Arhive etichete: Green Group

Sursa: MIRSANU.RO.

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2026: “Aderarea la OCDE si pastrarea rating-ului investitional sunt doua preconditii importante ca sa vina mai multe surse financiare cu o dobanda mai mica pentru Romania si pentru amandoua e important comportamentul ca statul roman sa fie mai fiabil”. Oportunitatile din energie, infrastructura, sectorul de productie sau cel de aparare intaresc pozitia Romaniei ca a doua optiune de investitii dupa Polonia din regiune, insa pietele CEE isi pierd din atractivitate, iar capitalul se muta catre pietele mai mature din Europa de Vest si SUA. Circa 6 – 8 companii pregatesc IPO-uri pe piata principala a bursei de la Bucuresti. Bancile lucreaza la aproximativ 10 tranzactii de finantare de peste 500 mil. Euro. Ce asteptari au investitorii strategici, antreprenorii, investitorii din venture capital, private equity, private debt, piete de capital si real estate

Romania inca ofera oportunitati de investitii si potential de crestere in sectoare precum energie, infrastructura, sectorul de productie sau cel de aparare, ceea ce ii consolideaza pozitionarea de a doua piata dupa Polonia pe radarul investitiilor care vizeaza Europa Centrala si de Est, conform concluziilor evenimentului MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2026, eveniment online organizat pe 30 iunie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul Auchan Romania in calitate de Event Partner, respectiv cel al Vetimex Capital in calitate de Supporting Partner.

“Daca vorbim mai general, putem sa constatam ca inca este un interes mare din partea investitorilor straini. Asta se vede si la nivel de AHK la Camera comerciala bilaterala germano-romana la care am onoarea sa fiu presedinte. Si acolo observam ca inca este un interes mare. Vin multi pentru a explora optiunile cum ar fi posibil sa intram in aceasta piata, ceea ce este un mesaj bun si meritat pentru ca Romania inca este pe crestere si a reusit sa aiba cresterea cea mai mare in toata Europa din Est in cei 20 de ani pe care ii are aproape de cand Romania a intrat in Uniunea Europeana. Acum vedem ca si infrastructura care ajunge la autostrazi in sfarsit este gata sau in curs de constructie si in toata aceasta perspectiva se vede ca si Romania este o tara binecuvantata cu toate resursele energetice de care avem nevoie. Avem si energie, nuclear, gaze naturale si altele”, a declarat Volker Raffel, CEO al E.ON Romania, subsidiara locala a concernului german E.ON si unul dintre cei mai puternici investitori strategici straini de pe piata locala.

“Atunci potentialul si perspectiva sunt. Dar sa vorbim si despre impedimentele pe care le vedem. Unul, cu siguranta, este stabilitatea politica. Este ceva care, in general, este important si pentru investitori. Dar, cu siguranta, supravietuim in aceasta faza actuala. Mai larg, observam ca o mare parte din crestere in Romania este finantata cu fonduri europene, insa fondurile europene care sunt gestionate de la stat vin cu intarziere”, a semnalat presedintele AHK Romania, cea mai mare camera de comert bilaterala care activeaza la nivel local si care reprezinta interesele a aproximativ 680 de companii.

“Sa nu uitam un lucru, Romania este aproape de <<investment grade junk>> (rating nerecomandat investitiilor, n.r.). Daca ar fi asta cazul in toamna acestui an, ar fi chiar o criza <<greceasca>> si trebuie neaparat sa fie evitat. Si pentru asta nu este doar important ca Romania ar fi in stare sa plateasca, dar si sa plateasca datoriile pe care le are (…) Vorbim despre acele ministere care gestioneaza cererile noastre, dar si din alte sectoare, unde sunt, din pacate, intarzieri administrative ne-necesare si chiar periculoase. Iar Romania vrea sa intre in OECD. OECD si <<investment grade>>  (rating investitional, n,r.) sunt doua preconditii importante sa vina mai multe surse financiare cu o dobanda mai mica pentru Romania si pentru amandoua este important comportamentul ca statul roman sa fie mai fiabil”, a punctat Volker Raffel, CEO al E.ON Romania, companie cu investitii de 2,7 mld. Euro pe piata de energie electrica si de gaze naturale.

Ritmul de incetinire al economiei locale se resimte si la nivelul finantatorilor internationali – cheie.

“Pentru 2026 suntem de parere ca vom avea un volum usor mai mic decat cel de anul trecut. Probabil undeva intre 800-900 mil. Euro si asta pentru ca e o anumita corelatie cu evolutia macro a economiei. Pentru 2026 estimam o usoara scadere de – 0,2% din PIB. Dar, fundamental, credem ca povestea de convergenta se mentine si cum deja suntem aproape de 400 mld. Euro (nivelul PIB-ului Romaniei, n.r.) si dimensiunea portofoliului nostru incepe sa fie un pic mai mai reflectata in raport cu ceea ce am avut in anii anteriori. Din portofoliul nostru cam 15% este equity (investitii de capital), iar restul este debt (instrumente de datorie, n.r.)”, a spus Andrei Svoronos, Associate Director in cadrul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD).

EBRD a inregistrat in 2025 un nivel de investitii in Romania de 955 mil. Euro, un nou record dupa borna inregistrata de portofoliul sau local in 2009. Institutia financiara internationala a investit pana acum aproximativ 12,5 mld. Euro in Romania plasate in circa 595 de proiecte, fiind un finantator major activ atat direct prin investitii directe pe piata de capital sau in companii private, precum si prin investitii indirecte plasate in fonduri de investitii locale si regionale, la care se adauga si dimensiunea sa de finantator bancar prin imprumuturi bilaterale sau membru in sindicatele bancare ce acorda finantari mari sindicalizate.

Privita printr-o lentila cu cadru mai larg la nivel regional, Romania a facut in 2025 un salt mai mare la nivelul investitiilor straine directe fata de competitorii sai din spatiul Europei Centrale si de Est.

“Intr-adevar, Romania, cel putin anul trecut, din perspectiva investitiilor straine directe si al pozitionarii fata de CEE, a avut o pozitie excelenta. Adica am avut cea mai mare crestere in investitii straine directe pana la circa 8 mld. Euro. Dar as vrea sa fac un pas in spate si sa punem doua perspective majore aici. Una este ca odata tot nivelul de investitiii in CEE ca regiune incepe sa se domoleasca si intreaga regiune sa-si piarda un pic atractivitatea, iar capitalul se duce catre piete mai mature, fie din Europa de vest, fie din SUA, fie din anumite piete emergente in care investitorii si proprietarii de capital cu adevarat foarte mare se uita azi spre avantaje de tipul tehnologie, infrastructura tehnologica digitala, pe care Europa de Est si Romania nu le au inca atat de, sa zicem, apetisante pentru investitori”, a nuantat Florian Teleaba, Partner in cadrul firmei americane de consultanta strategica Kearney.

“Dar noi suntem inca o tara cu o atractivitate mare din perspectiva inca a unor costuri mai reduse, a unui potential de investitii in energie, in infrastructura, in aparare (…). Insa intregul CEE (Europa Centrala si de Est) este acum sub o mica presiune. Acum, investitiile straine directe in Romania, la fel, au crescut foarte mult, cu aproape 50% anul trecut. Dar si aici trebuie sa nu ne imbatam cu apa rece si sa ne uitam pe componente. Investitiile straine directe inseamna in mare aport la capital, deci banii noi intrati in economie, cu adevarat bani noi, dar inseamna si profit reinvestit, adica al companiilor existente care fac profit si il reinvestesc si inseamna si credite de la companiile – mama sub diferite forme, credite, creante comerciale, finantari”, a precizat consultantul Kearney.

„Acum, componenta de aport la capital, deci capital nou, e inca mica. In 2024 era cam un sfert (…). Polonia prin 2024 era la peste 40%. Adica si din toate investitiile astea mari, si banii si miliardele despre care spunem ca sunt investitii straine directe, conteaza cat e aport la capital, deci bani noi si cat e profit reinvestit. E bine si ca banii stau aici si ca exista in continuare un feeling pozitiv pentru economia de aici. Noi avem nevoie de capital proaspat”, a adaugat acesta.

Investitorii strategici din sectorul de consum confirma pariul pe termen lung pentru piata locala, care a marcat recent prima achizitie locala M&A peste borna de 1 mld. Euro prin Ahold Delhaize – Profi, cat si prin investitiile organice derulate pe toate etajele pietei de retail.

“In primul rand, Auchan sarbatoreste 20 de ani de existenta in Romania. Imi aduc aminte ca in 2006 am deschis primul magazin, incepusem compania cu un an inainte pentru ca trebuia sa ne pregatim conditiile. Si iata ca dupa acesti 20 de ani avem un portofoliu de peste 500 de magazine, un parteneriat solid cu OMV Petrom pentru magazine Auchan in statiile Petrom. Suntem o companie multiformat. Avem magazine pe toate segmentele de hipermarketuri, supermarketuri, magazine discount, magazine de proximitate si ultraproximitate, magazine online. Am creat in Romania primul magazin complet autonom in premiera Auchan Go, echivalentul lui Amazon Go din SUA. Intri si iesi cu cumparaturile si esti debitat automat la iesire. Deci, toate lucrurile astea sunt un exemplu concret al investitiei pe care grupul Auchan a facut-o in Romania, pe care am realizat-o noi romanii aici, pentru ca Auchan Romania este o tara quasi-autonoma in cadrul grupului Auchan, iar deciziile pe care noi le luam aici si directiile de dezvoltare sunt construite de noi si suntem in acord cu grupul astfel incat sa le putem pune in practica”, a subliniat Tiberiu Danetiu, Member of the Executive Board si Director of Institutional Affairs & Retail Media in cadrul Auchan Romania.

Subsidiara locala a grupului francez este unul dintre jucatorii majori de pe piata de retail alimentar cu o cifra de afaceri anuala de peste 8,2 mld. RON.

“Grupul Auchan a investit pana acum 750 mil. Euro in ceea ce avem ca infrastructura de magazine – atat magazine in proprietate, cat si partea de investitii efectiv in cadrul retelei noastre. Si continuam investitiile pentru ca Romania este o tara cu un bun potential de dezvoltare. Densitatea comerciala din Romania este printre cele mai mici din Europa. Continua dezvoltarea. Sigur s-a mutat zona de expansiune mai degraba din zona de hipermarket, segmentul cash & carry s-a inchis acum multi ani. Pe urma a fost epoca supermarketurilor. In prezent, dezvoltarea se face pe segmentele de proximitate si ultraproximitate, iar aici noi avem franciza pe care o dezvoltam si in magazinele noastre si de tip supermarketuri si pe urma segmentul de discount”, a adaugat reprezentantul grupului francez de retail Auchan.

Interesul pentru oportunitatile de investitii locale este confirmat si de catre investitorii de private equity de talie majora din Europa Centrala si de Est.

“As spune ca suntem un investitor destul de traditional si ne plac companiile din sectorul de productie (manufacturing, lb. eng.), Cred ca Romania este competitiva in regiune si ca tara continua sa se dezvolte. Un lucru care imi place este faptul ca romanii din interiorul tarii sunt, in general, destul de pesimisti in privinta viitorului Romaniei. Pentru mine, acesta este chiar un semn bun. In ceea ce priveste tranzactiile pe care le analizam, ele provin, in principal, din industrii traditionale, din afaceri relativ simple si usor de inteles”, a declarat Vytautas Plunksnis, Head of Private Equity in cadrul celui mai important manager baltic de investitii INVL Asset Management.

Investitorul financiar lituanian a intrat in 2025 pe piata din Romania prin achizitia Pehart cu unul dintre cele mai mari fonduri de private equity din Europa Centrala si de Est a carui capitalizare totala este de 410 mil. Euro si dispune dé un portofoliu local divers in industrie, energie regenerabila, terenuri si paduri, si are apetit pentru noi achizitii M&A in Romania.

Nu pot spune cu certitudine (daca urmatoarea achizitie va fi in sectorul de productie, n.r.), deoarece, ca grup, facem mult mai mult decat private equity, iar urmatoarea investitie ar putea fi intr-un alt domeniu. Insa, daca vorbim strict despre activitatea de private equity, as spune ca productia este sectorul asupra caruia este concentrata cea mai mare parte a pipeline-ului (proiectele in curs, n.r.) nostru din Romania”, a punctat Vytautas Plunksnis din partea INVL Asset Management, parte a grupului lituanian Invalda INVL cu active sub administrare de peste 2,1 mld. Euro.

Apetitul investitorilor pentru noi achizitii M&A, dar si pentru alte tipuri de proiecte, a ridicat piata finantarilor bancare sindicalizate, unde calibrul tichetelor este in crestere.

“In ceea ce priveste piata finantarilor sindicalizate din Romania, in ultimii doi ani aceasta a evoluat semnificativ, in sensul ca vedem tranzactii de dimensiuni tot mai mari si volume de finantare din ce in ce mai ridicate. De exemplu, anul trecut, si pe piata de fuziuni si achizitii (M&A), au existat cateva tranzactii care au depasit pragul de 1 mld. euro, ceea ce este extrem de incurajator. Valoarea tranzactiilor este in continua crestere, la fel si piata de M&A, iar cele cateva tranzactii de peste 1 mld. Euro incheiate anul trecut reprezinta un semnal foarte pozitiv, avand in vedere ca multe dintre aceste companii au fost dezvoltate de la zero, prin investitii de tip greenfield. In prezent, cea mai mare tranzactie pe care am structurat-o a fost cea pentru Electrica, care s-a dovedit un succes remarcabil in urma cu aproximativ un an si a facut parte dintr-un program mai amplu al companiei”, a subliniat Cosmin Calin, Deputy CEO Large Corporates in cadrul Bancii Transilvania, cea mai mare banca locala dupa active si una dintre cele mai mari din Europa de Sud- Est.

„Pe langa aceasta, am coordonat numeroase tranzactii sindicalizate realizate atat anul trecut, cat si in acest an. Intr-adevar, sectorul energetic ramane unul dintre cele mai atractive, insa observam tranzactii foarte interesante si in domeniul sanatatii, precum si in retail. Exista numeroase tranzactii in desfasurare, astfel incat, in prezent, vedem un peisaj foarte promitator atat pe piata de M&A, cat si pe cea a finantarilor sindicalizate, avand in vedere ca valorile companiilor sunt in crestere, la fel si volumul tranzactiilor de tip LBO (leveraged buyout), ceea ce se traduce si prin finantari de valori mai mari pentru creditori”, a adaugat bancherul BT.

Grupul Banca Transilvania a raportat la 31 martie 2026 active totale de 227 mld. RON si are o capitalizare bursiera de peste 44,8 mld. RON pe bursa de la Bucuresti.

Intrebat cate tichete de finantari sindicalizate de peste 500 mil. Euro sunt in lucru pe piata bancara, bancherul care coordoneaza segmentul finantarilor mari in cadrul BT a raspuns:

“As spune ca este vorba de aproximativ 10 tranzactii – in domeniul energiei, finantari pentru tranzactii de tip LBO si achizitii, nu doar finantari sindicalizate, ci si tranzactii bilaterale. Asadar, vorbim de aproape 10 tranzactii, ceea ce este foarte incurajator. Cel mai probabil, acestea vor fi finalizate pana la sfarsitul anului. Perspectivele sunt destul de promitatoare”.

Piata imprumuturilor catre companii este in crestere si pe segmentul fondurilor de private debt din regiunea CEE.

“Lucram in prezent la lansarea celui de-al doilea fond, care speram sa fie anuntat in curand. As spune ca este deja in ultima etapa a procesului. Primul nostru fond al nostru are o dimensiune de 100 de mil. Euro, iar pentru al doilea fond estimam o valoare aproximativ dubla. Romania este o piata foarte importanta pentru noi. Ne asteptam ca investitiile din Romania sa reprezinte cel putin o treime si, probabil, mai putin de jumatate din intregul portofoliu al noului fond. Credem ca aceasta structura se va mentine cel putin in primul an de activitate al celui de-al doilea fond deoarece continuam sa vedem un flux consistent de oportunitati si un pipeline foarte bun de tranzactii in Romania”, a subliniat Ciprian Nicolae, Managing Partner al ACP Credit, unul dintre cei mai importanti manageri de private debt din CEE, care face parte mai larg din familia de fonduri de investitii de talie regionala ACP – investitor prezent de mai multi ani in Romania prin fondurile sale de private equity.

Apetitul pentru tranzactii noi se pastreaza si pe piata de capital, care a inregistrat 3 IPO-uri pe piata principala a bursei de la Bucuresti in perioada octombrie 2025 – iunie 2026.

“Vedem ca aceste listari au atras si atentia altor posibili jucatori. Stiu din discutii cu diversi participanti la piata ca exista vreo 6 – 8 companii care se gandesc la listare si sunt in diverse stadii de pregatire din sectoare foarte diverse. Dar asteptam cu interes sa vina catre noi si catre piata in sens larg”, a spus Andrei Svoronos din partea EBRD, care s-a pozitionat ca unul dintre principalii investitori institutionali in cadrul IPO-urilor recente derulate de catre companiile antreprenoriale Cris-Tim Family Holding si Electro-Alfa International.

Interesul major pentru noi emitenti pe bursa locala este confirmat si de unicul investitor institutional local, care este atat unul dintre jucatori mari din industria de asset management, cat si jucator pe piata pensiilor private – cel mai important pol de capital investitional din Romania.

