

Radu Timis Jr, Cris-Tim Family Holding: Bursa de la Bucuresti poate duce minim 5 IPO-uri de genul listarii Cris-Tim in fiecare an. Cea mai mare amenintare pentru economia Romaniei este deficitul comercial. Planul Cris-Tim este sa ajunga mai intai la o cota minima de 30% pe piata locala si apoi sa treaca cu achizitii la extindere regionala spre zona Balcanilor de est

 

Diana Popescu, Ministerul Finantelor: Estimam ca vom putea acoperi circa 8 mld. Euro in 2026 din suprapunerea PNRR cu programul SAFE ceea ce inseamna ca vom reduce necesarul de finantare prin euroobligatiuni. Anul viitor ne asteptam la un volum de euroobligatiuni de aproape 10 mld. Euro fata de 16 mld. Euro in acest an. Nivelul finantarii suverane in 2026 este mai mare desi avem ca tinta un deficit bugetar mai mic si asta vine din refinantare

 

Florian Libocor, BRD Societe Generale: Pentru 2026 ma astept la o crestere PIB de circa 0,8%, o inflatie ce va cobori spre 5,5 – 6%, un curs de schimb relativ stabil la 5,13 RON maxim 5,18 RON la Euro si o reducere a dobanzii – cheie pana la 5,75%. Anul acesta a fost cel al ambiguitatii constructive, anul viitor va fi cel al efectelor colaterale generate de deciziile din 2025

 

Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: Am semnat a patra tranzactie din fondul 2 in sectorul centrelor de ingrijire pentru batrani, unde este o nisa subdezvoltata. IRR-ul investitiei in La Cocos “va arata ciudat” la inchiderea tranzactiei, fiind cel mai mare dintre investitiile din portofoliul Morphosis. Exitul din Medima, estimat pe final de 2026 – inceput de 2027, asteptat sa produca un multiplu “double digit” pentru investitori dupa o crestere de 50x EBITDA. Fondul 2 al Morphosis Capital vizeaza in total 3 – 4 achizitii pe pietele din regiune, in vizor fiind Bulgaria, Croatia si Polonia, pentru care aloca 40 – 50 mil. Euro din capitalul sau de investitii

 

Ramona Dragomir, EBRD: EBRD are in 2025 un an – record in Romania cu investitii semnate de circa 900 mil. Euro si ne apropiem de 1 mld. Euro. Majoritatea sunt finantari de datorie, la nivelul global al EBRD media de investitii equity este undeva la circa 20% din portofoliu, insa in Romania ponderea este mai mica. Pentru 2026, sectorul de energie regenerabila este cel mai mare furnizor de pipeline de proiecte

 

Dan Stefan, Autonom: IPO-ul Autonom pe bursa se va intampla probabil in anii urmatori cand vom simti ca avem nevoie sa atragem mai mult capital si tine de sincronizare si de strategie. Mixul actual de finantare al Autonom este bazat peste 40% pe finantare bancara, peste 20% pe leasing, obligatiunile emise au o pondere spre 30%, iar restul este capitalul propriu. “Suntem o firma de familie in care probabil controlul privat o sa ramana privat multi ani si asta ne va permite sa ne uitam si la risc si la randamentul investitiei intr-un mod poate diferit fata de un investitor profesionist”

 

Vlad Pintilie, BT Capital Partners: Am ajuns in acest an sa fim implicati ca intermediari in tranzactii de circa 2 mld. Euro, incomparabil fata de anii anteriori cand piata obligatiunilor corporate era concentrata pe listari de dimensiuni mici. De 2 – 3 ani s-a conturat un trend de emisiuni recurente de obligatiuni sustinut de banci si de companiile de stat din energie. Vedem oportunitati foarte bune pentru emisiuni de actiuni si de obligatiuni si asteptam proiecte din partea statului si a unor emitenti noi

 

Silviu Toma, Raiffeisen Bank: Piata sindicalizarilor bancare din Romania a ajuns in 2024 – 2025 la un record de 9 mld. Euro, din care circa jumatate sunt finantari noi. Cele mai mari tichete locale de finantare corporate au ajuns la 500 – 550 mil. Euro, insa sweet spot-ul este la 200 – 300 mil. Euro. Vedem in pipeline pentru 2026 tranzactii de finantare in energie, real estate, transport, constructii specializate si servicii medicale

 

Cosmina Plaveti, BCR: As vrea sa vad in 2026 pe bursa de la Bucuresti doua tranzactii IPO si trei tranzactii SPO, dar realist nu cred ca vom ajunge acolo. Mediul macroeconomic va conta mult anul viitor in decizia celor care isi doresc sa isi listeze companiile pe bursa. Am avut in 2025 un an record pe piata de capital din Romania si am intermediat un volum de obligatiuni de aproximativ 3 mld. Euro cu tot cu cele doua emisiuni de obligatiuni corporate ale BCR

 

Lacramioara Diaconu – Pintea, OX2: Avem in pipeline-ul de tranzactii pentru 2026 doua proiecte de vanzare care totalizeaza 400 MW, iar pe partea de achizitii estimam proiecte de 300 – 400 MW pe piata de energie regenerabila. “Apropo de evaluare, daca prima tranzactie de vanzare din 2024 a fost la 214 mil. Euro care inseamna undeva la 2,2 mil. Euro per MW, puteti sa faceti niste calcule ce ar insemna cei 400 MW de anul viitor”

 

Ana – Maria Pascu, Regina Maria: Este o tendinta naturala de consolidare prin M&A a pietei de servicii medicale private si asta o sa vedem in urmatorii 5 ani. Multiplii de evaluare au inceput sa scada si credem ca 2026 si 2027 vor fi ani grei, nu stim daca pentru cumparatori sau vanzatori. Regina Maria nu exclude achizitia unor concurenti directi de pe piata de profil

 

Dan Mihaescu, Gapminder: Am investit 10 – 14 mil. Euro din fondul 2, unde avem deja 7 investitii si un follow-on. Din cele 6 exituri pe care le-am facut pana acum avem pana acum IRR de 96% – 97%. In ecosistemul din Romania lipsesc rundele pre-seed si trebuie cu totii sa ne adaptam la asta. Ne dorim sa facem tranzactii mai mari cu tichete la prima investitie de la 2 – 3 mil. Euro si runde rollow-on pana la 10 – 12 mil. Euro in campionii din portofoliu

 

Ioana Filipescu Stamboli, Investment Advisory Partners: Primele 10 tranzactii din acest an au totalizat peste 3 mld. Euro ceea ce inseamna o polarizare a pietei de M&A catre tichetele mari. Ma astept la o mega-tranzactie in 2026 si cred ca energia, serviciile medicale, constructiile si IT-ul vor fi printre sectoarele dominante

 

Andreea Pipernea, APlus Advisory: Sunt multe spatii de acoperit in ceea ce inseamna structurarea posibilitatilor de finantare pentru antreprenori atat pe pietele publice de capital, cat si pe piata privata. Zona de family office si de corporate venture capital ar avea ocazia sa completeze piese lipsa din ecosistemul de finantare al antreprenorilor

 

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Suntem probabil 4 sau 5 fonduri de investitii care intelegem mai bine piata, stim cum sa vorbim cu antreprenorii din Romania si avem un avantaj in sensul asta. Piata de fuziuni si achizitii a incetinit mai degraba decat sa accelereze

 

Leonard Pascu, Forvis Mazars Romania: Suntem in continuare in top 3 pe piata de fuziuni si achizitii din Europa Centrala si de Est, dupa volumul de tranzactii, iar dupa valoarea pietei suntem pe locul 2 in regiune. Ca valoare, piata locala de M&A este in jurul a 7 mld. Euro, dar nu s-au raportat toate tranzactiile din decembrie

 

Florin Visa, Early Game Ventures: Am facut 11 investitii in 2025, care includ si ultima runda de capital din fondul 1. Am investit in total 9 mil. Euro, ceea ce este cea mai mare suma investita de noi pana acum. Productivitatea per angajat in companiile din portofoliu a crescut in ultimul an cu 50% pe fondul impactului AI

 

Vlad Ardeleanu, Medima: Am selectat consultantul pentru vanzarea Medima, iar procesul se va derula pe tot parcursul anului 2026. Destinatia companiei ar trebui sa fie un fond de private equity mai mare, de talie regionala. Eu imi doresc sa continui si dupa vanzare pentru ca vad potentialul cel putin de a dubla dimensiunea companiei

 

Silviu Stratulat, Stratulat Albulescu: Am observat recent o schimbare radicala de trend pe piata de venture capital, generata de startup-uri in zona conventiilor de capital, care sunt documente mult mai putin protective pentru investitori comparativ cu imprumuturile convertibile. Notificarea investitiei straine directe de catre fondurile de private equity este singura componenta care poate genera intarzieri deosebite in tranzactii

 

Mihai Voicu, ONV LAW: Pe piata M&A a companiilor de talie medie, vedem tranzactii in pipeline in real estate, energie, infrastructura, logistica, transport si tehnologie. Am constatat ca tranzactiile M&A se lungesc cel mai mult din cauza nepregatirii la timp a tranzactiei si a distantei dintre cultura vanzatorului si cea a cumparatorului, dar exista si tot felul de autorizari care aduc intarzieri pentru ca trebuie sa te uiti la mai multe lucruri

 

Mihai Pop, APS: De cel putin 10 ani, APS face in Romania mai mult de jumatate din business-ul sau la nivel de grup. Randamentele pe piata NPL din Romania sunt cel mai jos cu exceptia Poloniei asa ca preferam sa investim in Europa de Vest. Suntem interesati sa cumparam competitori pentru ca ne vedem aici pe termen lung si putem supravietui cu rate mici IRR, dar am prefera sa nu fie atat de mare aglomeratie pe piata

 

Catalin Neagu, OkCredit: La inceputul pietei de NPL & debt management in anii 2000, aveam comision de succes de 60% din sumele colectate. Preturile de achizitie ale portofoliilor NPL se formau plecand de la IRR-ul pus de catre investitor, adica de cresterea pe care si-o dorea acesta, spune antreprenorul care a vandut Top Factoring catre suedezii de la Intrum

 

Mihai Patrulescu, CBRE: Avem acum un pipeline de tranzactii in real estate de 700 – 800 mil. Euro, din care nu stiu cate vor fi finalizate in 2026 in conditiile in care tranzactiile s-au lungit si dureaza in medie 1 an si 3 luni. Lipsa investitorilor institutionali locali si diferenta de randament fata de alte piete fac ca piata sa fie foarte subtire la tranzactii de la 100 mil. Euro in sus. Lichiditatea scazuta din volumul de tranzactii se vede si in volumul in crestere a finantarilor jucatorilor din piata

 

Robert Miklo, Colliers: Tranzactiile de pe piata imobiliara vor depasi 500 mil. Euro in 2025 si cred ca sunt premise foarte bune ca in 2026 sa depaseasca 1 mld. Euro. Cu yield-uri de 7,25% – 7,75% si concurenta cu piete din CEE si Europa de Vest, Romania ar putea inregistra o crestere a randamentelor. In ultimii 5 – 10 ani, in Romania au fost multe tranzactii cu tichete de 100 – 200 mil. Euro pe segmentul de birouri. “Ipotetic, daca centrul comercial AFI Cotroceni ar fi de vanzare, am depasi 600 mil. Euro probabil”

 

Photo: EBRD.

