Arhive etichete: IFC Romania

nacu main

Cristian Nacu, IFC: Ne uitam la tranzactii prin care sa luam direct participatii equity sau quasi equity in companii, unde putem prelua pana la maxim 20% din actiuni. Am facut deja finantari de circa 500 mil. USD si abia a trecut primul trimestru din noul an financiar, deci ne asteptam sa depasim si in acest an 2 mld. USD fonduri proprii si fonduri atrase. “Vrem sa sprijinim anumite companii de stat sa acceseze finantari comerciale de la IFC”

„In Romania, noi am investit cred ca peste 1 mld. USD in ultimii ani numai in obligatiuni bancare verzi sau cu o tematica de incluziune. Iar asta a reprezentat aproape 20% din totalul bondurilor lansate in Romania in perioada respectiva, deci o contributie semnificativa”, a declarat Cristian Nacu, Senior Country Officer al International Finance Corporation, la MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025, eveniment online organizat pe 2 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“IFC are un portofoliu in Romania impresionant la ora actuala, din care aproximativ o treime sunt manufacturing (productie, n.r.) si proiecte de infrastructure, iar doua treimi sunt investitii in sectorul financiar – bancar sau nebancar. Din investitiile noastre, marea majoritate sunt investitii verzi”, a punctat Cristian Nacu.

“Si aici este o întreaga discutie daca verdele este inca la moda. Suntem in UE, suntem o tara cu drepturi depline in UE. In UE, exista inca o multime de programe care sunt obligatorii pentru toate statele si care presupun in continuare finantari verzi.  Astazi nu se mai pune problema despre finantarea verde ca despre o moda sau un curent trecator pentru ca recentele evenimente ne-au aratat ca, de fapt, vorbim despre securitate energetica. Tot mai mult cand se vorbeste despre energii regenerabile, se vorbeste tot mai mult despre independenta de importuri de combustibili fosili. Asa ca tema a devenit mult mai importanta si, deci, este in continuare o necesitate sa investim in energii regenerabile pentru ca asta ne duce la independenta energetica”, sustine reprezentantul IFC.

“Anul trecut, de exemplu, am investit, am adus in economia Romaniei 2,6 mld. USD in total, din care au fost 300 mil. USD investitii propria si 2,3 mld. USD sume atrase. Noi calculam ceea ce se cheama mobilizare de fonduri si raportul de mobilizare la noi in Romania a ajuns 1 la 8 de la banci care participa in proiecte in care noi avem un rol important sau mai avem o componenta care reprezinta tranzactii de M&A pe care IFC le-a intermediat prin echipa de advisory M&A”, a detaliat acesta.

Cat a contribuit IFC la finantari sindicalizate?

“Astazi suntem undeva la aproximativ 500 mil. USD cu totul si de abia a trecut primul trimestru, deci ne asteptam ca si anul acesta sa depasim 2 mld. USD in total cu fonduri atrase si fonduri proprii. Raportul poate nu va mai fi la fel de spectaculos cum a fost anul trecut de 1 la 8, dar in continuare suntem la un raport de 1 la 2, 1 la 3 sau poate chiar mai mare depinzand si de anumite proiecte care sunt acum in proces de M&A la care contribuie doar mobilizarea. Deci, exista foarte bune premise sa continuam trendul pe care l-am avut pana acum”, estimeaza reprezentantul IFC marimea portofoliului local pentru anul financiar care se incheie in iunie 2026.

“De asemenea, speram sa facem in continuare si mai mult in ceea ce priveste parteneriatele public – privat (PPP) pentru ca si astea vor aduce o mobilizare semnificativa de proiecte”, a subliniat Cristian Nacu.

“Majoritatea portofoliului nostru este in debt (datorie, n.r.), dar nu excludem si ne dorim sa facem mai mult equity (investitii de capital, n.r.). Aici suntem putin mai selectivi. In primul rand, facem equity prin fonduri de investitii – fonduri de private equity si fonduri de venture capital. Si am finantat deja un prim fond care este local – Morphosis. De asemenea, am finantat Enterprise Investors – un fond care este clasic in tara. Mai avem si alte cateva fonduri in care am investit – regionale – dar care vor avea si contributii in Romania”, a mentionat reprezentantul IFC.

“Dar incercam sa facem si equity direct sau instrumente de quasi equity – mezanin de exemplu, cum am facut anul trecut in tranzactia Pehart – este o combinatie de instrumente. Acolo am avut si mezanin si debt si debt atras, deci o combinatie de instrumente”, a precizat reprezentantul institutiei financiare internationale.

In ce domenii investeste IFC in Romania?

“In ceea ce priveste domeniile, vom continua sa finantam bancile si institutiile financiare nebancare pentru ca este modalitatea noastra prin care putem ajunge la IMM-uri si la companii carora nu putem sa le dam direct fonduri. Si aici vom continua sa o facem pe teme – ceea ce se cheama bonduri cu tematica. Probabil, vom continua sa finantam investitii verzi, fie ca vorbim de active, fie ca vorbim de green housing (locuinte verzi, n.r.) Vom continua sa finantam pentru incluziunea sociala a femeilor si, in special, a femeilor de afaceri”, a detaliat Cristian Nacu.

“Si, de asemenea, unul dintre sectoarele prioritare pe care o sa-l vedeti in continuare crescand va fi investitiile in regenerabile. Avem cateva proiecte in care investim, mult eolian, ceva solar, mai putin, si avem si baterii”, a adaugat acesta.

“In continuare ne uitam la manufacturing (productie, n.r.) si agribusiness ca la niste sectoare care vor atrage in continuare finantari pe fondul global al nearshoring-ului si friendshoring-ului si al transformarii canalelor de furnizare de piese de schimb si de materiale”, a mai spus reprezentantul IFC.

“Mai avem pe lista investitii in ceea ce se cheama industrii disruptive. Cautam sa finantam astfel de industrii in care putem pe langa bani sa aducem si expertiza noastra globala pentru ca avem o divizie globala care face investitii in industrii disruptive. Si aici ne gandim la inteligenta artificiala, ne gandim la lucruri care au un impact special”, sustine Cristian Nacu.

“De asemenea, nu excludem niste tranzactii care sa aiba premise de a avea crestere spectaculoasa in viitor. Deci, acesta este un alt tip de investitii la care probabil vom fi foarte atenti”, a precizat el.

Ce participatie poate prelua IFC in companiile in care este interesat sa investeasca direct si sa devina actionar?

“In primul rand, ca principiu, noi nu vom putea niciodata sa luam mai mult de 20% dintr-o companie. Este o limitare fixa, clara, batuta in cuie. Nu avem cum sa scapam de asta. Deci, vom fi intotdeauna un investitor minoritar”, a raspuns Cristian Nacu.

“Niciodata nu am investit mai putin de 10 mil. USD, cam asta ar fi pragul minim. Pragul de sus depinde de participatia maxima de 20%”, a adaugat reprezentantul IFC.

Cum poate fi o companie eligibila pentru o finantare verde din partea IFC?

“Caracteristica principala a unei investitii verzi este ca ea trebuie sa fie investita in active verzi. Deci, acele companii care nu au in planul de investitii astfel de active evident ca nu vor strange o investitie sau nu vor lansa un bond verde. Pentru ca el trebuie urmarit in mod special, separat, utilizarea banilor trebuie sa fie doar cu scopul in care au fost stransi.

Exista multe companii care au prin natura business-ului activitati care nu le permit sa investeasca doar in astfel de active si atunci exista o alternativa si pentru acest tip de companii si anume acele asa-numite <<sustainability linked bonds>>  (obligatiuni corelate cu obiective de sustenabilitate, n.r.) sau <<sustainability linked loans>> (imprumuturi corelate cu obiective de sustenabilitate, n.r.). Asta inseamna ca compania isi alege niste KPIs (parametri – cheie, n.r.), care sunt niste tinte legate si de ESG in general ca o categorie mai larga, adica include si teme sociale, fie incluziunea femeilor in cresterea calitatii job-urilor pentru femei sau pot fi si alte teme sociale”, explica Cristian Nacu.

“Este un imprumut pentru companie, dar care daca indeplinesc acei parametri se incadreaza in ceea ce s-a stabilit la inceputul emisiunii sau la inceputul imprumutului. Daca nu, exista niste penalizari in ceea ce priveste dobanzile. Cam asta este in mare mecanismul dupa care functioneaza”, a mai adaugat acesta.

Cum vede IFC impactul noilor masuri fiscale anuntate recent de catre guvern?

“Momentul din punct de vedere intern este un moment in care Romania trebuie sa se opreasca si sa isi faca niste reforme pe care le-a neglijat in ultimii ani. Si asta pentru ca suntem intr-o situatie de deficite multiple, care trebuiesc rezolvate, ele nu sunt sustenabile pe termen lung”, a raspuns reprezentantul IFC, institutie financiara care face parte din grupul Bancii Mondiale.

“Acum in ceea ce priveste sectorul privat cred ca este o oportunitate pentru ca anumite investitii nu vor mai putea fi facute doar de sectorul public. Si atunci o modalitate de a rezolva această dilema a necesitatii investitiilor, dar a lipsei de fonduri este parteneriatul public privat”, este de parere Cristian Nacu.

“Noi promovam intens acest parteneriat public privat ca o metoda de implicare a sectorului privat in investitii care uneori sunt chiar publice. De exemplu, la Timisoara avem un proiect in care suntem adviserii primariei incercand sa construim primul spital in PPP facut in Romania intr-un model clasic de facility management si in care privatul construieste spitalul si il administreaza din punct de vedere al mentenantei si utilitatilor si statul continua sa faca servicii medicale publice in acel spital”, afirma acesta.

“Acelasi tip de model se poate aplica si pentru multe alte tipuri de investitii la care statul nu mai are fonduri sa contribuie, iar asta cred eu este o oportunitate pentru ca intr-un astfel de parteneriat, privatul nu vine doar cu finantarea proiectului, vine cu expertiza lui, vine cu responsabilitatea pe care o implica participarea privata. Deci, cred ca e un model benefic pe care ar trebui sa il folosim mult mai des in viitor. Si exista deja discutii cu guvernul”, a subliniat Cristian Nacu.

“De asemenea, noi vrem sa sprijinim si anumite companii de stat, in special, pe cele care arata o guvernanta apropiata de cea a sectorului privat si sunt companii care uneori sunt listate. Astfel de companii pot sa acceseze finantari si de la IFC, finantari de tip comercial, ceea ce este important este ca este diferit fata de finantarile pe care le dau colegii nostri din Banca Mondiala cu garantii de stat”, a mai spus Cristian Nacu, Senior Country Officer al International Finance Corporation, in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Supporting Partners ai MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025 sunt Sancons Capital & Investment si Vetimex Capital.