“De principiu, am investit in toate IPO-urile principale care au fost la BVB, cel putin cu fondul nostru dedicat actiunilor locale, la multe dintre ele chiar si cu fondul de pensii facultative. Cred ca putem construi in continuare poate cea mai fasta perioada in ceea ce priveste ofertele publice initiale pentru piata locala, urmand sau mergand pe exemplu acestor IPO-uri de succes, atata timp cat toti actorii din piata continua sa indeplineasca anumite conditii. Pe de o parte, in zona pe care o reprezint de buy-side (investitori, n.r.), cred ca nu e mai un secret pentru nimeni, nu fac niciun rau industriei daca spun ca avem, probabil, cele mai solide active din istoria pietei de capital, atat pe zona de fonduri de investitii, cat si pe zona de fonduri de pensii, fie ele facultative, fie ele obligatorii. Avem active de la investitorii nostri la un nivel fara precedent si evident ca exista cerere potentiala foarte mare pentru a pune acesti bani la treaba in active de calitate”, a subliniat Adrian Negru, CEO al Raiffeisen Asset Management, care are sub administrare active  de circa 1,75 mld. Euro si face parte din grupul financiar austriac de talie regionala Raiffeisen.

“Pe partea cealalta exista cerere atata timp cat multiplii (P/E – n.r.) sunt rezonabili si aici cred ca este important pentru orice companie noua care vine sa-si faca foarte bine calculele si sa se uite foarte bine la ancorele de pret si de multipli care exista in piata, fie de data mai recenta, fie de data mai indepartata”, a semnalat reprezentantul sectorului de investitori institutionali locali catre companiile care intentioneaza sa se listeze pe bursa.

In ciuda acestui val de interes IPO pentru bursa de la Bucuresti, piata de capital locala nu a reusit sa capteze deloc in ultimii ani interesul fondurilor de investitii care prin exit partial sau total sa vina cu listari dupa modelul tranzactiilor recent derulate de catre CVC Capital Partners – principalul actionar al retelei de servicii medicale private Regina Maria sau de catre MidEuropa – fostul proprietar al retelelor Profi si Regina Maria. CVC Capital Partners a listat in 2024 pe bursa de la Varsovia compania Zabka – retea poloneza de retail activa in Romania cu lantul de magazine Froo – in cadrul unei miscari de exit partial, fiind in continuare actionar in companie, iar MidEuropa a listat in 2025 compania poloneza de servicii medicale Diagnostyka. Profi si Regina Maria au fost vandute in 2025 de catre MidEuropa in cadrul unor tranzactii M&A record la nivelul Europei Centrale si de Est pentru sectoarele pe care le reprezinta.

De ce nu vin IPO-uri pe bursa de la Bucuresti dinspre fondurile de investitii?

“Daca vorbim despre afaceri care sunt pe o rata a profitului buna sau EBITDA semnificativ, asa cum Bursa de Valori Bucuresti are nevoie sau investitorii bursei vor sa vada, acolo apare o alta problema legata de lichiditate si de adancimea structurii bursiere din Bucuresti, unde una dintre problemele investitorilor de venture capital sau de private equity este ca in momentul in care au participat la o asemenea listare, ei au cumva o nevoie de a lichidiza imediat restul participatiilor de actiuni care n-au fost eventual oferite in piata secundara, in pre-IPO sau in IPO. Si asta, daca nu e o bursa suficient de adanca, nu se poate face, pentru ca daca vinzi semnificativ, chiar daca ai permisiunea bursei sa vinzi – si asta iarasi este o chestiune de perioade in care poti sau nu poti sa vinzi – poti sa distrugi valoarea companiei daca vinzi prea mult pentru ca inunzi piata.” a punctat Marius Ghenea, Managing Partner al managerului de fonduri cu capital de risc Catalyst Romania. El precizat ca aceasta este numai una dintre explicatii.

„Si asta este diferenta fata de Varsovia, unde bursa este suficient de mare ca sa sustina acest tip de IPO-uri. Mai mult, as spune ca piata poloneza de venture capital si private equity a crescut atat de mult si atat de bine, tocmai pentru ca investitorii, fondurile de investitii de acest tip din Polonia au plecat de la inceput cu o strategie – crestem compania repede asa cum face orice fond de investitii, dar cu ruta finala catre IPO, catre listarea la bursa din Varsovia, unde stiau ca sunt bine primiti, unde stiau ca au lichiditate, unde stiau ca pot sa faca randamente exceptionale. Noi nu avem acest privilegiu aici in Romania. Nu-l avem inca cel putin. Si atunci ca fond de investitii in momentul in care investesti, deja trebuie sa ai o strategie de exit. Iar investitia se face cu 4, 5, 6, 8 ani inainte de exit, asa cum vedem si in exemplele acestea despre care am vorbit un pic mai devreme de tranzactii recente, semnificative, care au fost facute in Romania”, afirma acesta.

“Daca vorbim din perspectiva mai larga a fondurilor de investitii, Romania pe ultimele studii arata foarte bine atat pe fundraising (strangere de noi fonduri de investitii, n.r.), pe angajamente de investitii, cat si pe exit-uri sau divestment-uri (vanzari) pentru ca in 2025 Romania era nr. 2 in zona asta dupa Polonia in materie de venture capital, fonduri de growth, private equity in ceea ce priveste partea de fundraising asa cum este oarecum firesc in regiune. Insa nu a fost intotdeauna Romania acolo sus, o parte importanta a explicatiei fiind, bineinteles, programul PNRR, care a ajuns la aproape 400 mil. Euro alocati prin mandatul Fondului European de Investitii (EIF). Si aceasta suma semnificativa, care n-a mai existat niciodata in istoria Romaniei pentru acest tip de investitii, pentru aceste fonduri de investitii, a fost in plus majorata cu investitori privati, institutionali sau neinstitutionali, pentru ca, in general, au fost alocari suplimentare sau, in fine, a fost necesar un capital suplimentar intre 30% si 50% peste fondurile alocate prin PNRR sau, mai precis, prin Recovery Equity Fund, acest program sub mandat EIF”, a punctat Marius Ghenea, unul dintre pionierii pietei locale de venture capital, dar in acelasi timp si un antreprenor implicat de-a lungul timpului in cresterea mai multor companii locale.

Potrivit acestuia, aceasta este una dintre explicatiile faptului ca a fost acest influx semnificativ de capital in zona fondurilor de investitii. Iar pe partea de exituri, Romania a avut in 2025 un rezultat extraordinar, care apare si ca un efect al unor tranzactii mari in private equity precum Regina Maria, La Cocos sau Profi.

Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene a anuntat in iunie 2026 finalizarea procesului de alocare a Fondului de Fonduri de capital de risc pentru Redresare (Recovery Equity Fund of Funds – REF), instrument finantat prin PNRR si administrat de Fondul European de Investitii, prin care bugetul total investibil de 380 mil. euro a fost distribuit integral catre 20 de fonduri de investitii care activeaza in venture capital, private equity si infrastructura in energie regenerabila, la capatul unui proces inceput in 2022 si care a atras peste 60 de aplicari din partea fondurilor de investitii.

“Ceeea ce este relevant este faptul ca doua treimi din fondurile care au accesat acest buget se regasesc si au in managementul fondului romani, antreprenori, specialisti din Romania, ceea ce inseamna ca apetitul deschis de catre PNRR poate fi fructificat si pe viitor”, a transmis Florentin Cotorobai, Director General Adjunct in cadrul Directiei Generale Dezvoltare Regionala, Inovare si Digitalizare din cadrul Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene.

“Morphosis Capital a reusit primul exit aferent acestui fond de fonduri. Efectul de multificare a fost undeva de trei ori valoarea investita, ceea ce inseamna ca investitia a fost ok. Este clar ca fondul a aratat o maturitate in ceea ce inseamna investitiile prin fonduri. Ce mai este relevant – si cred ca aici nu mai avem alte exituri sau anunturi care sa ne pregateasca pentru alte exituri –  este si efectul de levier la fondurile pe care le-am pus din PNRR si asta inseamna ca implicarea administratiei publice – aici ma refer la MIPE – a dat o greutate acestor investitii si clar efectul de levier s-a vazut, iar peste 600 mil. Euro s-au adunat ca valoare totala a fondurilor, cred ca si mai mult, dar statisticile acestea le vom prezenta ulterior intr-un alt anunt. Adica 600 mil. Euro sunt investitiile realizate in companii de catre fondurile de investitii. Acum ele inca sunt in lucru  si efectul de levier va fi mult mai mare”, a spus reprezentantul MIPE.

Consortiul format de managerii de fonduri de private equity Morphosis Capital si CEECAT Capital alaturi de EBRD a finalizat in 2026 tranzactia de exit prin care a vandut pachetul majoritar al retelei de retail La Cocos catre investitorul strategic german Schwarz, proprietarul retelelor de magazine Lidl si Kaufland.

Pe piata investitiilor imobiliare, investitorii cu portofolii majore au continuat sa isi extinda operatiunile, cel mai puternic semnal fiind dat de catre investitorul israelian AFI care a semnat in mai 2026 achizitia a sase parcuri de retail de la investitorul sud – african MAS PLC in cadrul unei tranzactii in valoare de 282 mil. Euro, insa continua sa persiste semne de intrebare in cadrul mai larg care influenteaza deciziile de investitii.

“Estimez ca am avut investitii in piata de real estate undeva in jur de 365 mil. Euro in trimestrul 2, deci asta ar pune primul semestru al acestui an undeva pe la 500 – 520 mil. Euro si as pune o estimare pe tot anul intre 800 mil. Euro si 1,1 mld. Euro ceea ce reprezinta cumva intoarcerea la media noastra pe termen lung, o performanta mult mai buna decat am avut in 2025″, estimeaza Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties in cadrul firmei de consultanta imobiliara CBRE Romania.

„Dar, in continuare, nu as spune ca vedem chiar o revenire a lichiditatii in piata si mai degraba as pune lucrurile pe baza unui context. De ce spun ca nu e inca revenire? Noi am inceput 2026 foarte optimisti, adica perspectivele aratau bine. Vedeam consolidare fiscala la nivel macro, aveam scaderea ratelor de dobanda la nivelul Uniunii Europene si tot asa perspective de aderare la OECD care din punct de vedere macro avea niste baze foarte solide si atunci am inceput anul foarte optimisti. Apoi, evident, s-a intamplat situatia din Orientul Mijlociu, cresteri pe rate de dobanda si asta s-a vazut in mod direct pentru ceea ce reprezinta Romania. De asemenea, instabilitatea politica este un alt motiv pentru care nu vedem o revenire”, a concluzionat consultantul CBRE.

 

 

Topicuri

 

Tendinte investitori corporativi in Europa Centrala si de Est (CEE).

Impactul inteligentei artificiale (AI) asupra tendintelor in investitii.

Tendintele de investitii in sectorul de aparare.

Tendinte urmarite de catre investitori strategici.

Tendinte urmarite de catre antreprenori.

Tendinte urmarite de catre institutiile financiare internationale (IFI).

Tendinte privind finantarea bancara.

Tendinte privind investitorii din asset management si pensii private in piata de capital.

Tendinte urmarite de catre investitorii Venture Capital.

Tendinte urmarite de catre investitorii Private Equity.

Tendinte urmarite de catre investitorii Private Debt.

Tendinte urmarite de catre investitorii Real Estate.

 

 

Europa Centrala si de Est (CEE).

Cum arata peisajul investitional general in pietele CEE?

“Romania este a doua piata mare si se distinge pe zona de energie, infrastructura, nearshoring, sectorul de aparare. In Polonia, cea mai mare piata din regiune, vorbim mai ales de logistica, de manufacturing (productie, n.r.), sectorul de aparare. Cehia este mai avansata, acolo vorbim de automotive (productie de componente auto), inginerie. Este o platforma de export, de transfer, adica acolo e acumulare de know-how tehnologic, mai mult decat in alte parti. Sunt si piete care nu o duc atat de bine. Slovacia, care e complet dependenta de Germania si de zona de automotive, s-a dus in jos foarte recent. Investitorii mari din Europa de Vest, dinafara, acum se si uita la oportunitati ale miscarii capitalurilor catre zone mult mai interesante, pe care inca, din pacate, UE in general nu le ofera – tehnologie, AI, infrastructura, centre de procesare, cloud, date, unde suntem un pic in urma”, a conturat un tablou regional Florian Teleaba, Partner in cadrul firmei americane de consultanta de strategie Kearney.

“Romania si poate Ungaria sunt tarile cu cel mai scazut deal flow (volum de tranzactii) in opinia mea din toata regiunea, adica tarile in care vedem cel mai mic numar de startup-uri. Chiar si calitatea start-up-urilor nu iese neaparat la nivelul celor din Polonia sau din Bulgaria, o tara care este la jumatate ca si dimensiunea de piata fata de Romania. Dar suntem optimisti”, a semnalat Cristian Munteanu, Managing Partner al familiei de fonduri de venture capital Early Game Ventures, din care ultimul fond de investitii a fost inchis la o capitalizare totala de 60 mil. Euro.

“Vad regiunea ca fiind in continuare atractiva, dar nu exista o traiectorie clara catre dreapta si in sus. Activitatea e foarte valurita. Cateodata e Polonia pe val, cum e acum, alta data Romania devine mai interesanta sau tarile din fosta Iugoslavie. Lucrurile nu au o singura directie. Romania in momentul asta nu ofera ceva absolut interesant. Si chestia asta nu reflecta faptul ca avem capital de investit. Sa spunem ca acum cu fondurile locale, fondurile care sunt deja active, cum e Early Game, cum sunt altele, si cu fondurile noi, necesarul de finantare imediata e acoperit. Ce vad in regiune si in Romania in mod special este lipsa pietei locale, care aici vad ca e problema cea mare si nu are o rezolvare imediata. Faptul ca nu exista clienti locali cumva limiteaza posibilitatile de dezvoltare a companiilor, atat initiala, cat si si pe termen lung”, a punctat Dan Lupu, Venture Partner la Earlyird Venture Capital, care investeste in regiunea CEE cu ultimul sau fond capitalizat cu aproximativ 360 mil. Euro.

Nuantele difera insa pe piata fondurilor de private equity.

“Continui sa cred ca prezenta locala reprezinta un avantaj foarte important. Ea te ajuta sa intelegi specificul pietei si sa construiesti relatii cu antreprenorii locali. Din experienta mea pe piata poloneza, unde am lucrat aproximativ 12 ani, pot spune ca este o piata foarte competitiva. Concurenta dintre fonduri este puternica, iar evaluarile sunt ridicate, astfel incat trebuie sa platesti mai mult pentru a castiga o tranzactie. Din acest motiv, pentru fondurile romanesti ar fi dificil sa concureze in Polonia daca nu si-ar deschide un birou local si daca nu ar avea dimensiunea necesara pentru a participa la tranzactiile relevante. Dimensiunea fondurilor este, in general, proportionala cu dimensiunea economiei fiecarei tari. De aceea, in Europa de Vest exista fonduri de sute de milioane sau chiar miliarde de euro, in timp ce in Romania dimensiunea tipica este in jurul a 70-100 mil. euro, iar in Polonia putin mai mare”, a semnalat Dan Farcasanu, Managing Partner la Mozaik Investments, manager de fonduri de private equity cu focus local, dar acoperire regionala.

“In ceea ce priveste perspectivele pietei din Europa Centrala si de Est, cred in continuare ca segmentul de growth equity este inca insuficient dezvoltat comparativ cu pietele din Europa de Vest. Exista inca putine fonduri dedicate acestei strategii, atat din perspectiva capitalului investit, cat si a capitalului atras. Este firesc ca volumul sa fie inferior celui al fondurilor de buyout, insa m-a surprins faptul ca este si sub nivelul fondurilor de venture capital. Am consultat recent cel mai nou raport al Invest Europe, care ofera date foarte relevante. Potrivit acestuia, in 2024 intregul segment de growth equity din Europa Centrala si de Est a insumat doar aproximativ 600 mil. Euro. Totusi, aceasta reprezinta o crestere anuala de aproximativ 30%, in timp ce piata totala a inregistrat o usoara scadere. Asta arata ca aceasta strategie castiga teren, este din ce in ce mai bine inteleasa si mai acceptata in regiune. Cu toate acestea, mai este inca un drum lung de parcurs”, descrie peisajul regional Peter Mathe, Investment Manager in cadru Portfolion Capital Partners, care administreaza active de circa 750 mil. Euro in cadrul mai multor tipuri de fonduri de investitii si a fost fondat in cadrul grupului financiar ungar OTP.

„Legat de perspectiva Romaniei, un aspect interesant este ca Romania se situeaza constant pe locul al doilea in Europa Centrala si de Est, dupa Polonia. Acelasi lucru este valabil si in zona de growth equity, Romania fiind a doua piata ca volum al capitalului investit.”, afirma Peter Mathe de la PortfoLion Capital Partners.

Companiile antreprenoriale, mai ales cele din portofoliile fondurilor de investitii, cauta oportunitati regionale de crestere.

“In continuare, noi vizam extinderea in Republica Moldova, Grecia, Albania, acolo unde se prefigureaza sisteme de colectare gen Returo, adica sisteme de garantie returnabila care nu fac nimic altceva decat sa creasca de 4 – 5 ori oferta de materii prime colectate prin sistem. Si acolo este necesara o prezenta internationala asa cum suntem noi”, a spus Constantin Damov, Presedinte si cofondator al grupului de firme GreenGroup, companie de portofoliu a managerului regional de private equity Abris Capital Partners.

