“Poate suferim de un <<selection bias>>, pentru ca toata piata stie ca avem aceasta componenta verde pe care trebuie sa o finantam si atunci, evident, investitorii educati stiu ca nu putem finanta proiecte care nu au o componenta verde. Ca atare, asa cum percep eu situatia este ca, intr-adevar, a crescut foarte mult awareness-ul (notorietatea, n.r.) in piata legat de investitii verzi, iar ponderea investitiilor verzi creste in economie, mai ales pe fondul cresterii investitilor in energie verde, in regenerabile si in stocare, dar nu numai. Sunt foarte multe companii private, corporatii, care investesc in surse proprii de energie verde si de stocare, deci este mult mai mult interes si dorinta de a sustine acest sector”, a declarat Mihaela Mihailescu, Deputy Head Romania in cadrul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD), la MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026, eveniment online organizat pe 30 septembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“La nivel de banca, avem o strategie ca minim 50% din finantarile noastre sa fie verzi. Romania a depasit in fiecare an aceasta tinta foarte mult. In 2025 dintr-un total de 955 mil. Euro, circa 80% au fost investitii verzi si aproximativ 86% au fost acoperite de catre sectorul privat. In 2026 am semnat pana in prezent deja aproximativ 650 mil. Euro, din care 93% sunt investitii verzi. Ne asteptam ca acest trend sa continue pana la finalul anului si sa ajungem intr-o zona similara cu cea din 2025, putin mai mult sau putin mai putin, nu pot sa estimez exact, dar oricum va fi aproximativ in aceeasi zona si la fel cu un procent probabil mai mare de investitii verzi decat anul trecut. Iar acest lucru se datoreaza foarte mult, uitandu-ma putin pe sectoarele pe care le-am acoperit, cresterii investitiilor in zona regenerabila, a proiectelor regenerabile de anul acesta, care sunt categorisite cumva intern ca fiind 100% verzi”, a punctat bancherul EBRD.

“Ca atare, la o crestere a investitiilor in zona regenerabilelor, a crescut si aceasta pondere a investitiilor verzi in Romania, care este foarte mare acum. La o pondere de peste 90% e posibil sa fim una dintre tarile cu cea mai buna performanta din aceasta perspectiva in cadrul organizatiei. Dar investitii sustenabile, verzi nu inseamna doar energie regenerabila, inseamna toate sectoarele. Inseamna si corporate. Si cand ma refer la corporate, ma refer la eficienta energetica, panouri solare pentru energie verde proprie, economie circulara si asa mai departe, adica sunt foarte multe componente de verde care pot fi dezvoltate, nu trebuie sa fie neaparat regenerabile pentru energia verde care va fi pusa in piata pentru vanzare. Ca atare, vedem aceasta componenta de investitii verzi in toate sectoarele noastre, inclusiv in sectorul corporate si sectorul financiar”, a completat Mihaela Mihailescu.

“Ceea ce vreau sa mentionez despre sectorul financiar este ca  investim atat in obligatiunile emise de catre banci, dar oferim si finantari directe bancilor comerciale, dezvoltam instrumente financiare cu bancile comerciale pe care acestea mai departe sa le puna in piata. Ca atare, modul de diseminare, ca sa zic asa, de contributie la investitiile verzi in economie prin intermediul partenerilor nostri din sectorul financiar este mult mai pronuntat si in toate investitiile noastre aceasta componenta de verde este foarte importanta”, a adaugat ea.

 

Finantari proprii EBRD de 250 mil. Euro semnate in 2026 pentru proiectele de energie verde

“Ce pot sa spun este ca la nivel de portofoliu, cam 40% este acoperit de catre sectorul corporate, 30% este infrastructura sustenabila, care include partea de infrastructura, de sector public si de energie, iar diferenta in jurul a 25% sunt institutii financiare. La nivel de semnari anul acesta, am semnat deocamdata in energie verde finantari de aproximativ 250 mil. Euro”, a precizat bancherul EBRD.

“O mare parte din pipeline-ul de proiecte (proiecte in lucru, n.r.) este in energie regenerabila. Deci, avem 250 mil. Euro pe partea EBRD, in crestere fata de anul trecut. Asta a reprezentat cam 40% din toate semnarile noastre in acest an”, a semnalat Mihaela Mihailescu.