Ramona Dragomir, Principal Banker at EBRD, speaker of MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025

Ramona Dragomir, Principal Banker at the European Bank for Reconstruction and Development, is one of the speakers of MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025.

Before joining EBRD in 2014, Mrs. Dragomir has held key roles at leading financial institutions, including Unicredit Tiriac Bank and Raiffeisen Bank International, where she specialized in financial analysis, credit risk assessment, and corporate risk management.

Mrs. Dragomir is an experienced banking professional with a strong background in corporate debt and equity solutions for emerging markets. Her career has focused on advancing sustainability within the corporate sector, particularly in relation to impact investments. She has built a wealth of experience in managing complex financial structures and fostering client relationships across various industries, with a particular focus on Industry, Commerce, and Agribusiness sectors.

She holds a Master’s degree in Financial Management and Capital Markets and is a CFA Charter-holder since 2015.

On December 4, 2025, the MIRSANU.RO transaction journal is hosting MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025, an OFFLINE event dedicated to the community of corporate transactions – mergers & acquisitions (M&A), financing, capital market transactions, real estate deals and other major corporative transactions.

The agenda of this event will be as follows:

09:00 – 09:50 (EET/GMT+2) Registration & Networking

09:50 – 10:00 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founder of the MIRSANU.RO transaction journal

10:00 – 10:45 Panel: Trends

10:45 – 11:30 Panel: Mergers and Acquisitions (M&A)

11:30 – 12:15 Panel: Financing

12:15 – 12:45 Coffee break

12:45 – 13:30 Panel: Capital Markets

13:30 – 14:15 Panel: Private Equity & Venture Capital

14:15 – 15:15 Lunch

15:15 – 15:45 Panel: Real Estate

15:45 – 16:15 Panel: NPL & Debt Management

16:15 – 17:00 Panel: Buyer vs Seller

17:00 Final notes

 

The Event’s Partners are Banca Transilvania, Stratulat Albulescu, Forvis Mazars Romania, ONV LAW, Aplus Advisory and Sancons Capital & Investment. The Supporting Partners of this event are Okcredit and B2 Impact.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at office@mirsanu.ro

 

 

About MIRSANU.RO

The MIRSANU.RO transaction journal is the first Romanian media platform consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media content provider exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

Sursa: MIRSANU.RO.

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025: Lideri de business, antreprenori, finantatori si investitori vor dezbate despre impactul pe care tendintele economice, masurile fiscale si politicile ESG il au asupra sustenabilitatii companiilor si al principalelor sectoare

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025

Leadership. Sustainability. Impact.

 

Lideri de business, antreprenori, finantatori si investitori vor dezbate pe 2 octombrie la evenimentul MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025 ce impact au tendintele economice, masurile fiscale si politicile ESG asupra sustenabilitatii companiilor si al principalelor sectoare din economie.

Evenimentul, care a fost lansat in 2022 sub numele THE SUSTAINABILITY CHALLENGE, trece odata cu a patra sa editie anuala la noua titulatura MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE cu o tematica extinsa catre sustenabilitatea business-ului mergand astfel spre “miezul economiei” pentru a discuta cu jucatorii de pe piata care este amprenta asupra companiilor si a sectoarelor din partea tendintelor economice si fiscale, cat si de pe urma proceselor de tranzitie pentru atingerea tintelor de neutralitate climatica.

De asemenea, jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO lanseaza in premiera un format de eveniment structurat exclusiv din sloturi de discutie in format 1:1 cu fiecare vorbitor in cadrul evenimentului.

 

ARGUMENT

Majorarile de tarife impuse de catre SUA incepand din 2025 catre diferitii sai parteneri comerciali din lume, inclusiv asupra Uniunii Europene, pun o presiune suplimentara asupra unora dintre economii, care deja resimt o incetinire a ratei de crestere economica, in timp ce altele se confrunta cu pericolul iminent al recesiunii.

In Romania, pe langa factorii externi de presiune, economia intra sub incidenta unor masuri fiscale recente, al caror scop anuntat este reducerea deficitului bugetar si pastrarea ratingului investitional al pietei locale.

Dupa instalarea noului guvern de la Bucuresti la mijlocul acestui an, statul roman a iesit pe pietele externe de capital si a strans pe 9 iulie 2025 aproape 4,7 mld. Euro de la investitorii internationali la dobanzi mai mici fata de prima parte a acestui an, insa in continuare la costuri mai mari fata de 2024, ceea ce semnaleaza preocuparea investitorilor internationali in ceea ce priveste riscurile care insotesc evolutia economica a Romaniei.

Agentia internationala de evaluare financiara Fitch a reconfirmat pe 15 august 2025 ratingul suveran al Romaniei la nivelul BBB-/F3 pentru datoria pe termen lung şi scurt in valuta, mentinand insa perspectiva negativa.

Majorarea TVA de la 19% la 21%, precum si majorarile de taxe si impozite anuntate, cresc presiunea asupra companiilor si a persoanelor fizice, lovite, pe de o parte, de un efect de scumpiri pe verticala pe lantul producator – furnizor – distribuitor – consumator final, iar, pe de alta parte, de cresterea poverii fiscale in diferite sectoare ale economiei.

Mai multe companii mari au anuntat deja planuri de concediere, de inchidere a unor capacitati de productie sau de vanzare a operatiunilor de pe piete care nu fac parte din nucleul operational pentru a avea un control mai strict al costurilor intr-un context in care perspectivele de crestere devin tot mai neclare.

In ceea ce priveste planurile companiilor de tranzitie pentru atingerea unor obiective de neutralitate climatica, pe langa tendinta mai larga de investitii in panouri fotovoltaice, apetitul investitorilor institutionali a alimentat in acest an incheierea cu succes a unor emisiuni majore de obligatiuni in format verde sau sustenabil de catre Banca Transilvania si Electrica, dar si a unor jucatori internationali de talia CTP, VGP sau Zabka, cu expunere semnificativa in Romania.

La randul sau, Ministerul Finantelor si-a anuntat intentia sa revina in 2025 pe piata japoneza ca si emitent suveran de obligatiuni posibil tot in format verde, cum a facut-o deja in 2024 la emisiunea sa inaugurala.

Tendinta de a accesa asa – numita finantare verde a fost insa mult mai vizibila pe segmentul imprumuturilor bancare cu tranzactii incheiate de catre distributia de electricitate Distributie Energie Oltenia, fondul regional de private equity INVL Baltic Sea Growth Fund cu ocazia achizitiei platformei Pehart, investitorii imobiliari NEPI Rockcastle si AFI, dar si a unei liste lungi de investitori in sectorul productiei de energie regenerabila, sector in care cea mai marcanta astfel de finantare a fost acordata catre Rezolv Energy – companie aflata in portofoliul managerului global de fonduri de investitii in infrastructura Actis, aflat sub controlul gigantului american General Atlantic.

 

  • FORMAT Online (pe Zoom)
  • CATEGORIE DE INTERESE leadership, corporate, finantare, investitii, antreprenoriat, ESG
  • DATA 2.10.2025

 

 

AGENDA actualizata a evenimentului este  urmatoarea:

08:55 (EEST) – 09:00 Cuvant de deschidere din partea moderatorului Adrian Mirsanu, Fondatorul jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO

09:00 – 09:20 Q&A Finantare internationala in format sustenabil IFI

09:20 – 09:40 Q&A Portofoliu local finantare in format sustenabil IFI

09:40 – 10:00 Q&A Finantarea statului

10:00 – 10:20 Q&A Finantare verde Private Equity

10:20 – 10:40 Q&A Agribusiness

10:40 – 11:00 Q&A Antreprenoriat

11:00 – 11:20 Q&A Energie verde

11:20 – 11:40 Pauza

11:40 – 12:00 Q&A Asset Management & Piete de capital

12:00 – 12:20 Q&A Tech & AI

12:20 – 12:40 Q&A Real Estate

12:40 – 13:00 Q&A Consultanta & Taxe

13:00 – 13:20 Q&A Retail

13:20 – 13:30 Concluzii

 

Pana acum, ne-au confirmat participarea la eveniment urmatorii vorbitori:

 

MARIUS CARA, Head of EUROPEAN INVESTMENT BANK Group office Romania

CRISTIAN NACU, Senior Country Officer INTERNATIONAL FINANCE CORPORATION

DIANA POPESCU, Director General Adjunct Directia generala de management a datoriei  publice si fluxurilor de trezorerie MINISTERUL FINANTELOR

RICHARD WILKINSON, CFO CTP Group

VYTAUTAS PLUNKSNIS, Partner & Head of Private Equity INVL ASSET MANAGEMENT

LIVIU DOBRE, CEO AGRICOVER Holding

LACRAMIOARA DIACONU – PINTEA, Country Manager Romania OX2

HORIA BRAUN – ERDEI, CEO & President of the Board of Directors ERSTE ASSET MANAGEMENT ROMANIA

TAMAS VINCZE, CEO EAST GRAIN

ALIN NEGRESCU, Tax Partner &  Head of Indirect Tax KPMG Romania

GEORGE BADESCU, Director Executiv Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania  (AMRCR)

DAN HURU, CEO & Fondator MEETGEEK

 

 

Dezbaterile din cadrul evenimentului se vor concentra asupra următoarelor topicuri: 

  • Ce impact asupra sustenabilitatii afacerilor au planurile de masuri fiscale recent anuntate
  • Ce impact au tendintele internationale asupra sectoarelor economice
  • Ce strategii si planuri de actiune concrete au liderii pentru a-si proteja companiile in contextul economic si fiscal actual
  • Ce tipuri de finantari sunt disponibile pentru companii in peisajul actual
  • Cand este finantarea “verde” o optiune sustenabila pentru companii
  • Cand prefera companiile sa acceseze imprumuturi verzi si cand se orienteaza catre cele corelate cu obiective de sustenabilitate
  • Cand aleg emitentii sa mearga catre tranzactii cu obligatiuni verzi si cand opteaza pentru obligatiuni in format sustenabil
  • Cum arata planurile de investitii ale companiilor
  • Ce perspective de crestere si de capitalizare au companiile pe termen scurt
  • Cum cantaresc factorii de decizie din companii optiunile pentru viitorul afacerilor: sa caute oportunitati de crestere, sa isi restranga activitatea si personalul pentru a-si reduce costurile sau sa vanda operatiunile care nu fac parte din portofoliul de baza

 

 

SUPPORTING PARTNERS

 

sancons

 

 

Logo-Vetimex-Capital-rosu baza 300

 

 

 

 

 

 

 

 

Participarea la eveniment se face pe baza de invitatie sau taxa de acces de 250 RON (50 Euro). Cei interesați să participe sunt invitați să ne contacteze la office@mirsanu.ro.

