Arhive etichete: fond de investiții

Investitorul Ion Florescu a semnat un imprumut catre fondul londonez de investitii RC2 pentru a sustine „cerintele de capital de lucru necesare” dupa ce razboiul din Ucraina a afectat capacitatea Policolor de a plati dividende actionarilor sai

Investitorul Ion Florescu, care a facut exit din afaceri precum Albalact si Top Factoring, a semnat in decembrie 2022 un imprumut de 0,8 mil. euro catre fondul de investitii Reconstruction Capital II Limited (RC2), listat pe bursa de la Londra, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Facilitatea de credit are o dobanda de 8% si are un termen de 2 ani de rambursare. Finantarea nu este insotita de un comision de intermediere si nici de comision de rambursare anticipata, potrivit reprezentantilor fondului de investitii.

Banii disponibili pot fi trasi oricand inainte de 31 decembrie 2023, potrivit termenilor facilitatii de imprumut.

„Facilitatea este necesara pentru a sustine cerintele de capital de lucru ale companiei (fondului de investitii listat pe bursa – n.r.) intrucat capacitatea Policolor, principala sa companie in care a investit, de a plati dividende a fost afectata negativ de inrautatirea conditiilor comerciale de la izbucnirea razboiului din Ucraina”, au precizat reprezentantii fondului de investitii RC2.

Fondul de investitii RC2 are o capitalizare bursiera de 10,2 mil. lire sterline (circa 11,5 mil. euro), iar investitorul Ion Florescu detine direct si indirect o participatie de 60,47% din fond, conform datelor facute publice in ianuarie 2023.

Fondul de investitii RC2 detine un pachet de 40% in compania Policolor SA, care opereaza producatorul de lacuri si vopseluri Policolor Orgachim cu fabrici in Romania si Bulgaria. La Policolor sunt actionari si vehiculele de investitii Reconstruction Capital Plc si The Romanian Investment Fund Limited.

Evaluari realizate pe baza valorilor auditate ale activului net au stabilit valoarea investitiilor RC2 la Policolor SA la 17 mil. euro la 31 decembrie 2021, in timp ce investitiile RC2 erau evaluate la peste 1,5 mil. Euro la Reconstruction Capital Plc, respectiv la peste 1,7 mil. euro pentru participatia detinuta la The Romanian Investment Fund Limited.

Rezultatele raportate pentru primele 9 luni din 2022 indicau ca grupul Policolor a realizat venituri din vanzari de 70 mil. euro, usor sub tinta bugetata de 72 mil. euro, insa in crestere cu 10% fata de perioada similara din 2021, in timp ce profitul dupa plata taxelor s-a injumatatit la 1,6 mil. euro fata de rezultatul din perioada similara a anului anterior. Rezultatele Policolor au resimtit cererea slabita de cresterea inflatiei si a incertitudinilor generate de razboiul din Ucraina. Tinta de venituri din vanzari pentru 2022 a fost bugetata la 90 mil. euro.

Fondul de investitii RC2 mai are in portofoliu compania hoteliera Mamaia Resort Hotels, din care detine un pachet de 63%, respectiv compania de servicii financiare Telecredit IFN, din care detine un pachet de 85%.

In 2021, investitorul Ion Florescu a imprumutat in mai multe transe circa 1,5 mil. euro catre compania de portofoliu Telecredit IFN, care a primit, de asemenea, imprumuturi mai mici si de la alti asociati ai actionarului majoritar, imprumuturile fiind acordate fiecare pe termen de un an la dobanzi intre 8% si 10%. Ulterior, in 2022 au fost extinse maturitatile la imprumuturi semnate in 2021 si care se apropiau de scadenta.

Consultantul fondului de investitii RC2 este New Europe Capital SRL, companie controlata de catre Ion Florescu, si care incaseaza un comision de consultanta echivalentul a 2,25% pe an rezultat din media valorii activului net (VAN) calculate lunar.

Fondul de investitii RC2 a obtinut in 2016 aproape 20 mil. euro din vanzarea unui pachet minoritar al liderului pietei de lactate Albalact catre investitorul strategic francez Lactalis,multiplicand de 4,19 ori banii investiti. RC2 a incasat apoi in 2017 alte 12,8 mil. euro din vanzarea unui pachet de peste 92% din platforma de management a datoriilor Top Factoring catre investitorul strategic suedez Intrum in cadrul unei tranzactii totale de 25 mil. euro, din care o parte a insemnat vanzarea unui portofoliu de credite neperformante de catre vehiculul de investitii Glasro Holding Limited, detinut in proportie de 100% de catre RC2, conform datelor facute publice.

Fondul de investiții în energie kazah – român, controlat de KMG International, nu exclude achiziții pe piața românească. Alexey Golovin, vicepreședinte KMG International: Banii investiți în proiecte vrem să îi recuperăm în 12 ani, însă fondul va continua și după aceea. Ținta de rentabilitate a unei investiții este peste 10%, dar în mod excepțional ar putea fi aprobate și proiecte sub acest prag

Lasă un răspuns

Fondul de investiții în energie kazah – român, proaspăt lansat și controlat de către KMG International în proporție de 80%, intenționează să investească aproximativ 1 mld. Dolari în proiecte de energie în următorii 7 ani.

La aceste investiții, fondul creat de către KMG International alături de Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE) va contribui cu un capital de 150 mil. Dolari, restul banilor necesari urmând să provină din lichiditățile generate de proiecte și care urmează să fie reinvestite, precum și din surse de finanțare externă precum credite bancare.

“Urmărim un raport de 1 la 4 între capitalul fondului și surse de finanțare externă“, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Alexey Golovin, vicepreședinte dezvoltare corporativă și strategie al KMG International (fostul Rompetrol Group), ceea ce înseamnă că plafonul datoriilor va fi de circa 600 mil. dolari, în cadrul căruia vor putea fi atrase credite de la bănci pentru a acoperi finanțarea proiectelor de investiții.

Capitalul fondului a fost stabilit la 150 mil. dolari, din care 120 mil. dolari înseamnă contribuția părții kazahe, iar alte 30 mil. dolari reprezentând aportul statului român, va fi, de asemenea, suportată de către KMGI.

KMG International și SAPE au semnat pe 26 octombrie 2018 contractul de asociere prin care se înființează Fondul de investiții în energie kazah – român, conform Memorandumului de înțelegere dintre statul român și KMGI încheiat în 2013.

KMGI a fost asistat în această tranzacție de către o echipă de avocați Suciu Popa, condusă de către cele două Managing Partner ale firmei, Miruna Suciu și Luminița Popa.

Reprezentanții KMGI au anunțat, în ziua lansării fondului de investiții în energie kazah – român, și primele două proiecte estimate peste 200 mil. dolari, care vizează investiții greenfield și ar urma să creeze circa 2.000 noi locuri de muncă.

Astfel, unul dintre proiecte vizează construcția unei centrale de cogenerare pe platforma Petromidia în parteneriat cu Uzina Termoelectrică Midia, investiție de 120 mil. dolari care ar urma să fie finalizată în 4 ani de la momentul demarării. Energia electrică și termică produsă va fi destinată consumului atât populației orașului Năvodari, cât și platformei Petromidia.