“Modul in care ne uitam noi la aceste investitii este dincolo de acest numar, de cat am semnat. Ne uitam, mai degraba, la ce capacitati am sustinut pentru implementare si cred ca este bine sa prezint acest indicator pentru ca pentru prima data in acest an am finantat capacitati de stocare. Daca anul trecut am finantat in jur de 220 mil. Euro, cam 1,1 GW de capacitate de vant si solar in energie regenerabila, anul acesta pana in prezent, am sustinut implementarea a 930 MW de energie regenerabila si, pentru prima data, aproximativ 400 MW de capacitate de stocare. Ceea ce demonstreaza asta este ca incercam cumva sa ne aliniem la ceea ce are Romania nevoie pe partea de investitii. Asa cum stim, cu totii au fost aceste probleme in Romania in acest an, cu aceste dezechilibre foarte mari pe piata de energie si, intr-adevar, Romania are nevoie de capacitati de stocare”, a punctat reprezentantul institutiei financiare internationale, cu rol de finantator – cheie la nivelul economiei Romaniei.

“Asa cum mentionam legat de aceste investitii, de finantarea noastra in proiecte de stocare, am lucrat foarte mult pe ele si anul trecut numai ca sunt investitii mult mai greu de structurat, pentru ca veniturile sunt mult mai volatile si mai greu de prognozat si a fost mult mai greu sa gasim acea structura de finantare, care sa functioneze atat pentru investitori, cat si pentru noi. Sunt proiecte care dureaza mai mult in faza de analiza si in cea de negociere. Dar ceea ce demonstreaza cumva asta este ca stocarea in sine devine un activ de sine statator, nu mai este un activ adiacent investitiilor in regenerabile si asta vedem in investitiile pe care le avem si in pipeline. Adica nu mai avem investitii regenerabile fara capacitate de stocare, iar capacitatea de stocare pe care o avem in pipeline pentru restul anului este foarte mare”, a detaliat Mihaela Mihailescu.

Potrivit acesteia, pipeline-ul de proiecte la care lucreaza bancherii EBRD pentru acest an este unul ambitios insa, in contextul in care au mai ramas 3 luni din acest an, performanta este mult mai volatila.

“Eu cred ca vom ajunge intr-o zona similara ca semnari la nivelul lui 2025. Daca va fi mai mica sau mai mare, probabil ca mai mare nu va fi. Daca va fi mai mica, va fi putin mai mica, insa nu semnificativ. Depinde foarte tare de cum evolueaza negocierile, de disponibilitatea si dorinta companiilor sa semneze in acest an. Pentru ca fiecare avem obiectivele noastre in fiecare an si sunt companii care doresc, efectiv, sa negocieze totul pana pe 31 decembrie si sa semneze pe 1 ianuarie. Si atunci, din punct de vedere tehnic, acele investitii nu sunt vazute in 2026, ci in 2027, cu toate ca efortul cel mai mult a fost facut in acest an. Deci, as zice, ca va fi undeva la 800 – 900 mil. Euro ceea ce este o suma foarte mare pentru EBRD in Romania”, estimeaza bancherul EBRD.

“In momentul acesta, lucram pe tranzactii de 500 mil. Euro pe partea BERD.  Este o parte foarte mare de <<annual mobilised investment>> (investitie mobilizata anual, n.r.) – asa cum ii zicem noi, adica de contributie a bancilor comerciale si a celorlalti parteneri financiari la finantarea investitiei respective. Dar, din nou, nu cred ca vom reusi sa inchidem toate tranzactiile, pentru ca este o problema de capacitate, in primul rand, si, in al doilea rand, este o chestiune de timp ramas pentru a finaliza negocierile pana la finalul anului. Asa cum vedem noi prezenta noastra in Romania intr-un fel, orice semnam peste 800 –  850 mil. Euro este déjà un an record pentru noi”, a transmis Mihaela Mihailescu, Deputy Head Romania in cadrul EBRD.