Pentru MASS MEDIA FREE PASS, va invitam sa ne contactati la office@mirsanu.ro

 

 

Despre MIRSANU.RO

 

  • Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este primul produs din Romania dedicat tranzactiilor corporative. Ofera incepand din 2014 informatii, exclusivitati si proiecte editoriale care acopera tranzactii din fuziuni si achizitii (M&A), finantari, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii din real estate si alte tipuri de tranzactii corporative majore, valorificand astfel o experienta de aproape 25 de ani in domeniul jurnalismului financiar.
  • Se adreseaza executivilor, antreprenorilor, proprietarilor de afaceri, investitorilor si finantatorilor si vizeaza prin continutul oferit comunitatea de profesionisti activa pe piata de fuziuni si achizitii (M&A), din administratori de fonduri de investitii, avocati, bancheri de investitii, bancheri, consultanti,brokeri si alti furnizori de servicii profesionale dedicate tranzactiilor.
  • Platforma de media MIRSANU.RO are in portofoliul sau evenimente anuale precum MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT (lansat in 2018), MIRSANU IPO CHALLENGE (lansat in 2022), MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE (lansat in 2022 sub titulatura initiala THE SUSTAINABILITY CHALLENGE) si MIRSANU INVESTORS SUMMIT (lansat in 2024), precum si alte evenimente si proiecte de continut dedicate jucatorilor activi pe pietele din Romania si din Europa Centrala si de Est (CEE).
  • O selectie de continut a fiecaruia dintre evenimentele organizate de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este publicata post-eveniment pe www.mirsanu.ro  si distribuita pe conturile proprii de pe retelele sociale.

 

Sursa foto: European Investment Bank.

Marius Cara, Head of EIB Group Office in Romania, speaker of MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025

Marius Cara, Head of EIB Group Office in Romania, is one of the speakers of MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025.

Marius Cara is Head of EIB Group Office in Romania since March 2024. With over two decades of experience in finance and investor relations, he has held senior roles at both the EIB and the European Commission. From 2021 to 2024, he led Investor Relations at the European Commission, playing a key role during the EU’s landmark issuance programmes under SURE and NGEU. Prior to that, he spent over 14 years at the EIB in Luxembourg, including as Deputy Head of Investor Relations. He began his career as an auditor at PwC and holds a Master’s degree in Business Administration and Management from the Bucharest University of Economic Studies. He is also a Fellow of the Association of Chartered Certified Accountants (FCCA).

On June 26, 2025, the MIRSANU.RO transaction journal is hosting MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025, an exclusively ONLINE event for Private Equity, Venture Capital managers, financial institutions, strategic investors, asset managers, real estate investors, NPL investors, entrepreneurs and other corporative investors.

The Event Partner is KRUK Romania and Supporting Partner of this event is AxFina Romania.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.

 

About MIRSANU.RO

The MIRSANU.RO transaction journal is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

MIS 2024 vizual main

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024: Investitorii se uita la lucruri specifice din clasa lor de active si investesc in story-ul unei companii, ei nu investesc in trenduri, ceea ce inseamna ca unde esti localizat devine aproape secundar. Ce tendinte si ce randamente urmaresc investitorii strategici, institutii financiare internationale, investitorii in Private Equity, Venture Capital, piete de capital, asset management, companii antreprenoriale, investitorii din real estate si piata de NPL

Atractivitatea Romaniei ca destinatie de investitii a crescut in 2024 comparativ cu alte locatii din Europa Centrala si de Est, tendinta confirmata de cresterea volumului de investitii straine directe fata de prima parte a anului 2023, dar si de sentimentul investitorilor straini, in contextul geopolitic international, a reconfigurarii lanturilor de aprovizionare, respectiv a unui mediu local stabil, conform concluziilor evenimentului MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024, eveniment online organizat pe 27 iunie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Investitorii tot spun ca Romania pierde competitivitate cand vine vorba de coerenta politicilor publice, regimul fiscal, birocratie si infrastructura. Stiu, si stim cu totii, ca guvernul si autoritatile au facut pasi semnificativi catre rezolvarea lor, insa acestea sunt inca semnalate de catre investitori. Pe de alta parte, comparand 2024 cu 2023, atractivitatea proiectelor din Romania a crescut semnificativ fata de alte locatii din Europa Centrala si de Est. Iar asta cred ca are la baza mai ales miscarile geopolitice si redesenarea lanturilor logistice, pe de o parte, dar sa nu uitam ca mediul stabil si cadrul politic stabil a dat incredere investitorilor si a reamintit, de asemenea, investitorilor ca statutul de tara NATO si de stat membru al Uniunii Europene este semnificativ”, a declarat Ramona Jurubita, Vicepresedinte al Consiliului Investitorilor Straini (FIC) si Managing Country Partner al KPMG Romania si Moldova.

FIC sondeaza de doua ori pe an sentimentul investitorilor straini privind climatul de investitii oferit de catre Romania.

Potrivit Ramonei Jurubita, sentimentul investitorilor strategici straini este confirmat si de datele bancii centrale, care indica pentru primele trei luni din 2024 un flux al investitiilor straine directe (FDI) de 3,2 mld. Euro comparativ cu 2,4 mld. Euro in 2023.

Industria bunurilor de la larg consum (FMCG), retailul, energia regenerabila, piata serviciilor financiare, serviciile medicale private si sectorul de tehnologie capteaza cel mai mult din interesele investitorilor strategici.

„Cred ca atunci cand este vorba despre M&A (fuziuni si achizitii – n.r.), am vazut interes mare pentru sectoare precum energie sau agricultura. Daca m-as referi la obligatiuni guvernamentale, a fost interes mare din partea nerezidentilor anul trecut, mai ales pentru scadente mai lungi, am vazut si o diversificare a bazei de investitori ma refer la investitori straini din tari care poate nu erau neaparat in trecut investitori in obligatiuni guvernamentale si ma refer la cele in lei, nu la eurobonduri emise pe piata internationala. Probabil ca daca vorbim despre companii, este un pic de climat de asteptare nu stiu daca neaparat legat de mediul de dobanzi, cat poate legat de predictibilitatea pe care am putea-o avea anul viitor dupa alegeri pentru ca sunt elemente legate si de cadrul fiscal care ar putea sa se arate dupa potentiale ajustari ale deficitului si poate ca din punctul asta de vedere este un pic de asteptare”, sustine Mihail Ion, Vicepresedinte si Head of capital markets, investment banking and personal financial planning division in cadrul Raiffeisen Bank Romania.

„Asteptarea este ca Romania sa creasca in continuare si sa se dezvolte si sa fie o destinatie atractiva pentru investitii, una suficient de puternica. Cred ca s-a vorbit mult si se constientizeaza tot mai mult ca Romania a avut o convergenta foarte buna dupa aderarea la UE, vorbim de un PIB per capita de aproape 80% din media UE masurata in paritatea puterii de cumparare fata de vreo 35% in 2005 – 2006.  Romania a depasit multe tari din regiune din punctul asta de vedere. Pe de alta parte, in urmatorii ani ritmul de crestere ar trebui sa se mentina peste media regiunii, ca sa nu mai vorbim de tarile dezvoltate, pentru ca programele de investitii vor continua. Cred ca se vede usor ca Romania este un santier, sunt lucrari mari de infrastructura, vor fi investitii si in energie, inca sunt factori importanti care pot sa contribuie la crestere dupa cum si cred ca pozitia noastra geografica ne poate favoriza. Romania poate sa fie o platforma importanta pentru reconstructia Ucrainei dupa razboi atunci cred ca interesul pentru Romania ca destinatie de investitii este sus”, a adaugat bancherul Raiffeisen Bank la evenimentul online al MIRSANU.RO.

Chiar daca nu dispare, geografia se estompeaza insa pe radarele investitorilor din pietele de capital.

„Investitorii investesc in actiuni individuale, ei nu investesc in trenduri, ei nu investesc in altceva decat in indicatorii fundamentali ai afacerii”, a subliniat David Jennison, Cofondator si Vicepresedinte al firmei globale independente de investitii STJ Advisors – care a oferit servicii de consultanta pentru Hidroelectrica si Premier Energy la IPO-urile derulate in ultimul an pe bursa de la Bucuresti.

„Investitorii in actiuni (equity investors) cumpara story-uri de companii, ei nu cumpara generalitati”, a explicat David Jennison. Acesta a adaugat ca si investitorii in titluri cu venit fix precum obligatiunile se comporta la fel, fiind concentrati asupra lucrurilor specifice legate de o anumita investitie, iar locatia companiei analizate pentru o investitie este aproape secundara.

Cresterea capitalului domestic si regional in pietele din Europa Centrala si de Est este una dintre cele mai importante schimbari, masiv subestimate pana acum, a semnalat Richard Wilkinson, CFO al grupului imobiliar CTP, lider in Europa continentala pe segmentul de logistica si spatii industriale.

„Daca te uiti in urma, pentru o perioada foarte lunga de timp, singurii investitori mari au fost aici investitorii straini. Climatul de investitii si sentimentul au fost determinate de oameni care traiau la mii si mii de kilometri departare de piata. Iar acum sentimentul in sectorul proprietatilor este format in mare parte de oameni care traiesc si sunt activi in regiune, si poate ca acesta este un jucator regional precum CTP sau poate fi un jucator din Romania. Acesta este unul dintre lucrurile care creeaza o piata sustenabila si predictibila pe termen lung”, a spus Richard Wilkinson, care reprezinta o companie listata pe bursa Euronext de la Amsterdam ce a investit pana acum circa 1 mld. Euro pe piata imobiliara din Romania.

Potrivit acestuia, randamentele din pietele imobiliare ale Europei Centrale si de Est sunt inca foarte atractive pentru investitori precum CTP, in conditiile in care in Europa de Vest acestea au ajuns la un nivel «silly» (nebunesc, n.r.). Activele din pietele Europei Centrale si de Est sunt subevaluate pe termen lung, sustine Richard Wilkinson de la CTP.

La nivelul investitiilor totale pe pietele real estate din Europa Centrala si de Est, Polonia are o pondere de circa jumatate sau peste din volumul de tranzactii inregistrat in regiune, dupa cum arata datele consultantilor Colliers. Situatia se schimba insa pe alte segmente de investitii, unde Romania este deja un pol regional.

„In regiunea noastra, asta insemnand atat Europa centrala si de est (CEE), cat si Europa de sud – est (SEE), avem un portofoliu de bonduri «all in all» de 2,9 mld. Euro, din care Romania contabilizeaza circa 25%, ceea ce este un pic mai mult decat Polonia, lucru care poate fi un pic surprinzator avand in vedere marimea economiilor”, a spus Andrei Svoronos, Principal Banker in cadrul biroului de la Bucuresti al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD).

De asemenea, alocarile de capital si pipeline-ul de tranzactii pe palierul fondurilor de private equity de talie regionala precum MidEuropa sau Integral Venture Partners, dar si al fondurilor de private credit precum ACP Credit, arata ca Romania este celalalt pol de interes regional pentru investitii, dupa Polonia, conform managerilor de fonduri de investitii regionale care au participat la evenimentul online MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024.

„As spune ca, per total, in Romania avem investit un portofoliu destul de mare, un capital destul de mare. Dupa Polonia, Romania ar fi urmatoarea in termeni de cat am alocat pentru investitii din capitalul nostru”, a punctat Aleksandar Dragicevic, Principal in cadrul MidEuropa, unul dintre cele mai mari fonduri de private equity din Europa Centrala si de Est, care are in portofoliul sau din Romania retelele Profi, Regina Maria si Cargus.