“Poate sa fie un M&A pentru un jucator local pe care il putem creste, dat fiind ca sistemul de colectare creste si oferta de material local creste si in felul asta sa transferam din Romania know-how-ul nostru pentru reciclare. De regula sunt companii de colectare si pregatire al materialului care lucreaza astazi la foc mic”, a adaugat Constantin Damov din partea GreenGroup.

“Obiectivul nostru pentru acest an este sa investim in total aproximativ 500 de mil. Euro in pietele CEE. Din punct de vedere istoric, Romania a reprezentat aproximativ 10% din portofoliul nostru. Asta inseamna ca tinta pentru Romania ar fi de aproximativ 50 de mil. Euro, ceea ce s-ar traduce, la o valoare medie de circa 10 mil. Euro per tranzactie, in cinci tranzactii”, a precizat Magdalena Sniegocka, Principal in cadrul CVI, manager polonez de fonduri de private debt cu pozitie de lider in spatiul Europei Centrale si de Est, cu active totale sub administrare de peste 1,2 mld. Euro.

Interesul pentru listari pe pietele de capital din CEE continua sa fie ridicat, insa sunt conturate si anumite preferinte privind candidatii IPO.

“Exista cerere si ca peste tot e chiar cumva poate o lipsa de companii care sa fie pregatite pentru piata, ceea ce e o situatie foarte favorabila companiilor. Nu trebuie sa faca decat sa fie pregatite din punct de vedere al guvernantei corporative, dar si marimea conteaza, iar aici e ceva mai greu de realizat peste noapte. Ce am putut constata recent este ca deja sunt cumva favorizate, sunt placute companiile care sunt un soi de lideri regionali, adica mai mult decat un simplu lider local”, a nuantat Bogdan Campianu, Managing Director and Head of SEE Investment Banking in cadrul firmei cehe de brokeraj Wood & Company.

“Polonia ramane clar liderul pietei in regiune si din punct de vedere al capitalizarii si al lichiditatii, dar si al activitatii ECM (Equity Capital Markets – tranzactii pe pietele de actiuni, n.r.). Pe langa aceste IPO-uri am avut si un numar de ABB-uri (plasamente private accelerate) si, ma rog, nici aici n-am fost noi implicati in toate, deci piata este efervescenta. De departe, Polonia are cel mai mare numar de investitori institutionali.”, a adaugat Bogdan Campianu din partea Wood & Company, unul dintre intermediarii activi in tranzactiile derulate pe pietele de capital din regiune si un consultant implicat mai recent in IPO-urile Hidroelectrica si Premier Energy de pe piata principala a bursei de la Bucuresti.

Cum difera fluxurile de investitii in pietele real estate din CEE?

“Cehia are o piata domestica de investitori institutionali fantastica si cred ca daca ar fi sa construim pe un model, acesta ar trebui sa fie si pentru Romania. Si aici ma intorc la ceea ce am discutat de foarte multe ori. Mi se pare ca partea lipsa in tot acest ecosistem este legislatia de REIT-uri si ,daca am avea aceasta legislatie, atunci am putea si noi sa construim in zona de investitori locali institutionali. Cred ca anul trecut, daca nu ma insel, piata din Cehia a tranzactionat undeva in jur de 4 mld. Euro, comparativ cu Romania, care a fost undeva in jur de 500-600 mil. Euro. PIB-ul nominal din Cehia si din Romania este acelasi. Deci, cumva, e o poveste chiar extraordinar de interesanta in Cehia si avem, intr-adevar, in continuare, tranzactii mari pe toate segmentele. E o piata foarte buna”, este de parere Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties in cadrul firmei de consultanta imobiliara CBRE Romania.

„Polonia e o piata, iarasi, interesanta pentru ca nu are investitori locali institutionali, dar este mult mai deschisa si reuseste sa absorba extraordinar de bine fluxurile de capital care vin fie din Europa de Vest, fie din zona de private equity, fie chiar din zona de Asia. Am vazut acum o revenire, e drept timida, dar o revenire totusi a investitorilor din Coreea de Sud catre Polonia. Si atunci Polonia functioneaza ca un fel de magnet care absoarbe toate aceste investitii. Noi suntem, din punct de vedere al modelului fundamental, pe acelasi fascicul, ca sa zic, cu Polonia, dar in continuare problema de care ne lovim este ca cumva ca acest <<risk – adjusted return>> (randament ajustat la risc) pentru Romania, e inca sub ceea ce poate sa ofere Polonia si atunci trebuie sa vedem intai compresie pe Polonia si sa speram iar ca secventialitatea capitalului sa vina catre Romania”, sustine consultantul CBRE.

 

Impactul AI.

“AI este o tehnologie orizontala. Gasesti AI atat in startup-uri care fac agritech cat si in cele care fac fintech sau in absolut oricare dintre verticale exista AI si nu poti sa-l ocolesti chiar daca ai vrea. Nu stiu cine ar vrea sa faca asta. Cine n-ar vrea sa captureze valoarea creata de AI astazi?! Dar si daca ai vrea sa il ocolesti, nu cred ca mai poti. Traim deja in epoca AI. O epoca este definita de o inventie care odata ce lumea a vazut-o, nu o mai poate uita. Dupa ce s-a descoperit roata, lumea nu se mai putea intoarce la stadiul de dinainte de roata. La fel este si cu AI-ul, la fel a fost si cu energia electrica.”,  este de parere Cristian Munteanu, Managing Partner al Early Game Ventures, unul dintre cei mai mari manageri de fonduri VC din Romania.

“AI nu exista ca tema de investitie. E ca si cum ai spune ca investesti in software. Toate companiile folosesc software. Hai sa trecem de chestia asta si sa ne uitam care parte din ecosistemul AI e interesanta. Noi am investit toata verticala, am investit in modele (..), am investit in tool-uri si infrastructura, am investit in aplicatii orizontale si verticale. Deci aici e, de fapt, intrebarea: Unde vrei sa te pozitionezi? Si sunt evident modele de business legate de AI in care fonduri de dimensiunea noastra sau in regiunea noastra nu au ce sa caute in partea de infrastructura de calcul. Partea de modele mari necesita capital la care noi nu avem acces, nu avem acces nici la potentiali clienti, deci uitam de ele. Dar plecand de aici, sunt lucruri importante de dezvoltat”, a spus Dan Lupu, Venture Partner in cadrul managerului international de venture capital Earlybird Venture Capital.

“Clientii isi imagineaza ca AI poate sa faca mult mai mult decat poate sa faca in prezent si ignora realitati clare. Faptul ca AI-ul e in continuare structural non-determinist, limiteaza foarte mult posibilitatea clientilor enterprise de a adopta solutii bazate pe o tehnologie care nu iti da acelasi raspuns de doua ori sau care are halucinatii si iti da un raspuns complet gresit cu grad de incredere foarte mare. Aici sunt oportunitatile de a intelege care sunt limitarile, a le adresa si a facilita adoptarea de solutii AI pentru companii.”, a semnalat reprezentantul Earlybird, investitor care a pariat pe ascensiunea UiPath inregistrand unul dintre cele mai mari randamente din clasa de active de venture capital in urma listarii in 2021 a companiei pe bursa americana Nasdaq.

“Recent, am lansat un parteneriat cu un start-up, Security Retail Technologies, care este o companie ce dezvolta un sistem de AI pentru securizarea parcursului la casele de marcat, dar si partea de monitorizare de fluxuri de clienti in cadrul magazinelor noastre. Este facuta nu numai pentru noi, ci deja am exportat prima licenta in Franta, un magazin Auchan Franta care va prelua licentele de la noi, deci este o dezvoltare 100% locala si este adresata unui sector cu un numar mai larg de companii din retail, indiferent ca sunt legate de Auchan sau nu, pentru ca este o initiativa diferita, separata, specifica retailului si care este localizata in cadrul premiselor fiecarui retailer in parte.”, a spus Tiberiu Danetiu, Member of the Executive Board si Director of Institutional Affairs & Retail Media in cadrul Auchan Romania.

“In ceea ce priveste AI, clar, sectorul e dominat peste ocean si acolo anul asta pipeline-ul de IPO-uri a fost dominat de AI infrastructura, de software, de cybersecurity, de cloud. Venind inspre Europa, avem si aici influenta AI-ului, dar cumva mai mult in zona de software industrial, de semiconductori, infrastructura digitala. Iar in CEE, sincer, nu ma astept ca in viitor sa vedem IPO-uri de AI pur. Dar cred ca o sa vedem ceva important si anume companii traditionale care devin mai performante pentru ca folosesc AI. Si asta se intampla deja, dar va avea impact din ce in ce mai mare cam in toate sectoarele ca vorbim de banci, de retail, de energie, de logistica si altele”, este de parere Bogdan Campianu, , Managing Director and Head of SEE Investment Banking in cadrul firmei cehe de brokeraj Wood & Company.

 

Tendintele de investitii in sectorul de aparare.

“Noi avem o oportunitate foarte mare in sectorul de aparare, prin perspectiva si pozitionarea strategic, precum si prin prisma programului SAFE. Noi am facut si anul trecut un studi, pe care l-am prezentat si intr-un cadru mai larg despre care este potentialul investitional in sectorul industrial de aparare si ce impact poate avea. Am estimat anul trecut ca ar trebui investiti in urmatorii cinci ani pana la 8 mld. Euro, cu un efect multiplicator total de 24-25 mld. Euro. Deci despre astfel de cifre si impact vorbim. Conteaza nu doar sa cumperi echipamente din afara, ci si sa tii capitalul aici investit local prin productie locala, furnizor local, transfer tehnologic”, a spus Florian Teleaba, Partner in cadrul firmei americane de consultanta de strategie Kearney.

“Daca AI e o tema care este dominanta la nivel global, partea de aparare este, in primul rand, o tema europeana. Si aici, intr-adevar, am avut in Cehia in 2026 IPO-ul CSG, care este de dimensiuni impresionante si arata ca se pot face tranzactii de genul asta in regiune. Bineinteles, Turcia este o piata foarte mare in zona de aparare, cu Aselsan, cu Otokar, companii deja listate si cu o serie de companii care se pot lista si ele care au dimensiunea si sunt practic pregatite. Dupa aceea, Polonia e o piata foarte interesanta pentru ca bugetul alocat apararii este foarte mare. Deja au un istoric de investitii masive in sector si s-a creat deja acest ecosistem industrial. Toata lumea asteapta aici IPO-ul WB Group (producator polonez de drone, n.r.). Grecia are doua companii foarte interesante – Theon, la care povesteam ca am participat si noi la niste tranzactii recente, respectiv Intracom Defense, ”, a semnalat Bogdan Campianu din partea bancii de investitii cehe Wood & Company.

„Cred ca Romania e strategic pozitionata bine, dar inca lipsesc companiile, adica cel putin noi nu le vedem, dar ar trebui sa apara in viitorul apropiat, pentru ca strategic, cum ziceam, suntem bine pozitionati. Nu suntem la nivelul Poloniei ca buget pentru aparare, dar avem o dimensiune ok a bugetului”,sustine consultantul Wood & Company.

“Noi am anuntat un fond separat pentru sectorul de aparare. Noi ca si Earlybird Venture Capital nu investim in acest sector, putem investi insa in dual use (tehnologie cu aplicatie atat in sectorul civil, cat si militar, n.r.). Ne-am tinut departe de sector. Cred ca e vorba de niste caracteristici ale companiilor de aparare care sunt profund diferite fata de modelele de business cu care noi suntem obisnuiti, dar tocmai din cauza asta am anuntat acest fond de 500 mil. Euro care este separat de fondul de tech si care va deveni functional in curand.”, a declarat Dan Lupu, Venture Partner in cadrul managerului european de fonduri cu capital de risc Earlybird Venture Capital.

“Piata romaneasca de sindicalizari este, sigur, in crestere. Acum, nivelul de sofisticare al pietei creste. Sunt finantari in toate sectoarele cu ttichete, as zice, peste 50 de mil. Euro. Daca ar fi sa dau asa si o perspectiva, cred ca devine tot mai interesant, cel putin noi ne uitam cu mai mult interes in contextul finantarilor publice si fondurilor europene, ne uitam cu tot mai mare interes la infrastructura, constructii si infrastructura si avem cateva tranzactii frumoase si de asemenea la sectorul de aparare. Sunt cateva tranzactii in pipeline (pregatire, n.r.).. Sunt convinsa ca nu doar ING, ci si alte banci din piata sunt tot mai deschise catre sectorul de aparare”, a spus Cristina Cosman, Head of Lending Wholesale Banking in cadrul ING Bank Romania, subsidiara locala a grupului financiar olandez de talie globala ING.

 

Investitori strategici.

“E.ON este cam de 20 de ani in Romania si in aceasta perioada am investit 2,7 mld. Euro, din care 2,2 mld. Euro sunt investiti in retele de gaze naturale si energie electrica. Iar in urmatorii 3 ani si jumatate pe care inca ii avem pana in 2030, vrem sa investim inca 1,7 mld. Euro. Atunci viteza de investitii a accelerat puternic si ma bucur ca o parte semnificativa din asta vine din fonduri europene. Ne-am straduit sa accesam aceste programe. Reteaua noastra in Moldova, in judetele si in zona de acolo, este o retea comparativ mica fata de ceilalti distribuitori, dar am atras aproape aceeasi suma de fonduri europene. Vorbim despre 360 mil. Euro, care au un impact important pentru clienti pentru ca aceasta suma este un grant nerambursabil si nu mai avem nevoie sa facturam aceasta parte din investitii catre client”, a punctat Volker Raffel, CEO al E.ON Romania, subsidiara locala a investitorului strategic german E.ON activ pe pietele locale de energie electrica si gaze naturale.

“Pozitionarea noastra este de a fi in apropiere, bine implantati in orase, cu o diferentiere pe axa pret clar vizavi de ceea ce exista in piata. Dealtfel asta ne-a si adus performanta si perspectiva ultimilor ani, pentru ca am facut o schimbare a strategiei noastre comerciale acum cativa ani si am investit sistematic in preturi si atunci asta ne-a permis dezvoltarea, cresterea. Am deschis si formatele hard discount Atac, hipermarketul respectiv si primul supermarket a fost anul trecut, si apoi anul acesta. Iata ca dezvoltarea noastra se produce multiformat in sensul ca in hipermarket-uri, acolo ne uitam pe oportunitati. Deschidem anul asta un hipermarket in Sun Plaza. La supermarketuri, potentialul este mai dedicat de dezvoltare. Este un format pe care noi mizam in cresterea noastra – supermarket-urile de mare dimensiune Auchan, deschidem un One Gallery, un supermarket din punctul asta de vedere si vizavi de marca Atac, pe langa axa pret, trebuie sa spunem ca hipermarketurile sunt in principal o destinatie pentru descoperire, explorare de cumparaturi, game largi, rezolvare complexa, dar intr-o maniera simpla a nevoilor de consum al consumatorilor si, pur si simplu, descoperire.”, a detaliat Tiberiu Danetiu din partea Auchan Romania strategia aplicata de investitorul francez pe diferitele segmente ale pietei locale de retail.

“Pe de alta parte am creat marca Atac, care vine cu o promisiune clara, unica – pretul imbatabil, astfel incat diferentiatorul nostru principal este dat de pretul pe unitate si pretul care scade odata cu volumele cumparate. Am ajuns la 10 unitati Atac cu noul hipermarket si primul supermarket si avem rezultate foarte bune. Reprezinta o solutie pe care noi am propus-o in piata, care este specifica atat acestor perioade, dar, in general, specifica Europei, pentru ca noi am venit cu un format de discount cu aceste Atac si vreau sa va spun ca liderul pietei, Lidl are un format de discount, astfel incat atat in Romania cat si in alte tari din regiune, formatul discount castiga teren foarte mult sau unul dintre ele este chiar liderul pietei. Deci, noi ne-am facut aici dezvoltarea si continuam sa facem in directia asta”, a completat reprezentantul Auchan Romania.

“A treia directie importanta este franciza pe care am inceput-o acum 2 ani. Suntem calibrati si cu dezvoltarea de model, ne imbunatatim, avem pana acum 70 de parteneriate semnate si in functiune si continuam ritmul de dezvoltare. Vom creste mult mai mult anul acesta si anul viitor. Suntem in ecuatia asta. Vrem sa facem in franciza un pic mai mult decat ce este obisnuit pentru ca franciza asa cum e cunoscuta in Romania este pe formatul de magazine mici. Stiti ca si concurentii nostri au inceput cu mult timp in urma si sunt la un numar foarte mare de magazine. Sunt pe segmentul de ultra proximitate Vrem sa integram cu siguranta acest format. Este in centrul dezvoltarii noastre. In schimb vom testa si formatele medii. Credem ca antreprenorii romani deja au ajuns la un nivel de maturitate si de dezvoltare economico-financiara, astfel incat sa investeasca in francize in formate medii, de tip supermarketuri mai mari, care cu siguranta reprezinta oportunitati pentru ei”, a adaugat Tiberiu Danetiu de la Auchan Romania.

“Consolidarea ramane unul din driver-ele (motoarele) foarte importante ale cresterii segmentului de M&A pe mid-market (companiile de talie medie), iar corporatiile cauta lideri regionali sau locali care la randul lor cumva si-au atins talia de crestere, adica plafonul pana la care puteau sa creasca organic. Aceste tinte de achizitii sunt din ce in ce de calitate mai buna. Intr-o alta ordine de idei as zice ca strategicii se uita sa se integreze vertical si sa-si securizeze value chain-ul (lantul de valoare). In agribusiness vedem astfel de consolidari, in retail si chiar in productie vedem consolidari de value chain, nu de cota de piata”, a punctat consultantul M&A Ioana Filipescu Stamboli, Managing Director in cadrul firmei internationale de consultanta Alvarez & Marsal.