 

 

 

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025

 

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025: “Cu cat este mai mare finantatorul tau cu atat este mai concentrat catre acordarea de finantare sustenabila”. Anul 2026 vine pentru companii cu tinte de conformare pe taxa de carbon si pe regulamentul de defrisari. Ministerul Finantelor pregateste pentru octombrie – noiembrie o noua emisiune de obligatiuni Samurai la care asteapta o participare mai mare a investitorilor fata de tranzactia din 2024. Valul de presiuni generat la nivel international si local loveste in sectorul componentelor auto, retail, bunuri de larg consum, utilitati sau sectorul rezidential

 

Marius Cara, European Investment Bank Group: Ne uitam la cateva tranzactii de project finance in Romania. Cautam sa co-investim alaturi de alte institutii financiare internationale pentru ca noi nu putem sa investim mai mult de jumatate din valoarea unui proiect. EIB a intrat actionar cu o investitie de capital de 30 mil. Euro in proiectul eolian Pestera 2 de peste 500 mil. Euro al investitorului financiar Copenhagen Infrastructure Partners

 

Cristian Nacu, IFC: Ne uitam la tranzactii prin care sa luam direct participatii equity sau quasi equity in companii, unde putem prelua pana la maxim 20% din actiuni. Am facut deja finantari de circa 500 mil. USD si abia a trecut primul trimestru din noul an financiar, deci ne asteptam sa depasim si in acest an 2 mld. USD fonduri proprii si fonduri atrase. “Vrem sa sprijinim anumite companii de stat sa acceseze finantari comerciale de la IFC”

 

Diana Popescu, Ministerul Finantelor: In octombrie – noiembrie, vom avea noua emisiune de titluri Samurai pe piata japoneza, la care asteptam ca participarea investitorilor sa fie din ce in ce mai mare. Este posibil ca noua emisiune Samurai sa depaseasca emisiunea inaugurala de 200 mil. Euro de anul trecut, vom vedea care este feedback-ul investitorilor. La emisiunile de titluri Fidelis, daca se pastreaza interesul investitorilor pentru transele mai lungi, vom testa piata cu maturitati mai mari

 

Liviu Dobre, Agricover: Mai bine de 1,5 mld. RON din finantarile pe care le atragem vin de la institutii financiare internationale precum EBRD, IFC sau BSTDB. Piata de capital este o oportunitate pentru noi chiar si la nivel de emisiune de obligatiuni, insa asteptam momentul potrivit pentru ca astazi costurile de finantare de pe piata de capital romaneasca sunt prea ridicate pentru a putea oferi ceva competitiv catre clientii nostri. Revine Agricover cu IPO pe bursa? “Nu vedem nimic in plan apropiat. Vrem sa ne concentram pe crestere”

 

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Din pachetul de finantare bancara de circa 150 mil. Euro contractat pentru Pehart, circa 125 mil. Euro reprezinta finantare sustenabila. Intregul nostru portofoliu din Romania, care mai include proiecte de energie regenerabila si paduri, este verde sau legat de sustenabilitate. Cea mai mare parte a fondului nostru de energie regenerabila este concentrat in Romania, unde avem 357 MW dintr-un portofoliu de 390 MW, iar investitiile totale depasesc 250 mil. Euro din care o mare parte va fi finantata prin debt

 

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Obligatiunile sustenabile si in format verde au o pondere intre 10% si 20% intr-un fond de obligatiuni in Euro pe care il administram, dar, probabil, ca aceasta pondere va creste. Emisiunile corporative de valori mai mici sunt mai putin preferate chiar daca sunt sustenabile. Vedem un interes al clientilor catre diversificare, inclusiv diversificare internationala, in portofoliile administrate, unde expunerea pe instrumente cu venit fix a scazut in ultimii ani de la 80% catre 60%

 

Richard Wilkinson, CTP: Circa 7 mld. Euro, adica aproape 80% din toata baza noastra de finantare la nivel de grup, inseamna finantare verde sau cu un link ESG. Evaluarile de active din Romania vor continua sa creasca pe termen lung. “Oamenii inteleg ca diferenta de randament intre un activ din Romania si unul din Germania este prea mare, iar riscurile de lichiditate din Romania sunt exagerate”

 

Lacramioara Diaconu – Pintea, OX2: Pregatim vanzarea unui proiect de 300 MW in 2026, care va fi cu adevarat o tranzactie mare. Si suntem acum la momentul ofertelor neangajante pentru vanzarea unui proiect de 77 MW. Cele doua proiecte pot fi vandute impreuna sau vor fi doua tranzactii separate in functie de interesul investitorilor. Cum arata “bucataria” in care investitorul suedez in energie verde si-a pregatit vanzarea unui proiect de 99 MW pentru un pret de 200 mil. Euro si care ar putea zgudui anul viitor piata de M&A din Romania cu tranzactii de circa 3 ori mai mari

 

Alin Negrescu, KPMG Romania: Tendintele internationale si locale au impact negativ in sectoare precum componente auto, industria de prelucrare, retail sau sectorul rezidential. Vom vedea investitori noi si investitii in sectorul de aparare, energie verde, logistica si transporturi. Anul 2026 vine cu tinte de conformare ESG pentru companii precum CBAM si regulamentul de defrisari

 

Tamas Vincze, East Grain: In 2025 ne apropiem de investitii de 35 – 40 mil. Euro capital investit plus debt, din care pana la 65% inseamna tranzactii M&A. Ne uitam la tichete M&A de la 2 – 3 mil. Euro pana la 15 mil. Euro. Agricultura din Romania este masiv subcapitalizata si vedem in timp real o reasezare a capitalului. Ce este in capul listei de prioritati ale unei companii antreprenoriale

 

Dan Huru, MeetGeek: In zona de tech, totul este accelerat de efectul AI – rundele se inchid mai repede, produsele si bazele de clienti cresc mai repede. Produsele sunt mult mai avansate decat piata, dar piata nu este pregatita sa adopte zona AI. Am luat pana acum in total finantare de circa 3 mil. Euro de la investitori si ne dorim sa crestem de 4 – 5 ori in urmatoarele 12 luni

 

George Badescu, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Traim un timp al cresterilor de taxe si al repozitionarilor dupa pandemie care creeaza consumatorilor un sentiment de prudenta, o atitudine defensiva. In retail, este asteptata o crestere de 1% in 2025 vs 2024, iar investitiile vor continua, insa nu la nivelul anterior. “Ar fi o surpriza sa vedem noi tranzactii in viitorul apropiat”

 

 

Sediul central al IFC de la Washington (SUA).

International Finance Corporation se pregateste sa investeasca pana la 10 mil. USD in compania de tehnologie Druid AI SUA in contextul unei runde de finantare de 50 mil. USD pentru accelerarea cresterii sale la nivel global

International Finance Corporation (IFC) intentioneaza sa aloce o investitie de capital de pana la 10 mil. USD in compania de tehnologie Druid AI, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Proiectul prin care IFC si-a propus sa devina un investitor direct in compania Druid AI USA Inc a fost programat pentru a fi aprobat pe 25 aprilie 2025.

Demersul institutiei financiare internationale are loc in contextul mai larg in care Druid cauta sa stranga de la investitori o runda de finantare de 50 mil. USD pentru a putea sa isi accelereze cresterea la nivel global.

Printre investitorii financiari atrasi pana acum de catre compania de tehnologie se numara Early Game Ventures Fund I Cooperatief U.A., GapMinder Fund Cooperatief U.A., TQ Ventures III Growth LP, Karma Ventures II SCS si Hoxton Ventures Fund III L.P.

Druid este o afacere fondata de catre Liviu Dragan, Andreea Plesea, Bogdan Pietroiu si Bogdan Grigorescu, conform datelor facute publice.

Pe langa investitia de capital, IFC va cauta sa asigure companiei de tehnologie fondate in 2017 in Romania si intrarea in retele care sa ii permita sa se adreze unui numar mai mare de clienti din pietele emergente.

Ritmul rapid de expansiune al companiei pe mai multe piete la nivel international face ca Druid sa revina astfel pe piata cu o noua runda de finantare la 2 ani dupa cea precedenta.

Druid AI a anuntat pe 12 septembrie 2023 ca a atras o runda de investitii de 30 mil. USD de la mai multi investitori cu capital de risc in frunte cu fondul american de venture capital TQ Ventures, pe lista noilor investitori in companie intrand si Smedvig Capital, Endeavor si Verve Ventures.

Runda de finantare de serie B a ridicat in 2023 evaluarea Druid la 100 mil. USD, dupa ce in 2022 compania a avut o alta runda de finantare de 15 mil. USD.

„TQ este un VC (venture capital, fond de investitii cu capital de risc – n.r.) cunoscut in SUA, cu o mentalitate mai eficienta, cu care partea de audit a durat 2 – 3 saptamani la o suma destul de importanta. Eu detin acum cam 25%, ceilalti mai detin circa 5%. Eu sunt cel mai mare investitor in continuare. Noi, fondatorii, avem vreo 30%, iar restul de 70% sunt investitorii.  TQ care a investit 15 – 16 mil. USD la o evaluare de 100 mil. USD are vreo 12% – 13% din DRUID”, a detaliat impactul rundei de finantare B din 2023 Liviu Dragan, CEO si cofondator al Druid AI, la evenimentul MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023, organizat in decembrie 2023 de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

IFC investeste atat direct in companii private, cat si indirect fiind unul dintre cei mai activi investitori – ancora in fonduri de private equity si de venture capital care fac tranzactii pe pietele din Romania si din regiune,

“Am investit in Private Equity si Venture Capital, unde am pus in fiecare an circa 100 – 150 mil. USD la treaba. In general, am facut asta cu jucatori regionali care nu erau la primul fond, ci poate la al doilea, la al treilea sau chiar cu experienta mai mare”, a detaliat Cristian Nacu, Senior Country Officer al IFC in cadrul MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024, eveniment organizat pe 27 iunie 2024 de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

IFC are deja experienta in ceea ce priveste atat investitia directa de capital, cat si cea indirecta de capital (din postura de investitor LP in fond de VC) in cadrul aceleiasi companii de tehnologie.

In 2021, IFC a aprobat o investitie de capital de 9,82 mil. USD intr-o alta companie de tehnologie cu fondatori romani – FintechOS, in contextul unei runde de finantare B mai largi de 60 mil. USD.

nacu main

Cristian Nacu, Senior Country Officer at International Finance Corporation, speaker of MIRSANU IPO CHALLENGE 2025

Cristian Nacu, Senior Country Officer of International Finance Corporation, is one of the speakers of MIRSANU IPO CHALLENGE 2025.

Romanian born and educated, with more than 25 years of experience in private equity, investment banking and privatization, Cristian Nacu is one of the most experienced and respected managers and investment professionals in the region. Since 2018, he is Sr. Country Officer for Romania of International Finance Corporation, an institution of the World Bank Group, returning to IFC after 13 years. Previously, between 1999 and 2005, Cristian Nacu worked at IFC as an investment professional.

For 12 years, between 2005 and 2017, he has been Partner in Enterprise Investors, one of the largest and oldest private equity firms in Central and Eastern Europe and he managed EI’s Representative Office in Romania. For the last two years of this period, he has been senior advisor of the President of the firm. Enterprise Investors has been one of the most active and successful private equity investors in CEE and Romania.

Cristian Nacu had also a prestigious non-profit activity being board member or chairing many professional or non-profit organizations. He is currently a Board member of Junior Achievement Romania, one of the worlds largest educational organizations for entrepreneurial skills and a Board member of the Romanian America Foundation, the largest American grant making foundation in Romania, investing in entrepreneurship, education and community development. He is also one of the founders of Re-Think Romania, a think tank dedicated to transforming Romania.

On April 10, 2025, the MIRSANU.RO transaction journal is hosting MIRSANU IPO CHALLENGE 2025, an exclusively event for entrepreneurs and the capital markets community.