Investitorii Private Equity din pietele CEE urmaresc oportunitati de investii in sectorul TMT (tehnologie, media si telecom), sectorul de consum, servicii medicale private sau infrastructura, energie.

Investitiile in piata din Romania realizate de catre toate fondurile de investitii focusate pe Romania sunt sub 300 mil. euro, estimeaza Camelia Dragoi, Senior Mandate Manager in cadrul Fondului European de Investitii (EIF), care adauga ca aceasta cifra va creste semnificativ odata ce fondurile de private equity si de venture capital care primesc bani din programul PNRR vor intra in plin in faza de investitii.

Mediul local prezinta insa si provocari pentru investitori, cu impact direct asupra duratei tranzactiilor.

„Contextul curent de piata ridica mai multe ingrijorari, insa doua reglementari mai noi au prelungit considerabil timing-ul pentru finalizarea tranzactiilor. In cazul unor anumite investitii realizate atat de catre investitori din UE, cat si dinafara UE, investitorii trebuie sa ia in considerare si autorizarea investitiei din perspectiva a sigurantei nationale. De asemenea, este o noua reglementare care solicita o revizuire din perpectiva subventiilor straine. Nu toate tranzactiile sunt subiect al unor astfel de revizuiri, insa oriunde avem o forma de control, trebuie sa luam in considerare proceduri aditionale, iar timingul acestora este primul pe lista investitorilor care vin in Romania.”, a declarat Adriana Gaspar, Senior Partner in cadrul casei de avocatura NNDKP.

„Dar asta nu este doar in Romania. Este la nivel de Europa, fiind deci ceva despre care investitorii stiu, insa sper sa avem intelegere si sprijin din partea autoritatilor pentru a urgenta aceste procese”,  a adaugat avocatul NNDKP.

 

TENDINTE

  • Investitori strategici
  • Institutii financiare internationale
  • Companii antreprenoriale
  • Private Equity & Private Credit
  • Venture Capital & Corporate Venture Capital
  • Piete de capital
  • Pensii private
  • Asset Management
  • Real Estate
  • NPL & Debt management

 

 

Investitori strategici.

„Daca ne uitam la tendintele pe care le observam pe piata locala, vedem ca profitabilitatea companiilor locale fie s-a mentinut, fie a crescut beneficiind de trenduri (…) Vedem multa miscare in industria FMCG, retail, interese in energia regenerabila, piata de servicii financiare, sectorul de servicii medicale private si, bineinteles, tech. Daca ne uitam la industrie si faciitati de productie, vedem mai degraba focus pe investitii greenfield”, a punctat Ramona Jurubita, Vicepresedinte al Foreign Investors Council (FIC) si Managing Country Partner al KPMG Romania & Moldova.

 „Interesul este ridicat in 2024.”, a adaugat ea.

„Daca ne uitam la investitorii strategici straini si asta este de asemenea conectata cu structura investitiilor straine directe (ISD) din Romania, putem spune ca Romania inregistreaza intarzieri semnificative in ceea ce priveste investitii in mediu, in sectoare high tech, in centre de cercetare & dezvoltare. Iar asta este o oportunitate. Este ceva la care investitorii se uita si cred ca atitudinea si abordarea autoritatilor catre atragerea de investitii in tara s-a schimbat incet si speram ca anul viitor dupa alegeri si strategia pentru industrie, dar si ritmul investitiilor pentru a fi atrase in tara, sa speram ca acest trend pozitiv va accelera”, a mai spus Ramona Jurubita de la FIC.

„Sunt cu greu surprinzatoare cifrele care arata cresterea unui apetit dens pentru sectoare de IT precum dezvoltarea de software si solutii digitale. Pe langa puterea lor transformatoare, Romania a continuat sa genereze si sa retina talente prevaland in fata altor concurenti in aceste sectoare”, a punctat Adriana Gaspar de la NNDKP, care avertizeaza ca aceasta tendinta ar putea sa se inverseze ca urmare a modificarilor fiscale adverse ce au aparut recent in acest sector.

 

Institutii financiare internationale (IFI).

„Suntem o banca de dezvoltare, suntem constienti de faptul ca suntem activi intr-o tara care nu mai este o tara in dezvoltare, ci este o tara clasificata potrivit standardelor noastre ca o tara cu venit ridicat. Pentru contributia noastra in astfel de tari este esential sa fim selectivi, sa aducem multa aditionalitate proiectelor noastre, actionarii nostri sunt foarte atenti sa vada care este contributia de dezvoltare a tarii, a pietei, a jucatorilor din piata.”, a punctat Cristian Nacu, Senior Country Officer la International Finance Corporation (IFC).

„Speram sa facem mai mult in infrastructura, transport, in imbunatatirea conectivitatii fizice si digitale”, a declarat Cristian Nacu de la IFC.

„Suntem o banca de dezvoltare, avem mandatul nostru sa ne uitam la investitii sa fie verzi, incluzive, reziliente, bine administrate. In termeni de investitii de capital, ne uitam la unii parametri, in esenta criteriul este sa avem un tichet minim sa zicem de 10 mil. Euro, daca ne place foarte mult tranzactia, sectorul, echipa, putem merge putin mai jos. Apoi ne uitam intr-un mod foarte similar cu fondurile de private equity, avem nevoie sa urmarim un IRR (randament) al investitiei de capital, aici regula este de 15% in sectorul corporate, in alte sectoare poate fi putin mai mic cum este cazul utilitatilor sau in real estate.”,  a punctat Andrei Svoronos, Principal Banker in biroul de la Bucuresti al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD).

„Suntem investitori minoritari, in general luam pachete de 15 – 20%, chiar mai putin in unele tranzactii, dar putem merge si mai sus in anumite sectoare, insa nu peste 35%. Perioada tipica de investitie este de la 5 ani la 7 ani, nu avem presiune din partea unor investitori LP sa facem exit dintr-o anumita investitie, si daca suntem cu adevarat confortabili putem sta putin mai mult. Nu suntem sub presiunea unor cicluri de investitii catre exit intr-un anumit moment asa ca putem astepta momente mai bune pentru exit la investitiile noastre”, a adaugat Andrei Svoronos de la EBRD.

„Status-ul Recovery Equity Fund (facilitate din PNRR adresata fondurilor de private equity si venture capital – n.r.) asa cum numim instrumentul financiar finantat din programul PNRR al Romaniei este in grafic. Am semnat contractul cu guvernul Romaniei in decembrie 2021, iar in vara lui 2022 am lansat selectia managerilor de fonduri pentru a investi in fondurile lor. Pana acum dintr-un buget net investibil de 380 mil. Euro, am primit aprobari pentru 9 fonduri care totalizeaza o alocare din PNRR de 185 mil. Euro. Desigur, nu toate aceste fonduri de investitii opereaza pe piata, unele dintre ele le-ati vazut deja, sunt 4 sau 5, iar un numar de alte fonduri sunt inca in proces de a strange resurse private de finantare pentru a-si inchide fondurile”, a declarat Camelia Dragoi, Senior Mandate Manager in cadrul Fondului European de Investitii (EIF).

Potrivit acesteia, un numar de investitii a fost facut in 2023, suma totala a acestor investitii fiind de circa 70 mil. Euro in primul an de investitii printre investitiile noi numarandu-se cele atrase de Netopia, Medicales sau EMI Equipment. 

„Fondurile care au inceput sa investeasca deja sunt mari fonduri regionale care sunt capabile sa securizeze participarea unor investitori privati. De aceea, avem in acest program un mix de fonduri mai mari cu fonduri locale mai mici pentru ca stim ca ritmul lor de strangere a fondurilor este diferit. Desigur ca avem multi bani de cheltuit pana in 2026 si noi credem ca inca 10 -12 fonduri vor primi angajamente din acest program pe care il administram. Dintr-un total de 40 de propuneri pe care le-am primit, am selectat 9 deja, care au fost aprobate de catre comitetul de investitii numit de catre guvern si lucram acum cu 4 sau 5 si speram sa ne atingem tinta finala pana la jumatatea anului 2026.”, a adaugat Camelia Dragoi din partea EIF.

 

 

Companii antreprenoriale.

„Valuation-ul (evaluarea – n.r.) companiei este important sa fie cat mai mare pentru ca procesul de dilutie care are loc pentru actualii investitori si pentru mine ca fondator, ca si pentru cofondatori, sa fie mai mic, asta este scopul. Orgolii de tipul sa obtinem o evaluare cat mai mare pentru eventualii bani pe care ii castig este firesc, exista undeva aceste ganduri, dar scopul nr. 1 este sa-mi ating targetul pentru ca odata atins targetul, VC-urile care imi sunt apropiate si sunt prieten cu ei vor sti sa ma sprijine sa obtin o evaluare cat mai mare”, a declarat Liviu Dragan, Fondator si CEO al start-up-ului de tehnologie DRUID AI.

„Cred ca intotdeauna va exista o problema intre asteptarile unui investitor si valoare, dar important este (ca fondatorul – n.r.) sa-si atinga targeturile propuse si atunci din problema evaluarii rezulta o consecinta pozitiva. Nu toate companiile isi pot atinge targeturile, iar atunci apar o gramada de probleme cu privire la evaluarea companiei”, a adaugat antreprenorul Liviu Dragan.

„In ceea ce priveste achizitiile, nu avem un buget anume, nu vom face o achizitie doar ca sa facem o achizitie. Fiecare achizitie trebuie sa creeze valoare pentru actionari si prefer mai degraba sa nu fac niciuna decat sa fac o achizitie care nu genereaza randamentele la care ne uitam”, a declarat Peter Stohr, CFO al companiei Premier Energy, recent listata pe bursa de la Bucuresti.

 

Private Equity & Private Credit.

„Mediul de strangere de noi fonduri (fundraising) este extrem de dificil, nu este niciun dubiu, si cred ca una dintre provocarile cu care se confrunta regiunea CEE in private equity este sa fii capabil sa mentii scara fondului, iar asta deoarece multi dintre investitorii din Europa de Vest care fac angajamente mari pentru unele dintre fondurile mari nu investesc in regiune in aceasta runda. Asta inseamna ca este un trend in jos in marimea rundei pentru aproape fiecare fond”, a punctat Bill Watson, Managing Partner al Value4Capital, fond de investitii cu acoperire regionala.

„Pentru un portofoliu private equity ca sa ajungi la un multiplu de 2,5 – 3x, la anumite tranzactii as spune in special in jurul unei strategii active de crestere, ne dorim randamente mai mari pana la peste 3x sau chiar peste 4x, dar in general pentru tranzactii care sunt mai traditionale pentru stilul unui fond de private equity cu achizitie de pachet majoritar si chiar cu contractarea de finantare suntem mai mult in jurul standardului pentru aceasta industrie, care este in jurul a 2,5 – 3x”, a declarat Evtim Chesnovski, Partner al fondului de investitii Integral Venture Partners cu operatiuni in Europa Centrala si de Est.

Potrivit acestuia, fondul de investitii Integral Venture Partners urmareste sa obtina un IRR (randament) de 25 – 30% pentru capitalul investit, care este de asemenea un standard in industria de private equity.