Un alt proiect vizează extinderea rețelei de benzinării Rompetrol cu 80 de stații prin construcția de unități noi, valoarea investiției ridicându-se la 100 mil. dolari și ar urma să producă un profit operational anual în jurul a 32 mil. dolari, susțin reprezentanții KMGI.

Alexey Golovin a anunțat că fondul de investiții caută să își recupereze investițiile în termen de cel mult 12 ani de la data înființării fondului. Întrebat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO ce se va întâmpla cu fondul de investiții comun kazah – român după cei 12 ani dedicați investițiilor, reprezentantul KMGI a răspuns: “În 12 ani vrem să ne recuperăm investițiile pro rata 80 – 20 (80% este partea corespunzătoare acțiunilor deținute de KMGI în fondul de investiții, iar 20% este partea deținută de către statul român – n.r.). Deci, bineînțeles, că după finalizarea proiectelor de investiții în cei 12 ani, fondul va continua să existe“.

De asemenea, întrebat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO care este rata internă de rentabilitate (IRR) vizată de către fondul de investiții în energie kazah – român în ceea ce privește proiectele de investiții vizate, Golovin a precizat: “Ținta noastră este IRR de minim 10% pentru investiții. În mod excepțional însă, o investiție poate fi permisă și la un IRR sub 10%”.

În ceea ce privește politica de investiții a noului fond, acesta nu va viza exclusiv investiții greenfield în sectorul de energie. “Documentele semnate (pentru înființarea și funcționarea fondului de investiții – n.r.) nu interzic achizițiile (…) Dacă este profitabilă (achiziția – n.r.), de ce nu?!“, a mai spus Alexey Golovin.

Deciziile de investiții vor fi luate în structurile de conducere ale fondului mixt kazah – român, în care partea română are drept de veto. Statul român va avea un reprezentant în Consiliul de Administrație, dar și în Consiliul Director, respectiv la nivelul Comitetului de Inițiere a Investițiilor.

Cel mai important cuvânt de spus în politica de investiții îl are însă KMGI, subsidiară controlată 100% de către grupul petrolier KazMunayGas, aflat în portofoliul statului kazah. Fondul suveran de investiții kazah Samruk – Kazyna, care cu active de peste 70 mld. Dolari este printre primele 30 de fonduri de investiții suverane din lume, deține 90% din acțiunile KazMunayGas, un alt pachet de 10% plus o acțiune fiind deținut de către Banca Națională a Kazahstanului.

KMG International este unul dintre cei mai mari investitori pe piața de energie din România, și din această postură unul dintre cei mai mari clienți ai băncilor locale și internaționale, care finanțează programele sale de investiții.

În iunie 2018, KMG International și companiile sale din România au semnat prelungirea unui împrumut sindicalizat de 360 mil. dolari, contractat în 2015, cu un consorțiu de bănci format de BCR, UniCredit, Raiffeisen și ING. Potrivit reprezentanților grupului KMG International, expunerea totală față de bănci este de aproximativ jumătate de miliard de dolari, un nivel de îndatorare confortabil însă dacă avem în vedere că EBITDA raportat de către KMG International a fost de 242 mil. dolari.

KazMunayGas a intrat pe piața din România în anul 2007 prin achiziția unui pachet de 75% din acțiunile fostului Rompetrol Group, deținut de către Dinu Patriciu și asociatul său american, Phil Stephenson. Ulterior, în 2009, kazahii au cumpărat și pachetul de 25% pe care nu îl dețineau, iar în 2014 au schimbat numele Rompetrol Group în KazMunayGas International.

În 2013, KMG International a semnat un memorandum de înțelegere cu statul român, care prevedea crearea fondului de investiții în energie kazah – român, precum și mecanismul de privatizare a pachetului de acțiuni deținut de statul român la Rompetrol Rafinare SA, în schimbul renunțării la litigii între cele două părți.

Statul român deține un pachet de 44,7% din Rompetrol Rafinare SA, compania care operează rafinăria Petromidia, participație care valorează pe bursa de la București circa 1,021 mld. Lei (218,9 mil. euro) la capitalizarea de piață actuală.

KMG International (fostul Rompetrol Group) este, în fapt, pilonul operațiunilor grupului kazah în Europa, prin care sunt operate rafinăriile Petromidia și Vega din România și rețelele de benzinării și alte activități din Europa de Est în piețe precum România, Moldova, Bulgaria, Georgia sau în Europa de Vest unde cea mai importantă piață este Franța.

În total, KMG International are circa 6.000 de angajați și operațiuni în 11 piețe din Europa și Asia centrală. KMG International a raportat pentru 2017 un profit net de 80 mil. dolari.

Pe piața din România, grupul kazah are un portofoliu format în principal din rafinărie, benzinării și operațiuni în petrochimie, fiind cel mai puternic concurent pentru OMV Petrom, liderul pieței interne aflat în portofoliul grupului austriac OMV.

KazMunayGas are în derulare un program de privatizare și de vânzare de active. În cadrul acestui proces, compania kazahă selectase anterior firma chineză China Energy Company Limited pentru vânzarea unui pachet de 51% din acțiunile KMG International, însă tranzacția a picat după ce părțile nu au prelungit termenul prin care până la 30 iunie 2018 urmau să fie îndeplinite condițiile precedente ale tranzacției.

Fondul Proprietatea a angajat băncile de investiții Citi și UBS pentru a analiza variantele de vânzare a pachetului de 19,9% din Hidroelectrica, evaluat la circa 745 mil. Euro. În ultimele două luni, FP a ridicat miza tranzacțiilor de vânzare a companiilor nelistate din portofoliu la 59,3% din activul total, estimat la aproximativ 1,4 mld. Euro

Lasă un răspuns

Fondul Proprietatea a anunțat, în această seară, că a angajat consultanți financiari pe bancherii de investiții de la Citi și UBS pentru a analiza strategic opțiunile sale privind pachetul de 19,94% din Hidroelectrica, evaluat la circa 745,7 mil. Euro la 30 iunie.

Anunțul FP vine în contextul în care fondul de investiții a cerut în mod repetat listarea producătorului de energie, cel mai valoros activ din portofoliul statului român. Și pentru FP, acționar minoritar, pachetul deținut la Hidroelectrica este cel mai valoros, având o pondere de 31% din activul total al fondului la 30 iunie.

“Analiza noastră este în fază preliminară și nu există un calendar definit în ceea ce privește luarea unei decizii. Anunțuri ulterioare vor fi făcute la momentul la care va fi necesar”, au precizat reprezentanții FP.

În ultimele două luni, anunțurile FP au conturat tranzacții de vânzare pentru aproximativ 59% din activul total, dacă punem la socoteală și Hidroelectrica, ceea ce ar duce miza acestor exituri undeva spre 1,4 mld. Euro.

Ithuba Capital a a consiliat FP la vânzarea pachetelor din filialele Electrica, pentru care a fost anunțat în luna iulie un acord în valoare de circa 165 mil.euro cu Electrica SA, acord care urmează să fie supus aprobării acționarilor celor două părți.

Tot Ithuba Capital a fost angajată să se ocupe de vânzarea pachetelor FP la companiile locale ale Enel și Engie, evaluate la peste 2 mld. Lei (circa 445 mil. Euro), conform ultimelor raportări ale fondului.