The agenda of this event will be as follows:

 

09:55 – 10:00 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founder of the MIRSANU.RO transaction journal

10:00 – 11:00 Panel Trends of the capital markets

11:00 – 12:00 Panel IPO

12:00 – 13:00 Panel Bonds

13:00 – 13:05 Conclusions

 

The event’s partners are BCR and Kapital Minds.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at office@mirsanu.ro

 

 

About MIRSANU.RO

The MIRSANU.RO transaction journal is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

 

MIS 2024 vizual main

Lideri de afaceri, investitori strategici, manageri de fonduri de Private Equity, Venture Capital si Asset management, antreprenori, institutii financiare internationale si locale vor dezbate pe 27 iunie ultimele tendinte in investitii

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 27 iunie evenimentul MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024, prima editie a unui eveniment care exploreaza tendintele in investitiile corporative in cadrul unei game extinse de investitori de la jucatori strategici, fonduri de Venture Capital, fonduri de Private Equity, asset management, institutii financiare internationale si locale pana la antreprenori si investitori in real estate.

Tema centrala din acest an a evenimentului este Risk takers. Return drivers. Investors. si vizeaza cum investitorii din diferite clase de active administreaza riscurile care provin din mediul economic actual, dar si din factori specifici de piata pentru a-si atinge tintele de randament ale capitalului.

 

 

Pana acum, si-au confirmat participarea urmatorii speakeri:

 

ADRIAN TANASE, CEO BUCHAREST STOCK EXCHANGE

RICHARD WILKINSON, CFO CTP GROUP

DAVID JENNISON, Co-founder and Vice-President STJ ADVISORS

RAMONA JURUBITA, Managing Country Partner KPMG Romania and Moldova & Vice-President FOREIGN INVESTORS COUNCIL (FIC)

WILLIAM WATSON, Managing Partner VALUE4CAPITAL

MIHAIL ION, Vice-President and Head of capital markets, investment banking and personal financial planning division RAIFFEISEN BANK ROMANIA

ADRIANA GASPAR, Senior Partner NNDKP

CAMELIA DRAGOI, Senior Mandate Manager EUROPEAN INVESTMENT FUND

CRISTIAN NACU, Senior Country Officer INTERNATIONAL FINANCE CORPORATION

ANDREI SVORONOS, Principal Banker EUROPEAN BANK FOR RECONSTRUCTION AND DEVELOPMENT

LIVIU DRAGAN, Founder & CEO DRUID

PETR STOHR, CFO PREMIER ENERGY GROUP

DAN LUPU, Partner EARLYBIRD

IVAN KURTOVIC, CEO INTERCAPITAL ASSET MANAGEMENT

CIPRIAN NICOLAE, Managing Partner ACP CREDIT

ALEKSANDAR DRAGICEVIC, Principal MIDEUROPA

EVTIM CHESNOVSKI, Partner INTEGRAL VENTURE PARTNERS

FLORIN VISA, Partner EARLY GAME VENTURES

COSMINA MARINESCU, CEO KRUK Romania

RADU DOBRE, CEO APS Romania

TOMASZ MROZOWSKI, Investment Partner MCI CAPITAL

ADRIAN ROSOAGA, CIO BCR SEED STARTER

ROBERT MIKLO, Director Investment Services COLLIERS Romania

 

Principalele topicuri de dezbatere sunt:

  • Ce investitii ofera cele mai bune randamente pentru investitori in mediul actual
  • La ce IRR se raporteaza acum exiturile din Venture Capital si Private Equity
  • In ce fel de oportunitati investesc acum investitorii de pe pietele de capital
  • Care sunt segmentele care atrag cel mai puternic interes pentru investitorii in real estate
  • Ce tinte si-au propus sa atinga investitorii strategici in contextul actual de piata
  • Ce randamente ofera principalele clase de active
  • Ce oportunitati sunt pe radarul investitorilor
  • Cum isi administreaza banii managerii de portofolii in industria de asset management
  • Care sunt directiile de finantare la care se uita institutiile financiare internationale de dezvoltare

 

AGENDA evenimentului este urmatoarea:

09:00 (EEST) – 09:05 Cuvant de deschidere din partea jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO

09:05 – 09:45 Panel Tendinte in investitii

09:45 – 10:30 Panel Venture capital & Corporate venture capital

10:30 – 11:30 Panel Private equity & Private credit

11:30 – 12:00 Pauza

12:00 – 12:20 Panel NPL

12:20 – 13:00 Panel Institutii financiare internationale (IFI)

13:00 – 13:30 Q&A 1:1 cu Raiffeisen Bank despre fondurile de pensii, asset management si investitii

13:30 – 13:55 Panel Real Estate

13:55 – 14:00 Concluzii

 

Evenimentul are loc in format exclusiv ONLINE.  

Partenerii acestui eveniment sunt Raiffeisen Bank si NNDKP.

 

Participarea la eveniment se face pe baza de invitatie sau taxa de acces de 250 RON. Cei interesati sa participe ne pot contacta pentru detalii la office@mirsanu.ro.

 

Despre MIRSANU.RO

MIRSANU.RO este primul produs media românesc de ştiri, analize, interviuri şi opinii dedicat exclusiv tranzacțiilor și profesioniștilor din acest domeniu. Oferă informații pe trei direcții principale – fuziuni și achiziții (M&A), finanțări și tranzacții pe piața de capital.

MIRSANU.RO este un produs media de tip B2B (BUSINESS TO BUSINESS) care se adresează executivilor, antreprenorilor, proprietarilor de afaceri, investitorilor și finanțatorilor, respectiv un produs B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) prin informațiile care vizează activitatea comunității de profesioniști de pe piața de fuziuni și achiziții (M&A), a tranzacțiilor în ansamblul lor, comunitate formată din administratori de fonduri de investiții, avocați, bancheri de investiții, bancheri, consultanți de strategie, auditori, respectiv alți furnizori de servicii profesionale dedicate tranzacțiilor.

ifc main

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Desi anul fiscal se incheie in iunie, portofoliul IFC in Romania a ajuns astazi la 2,055 mld. USD, din care 515 mil. USD sunt fonduri proprii si am mobilizat aproape 1,6 mld. USD, ajungand la o rata de mobilizare de 3 dolari la fiecare un dolar acordat sub forma de datorie. „Principala sursa de finantare pentru companii nu sunt bancile, ci creditul furnizor”

„Exista un apetit pentru finantari climatice, in general. Dealtfel pentru noi asta a fost principala tinta de investitii in ultimii ani. Portofoliul IFC la ora actuala a ajuns la 2,2 mld. USD, a crescut de peste 4 ori in ultimii 6 ani si asta pentru cei care nu stiu in conditiile in care Romania a ajuns astazi nr. 1 in Europa de departe, avem aproape jumatate din portofoliul din Europa si cred ca suntem undeva intre pozitia 7 si 10 la nivel mondial ceea ce pentru noi este o pozitie absolut onoranta si relativ noua. Cum am realizat lucrul asta? Doua treimi din portofoliu le-am investit in institutii financiare bancare si nebancare, majoritar in bonduri si, mai ales, bonduri climatice. Aproape 80% din portofoliul nostru este verde la ora actuala.”, a declarat Cristian Nacu, Senior Country Officer la International Finance Corporation (IFC), in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2024, eveniment organizat pe 25 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea pietelor de capital.

„In diverse emisiuni de obligatiuni ale diverselor banci, am avut fie rolul de anchor – investor, fie doar de participant in functie de asta s-au recunoscut si la noi in intern capacitatea de mobilizare. Daca am avut un rol activ si am avut un rol de anchor – investor, care a fost si recunoscut financiar, atunci ni s-a recunoscut si partea de mobilizare de fonduri. Aici, vreau sa spun ca suntem la anul fiscal 2024 pe locul 2 in lume ca si capacitate de mobilizare. Daca anul 2023 am avut un record de 546 mil. USD in total acordate, din care 50 sau 60 mil. USD au fost mobilizare, in 2024 lucrurile stau spectaculos diferit. Desi anul fiscal nu s-a incheiat, se incheie in iunie suntem astazi la 2,055 mld. USD pe anul fiscal cu inchidere in iunie 2024, din care 515 mil. USD sunt fonduri proprii si am mobilizat aproape 1,6 mld. USD. Lucrul asta este dealtfel si directia pe care o doreste si noua conducere a grupului Bancii Mondiale, care din ce in ce mai mult va actiona ca o singura entitate. Dealtfel exista chiar proiecte, de fapt tari – pilot in care conducerea grupului (World Bank Group – n.r.) este unica, una din tarile din regiune este Polonia, cealalta este Moldova, deci fiecare tara va avea un singur reprezentant in forma asta pilot pentru intreg grupul Bancii Mondiale.”, a precizat Cristian Nacu.

„Mobilizarea este una din tintele importante, daca IFC este undeva la un dolar mobilizat per un dolar acordat, Romania a facut anul acesta un raport de 3 la 1 (adica 3 USD mobilizati la fiecare 1 USD acordat – n.r.). Asta dovedeste, pe de o parte, ca proiectele in care suntem implicati sunt proiecte valoroase, si, pe de alta parte, ca rolul nostru de catalizator este indeplinit, investitorii au incredere sa vina langa noi in proiectele pe care le facem.”, a punctat reprezentantul IFC.

„In fiecare an am investit in bonduri climatice, in acelasi timp sunt bonduri de tip MREL, adica bonduri care cresc capacitatea bancilor de a reactiona la pericole financiare sau o alta parte sunt Basel 3 tier 2, deci capital de rangul 2. In ultimii ani, cred ca suntem cel mai mare finantator de astfel de bonduri sau de finantari, am investit aproape 700 mil. USD in bonduri de tip MREL si vreo 400 mil. USD in finantari tip Basel 3 tier 2.”, adauga acesta.

„Doua treimi din portofoliul nostru sunt institutii financiare si o treime este formata in principal din companii de property si asta pentru simplul motiv ca am constatat ca rolul de dezvoltare pe care noi il avem este extrem de bine sustinut, Romania avand nevoie nu doar de birouri moderne, nu doar de spatii comerciale moderne, dar si de spatii logistice moderne. Noi suntem finantatorii probabil tuturor marilor jucatori din domeniul asta, in mod specific investitiile in spatii logistice si verzi mai ales sunt importante si pentru strategia ulterioara a Romaniei si a IFC de aici incolo de a incuraja transferul de capacitati de productie, de lanturi de productie catre Romania in asa-numita miscare  de near shoring pentru a optimiza procesele de productie. Aici am investit in spatii de productie, cred ca sunt 3 jucatori foarte mari – CTP, WDP si, mai nou, Lions Head, jucatori care isi propun exact consolidarea spatiilor de logistica si de productie moderna, la presiunea evident a actionarilor lor si a clientilor.”, a detaliat Cristian Nacu.

Care este sursa principala de finantare pentru companii si unde sunt plasate emisiunile de obligatiuni corporative in cadrul ecosistemului de surse externe de finantare?

„Cred ca principala sursa de finantare pentru companii nu o reprezinta nici bancile, nici capitalul atras, ci o reprezinta creditul furnizor. Asta este una dintre marile explicatii si ale nivelului scazut de intermediere bancara”, a subliniat reprezentantul IFC.

„De ce companiile nu trec mai des, mai repede la finantari de tip bonduri? Trebuie sa intelegem urmatorul lucru si asta o vad, din pacate, si la companii foarte mari si foarte complicate: trecerea de la finantarea garantata prin banca la finantari de tip bonduri nu e simpla. In clipa in care vrei sa emiti un bond, care nu este garantat, nu poti s-o faci daca ai in portofoliu o multime de alte datorii garantate. Pentru ca nimeni nu o sa fie dispus sa cumpere bondurile tale cata vreme va fi subordonat bancilor care ti-au asigurat finantarile anterioare. Si aici venim la o necesitate pentru companii, asa – numitul CFO. Un CFO ar trebui sa fie cel care sa traga de maneca pe antreprenor si sa ii spuna – exista aceasta posibilitate sa restructuram total finantarea companiei, sa trecem la emisiuni anuale, bianuale, trianuale, depinde de nevoile companiei de tip bonduri care sunt mai scumpe la inceput, dar apoi devin mai usor de gestionat si sa facem pasul catre nivelul urmator cum il fac companiile mai sofisticate, mai mari din piata straina. Si atunci, daca s-ar face lucrurile astea, ar creste si apetitul pentru bonduri.”, sustine Cristian Nacu.