Potrivit acesteia, un alt mecanism de crestere al pietei de M&A intervine pe segmentul tranzactiilor care au ca motor o componenta de eficienta operationala sau sunt conduse de componente de tehnologie, procese de automatizare si de digitalizare.

 

Antreprenori.

“In ce investim? Am pornit de cateva luni cea mai mare investitie a noastra de electronice. Avem o linie in care reciclam un milion de frigidere pe an. O sa fiti uimiti, dar este nevoie de o capacitate de trei ori mai mare fata de milionul acesta, pentru ca se arunca si se consuma foarte mult in zona de frig, atat acasa cat si in zonele comerciale”, a semnalat Constantin Damov, Presedinte si cofondator al grupului de firme GreenGroup.

“Si mai este un val puternic, cel al textilelor. De la inceputul anului, in toata Europa, textilele se colecteaza separat. Iar noi fiind producatori de fibra sintetica de poliester din sticlele de PET, aceasta este activitatea noastra principala la plastic, noi producem poliester din PET, urmatorul pas vom investi chiar anul acesta in primele linii de fiber to fiber adica ne ducem la colectarea textilelor care au poliester si vom reconverti fibra de poliester in fibra de poliester. Este o noutate la nivel european, in Romania cu atat mai mult. O sa va dau exemplu de unde vine acest material. Va dau un exemplu simplu. Sunt centurile de siguranta de la masina. Toate cele echipamente de protectie sunt din poliester. In jurul nostru este foarte mult poliester, mai mult decat PET si speram sa fim printre pionierii europeni in a obtine fibra sintetica din textile”, a completat Constantin Damov din partea GreenGroup.

“In ultimii ani s-a produs o schimbare semnificativa. A fost aproape un soc pentru aceasta piata de investitori antreprenoriali pentru ca au realizat cateva lucruri care erau necesare pentru un anumit tip de sofisticare a pietei si a intelegerii tipului de investitii necesar. Unul este acela ca ar trebui sa aiba un protocol mai diversificat. Al doilea este ca trebuie sa se uite la anumite clase de active la care poate nu s-au uitat inainte si, bineinteles, mai ales cei care au realizat succes in zona aceasta de venture capital si private equity alaturi de fonduri de investitii, evident ca au reinvestit. Noi, spre exemplu, in al doilea fond si acum in al treilea fond al Catalyst, avem si vom avea alaturi antreprenori care au realizat exituri de succes impreuna cu noi si, bineinteles, ca recicleaza banii realizati sau o parte din banii realizati, care de fapt s-ar putea sa fie mai multi decat cei investiti in fondul anterior, pe acest principiu de <<flywheel>>, de elice care merge in sus din punct de vedere al sumelor. Pe baza randamentelor obtinute, reinvestesc in acelasi domeniu cumva si atunci acest ciclu virtuos se auto-intretine intr-un anumit sens”, a punctat Marius Ghenea, antreprenor cu o experienta acumulata in diferite sectoare de investitii.

Potrivit acestuia, alta perceptie care se schimba este ca pana nu demult erau foarte multi antreprenori atrasi de investitii in piata imobiliara sau in proiecte de business din domenii cu care nu aveau nicio legatura, insa acum prefera sa faca plasamente in portofolii de pe piata de capital sau in platforme de investitii administrate profesionist pentru a reduce riscul investitiei.

“Sunt multi investitori antreprenoriali de aici care merg nu neaparat pe bursa Nasdaq sau in SUA, merg pe piete europene, cum ar fi cea de la Varsovia, Viena, Amsterdam sau Londra, unde li se pare ca au mai multe oportunitati si mai multe optiuni. Si aici local se imbunatateste situatia, sa zicem. Recent a fost ETF-ul lansat de Banca Transilvania. Avem acest tip de produse care atrag investitorii. Si asta e o lectie pe care am invatat-o de-a lungul timpului si ca antreprenor si ca investitor, ca e de preferat sa investesti banii mai aproape de casa decat departe de casa, cu conditia sa ai oportunitati si optiuni de investitii”, sustine Marius Ghenea.

 

Institutii financiare internationale.

“Generic, noi cand ne uitam la piata romaneasca as zice ca sunt trei lentile complementare. Una e partea de piata de credit in sens clasic sa-i spun asa, apoi e piata de capital cu IPO si emisiuni de obligatiuni si partea de investitii in equity (capital), unde avem atat direct, cat si indirect prin fonduri de private equity. In toate zonele astea vedem ca exista lichiditate si apetit investitional. Bineinteles, desigur, si din partea noastra care cel putin in IPO-uri am zice ca am fost IFI-ul cel mai activ”, a subliniat Andrei Svoronos, Associate Director in cadrul EBRD.

“In primul rand, salut faptul ca am avut in ultimele 6 luni 3 IPO-uri de succes.La doua dintre ele am contribuit si noi. La Cris-Tim chiar am lucrat in mod direct pe tranzactie. Am investit 13 mil. Euro din 89 mil. Euro cat a ridicat compania. Avem un tichet de 5% din companie. Am vrut sa fie asa pentru ca am nominalizat in cadru AGA si un membru in board pe Vassilis Stavrou ex Mega Image. In plus, am sprijinit firma cu un an inainte de listare pe partea de guvernanta corporativa, in diverse zone de imbunatatire aditionala. Al doilea IPO cu care ne mandrim si la care am participat este cel al Electro-Alfa. Aici au fost 16,4 mil. Euro investite si un interes major pe transa institutionalilor. Suntem foarte bucurosi de rezultatul procesului si ce pot sa spun in plus este ca am venit si cu sprijin pentru companie in dezvoltarea functiei de investor relationship post – listare care, desigur, este extrem de importanta pentru comunicarea cu piata si iar pe partea de coverage incercam sa sprijinim functia de relatia de market maker cu diversii consultanti care pot adauga un pic de vizibilitate aditionala emitentului”, a detaliat Andrei Svoronos.

“Pe partea de emisiuni de obligatiuni si aici am fost destul de ocupati. Anul trecut am avut cam 80 mil. Euro alocari pe obligatiuni. Doua dintre ele au fost cu jucatori din domeniul bancar adica Banca Transilvania si BCR. Apoi am mai investit in real estate. VGP e un client traditional in zona logistica si emit in mod recurent bonduri, iar noi avem alocari semnificative acolo si o parte din ce se investeste desigur e distribuit catre Romania. Alte doua bonduri pe care o sa le pomenesc sunt cele ale companiei GEK TERNA din Grecia cu planuri ambitioase pentru Romania. Desigur majoritatea alocarii a fost pentru Grecia, dar si Romania are cam 20% din ce s-a investit de catre EBRD, adica 50 mil. Euro. Nu in ultimul rand, am investit la Zabka care detine reteaua de magazine Froo in Romania la o emisiune de obligatiuni de 140 mil. zloti transa noastra la 1 mld. zloti in total intreaga emisiune. Avem o alocare mica, dar e o usa deschisa pentru ce urmeaza. Iar anul acesta deja la jumatatea anului avem 80 mil. Euro investite in trei bonduri – Unicredit, BCR chiar recent  a avut o emisiune si VGP, de asemenea”, a completat reprezentantul EBRD.

“Ne uitam cu incredere la ce ofera piata. Urmarim toate oportunitatile. Multe vin si pe ruta noastra directa, altele ne sunt prezentate noua. As spune ca energia si intr-o anumita masura si partea de real estate ofera zona cu tichete cele mai semnificative, iar pentru dimensiuni mai mici risk sharing-ul e solutia cea mai buna de incepere a unei tranzactii cu noi”, a semnalat Andrei Svoronos.

 

Finantare bancara.

“Avand in vedere ca suntem una dintre cele mai bine capitalizate banci din Europa de Sud-Est si ca baza noastra de capital continua sa se consolideze datorita profitabilitatii si a instrumentelor de capital Tier 1, Tier 2 si AT1, dispunem de o capacitate semnificativa de expunere pe un singur client. As spune ca limita maxima de expunere per contraparte este putin sub 1 mld euro. Evident, in prezent nu suntem la acest nivel. Cea mai mare expunere actuala fata de un singur grup depaseste usor 500 mil. Euro”, a punctat Cosmin Calin, Deputy CEO Large Corporate in cadrul Bancii Transilvania.

“In acelasi timp, avem in pipeline (pregatire) mai multe tranzactii promitatoare si analizam oportunitati la nivel regional, atat pentru clienti internationali interesati de achizitii in Romania, cat si pentru companii romanesti pe care le sprijinim in procesul de extindere in regiune”, a subliniat bancherul BT.

“Cea mai mare efervescenta, o vedem desigur in energie. Atat partea traditionala, cat si energia regenerabila. Am vazut-o si anul trecut, au fost sindicalizari foarte mari in piata. Peste 500 mil. Euro au fost tichete de finantare la Electrica, Nuclearelectrica. dar si in partea de regenerabile, investitiile sunt impresionante as spune, finantari sustenabile pe termen lung. As mentiona aici sindicalizarile pentru Enery sau pentru R-Power. In multe din aceste sindicalizari, ING a participat de multe ori in rolul de coordonator si cu tichete importante, peste 50 de mil. Euro spre 100 mil. Euro”, a spus Cristina Cosman, Head of Lending Wholesale Banking al ING BANK Romania.

Noi ne uitam la segmentul corporate la companii cu cifra de afaceri de peste 150 mil. Euro. Sunt alte banci care au acest prag la 50 mil. Euro. (…) Pot sa spun ca avem o dinamica buna pe segmentul corporate in finantare in 2025, cat si 2026 arata foarte bine. Suntem destul de balansati intre sectoare, chiar daca energia e in frunte, si pe langa energie, real estate, food si agribusiness, ne mai uitam la auto. Pentru noi e o piata in transformare, dar totusi o piata relevanta, chiar daca nu sunt neaparat sindicalizari pe aceasta piata, dar credite bilaterale importante avem in acest sector. La fel, sectorul institutiilor financiare este foarte relevant pentru ING”, a completat bancherul ING Bank.

 

Asset management & fonduri de pensii.

“Din perspectiva ambelor sectoare, activele sunt in zona de maxime istorice. Numarul de participanti la fondurile de pensii facultative au depasit demult, un milion de participanti. La fel si numarul de investitori in fondurile deschise de investitii locale au depasit un milion de investitori. In fondurile deschise, vorbim acum undeva la 8 mld. Euro in activele totale ale fondurilor deschise de investitii. Aici as sublinia foarte mult faptul ca in ultimii trei ani, dar poate mai mult in ultimul an si jumatate – doi ani au crescut accelerat fondurile de actiuni, in special cele care investesc pe piata locala. Doar ca sa dau un exemplu, poate intr-o anumita masura banal, dar in acelasi timp cred ca reprezentativ. Fondul nostru de actiuni dedicat pietei locale, Raiffeisen Roma nia Dividend, se apropie acum de active catre 350 mil. Euro. In urma cu cativa ani, daca zic 4-5-6 ani in urma, erau un fond de cateva zeci de milioane de euro, putine zeci de milioane de euro. Deci, putem spune ca in 5 ani a crescut de 10 ori si ca el e reprezentativ pentru cam tot ceea ce inseamna fond de actiuni dedicate pietei locale si de la ceilalti mari jucatori din piata local”, a punctat Adrian Negru, CEO al Raiffeisen Asset Management.

“Noi facusem undeva un calcul. Daca iau expunerile in actiuni locale ale fondurilor de pensii facultative, nu cele de Pilon 2, ci doar cele 3 facultative de Pilon 3, si adaug investitiile in actiuni locale ale fondurilor administrate local de actiuni, probabil am la acest moment vorbind o expunere pe BVB, sa zic asa, mai mare de 10 mld. RON, care in mare parte s-a format in ultimii trei ani, ceea ce cred ca adauga un nou jucator de o dimensiune semnificativa in cererea institutionala deja ridicata care exista in piata locala pana intr-acolo incat am mai discutat asta, deja devine o provocare cumva sa administram genul asta de active si noi, si colegii din industria de pensii private”, a completat reprezentantul Raiffeisen Asset Management, care administreaza active totale de aproape 1,8 mld. Euro ce acopera fonduri deschise de investitii din industria de asset management si un fond de pensii private facultative de Pilon 3.

 

Venture Capital.

“Venture capital-ul isi traieste, in opinia mea, cea mai buna perioada din istoria asset class-ului (clasei de active, n.r.). Nu cred sa fi existat o alta perioada in care industrii intregi sa fie rescrise de tehnologie, iar VC-ul ca asset class este cel mai bine pozitionat pentru a capta valoarea pe care AI-ul o creeaza in economie astazi. M-as fi asteptat, sincer, sa fie o bonanza de startup-uri care inventeaza un milion de lucruri, lucruri care nu prea se confirma in piata, din pacate, si spun asta dupa 2 ani déjà de cand investim din al doilea nostru fond”, a semnalat Cristian Munteanu, Managing Partner al Early Game Ventures.

“Acum suntem intr-un moment de inflexiune tehnologica. Facem trecerea de la a putea sa executam ceva, pana acum daca puteai sa executi era o chestie relevanta si deosebita, la intelegerea problemelor si crearea unor noi canale de distributie. In momentul in care nu ai clienti locali, lucrul asta e mult mai complicat. Si ce era avantajul competitiv pe care il aveau startup-urile din Romania – talentul de a intelege probleme tehnice si a executa solutii tehnologice foarte complexe devine usor irelevant, poate caduc si asta cumva ironic chiar in momentul in care avem acces la capital”, avertizeaza Dan Lupu, Venture Partner in cadrul managerului european de fonduri cu capital de risc Earlybird Venture Partners.

“Un alt trend pe care l-am vazut in ultimii zece ani este ca diaspora este din ce in ce mai relevanta. Ma refer la faptul ca oamenii buni au plecat si vad fondatori romani in Germania, vad fondatori romani in Elvetia, in Anglia, in SUA, bineinteles. Sunt oameni care au plecat acum 10-15 ani, au lucrat in companii mari, au fost la universitati bune si care acum incep start-up-uri noi. Si vad populatia asta de romani din diaspora, de fapt e valabila tendinta pentru tot CEE, ca fiind mult mai importanta si ca e o sursa mult mai importanta de start-up-uri relevante la nivel global decat piata din Romania”, a punctat Dan Lupu din partea Earlybird.

“Asistam la nivel global la un usor shift intre private equity si venture capital ca si greutate in asset class-uri. In momentul in care totul este tehnologie, VC-ul este mai bine pozitionat pentru asta. Acum, intr-adevar, acest val urca toate barcile in acelasi timp si fondurile de private equity retehnologizeaza companiile in care sunt investite, marcheaza un profit prin lucrul asta. Dar totul in jurul nostru devine tehnologie si eu cred ca VC-ul are un mare viitor. Fiind noua ca si clasa de asset-uri si toate fondurile investind la early stage in regiune, am avut nevoie de o perioada care poate sa fie perioada asta prin care tocmai am trecut de 8-10 ani astfel incat companiile de portofoliu sa se maturizeze. In opinia mea, anul asta si la anul vom vedea companii care ating valori poate aproape de 1 mld. Euro, unele dintre acestea fiind poate chiar in Romania. Avem companii in portofoliu care au in plan runde noi undeva la finalul anului acestuia la inceputul anului viitor cum ar fi BibleChat, Druid – unde a avut loc o succesiune dupa decesul regretatului Liviu Dragan (cofondator al Druid, n.r.). Avem companii in portofoliu care sunt din regiune, care au cresteri absolut incredibile. Nu am vazut niciodata asa ceva.”, a concluzionat Cristian Munteanu de la Early Game Ventures.

 

Private Equity.

“Daca ne uitam la Europa Centrala si de Est (CEE), vedem ca anul trecut valoarea totala a tranzactiilor a crescut. In schimb, numarul tranzactiilor a scazut, ceea ce inseamna ca piata este orientata mai degraba catre tranzactii de dimensiuni mari. De ce a incetinit piata? In primul rand, din cauza contextului geopolitic. Nimeni nu poate spune cu certitudine care va fi impactul unor factori precum volatilitatea pretului petrolului asupra rezultatelor companiilor. Un alt factor este inteligenta artificiala (AI). Chiar daca Europa nu este lider in acest domeniu, AI ii determina pe investitori sa isi puna intrebari despre stabilitatea si rezilienta modelelor de afaceri ale companiilor-tinta. Se intreaba daca AI va schimba respectivele modele de business si, daca da, daca schimbarea va fi in bine sau in rau. Mai exista si o usoara diferenta intre asteptarile vanzatorilor si cele ale cumparatorilor in privinta evaluarilor. Activele de calitate continua sa obtina multipli ridicati, lucru demonstrat si de exiturile realizate anul trecut. Totusi, investitorii prefera sa fie mai prudenti si petrec mai mult timp analizand fiecare oportunitate de investitie”, a conturat Vytautas Plunksnis, Head of Private Equity in cadrul managerului baltic de active INVL Asset Management, peisajul tranzactional si investitional al regiunii din care face parte si  piata din Romania.

‘Incetinirea pietei este evidenta si cred ca este cauzata, cel putin partial, de incetinirea economiei si de instabilitatea politica pe care o traversam in Romania. Pe termen lung insa, iar noi investim cu o perspectiva pe termen lung, ramanem optimisti”, a spus Dan Farcasanu, Managing Partner al Mozaik Investments.