Astfel, FP deține pachete de 24,12% la E-Distribuție Banat SA (pachet estimat la 599,9 mil. Lei), 12% din E-Distribuție Muntenia SA (estimat la 449,4 mil. Lei), 24% din E-Distribuție Dobrogea SA (cu o valoare estimată la 380,2 mil. Lei), 12% din Enel Energie Muntenia SA (estimat la 70,3 mil. Lei) și 12% din Enel Energie SA (estimat la 75,5 mil. Lei).

Valoarea participațiilor FP în companiile Enel totalizează 1,575 mld. Lei (în jurul a 345 mil. Euro).

FP deține și un pachet de 11,99% din Engie România, evaluat la 453,4 mil. Lei (circa 100 mil. Euro).

De asemenea, FP a dat mandat bancherilor de investiții de la UniCredit pentru vânzarea pachetului de 48,99% deținut la Salrom, evaluat la circa 40 mil. Euro, conform rapoartelor fondului de investiții.

Evaluările fondului privind participațiile din portofoliu pot servi ca un punct de referință în ceea ce privește ordinul de mărime al tranzacțiilor ce urmează să fie încheiate, fără să reprezinte însă valoarea la care aceste participații vor fi efectiv vândute.

În cadrul strategiei sale de a-și reduce dependența portofoliul de sectorul de energie, FP a vândut în ultimii ani pe bandă rulantă pachete de acțiuni la Transelectrica, Romgaz, Transgaz, Conpet, OMV Petrom (unde a reușit numai o vânzare parțială) sau E.ON.

FP are o valoare bursieră de 8,6 mld. Lei (circa 1,9 mld. Euro), cel mai important acționar al acestuia fiind fondul american Elliott.

Tranzacțiile în curs și mandatele de exit ale FP, dată fiind anvergura lor, sunt așteptate să producă un impact semnificativ pe piața de fuziuni și achiziții din România, estimată anul trecut în jurul a 3,3 mld. Euro.

BERD a aprobat o investiție de capital de 40 mil. Euro în Accession Mezzanine Capital IV, un nou fond de investiții mezanin care vrea să strângă 250 mil. Euro pentru tranzacții în România și în regiune. Managerii de capital privat activi la nivel local strâng fonduri de investiții regionale al căror capital total trece de 1 mld. euro

Lasă un răspuns

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a aprobat în board-ul instituției o investiție de capital de 40 mil. Euro într-un nou fond de investiții ridicat de Mezzanine Management. BERD a fost unul dintre investitori și în cazul celor trei fonduri de investiții ridicate anterior de către Mezzanine Management.

Accession Mezzanine Capital IV are o capitalizare – țintă de 250 mil. Euro și este orientat către investiții pe piețele din Europa Centrală și de Est, inclusiv România. De asemenea, noul fond de investiții ridicat de către Mezzanine Management ar putea investi selectiv în Turcia și Grecia, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondul va viza companii de talie mică și mijlocie prin investiții de tip mezanin, care combină structuri de finanțare și investiții în acțiuni.

În acest moment, mai mulți manageri de capital activi în România sunt în diferite stadii de ridicare a unor noi fonduri de investiții cu focus pe piața locală și pe altele din regiune.

Fonduri noi de investiții cu capitaluri proaspete de peste 1 mld. Euro sunt astfel în curs de ridicare, conform datelor centralizate de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Abris Capital Partners și Resource Partners sunt printre managerii de capital aflați în fază avansată cu ridicarea noilor fonduri de investiții. Astfel, Abris strânge al treilea său fond de investiții, Abris CEE Mid – Market Fund III, cu o capitalizare – țintă de 500 mil. Euro, pentru care principalele piețe vizate sunt Polonia și România, potrivit datelor făcute publice de către International Finance Corporation. De asemenea, Resource Partners a făcut prima închidere a ultimului fond pe care îl ridică pentru regiune, după ce a strâns 100 mil. Euro de la investitori. Capitalizarea – țintă a Resource Eastern European Equity Partners II este de 200 mil. Euro.

Pe lângă aceștia, și alți manageri de capital privat încearcă să convingă investitorii să le încredințeze banii pentru noi investiții în regiune.

Mezzanine Management este un manager de capital privat al cărui istoric investițional local este legat de producătorul de ape Carpatina, în care a intrat în iunie 2008, și Imcorp pe piața explorării și extracției de minerale industriale, unde a investit în iulie 2008. De asemenea, Accession Mezzanine Capital III, administrat de Mezzanine Management, a susținut în 2015 grupul american GP Paine & Partners la achiziția Spearhead International printr-un pachet de finanțare de 30 mil. Euro. Spearhead avea la acel moment un portofoliu de operațiuni în agricultură de 85.000 hectare în România, Polonia, Cehia, Slovacia și Marea Britanie.

În mai 2014, expunerea Mezzanine Management față de piața locală s-a mărit, în condițiile intrării ca acționar minoritar în afacerea lanțului de centre de radioterapie Amethyst.

Inițial, fondul de investiții Accession Mezzanine Capital III, administrat de Mezzanine Management, a acordat Amethyst o facilitate de credit de tip mezanin în valoare de 21 mil. Euro, iar în aprilie 2015 a participat alături de alți acționari la majorarea de capital a companiei astfel încât finanțarea acordată afacerii s-a extins la circa 25 mil euro.

Finanțarea de tip mezanin combină acordarea de împrumuturi subordonate cu investițiile de capital prin care sunt preluate participații în compania – țintă.

Împrumuturile subordonate, spre deosebire de cele bancare, sunt convertibile în acțiuni ale companiei finanțate în momentul ajungerii finanțării la scadență dacă banii nu au fost rambursați.

De aceea, fondurile de mezanin sunt un canal alternativ de finanțare a unei afaceri la creditul acordat de o bancă și la banii cu care vin acționarii companiei. Finanțarea de tip mezanin acoperă un risc de credit mai mare decât cel la care o bancă acceptă să se expună, perioada de acordare poate fi de circa 6 – 10 ani, iar costul ei poate fi cu 150 – 300 puncte de bază peste cel al împrumutului acordat de o instituție bancară.

Capitalul alocat de către Mezzanine Management pentru o investiție este între 5 și 25 mil. euro

Mezzanine Management, firmă de investiții fondată în 2000 de austriacul Franz Hörhager cu focus pe piețele din Europa Centrală și de Est.

Mezzanine Management administrează trei fonduri de investiții mezanin – AMC I (lansat în mai 2003 cu o capitalizare de 115 mil. euro), AMC II (lansat în mai 2007 cu fonduri disponibile de 261 mil. euro) care a investit în Carpatina și Imcorp din România, respectiv AMC III (lansat în decembrie 2010 cu un capital de 200 mil. euro), acesta din urmă investind în Amethyst.

Din capitalul administrat de AMC II, în România au fost investite aproximativ 9% (în jurul a 23 mil. euro), în timp ce în capitalul AMC III, piața locală are o pondere de 14%, adică undeva la aproximativ 28 mil. euro.

Unul dintre cei mai importanți investitori de capital în AMC III este guvernul american, care a contribuit cu 75 mil. dolari la ridicarea fondului de investiții prin intermediul Overseas Private Investment Corporation (OPIC).

Fondurile de investiții sunt, prin natura lor, cei mai activi jucători pe piața de fuziuni și achiziții.