Tot in spectrul finantarii sustenabile a intrat in acest an si investitia de 6,7 mil. Euro alocata de catre EBRD pentru sustinerea emisiunii de obligatiuni cu obiective de sustenabilitate a companiei Autonom, care a avut o valoare totala de 30 mil. Euro.

“Am vrut mai degraba sa demonstram ca ne dorim si ca putem sa sprijinim un campion local romanesc, antreprenorial, care sa isi poata imbunatati operatiunile, sa aiba acces la finantari pe piata de capital, sa isi imbunatateasca intern capacitatile digitale ale angajatiilor. Adica a avut o componenta mai larga de sustenabilitate. Este a treia emisiune de obligatiuni a lor si, intr-adevar, este printre cele mai mari emisiuni corporate de bonduri corporate pe piata de capital. Si dincolo de asta, este o companie romaneasca antreprenoriala cu potential foarte mare de crestere si cu care colaboram de foarte mult timp”, a spus bancherul EBRD.

 

Tranzactiile din energia regenerabila au propulsat in primele 9 luni din 2026 finantarile mobilizate de catre EBRD peste pragul de 1 mld. Euro

“Avem componenta noastra de commitment (angajament) al EBRD si apoi partea aceasta de AMI – Annual Mobilised Investment (volumul anual al investitiilor mobilizate, n.r.), asa cum o urmarim noi. Anul trecut, la finantari de 950 mil. Euro, acest indicator a fost de 1,1 mld. Euro pe toate sectoarele.  Anul acesta, la nivelul semnarilor pana in acest moment am depasit déjà 1 mld. Euro. De ce? Pentru ca o foarte mare parte din aceste tranzactii, care au o componenta mare de <<mobilized investment>>, sunt tranzactii in energie regenerabila”, a punctat reprezentantul institutiei financiare internationale.

“Deci, ce se intampla este ca, pe masura ce bancile comerciale intra in piata si finanteaza impreuna cu noi aceste investitii, tind, pe masura ce trec anii, sa ia o componenta mai mare din aceste finantari si, intr-un fel, acesta este mandatul nostru. Sa participam in tranzactii atat cat suntem necesari, nimic mai mult. Ca atare, pentru noi este un succes faptul ca aceasta componenta de finantari mobilizate a crescut de la un an la altul pentru ca demonstreaza cumva ca ne-am atins obiectivul pe de-o parte. Dar, pe de-alta parte, prin faptul ca semnam in continuare foarte mult, inseamna ca reusim sa ne si ajustam focusul pe sectoarele care sunt mai noi si mai relevante pentru Romania si pe care bancile comerciale nu le pot acoperi la acelasi nivel sau la fel de confortabil cum o facem noi.”, a nuantat Mihaela Mihailescu.

De asemenea, portofoliul local al EBRD cuprinde pe langa finantari directe si finantari mobilizate de la partenerii sai financiari si instrumente de garantie.

“Avem o finantare catre Libra Bank care face parte dintr-un instrument financiar pe care l-am dezvoltat sub PNRR-ul romanesc. Este prima banca care beneficiaza si a beneficiat de aceasta investitie printr-un instrument de garantare de 50 mil. Euro, care intentioneaza sa acopere acea zona de investitii mai mici, verzi, pe care noi nu le putem acoperi direct”, a explicat bancherul EBRD.

“Suntem foarte bucurosi sa colaboram cu dansii pentru ca, prin intermediul dansilor, putem avea acces la aceste companii foarte mici si proiecte mai mici de pana la 2 mil. Euro, dar, in acelasi timp, putem oferi asistenta tehnica impreuna cu Libra Bank pentru implementarea proiectelor, acces la o baza de date cu tehnologii prevalidate care sa fie optime din punct de vedere energetic si verzi si care, cumva, prin acesti consultanti pe care deja i-am angajat in cadrul acestui instrument, ii ajuta apoi si la implementarea proiectului respectiv. Vrem cumva sa ne asiguram ca este un succes, mai sunt fonduri disponibile si colaboram, discutam si cu alte banci comerciale care, probabil, ca sunt interesate de acest instrument”, a adaugat Mihaela Mihailescu.