Potrivit acestuia, dupa introducerea pe piata din Romania a unui nou instrument de garantie pentru finantari bancare, IFC a primit semnale ca si alte banci locale sunt interesate de un astfel de produs financiar, in jurul caruia se poate construi un pipeline.

„Am inceput un nou tip de produs financiar catre o prima banca BRD Societe Generale, este asa-numitul SRT (Synthetic Risk Transfer), este un tip de finantare nefinantata, un tip de garantie. Am acordat BRD-ului 105 mil. Euro garantie pentru un portofoliu de 700 mil. Euro, frumusetea acestui tip de finantare elibereaza capital pentru a putea fi folosit ulterior din cauza reducerii riscului fiind garantat de o institutie ca a noastra AAA, se reduce riscul alocat activelor si in felul asta poate fi eliberat capital pentru a fi reinvestit si in special noi am impus niste investitii in active verzi, albastre, gender finance in asa fel incat sa indeplinim si aceste tinte de incluziune, care sunt importante.”, a mai spus Cristian Nacu, Senior Country Officer la International Finance Corporation (IFC), in cadrul panelului Obligatiuni al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2024 sunt Mazars, BCR, Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Globalworth si Vetimex Capital sunt Suporting Partners ai evenimentului.

 

 

Citeste aici toata seria MIRSANU IPO CHALLENGE 2024

MIRSANU IPO CHALLENGE 2024: Ce aduce si ce tine inca departe companiile antreprenoriale de pietele de capital. „Nu vad de ce Dedeman, compania care produce Borsec sau Cristim nu ar fi pe piata de capital”. Companii din industrie, energie si agribusiness, cu apetit de IPO pe bursa de la Bucuresti. Ce planuri de finantare au companiile si statul roman pe pietele de capital si cum se misca portofoliile investitorilor institutionali

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Toate listarile din ultimii 14 ani de pe bursa au totalizat peste 3,3 mld. Euro, am avut peste 50 de listari din 2010 pana acum, din care 15 au fost pe piata reglementata. Semnale de potentiale IPO-uri la companii, mai mult dinspre antreprenori si mai putin dinspre fonduri de investitii care cauta un exit pe bursa

Bogdan Chetreanu, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF): Exista interes foarte mare al companiilor din Republica Moldova sa se listeze la Bucuresti. Pe langa IPO-ul Premier Energy si maib, asteptam in 2024 inca o companie privata din Romania sa se listeze. Vor mai fi listari si din partea statului, avand in vedere obligativitatea din PNRR de a lista cel putin 3 companii

Bogdan Zinca, Ministerul de Finante: Urmatoarea emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale in functie de alocare va fi in 2025. Exista doua variante de dezvoltare a acestui program, adica putem sa largim cadrul si sa acoperim cheltuieli sociale ale statului la ministere precum Sanatatea sau Educatia, fie emitem pe alte piete, iar urmatoarea piata naturala ar fi cea locala

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Desi anul fiscal se incheie in iunie, portofoliul IFC in Romania a ajuns astazi la 2,055 mld. USD, din care 515 mil. USD sunt fonduri proprii si am mobilizat aproape 1,6 mld. USD, ajungand la o rata de mobilizare de 3 dolari la fiecare un dolar acordat sub forma de datorie. „Principala sursa de finantare pentru companii nu sunt bancile, ci creditul furnizor”

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Interesul nostru pe zona de obligatiuni corporative va fi orientat din ce in ce mai mult catre emitenti cu un rating bun de sustenabilitate, unde poate putem face un pic de rabat in ceea ce priveste lichiditatea. As vrea sa trag un semnal de atentie privind finantarea statului direct de la populatie, care e un pas de dezintermediere financiara si asta poate sa insemne ca avem mai putini bani care se duc catre economia reala

Florin Ilie, ING Bank: Toti banii care se invart in piata asta – in piata bursiera, in piata de obligatiuni, de equity nu sunt altceva decat credite bancare inca nerambursate

Cosmina Plaveti, BCR: Vedem potentiale IPO-uri la companii din industrie, agribusiness si energie. Avem un portofoliu de obligatiuni de 8,7 mld. RON, din care 55% sunt titluri verzi. Am iesit cu prima emisiune internationala de obligatiuni verzi pentru ca pentru volume mari mergi pe pietele externe, unde sunt si fonduri ESG specializate, iar plaja de investitori este mai larga

Razvan Butucaru, Mazars: La tranzactiile mari, gasesti mai usor investitori care sa investeasca impreuna 1 mld. Euro decat unul singur care sa investeasca aceeasi suma. Din acest motiv, logic ar fi ca piata de capital sa fie mai atractiva si sa poti sa ridici astfel de bani mai usor decat in piata de M&A

Bogdan Chirita, Value4Capital: IPO-ul MedLife este un studiu de caz destul de reusit despre cum poti sa faci un exit pe bursa. Nu am vrut sa mergem pe piata publica, am explorat inainte de IPO o tranzactie privata. Constrangerile unui fond de private equity, care are o perioada de investitie, de crestere a companiei si de exit, ne-au facut sa iesim probabil un pic mai devreme decat ne-am fi dorit

Sorin Petre, PwC: Pe piata de capital, multiplii de evaluare ai companiilor sunt cat de cat mai stabili, deci ar fi o investitie cu un randament mai constant decat pe piata de M&A. Cum difera topul IPO-urilor companiilor antreprenoriale de topul multiplilor PER obtinuti la listarea la BVB

Jan Pricop, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Fondurile de obligatiuni si cu venit fix au pierdut ca pondere in portofoliile fondurilor de investitii de la peste 66% in 2020 la circa 47% acum. Sunt pe trend investitiile in actiuni si cred ca aceasta dinamica se va pastra inca o perioada

Eugeniu Baltag, Purcari: Prin parteneriatul dintre fondatorul companiei, IFC si fondul de investitii Horizon Capital s-a ajuns la o formula de mijloc si am prins valul IPO in 2018. Dupa listare, ne-am finantat tranzactiile M&A din propriul cash si credit bancar, dar vom folosi pe termen mediu oportunitatile de pe piata de capital pentru a emite actiuni suplimentare si a finanta tranzactii

Laurentiu Stan, exit planning advisor: Antreprenorii la inceput de drum se finanteaza din fonduri proprii, iar dupa ce incep sa creasca au nevoie de finantare de datorie. Ei sunt obisnuiti cu banca si au o preconceptie ca le va fi foarte dificil sa ajunga pe piata de capital, ca sunt prea mici pentru listare pe bursa si emisiuni de obligatiuni

IFC a anuntat doua acorduri majore cu BRD si dezvoltatorul imobiliar WDP pentru extinderea finantarii cu obiective de sustenabilitate in Romania

International Finance Corporation (IFC), institutie financiara internationala cu un rol – cheie in dezvoltarea economiei locale, a anuntat pe 5 aprilie 2024 doua acorduri majore cu BRD Groupe Societe Generale, respectiv cu dezvoltatorul imobiliar WDP pentru extinderea finantarii sustenabile in Romania, potrivit informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Cele doua proiecte – cheie au in vedere sa catalizeze tranzitia catre o economie verde, sa stimuleze incluziunea financiara si cresterea economica sustenabila in Romania si au fost ajuntate in cadrul primei vizite in Romana a lui Makhtar Diop, director general al IFC.

Astfel, IFC se asociaza cu BRD Groupe Societe Generale, una dintre cele mai importante banci din Romania, intr-o tranzactie de transfer sintetic al riscurilor semnificative (SRT), in cadrul careia institutia financiara internationala va furniza o garantie de risc pentru un portofoliu de pana la 700 mil. Euro care cuprinde credite pentru IMM-uri si pentru companii mari. Capitalul eliberat prin SRT, o premiera atat pentru IFC, cat si pentru BRD pe piata din Romania, ii va permite bancii sa acorde credite de pana la 315 mil. Euro pentru finantarea initiativelor legate de clima si a intreprinderilor mici detinute de catre femei.

Tranzactiile de tip SRT sunt instrumente de gestionare a capitalului utilizate pe scara larga de catre bancile europene si, in prezent, de catre bancile nord-americane. IFC a jucat un rol-cheie in introducerea acestora pe pietele emergente, inclusiv in Europa Centrala si de Est (CEE). Resursele de capital eliberate prin astfel de tranzactii pot fi realocate pentru finantarea proiectelor cu efecte puternice de dezvoltare.

De asemenea, IFC a acordat catre Warehouses De Pauw NV (WDP), un fond de investitii imobiliare belgian, un imprumut „verde” de aproximativ 300 mil. Euro pentru a-si extinde portofoliul de active semi-industriale si logistice ecologice si eficiente energetic in Romania. Finantarea include componente legate de sustenabilitate, care stimuleaza WDP sa continue sa isi imbunatateasca agenda schimbarilor climatice, prin cresterea ponderii proprietatilor certificate EDGE (Excellence in Design for Greater Efficiencies) si prin extinderea capacitatii de generare de energie electrica prin instalarea de panouri solare pe acoperisurile cladirilor din Romania.

Imprumutul este finantat cu 150 mil. Euro din fondurile IFC, restul fiind mobilizat de la investitori, inclusiv de la Sumitomo Mitsui Banking Corporation. Totodata, IFC a sprijinit WDP in proiectarea primului sau imprumut legat de sustenabilitate in contextul unui nou cadru de economisire a energiei si de reducere a emisiilor.

„Proiectele anuntate astazi (5 aprilie – n.r.) subliniaza angajamentul IFC de a sprijini Romania sa deblocheze potentialul sectorului sau privat, pentru a promova o dezvoltare sustenabila si incluziva”, a declarat Makhtar Diop, directorul general al IFC. „Prin valorificarea instrumentelor de finantare inovatoare si prin parteneriate cu guvernul si sectorul privat, ne propunem să imbunatatim infrastructura de afaceri a tarii, sa stimulam initiativele privind schimbarile climatice si sa oferim noi oportunitati intreprinderilor mici detinute de femei.”

Pentru tranzitia catre o economie verde a Romaniei sunt necesare investitii de doua ori mai mari decat in alte tari europene (7% din PIB pe an, fata de o medie de 4%), doar 1,6% din creditele acordate de catre banci fiind alocate in prezent proiectelor ecologice.

IFC are in România cea mai mare expunere din Europa, cu un portofoliu de 2,1 mld. USD, si a zecea cea mai mare expunere la nivel global, cu peste 7 mld. USD investiti in diverse sectoare din 1991 pana acum. Sumele angajate de IFC in acest an fiscal se ridica la un nivel record de 1,5 mld. USD, din care 1,1 mld. USD mobilizate de la investitori, completate de consiliere pentru a accelera tranzitia ecologica.

IFC a sprijinit un prim val de privatizari si noi concesiuni in telecomunicatii, sectorul bancar si industria prelucratoare, cand accesul la pietele financiare internationale era limitat. De asemenea, a structurat primul proiect de parteneriat public-privat in domeniul apei din tara, care a imbunatatit semnificativ accesul la apa in Bucuresti. 

Credit foto: MIRSANU.RO.