“Ceea ce facem in prezent este sa ne construim propriul pipeline de oportunitati, bazandu-ne mai putin pe consultanti si mai mult pe identificarea directa a companiilor pe care dorim sa le abordam. Acest lucru are avantajul ca putem realiza tranzactii proprietare (proprietary deals), fara procese competitive. Pe de alta parte, multe dintre companiile pe care le abordam nu sunt inca pregatite pentru o tranzactie, iar acest lucru prelungeste procesul. Din fericire, noi avem timpul necesar.  Piata nu este aglomerata. Initiativele sustinute de Fondul European de Investitii (EIF) au dus la aparitia a patru sau cinci fonduri locale, ceea ce inseamna ca exista suficient spatiu pentru toata lumea. In afara de acestea, mai exista cativa investitori regionali importanti – fonduri poloneze sau investitori precum INVL – care analizeaza anumite active. Totusi, strategia lor este diferita de a noastra. Noi avem avantajul prezentei locale. Cunoastem antreprenorii romani si intelegem specificul pietei. Si tipul de tranzactii pe care il urmarim este usor diferit, astfel incat suprapunerea cu ceilalti investitori este redusa”, a completat Dan Farcasanu din partea Mozaik Investments, care este déjà activ cu un nou fond de investitii capitalizat si prin intermediul PNRR.

„Prin urmare, sunt optimist pe termen lung si prudent pe termen scurt. Pentru noi, contextul actual este unul gestionabil, deoarece strategia noastra este orientata in principal catre investitii de crestere (growth capital), dar suntem interesati si de tranzactii de tip buyout, ceea ce nu este neaparat specific tuturor fondurilor locale. Am reusit sa ne diferentiem de ceilalti administratori de fonduri din Romania”, a adaugat reprezentantul investitorului de private equity.

 

Private debt.

“In prezent, portofoliul nostru este concentrat in principal pe Polonia, Romania si statele baltice. In acest moment, Romania este o piata mai interesanta din punct de vedere al oportunitatilor. Poate anticipand o intrebare mai specifica despre Romania, as spune ca activitatea noastra este influentata de doi factori. Pe de o parte, suntem un element de aditionalitate si asiguram capital catre acele sectoare in care creditarea bancara este insuficienta sau in situatii in care o astfel de oportunitate nu exista sau in alte cazuri in care compania ar prefera sa nu emita capital pentru a finanta un proiect. Iar aceasta este o latura a structurii pietei care conduce oportunitati catre noi”, a subliniat Ciprian Nicolae, Managing Partner al ACP Credit.

„Pe de alta parte, avem unghiul macroeconomic si aici a fost interesant pentru noi sa vedem ca atunci cand este o perioada de turbulente economice ne poate afecta activitatea intr-un mod sau doua. De obicei, disponibilitatea capitalului este restrictionata si ca urmare vedem mai multe oportunitati pentru noi. Iar pe de alta parte, vedem mai mult o atitudine de tipul “asteapta si vezi” din partea unor companii care nu sunt sigure daca piata le permite oportunitatea si calea de crestere pe care initial au vizat-o sau daca sunt suficient de solide financiar pentru a naviga cu succes o astfel de perioada de turbulente si atunci ar putea decide sa amane unele proiecte”, a adaugat acesta.

“Continuam sa vedem probabil acelasi volum de tranzactii si oportunitati venind din regiune, aici fiind inclusa si Romania. Totusi motivele din spatele acestora ar putea fi diferite fata de cele anterioare”, a completat reprezentantul ACP Credit – bratul de “private debt” al grupului ACP, care administreaza mai multe fonduri de private equity in regiune.

“Suntem undeva la mijloc. Putem coexista cu bancile in structura de finantare si, desigur, putem acorda finantare companiilor detinute de fonduri de private equity sau de investitori individuali. Totusi, finantarea noastra – si, in general, finantarea prin private debt – este destinata in principal sustinerii cresterii companiilor. Ne adresam companiilor care se afla inca intr-o etapa relativ timpurie de dezvoltare, dar care genereaza deja fluxuri de numerar. Consider ca venture capital este mai potrivit pentru companiile aflate in stadii foarte incipiente, cum ar fi faza de seed sau de idee, iar ulterior pentru rundele de finantare destinate dezvoltarii produsului. In schimb, in cazul private debt, solicitam existenta unor fluxuri de numerar si a unui EBITDA pozitiv, deoarece este vorba despre un produs de finantare prin datorie, iar dobanzile si serviciul datoriei trebuie achitate”, a detaliat Magdalena Sniegocka, Principal in cadrul maangerului polonez de fonduri de private debt CVI, care administreaza active de peste 1,2 mld. Euro in pietele CEE.

„Suntem insa dispusi sa ne asumam un nivel de risc mai ridicat decat o banca obisnuita. Finantam companii de dimensiuni mai mici, care pot dezvolta modele de afaceri cu putine active fixe („asset-light”), ceea ce face mai dificila obtinerea unei finantari garantate cu active. De asemenea, finantam companii aflate in procese de restructurare, companii care doresc sa achizitioneze alte firme in strainatate, care urmaresc sa creasca prin fuziuni si achizitii (M&A) sau care au planuri ambitioase de investitii de capital (CAPEX)”,  a adaugat ea.

“Acesta este contextul in care private debt este cel mai potrivit: finantarea unor proiecte de crestere care implica un grad mai ridicat de risc. In schimb, ne asteptam si la un randament putin mai mare decat cel al unei finantari bancare traditionale. De regula, finantam etapa de crestere a companiei, iar ulterior aceasta finantare este refinantata de o banca. Datorita finantarii noastre, compania ajunge la o dimensiune si o maturitate care o fac eligibila pentru finantarea bancara clasica”, sustine reprezentantul CVI.

 

Real Estate.

“Noi cotam yield-ul (randamentul) de baza la 7,70%-7,75% pentru aproape toate segmentele. Prin asta ma refer la retail, pe care il vedem la 7,5%, deci o imbunatatire. Vedem o cerere foarte solida pentru zona de retail, in special retail parcuri, dar cred ca asta ar putea fi extins si la centre comerciale daca am avea mai multe produse pe piata”, a punctat Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties in cadrul CBRE Romania.

Sectorul imobiliar a inregistrat recent atat tichete mari de tranzactii de aproape 300 mil. Euro, cat si tichete de finantare de peste 500 mil. Euro la finele anului 2025.

“Sectorul de real estate mobilizeaza sume foarte mari si a fost destul de effervescent anul trecut. Ultima tranzactie la care as face referire si la care a participat ING este refinantarea mall-ului Sun Plaza. Este o finantare acordata de catre ING impreuna cu OTP Bank Ungaria catre CPI Property Group, un investitor major in piata imobiliara romaneasca cu active in zona de birouri si de retail. Finantarea a totalizat 100 mil. Euro, ING avand un tichet de 50 mil. Euro in tranzactie.”, a spus Cristina Cosman, Head of Lending Wholesale Banking in cadrul ING BANK Romania.

“In Romania, in continuare vedem cumva o polarizare din punct de vedere a lichiditatii, adica o lichiditate destul de adanca pentru tranzactii micute, care sunt intre 5 si 20 de mil. Euro si acolo vedem tot asa o efervescenta si o piata care e dominata, in general, de jucatorii locali. Iar la celalalt capat, tranzactiile mari. Momentan, ne lipseste cumva ceva ce s-ar afla in mod normal in mijloc. Pentru ca in continuare, pe partea strict de M&A, vedem tot asa o polarizare si un spread pe care inca n-am reusit sa-l rezolvam din punct de vedere bid – ask (oferta  – cerere, n.r.)”, a concluzionat Mihai Patrulescu de la CBRE Romania.

Sursa foto: Green Group.

Constantin Damov, Co-founder and Chairman of GreenGroup, speaker at MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2026

Constantin Damov, Co-founder and Chairman of GreenGroup, is one of the speakers at MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2026.

GreenGroup is one of Europe’s leaders in resource regeneration and the circular economy.

He played a key role in developing GreenGroup’s PET recycling division, launched in 2002, which has since become a European benchmark in the sector, with operations across Romania, Slovakia and Lithuania.

Constantin Damov is also an acknowledged expert in waste management legislation. Over the years, he has been involved in various working groups focused on transposing European waste directives into national legislation.

As President of the Circular Economy Coalition – CERC, he actively promotes policies and initiatives that support Romania’s transition towards a circular economic model.

He also contributes to academic education, preparing a new generation of specialists through his role as Associate Professor in the first master’s programme dedicated to circular economy at the Bucharest University of Economic Studies.

On June 30, 2026, the MIRSANU.RO transaction journal is hosting MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2026, an exclusively ONLINE event for Private Equity, Venture Capital managers, financial institutions, strategic investors, asset managers, real estate investors, entrepreneurs and other corporative investors.

The agenda of this event will be as follows:

09:00 – 09:05 (EEST/GMT+2) Welcome message from Adrian Mirsanu, Founder of the MIRSANU.RO transaction journal

09:05 – 09:50 Panel Investment trends

09:50 – 10:20 Panel Venture Capital (VC)

10:20 – 11:20 Panel Private Equity (PE)

11:20 – 12:05 Panel Strategic investors & Entrepreneurs

12:05 – 12:50 Panel Financing

12:50 – 13:30 Break

13:30 – 14:20 Panel Capital markets

14:20 – 14:50 Panel Real Estate

14:50 – 15:00 Conclusions

 

The Event Partner is Auchan Romania. Supporting Partner of this event is Vetimex Capital.

If you are interested in attending this event, please contact us at office@mirsanu.ro

 

 

 

About MIRSANU.RO

The transaction journal MIRSANU.RO is the first Romanian media platform consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media platform exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

damov main

Constantin Damov, Presedinte si Cofondator Green Group: Potentialul biomasei depaseste la noi capacitatea nucleara de productie, iar din exploatarea biogazului am putea obtine 10% din gazul pe care il consumam. Cu acestea ajungem la ceea ce ne trebuie pentru a avea independenta in energie. Cum se produc active verzi

“Inca avem capacitati mari in energia din biomasa, care este exploatata mai deloc la noi in tara. Potentialul biomasei depaseste capacitatea noastra nucleara astazi. Si vorbim si despre biogaz, care este zero la noi in tara. Potentialul din biogaz ar fi sa se obtina 10% din gazul pe care il consumam, deci iata undeva  aproape la ce ne trebuie pentru a avea acea independenta. De unde provine biogazul? din 60% ce aruncam noi in deseurile municipale si industriale, agricultura, productie alimentara“, a declarat Constantin Damov, Presedinte si Cofondator Green Group, la THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2022, eveniment organizat pe 25 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“O alta varianta care se discuta in mediile industriale la nivelul producatorilor este acea productie de energie daca este posibil sa fie facuta fara a fi injectata in retea, ci pentru consum propriu, este vorba despre autoconsum si autosuficienta“, explica Constantin Damov.

Cine plateste factura inverzirii activelor ca urmare a implementarii politicilor de sustenabilitate?

“De fapt, ce sta la baza inverzirii? Toate companiile, de-a lungul timpului, au externalizat costurile de mediu. Ce facem noi azi este sa internalizam costurile de mediu – poluarea, emisiile s.a.m.d. – iar ele se transforma in costuri pe care va trebui sa le absorbim ca societate. Ele erau intr-o formula in care vorbeam despre privatizarea profitului si socializarea costurilor”, a declarat Constantin Damov, Presedinte si co-fondator al Green Group, lider regional pe piata de reciclare. “In final, ne intoarcem la consumator si la societatea in intregul ei, fiecare trebuind sa accepte costul pro rata in functie de impactul pe care il are – ca este consumator, distribuitor, producator, si chiar si banca”, adauga acesta.

“Suntem intr-o criza care este tot mai accentuata si nu este o criza dintr-o singura parte. Avem o criza de materii prime, criza de combustibili, criza climatica si chiar criza de forta de munca. Toate aceste crize au venit dintr-odata si, cam tot atunci, ne-am trezit noi sa vorbim despre ESG, sa vorbim despre sustenabilitate. Termenul de sustenabilitate este relativ recent aparut in 2004 si el nu prea a fost luat in serios pana nu au aparut aceste crize. Acum, care sunt resursele noastre pe viitor? Cred ca una dintre resursele cele mai mari pe care le avem la dispozitie este risipa, deci risipa depaseste pe diferite domenii undeva la 30 -40%, incepand cu risipa alimentara, risipa de materii prime prin utilizarea electronicelor, care nu sunt folosite la nivelul potentialului uzului, dar sunt folosite numai la nivelul trendului. Adica in 2 ani ne schimbam un echipament electronic cu toate ca el are viata pentru inca 10 ani eventual“, puncteaza Constantin Damov.

“O forma care ne-ar duce la o utilizare infinita a unor resurse finite este economia circulara. Iar ceea ce noi practicam de 20 de ani este economia circulara, care are niste beneficii care nu au fost evaluate. Utilizarea resurselor intr-un nou ciclu de productie vine cu o decarbonare de minim 50% si cu o scadere a consumului de energie de pana la 70%. Aluminiul primar fata de cel secundar, cel secundar are nevoie de 95% mai putina energie pentru a fi retopit decat bauxita pentru a trece prin toate etapele. Plasticele reciclate consuma 70 – 80% mai putina energie fata de plasticul obtinut din petrol din procesele de rafinare petrochimice si lista poate continua“, afirma seful Green Group, companie aflata in portofoliul fondului de investitii Abris Capital Partners.

“Totusi, intrebarea este pana unde putem merge? Si noi ne-am lovit in aceasta dezvoltare de binele banilor. In momentul in care vrei sa faci un activ verde intri in directa concurenta cu un activ negru. Intrebarea este cat de bancabila este o actiune verde sau albastra sau cum vrem sa o denumim? Ca ea in multe dintre cazuri nu aduce un profit imediat“, afirma Constantin Damov.

“Noi avem elaborat de cativa ani un plan pe programul nostru de ESG, cand inca nu discutam asa avansat despre ESG avea impact zero de mediu. Aceasta inseamna energie numai din regenerabil, sa nu generam deseuri de niciun fel din activitatea proprie, sa realizam ideea de dry plant adica noi consumam foarte multa apa,  sa o recirculam la infinit cu consum extrem de mic si sa nu mai extragem din panza freatica cum facem in momentul de fata. Dar un dry plant nu aduce un beneficiu imediat, impactul de mediu este colosal, practic noi ne deconectam de la panza freatica, de unde azi consumam pana la 100 metri cubi pe ora. Este un consum, noi azi il consideram enorm, si trebuie sa facem ceva in aceasta directie“, adauga reprezentantul Green Group.

“Dar o instalatie care costa 8 – 10 mil. euro este ea bancabila? Da, impactul de mediu este colosal, totusi nu aduce profit. Si atunci, am intrebat bancile la o intalnire calata pe green bonduri pe viitorul acesta de a finanta activele verzi, daca avem de finantat o termocentrala in China care isi scoate banii in 2 ani cu return on investment extraordinar de rapid si a da banii intr-o investitie verde care are si niste riscuri si care probabil ca o sa se recupereze in 6 – 7 ani. Atunci ne-am blocat putin. Cred ca asta este blocajul de care va trebui sa trecem si sa introducem alte metrici in evaluarea activelor verzi“, a mai spus Constantin Damov la panelul de Industrie & Energie in cadrul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2022.

Partenerii THE SUSTAINABLE CHALLENGE 2022 sunt Erste Asset Management Romania, ING Bank Romania, ROCA Investments, Suciu Popa, Colliers, Bursa de Valori Bucuresti, Dentons. Partener strategic este CCIFER, iar Suporting Partner Banca Transilvania.

624x344

Constantin Damov, Green Group: Abris Capital a decis sa isi extinda prezenta in Green Group pentru inca 3-4 ani. In functie de piata si alte lucruri, sunt doua variante de vanzare – catre un investitor strategic sau poate ne listam pe bursa. Care sunt planurile de M&A in CEE si de finantare

“Sunt unul dintre cofondatori si as vrea sa fiu de-a lungul drumului alaturi de colegii mei si de investitori pana in momentul in care se va face exitul. Discutand cu Abris Capital, decizia este datorita situatiei si a oportunitatilor, Abris Capital a hotarat sa mai ramana, sa isi extinda prezenta in Green Group pentru inca 3 – 4 ani. In functie de cat de dinamica va fi piata si cate lucruri se vor intampla, sunt doua variante si catre un investitor strategic, dar poate ne listam“, a declarat Constantin Damov, presedintele Green Group,la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2021, a patra editie anuala a evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Green Group se afla in portofoliul managerului de private equity regional Abris Capital Partners din 2016 si de atunci afacerea s-a extins atat organic, cat si prin achizitii de tip bolt-on.

“In anii urmatori, ne dorim prezente pe un semicerc plecand ca la handbal din Lituania urmand o pozitie pe care o analizam in Polonia, in Croatia, Bulgaria, Grecia, in asa fel incat de la tarile baltice pana la Balcanii de sud sa putem sa avem o prezenta sa putem capta aceste materiale, deseuri, sa zicem resurse postconsum in a crea o noua industrie noua. Practic, Europa de Est poate prelua din mers rolul pe care l-a avut China ani de zile in care deseurile au fost transportat si s-a incercat industrializarea lor“, a spus Constantin Damov.

“Nu ne gandim sa realizam acolo (in tarile straine – n.r.) investitii greenfield, ci sa preluam niste jucatori care au deja o piata, au nevoie de o integrare si de o forta“, adauga acesta.