Piața locală de private equity însumează jucători de calibru diferit, de la fonduri de țară dedicate așa cum este cazul Catalyst România, care vizează tichete de tranzacție între 0,2 și 2 mil. euro, la manageri de capital precum Axxess Capital, Resource Partners, Oresa Ventures, care se orientează, de regulă, către investiții în medie în marja 5 – 15 mil. euro, în timp ce manageri de capital privat precum Enterprise Investors, Abris Capital Partners și Mid Europa Partners vizează, de obicei, tichete de investiție mai mari.

În noiembrie 2016, Mid Europa Partners a semnat achiziția a 100% din lanțul de comerț Profi pentru 533 mil. euro în numerar de la Enterprise Investors, ceea ce marchează un record în istoria tranzacțiilor locale de secondary, realizate adică între fonduri de investiții, respectiv un record absolut în istoria pieței de retail din România.

Enterprise Investors: Valoarea tranzacției de achiziție a 100% din acțiunile Noriel din aprilie 2016 a fost de 24 mil. Euro. Vânzarea Profi, cel mai mare exit din istoria de 27 de ani a managerului regional de fonduri de investiții

Lasă un răspuns

Enterprise Investors, unul dintre cei mai importanți manageri de capital privat din Europa Centrală și de Est, a preluat în aprilie 2016 pachetul de 100% din acțiunile Noriel în cadrul unei tranzacții în valoare de 24 mil. Euro, se arată într-un raport de activitate al fondului de investiții pentru anul trecut.

“În aprilie, PEF (Polish Enterprise Fund) VII a semnat un acord de cumpărare a 100% din acţiunile Noriel Group, cel mai mare retailer specializat în jucării și jocuri din România. Valoarea tranzacţiei, care a fost finalizată în iunie, a fost de 24 milioane euro. Conform acordului, EI (Enterprise Investors) a furnizat capital de creştere de 2 milioane euro pentru sprijinirea dezvoltării reţelei”, afirmă reprezentanții Enterprise Investors.

Anunțul confirmă informațiile publicate în premieră și în exclusivitate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 14 aprilie 2016, potrivit cărora valoarea tranzacției se situează în jurul valorii de 25 mil. Euro.

Enterprise Investors a realizat în 2016 pe piața din România două exituri. La începutul anului 2016, fondul a anunțat vânzarea afacerii de HR Smartree către Cylatrea Investments, vehicul de investiții condus de către Dragoș Roșca, un fost consultant Roland Berger și ex-manager al fondului de investiții Gemisa. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Al doilea exit a fost și cel mai mare realizat în istoria Enterprise Investors, vânzarea lanțului de supermarketuri Profi în noiembrie 2016 pentru 533 mil. Euro în numerar către fondul de investiții Mid Europa Partners. Este, de asemenea, cea mai mare tranzacție din istoria pieței locale de retail și cea mai mare realizată de către un fond de investiții în România.

Încasările brute, inclusiv dividendele, rezultate din exiturile fondurilor administrate de EI s-au ridicat anul trecut la 681 milioane de euro.

Enterprise Investors, fondat în 1990, mai are în portofoliul local afacerea cu materiale de construcții Macon Deva, cumpărată în anul 2006.

Fondul de investiții 3TS Catalyst România va investi 0,7 mil. Euro pentru preluarea unei participații finale de 30 – 40% în platforma de recrutare SmartDreamers, în care au investit anterior și cei doi Managing Partneri ai firmei de avocatură Eversheds România. Marius Ghenea, partener 3TS Catalyst România: Anul viitor vom avea companii din portofoliu pentru primele exituri. 3TS Capital Partners discută o achiziție cu un alt fond de investiții aflat sub administrare

Lasă un răspuns

Fondul de investiții 3TS Catalyst România a anunțat, marți, că va investi 0,7 mil. Euro pentru a prelua o participație minoritară semnificativă în platforma de recrutare SmartDreamers din Târgu Mureș, aceasta fiind a zecea companie intrată în portofoliul managerului de capital de risc.

Afacerea Smart Dreamers a fost fondată în 2014 de către Adrian Cernat, Marius Huza și Mihai Ceușan și a trecut până acum prin două runde succesive de investiții realizate de investitori de tip business angels.

La finele lui 2014, platforma de recrutare a obținut o investiție de la Radu Atanasiu, Mălin Ștefănescu și Danu Temelie în valoare de peste 100.000 de euro.

În 2015, SmartDreamers obține cea de-a doua investiție în euro, care conduce la schimbarea structurii de acționariat, grupului de investitori și fondatorilor Adrian Cernat, Marius Huza și Mihai Ceușan alăturându-li-se oamenii de afaceri Mihai Guia, Cristian Lina și Octav Cobzăreanu. Mihai Guia și Cristian Lina sunt Managing Partneri ai biroului local al firmei britanice de avocatură Eversheds.

Odată cu cea de-a doua infuzie de capital, destinată extinderii business-ului în piața din Ungaria cât și în alte piețe la nivel internațional, compania cedează 11% din acțiuni către cei șase business angeli.

În prezent, Smart Dreamers este utilizată de peste 2.000 de companii şi peste 100.000 de candidați în baza de date.

La finalul anului 2015 Smartdreamers a înregistrat o cifră de afaceri netă de 169.058 lei (aproximativ 0,04 mil.euro), o pierdere netă de 678.684 lei ( 0,15 mil.euro ) și un număr mediu de 9 salariați.

Investiția în SmartDreamers marchează finalizarea perioadei inițiale de investiții a fondului Catalyst România. Pachetul pe care Catalyst România îl va prelua în final este de aproximativ 30 – 40%, după cum a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Marius Ghenea, Director de investiții al Catalyst România.

Fondul de investiții Catalyst România investește capital în companii nu prin achiziția de acțiuni, ci prin aport la majorare de capital printr-un așa – numit cash in (banii investiți rămânând în companie – n.r.).

Catalyst România a investit până acum de la lansarea fondului în 2013 aproximativ 10 mil. Euro din capitalul total de 15 mil. Euro pe care îl are la dispoziție. Pe lângă investițiile inițiale, sunt investiți bani din fond și pentru runde de capitalizare ulterioare.

“Finanțăm și achiziții făcute de companiile din portofoliu dacă acestea identifică astfel de ținte pe piețele din străinătate”, a explicat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Marius Ghenea.

Tichetul de investiții al Catalyst România se situează între 0,5 și 1,5 mil. Euro per investiție inițială, care poate fi ulterior completată prin runde ulterioare de investiții.

Astfel, cea mai importantă investiție a Catalyst România pentru o companie din portofoliu ajunge la aproximativ 2 mil. Euro și este în retailerul online Elefant.ro, în care în iulie a fost atras și managerul de capital Axxess Capital, care investește 5 mil. Euro pentru preluarea a 30% din companie. În schimb, în afacerea Avocatnet, Catalyst România a investit aproximativ 0,35 mil. Euro.

Catalyst România este un fond de investiții cu o durată de viață de zece ani. Durata tipică a unei investiții într-o companie este între 3 și 5 ani, după care fondul se pregătește să-și facă exitul.

Banii investiți de către Catalyst România provin din fonduri europene puse la dispoziția întreprinderilor mici și mijlocii prin programul JEREMIE, de la Fondul European de Investiții, fondul de investiții 3TS Capital Partners, BT Asset Management (parte a grupului financiar Banca Transilvania), SIF Moldova, Certinvest Pensia Mea și alți investitori.