Cristian Nacu, Senior Country Officer IFC: Speram ca legislatia privind parteneriatul public – privat sa fie promovata curand. Romania are nevoie de de finantare de 350 mld. USD, din care 300 mld. pentru infrastructura, ca sa ajunga la Net Zero in 2050

„In ultimii 5 ani, am finantat proiecte de peste 2 mld. USD in Romania ceea ce este aproape jumatate din ce am facut in ultimii 30 de ani. Si asta pentru ca nevoile Romaniei sunt foarte mari si IFC se potriveste foarte bine in indeplinirea acestor nevoi.”, a declarat Cristian Nacu, Senior Country Officer al International Finance Corporation (IFC) in cadrul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„In continuare finantam foarte mult sectorul bancar, avem peste 1 mld. bonduri si imprumuturi de tip MREL si Basel 3 Tier 2 date in ultimii 2 ani si suntem probabil cel mai mare finantator de astfel de instrumente. Ele au marele avantaj ca intaresc bancile emitente in cazul unor situatii dificile pentru ca se comporta ca si equity, sunt imprumuturi dar se comporta ca si equity in caz de rezolutie. Si, al doilea aspect, este partea de utilizare a fondurilor. Ele au avantajul fantastic ca pot fi facute tematice”, a adaugat acesta.

„Noi am ajutat intotdeauna si am sprijinit bancile sa faca bonduri verzi, imprumuturi albastre, lucruri care sa ajute la decarbonizare. Mai mult decat atat bancile in constructia lor de portofolii de tipul acesta verzi, sustenabile, primesc de la noi si un ajutor de know how. Am organizat la inceputul anului niste seminarii pentru banci pentru a fi siguri ca si ele inteleg necesitatile folosirii unor bani care au fost stransi cu aceasta tema verde.”, a spus reprezentantul IFC.

IFC are in Romania cea mai puternica expunere din Europa, cu un portofoliu concentrat in zona de obligatiuni verzi si imprumuturi catre sectorul privat.

„Pana in 2050, cand Romania trebuie sa ajunga la net zero, nevoia de finantare pentru decarbonizare este de 350 mld. USD. Dealtfel, 300 din aceste 350 mld. sunt pentru acoperirea nevoii de infrastructura, deci oricum ar fi trebuit sa ii cheltuim si calculele noastre, ale grupului Bancii Mondiale estimeaza ca numai o treime, chiar un sfert pot fi acoperite de surse publice”, a punctat Cristian Nacu.

„De aia noi credem ca aducerea sectorului privat in domeniul asta, in domeniul investitiilor in infrastructura este absolut esential pentru indeplinirea targeturilor Romaniei si principala modalitate prin care se poate face asta este parteneriatul public privat”, afirma acesta.

„Pentru ca se stie ca majoritatea acestor industrii – energie, transporturi sunt proprietate de stat si atunci singura modalitate a sectorului privat de a participa la acest efort este prin parteneriate publice private.”, adauga reprezentantul IFC.

„Speram ca legislatia sa fie promovata curand, sunt niste imbunatatiri la legislatie care vor face procesul fezabil si imediat sa speram ca vor urma cateva proiecte care sa arate cum se pot face aceste parteneriate in asa fel incat sa putem promova impreuna”, a mai declarat Cristian Nacu, Senior Country Officer al International Finance Corporation (IFC) la panelul Trenduri din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

tsc 2023 main

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023: Ce schimbari produc politicile de sustenabilitate asupra finantarii companiilor si sectoarelor majore din economie, cum pot fi atrase investitii si ce potential de crestere este pentru afaceri sub spectrul ESG

 

Lideri de afaceri, finantatori, antreprenori, investitori, consultanti si avocati de afaceri vor dezbate pe 26 octombrie la evenimentul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 ce impact au politicile de sustenabilitate asupra marilor sectoare economice si ce schimbari sunt asteptate in modelele de afaceri si de finantare ale companiilor in era ESG.

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 26 octombrie THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2022,  eveniment cu prezenta fizica a carui tema este Investments. Growth. ESG.

Astazi, rapoartele de sustenabilitate au devenit déjà al doilea reper de raportare periodica dupa rapoartele financiare ale companiilor. Investitorii arata nu doar ca urmaresc politicile de sustenabilitate ale corporatiilor, ci masoara si isi dimensioneaza investitiile in raport cu obiectivele si rezultatele politicilor ESG.

Finantarile verzi, obligatiunile verzi, tranzactiile de finantare cu obiective de sustenabilitate au cuprins sectoare variate din economie. IPO-ul Hidroelectrica, cea mai mare listare din istoria pietei de capital din Romania, a fost incheiat cu succes intr-o peisaj mut de IPO in Europa, intrand in gratiile investitorilor tocmai cu o poveste de producator de energie verde profitabil si generos cu actionarii sai. Potentialul de energie solara al Romaniei a atras o gama larga de jucatori din Europa si nu numai, precum si fonduri globale de infrastructura.

Productia de energie, de auto, centrele de productie industriala, dezvoltarea de proiecte imobiliare, capitalul bancar, retelele de comert, tranzactiile de obligatiuni de pe bursa, antreprenorii si investitorii din tot mai multe sectoare economice cauta sa se imprieteneasca cu capitalul “verde”.

Cum se produce schimbarea sustenabila in sectorul industrial? Cati bani a atras sectorul productiei de energie verde? Cum se aloca banii in portofoliile investitorilor financiari interesati de efectele politicilor ESG? Cum evolueaza pe bursa tranzactiile generate de active verzi sau cu obiective de sustenabilitate? In ce fel de afaceri este concentrata finantarea verde acordata de catre bancheri? Cum este modelata piata imobiliara sub efectul finantarii verzi si a politicilor ESG? Cum obtii cresterea asteptata de actionari si investitori sub cupola ESG?

 

Cautam raspunsuri de la companii, asociatii de afaceri, investitori, bancheri, fonduri de investitii, antreprenori, consultanti si avocati de afaceri pentru a vedea cum companiile si-au adaptat modelele operationale si de finantare la cerintele ESG.

 

AGENDA actualizata a evenimentului este  urmatoarea:

08.30 – 09.00 Inregistrare si networking

09.00 – 09.05 Introducere si mesaj de bun venit din partea organizatorului

09.05 – 10.00 Panel Tendinte

10.00 – 10.30 One to One despre Industrie & Energie cu Marian Nastase, Presedintele Alro

10.30 – 11.20 Panel Transport, Mobilitate & Logistica

11.20 – 11.50 Pauza de cafea

11.50 – 12.50 Panel Finantare

12.50 – 13.50 Panel ESG in Consumer industries

13.50 – 14.00 Concluzii

14.00 – 15.00 Pranz & networking

 

Pana acum, ne-au confirmat participarea la eveniment urmatorii vorbitori:

 

  • VICTORIA ZINCHUK, Director for Romania, European Bank for Reconstruction and Development (EBRD)
  • MARIAN NASTASE, Chairman ALRO
  • ADRIAN TANASE, CEO Bucharest Stock Exchange (BSE)
  • ALEXANDRU REFF, Country Managing Partner, DELOITTE Romania & Moldova
  • CRISTIAN NACU,  Senior Country Officer of International Finance Corporation (IFC)
  • HORIA BRAUN – ERDEI, General Manager and President of the Board of Directors of ERSTE ASSET MANAGEMENT Romania
  • SIMONA GEMENEANU, Partner & Co-Founder MORPHOSIS CAPITAL
  • ROMULUS MIRCEA, Head of Treasury RAIFFEISEN BANK Romania
  • DANIELA ILIESCU, Member of the board PATRIA BANK & Executive Director ROPEA
  • GEORGE BADESCU, Executive Director  Association of Large Retail Chains in Romania (AMRCR)
  • ANDREI PERIANU, Co-founder & COO Bankata.ro
  • MIHAI PATRULESCU, Head of Investment Properties CBRE Romania
  • STEFI IONESCU, Senior Associate DENTONS
  • OANA GRESOIU, Group Chief People, Culture and Sustainability Officer VERDINO GREEN FOODS
  • VLAD ARDELEANU, CEO Media Health
  • VLAD STOICESCU, President Sustainable Fuel Association (ACS)
  • DANA DARABAN, Executive Director of the Federation of Associations of Energy Utility Companies (ACUE)

 

 

 

Dezbaterile din cadrul evenimentului se vor concentra asupra următoarelor topicuri: 

  • Cati bani au plasat investitorii in active verzi
  • Ce domenii atrag cele mai multe finantari sustenabile
  • Ce impact are ESG asupra pietei de energie si asupra viitorului investitiilor din acest sector
  • Cum au evoluat portofoliile investitorilor sub efectul politicilor ESG
  • Ce masuri aplica liderii de afaceri pentru a obtine cresterea asteptata de catre actionari si investitori in epoca ESG
  • Ce efecte resimt afacerile cu rating ESG
  • Cum atragi investitorii de pe bursa in tranzactiile cu active verzi si cu obligatiuni sustenabile
  • Ce schimbari au adus pe piata imobiliara politicile de sustenabilitate
  • Ce investitii fac companiile in sustenabilitatea propriilor afaceri
  • Dilemele tendintei de “inverzire”: Greenwishing, greenwashing sau greenhushing

 

Locatie eveniment:

Arizona & Colorado, Sheraton Bucharest Hotel

 

Partenerii acestui eveniment sunt:

  • EVENT PARTNERS: ALRO, ERSTE ASSET MANAGEMENT ROMANIA, RAIFFEISEN BANK ROMANIA, DENTONS.
  • HYDRATING PARTNER: LA FANTANA.

 

Participarea la eveniment se face pe baza de invitatie sau taxa de acces de 500 RON (100 Euro). Cei interesați să participe sunt invitați să ne contacteze la office@mirsanu.ro.

Pentru MASS MEDIA FREE PASS, va invitam sa ne contactati la office@mirsanu.ro

 

Despre MIRSANU.RO

MIRSANU.RO este primul produs media românesc de ştiri, analize, interviuri şi opinii dedicat exclusiv tranzacțiilor și profesioniștilor din acest domeniu. Oferă informații pe trei direcții principale – fuziuni și achiziții (M & A), finanțări și tranzacții pe piața de capital.

MIRSANU.RO este un produs media de tip B2B (BUSINESS TO BUSINESS) care se adresează executivilor, antreprenorilor, proprietarilor de afaceri, investitorilor și finanțatorilor, respectiv un produs B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) prin informațiile care vizează activitatea comunității de profesioniști de pe piața de fuziuni și achiziții (M&A), a tranzacțiilor în ansamblul lor, comunitate formată din administratori de fonduri de investiții, avocați, bancheri de investiții, bancheri, consultanți de strategie, auditori, respectiv alți furnizori de servicii profesionale dedicate tranzacțiilor.

nacu main

Cristian Nacu, IFC: Urmatorul deal semnificativ pentru Fondul Proprietatea ar putea fi Aeroportul Otopeni, iar noi am mai facut o astfel de tranzactie in Mexic cu echipa de advisory PPP. In Romania, am incheiat anul fiscal cu 546 mil. USD si portofoliul nostru a ajuns la 1,7 mld. USD, adica 40% din expunerea pe Europa

„IFC nu poate sa cumpere pentru ca cumpararea de actiuni existente deja nu este considerata o activitate de dezvoltare. Noi suntem o institutie de dezvoltare si de asta doar simpla cumparare de actiuni de pe piata nu ar indeplini mandatul nostru de dezvoltare pe care l-am primit de la actionarii nostri, de la statele membre. Acesta este motivul pentru care nu cumparam actiuni de pe piata decat in cazuri foarte rare si speciale in care urmeaza sa facem ceva in compania respectiva”, a declarat Cristian Nacu, Senior Country Officer la International Finance Corporation (IFC) in cadrul evenimentului online ROMANIAN CAPITAL MARKET 2023 NEW HORIZON, organizat pe 13 iulie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

IFC nu a subscris la IPO Hidroelectrica pentru ca nu face parte din mandatul de dezvoltare, dat de catre actionarii sai care sunt state membre, a precizat Cristian Nacu.