“Avem cateva pozitii unde suntem nr. 1 in intreaga Europa si ma refer la reciclarea din ambalaje pet, noi il transformam in fibra sintetica de poliester pentru industria automotive si astazi suntem cel mai mare procesator european din punct de vedere cantitativ. Ne-am extins si de 2 ani suntem prezenti in Slovacia si in Lituania. Suntem un brand romanesc si totul a inceput acum 20 de ani si trendul a fost permanent crescator“, afirma Constantin Damov.

“Economia circulara este pilonul principal al Green Deal si nu este nimic altceva sa cream valoare adaugata fara consum de materii prime. Ce facem noi este crestere economica fara resurse naturale. Este un cerc care astazi e tot mai mult cautat si care a explodat in ultimul an de cand problemele de logistica au adus lovituri puternice lanturilor de aprovizionare“, explica presedintele Green Group.

“Din punct de vedere al planurilor de finantare, avem o plaja enorma in fata noastra si ma refer la bateriile litiu – ion, la panourile fotovoltaice, electronicele care intra in portofoliul nostru acolo unde gasim aproape toate elementele din tabloul lui Mendeleev si valorile la metale, la pamanturi rare si la toate materialele au sarit in aer“, adauga Damov.

“Astazi deseul de PET este de 5 ori mai scump decat graul. Deci o tona de deseu de PET este de 5 ori mai scumpa decat o tona de grau. Acesta este rezultatul crizei de materii prime, iar solutia este aceasta sa pastram materialele odata extrase in sistem“, mai spune Constantin Damov.

“Planul nostru este ca in urmatorii 3 ani sa investim inca 120 – 130 mil. euro, proiectele sunt gata pe masa puse, iar ca sursa de finantare noi lucram excelent cu ING si cred ca este una dintre primele banci care a pus in discutie finantarea sustenabila. Ne vom adresa in continuare acestui club, acestui sindicat al carui lider este ING Bank si avem sanse reale ca pe PNRR sa putem accesa pe axa de economie circulara fonduri importante chiar daca pentru sectorul privat PNRR prevede undeva la 12 pana in 15% din sumele adresate waste management“, a declarat Constantin Damov in panelul dedicat finantarilor corporate din cadrul evenimentului.

“Un alt lucru interesant este ca ne-am creat o finantare din emiterea de certificate verzi si probabil suntem firma de profil din Europa care a reusit sa produca aceste certificate verzi. Faptul ca noi producem fibra sintetica din PET-uri in comparatie cu fibra estetica produsa din petrol avand o scadere de pana la 70 -75% a emisiilor de dioxid de carbon, parte a acestora ne e recunoscuta ca reducere de emisii, iar acestea au fost transformate pe o platforma GoldStandard de la Geneva in certificate care au fost vandute altor companii care vor dori sa isi faca aceasta decarbonificare“, a mai spus presedintele Green Group.

“Finantarea de 120 – 130 mil. euro este in cativa pasi, anul viitor estimam o finantare de circa 25 – 30 mil. euro urmand in functie de rezultate si pregatirea celorlalte proiecte sa acceleram pentru ca undeva in al treilea an sa putem avem acele 120 mil. euro plasate in teren. Ele vor fi investitii la facilitatile existente dar vor fi si achizitia de jucatori de pe pietele pe care le-am mentionat“, a mai precizat Constantin Damov.

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2021 sunt Immofinanz, Dentons, Bursa de Valori București, ING Bank România, Prefera Foods, Alro, Mazars, Schoenherr și DLA Piper România.

Fondul de investiții Abris Capital l-a angajat pe fostul director financiar al A&D Pharma pentru a se ocupa de finanțele companiilor din cadrul Green Group

Fondul de investiții Abris Capital Partners l-a angajat pe Florin Buligoanea în funcția de director financiar al companiilor din cadrul grupului integrat de reciclare Green Group, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Florin Buligoanea a ocupat în perioada 2001-2007 și în 2010-2014 poziția de Chief Finance Officer în cadrul grupului A&D Pharma.

Acesta a lucrat anterior și pentru Brewery Holdings România, DHL, Abela Rocas, Grant Thornton sau NEI Group.

Florin Buligoanea, 44 de ani, este licențiat al Academiei de Studii Economice din București.

După finalizarea tranzacției pe 4 iulie, noul proprietar a trecut la contractarea de credite pentru finanțarea planului de investiții care vizează extinderea capacității de producție.

Recent, acționarii Green Group au aprobat contractarea de credite de peste 20 mil.euro de la ING Bank și UniCredit Bank pentru investiții în extinderea capacității de producție.

Pe 15 septembrie, compania Greenfiber Internațional a anunțat că investește 35 mil.euro în a treia capacitate de producție de fibră sintetică din 100% material reciclat. Noua fabrică va fi amplasată în Urziceni, pe fosta platforma industrială a ROFEP, achiziționată de către GreenFiber și va avea o capacitate de producție de 30.000 de tone/an de fibră sintetică.

Green Group este unul din cei mai mari jucători ai industriei de reciclare din Sud-Estul Europei ce proceseaza deșeuri de tip PET, electrice și electronice. Grupul este și cel mai mare operator al unei linii de procesare a deșeului de sticlă.

Companiile care fac parte din Green Group sunt Greentech, Greenfiber International, Total Waste Management, Greenweee International, Greenlamp Reciclare și Greenglass Recycling.

Compania a raportat, în 2015, venituri consolidate de peste 90 mil. euro si se bazează pe investiții în infrastructura de colectare și reciclare deșeuri din România, Serbia și Macedonia.

În aprilie, managerul de fonduri de investiții Abris Capital a semnat contractul de achiziție pentru 82% din acțiunile Green Group, tranzacție care a asigurat exitul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și al managerului grec de capital privat Global Finance.

Achiziția Green Group a fost finanțată exclusiv din capitalul fondului de investiții administrat de către Abris Capital.

Fondul de investiții Abris Capital are în portofoliu compania de curierat Urgent Cargus, grupul de firme Pehart din industria de hârtie și, din vara acestui an, Green Group în sectorul de reciclare.

Abris Capital a preluat în acest an indirect platforma de administrare a creditelor neperformante GetBack de la miliardarul polonez Leszek Czarnecki în cadrul unei tranzacții estimate la 825 mil. zloți (186 mil. euro).

Managerul de capital de risc a strâns din 2007 până acum sub administrare două fonduri de investiții cu capital de 770 mil. euro, din care ultimul a fost ridicat în 2013 cu o capitalizare de 450 mil. euro și din el se derulează investiții. Banii administrați de Abris provin de la investitori instituționali, fonduri de pensii și de asigurări, fonduri suverane, bănci din Europa, America de Nord, Australia și Orientul Mijlociu.

Ultimul fond ridicat de Abris Capital a investit deja banii și este de așteptat să ridice un nou fond de investiții, mișcare la care au recurs în ultima vreme și alți manageri de capital de risc din regiune.

Fondul de investiții Abris Capital apasă pedala creșterii la ultima achiziție trecută în portofoliu: Green Group împrumută peste 20 mil. euro de la ING Bank și UniCredit Bank pentru investiții în extinderea capacității de producție

Green Group, lider în industria de reciclare cumpărat recent de managerul regional de capital Abris Capital, a contractat credite de peste 20 mil. euro de la ING Bank și UniCredit Bank.

Compania GreenFiber International, parte din grupul integrat de reciclare Green Group, contractează de la ING Bank Sucursala București și Unicredit Bank două credite de investiții în valoare totală de 11,5 milioane de euro pentru o perioadă de 5 ani, respectiv un credit pentru finanțare TVA de 8,1 milioane de lei ( aproximativ 1,8 milioane de euro) pe o perioadă de 12 luni, potrivit unei hotărâri a Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor (AGEA).

Acționarii Green Group au aprobat în cadrul aceleeași AGEA prelungirea cu un an a liniei de credit pentru capital de lucru în valoare de 10 milioane de euro, contractată pe 28 noiembrie 2014, în mod egal, de la UniCredit Bank și ING Bank, sucursala București, precum și majorarea valorii acestui credit la 16,5 milioane de euro.

Împrumutul este garantat cu ipoteci mobiliare pe conturi și subconturi bancare prezente și viitoare deschise la ING Bank și UniCredit Bank, pe stocuri, materii prime, echipamente, creanțe prezente și viiitoare, inclusiv creanțele din asigurări, precum și cu ipoteci imobiliare și interdicții de înstrăinare, grevare, închiriere, dezmembrare, demolare, construire, restructurare, amenajare având ca obiect terenuri și construcții situate pe acestea.

Totodată acționarii Greenlamp Reciclare au aprobat contractarea în comun de către cele 6 companii afiliate ( GreenFiber International, GreenTech, GreenWeee International, GreenLamp Reciclare, GreenGlass Recycling și Total Waste Management), în calitate de codebitori solidari, a unui credit de investiții pe termen lung în valoare de 2,5 milioane de euro, care va fi contractat tot în mod egal de la ING Bank și UniCredit Bank.

Pe 15 septembrie, compania Greenfiber Internațional a anunțat că investește 35 milioane de euro în a treia capacitate de producție de fibră sintetică din 100% material reciclat. Noua fabrică va fi amplasată în Urziceni, pe fosta platforma industrială a ROFEP, achiziționată de către GreenFiber și va avea o capacitate de producție de 30.000 de tone/an de fibră sintetică.

În urma investiției compania devine cel mai mai mare producător european pe acest segment.

GreenFiber Internațional are în vedere o nouă investiție pentru dublarea capacității din Urziceni până în anul 2018, iar la finalizarea proiectului, capacitatea totală de producție a companiei va fi de 113.000 de tone/an, însumând și operațiunile celorlalte două fabrici din Buzău și Iași.

Înființată în anul 2005 la Buzău, GreenFiber International este primul producător din România de fibră sintetică din 100% material reciclat.

Compania face parte din parcul integrat de reciclare Green Group, alături de companiile: GreenTech (cel mai mare procesator european pentru deșeuri PET), GreenWEEE International (cea mai mare fabrică din România de reciclare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice), GreenLamp Reciclare (singura fabrică din România care procesează echipamente de iluminat), GreenGlass Recycling (cea mai mare fabrică de procesare a deșeurilor de sticlă), Total Waste Management (furnizor integrat de servicii de management al deșeurilor și operatorul proiectului de colectare inteligentă, SIGUREC).

În aprilie, managerul de fonduri de investiții Abris Capital a semnat contractul de achiziție pentru 82% din acțiunile Green Group, tranzacție care a asigurat exitul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și al managerului grec de capital privat Global Finance. Achiziția Green Group a fost finanțată exclusiv din capitalul fondului de investiții administrat de către Abris Capital.

Finalizarea tranzacției a avut loc pe 4 iulie, iar valoarea acesteia nu a fost făcută publică.

Tranzacția dintre Abris și Green Group a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 8 decembrie 2015, confirmată printr-un anunț oficial în luna mai 2016.

Green Group este unul din cei mai mari jucători ai industriei de reciclare din Sud-Estul Europei ce proceseaza deșeuri de tip PET, electrice și electronice. Grupul este și cel mai mare operator al unei linii de procesare a deșeului de sticlă.

Compania a raportat, în 2015, venituri consolidate de peste 90 mil. euro si se bazează pe investiții în infrastructura de colectare și reciclare deșeuri din România, Serbia și Macedonia.

Fondul de investiții Abris Capital are în portofoliu compania de curierat Urgent Cargus, grupul de firme Pehart din industria de hârtie și, din vara acestui an, Green Group în sectorul de reciclare.

Managerul de fonduri de investiții Abris Capital a finalizat achiziția Green Group. Abris Capital a marcat de la începutul anului două achiziții pe piața locală, intrând și pe piața administrării de credite neperformante prin preluarea platformei GetBack

Abris Capital Partners, unul dintre cei mai mari manageri de fonduri de investiții din regiune, a finalizat astăzi achiziția grupului de firme Green Group, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. De la începutul anului, Abris Capital a marcat până acum pe piața locală două achiziții, indirect a preluat platforma de administrare a creditelor neperformante GetBack, respectiv achiziția directă a grupului de firme din industria de reciclare a deșeurilor.

În aprilie, Abris Capital a semnat contractul de achiziție pentru 82% din acțiunile Green Group, tranzacție care asigură exitul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și al managerului grec de capital privat Global Finance.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează tranzacția în jurul valorii de 60 mil. euro.

Tranzacția dintre Abris și Green Group a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 8 decembrie 2015, confirmată printr-un anunț oficial în luna mai 2016.

Segmentul tipic de tranzacții pe care îl abordează Abris se situează în marja a 20 până la 60 mil. euro investiție de capital per achiziție, eșalon în care mai activează și alți manageri cu focus regional precum Enterprise Investors și Innova Capital. Din acest punct de vedere, achiziția a 82% din grupul de firme Green Group este la limita de sus a intervalului, Cezar Scarlat, Partener al Abris Capital și Director al fondului pentru România, declarând în luna mai pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că este o „tranzacție foarte mare”, fără să facă însă publică valoarea acesteia.

La începutul lunii iunie, Consiliul Concurenței a anunțat că analizează operaţiunea de concentrare economică ce urmează a se realiza prin preluarea companiei Romgreen Universal Limited (Cipru) şi a unor societăți comerciale controlate de aceasta de către Gren Holdings Limited (Cipru), membră a Grupului Abris. Companiile din România controlate de Romgreen Universal Limited şi incluse în tranzacţie sunt: Greentech SA, Greenfiber International SA, Total Waste Management SRL, Greenweee International SA, Greenlamp Reciclare SA, Greenglass Recycling SA”, precizează reprezentanții Consiliului Concurenței prin intermediul unui comunicat de presă.

Finanțarea achiziției Green Group este asigurată 100% din surse proprii ale Abris Capital.

Green Group este unul din cei mai mari jucători ai industriei de reciclare din Sud-Estul Europei ce proceseaza deșeuri de tip PET, electrice și electronice. Grupul este și cel mai mare operator al unei linii de procesare a deșeului de sticlă. Compania a raportat, în 2015, venituri consolidate de peste 90 mil. Euro si se bazează pe investiții în infrastructura de colectare și reciclare deșeuri din România, Serbia și Macedonia.

În urma tranzacției, Global Finance, BERD și ceilalți acționari minoritari își fac exitul din Green Group, alături de Abris urmând să rămână ca acționar minoritar doar Romcarbon SA Buzău, adică societatea care a înființat afacerea de reciclare a deșeurilor. Clement Hung, fondatorul Green Group, va rămâne la conducerea afacerii.

Global Finance vinde în cadrul tranzacției o participație efectivă de 37% – 38% din Green Group, iar BERD un pachet de 15%, potrivit declarațiilor făcute în luna mai pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO de către Theodore Kiakidis, Partener Global Finance, respectiv de către reprezentanți ai instituției financiare internaționale.

Global Finance și BERD au fost asistați la vânzarea Green Group de către casa de avocatură Bondoc & Asociații. De asemenea, managementul companiei a fost consiliat de către avocații Reff & Asociații și de consultanții de la Rampart Capital.

De cealaltă parte, cumpărătorul, fondul de investiții Abris Capital a lucrat cu consultanții PwC, Roland Berger, PCI Wood Mackenzie și SGS (pentru consultanță privind protecția mediului). De asemenea, asistența juridică a fost asigurată de către firma de avocatură Clifford Chance Badea.

Pe piața românească, Abris Capital a preluat în acest an indirect platforma de administrare a creditelor neperformante GetBack de la miliardarul polonez Leszek Czarnecki în cadrul unei tranzacții estimate la 825 mil. zloți (186 mil. euro). GetBack a luat naștere ca o platformă de administrare a creanțelor în cadrul Idea Bank, bancă prezentă și în România după achiziția Romanian Investment Bank (RIB). GetBack are operațiuni pe piața de profil din Polonia și România, concurând cu jucători precum Kruk, Kredyt Inkaso sau Ultimo (aparținând B2 Holding). Pe 15 iunie, Abris Capital a anunțat preluarea alături de alți co-investitori a GetBack și că a asigurat finanțare pentru investiție în platforma de administrare a datoriilor, o afacere profitabilă cu un ritm rapid de creștere.

Managerul de capital de risc a strâns din 2007 până acum sub administrare două fonduri de investiții cu capital de 770 mil. euro, din care ultimul a fost ridicat în 2013 cu o capitalizare de 450 mil. euro și din el se derulează investiții. Banii administrați de Abris provin de la investitori instituționali, fonduri de pensii și de asigurări, fonduri suverane, bănci din Europa, America de Nord, Australia și Orientul Mijlociu.

Ultimul fond ridicat de Abris Capital a investit deja banii și este de așteptat să ridice un nou fond de investiții, mișcare la care au recurs în ultima vreme și alți manageri de capital de risc din regiune.

Abris Capital Partners a fost fondat în 2007, are o echipă de 20 de experți în domeniul administrării investițiilor, în fruntea cărora se află 8 parteneri. Abris are birouri la Varșovia și București, ultimul fiind condus de către Cezar Scarlat.

ScarlatAbrisGreenMain

Consiliul Concurenței analizează preluarea Green Group de către Abris Capital. Cezar Scarlat, Partener Abris Capital și șeful operațiunilor locale, anunță noi achiziții: „Două tranzacții mari poate până la sfârșitul anului”

Preluarea pachetului de 82% din acțiunile Green Group de către Abris Capital, unul dintre cei mai mari manageri de fonduri de investiții activi în regiune, este analizată de către Consiliul Concurenței. În paralel, Abris Capital, unul dintre cumpărătorii de serviciu din piața locală de private equity, continuă  să lucreze la noi achiziții.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO dacă are alte achiziții în derulare, Cezar Scarlat, Partener al Abris Capital și Director al fondului pentru România, a răspuns: „Două tranzacții mari poate până la sfârșitul anului”.