La conferința de presă dedicată investiției Catalyst România în Smartdreamers au fost prezenți și Camelia Drăgoi, manager de mandat pentru investiția Catalyst din partea Fondului European de Investiții, respectiv Costin Tărăcilă, Managing Partner al firmei de avocatură RTPR Allen & Overy care asigură consultanța juridică pentru fond la aceste tranzacții.

“Nu suntem în perioada de exit. Anul viitor vom avea companii pentru primele exituri“, a precizat Marius Ghenea, Director de investiții al 3TS Catalyst România.

Potrivit acestuia, există discuții pentru exit, cât și pentru creșterea companiei la VectorWatch.

În acest moment, Catalyst România are în portofoliu firmele 123ContactForm SRL (dezvoltator de soft pentru formulare și chestionare online), Vola.ro, Elefant.ro, Simartis Telecom, Inteligo Media (care administrează portalul de informație legislative și juridică Avocatnet.ro), GreenHorse Games, VectorWatch, SmartBill (administrată de Intelligent IT), Marketizator Friends și Smartdreamers.

Fondul este administrat de către 3TS Capital Partners, una dintre cele mai importante companii de private equity şi venture capital din Europa Centrală şi de Est.

Din echipa 3TS responsabilă de investițiile Catalyst fac parte Marius Ghenea – partener Catalyst România, Sever Totia – partener Catalyst România, Jozsef Kover – partener 3TS Capital Partners și Alina Georgescu, Office Manager.

Sever Totia, investitor cu experiență pe piața americană, intră în echipa de administrare a fondului și va ajuta la dezvoltarea companiilor din portofoliu către exit, cu predilecție către investitorii din SUA.

3TS Capital Partners este unul dintre cei mai focusați manageri de capital pe investiții în zona de Tehnologie Media și Telecom. 3TS Capital Partners investește acum și dintr-un fond de investiții de talie mult mai mare, a cărui capitalizare depășește 100 mil. Euro și unde tichetul de investiții este de circa 5 – 7 mil. Euro.

“3TS are cu fondul de investiții cel mare un proiect de achiziție în zona TMT în România “, a spus pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Marius Ghenea.

Pe piața de private equity, Catalyst România este un fond de investiții cu capital de creștere care se adresează companiilor tinere din domeniul tehnologiei, sector care este vizat și de alți manageri de fond cum este cazul Earlybird, care a investit recent în afacerea DCS Plus.

Citi tatonează terenul pentru aranjarea finanțării necesare achiziției lanțului de supermarketuri Profi. Banca americană de investiții are șansa să lucreze și cu potențialul cumpărător, după ce a primit déjà mandatul din partea fondului de investiții Enterprise Investors, așteptat să-și facă exitul din lanțul de supermarketuri

Lasă un răspuns

Banca americană de investiții Citi ar putea aranja finanțarea necesară achiziției lanțului de supermarketuri Profi, cea mai așteptată tranzacție de pe piața locală de retail, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Mandatul Citi acoperă o tranzacție de tip staple financing, susțin surse din piață, prin care va putea fi oferit de către banca de investiții angajată de către vânzător un pachet de finanțare pentru achiziția Profi. Într-un astfel de caz, pachetul de finanțare însoțește practic contractul de vânzare – cumpărare.

Citi a primit în luna mai mandat din partea managerului polonez de fonduri de investiții Enterprise Investors pentru a se ocupa de evaluarea opțiunilor strategice privind viitorul afacerii Profi.

Banca de investiții ar putea avea astfel oportunitatea de a lucra, pe de o parte, cu vânzătorul într-o tranzacție de tip M&A, respectiv împreună cu potențialul cumpărător în tranzacția de finanțare, necesară plății parțiale a prețului de achiziție.

Pentru a face rost de banii necesari finanțării, aranjorul va trebui să formeze un sindicat de bănci comerciale dispuse să își ia expuneri în cadrul unui astfel de împrumut.

Până acum, au existat déjà astfel de tatonări privind aranjarea unui astfel de împrumut pentru Profi, adaugă sursele citate.

Informațiile nu au fost confirmate de către părțile implicate. Până în acest moment, Enterprise Investors nu a făcut niciun fel de anunț privind scoaterea la vânzare a rețelei Profi, nu a confirmat, însă nici nu a negat explicit existența unui astfel de mandat.

Exitul Enterprise Investors din afacerea Profi este o tranzacție cotată în acest moment de surse din piața de fuziuni și achiziții în jurul unui interval de circa 350 – 400 mil. Euro, însă cifrele pot varia semnificativ în funcție de evoluția EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, a deprecierii și a amortizării) și de ritmul de creștere al afacerii. De asemenea, pachetul de finanțare al achiziției este cotat în jurul intervalului mediu de 160 – 170 mil. Euro, cifră care, de asemenea, poate varia în funcție de anumiți parametri, printre care nivelul EBITDA, respectiv valoarea achiziției.

Lanțul de supermarketuri Profi înregistrează cel mai puternic avans după numărul de locații deschise. Pe 15 iulie, rețeaua a anunțat că a ajuns la 416 magazine.

În 2009, când managerul de capital privat Enterprise Investors a cumpărat cu 66 mil. Euro 100% din acțiunile lanțului Profi, care număra atunci de șase ori mai puține magazine, respectiv 67 de unități.

Reprezentanții Enterprise Investors au anunțat pe 24 mai că “Polish Enterprise Fund VI (PEF VI), un fond de private equity administrat de Enterprise Investors, a anunţat astăzi că intenţionează să evalueze opţiunile strategice disponibile pentru Profi, liderul segmentului de supermarketuri din Romania. Managerul de private equity a decis să contracteze Citi Corporate and Investment Banking pentru a evalua condiţiile de piaţă, precum și scenariile posibile pentru dezvoltarea viitoare a companiei”.

Întrebați dacă mandatul dat Citi vizează și tranzacția de vânzare a Profi, reprezentanții Enterprise Investors au precizat pe 25 mai pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO: “Nu s-a luat nicio decizie cu privire la Profi. Încă de la achiziție, compania a crescut într-un ritm alert și credem că acum este un moment foarte bun să explorăm toate opțiunile strategice pentru Profi și să căutăm în același timp o structură de finanțare optimă care să susțină o creștere viitoare la fel de ambițioasă”.

Profi activează pe o piață de retail, cu concurenți puternici pe segmentul supermarketurilor precum Mega Image, Lidl, Carrefour (cu formatele sale Carrefour Market și Billa), respectiv Penny Market. Miza achizițiilor și a investițiilor în dezvoltarea organic a rețelelor de comerț este reprezentată de creșterea consumului în anii următori pe piața locală, într-o economie cu o putere de cumpărare cu mult sub cea a economiilor din vestul Europei și sub cea a altor piețe din regiune, însă cu o pondere importantă a coșului zilnic în veniturile lunare ale românilor. De asemenea, scăderea TVA de la 24% la 20% a dat un nou impuls pieței de retail.

Ultima tranzacție în sectorul de profil s-a încheiat pe 30 iunie, când grupul francez Carrefour a cumpărat lanțul de supermarketuri Billa România de la operatorul german Rewe pentru care a plătit aproximativ 96 – 97 mil. euro. Ulterior achiziției, Carrefour va trebui să vândă trei supermarketuri din Brăila, un magazin Billa și două din rețeaua proprie, conform angajamentelor voluntare luate în fața Consiliului Concurenței, care a aprobat condiționat tranzacția.