 

EBRD a semnat in acest an angajamente de capital care totalizeaza sub 100 mil. Euro pentru fondurile de private equity

La cat se ridica valoarea totala a angajamentelor de investitii de capital ale EBRD alocate in 2026 catre fondurile de investitii care activeaza pe piata din Romania?

“Participarea noastra in fonduri de private equity ca volum nu este la fel de semnificativa ca si cea pe partea de <<debt>> (instrumente de datorie, n.r.), pe finantare. Si este normal. Dar, intr-adevar, impactul este mult mai mare, pentru ca noi contribuim putin in capitalul acestor fonduri de private equity, de fapt la fel ca si in cazul bancilor comerciale, Gradul de diseminare, cumva, al acestor fonduri este mult mai ridicat. Am investit foarte mult in fonduri regionale anul acesta”, a raspuns bancherul EBRD.

“Sunt commitment-uri (angajamente de investitii) sub 100 mil. Euro investite si cred ca informatiile sunt destul de publice pentriu ca raportam de fiecare data fondurile in care investim”, a precizat Mihaela Mihailescu.

“Pe partea de componenta verde si acestea au o componenta verde prin angajamentele pe care aceste fonduri le fac in strategia lor de investitii viitoare. Zona de verde este mult mai larga in sensul ca acopera atat proiecte de energie regenerabila evident, dar acopera si infrastructura verde, eficienta energetica, mobilitate electrica, economie circulara, tehnologii climatice si asa mai departe. Deci, sunt mult mai multe componente care pot fi adresate. Dar, asa cum mentionam, fondurile de investitii sunt in general fonduri regionale, care au, intr-adevar, o componenta de participare in Romania”, a adaugat ea.

De asemenea, tot pe partea de investitii de capital (equity), institutia financiara internationala a facut si alte miscari in portofoliu, in septembrie 2026 fiind anuntat exitul final al EBRD din compania de telecomunicatii Digi Communications NV, pe care a sustinut-o la IPO-ul sau pe bursa de la Bucuresti, asa cum a facut si cu alte companii romanesti in faza de IPO precum Electrica, Premier Energy, Cris-Tim Family Holding sau Electro – Alfa International.

“Este un ciclu de investitii normal. Intr-adevar, au fost niste exituri anul acesta si au fost niste intrari in companii foarte multe anul trecut si acum doi ani. Pur si simplu s-au intamplat niste exituri. Asta nu inseamna absolut nimic legat de interesul nostru pentru a finanta companii in continuare pe partea aceasta de equity (investitii de  capital) in Romania.”, a spus bancherul EBRD.

“Ne atingem obiectivele pe care le-am asumat impreuna cu actionarii companiei respective si agream impreuna strategia de exit in momentul in care intram deja. Stam atat cat suntem necesari si putem sa contribuim. In momentul in care nu mai este nevoie de noi, in mod normal, ca orice investitor iesim partial sau total”, a explicat reprezentanta investitorului institutional.

“Suntem un investitor in equity, dar nu suntem un investitor clasic, in sensul ca mandatul nostru este inca un mandat de dezvoltare. Putem sa temperam iesirile din companie, chiar daca initial agream un exit rapid, iar in momentul in care observam ca este mai multa nevoie de noi, stam atat cat este necesar pentru a ne asigura ca respectiva companie isi atinge obiectivele de crestere sustenabila”, a precizat Mihaela Mihailescu.

 

EBRD: Estimam o scadere in termeni reali a economiei romanesti cu 0,2% pentru 2026 si crestere de 1,8% in 2027. Avem incredere ca economia Romaniei isi va reveni si ca putem sa contribuim putin la aceasta imbunatatire a situatiei economice prin investitiile pe care le furnizam in economie

“Estimam o scadere mica in termeni reali a economiei romanesti in 2026 la minus 0,2%, dupa ce in primul semestru s-a inregistrat o scadere de 0,8%, mai ales pe fondul scaderii productiei industriale, dar si a scaderii consumului in general, care se vede intr-o scadere a sectorului serviciilor si a vanzarilor cu amanuntul. Ele au fost oarecum contrabalansate de o crestere a sectorului constructiilor, pe fondul atragerii de fonduri europene si a investitiilor publice”, a spus bancherul EBRD.