Acesta nu a dat mai multe detalii privind stadiul actual al acestor noi tranzacții și nici sectoarele vizate.

După achizițiile consumate imediat după intrarea pe piața locală în 2012, Abris a cumpărat pe rând companiile de curierat Cargus și Urgent Curier, precum și alți operatori mai mici, toate aceste firme fiind fuzionate într-una singură, Urgent Cargus. Ulterior, Abris a ridicat miza și a trecut la tichete de achiziție mai mari, prin achiziția în 2015 a grupului de firme Pehart, iar în acest an achiziția Green Group dn Buzău, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 8 decembrie 2015, confirmată printr-un anunț oficial în luna mai 2016.

Abris Capital are sub administrare acum un portofoliu local cu un EBITDA (câștigurile înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) de aproape 50 mil. euro, ceea ce îl propulsează printre cei mai mari manageri la nivel local din piața de private equity.

Segmentul tipic de tranzacții pe care îl abordează Abris se situează în marja a 20 până la 60 mil. euro investiție de capital per achiziție, eșalon în care mai activează și alți manageri cu focus regional precum Enterprise Investors și Innova Capital. Din acest punct de vedere, achiziția a 82% din grupul de firme Green Group este la limita de sus a intervalului, Cezar Scarlat declarând în luna mai pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că este o „tranzacție foarte mare”, fără să facă însă publică valoarea acesteia. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că pachetul de 82% cumpărat de la Global Finance, BERD și alți acționari minoritari îl costă pe Abris în jurul valorii de 60 mil. euro.

„Consiliul Concurenţei analizează operaţiunea de concentrare economică ce urmează a se realiza prin preluarea companiei Romgreen Universal Limited (Cipru) şi a unor societăți comerciale controlate de aceasta de către Gren Holdings Limited (Cipru), membră a Grupului Abris. Companiile din România controlate de Romgreen Universal Limited şi incluse în tranzacţie sunt: Greentech SA, Greenfiber International SA, Total Waste Management SRL, Greenweee International SA, Greenlamp Reciclare SA, Greenglass Recycling SA”, precizează reprezentanții Consiliului Concurenței prin intermediul unui comunicat de presă.

Finalizarea tranzacției este așteptată de către Abris până la finele acestei luni.

Finanțarea achiziției Green Group este asigurată 100% din surse proprii ale Abris Capital.

Green Group este unul din cei mai mari jucători ai industriei de reciclare din Sud-Estul Europei ce proceseaza deșeuri de tip PET, electrice și electronice. Grupul este și cel mai mare operator al unei linii de procesare a deșeului de sticlă. Compania a raportat, în 2015, venituri consolidate de peste 90 mil. Euro si se bazează pe investiții în infrastructura de colectare și reciclare deșeuri din România, Serbia și Macedonia.

În urma tranzacției, Global Finance, BERD și ceilalți acționari minoritari își fac exitul din Green Group, alături de Abris urmând să rămână ca acționar minoritar doar Romcarbon SA Buzău, adică societatea care a înființat afacerea de reciclare a deșeurilor. Clement Hung, fondatorul Green Group, va rămâne la conducerea afacerii.

Global Finance vinde în cadrul tranzacției o participație efectivă de 37% – 38% din Green Group, iar BERD un pachet de 15%, potrivit declarațiilor făcute în luna mai pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO de către Theodore Kiakidis, Partener Global Finance, respectiv de către reprezentanți ai instituției financiare internaționale.

Global Finance și BERD au fost asistați la vânzarea Green Group de către casa de avocatură Bondoc & Asociații. De asemenea, managementul companiei a fost consiliat de către avocații Reff & Asociații și de consultanții de la Rampart Capital.

De cealaltă parte, cumpărătorul, fondul de investiții Abris Capital a lucrat cu consultanții PwC, Roland Berger, PCI Wood Mackenzie și SGS (pentru consultanță privind protecția mediului). De asemenea, asistența juridică a fost asigurată de către firma de avocatură Clifford Chance Badea.

Managerul de capital de risc a strâns din 2007 până acum sub administrare două fonduri de investiții cu capital de 770 mil. euro, din care ultimul a fost ridicat în 2013 cu o capitalizare de 450 mil. euro și din el se derulează investiții. Banii administrați de Abris provin de la investitori instituționali, fonduri de pensii și de asigurări, fonduri suverane, bănci din Europa, America de Nord, Australia și Orientul Mijlociu.

Ultimul fond ridicat de Abris Capital a investit deja banii și este de așteptat să ridice un nou fond de investiții, mișcare la care au recurs în ultima vreme și alți manageri de capital de risc din regiune.

Abris Capital Partners a fost fondat în 2007, are o echipă de 20 de experți în domeniul administrării investițiilor, în fruntea cărora se află 8 parteneri. Abris are birouri la Varșovia și București, ultimul fiind condus de către Cezar Scarlat.

Acesta lucrează pentru Abris Capital din 2012, iar din 2015 a fost numit partener.

Anterior, a lucrat pentru biroul din Varșovia al managerului de capital de risc Bridgepoint Capital, de unde a acoperit timp de aproape patru ani regiunea. Fondul dedicat Europei Centrale și de Est de către Bridgepoint Capital avea sub administrare 4,8 mld. euro.

Cezar Scarlat are o diplomă de MBA (Master of Business Administration) la școala de afaceri Wharton din cadrul Universității Pennsylvania. A lucrat în calitate de consultant pentru Arthur Andersen în perioada 2000 – 2001, apoi timp de trei ani s-a mutat în Marea Britanie la PwC. Din 2006, a trecut la banca de investiții japoneză Nomura, unde a fost responsabil de fuziuni și achiziții pentru România și pentru spațiul Europei Centrale și de Est. Limbile sale de lucru sunt româna, engleza și franceza.

 

greengroupabristranzactieMain

Fondul de investiții Abris Capital va prelua un pachet de 82% din Green Group de la Global Finance, BERD și alți acționari minoritari. Cezar Scarlat, partener Abris: ”Finanțarea achiziției este asigurată integral din fonduri proprii. Tranzacția este foarte mare”. Theodore Kiakidis, partener Global Finance: ”Am semnat tranzacția cu câteva zile înainte de Paști”. Detaliile tranzacției

Fondul internațional de investiții Abris Capital, unul dintre cei mai importanți administratori de capital de risc focusați pe Europa Centrală și de Est, va prelua un pachet de 82% din acțiunile Green Group, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Cezar Scarlat, partener al managerului de private equity.

Tranzacția de exit a Global Finance și BERD prin achiziția Green Group de către Abris Capital a fost anunțată în premieră de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 8 decembrie 2015. De asemenea, semnarea tranzacției a fost anunțată de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 21 aprilie.

Pe 10 mai, Abris Capital a confirmat printr-un comunicat de presă preluarea Green Group și exitul din afacerea cu deșeuri reciclabile al Global Finance și al BERD.

Întrebat când a fost semnată tranzacția, Theodor Kiakidis, partener al managerului elen de fonduri de investiții Global Finance, vânzătorul celui mai mare pachet de acțiuni la Green Group a răspuns: ”Cu câteva zile înainte de Paști”.

În ceea ce privește finanțarea proaspetei achiziții, Cezar Scarlat a răspuns că este asigurată ”100% din surse proprii” ale Abris Capital. Managerul de capital de risc a strâns din 2007 până acum sub administrare două fonduri de investiții cu capital de 770 mil. euro, din care ultimul a fost ridicat în 2013 cu o capitalizare de 450 mil. euro și din el se derulează investiții. Banii administrați de Abris provin de la investitori instituționali, fonduri de pensii și de asigurări, fonduri suverane, bănci din Europa, America de Nord, Australia și Orientul Mijlociu.

Întrebat care este valoarea tranzacției de la Green Group, șeful Abris România a spus: ”Foarte mare, dar nu pot comenta”. De cealaltă parte, Theodore Kiakidis a răspuns din partea vânzătorului: ”Aceasta este o informație confidențială foarte sensibilă, dar pot să vă asigur că a fost satisfăcătoare altfel nu am fi făcut tranzacția”.

Strategia de investiții a fondului de investiții încadrează, de obicei, tichetele de tranzacție între 20 și 60 mil. euro, dincolo de acest prag putând fi abordate investiții de capital alături de investitori instituționali, potrivit informațiilor disponibile pe propriul site. Achiziția Green Group de către Abris este cotată de către surse din piața de fuziuni și achiziții în jurul intervalului de 40 – 50 mil. euro, valoare neconfirmată însă de către părțile implicate în tranzacție.

Green Group este unul din cei mai mari jucători ai industriei de reciclare din Sud-Estul Europei ce proceseaza deșeuri de tip PET, electrice și electronice. Grupul este și cel mai mare operator al unei linii de procesare a deșeului de sticlă. Compania a raportat, în 2015, venituri consolidate de peste 90 mil. Euro si se bazează pe investiții în infrastructura de colectare și reciclare deșeuri din România, Serbia și Macedonia.

În urma tranzacției, Global Finance, BERD și ceilalți acționari minoritari își fac exitul din Green Group, alături de Abris urmând să rămână ca acționar minoritar doar Romcarbon SA Buzău, adică societatea care a înființat afacerea de reciclare a deșeurilor.

Global Finance și BERD au preluat în 2012 un pachet de 75% din vehiculul de investiții Romgreen Universal Limited din Cipru, prin intermediul căruia dețin participațiile majoritare în societățile din grupul de firme Green Group – GreenTech, GreenFiber International, GreenWEEE International, GreenLamp Reciclare, Total Waste Management și GreenGlass Recycling.

”BERD deținea aproximativ 15% din Green Group. Tranzacția a avut loc în luna aprilie 2016”, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții instituției financiare internaționale.

În total, există trei niveluri de acționariat, explică reprezentantul Global Finance. Global Finance și BERD prin intermediul fondului de investiții South East Europe Fund dețin 100% din acțiunile Green Group Romania Holdings Ltd, care la rândul său controlează 75% din vehiculul cipriot de investiții Romgreen Universal Ltd. La rândul său, Romgreen este acționarul majoritar în companiile care formează Green Group.

”Global Finance deține o participație efectivă de 37 – 38% în Green Group, depinde cum calculezi asta. Acest pachet, este, totuși, indiscutabil unul de control, datorită structurii juridice a grupului, precum și a acordului încheiat de către acționari”, afirmă Theodore Kiakidis, partener Global Finance.

După achiziția Green Group de către Global Finance și BERD în 2012, Romgreen prelua în 2012 o participație de 54,14% din GreenTech, 54,65% din GreenFiber, 61,79% din GreenWEEE International, circa 100% din GreenLamp Reciclare, potrivit datelor făcute publice în cadrul deciziei Consiliului Concurenței prin care a fost aprobată tranzacția de acum circa patru ani.

Green Group firme tabel

 

”Discuțiile (între Abris și vânzători – n.r.) au început în urmă cu an și jumătate”, precizează Cezar Scarlat.

Achiziția Green Group de către Abris Capital este în faza notificării la Consiliul Concurenței.

Avizul autorității este necesar pentru finalizarea achiziției.

”Depinde de viteza Consiliului Concurenței. Mă aștept în iunie”, estimează reprezentantul cumpărătorului. ”(Închiderea tranzacției – n.r.) așteaptă avizul Consiliului Concurenței. De regulă, durează două luni până la două luni și jumătate de la momentul notificării”, afirmă Theodore Kiakidis, reprezentantul vânzătorului.

Global Finance și BERD au fost asistați la vânzarea Green Group de către casa de avocatură Bondoc & Asociații. De asemenea, managementul companiei a fost consiliat de către avocații Reff & Asociații și de consultanții de la Rampart Capital.

De cealaltă parte, cumpărătorul, fondul de investiții Abris Capital a lucrat cu consultanții PwC, Roland Berger, PCI Wood Mackenzie și SGS (pentru consultanță privind protecția mediului). De asemenea, asistența juridică a fost asigurată de către firma de avocatură Clifford Chance Badea.

În urma tranzacției, Clement Hung, fondatorul Green Group, va rămâne la conducerea afacerii.

Pentru Abris, miza achiziției Green Group este, pe de o parte, extinderea portofoliului local de companii din care mai fac parte Cargus Urgent pe piața de curierat, respectiv Pehart Tec pe piața producției de hârtie tissue. Pe de altă parte, fondul de investiții intră într-un nou sector de piață cotat cu potențial de dezvoltare, cel al valorificării deșeurilor. Abris are, de regulă, un orizont de exit în medie de 3 – 5 ani de la momentul achiziției unei companii.

De cealaltă parte, Global Finance, unul dintre pionierii investițiilor de tip private equity în România și în regiunea Europei de sud – est, este în faza de dezinvestire a portofoliului său din care mai fac parte aici TotalSoft și o serie de active imobiliare.

Global Finance și BERD au intrat în afacerea Green Group în urmă cu peste patru ani.

Pe 16 decembrie 2011, un fond al Global Finance împreună cu BERD au preluat prin intermediul vehiculului de investiţii Green Group Romania Holdings Limited un pachet de 75% din acţiunile Romgreen Universal Limited din Cipru în urma unei achiziţii de acţiuni cifrate la 11,7 mil. Euro combinată cu o majorare de capital în cursul căreia cumpărătorul a mai adus alte aproape 12 mil. Euro, conform informațiilor făcute publice la acel moment.

BERD a făcut o investiţie de capital în Green Group de 6,8 mil. Euro, în timp ce fondul de investiţii South East Europe Fund (SEEF), administrat de Global Finance, a investit 16,7 mil. Euro. BERD este unul dintre investitorii – ancoră în fondul SEEF administrat de către Global Finance, conform datelor făcute publice de către instituţia financiară internaţională.

În 2011, adică înainte de preluarea de către Global Finance, Green Group raporta venituri anuale de 78 mil. Euro, câştiguri obţinute înaintea plăţii dobânzilor şi taxelor, deprecierii şi amortizării (EBITDA) de 12 mil. Euro şi profit după plata taxelor de 6,3 mil. Euro.

Fabrica de reciclare a deşeurilor din sticlă, GreenGlass Recycling. Sursă foto: Compania.

Fondul de investiții Abris Capital Partners semnează achiziția pachetului majoritar al grupului de firme Green Group din Buzău. Global Finance și BERD își fac exitul prin vânzare, Romcarbon rămâne acționar minoritar în afacerea de reciclare a deșeurilor. Abris lucrează în tranzacția de circa 50 mil. euro cu consultanții PwC și avocații de la Clifford Chance Badea

Fondul de investiții Abris Capital Partners urmează să anunțe în perioada imediat următoare achiziția pachetului majoritar de acțiuni în grupul de firme Green Group din Buzău, deținut  de către fondul de investiții elen Global Finance și BERD, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția se situează în jurul valorii de 50 mil. Euro, conform unor estimări din piața de fuziuni și achiziții, neconfirmate de către părți.

“Nu pot să vă confirm sau să vă infirm aceste informații. Când și dacă se va semna o tranzacție, vom face acest public printr-un comunicat de presă”, a precizat pe 20 aprilie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Theodore Kiakidis, partener al Global Finance.

Achiziția Green Group de către Abris Capital, respectiv tranzacția de exit a Global Finance și a BERD din afacere a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 8 decembrie 2015.

Tranzacția ar putea include și o componentă de refinanțare a datoriilor Green Group, care are credite în derulare contractate de la ING Bank și UniCredit, care totalizează circa 30 mil. Euro.

Abris Capital Partners lucrează în tranzacție cu consultanții de la PwC și echipa locală de avocați a Clifford Chance.

Pe 16 decembrie 2011, un fond al Global Finance împreună cu BERD au preluat prin intermediul vehiculului de investiţii Green Group Romania Holdings Limited un pachet de 75% din acţiunile Romgreen Universal Limited din Cipru în urma unei achiziţii de acţiuni cifrate la 11,7 mil. Euro combinată cu o majorare de capital în cursul căreia cumpărătorul a mai adus alte aproape 12 mil. Euro.

BERD a făcut o investiţie de capital în Green Group de 6,8 mil. Euro, în timp ce fondul de investiţii South East Europe Fund (SEEF), administrat de Global Finance, a investit 16,7 mil. Euro. BERD este unul dintre investitorii – ancoră în fondul SEEF administrat de către Global Finance, conform datelor făcute publice de către instituţia financiară internaţională.

Romcarbon Buzău, companie listată pe bursa de la Bucureşti, a rămas însă după vânzare şi după participarea cu un aport de 3,6 mil. Euro la majorarea de capital operată la compania de tip holding Romgreen Universal Limited din Cipru cu o participaţie de 25% prin intermediul vehiculului de administrare a participaţiilor Recyplat Ltd înregistrat în Cipru.

Cheia tranzacţiei de acum patru ani a fost aşadar vânzarea companiei Romgreen Universal Limited care deţine pachetele majoritare de acţiuni la societăţile care fac parte din Green Group şi care se ocupă de colectarea şi reciclarea deşeurilor – Greentech SA (reciclator de deşeuri din plastic, PET înfiinţat în 2002), Greenfiber International SA (producător de fibră sintetică poliesterică, operaţional din 2004), Greenweee Internaţional SA (unitate de tratare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice pe piaţă din 2009) şi Greenlamp Reciclare SA (reciclator specializat în tratarea echipamentelor de iluminat uzate, înfiinţat în 2010).