Având în vedere și condițiile impuse anterior cumpărătorului în tranzacția Auchan – Real de către Consiliul Concurenței, viitorul cumpărător al Profi ar putea fi ori un jucător care intră în România, fie un fond de investiții, fie în cazul unui investitor strategic prezent în mediul local, acesta din urmă ar putea primi, de asemenea, un aviz condiționat de preluare, urmând să fie forțat să renunțe la anumite locații din rețea.

Enterprise Investors a investit în 2009 o sumă de 66 mil. Euro la achiziția pachetului integral al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

Compania operează magazine în formatele “Standard” și “City” în zonele urbane și a dezvoltat de curând și formatul “Loco”, destinat zonelor rurale din ţară, adaptându-și oferta pentru a răspunde nevoilor consumatorilor și pentru a penetra cu succes zone care înainte erau inaccesibile retailului modern. În 2015 compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără aproape 9.500 de angajaţi.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, a semnat pe 11 martie un contract de credit cu BERD și Raiffeisen Bank România în valoare de până la 177 mil. Lei (aproximativ 39,3 mil. Euro). Finanțarea este destinată unui proiect de 199 mil. Lei (circa 44,2 mil. Euro), care vizează extinderea rețelei Profi inclusiv în mediul rural, la care compania participă cu 22 mil. Lei din surse proprii.

În ultimii ani, Profi a fost curtat de mai mulți investitori, atât strategici, cât și fonduri de investiții.

Enterprise Investors este unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții focusate pe Europa Centrală și de Est. Activ din 1990, managerul de private equity cu sediul la Varșovia a strâns până acum de la investitori capital de peste 2 mld. euro în opt fonduri de investiții. Acestea au investit 1,7 mld. euro în 136 de companii și și-a făcut exitul din 112 companii obținând venituri brute de 2,3 mld. euro.

Enterprise Investors a mai vândut în acest an afacerea cu servicii HR Smartree către Cylatrea Investments, vehicul investițional condus de către Dragoș Roșca. De asemenea, în aprilie, a anunțat achiziția a 100% din acțiunile grupului Noriel de pe piața jucăriilor, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În 2007, Enterprise Investors a bifat primul exit din piața locală de retail după vânzarea lanțului de 21 magazine Artima către Carrefour.

Enterprise Investors mai deține în portofoliul local producătorul de materiale de construcții Macon Deva. Conducerea biroului local a fost preluată în urmă cu un an de către Șerban Roman, care din această lună a preluat și poziția de vicepreședinte al Enterprise Investors.

Theodore Kiakidis, partener Global Finance: ”Am făcut în România 12 investiții de capital până acum în valoare de 100 mil. euro. Primele tranzacții au fost de ordinul a 2 – 4 mil. dolari, cele mai recente la circa 15 – 25 mil. euro”. Fondul elen de investiții se apropie de momentul semnării contractului de vânzare a 90% din afacerea TotalSoft către turcii de la Logo

Lasă un răspuns

Managerul grec de fonduri de investiții Global Finance a investit până acum circa 100 mil. euro în companii din România, sumă care nu include investițiile imobiliare gestionate separat de către un fond specializat. Global Finance așteaptă finalizarea exitului din Green Group și urmează să semneze contractul de vânzare a pachetului de circa 90% din TotalSoft către turcii de la Logo, tranzacție estimată de surse din piață la circa 45 – 50 mil. euro.

”Am făcut 12 investiții de capital (fără a include imobiliarele) pentru un ordin total de 100 milioane de euro. Primele (achiziții – n.r.), în anii ’90, au fost de un ordin între 2 și 4 milioane de dolari în timp ce cele mai recente sunt de ordinul 15 – 25 milioane de euro”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Theodore Kiakidis, partener al Global Finance responsabil de investițiile din piața locală.

Printre primele investiții locale ale Global Finance s-au numărat în perioada 1996 – 1998 producătorul de coloranţi şi aditivi pentru mase plastice Romcolor 2000, producătorul de mobilă Neoset, afacerea cu înghețată Delta și fabrica de pâine Titan (prin intermediul Loulis Group).

Afacerea de asigurări Euroins (2008) și compania de reciclare a deșeurilor Green Group (2012) sunt ultimele investiții ale administratorului de capital elen, care este în faza de dezinvestire a portofoliului local.

”Am evitat complet să mai facem investiții de capital în România din a doua jumătate a anului 2006 și până a trecut ceva timp după criză datorită mediului în care se mișcau prețurile (n.r. price environment)”, explică Theodore Kiakidis.

Global Finance, care s-a concentrat pe investiții în Europa de Sud-Est, a avut în portofoliul său local de-a lungul timpului și alte companii precum producătorul de medicamente Sicomed (exitat în 2005, astăzi funcționează sub numele de Zentiva România), lanțul de magazine GSM Germanos (astăzi în portofoliul Telekom România), compania de telefonie mobilă Orange România (parte acum a grupului France Telecom), lanțul de magazine la Fourmi (Mega Image sub mandatul belgienilor de la Delhaize) și afacerile de IT TotalSoft și Axigen (participație vândută în 2011).

La finele lunii aprilie, Global Finance a semnat exitul din Green Group, în cadrul unei tranzacții prin care managerul regional de fonduri de investiții Abris Capital cumpără 82% din acțiunile grupului de companii, tranzacție estimată cu totul de surse din piața de fuziuni și achiziții la aproape 60 mil. euro. Finalizarea tranzacției este așteptată de către cumpărător pentru luna iunie. Participația Global Finance vândută la nivelul Green Group este de 37 – 38%, conform propriilor declarații ale companiei elene.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO care este stadiul tranzacției de exit din afacerea TotalSoft, Kiakidis a răspuns: ”Așa cum am anunțat, suntem în discuții cu Logo, o companie listată pe bursa de la Instanbul. Aceasta înseamnă due dilligence (analiză financiară), contract de vânzare – cumpărare, etc”.

Tranzacția de vânzare a pachetului de circa 90% din TotalSoft de către Global Finance a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 26 octombrie 2015.

Pe 4 aprilie, Logo a informat investitorii că a semnat un acord neangajant cu Ferabosco Investments Limited și South Eastern Europe Fund LP, administrate de Global Finance, în vederea unei achiziții de acțiuni la TotalSoft.

”Am anunțat intrarea în negocieri datorită practicii pieței de capital din Turcia – țara de origine a cumpărătorului potențial. Cred că, întotdeauna, este dificil să prezici cât vor dura cu exactitate (discuțiile până la semnarea contractului de vânzare – cumpărare. n.r.). Aș spune că poate varia între 3 și 6 luni, potrivit experienței noastre”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Theodore Kiakidis.

Fondul elen de investiții a purtat din 2015 încoace discuții cu mai mulți investitori, însă nu s-au finalizat. Global Finance așteaptă un preț de aproximativ 50 mil. euro pentru pachetul de 90% din TotalSoft, susțin surse din piață, informațiile nefiind confirmate de către părțile implicate în tranzacție.