„Vedem o incetinire a volumului de tranzactii in toate pietele, inclusiv in Europa Centrala si de Est, insa Europa de Vest incepe sa se ridice semnificativ in termeni de noi tranzactii in special in sectorul de tehnologie, ceea ce nu vedem inca in regiune (…) Cred ca elementul – cheie este ca asteptarile dintre vanzatori si cumparatori sunt suficient de apropiate pentru cele mai bune active din Europa de Vest, dar nu suficient de aprapiate pentru activele bune din CEE”, subliniaza Tomasz Mrozowski, Investment Partner la MCI Capital, fond de investitii de talie regionala, focusat pe active din sectorul de tehnologie.

„Cred ca trendurile de consum pe care le vedem in Romania, Cehia si Polonia vor ajuta pentru ca este un numar de companii care sunt foarte dependente de pietele de consum, iar rezultatele din 2023 si 2024 ar trebui sa sustina o crestere a evaluarii si speram deci sa se deschida o fereastra pentru tranzactii”, a spus Tomasz Mrozowski de la MCI Capital, care a adaugat ca se asteapta ca tranzactiile in sectorul tech sa se intoarca in piata in a doua jumatate a acestui an sau anul viitor.

„Vedem cerere de capital in raza tichetului nostru minim de circa 10 mil. euro pentru lucruri precum dividend recap unde avem acea nepotrivire intre asteptarile vanzatorilor si cumparatorilor si este una dintre situatiile in care putem face un bridge pana cand asteptarile acestora converg si ar putea fi o vanzare dupa acel criteriu. «The bread and butter» pentru investitiile noastre vine din castigarea oportunitatilor din piata create de constrangerile privind imprumuturile din sistemul bancar asa ca noi putem sa ne desfasuram in spatiul dintre banci si private equity”, a spus Ciprian Nicolae, Managing Partner al ACP Credit, fond de private credit care opereaza in pietele din Europa Centrala si de Est.

 

 

Venture Capital & Corporate Venture Capital.

„Piata de VC bineinteles ca este afectata de conditiile generale din pietele financiare, ma refer aici la ratele dobanzilor care sunt relativ crescute fata de istoricul imediat si in acelasi timp perspectiva macro care afecteaza cererea. Pana la urma toate astea se traduc in incertitudini legate de cererea de business cat si de posibilitatile de finantare. Practic, piata de IPO-uri este inchisa de 2 ani ceea ce inseamna ca fondurile nu genereaza lichiditate, iar incertitudinile macro afecteaza cumparatorii corporativi, deci corporatiile ori nu fac achizitii, ori daca le fac in termeni care sunt nefavorabili celor care vor sa vanda”, a punctat Dan Lupu, Partner la Earlybird, manager de fonduri de venture capital de talie internationala.

„Nu cred ca vorbim de un volum de tranzactii suficient de mare incat sa putem sa vorbim de o tendinta clara. In continuare, deal-urile care sunt hot probabil ca vor comanda un premiu fata de o medie a pietei, daca putem vorbi de o medie a pietei. Pana la urma valorile la care se fac finantarile nu au nicio baza teoretica legata de activitatea firmei din momentul respectiv, este strict o negociere intre cel care ofera finantarea si cel care o cere. Nu putem vorbi  in stadiul asta al firmelor de modele de evaluare, nu putem vorbi de free cash flow, ca multe dintre ele au venituri minime, deci este strict o chestiune de negociere intre doua parti.”, a mai spus Dan Lupu de la Earlybird.

„Am facut in prima parte a anului deja doua investitii follow on si anticipam sa facem cel putin inca 2 in partea a doua a anului. Sunt evident companiile cu cea mai mare crestere si dezvoltare care ridica runde uneori nu suficient de mari incat sa fie anuntate in piata, dar totusi in agregat noi anticipam intre 1 si 2 mil. Euro vom investi in cadrul anului 2024 din fondul 1. Putem spune ca in acest moment avem cam 15% dry powder (capital de investit – n.r.) ceea ce este o cifra cu care suntem foarte confortabili”, a declarat Florin Visa, Partner la Early Game Ventures (EGV), manager de capital de risc care a anuntat recent lansarea celui de-al doilea fond de venture capital cu o geografie Romania plus alte piete din regiune.

„Unul dintre riscurile in venture capital este ca fondul nu reuseste sa faca deployment (investire – n.r.) de sumele angajate pentru ca nu sunt oportunitati sau nu sunt oportunitati de follow on. Pe de alta parte, celalalt risc este sa se termine banii si sa ramana oportunitati foarte interesante. Cumva, cu 15% consideram ca este suficient pentru inca 2 ani, poate chiar 3 ani, sa putem face follow on-uri acolo unde are sens si urmand ca apoi sa ne concentram pe exit”, a precizat Florin Visa politica de follow on a fondului 1 al EGV, care si-a incheiat in decembrie faza de investitii in noi start-up-uri, de care se ocupa acum insa al doilea fond proaspat ridicat.

„Exista diferente de principiu intre un corporate VC si un VC. Daca pentru un VC tipic, obiectivul principal este maximizarea randamentului pentru investitori la noi nu este obiectivul principal. Si pentru noi este important sa obtinem un randament in conformitate cu aceste clase, insa pe langa obiectivul financiar, si obiectivele strategice sunt foarte importante, adica ceea ce tine de valoarea adaugata pentru banca sau pentru clienti. Pentru fiecare investitie, pe langa analiza standalone a business-ului si potentialul asteptat de randament sa avem si un business case care sa sustina partea de valoare adaugata pentru banca”, a spus Adrian Rosoaga, CIO la BCR Seed Starter, fond de corporate venture capital recent lansat de catre BCR, una dintre cele mai mari banci locale care face parte din grupul bancar austriac Erste Bank.

„Nu avem un target anume (privind IRR – n.r.), evident ca double digit (din doua cifre – n.r.). Pentru clasa asta de active, randamentele sunt foarte mari. Cu cat sunt mai early companiile, cu atat sunt mai mare randamentele. Ideal, ti-ai dori ca in principiu sa ajungi sa iti recuperezi cel putin banii din nou, adica valoarea in intregime a fondului, din una – doua investitii”, a spus Adrian Rosoaga de la BCR Seed Starter.

 

 

Piete de capital.

„Cred ca apetitul investitorilor pe partea de cumparare (buy side) este mult inaintea pipeline-ului de pe partea de vanzare (sell side) creat in piata si cred ca fiecare poate simti asta. Nu avem multe oportunitati pentru a acoperi acest apetit. Trebuie sa muncesti sa creezi oportunitati si sa aduci tranzactii pe piata. Nu pot sa va dau nume, dar cred ca sunt mai multe discutii si pregatiri atat pe partea de equity, cat si de obligatiuni care sa vina in piata in perioada urmatoare, unele dintre ele sunt publice, altele nu sunt”, a declarat Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti. El a adaugat ca vede acum apetit din partea investitorilor pentru ambele categorii de titluri, actiuni si obligatiuni, si nu sunt diferente semnificative in ceea ce priveste interesul investitional.

„Piata IPO din Europa a scazut semnificativ de unde era in 2021 cand atingea 57 mld. Euro, apoi in 2022 la 12,6 mld. Euro, in 2023 a ajuns la 7,2 mld. Euro, iar de la inceputul anului este la 9,5 mld, deci incepe sa se ridice. Totusi, este interesant cum performeaza pietele din Europa Centrala si de Est. Ponderea CEE a fost de 15% in 2021, iar in 2023 cu tot cu IPO-ul Hidroelectrica a insemnat 28% din volumul IPO din Europa. Este cea mai mare cifra de care imi aduc aminte de ceva vreme si ceea ce ne spune este ca investitorii iau foarte in serios cazul atunci cand se uita dupa un activ”, a punctat David Jennison, Cofondator si Vicepresedinte al firmei globale independente de consultanta STJ Advisors.

„Un alt lucru cu care Romania a mers inainte diferit dintr-o perspectiva internationala si, sincer, cred ca este inainte in fata multor piete din Europa, categorie in care as include chiar si piata din Marea Britanie, este combinatia dintre o cerere puternica a fondurilor de pensii locale care sunt dispuse sa investeasca in actiuni si sa se implice si investitorii de retail”, sustine David Jennison de la STJ Advisors.

 

 

Pensii private.

„Cred ca in viitorii ani putem sa vedem un trend global de atentie crescuta in zona economisirii pentru pensie. Si spun asta pentru faptul ca s-a investit destul de mult si cu rezultate foarte bune in imbunatatirea standardului de viata, cresterea sperantei de viata s.a.m.d. Asta inseamna ca astazi si in viitor, populatia traieste mai mult decat in trecut. Insa s-a economisit mai putin in finantarea unei perioade de dupa retragerea din viata activa, asta inseamna ca vom avea nevoie de mai multi bani pentru o perioada mai lunga in care vom beneficia de pensie. Si atunci de asta cred ca global vom asista la un trend care sa insemne o atentie mult mai mare pentru economisirea pe perioada vietii active ca sa sustina o perioada dupa retragere mult mai indelungata.”, a declarat Mihail Ion, Vicepresedinte si Head of capital markets, investment banking and personal financial planning division in cadrul Raiffeisen Bank Romania.

„In Romania, cred ca situatia este una si mai critica in sensul in care probabil nu peste foarte multi ani, 5 – 7 ani, o sa asistam la o crestere masiva a numarului de pensionari. Stim ca numarul oamenilor care se vor retrage creste semnificativ atunci cand acea populatie a decreteilor ajunge sa se pensioneze, probabil in 2030 – 2032, deci vom avea mult mai multi pensionari decat avem astazi. In acelasi timp, presiunea pe bugetul de stat va fi una mult mai mare decat astazi, desi vorbim de o situatie a finantelor publice care arata un deficit bugetar mare care trebuie corectat relativ rapid sau pe o traiectorie care sa inceapa sa se corecteze foarte repede”, a punctat Mihail Ion de la Raiffeisen Bank Romania.

„Si atunci solutia este sa economisim cat mai mult pe perioada cat suntem activi si daca vorbim de un orizont nu prea indepartat, de 5 – 7 ani, atunci cred ca stim ce avem de facut. Din punctul meu de vedere, orice salariat ar trebui sa economiseasca lunar pentru o pensie facultativa. Asa incat, cred ca pe de o parte, ar trebui cand vorbim despre pensii private sa vedem mai departe o consolidare a Pilonului II de pensii. Asta inseamna ca ar trebui sa vedem in continuare o crestere a contributiei care merge catre Pilonul II si, in acelasi timp, ar fi bineinteles potrivita si ar merge in corelatie cu sumele din ce in ce mai mari largirea universului investitional pentru fondurile de pensii Pilon II si nu doar”, puncteaza reprezentantul Raiffeisen Bank Romania, care este administrator de fonduri de pensii private in Pilonul III al fondurilor de pensii private facultative.