De asemenea, Green Group a inaugurat în decembrie 2014 fabrica de reciclare a deşeurilor din sticlă, GreenGlass Recycling,  în urma unei investiţii de 4 mil. euro. Situată în apropierea Bucureştiului, în cadrul fostei platforme industriale Danubiana, GreenGlass Recycling transformă deşeurile de sticlă în granule de puritate foarte mare (98%), care sunt mai departe folosite în procesul industrial de fabricare a sticlelor noi. Fabrica are o capacitate totală de procesare de 110.000 de tone de deşeuri din sticlă anual şi foloseşte ca materie primă sticla provenită de la societăţile de salubritate, din industria de construcţii şi auto, din sistemul HoReCa, precum şi de la staţii de sortare municipale a deşeurilor şi de la colectorii autorizaţi.

GreenGlass Recycling, înfiinţată în 2013, face parte din Green Group, cel mai mare parc integrat de reciclare din România şi din Europa de Sud – Est.

La operaţiunile de pe piaţa românească, al căror centru de greutate este în Buzău, se adaugă un portofoliu de operaţiuni pe pieţele din regiune precum Serbia, Macedonia, Ungaria, Grecia şi Germania.

Întreaga reţea de colectare a Green Group numără peste 200 de puncte de colectare în România, Macedonia, Serbia, Grecia şi Germania, potrivit datelor disponibile pe site-ul grupului.

Green Group a implementat un sistem de colectare direct de la consumatori prin staţiile SIGUREC, proiect co-finanţat de către guvernul de la Oslo prin granturi norvegiene. Proiectul a fost implementat de către compania Total Waste Management, parte din Green Group, şi administrat de către Innovation Norway, instrument prin care guvernul norvegian finanţează un program de dezvoltare a întreprinderilor pe bază de granturi.

Per ansamblu, Green Group înseamnă cel mai mare reciclator regional de mase plastice cu capacităţi de procesare de 100.000 tone pe an de sticle PET, cel mai mare producător de fibră sintetică poliesterică din Europa cu capacităţi de peste 50.000 tone pe an, prima unitate de reciclare de deşeuri electrice şi electronice de 35.000 tone pe an, cel mai mare reciclator de deşeuri din sticlă cu capacitate de 100.000 tone pe an.

Potrivit unui document BERD ce are ca studiu de caz Green Group, grupul de firme a înregistrat în 2014 o cifră de afaceri consolidată de 85,3 mil. Euro. Investiţiile Green Group la 31 decembrie 2014 erau de 64 mil. Euro, potrivit BERD, iar numărul angajaţilor se ridica la aproximativ 1.900 de oameni.

În 2011, Green Group raporta venituri anuale de 78 mil. Euro, câştiguri obţinute înaintea plăţii dobânzilor şi taxelor, deprecierii şi amortizării (EBITDA) de 12 mil. Euro şi profit după plata taxelor de 6,3 mil. Euro.

Sectorul de tratare şi reciclare a deşeurilor este unul slab dezvoltat în România faţă de alte pieţe fiind cotată de către investitori ca o afacere cu un potenţial important de creştere.

Abris Capital Partners este cel mai activ fond de investiţii de pe piaţa românească. În ultimii trei ani, a cumpărat afacerea de curierat Cargus International de la DHL, iar anul trecut a preluat 100% din acţiunile Urgent Curier de la soţii Bălăşescu. Ulterior, cele două companii au fost fuzionate în cadrul unei singure entităţi Urgent Cargus. În acest an, fondul de investiţii îşi înlocuieşte practic cea mai mare parte a banilor investiţi în cele două achiziţii majore de pe piaţa de curierat prin contractarea unui împrumut de către Urgent Cargus, în valoare de aproape 37 mil. Euro de la BCR şi BRD printr-un aşa – numit dividend recap, ceea ce echivalează cu un exit parţial.

Sub bagheta lui Cezar Scarlat, partener Abris Capital, fondul polonez a ridicat în acest an miza pe piaţa locală şi s-a orientat în acest an către sectorul productiv, preluând 55% din acţiunile unui grup de firme Pehart, angrenat în producţia de hârtie tissue. Restul de acţiuni sunt în posesia familiei omului de afaceri Ioan Tecar, în condiţiileîn care BERD şi-a făcut exitul din afacere. Valoarea de întreprindere a grupului Pehart în care Abris a preluat pachetul de 55% este estimată în jurul pragului de 100 mil. Euro de către surse din piaţă contactate de jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO. Valoarea nu a fost confirmată de către părţile implicate în tranzacţie, care nu au dezvăluit la cât s-a ridicat tranzacţia. Tranzacţia de la Pehart este structurată sub forma unei vânzări de acţiuni combinată cu o majorare de capital.

Din acest punct de vedere, există un numitor comun în tranzacţiile de la Pehart şi Green Group, ambele având în derulare investiţii în extinderea capacităţilor de producţie, iar în ambele BERD ca acţionar minoritar este o ţintă naturală pentru exit.

Politica Abris vizează, de regulă, investiții de capital între 20 și 60 mil. euro pe o perioadă de 3 – 5 ani , ceea ce indică mărimea tranzacţiilor în care se implică, și evită preluările ostile sau firmele nou – înființate. Companiile – țintă sunt cele cu o poziție clar definită pe piață, dezvoltate de antreprenori, preferabil profitabile la momentul achiziției.

Abris administrează două fonduri cu o capitalizare totală de 770 mil. euro, fondul din care se fac acum achiziții în România și în regiune plecând la drum cu un capital de 450 mil. euro. Banii administrați de Abris provin de la investitori instituționali, fonduri de pensii și de asigurări, fonduri suverane, bănci din Europa, America de Nord, Australia și Orientul Mijlociu.

Fondul grec de investiții Global Finance are un istoric de două decenii în România, fiind unul dintre cei mai experimentați administratori de active locale.

Global Finance are în portofoliul local TotalSoft și Green Group Buzău, unde a intrat în 2012. Fondul elen este în faza de dezinvestire a portofoliului său local.

Fabrica de reciclare a deşeurilor din sticlă, GreenGlass Recycling. Sursă foto: Compania.

Fondul de investiţii Abris Capital Partners poartă negocieri exclusive pentru preluarea Green Group de la fondul elen de investiţii Global Finance. BERD are opţiune de exit în tranzacţia de vânzare a celei mai mari afaceri de reciclare a deşeurilor din Europa de Sud – Est

Fondul de investiţii Abris Capital Partners, unul dintre cei mai activi administratori de capital de risc la nivel local, poartă negocieri exclusive pentru preluarea Green Group, jucător de talie regională în domeniul reciclării deşeurilor, au declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO surse din piaţă.

Vânzătorul pachetului majoritar în această tranzacţie este fondul grec de investiţii Global Finance, care se află în faza de dezinvestire a participaţiilor sale din portofoliul local ce mai cuprinde producătorul de software TotalSoft, precum şi mai multe investiţii imobiliare grupate într-un fond separat special dedicat afacerilor din acest sector. De asemenea, negocierile derulate la Green Group vizează şi pachetul deţinut de către Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), care are ocazia unui exit împreună cu acţionarul majoritar, susţin sursele citate.

Global Finance deţine 75% din Green Group, iar BERD are un pachet de 25%.

„Abris Capital Partners este implicat în acest moment în două tranzacţii mari. Mai mult de atât nu pot spune deocamdată”, a declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO Cezar Scarlat, şeful operaţiunilor Abris în România şi partener în cadrul administratorului polonez de capital de risc.

De cealaltă parte, contactat telefonic, Theodore Kiakidis, partener în cadrul Global Finance responsabil de investiţiile locale din portofoliu, a spus: „Discutăm cu mulţi (investitori – n.r.). Avem aproape în fiecare lună astfel de discuţii cu investitori. Nu putem comenta mai mult din motive de confidenţialitate. Politica noastră este de a face un anunţ public după ce încheiem o astfel de înţelegere cu un investitor”.

Reprezentanţii BERD nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Pe 16 decembrie 2011, un fond al Global Finance împreună cu BERD au preluat prin intermediul vehiculului de investiţii Green Group Romania Holdings Limited un pachet de 75% din acţiunile Romgreen Universal Limited din Cipru în urma unei achiziţii de acţiuni cifrate la 11,7 mil. Euro combinată cu o majorare de capital în cursul căreia cumpărătorul a mai adus alte aproape 12 mil. Euro.

BERD a făcut o investiţie de capital în Green Group de 6,8 mil. Euro, în timp ce fondul de investiţii South East Europe Fund (SEEF), administrat de Global Finance, a investit 16,7 mil. Euro. BERD este unul dintre investitorii – ancoră în fondul SEEF administrat de către Global Finance, conform datelor făcute publice de către instituţia financiară internaţională.

Romcarbon Buzău, companie listată pe bursa de la Bucureşti, a rămas însă după vânzare şi după participarea cu un aport de 3,6 mil. Euro la majorarea de capital operată la compania de tip holding Romgreen Universal Limited din Cipru cu o participaţie de 25% prin intermediul vehiculului de administrare a participaţiilor Recyplat Ltd înregistrat în Cipru.

Cheia tranzacţiei de acum patru ani a fost aşadar vânzarea companiei Romgreen Universal Limited care deţine pachetele majoritare de acţiuni la societăţile care fac parte din Green Group şi care se ocupă de colectarea şi reciclarea deşeurilor – Greentech SA (reciclator de deşeuri din plastic, PET înfiinţat în 2002), Greenfiber International SA (producător de fibră sintetică poliesterică, operaţional din 2004), Greenweee Internaţional SA (unitate de tratare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice pe piaţă din 2009) şi Greenlamp Reciclare SA (reciclator specializat în tratarea echipamentelor de iluminat uzate, înfiinţat în 2010).

De asemenea, Green Group a inaugurat în decembrie 2014 fabrica de reciclare a deşeurilor din sticlă, GreenGlass Recycling,  în urma unei investiţii de 4 mil. euro. Situată în apropierea Bucureştiului, în cadrul fostei platforme industriale Danubiana, GreenGlass Recycling transformă deşeurile de sticlă în granule de puritate foarte mare (98%), care sunt mai departe folosite în procesul industrial de fabricare a sticlelor noi. Fabrica are o capacitate totală de procesare de 110.000 de tone de deşeuri din sticlă anual şi foloseşte ca materie primă sticla provenită de la societăţile de salubritate, din industria de construcţii şi auto, din sistemul HoReCa, precum şi de la staţii de sortare municipale a deşeurilor şi de la colectorii autorizaţi.

GreenGlass Recycling, înfiinţată în 2013, face parte din Green Group, cel mai mare parc integrat de reciclare din România şi din Europa de Sud – Est.

La operaţiunile de pe piaţa românească, al căror centru de greutate este în Buzău, se adaugă un portofoliu de operaţiuni pe pieţele din regiune precum Serbia, Macedonia, Ungaria, Grecia şi Germania.

Întreaga reţea de colectare a Green Group numără peste 200 de puncte de colectare în România, Macedonia, Serbia, Grecia şi Germania, potrivit datelor disponibile pe site-ul grupului.

Green Group a implementat un sistem de colectare direct de la consumatori prin staţiile SIGUREC, proiect co-finanţat de către guvernul de la Oslo prin granturi norvegiene. Proiectul a fost implementat de către compania Total Waste Management, parte din Green Group, şi administrat de către Innovation Norway, instrument prin care guvernul norvegian finanţează un program de dezvoltare a întreprinderilor pe bază de granturi.

Per ansamblu, Green Group înseamnă cel mai mare reciclator regional de mase plastice cu capacităţi de procesare de 100.000 tone pe an de sticle PET, cel mai mare producător de fibră sintetică poliesterică din Europa cu capacităţi de peste 50.000 tone pe an, prima unitate de reciclare de deşeuri electrice şi electronice de 35.000 tone pe an, cel mai mare reciclator de deşeuri din sticlă cu capacitate de 100.000 tone pe an.

Green Group firme tabel

Potrivit unui document BERD ce are ca studiu de caz Green Group, grupul de firme a înregistrat în 2014 o cifră de afaceri consolidată de 85,3 mil. Euro. Investiţiile Green Group la 31 decembrie 2014 erau de 64 mil. Euro, potrivit BERD, iar numărul angajaţilor se ridica la aproximativ 1.900 de oameni.

În 2011, Green Group raporta venituri anuale de 78 mil. Euro, câştiguri obţinute înaintea plăţii dobânzilor şi taxelor, deprecierii şi amortizării (EBITDA) de 12 mil. Euro şi profit după plata taxelor de 6,3 mil. Euro.

Sectorul de tratare şi reciclare a deşeurilor este unul slab dezvoltat în România faţă de alte pieţe fiind cotată de către investitori ca o afacere cu un potenţial important de creştere.

Abris Capital, trei tranzacţii majore locale în ultimii trei ani

Abris Capital Partners este cel mai activ fond de investiţii de pe piaţa românească. În ultimii trei ani, a cumpărat afacerea de curierat Cargus International de la DHL, iar anul trecut a preluat 100% din acţiunile Urgent Curier de la soţii Bălăşescu. Ulterior, cele două companii au fost fuzionate în cadrul unei singure entităţi Urgent Cargus. În acest an, fondul de investiţii îşi înlocuieşte practic cea mai mare parte a banilor investiţi în cele două achiziţii majore de pe piaţa de curierat prin contractarea unui împrumut de către Urgent Cargus, în valoare de aproape 37 mil. Euro de la BCR şi BRD printr-un aşa – numit dividend recap, ceea ce echivalează cu un exit parţial.

Sub bagheta lui Cezar Scarlat, partener Abris Capital, fondul polonez a ridicat în acest an miza pe piaţa locală şi s-a orientat în acest an către sectorul productiv, preluând 55% din acţiunile unui grup de firme Pehart, angrenat în producţia de hârtie tissue. Restul de acţiuni sunt în posesia familiei omului de afaceri Ioan Tecar, în condiţiileîn care BERD şi-a făcut exitul din afacere. Valoarea de întreprindere a grupului Pehart în care Abris a preluat pachetul de 55% este estimată în jurul pragului de 100 mil. Euro de către surse din piaţă contactate de jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO. Valoarea nu a fost confirmată de către părţile implicate în tranzacţie, care nu au dezvăluit la cât s-a ridicat tranzacţia. Tranzacţia de la Pehart este structurată sub forma unei vânzări de acţiuni combinată cu o majorare de capital.

Din acest punct de vedere, există un numitor comun în tranzacţiile de la Pehart şi Green Group, ambele având în derulare investiţii în extinderea capacităţilor de producţie, iar în ambele BERD ca acţionar minoritar este o ţintă naturală pentru exit.

Creşterea expunerii Abris Capital pe piaţa din România a adus schimbări şi în echipa locală. Astfel, pe lângă Cezar Scarlat, şeful operaţiunilor locale ale fondului de investiţii, mai fac parte din echipa biroului din Bucureşti Adrian Stănculescu, director de investiţii, care până în toamna lui 2014 a lucrat pentru fondul de investiţii polonez Resource Partners. De asemenea, din luna iunie a acestui a fost cooptat ca analist de investiţii Mihai Zamfir de la casa de investiţii Capital Partners, iar din septembrie a completat echipa ca analist de investiţii Ionuţ Marin, venit de la producătorul de tutun Philip Morris.

Politica Abris vizează, de regulă, investiții de capital între 20 și 60 mil. euro pe o perioadă de 3 – 5 ani , ceea ce indică mărimea tranzacţiilor în care se implică, și evită preluările ostile sau firmele nou – înființate. Companiile – țintă sunt cele cu o poziție clar definită pe piață, dezvoltate de antreprenori, preferabil profitabile la momentul achiziției.

Abris administrează două fonduri cu o capitalizare totală de 770 mil. euro, fondul din care se fac acum achiziții în România și în regiune plecând la drum cu un capital de 450 mil. euro. Banii administrați de Abris provin de la investitori instituționali, fonduri de pensii și de asigurări, fonduri suverane, bănci din Europa, America de Nord, Australia și Orientul Mijlociu.

Cine este Global Finance

Fondul grec de investiții Global Finance are un istoric de două decenii în România, fiind unul dintre cei mai experimentați administratori de active locale.

Global Finance are în portofoliul local TotalSoft și Green Group Buzău, unde a cumpărat 75% din acțiuni în 2012. Fondul elen este în faza de dezinvestire a portofoliului său local așa cum procedează și alți manageri de fond precum Advent sau GED Capital. Separat, Global Finance activează și cu un fond specializat în investiții imobiliare, ridicat în 2005 cu o capitalizare de 150 mil. euro, cu portofoliu de proprietăți în România, Bulgaria și Serbia.

Fondat în 1991 la Atena, Global Finance are o listă care cuprinde 80 de investiții în 10 țări din regiune, cu o valoare totală a achizițiilor de peste 820 mil. euro.

Ultimul fond, ridicat în 2006, cu un capital de 350 mil. euro, este și cel mai mare din seria de opt fonduri ridicate de managerul grec de active în ultimii 24 de ani.

În România, Global Finance a avut în portofoliu companii precum supermarketurile La Fourmi (devenit Mega Image România, după preluarea de către grupul belgian Delhaize), producătorul de medicamente Sicomed (azi Zentiva România), fabrica de pâine Titan, Romcolor, lanțul de magazine GSM Germanos, dezvoltatorul de software Axigen sau compania de telefonie mobilă Orange România.

Fondatorul Global Finance este Angelos Plakopitas, directorul general al fondului de investiții. Are o carieră de 35 de ani, din care 14 ani în corporate banking în Grecia și SUA, în special în cadrul Citibank.