Global Finance a finalizat în aprilie 2005 achiziția unui pachet de 88% din acțiunile TotalSoft, fondată în 1994 de către antreprenorul din IT Liviu Drăgan, astăzi acționar minoritar în afacere. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică, însă a fost estimată de surse din piață în jurul a 7,7 mil. euro. Restul de acțiuni îl deține Liviu Drăgan, care conduce compania în calitate de director general, cu un pachet de 7,90%, și Florin Manea, cu 1,58% din acțiuni.

În tranzacția de acum 10 ani, fondurile de investiții The Black Sea Fund LP și Global Bulgaria & Romania Growth Fund CV, ambele administrate de Global Finance, au cumpărat pachetul de acțiuni majoritar la TotalSoft, în contextul exitului făcut de fondul de investiții SEAF Transbalkan Romania Fund. După 4 ani ca acționar majoritar, SEAF Transbalkan Romania Fund obținea de pe urma tranzacției de exit un randament anual de peste 60% raportat la investiția făcută în TotalSoft.

În mandatul de 4 ani al SEAF Transbalkan Romania Fund, TotalSoft și-a majorat de patru ori vânzările până la 5,1 mil. dolari, iar câștigurile înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) au crescut de peste 8 ori de la 0,14 mil. dolari până la 1,2 mil. dolari, potrivit datelor făcute publice la momentul tranzacției de către fondul de investiții care și-a făcut exitul.

Sub Global Finance, TotalSoft a continuat creșterea exponențială a afacerilor, conturându-și un profil de jucător regional și extinzându-și numărul piețelor unde exportă soft-uri și servicii de IT.

Ultimul bilanț anual al TotalSoft SA indică un profit net de 1,4 mil. euro la o cifră de afaceri de 22,5 mil. euro și un număr mediu de 379 de angajați.

La un EBITDA de circa 5 mil. euro, rezultă că tranzacția ar putea evalua compania până la un multiplu de EBITDA de circa 10 – 11.

Global Finance: Avem patru proiecte de investiții pe piața imobiliară locală

Global Finance mai are un portofoliu de investiții imobiliare în România, Bulgaria și Serbia, pe care, de asemenea, se pregătește să îl dezinvestească.

”Avem în acest moment patru dețineri: complexul de birouri Global City, o dezvoltare rezidențială pe jumătate realizată chiar în spatele acesteia, un lot de teren pe locul vechii fabrici Automatica din Calea Floreasca și o bucată de teren în apropiere de Școala Americană”, afirmă Theodore Kiakidis.

”Am avut interes și continuăm să avem interes (din partea altor investitori – n.r.) pentru aproape toate proprietățile pe care le deținem. Suntem în afacerea de a cumpăra și a vinde așa că ne bucurăm de toate ofertele serioase (pe care le primim – n.r.). Am vândut recent un lot important de teren în centrul Belgradului și un teren mai mic în Sofia”, explică reprezentantul Global Finance.

În 2005, Global Finance a anunțat ridicarea unui fond specializat în investiții imobiliare în regiune cu un capital de circa 150 mil. euro, printre ai cărui investitori se numărau BERD și fondul austriac Immofinanz.

Theodore Kiakidis lucrează pentru Global Finance din 1993, ocupându-se de generarea și execuția tranzacțiilor, monitorizarea companiilor din portofoliu și activități de strângere de fonduri de la investitori. Anterior, pentru o scurtă perioadă de timp, a lucrat pentru boutique-ul parizian de consultanță Corporate Value Associates. Are o diplomă în matematică a Universității americane Georgetown și este absolvent al Universității Harvard. Cunoaște pe lângă limba greacă (limbă maternă) engleza, franceza, italiana și româna.

Fondat în 1991 la Atena, Global Finance are o listă care cuprinde 80 de investiții în 10 țări din regiune, cu o valoare totală a achizițiilor de peste 820 mil. euro.

Ultimul fond, ridicat în 2006, cu un capital de 350 mil. euro, este și cel mai mare din seria de opt fonduri ridicate de managerul grec de active în ultimii 24 de ani.

Pe piața locală, în proces de dezinvestire se află și GED Capital, un alt manager de fonduri de investiții activ aici înainte de criza financiară. De asemenea, Advent International și-a lichidat portofoliul local în toamna anului trecut odată cu vânzarea participației de 80% din acțiunile rețelei de servicii medicale private Regina Maria către fondul de investiții Mid Europa Partners.

Petrom poartă negocieri exclusive pentru vânzarea parcului eolian de 45 MW către fondul de investiții CEE Equity Partners. Erste Bank asigură serviciile de bancă de investiții pentru exitul liderului pieței petroliere din producția de energie eoliană. Fondul de investiții controlat de Eximbank China, aproape de prima achiziție de la intrarea sa pe piața locală și de a sparge gheața în tranzacțiile cu proiecte eoliene

Lasă un răspuns

OMV Petrom, liderul pieței petroliere locale aflat în portofoliul grupului austriac OMV, derulează negocieri exclusive pentru vânzarea parcului eolian Dorobanțu, cu o putere instalată de 45 MW, către fondul de investiții CEE Equity Partners, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Erste Bank asigură serviciile de bancă de investiții pentru vânzarea companiei OMV Petrom Wind Power, care operează parcul eolian finalizat în urmă cu 5 ani la un cost de 90 mil. Euro.

De cealaltă parte, fondul de investiții CEE Equity Partners și-a setat încă de anul trecut calibrul pentru prima achiziție pe piața de energie în intervalul de 20 – 50 mil. dolari, ceea ce cadrează cu ținta sa de la Petrom, în contextul actual dificil de piață pentru vânzătorii de proiecte eoliene locale, presați să accepte discount-uri importante față de investițiile realizate dacă vor să perfecteze un exit.

Discuțiile dintre cele două părți au fost inițiate în 2015, în contextul în care OMV Petrom și-a anunțat în toamnă intenția de a vinde capacitatea de producție de energie eoliană, pe fondul strategiei sale de a renunța la afacerile care nu au legătură cu obiectul său principal de activitate – petrol și gaze.

Părțile nu au făcut niciun comentariu pe marginea tranzacției.

Tranzacția de exit a OMV Petrom din sectorul producției eoliene ar putea aduce un dezgheț pe acest segment al pieței de energie, unde mai mulți investitori străini au fost inițial atrași de schema generoasă de subvenționare a producției regenerabile prin sistemul de certificate verzi, însă apoi modificările legislative intervenite în ultimii ani au adus multe proiecte la limita supraviețuirii.

Grupul energetic ceh CEZ a sondat anul trecut piața în căutarea unui cumpărător pentru proiectul de la Cogealac, investiție cifrată la circa 1 mld. Euro, însă a renunțat. După investiții uriașe în sectorul de producție eoliană, mai mulți investitori vor să-și vândă proiectele, însă se confruntă cu problema asumării unei pierderi importante din eventuala vânzare a proiectului după ce au făcut investiții majore, în condițiile în care astăzi este mai ieftină dezvoltarea de noi capacități de producție eoliană față de acum câțiva ani.

OMV Petrom are însă o expunere mult mai mică în acest sector față de CEZ, Verbund sau alți investitori străini, și este motivat de către acționarul său majoritar, OMV – Austria, să se concentreze pe investiții în sectorul de explorare și producție, iar pe de altă parte să-și lichideze participațiile ineficiente.