“Aceasta scadere se va tempera. Ne asteptam sa se tempereze in a doua parte a anului si asta datorita faptului ca ne asteptam oarecum la o crestere moderata a consumului gospodariilor si. pe de alta parte, la o crestere moderata a exporturilor datorita faptului ca pe partea de cost devenim mai competitivi, produsele romanesti devin mai competitive in strainatate, precum si datorita finalizarii investitiilor publice incepute”, a adaugat Mihaela Mihailescu.

“Deci, estimam o scadere a economiei romanesti in termen reali de 0,2% si o crestere ulterioara in 2027 la 1,8%. Dincolo de aspectele acestea macroeconomice, insa avem foarte multa incredere in economia Romaniei. Intr-adevar, exista presiuni interne legate de nevoi fiscale diferite, legate de presiuni de diferite genuri pe partea de crestere a preturilor in energie, inflatie si asa mai departe, insa suntem in Romania din 1991. Am trecut impreuna prin perioade, as zice, mult mai grele decat in acest an si avem incredere ca Romania ca economie isi va reveni si ca, prin ceea ce facem noi, cel putin pe partea noastra, putem sa contribuim putin la aceasta imbunatatire a situatiei economice prin investitiile pe care le furnizam in economie”, a punctat aceasta.

“Si, din acest punct de vedere, ne-am crescut foarte mult activitatea in Romania si nu este o intamplare. Este datorita faptului ca exista mult mai mult apetit pentru cresterea investitiilor sectorului privat in economie si observam cu interes faptul ca in intalnirile inclusiv cu reprezentantii sectorului public, aceasta participare a sectorului privat este mult mai des prezentata decat in trecut, ceea ce ne bucura, bineinteles, pentru ca, intr-adevar, o crestere a contributiei sectorului privat in economie ajuta direct la o reducere a deficitelor de toate felurile in economia Romaniei. Si cumva aceasta este si mantra noastra intr-un fel. Scopul nostru, mandatul nostru este sa crestem competitivitatea sectorului privat si, respectiv, investitiile acestuia in economia romaneasca.”, a nuantat bancherul EBRD.

“Intradevar, este un context putin mai dificil, dar nu este cel mai complicat context pe care l-am avut si sunt sigura ca va fi bine. Este un context oarecum nefavorabil, in sensul ca, pe de-o parte, avem problemele noastre interne, insa nici contextul international nu ne ajuta de asemenea. Vedem la nivel global o cerere scazuta, care efectiv pune presiune in plus si pe exporturile noastre, pe potentialul Romaniei de a exporta, pe langa deficitele noastre pe partea de cost, care sunt pur interne. Dar, din nou, acestea sunt contexte, iar, pe termen lung, perspectiva este favorabila. Asa cum am mentionat déjà, in 2027 ne asteptam ca economia romaneasca sa creasca in termeni reali.”, a mai spus Mihaela Mihailescu, Deputy Head Romania in cadrul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD), in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Event Partner al MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026 este Agricover, iar Supporting Partner al celei de-a cincea editii anuale a acestui eveniment este Vetimex Capital.

 

 

 

 

CITESTE SERIA INTEGRALA MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026

 

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026: “Motivul pentru care emitem obligatiuni verzi nu este neaparat ca avem vreun avantaj mare de pret pentru ca asta nu cred ca exista, ci mai degraba pentru ca sunt mai multi investitori care pot investi in obligatiuni verzi decat cei care pot investi in obligatiuni non verzi”. EBRD a semnat in 2026 finantari in Romania de 650 mil. Euro, din care peste 90% sunt investitii verzi. Imprumutul verde si cel cu link de sustenabilitate domina finantarea sustenabila locala. Pietele din Europa Centrala si de Est au atras in primele 9 luni ale anului peste 8,3 mld. Euro din emisiuni de obligatiuni in format sustenabil si finantari sustenabile totale in jurul a 22 mld. USD in primele 5 luni ale acestui an

 