„Sunt foarte bucuros si eu de reusita celor de la Hidroelectrica, si, in primul rand, a celor de la Fondul Proprietatea care au incasat o suma impresionanta, dealtfel cred ca este cel mai mare IPO din Europa de anul asta. Este un succes fantastic, a pus din nou Romania pe harta tranzactiilor semnificative”, a spus Nacu.

Ce urmeaza ca potential de tranzactii pe piata?

„Cred ca nu trebuie sa ne facem iluzii ca maine mai avem o tranzactie ca asta, asta este un eveniment mare si nu trebuie sa fim atat de naivi incat sa credem ca se va repeta curand. Cu toate astea, exista cateva premise Romgaz are nevoie de finantari semnificative pentru Neptun Deep. In plus exista oportunitati poate insuficient investigate dupa parerea mea de exemplu chiar si pentru Fondul Proprietatea urmatorul deal semnificativ ar putea chiar Aeroportul Otopeni. Se stie ca aeroportul este intr-o nevoie uriasa de investitii. Noi am facut in Mexic o tranzactie, se stie ca noi avem o divizie puternica de advisory pentru structurarea de tranzactii PPP, noi am facut o tranzactie in Mexic care a implicat atat concesionarea unor aeroporturi, cat si listarea la bursa, oferind astfel posibilitatea Fondului Proprietatea sa faca un nou exit sau un exit partial”, afirma reprezentantul IFC.

„N-ar fi rau sa gandim din nou aceste idei, sa le reluam, aeroportul este probabil unul dintre cele mai atractive active din Romania la ora actuala si ar putea fi o idee foarte buna mai ales ca fondurile europene pentru investitii in aeroport sunt aproape inexistente pentru ca, se stie, ca UE considera ca un aeroport nou mareste amprenta de gaze de sera astfel ca nu sprijina astfel de investitii. Va trebui gasite alte solutii pentru finantare”, adauga acesta.

„Cred ca rolul statului este important in continuarea acestui momentum si daca statul va continua sa vina cu active atractive, probabil, ca si sectorul privat va avea mai mult curaj sa incerce piata”, puncteaza Cristian Nacu.

„Noi am sprijinit mereu piata de capital si activitatea noastra a avut ca scop, unul din scopurile principale  sa crestem piata de capital, de aceea marea majoritate a investitiilor noastre in bonduri, mai ales in bonduri listate la bursa si nu facem putine bonduri. In total daca este sa facem asa putin de socoteli, incepand cu 2018 am investit 2,1 miliarde in piata romaneasca , astazi portofoliul nostru este la 1,7 mld. USD total expunere pe piata romaneasca, cel mai mare portofoliu din Europa de departe”, a spus reprezentantul IFC.

„Aproape 40% din totalul expunerii pe Europa este in Romania. Anul trecut fiscal care pentru noi s-a incheiat la 30 iunie a reprezentat un nou record. Anul acesta am terminat cu 546 mil. USD, marea majoritate au fost investitii bancare sau in institutii financiare nonbancare de genul companiilor de leasing. Din cei aproape 550 mil. USD realizati anul acesta, vreo 430 mil. USD au fost finantari MREL sau Basel 3 tier 2, deci sprijina si sustenabilitatea bancilor in general si ca si utilizare a fondurilor fie sunt utilizate pentru constructia de portofolii verzi gen finantari verzi, fie isi propun diferite tinte de sustenabilitate de genul finantarea companiilor sustinute de femei sau diverse alte tipuri de bonduri tematice ca sa zic asa”, afirma Cristian Nacu.

IFC ar investi in obligatiuni lansate pe bursa pentru a finanta proiectul Neptun Deep din Marea Neagra?

„Este destul de complicat de spus in momentul de fata. Nu exista nimic pe piata. Trebuie sa vedem si sa analizam si intern, cum spuneai sunt cateva probleme, pe de o parte este o companie de stat, pe de alta parte, trebuie sa vedem in ce masura guvernanta corporativa este una ca a unei companii private, este un element important pentru decizia unei astfel de implicari. Mai este si problema cu gazul se stie ca UE nu mai finanteaza astfel de actiuni, noi avem un numar mare de actionari din UE in componenta Bancii Mondiale deci sunt multe elemente care trebuie luate in calcul si ma tem ca nu pot da un raspuns acum”, a declarat Cristian Nacu, Senior Country Officer la International Finance Corporation (IFC) la panelul Noi orizonturi pentru piata de capital din Romania din cadrul evenimentului online organizat pe 13 iulie.

Partenerul evenimentului ROMANIAN CAPITAL MARKET 2023 NEW HORIZON este NNDKP.

ROMANIAN CAPITAL MARKET 2023 vizual final main

ROMANIAN CAPITAL MARKET 2023 NEW HORIZON: „Keep the momentum of IPO Hidroelectrica”. Vorbiti cu statul si cu antreprenorii sa isi listeze companiile pe bursa de la Bucuresti! Listarea Hidro a deschis usile pentru companii romanesti pe bursa unde au ajuns investitori internationali fara istoric in Romania. Investitorii asteapta ca o parte din CAPEX-ul de 4 mld. Euro al Neptun Deep sa fie finantat prin emisiuni de actiuni si obligatiuni

„Keep the momentum of IPO Hidroelectrica” este mesajul – cheie sustinut de sefii burselor de la Bucuresti, Varsovia si Praga, de catre investitori institutionali majori locali si internationali activi in Romania, precum si la nivel de banca globala de investitii, companie listata pe piata principala a bursei, avocati si brokeri, potrivit concluziilor ROMANIAN CAPITAL MARKET 2023 NEW HORIZON, eveniment online organizat pe 13 iulie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

IPO-ul Hidroelectrica de 1,9 mld Euro de pe bursa de la Bucuresti, cel mai mare IPO din Europa in 2023 pana la ora actuala, a deschis usile si face mult mai usor accesul investitorilor catre noi IPO-uri pe bursa din partea companiilor private sau a celor controlate de catre stat, daca vor decide sa urmeze o astfel de oportunitate.

„As spune ca un IPO de 2 mld. USD este rar nu doar in Romania, este rar in Europa, cele mai multe strang 500 mil. Euro, cateodata 1 mld. Euro, ceea ce este in regula. Nu este vorba despre IPO-uri mari, dar intotdeauna un IPO mare este cumva mai bun. Cred ca Romania are nevoie de multiple companii, de multiple IPO-uri de talie mica si medie. Vinzi un pachet de 20%, 30% sau 40% dintr-o companie, nu mai mult, dar strangi banii de care ai nevoie. Deci, speram, ca acest IPO marcheaza un punct de cotitura pentru companiile romanesti in a fi mai doritoare sa mearga spre piata, iar investitorii internationali au demonstrat cu siguranta ca inteleg acum piata din Romania, economia Romaniei, si ca sunt fericiti sa investeasca atunci cand oportunitatea potrivita apare”, a declarat in cadrul evenimentului Pablo Escondrillas, Head of EMEA Power Investment Banking la Citi, unul dintre managerii globali ai IPO-ului Hidroelectrica. 

„Cred ca in acest caz faptul ca am avut investitori romani ca investitori principali (cornerstone) a fost important pentru a face un IPO mare. Cred ca un IPO de aproape 2 mld. Euro nu ar fi fost posibil fara sprijinul foarte puternic al investitorilor romani si deci nu am fi putut sa facem un IPO de o astfel de marime. De un un miliard sau poate un miliard si jumatate, dar nu unul de 2 miliarde. Cred ca sprijinul local a fost esential pentru un IPO mare, in care a fost un focus mare al tranzactiei care s-a schimbat de la doar un IPO unde ok vindem 10%, poate 15% din Hidroelectrica. Nu am fost niciodata siguri ca vom putea plasa tot pachetul de 20%. Piata a preferat ca daca Fondul Proprietatea este, eventual, un vanzator pe termen lung, de ce sa nu faci o tranzactie completa acum? O tranzactie mai mare, mai multa lichiditate pentru actiune si nicio presiune in viitor pentru Fondul Proprietatea ca si vanzator”, a punctat Pablo Escondrillas de la Citi.

Listarea Hidroelectrica pe bursa de la Bucuresti este punctul de pornire al unui nou trend, in conditiile in care din ce in ce mai multi investitori se vor uita si vor pune Romania pe harta lor.

„Speram ca Hidroelectrica este inceputul unui nou capitol pentru viata Bursei de Valori Bucuresti. Inca avem alte companii in portofoliul nostru, care cred ca sunt noi candidati IPO precum Salrom, Aeroporturi Bucuresti. In cazul Salrom, am inceput deja procesul si suntem inca intr-o faza de inceput a procesului. Cred ca toti stakeholderii implicati in procesul Hidroelectrica – oficiali guvernamentali si toti ceilalti au vazut beneficiile si avantajele unei companii listate si speram sa putem sa replicam asta in cazul Salrom. Desigur ca Aeroporturi Bucuresti este un alt candidat foarte bun. In cazul acestei companii, este nevoie de finantare pentru ca au nevoie sa construiasca un nou terminal in viitor pentru ca au avut o crestere buna, iar numarul de pasageri a scazut din cauza pandemiei Covid, dar acum lucrurile au revenit la normal”,a precizat Calin Mates, Deputy CEO Investments Franklin Templeton Romania, reprezentantul singurului vanzator la IPO-ul Hidroelectrica, respectiv Fondul Proprietatea, care este administrat de catre echipa managerului american de active Franklin Templeton.

Dupa succesul Hidroelectrica, listarea de noi companii pe bursa de la Bucuresti este un obiectiv important pentru ca Romania sa treaca de la statutul de piata de frontiera la statutul de piata emergenta in clasificarile celui mai mare furnizor global de indici, MSCI. Din acest unghi, listarea exclusiv a Hidroelectrica pe bursa de la Bucuresti se aliniaza acestui obiectiv, care ar fi pierdut insa din tractiune insa in cazul unei listari duale, asa cum a cerut initial vanzatorul.

„Nu cred ca o listare duala produce o evaluare mai buna. Vin de pe partea de cumparare, am activat pe buy side mult timp si nu cred ca o listare duala produce o evaluare mai buna. Pe partea tehnica, o listare duala exporta lichiditate din piata locala, iar MSCI si FTSE Russell se uita numai la lichiditatea pietei locale. Asta (listarea duala a Hidroelectrica – n.r.) ar fi fost un efect negativ asupra perspectivelor noastre de a fi promovati de catre MSCI si FTSE Russell. Desigur ca pe termen mediu si lung vedem ca acea lichiditate se intoarce pe piata naturala asa cum am vazut in cazurile Petrom, Romgaz si Electrica (listate dual la Bucuresti si Londra – n.r.), dar pe termen scurt o parte din lichiditate va fi acolo, aici ramanand mai ales fondurile de pensii. O listare duala produce un efect negativ pe termen scurt privind criteriile urmarite de MSCI si FTSE Russell”, a declarat Adrian Tanase, CEO Bursa de Valori Bucuresti.