„Trebuie crescut ritmul pe piata primara si trebuie creat un pipeline de oportunitati asa ca sper ca autoritatile trebuie sa fie foarte atente si trebuie sa foloseasca piata de capital mult mai intensiv decat pana acum pentru ca este un potential imens (de investitie din partea fondurilor de pensii – n.r.) (..) Asteptarile noastre sunt ca guvernul sa foloseasca piata de capital si sunt optimist ca o vor folosi mai intensiv decat pana acum. Pe de alta parte, trebuie sa cream alte instrumente, lucram la infiintarea Real Estate Investment Trusts pentru a le aduce pe piata astfel incat fondurile de pensii sa poata lua o astfel de expunere in Romania (…) Legea a fost initiata in Parlament, speram ca va fi aprobata”, a punctat Adrian Tanase,  CEO al Bursei de Valori Bucuresti.

Potrivit acestuia, exista un potential de investitii de pana la 15% din activele pe care le au in administrare fondurile de pensii private, ceea ce inseamna un pol de lichiditate investitionala de circa 5 mld. Euro.

 

 

Asset Management.

„Cand vine vorba despre industria de asset management, depnde din ce unghi observi ce se intampla. De exemplu, daca aplicam clasic matematica si impartim portofoliul intre instrumente cu venit fix si actiuni, actiunile au acum o pondere de peste 50% in portofoliu. As spune ca majoritatea oamenilor incearca sa investeasca in actiuni, desigur ca apare acel efect cunoscut al diversificarii de portofoliu, care se vede nu doar in regiune, ci si la nivel global, pentru ca sectorul de tehnologie conduce la nivel global cresterea in ultimii ani.”,  a punctat Ivan Kurtovic, CEO al InterCapital Asset Management, administrator independent de fonduri de asset management din Croatia.

„Cateva motive in spatele acestor decizii (de investitii – n.r.) – primul este acela ca economia globala se imbunatateste si creste in esenta mai repede decat ar fi anticipat sau s-ar fi asteptat cineva, inflatia scade treptat si asta este aliniat cu bancile cnetrale in special in Europa BCE ainceput sa taie ratele dobanzii chiar daca primul pas a fost de 0,25%, credem ca va fi urmata de alte reduceri de dobanda pana la finele anului. Ne asteptam ca si Fed din SUA sa se alature clubului”, a adaugat Ivan Kurtovic de la InterCapital Asset Management.

„Paleta de randamente este suficient de larga, probabil ca este undeva intre 5% – 6% pentru fondurile cu plasamente in instrumente purtatoare de dobanda catre zeci de procente daca ne uitam si la fondul de piata de actiuni din Romania pentru ca stim cu totii performanta foarte buna a bursei din ultimul an atunci sunt multe argumente legate de randamente care cresc atractivitatea pietei de investitii,  a fondurilor de investitii. Cred ca, pe de o parte, interesul pentru diversificarea plasamentelor personale a fost ajutat si de emisiunile de titluri de stat pentru populatie. Cu siguranta, vedem si un interes mult mai mare catre bursa, mai ales dupa impulsul pe care l-a generat in piata listarea Hidroelectrica”, a spus Mihail Ion, Mihail Ion, Vicepresedinte si Head of capital markets, investment banking and personal financial planning division in cadrul Raiffeisen Bank Romania.

„Totalul activelor administrate de compania noastra de asset management a depasit 1 mld. Euro fata de vreo 700 mil. Euro cat aveam cam in aceeasi perioada a anului trecut, deci o crestere foarte mare. Interesul pentru diversificare vine din contextul de piata favorabil, in egala masura vine si din interesul pe care il au grupurile financiare in a-si ghida clientii catre diversificarea plasamentelor si cred ca e o tendinta pe care o sa o vedem accentuata in viitor. In Romania, este inca un stadiu incipient sau destul de departe si comparativ cu tarile din regiune. Apetenta pentru fonduri de investitii este undeva de 5 ori mai mare in tari din Europa Centrala fata de Romania. Atunci intelegem usor ca potentialul de dezvoltare este imens aici”, a precizat Mihail Ion de la Raiffeisen Bank.

 

 

Real Estate.

„Daca privim catre sectorul comercial de real estate din Europa la evolutia volumelor de investitii trimestriale, vedem ca este o distanta mare intre un varf de 149 mld. Euro in T4 2021, care a coborat apoi pana sau chiar sub o treime din aceasta valoare. Pietele CEE arata mai bine. Ce a condus la asta? A inceput cu criza Covid, apoi conflicte, cresterea inflatiei, reducerea ratelor de dobanda care au lovit frontal in yield-uri (randamente) si in lichiditatea pietelor imobiliare. Tiparele de folosire a spatiilor a ridicat semne de intrebare la spatiile de birouri, in timp ce sectorul de logistica si spatii industriale a fost marele beneficiar al acestei perioade. Apoi efectul clasei de active alternative pentru ca atunci cand randamentele urca la bonduri (obligatiuni), sectorul real estate devine mai putin atractiv. Asta este ceea ce a condus volumele de investitii”, a punctat Robert Miklo, Director Investment Services la firma de consultanta imobiliara Colliers Romania.

Potrivit acestuia, regiunea CEE a devenit nu doar o destinatie semnificativa de investitii, dar si o sursa de capital de investitii semnificativa pentru investitiile din aceste piete.

„Ne asteptam ca 2024 ss fie similat cu 2023 la nivel regional. Totusi, Romania are sanse bune sa fie unde eram anul trecut cu ajutorul tranzactiei realizate de CTP (achizitia unui portofoliu de active de la Globalworth – n.r.). Anul trecut, a fost o tranzactie foarte mare in retail. (…) Este posibil sa se dubleze volumul de investitii in Romania comparativ cu anul trecut? In mod clar as spune asta. Este un pipeline bun de tranzactii in lucru in piata de investitii din Romania”, estimeaza Robert Miklo de la Colliers.

„Yield-ul (randamentul) pe piata din Romania este in scadere”, a punctat Richard Wilkinson, CFO al grupului CTP, lider de piata pe segmentul de logistica si spatii industriale.

„Stocul de spatii industriale per capita in Romania este la 0,3 – 0,4 metri patrati, in timp ce in Vest se situeaza in jurul a 1 – 1,1 metri patrati pe cap de locuitor. Este mult spatiu de recuperat in Romania, dar ma astept sa ajungem acolo (la nivelul Europei de Vest – n.r.) destul de repede pentru ca aveti unul dintre cele mai rapide cresteri ale venitului disponibil din Europa, sprijinit de regimul fiscal”, a spus Richard Wilkinson de la CTP.

 

 

NPL.

„In ceea ce priveste evolutia NPL (credite neperformante – n.r.), cel putin la momentul de fata, la inceputul anului acesta 2024, valoarea ratei era sub 3%, iar acum la finalul lunii mai – inceputul lunii iunie aceasta rata a creditelor neperformante este undeva la 2,41%, iar in corelatie uitandu-ne un pic cu 2023, aceasta valoare a oscilat intre 2,3% si 2,7%. Deci, cumva observam ca exista o oarecare liniaritate, nu exista discrepante majore si ar fi interesant de vazut fiind un grup Kruk care actioneaza in Europa pe mai multe piete, as vrea sa va spun ca in comparatie Romania cu Polonia, Spania, Italia, unde noi suntem prezenti, Romania are valoarea cea mai mica a ratei creditelor neperformante”, a spus Cosmina Marinescu, CEO al Kruk Romania.

„Ca si trend, este clar un trend crescator din punct de vedere al pricing-ului, al pretului, al investitiilor facute chiar daca preturile mai mari de achizitie conduc automat la un randament mult mai scazut. Este foarte importanta informatia primita pe portofolii pentru ca preturile nu sunt general valabile. Exista o plaja sau o medie. Din punctul meu de vedere, media despre care putem sa vorbim pe unsecured portfolio (portofolii negarantate – n.r.) este de peste 40% ca si pret de achizitie, tinand cont de toate informatiile care se gasesc in portofoliu”, a punctat Cosmina Marinescu. Ea adauga ca, in functie de detaliile portofoliului, pretul de achizitie poate depasi 60% din valoarea nominala a acestuia.

„Din punctul meu de vedere cuvantul – cheie pentru perioada urmatoare, termen scurt – mediu, va fi flexibilitate. Cine are flexibilitate, va fi in masura sa implementeze strategiile necesare dezvoltarii. Ne vom uita alaturi de partenerii si investitorii nostri la orice oportunitate fie ca este vorba despre private lending, fie ca este vorba de achizitionarea de alti jucatori din aceasta piata pe care activam atata timp cat intr-adevar randamentul o justifica si pana la nivelul la care consideram noi ca acesta este acceptabil si digerabil intr-un sens placut pentru investitori. Pot sa confirm ca vom fi activi in continuare pe piata si ca ne vom uita la aceste oportunitati si vedem ce aduce viitorul apropiat”, a declarat Radu Dobre, CEO al APS Romania.

„Daca cumva ar fi sa fac o trecere si catre regiunea CEE, unde suntem destul de prezenti, cred ca o diferenta destul de important de subliniat ar fi faptul ca aceasta rata NPL din Romania este condusa si de bancarizarea foarte redusa in Romania comparativ cu celelalte piete. In continuare, fiscalitatea reprezinta un impediment substantial pentru vanzatori.  Cu toate acestea, daca ar fi sa privim piata romaneasca in ansamblu o pot categorisi ca o piata care este de marime medie raportata cu Croatia, Bulgaria, piete in care discutam de un volum al tranzactiilor mult mai redus sau despre jucatori – cheie care practic detin, din pacate pentru noi, un cvasi monopol si sunt greu de patruns”, a precizat Radu Dobre de la APS Holding.

 

Partenerii evenimentului MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024 sunt Raiffeisen Bank Romania si NNDKP.

 

 

Citeste aici seria de articole MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024

 

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024: Investitorii se uita la lucruri specifice din clasa lor de active si investesc in story-ul unei companii, ei nu investesc in trenduri, ceea ce inseamna ca unde esti localizat devine aproape secundar. Ce tendinte si ce randamente urmaresc investitorii strategici, institutii financiare internationale, investitorii in Private Equity, Venture Capital, piete de capital, asset management, companii antreprenoriale, investitorii din real estate si piata de NPL

 

Aleksandar Dragicevic, MidEuropa: In cazul unui exit, ne rezervam optiunea sa vindem Regina Maria cu totul, adica pietele din Romania si Serbia, sau optional separat. Suntem interesati sa facem noi achizitii in acest an in Romania in sectorul de tehnologie si in sectorul de consum

 

Florin Visa, Early Game Ventures: La fondul 1 avem rezervat 15% dry powder din capitalul fondului pentru inca 2 – 3 ani de tranzactii follow on cu companiile din portofoliu. Cand facem o investitie, daca nu vedem potentialul ca la un exit peste 5 – 6 ani sa recuperam de 10 ori suma investita inseamna ca nu ne respectam obiectivul de early stage investitor

 

Richard Wilkinson, CTP: Cresterea capitalului domestic si regional in pietele CEE este una dintre cele mai importante dezvoltari pe piata imobiliara pentru ca asta creeaza o piata sustenabila si predictibila pe termen lung. Activele din CEE sunt subevaluate pe termen lung, iar randamentele in regiune sunt foarte atractive in timp ce yield-urile din Europa de Vest au ajuns la niveluri „nebunesti”

 