Mihaela Mihailescu, EBRD: In 2026 am semnat pana in prezent deja aproximativ 650 mil. Euro, din care 93% sunt investitii verzi. In acest moment lucram pe tranzactii de 500 mil. Euro pe partea EBRD.  Depinde foarte tare de cum evolueaza negocierile si de disponibilitatea companiilor de a semna in acest an astfel ca ne asteptam pentru 2026 la un volum total de investitii de 800 – 900 mil. Euro. “Avem incredere ca economia Romaniei isi va reveni si ca putem sa contribuim putin la aceasta imbunatatire a situatiei economice prin investitiile pe care le furnizam in economie”

 

Richard Wilkinson, CTP: “Romania nu este o tara emergenta asa cum nicio tara din UE nu este o piata emergenta. Rata PIB per capita a Cehiei este mai mare decat cea a UK si nimeni nu se gandeste ca UK ar fi o tara in curs de dezvoltare”. In acest moment, este mai ieftin sa te imprumuti de pe piata obligatiunilor decat de pe piata bancara. Aproximativ 83% din mixul de finantare al CTP de peste 9,5 mld. Euro inseamna finantare verde sau cu obiective de sustenabilitate, iar acum 10 ani compania era finantata integral din imprumuturi bancare garantate

 

Vera Economou, ING Bank: “Nu ar trebui sa consideram ca finantarea verde sa fie mai ieftina pentru ca tehnologiile verzi sunt inca asociate cu riscuri mai mari. Nimeni nu stie care va fi profilul de plata pentru proiectele de hidrogen verde sau pentru sistemele de captare si stocare a carbonului”. Romania are o pondere relativ mica la scara Europei Centrale si de Est la nivelul cifrelor – cadru ale finantarii sustenabile. Imprumutul verde si cel cu obiective de sustenabilitate sunt cele mai populare forme de finantare sustenabila locala in timp ce obligatiunile verzi domina scena CEE si a EMEA

 

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management: In ultima perioada pipeline-ul local de oportunitati de investitii in obligatiuni verzi sau sustenabile s-a cam rarit. Ne dorim sa finantam proiecte verzi si obligatiuni verzi pe plan local. “Daca vom avea un guvern instalat in saptamanile sau lunile urmatoare s-ar putea pune problema unor noi deal-uri pe piata de capital, dar cred se cam inchide fereastra de oportunitate”

 

Liviu Dobre, Agricover: Finantam astazi 10% – 15% din portofoliul nostru in aceasta zona ESG. Vedem sustenabilitatea ca pe un cost pe termen scurt versus un beneficiu pe termen lung. Impactul CBAM si conflictul din Iran au produs in 2026 o crestere medie de 50% a preturilor de fertilizanti la poarta fermei

 

Horia Adrian, Titan Group: Sectorul de constructii, inclusiv materialele de constructii, contribuie cu peste 34% pe an la emisiile de carbon din lume. Grupul Titan isi propune investitii de peste 200 mil. Euro pana in 2030 in directii precum produse cu emisii de carbon reduse, folosirea combustibililor alternativi, materiale alternative cimentului sau eficienta energetica. “Legat de impactul CBAM, este important sa ne asiguram ca aceste declaratii facute de catre producatorii de materiale din spatiul din afara UE sunt corecte si credibile”

 

Bogdan Nafornita, Profluo: “Daca acum 6 – 12 luni, o companie care avea AI incorporat primea un premium la evaluare, acum primesti eventual un discount daca nu ai AI ”. Profluo este la o evaluare de peste 10 mil. Euro si la circa 2 ani distanta de o runda de finantare de serie A. In ce directie merge viitorul Profluo intre o listare pe bursa si o intrare in portofoliul unui jucator mare de tehnologie

 

Bogdan Campianu, Wood & Company: Pietele CEE au atras in primele 9 luni din 2026 peste 8,3 mld. Euro prin 22 emisiuni de obligatiuni verzi si sustenabile, cu Polonia lider detasat care a luat bani de la investitori cat urmatoarele 3 tari din regiune la un loc. Investitorii institutionali asteapta IPO-uri pe bursa de la Bucuresti cu tichete minime de 100 mil. Euro pentru a evita lipsa de lichiditate a titlurilor. “Investitorilor nu prea le place sa vada la IPO doar exituri de actionari si trebuie sa ai o poveste, care in general e bine sa fie una de crestere”