„Nu trebuie sa va indoiti de capacitatea pietei locale de capital, de capacitatea comunitatii de investitori locali de a investi in tranzactii mari. De asemenea, la nivelul investitorilor individuali, daca ne uitam la emisiunile de obligatiuni de la reluarea programului Fidelis in 2020, investitorii individuali romani au investit 4 mld. Euro in obligatiuni guvernamentale”,  a subliniat reprezentantul BVB.

IPO-ul Hidroelectrica este deja o tranzactie de referinta, dar momentul de deschidere trebuie capitalizat pentru dezvoltarea ulterioara a pietei de capital din Romania.

„Folositi acest momentum pentru a va imbunatati piata de capital in principal la nivel domestic. Aceasta va fi marea voastra sarcina acum”,  a punctat Petr Koblic, Chairman & CEO Prague Stock Exchange. Acesta este presedinte al Federation of European Securities Exchanges (FESE) si, de asemenea, face parte din board-ul burselor de la Viena, Budapesta si Ljubljiana.

Potrivit lui Koblic, IPO-ul Hidroelectrica pe bursa de la Bucuresti este meritul statului roman, care a insistat pentru o listare locala, in conditiile in care in culisele tranzactiei se cautau variante de listare pe bursele de la Londra sau Amsterdam.

„Este un momentum, insa acest momentum poate trece foarte repede si as spune ca este o mare oportunitate sa vorbiti cu politicienii vostri despre importanta pietei de capital. Ei vad cat de important este, ce aduce economiei, societatii, si cu siguranta, este ceva care nu va face bancile internationale sau din Londra sa-si schimbe opinia in mod pozitiv despre Romania sau despre pietele de capital din Europa Centrala si de Est. Va fi o batalie in fiecare zi”, afirma Petr Koblic de la bursa din Praga.

Tranzactia a devenit o referinta deja si la scara Europei Centrale si de Est, dupa cum confirma si reprezentantul celei mai mari burse din regiune.

„In termeni de marime si aspecte ESG, (IPO-ul Hidroelectrica – n.r.) este o stire mare. Si ceea ce este foarte important este ca, de obicei, sunt efecte secundare ale unui astfel de IPO si subscriu ca se creeaza un momentum pentru Bursa de Valori Bucuresti pentru alte companii de a intra pe ruta IPO si daca vom compara cu restul Europei unde IPO-uri au fost anulate sau nu au fost inchise cu succes, este un moment mare si ar trebui sa faceti mai multe IPO-uri si sa construiti relatii cu unii dintre investitorii care nu au fost interesati in mod special de regiunea noastra”, a spus Marek Dietl, President Warsaw Stock Exchange. 

„Cred ca este un efect benefic masiv pentru regiune. Arata vibratia si puterea regiunii si fiecare bursa de succes incepe cu companii bune listate. Capitalul este mai mobil decat activele reale si talentele si daca aveti o companie buna sigur puteti sa atrageti investitori si acesta este efectul de pastila (pill over) al Hidroelectrica asupra intregii regiuni”, a adaugat seful bursei din Polonia.

Dupa acest IPO, implicarea statului roman ar trebui sa mearga in continuare in directia unor noi listari.

„Rolul statului este important in continuarea acestui momentum si daca statul va continua sa vina cu active atractive, probabil, ca si sectorul privat va avea mai mult curaj sa incerce piata”, afirma Cristian Nacu, Senior Country Officer pentru Romania la International Finance Corporation (IFC).

„Cred ca este important sa pastram acest momentum, pe care il avem si sa facem fiecare dintre noi tot ce putem mai bine sa pavam acest drum pentru dezvoltare in continuare. Cred ca este un moment bun de a incepe un dialog cu autoritatile relevante, cu potentiali emitenti, cu potentiali investitori pentru a incerca sa ne facem pe cat posibil temele si timpul ne va spune ce se va intampla si care vor fi urmatoarele mari proiecte pe piata”, a punctat Alina Radu, Partner NNDKP.

Cum poate fi valorificat potentialul pietei de capital din Romania dupa IPO Hidroelectrica in contextul atingerii statutului de piata emergenta conform MSCI?

„Stim ca sunt deschise discutii intre brokeri cu mai multe companii. Eu cred ca nu se face primavara cu doua companii foarte mari, eu cred ca se face primavara cu doua companii din fiecare judet o data pe an. Chiar daca nu sunt asa de mari. Daca te duci in toate judetele si cauti antreprenorii mari, medii, exista si piata Aero pentru cei mici, atunci conceptul  de listare, de atragere de capital, de investitie si nu joaca la bursa, atunci se creeaza un mindset corect. Este foarte bine ca se poate iesi cu 2 – 3 campioni, este important, dar nu cred ca este suficient”, sustine Horia Gusta, Presedinte al Asociatiei Administratorilor de Fonduri (AAF).

Potrivit acestuia, ultimele statistici indica faptul ca erau peste jumatate de milion de investitori in fondurile locale de investitii.

„Piata este pregatita sa absoarba inca un milion de investitori fara niciun fel de problema”, a punctat Horia Gusta de la AAF, asociatie din care fac parte companii de asset management si fonduri de investitii alternative, din randul carora Fondul Proprietatea, autorul IPO-ului Hidroelectrica, este cel mai mare membru dupa valoarea activelor aflate sub administrare.

Actiunile Hidroelectrica vor fi o bucata mare din portofoliile administrate de catre Erste Asset Management Romania atat pe partea de fonduri mutuale, ca si pe partea de portofolii individuale administrate pentru investitori privati, a spus Horia Braun – Erdei, CEO al companiei care detine pozitia de lider in industria locala de asset management. Acesta adauga ca nu a mai fost un astfel de IPO care sa energizeze baza de investitori de retail de la listarile Romgaz si Electrica incoace.

„Hidroelectrica pune Romania pe harta investitiilor sustenabile. Avem acum o companie potentiala care va fi scanata pe radarul companiilor furnizoare de indici ESG care acopera piata. Marii furnizori de indici ESG si administratorii de portofolii ESG se vor uita probabil la companie daca nu au investit deja in ea”, explica Horia Braun – Erdei de la Erste Asset Management.

„Din start, pot sa spun ca noi am luat o pozitie initiala de 5% din activele fondurilor care se preteaza la acest plasament, pe fondurile de actiuni. Corespunzator unei alocari in jur de 35%, ponderea s-a dus in jos nu pentru ca n-am fi vrut sa cumparam noi mai mult, dar pentru ca nu ne permite cadrul legal sa luam pozitie de peste 5% din activul fondurilor deschise”, a declarat Dan Dascal, Deputy CEO BT Asset Management.

Ce va urma dupa momentul listarii Hidroelectrica pentru investitorii de pe bursa?

„Probabil este un moment in care sunt multi investitori de retail, care la un moment dat o sa evalueze cum evolueaza dobanzile si daca merita sau nu si totul tine de performanta pe care o sa o aiba Hidroelectrica si celelalte companii pe bursa ca sa mentina toate aceste conturi noi deschise si acesti bani in piata de capital”, afirma Calin Ionescu, CEO al Sphera Franchise Group, companie care a facut in 2017 IPO pe piata reglementata a bursei de la Bucuresti.

Producatorul de energie are oportunitatea de a-si extinde baza de investitori din randul clientilor pe care i-a castigat in portofoliul sau de consumatori construit in ultimii ani.

„Numarul de investitori, numarul de tranzactii depinde foarte mult de ce face emitentul ulterior listarii, de cum comunica cu piata, cum transmite clientilor ca este un emitent listat. Sa nu uitam ca Hidroelectrica are o cota de 8% pe zona de clienti consumatori si asta reprezinta un numar mare de parteneri pe care ar putea sa ii informeze de faptul ca este o companie listata si pot sa beneficieze de avantajele pe care le au si in calitate de clienti si potential de investitor. Un fel de hedging intre factura de energie si dividendele pe care ei le primesc in momentul in care Hidroelectrica distribuie dividende”, a punctat Virgil Zahan, CEO al casei de brokeraj Goldring.

Ce oportunitati pot fi valorificate pe piata de capital din Romania de aici incolo?

„Pentru ca vorbim de miliarde de euro, pentru ca vorbim despre proiectul Neptun Deep, cu un CAPEX de 4 mld. euro, asteptarea noastra este ca acele companii din sectorul de energie sa foloseasca piata de capital mai intensiv pentru a finanta astfel de proiecte. Este o asteptare naturala din partea pietei, cel putin din perspectiva noastra si, bineinteles, a comunitatii de investitori. Sunt multi bani in ceea ce priveste emisiunile de obligatiuni la fondurile de pensii, investitorii straini se uita la tranzactii mari pentru Romania si ar fi un pas viitor natural sa vedem mai multe tranzactii atat pe partea de actiuni, cat si pe cea de obligatiuni”, a punctat Adrian Tanase, CEO al BVB.

Proiectul Neptun Deep pentru explorarea si dezvoltarea unei productii de gaze in perimetrul off-shore din Marea Neagra este impartit in cote egale de catre OMV Petrom, subsidiara locala a grupului petrolier austriac OMV, si Romgaz, companie controlata de catre statul roman, ambele companii find listate pe piata principala a bursei de la Bucuresti.

„Noi am primi foarte bine ca o parte din acest proiect (Neptun Deep – n.r.) sa fie finantata pe bursa fie prin emisiuni de obligatiuni fie prin emisiunea de actiuni noi. Intr-adevar exista informatii mai concrete privind o finantare prin obligatiuni. Noi suntem pregatiti sa participam la orice fel de finantare a proiectului pentru ca scopul nostru este sa ajutam investitorii romani sa participe la cresterea economiei Romaniei in exact astfel de proiecte care pun in fata agenda independentei energetice pentru economia Romaniei. Deci, am sprijini o potentiala emisiune pe piata locala”, a spus Horia Braun – Erdei de la Erste Asset Management Romania.

„Legat de o posibila oferta de bonduri la Romgaz, personal eu nu cunosc un calendar precis din acest punct de vedere. Este o nevoie de finantare a companiei pentru a dezvolta perimetrul din Marea Neagra. Cu siguranta, respectivele bonduri vor fi interesante pentru investitori”, a punctat Dan Dascal de la BT Asset Management.

Pe langa Neptun Deep, o alta oportunitate este si cea legata de extinderea infrastructurii aeroportuare.

„Exista oportunitati poate insuficient investigate dupa parerea mea de exemplu chiar si pentru Fondul Proprietatea urmatorul deal semnificativ ar putea fi chiar Aeroportul Otopeni. Se stie ca aeroportul este intr-o nevoie uriasa de investitii. Se stie ca noi avem o divizie puternica de advisory pentru structurarea de tranzactii PPP (parteneriat public privat), iar noi am facut o tranzactie in Mexic care a implicat atat concesionarea unor aeroporturi, cat si listarea la bursa, oferind astfel posibilitatea Fondului Proprietatea sa faca un nou exit sau un exit partial. N-ar fi rau sa gandim din nou aceste idei, sa le reluam, aeroportul este probabil unul dintre cele mai atractive active din Romania la ora actuala si ar putea fi o idee foarte buna mai ales ca fondurile europene pentru investitii in aeroport sunt aproape inexistente pentru ca, se stie, ca UE considera ca un aeroport nou mareste amprenta de gaze de sera astfel ca nu sprijina astfel de investitii. Va trebui gasite alte solutii pentru finantare”, puncteaza Cristian Nacu de la IFC.