Andrei Svoronos, EBRD: Avem in Romania un cadru pentru emisiuni de obligatiuni corporative de 150 mil. Euro, din care putem sa luam pana la 30% dintr-o emisiune la maturitati intre 3 si 8 ani daca tranzactiile au un unghi „verde”. De ce EBRD a facut exit partial din Banca Transilvania si ce urmeaza? „Cel mai probabil vom mai avea una sau doua tranzactii equity in acest an in Romania”

 

Mihail Ion, Raiffeisen Bank: Ne concentram pe crestere organica pe piata pensiilor private facultative. Ce planuri are Raiffeisen Bank pe piata de asset management si cu emisiunile de obligatiuni

 

Ramona Jurubita, Foreign Investors Council (FIC): Investitorii strategici considera ca Romania are o forta de munca competitiva fata de alte piete, chiar daca ne zbatem sa gasim resurse. Vedem multa miscare la investitori in FMCG, retail, energie regenerabila, servicii financiare si medicale, respectiv tech

 

Liviu Dragan, Druid: Pentru noi, SUA este piata strategica, apoi Europa, in timp ce Asia si Australia sunt piete oportuniste in care tot cheltuiesti bani si ai promisiuni, dar nu se intampla lucruri spectaculoase. Intotdeauna va fi o problema intre asteptarile unui investitor si valoarea companiei. Nu toate companiile isi ating tintele si atunci apar o gramada de probleme privind evaluarea companiei

 

Adriana Gaspar, NNDKP: Sectoarele de care sunt interesati investitori private equity sunt interesante si pentru investitorii strategici care mai au in vizor si energia regenerabila, IT, logistica sau sectorul agribusiness. Un factor descurajator pentru investitori este slabiciunea prelungita la nivelul institutiilor de reglementare, cu exceptia celor din sectorul bancar si al serviciilor medicale

 

Adrian Tanase, BVB: Sectorul de investitori buy side este mult inaintea oportunitatilor create pe partea de vanzare. Autoritatile trebuie sa fie foarte atente sa fie create oportunitati pentru a atrage banii din fondurile de pensii altfel va trebui sa fim mai relaxati cand vedem ca vor alege sa investeasca in alte piete

 

Bill Watson, Value4Capital: Una dintre provocarile cu care se confrunta piata de private equity din CEE este ca multi dintre investitorii din Europa de Vest urmaresc fonduri mari si nu fac angajamente de investitii in runda aceasta in regiune ceea ce trage in jos marimea fondurilor aflate in curs de strangere. „Un IRR mic nu hraneste la fel de multi oameni ca un multiplu mare”

 

Cosmina Marinescu, Kruk: Pretul de achizitie al portofoliilor pe piata managementului datoriilor este in crestere ceea ce duce la scaderea randamentului. Vor exista in continuare exituri de jucatori din piata de NPL, iar noi suntem suntem interesati de tot ce inseamna potential de investitie

 

Camelia Dragoi, EIF: Fondul European de Investitii a finantat cu peste 1 mld. Euro peste 150 de companii din Romania, printre care UiPath, Regina Maria sau Profi. Suma investita de toate fondurile de investitii cu focus pe Romania nu depaseste 300 mil. Euro, insa cifrele vor creste dupa ce fondurile cu alocari din PNRR vor fi in plina faza de investitii

 

Ivan Kurtovic, InterCapital Asset Management: Romania este prima investitie ca geografie cu peste 25% pondere in cadrul unui fond de actiuni pe care il avem focusat pe investitii in Europa de Sud – Est

 

Dan Lupu, Earlybird: Este inca in derulare procesul de ajustare al asteptarilor antreprenorilor fata de evaluarile la care vor sa ridice finantare pentru start-upuri. Pana la urma valorile la care se fac finantarile in venture capital nu au nicio baza teoretica legata de activitatea firmei, este strict o negociere intre cel care ofera finantarea si cel care o cere

 

Cristian Nacu, IFC: Instrumentele noastre de finantare sunt la nivelul preturilor din piata, nu vrem sa concuram bancile sau alte institutii financiare, insa randamentele noastre sunt mai complexe pentru ca proiectele noastre trebuie sa aduca o contributie puternica la dezvoltarea tarii. In fiecare an am pus circa 100 – 150 mil. USD in fonduri de private equity si venture capital din regiune, iar in ultimii 2 ani am investit peste 500 – 600 mil. USD in obligatiuni

 

David Jennison, STJ Advisors: Cred ca piata de capital din Romania este inaintea multor piete din Europa datorita combinatiei dintre cererea puternica din zona fondurilor de pensii si a investitorilor de retail. Si investitorii in titluri cu venit fix si investitorii in actiuni se uita la lucruri specifice din clasa lor de active si investesc in story-ul unei companii, ei nu investesc in trenduri, ceea ce inseamna ca unde esti localizat devine aproape secundar

 

Adrian Rosoaga, BCR Seed Starter: Fata de un fond de venture capital, suntem mai putin agresivi in termen de randamente si suntem mai flexibili pentru ca nu avem presiune de exit intr-un anumit orizont de timp. Ideal ti-ai dori sa ajungi sa iti recuperezi valoarea in intregime a fondului din una – doua investitii

 

Radu Dobre, APS Holding: Fiscalitatea reprezinta un impediment substantial pentru vanzatorii de portofolii. Ne vom uita alaturi de partenerii si investitorii nostri la orice oportunitate fie ca este vorba despre private lending, fie ca este vorba de achizitia de alti jucatori din piata NPL

 

Petr Stohr, Premier Energy: Fondurile de pensii din Romania si din regiunea CEE ca si tip de investitor au avut cea mai mare pondere la IPO Premier Energy si au ajuns sa detina in jurul a 10% din firma. Compania de furnizare de energie CEZ Vanzare este o piesa de baza in modelul nostru integrat de afaceri in timp ce nu era un activ de baza pentru un investitor in infrastructura ca Macquarie

 

Ciprian Nicolae, ACP Credit: Vedem cerere de capital in special in raza tichetului nostru de finantare de circa 10 mil. Euro. Noi ca si fond de private debt putem sa ne desfasuram capitalul in spatiul dintre banci si private equity

 

Evtim Chesnovski, Integral Venture Partners: In spatiul mai larg al pietelor CEE, daca ai capital dry powder sunt multe oportunitati de investitii pe piata companiilor mici si medii la tranzactii sub 100 mil. Euro, chiar sub 50 mil. Euro valoare de intreprindere. Vom investi circa 20 – 25% din fondul nostru regional pe piata din Romania

 

Tomasz Mrozowski, MCI Capital: Vedem o incetinire a fluxului de tranzactii in CEE fata de Europa de Vest. Suntem interesati in special de investitii in sectorul de tehnologie si avem de cheltuit 200 – 300 mil. Euro pentru achizitia de active in regiune in tichete de la 20 mil. Euro la 100 mil. Euro per tranzactie

 

Robert Miklo, Colliers: Ne asteptam ca 2024 sa fie la un nivel similar cu 2023 in ceea ce priveste volumele de tranzactii din pietele CEE. In Romania, motorul pietei a fost sectorul industrial in primul semestru, iar in semestrul al doilea ma astept sa devina sectorul de birouri

 

MIS 2024 main

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 27 iunie evenimentul MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024 pentru investitori strategici, fonduri de venture capital, fonduri de private equity, asset management, fonduri de pensii, institutii financiare internationale, investitori in real estate si in infrastructura

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024

Risk takers. Return drivers. Investors.

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 27 iunie MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024, eveniment dedicat unei clase diverse de investitori de la investitori strategici, fonduri de Venture Capital, fonduri de Private Equity, asset management, fonduri de pensii, institutii financiare internationale pana la investitori in real estate si in infrastructura, precum si antreprenorilor si top managementului din companii.

 

ARGUMENT

  • Investitorii afiseaza un optimism prudent in cautarea celor mai bune oportunitati de a-si plasa banii intr-un climat dominat inca de o inflatie ridicata si costuri mai mari de imprumut, asteptand o imbunatatire a conditiilor de piata in partea a doua a anului.
  • Investitorii strategici isi adapteaza planurile de investitii la realitatea geopolitica si financiara, si sunt preocupati de impactul asupra modelelor de business venit din partea tehnologiilor disruptive precum inteligenta artificiala (AI), dar si din partea politicilor de atingere a tintelor climatice.
  • Investitorii de private equity si de venture capital redevin jucatori activi in tranzactii pe masura ce incep sa se inmulteasca numarul noilor platforme ce ajung in faza de first closing sau chiar de final cloasing, ceea ce semnaleaza ca au bani proaspeti de investit in companii. Un alt impuls din partea acestei categorii de investitori financiari dat pietei de fuziuni si achizitii (M&A) vine pe ruta tranzactiilor de exit partial sau total din portofoliile fondurilor a caror durata de viata se apropie de final. 
  • Investitorii LP asteapta randamente IRR (rentabilitatea interna a investitiei) de pe urma noilor exituri care sa ii incurajeze sa plaseze bani proaspeti in platformele de investitii cu capital privat intr-un moment in care multe procese de fundraising inca sunt in derulare.
  • Pietele de capital sunt inca prudente la tranzactii noi, dar chiar daca sunt selectivi, investitorii institutionali au aratat in ultimul an incredere in IPO-urile care merg, de exemplu, pe teza investitiilor verzi sau de energie verde, cu masa critica suficienta la nivel operational si cu ritm de crestere anuala mare.
  • Institutiile financiare internationale (IFI) cu rol de dezvoltare demonstreaza ca au un apetit de finantare in crestere pe pietele emergente si sustin o gama larga de tranzactii de la recapitalizarea de banci si companii cu rol major in economie pana la investitii directe de capital si co-investitii in platforme de investitii regionale, dar si cu alte forme de sprijin precum garantii care insotesc contractarea de noi finantari sau extinderea unor instrumente financiare precum venture debt sau tranzactii de transfer sintetic a riscurilor semnificative.
  • Tematica ESG se extinde rapid in ecosistemul investitorilor institutionali, unde sunt tot mai vizibile plasarile de bani in vehicule de investitii ce au tinte climatice clare in strategia lor de investitii, ceea ce transmite mai departe pe lant presiunea asupra politicilor companiilor de portofoliu.
  • Piata imobiliara a inregistrat la nivel regional un recul semnificativ in primul trimestru, cu o lichiditate afectata pe de o parte de costul mai mare al finantarilor. Pe de alta parte, acest upper hand al cumparatorilor indeamna tot mai multi proprietari de portofolii real estate sa se concentreze pe eficienta operationala si securizarea veniturilor. Este unul dintre sectoarele ce resimte din plin diferentele de asteptari dintre vanzatori si cumparatori privind evaluarea activelor in tranzactii.
  • Sectorul investitorilor in infrastructura este cotat insa cu o perspectiva diferita. Aici au avut loc tranzactii mari, o dovada fiind achizitile la scara mare realizate de catre investitori majori, inclusiv cea realizata de catre Blackrock, cel mai mare administrator de active din lume. In infrastructura este dominanta nevoia mare de investitii, iar resursele guvernamentale limitate lasa mult teren de desfasurare capitalului privat. Astfel, investitorul global Macquarie, proprietarul distributiei de electricitate Oltenia care tocmai a vandut furnizorul de energie CEZ Vanzare, a reusit sa inchida la inceputul anului 2024 cel mai mare fond specializat de investitii in infrastructura dedicat pentru Europa, cu un capital de 8 mld. Euro, ceea ce indica un interes masiv al investitorilor globali pentru active cu un profil defensiv mult mai bine conturat la provocarile din contextul global actual. Tinta noului fond este un IRR de low double digit, ceea ce s-ar traduce ca o rata interna de rentabilitate situata intr-un interval de la 10% pana undeva in jurul a 30%.