Partenerul evenimentului ROMANIAN CAPITAL MARKET 2023 NEW HORIZON este NNDKP.

nacu main

Cristian Nacu, IFC: Pentru noi, Romania este cea mai mare piata din Europa. Avem un portofoliu de peste 1 mld. USD in Romania, in care predomina finantarile verzi

Romania este cea mai mare piata a International Finance Corporation (IFC) din Europa, a declarat Cristian Nacu, Senior Country Officer IFC pentru Romania si Moldova la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2021, eveniment organizat de jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de comunitatea de jucatori din pietele de M&A, finantari, piete de capital si real estate.

“Portofoliul IFC a crescut semnificativ in ultimul an. La sfarsitul lui octombrie 2021, portofoliul total era de peste 1 mld. USD in Romania. Aproximativ 60% din acest portofoliu reprezinta proiecte verzi ceea ce ne face o deosebita placere. Ca si impartire a portofoliului, 60% este in institutii financiare, banci sau institutii financiare nebancare, iar 40% in sectorul real si aici vorbim in special de imobiliare, productie si servicii“, a spus Cristian Nacu de la IFC.

Potrivit acestuia, in anul fiscal care a trecut, cu inchidere la finele lui iunie 2021, programul IFC a fost de 429 mil. USD in 6 proiecte – 377 mil. in cont propriu si 52 mil. USD resurse imobilizate, dintre ele 73% au fost proiecte verzi. 

“De asemenea, in plus fata de aceste 429 mil. USD, IFC a mai investit inca 100 mil. USD in 4 proiecte regionale, dar care au o componenta romaneasca semnificativa in ceea ce priveste utilizarea banilor. Iar 3 din cele 4 proiecte reprezinta fonduri de VC si PE.  Am investit 110 mil. usd in valuta locala in lei in obligatiuni emise de doua banci sistemice mari Raiffeisen si BCR“, explica reprezentantul IFC.

In ceea ce priveste portofoliile de proiecte verzi, IFC a avut o investitie in Palas Campus, o subsidiara a Iulius Holding o finantare de 72 mil. pentru construirea unui complex de birouri verzi pentru industria de IT, de asemenea a mai avut o investitie de 43 mil. euro in obligatiunea verde emisa de CTP si un imprumut verde de 74 mil. pentru NEPI.

“In afara de aceste finantari, am mai finantat Profi cu un imprumut de 30 mil. si Unicredit Leasing cu 28 mil. Daca e sa vorbim de fondurile de PE si VC pe care le-am finantat, mi se pare interesant LaunchHub 2, care este un VC pentru very early startup, de asemenea am finantat BlackPeak 2 si Evolving 1 – doua fonduri regionale de PE si care isi propun sa finanteze IMM-uri. De asemenea, finantarea verde e o prioritate pentru IFC, 73% din ce am facut anul trecut au fost finantari verzi si de aceea as remarca eforturile pe care le facem pentru popularizarea acestei finantari“, a mai spus Cristian Nacu in cadrul panelului dedicat finantarilor din cadrul evenimentului MIRSANU.RO.

“Si anul acesta intervalul iunie – decembrie deja avem aproape 150 mil. investiti, ne asteptam ca si anul urmator sa fie un an similar“, puncteaza reprezentantul IFC.

IFC are in portofoliul sau din Romania nume precum MedLife, Banca Transilvania, Agricover si finanteaza pe mai multe canale economia locala – pe de o parte prin imprumuturi catre banci si alte entitati pentru ca acele fonduri sa ajunga in sectorul IMM, pe de alta parte investeste si direct in participatii din companii, acorda imprumuturi, investeste in emisiuni de titluri listate pe piata de capital sau prin alte programe este investitor de tip LP in fonduri de venture capital si de private equity.

IFC a semnat angajamente de investitie in acest an de pana la 20 mil. euro pentru fondul de private equity Evolving 1, respectiv 18 mil. USD in fondul de investitii regional de private equity BlackPeak Capital.

In sectorul de VC, IFC a aprobat o investitie totala de 35,2 mil. USD pentru fondul bulgar cu capital de risc Launchub 2 si a anuntat in august 2021 ca investeste 10 mil. USD in start-up-ul romanesc FintechOS, in cadrul unei serii de finantare B totale de 60 mil. USD.

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2021 sunt Immofinanz, Dentons, Bursa de Valori București, ING Bank România, Prefera Foods, Alro, Mazars, Schoenherr și DLA Piper România.

Mid Europa Partners pregateste un pachet de 485 mil. Euro pentru accelerarea extinderii retelei Profi si refinantarea datoriilor. International Finance Corporation intentioneaza sa aloce 50 mil. Euro pentru un proiect cu 800 de noi magazine Profi pana in 2027

Mid Europa Partners, unul dintre cei mai mari administratori de capital privat din Europa Centrala si de Est, pregateste un pachet de 485 mil. Euro pentru finantarea afacerii Profi, potrivit informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Proiectul de investitii vizeaza, pe de o parte, extinderea retelei de magazine Profi cu inca 800 de locatii pana in 2027, iar pe de alta parte o refinantare a datoriilor existente.

International Finance Corporation (IFC), parte a grupului Bancii Mondiale, intentioneaza sa aloce un imprumut de 50 mil. Euro pentru proiectul de investitii estimat la 485 mil. Euro, destinat retelei Profi. Sponsorul proiectului de investitii este Mid Europa Partners, fondul de investitii care are in portofoliul sau platforma locala de retail.

Profi Rom Food este operatorul retelei de magazine Profi, retailer cu cea mai mare acoperire geografica din Romania si al treilea jucator ca venituri pe piata de profil, conform datelor facute publice.

La nivelul lunii martie 2021, Profi numara 1404 magazine, care activeaza sub forma a patru formate – Profi Supermarket (cu suprafate de vanzare de 400 metri patrati), Profi City (cu suprafete de vanzare de 220 metri patrati), Profi Loco (cu suprafete de vanzare de 220 metri patrati in mediul rural) si Profi Mini (cu suprafete de vanzare de 121 metri patrati).

Reteaua Profi are aproximativ 17.400 de angajati, fiind unul dintre cei mai mari angajatori din Romania.

Planul de accelerare a cresterii retelei Profi pentru urmatorii 6 ani are in vedere atat achizitia unor operatori de retail mai mici, cat si dezvoltarea organica. Impactul acestuia este asteptat sa se vada in mediul rural si pe segmentul oraselor secundare.

In cadrul planului sau de dezvoltare, Profi are in vedere o extindere a modelului de tip agent, potrivit caruia compania se ocupa de obtinerea locatiei, lucrarile de renovare, design si obtinerea tuturor avizelor necesare pentru functionare, dar in baza unui acord externalizeaza catre un agent partea de administrare a unui magazin de tip Loco din mediul rural, care are in sarcina sa si recrutarea si angajarea personalului necesar.

In acest moment, din reteaua Profi de 1404 magazine un numar de 389 de locatii de tip Loco sunt operate prin acest model de tip agent.

In cele 389 de magazine Profi Loco operate in baza modelului agent lucreaza circa 5400 de oameni, care nu sunt angajati ai Profi.

Planurile de crestere accelerata a retelei Profi vin in contextul in care afacerea de retail s-a dezvoltat exponential in cei patru ani de cand a intrat in portofoliul managerului de capital privat Mid Europa Partners, iar numarul de locatii aproape s-a triplat.

Mid Europa Partners a finalizat achizitia Profi in februarie 2017 de la un alt manager de private equity de talie regionala, Enterprise Investors, dupa o tranzactie in numerar de 533 mil. Euro incheiata cu Enterprise Investors. La acea vreme, Profi avea 515 magazine.

De asemenea, vanzarile Profi s-au dublat in trei ani de la circa 748 mil. Euro la finele anului 2016 pana la 1,5 mld. Euro la finele anului 2019, conform bilanturilor publice ale companiei, iar numarul de angajati s-a dublat in acelasi interval.

Concomitent, extinderea rapida a Profi s-a vazut si in majorarea succesiva a finantarilor contractate de la banci.

Profi Rom Food, compania care opereaza lantul de supermarketuri Profi, a semnat pe 24 aprilie 2020 un acord de finantare prin care majoreaza imprumutul sindicalizat de 1,74 mld. Lei pana la 1,99 mld. Lei (circa 411 mil. Euro, calculat la cursul de schimb al zilei), prin contractarea unei finantari noi de circa 250 mil. Lei (peste 50 mil. Euro).

Sindicatul de banci care a dat banii pentru finantarea planurilor Profi este format din Citibank Europe Plc Sucursala Bucuresti, sucursalele ING Bank de la Londra si Bucuresti, Erste Group Bank AG Viena si subsidiara sa locala BCR, Banca Transilvania si Bancpost (acum, parte din Banca Transilvania), UniCredit Spa Milano si subsidiara sa locala UniCredit Bank Romania, CESKOSLOVENSKA OBCHODNI BANKA Praga (parte a grupului financiar belgian KBC), bancile controlate de catre statul roman CEC Bank si Eximbank, International Investment Bank, Intesa San Paolo Romania, sucursala din Varsovia a Bank of China (Luxemburg), Garanti Bank Romania, BRD Groupe Societe Generale, Raiffeisen Bank International AG Viena si subsidiara locala a grupului austriac si International Bank for Economic Co-operation (IBEC) din Moscova. Pe lista celor 20 de creditori, Unicredit Bank Romania figureaza ca imprumutator pentru facilitatea aditionala acordata Profi.

In afacerea Profi, Mid Europa Partners a intrat prin fondul de investitii Mid Europa Fund IV, dar a atras si co-investitori. Astfel, BERD este actionar in afacerea Profi, in urma unei investitii de 25 mil. Euro prin intermediul Equity Participation Fund, potrivit datelor publicate anterior de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Mid Europa Partners este un investitor de capital privat care urmareste tichete de achizitie, de regula, in marja de 75 – 200 mil. Euro si companii din Europa Centrala si de Est, cu o valoare de intreprindere intre 100 si 500 mil. Euro, dar cu co-investitori poate ajunge la tranzactii cu mult mai mari. De exemplu, Mid Europa a cumparat in 2016 alaturi de fonduri de investitii ale Cinven si Permira afacerea Allegro Group din Polonia pentru 3,253 mld. Dolari de la Naspers, proprietarul platformei Emag din Romania.

Mid Europa Partners vizeaza achizitia de companii de talie medie, cu pozitii de lider sectorial pe segmente de piata care nu au atins o faza avansata de consolidare, cu potential suficient de atractiv pentru a putea aplica o strategie de crestere rapida pe termen mediu, obtinuta printr-o combinatie de expansiune organica si achizitii de tip bolt-on. 

In cadrul ciclului sau de investitie, managerul de capital regional dezvolta o umbrela de finantare a companiei preluate mobilizand surse variate de capital precum capitalul propriu al fondului atras de la investitori, co-investitori directi in companie si sindicate de banci care sa finanteze direct compania de portofoliu, ceea ce limiteaza expunerea capitalului fondului in companie si maximizeaza randamentul investitiei in momentul exitului.

Mid Europa Partners are portofoliul sau din Romania organizat in jurul a trei platforme – Profi in sectorul de retail, Regina Maria – pe poata serviciilor medicale private si Urgent Cargus pe piata de curierat.

Pe piata de retail, Profi concureaza cu investitori strategici care se afla in spatele retelelor Mega Image, Penny sau Lidl.

In Romania, Mid Europa Partners s-a concentrat in prima parte a anului 2020, in contextul declansarii pandemiei Covid19, pe managementul de portofoliu accesand finantari de la banci pentru platformele sale de investitii, iar din a doua parte a anului 2020 s-a orientat catre identificarea de noi tinte de achizitie, dupa cum a explicat in decembrie 2020 la evenimentul MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2020 Berke Biricik, care conduce operatiunile Mid Europa Partners in Romania.