 

  • FORMAT editie ONLINE
  • AUDIENTA – TARGET fondatori si executivi de companii, investitori strategici, manageri de fonduri de Venture Capital, manageri de fonduri de Private Equity, investitori institutionali locali, asset management, investitori in real estate, investitori in infrastructura, consultanti
  • CATEGORIE DE INTERESE investitii, strategie corporate, antreprenoriat, piete de capital, venture capital, private equity, real estate, infrastructura
  • DATA 27.06.2024

 

 

PARTENERI

raiffeisen logo baza 300

 

 

 

 

Logo NNDKP RGB PNG baza 300

 

 

 

 

 

 

Profil speakeri

  • Lideri in afaceri
  • Decision makers
  • Fonduri de venture capital
  • Fonduri de private equity
  • Investitori institutionali locali
  • Institutii financiare internationale
  • Investitori strategici
  • Asset management
  • Real Estate
  • Consultanti

 

Principalele topicuri

  • Ce investitii ofera cele mai bune randamente pentru investitori in mediul actual
  • La ce IRR se raporteaza acum exiturile din Venture Capital si Private Equity
  • In ce fel de oportunitati investesc acum investitorii de pe pietele de capital
  • Care sunt segmentele care atrag cel mai puternic interes pentru investitorii in real estate
  • Ce planuri au investitorii in infrastructura
  • Ce tinte si-au propus sa atinga investitorii strategici in contextul actual de piata
  • Ce randamente ofera principalele clase de active
  • Ce oportunitati sunt pe radarul investitorilor
  • Cum isi administreaza banii managerii de portofolii in industria de asset management
  • Care sunt directiile de finantare la care se uita institutiile financiare internationale de dezvoltare

 

De ce sa participi

  • Fii conectat la deciziile si tendintele care modeleaza comportamentul investitorilor
  • Afla cine cumpara si de unde se fac exituri
  • Afla ce se intampla cu randamentele de pe piata imobiliara
  • Cine finanteaza si ce, de unde vin bani proaspeti in piata
  • Urmareste oportunitatile de investitii care apar pe piata

Cei interesati sa participe sau sa fie parteneri ai evenimentului MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024 sunt invitați să ne contacteze la office@mirsanu.ro.

Accesul la eveniment se face pe baza de invitatie sau pe baza unei taxe de acces la eveniment.

 

Despre MIRSANU.RO

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este primul produs media românesc de ştiri, analize, interviuri şi opinii dedicat exclusiv tranzacțiilor și profesioniștilor din acest domeniu. Oferă informații pe trei direcții principale – fuziuni și achiziții (M & A), finanțări și tranzacții pe piața de capital.

MIRSANU.RO este un produs media de tip B2B (BUSINESS TO BUSINESS) care se adresează executivilor, antreprenorilor, proprietarilor de afaceri, investitorilor și finanțatorilor, respectiv un produs B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) prin informațiile care vizează activitatea comunității de profesioniști de pe piața de fuziuni și achiziții (M&A), a tranzacțiilor în ansamblul lor, comunitate formată din administratori de fonduri de investiții, avocați, bancheri de investiții, bancheri, consultanți de strategie, auditori, respectiv alți furnizori de servicii profesionale dedicate tranzacțiilor.

vizual mipoc 24 main 624x344

Investitori, consultanti, autoritati si jucatori de pe pietele de capital vor dezbate principalele tendinte de pe pietele de capital privind tranzactiile IPO si emisiuni de obligatiuni la MIRSANU IPO CHALLENGE 2024

MIRSANU IPO CHALLENGE 2024

 

IPO. Bonds. Capital markets.

 

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 25 aprilie MIRSANU IPO CHALLENGE 2024, a treia editie a unui eveniment de continut concentrat asupra tranzactiilor IPO, a emisiunilor de obligatiuni si a tendintelor care preocupa investitori, antreprenori si comunitatea pietelor de capital in ansamblu.

Dupa IPO-ul record al Hidroelectrica din 2023, bursele raman in continuare in expectativa pe un fundal inca dominat de razboiul din Ucraina si cu conditii de piata inca marcate de dobanzi mari si inflatie, chiar daca aceasta din urma este inscrisa pe un trend de scadere.

Investitorii asteapta noi IPO-uri dinspre mediul privat, in contextul in care, pe de o parte, varsta capitalismului romanesc postdecembrist a trecut de 30 de ani, iar unele afaceri au ajuns sau se apropie cu pasi repezi de momentul succesiunii, iar pe de alta parte, pentru ca ofera un spatiu de exit actionarilor minoritari si investitorilor financiari care au sprijinit cresterea unor companii antreprenoriale.

Bancile si-au consolidat statutul de principali piloni ai emisiunilor de obligatiuni, iar aici sunt asteptate sa vina inclusiv companii private.

Institutiile financiare internationale continua sa actioneze ca investitori – ancora pentru a oferi stabilitate tranzactiilor cu obligatiuni verzi sau sustenabile si pentru a sprijini formarea unei adevarate piete pentru astfel de instrumente.

La randul lor, managerii de fonduri cauta lichiditate si randamente atractive pentru portofoliile lor intr-un context general in care multe afaceri private ezita sa devina companii publice. Cum poate castiga bursa batalia pentru succesiunea unor afaceri mature? Cand in viata unei companii antreprenoriale, este o optiune potrivita un IPO sau un M&A, cand un IPO exclude un M&A si cand un IPO poate preceda tranzactii M&A? De ce au nevoie antreprenorii pentru a alege calea unui IPO pentru afacerile pe care le conduc? Ce pipeline de obligatiuni asteapta pe bursa investitorii? Ce oportunitati post-IPO au capitalizat companiile listate? Ce este la orizont pe segmentul obligatiunilor verzi si a titlurilor cu link de sustenabilitate?

 

  • FORMAT Exclusiv cu participare fizica
  • LOCATIE Pullman Hotel, sala Montreal
  • AUDIENTA – TARGET comunitatea formata din investitori, antreprenori, manageri de fonduri de investitii, investitori institutionali locali si internationali, executivi, consultanti, brokeri, avocati, alte parti interesate
  • CATEGORIE DE INTERESE strategie corporativa, piete de capital, investitii, antreprenoriat, finantare, tranzactii corporative
  • DATA 25.04.2024

 

 

 

Au confirmat pana acum participarea la eveniment urmatorii vorbitori:

 

  • ADRIAN TANASE, CEO Bursa de Valori Bucuresti (BVB)

 

  • CRISTIAN NACU, Senior Country Officer Romania International Finance Corporation (IFC)

 

  • HORIA BRAUN – ERDEI, CEO Erste Asset Management Romania

 

  • FLORIN ILIE, Deputy CEO & Head of Wholesale Banking ING Bank Romania

 

  • RAZVAN BUTUCARU, Partner, Financial Services & Advisory Leader Mazars Romania

 

  • COSMINA PLAVETI, Head Investment Banking BCR

 

  • SORIN PETRE, Partner & Head of Valuation & Economics PwC Romania

 

  • BOGDAN CHIRITA, Partner Value4Capital

 

  • BOGDAN CHETREANU, Sef serviciu Emitenti si Oferte publice Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF)

 

  • BOGDAN ZINCA, Sef serviciu Contractare la Directia Generala de Trezorerie si Datorie Publica Ministerul Finantelor Publice

 

  • JAN PRICOP, Executive Director Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF)

 

  • EUGENIU BALTAG, Director Investor Relations, Purcari

 

  • LAURENTIU STAN, exit planning advisor

 

 

 

Agenda evenimentului:

 

08.30 – 10.00 Inregistrare & networking

10.00 – 10.05 Introducere din partea moderatorului Adrian Mirsanu, Fondator jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO

10.05 – 10.55 Panel Tendinte pe pietele de capital

10.55 – 11.45 Panel IPO

11.45 – 12.15 Pauza de cafea

12.15 – 13.05 Panel Obligatiuni/Bonds

13.05 – 13.10 Concluzii

13.10 – 14.00 Lunch & Networking

 

 

Partenerii acestui eveniment sunt Mazars Romania, BCR si Bursa de Valori Bucuresti. Supporting Partners sunt Globalworth si Vetimex Capital.

 

 

Principalele topicuri

 

  • Ce tendinte modeleaza evolutiile de pe pietele de capital
  • Ce companii asteapta investitorii sa isi faca IPO pe bursa
  • Cum au capitalizat companiile listate oportunitatile post-IPO oferite de catre bursa
  • De ce marile companii private ezita sa devina companii publice
  • Cum poate bursa sa atraga afacerile ajunse in pragul succesiunii
  • Cand decid antreprenorii sa faca IPO excluzand M&A si cand decid sa faca IPO si apoi M&A
  • Ce emisiuni de obligatiuni sunt asteptate sa vina pe bursa
  • Cum evolueaza segmentul obligatiunilor verzi si al obligatiunilor cu link de sustenabilitate
  • Ce perspective ofera multiplii de evaluare ai companiilor listate vs companii private
  • Cum se misca mixul equity – debt in portofoliile investitorilor institutionali

 

 

De ce sa participi

 

  • Fii conectat la deciziile si tendintele principalilor jucatori din piata de capital
  • Afli direct de la sursa ce teme sunt de interes pentru liderii de pe pietele de capital
  • Un timp bine investit
  • Ai acces la continut relevant privind tranzactiile IPO si cu emisiuni de obligatiuni
  • Iti extinzi aria profesionala cu perspective noi de interes de la investitori, lideri de companii, exponenti ai autoritatilor din pietele de capital, consultanti de top
  • Gasesti noi oportunitati de afaceri

 

 

Participarea la eveniment se face pe baza de invitatie sau taxa de acces de 500 RON (100 Euro). Pentru detalii, cei interesati sa participe la eveniment sunt invitati sa ne contacteze la office@mirsanu.ro. Pentru FREE PASS media, va rugam sa ne contactati la office@mirsanu.ro.

 

 

 

Despre MIRSANU.RO

 

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este primul produs media romanesc de stiri, analize, interviuri si opinii dedicat exclusiv tranzactiilor si profesionittilor din acest domeniu. Ofera informatii din aria tranzactiilor corporative pe trei directii principale – fuziuni si achiziții (M & A), finantari si tranzactii pe piata de capital.

Platforma de media MIRSANU.RO organizeaza incepand cu 2018 seria de evenimente corporate MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT impreuna cu jucatori – cheie din tranzactiile de M&A, finantare, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii real estate si alte tranzactii corporative majore din Romania si Europa Centrala si de Est. In 2022, a lansat conferintele MIRSANU IPO CHALLENGE, dedicat tranzactiilor si comunitatii pietelor de capital, si THE SUSTAINABILITY CHALLENGE, eveniment dedicat tematicii de sustenabilitate in cadrul mediului de afaceri.