În 2014, OMV Petrom Wind Power a adus pierderi de 61,59 mil. Lei (13,86 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 25,72 mil. Lei (5,78 mil. Euro) și un număr de 3 angajați.

Pentru energia electrică produsă și livrată consumatorilor, OMV Petrom Wind Power S.R.L. a primit în 2014 circa 133.000 de certificate verzi, din care jumătate vor deveni eligibile pentru tranzacționare după 1 ianuarie 2018 față de 2013 când a primit 178.000 certificate verzi, dintre care 32.000 eligibile pentru tranzacționare după 1 ianuarie 2018, conform ultimului raport anual al OMV Petrom.

OMV Petrom Wind Power SRL este deținută în proporție de 99,99% de către OMV Petrom, care la rândul său este controlată în proporție de 51% de către OMV (Austria).

De cealaltă parte, fondul de investiții CEE Equity Partners și-a anunțat începerea operațiunilor în România în urmă cu un an, deși scanează după achiziții piața locală încă din octombrie 2013.

”Am scanat până acum companii locale de ordinul zecilor și avem 4 – 5 ținte în varii sectoare. Un deal (tranzacție – n.r.) mai avansat, dacă ne înțelegem, va fi în câteva luni, în sectorul energetic”, spunea în martie 2015 jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO Octavian Vidu, director de investiții al fondului și coordonatorul activității locale.

Fondul este interesat de oportunitățile locale într-o gamă largă de sectoare de la producția de energie, capacități de însilozare din agricultură, telecomunicații, infrastructura maritimă până la infrastructura din sectorul de petrol și gaze pe segmentul de transport și depozitare. Alte direcții de sondare pentru investiții sunt proiectele de energie eoliană, cele de producție specializată sau companii cu active depreciate.

CEE Equity Partners are o echipă dedicată investițiilor în 16 piețe din Europa Centrală și de Est și o rețea de birouri la Varșovia, Budapesta, București și Leeds (Marea Britanie).

”Arma” acestora este fondul de investiții China-CEE Investment Cooperation, alimentat cu 470 mil. dolari de către Banca de Export Import a Chinei și cu 30 mil. dolari din partea Băncii de Export Import a Ungariei. ”Puterea de foc” a fondului este dublată de o facilitate specială de credit de 10 mld. dolari, de care pot beneficia companii din piețele – țintă în care fondul investește și care exportă bunuri și servicii către piața chineză.

Printre țintele la care CEE Equity Partners s-a uitat recent pe piața locală se numără și afacerea telecom Net City, deținută de grupul UTI al omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu.

Fondul preferă preluarea poziției de acționar majoritar într-o companie, dar poate accepta și poziția de acționar minoritar.

Concret, fondul investește în medie între 20 și 70 mil. dolari într-o companie pentru o perioadă între 5 și 8 ani. Pe lângă investiția de capital, fondul negociază cu băncile și atragerea de credite cu care pot fi finanțate datorii ale companiei în care investește.

Vehiculul regional de investiții al statului chinez poate investi alături de alți co – investitori, fonduri de investiții ori investitori strategici interesați de o companie sau de un proiect pe termen lung.

Vânzătorul, OMV Petrom, mai deține pe piața de energie și centrala electrică Brazi cu o putere instalată de 860 MW.

Compania a înregistrat în 2015 pentru prima dată pierderi de la privatizarea sa în 2004, pe fondul căderii cotației barilului pe piețele internaționale. Unul din efecte asupra activității din acest an este că programul de investiții a fost micșorat, iar compania este mai concentrată acum pe a-și limita expunerea în contextul de piață dificil.

OMV Petrom a raportat o pierdere de 676 mil. lei în 2015 comparativ cu un profit net de 2,103 mld. lei în anul anterior, respectiv o scădere a vânzărilor cu 16% până la 18,145 mld. lei la 31 decembrie 2015, conform rezultatelor financiare preliminare anunțate în februarie.

Investițiile au scăzut cu 38% în 2015 până la 3,895 mld. lei, iar gradul de îndatorare a crescut de la 3% la 5% într-un an, pe fondul refinanțării de 1 mld. euro atrase de la un consorțiu format de 17 bănci.

Compania a continuat să-și reducă numărul de angajați de la 16.948 până la 16.038 de oameni într-un an, iar față de momentul privatizării din 2004, Petrom are acum o treime din numărul de angajați pe care îl avea când era o firmă petrolieră de stat.

Astăzi, statul mai are la OMV Petrom un pachet de 20,6%, urmat de Fondul Proprietatea cu un pachet de 18,9% pe care fondul însă dorește să-l vândă printr-o listare a Petrom pe bursa de la Londra în cadrul strategiei sale de a-și reduce puternic expunerile din energie în cadrul portofoliului. Un alt pachet de 9,3% este în posesia acționarilor minoritari, printre care SIF Oltenia, Broadhurst, fondurile de pensii NN (fost ING Pensii) și alții.

Valoarea bursieră a OMV Petrom este de 13,99 mld. lei (peste 3,1 mld. euro) la un preț al acțiunii de 0,247 lei, în scădere cu 1,98% față de ședința de tranzacționare anterioară.

A doua achiziție a fondului de investiții Resource Partners în România: Lanțul de fitness World Class România cumpără pe concurentul său direct, rețeaua de profil Club Sport Fitness Center MV, și își extinde amprenta națională. Consultanții de la EY au lucrat cu fondul de investiții polonez la achiziția afacerii francezului Thomas Richard Pierre, iar avocații de la Stratulat Albulescu (TSAA) au făcut și ei parte din echipa cumpărătorului

Lasă un răspuns

World Class România, liderul pieței locale de fitness aflat în portofoliul fondului polonez de investiții Resource Partners, a semnat contractul pentru achiziția rețelei de centre de fitness Club Sport Fitness Center MV SRL, al doilea operator de profil după numărul de locații.

Club Sport Fitness Center MV SRL este o companie care operează un lanț de 9 centre de fitness în București și marile orașe din România – Craiova, Cluj – Napoca, Iași, Ploiești și Bacău.

Achiziția urmează să fie finalizată în primul trimestru al anului, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Consultanții de la EY au lucrat cu fondul de investiții, iar avocații de la Stratulat Albulescu din fosta firmă TSAA au fost, de asemenea, în echipă cu cumpărătorul.

Preluarea companiei care deține franciza Club Moving în România duce la o triplare a afacerii la nivel operațional în mai puțin de doi ani de la intrarea fondului polonez de investiții Resource Partners la nivel local. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică, însă de regulă, Resource Partners abordează tichete de tranzacție în medie între 5 și 15 mil. euro în ceea ce privește capitalul investit direct de către fond.

Pe 4 martie 2014, fondul își anunța intrarea prin achiziția pachetului majoritar al lanțului World Class România, liderul pieței de profil, ce avea 11 centre în portofoliu.

Pe 11 iunie 2014, Resource Partners finaliza achiziția și a restului de acțiuni din World Class România, aflate în posesia echipei de conducere a companiei, pentru a deține 100% din afacere, mișcare ce denotă încrederea investitorului financiar în ritmul puternic de creștere al afacerii.

Achiziția Club Sport Fitness Center MV de la francezul Thomas Richard Pierre de către World Class România, singura companie locală aflată în portofoliul managerului polonez de fonduri cu capital de risc, indică o mișcare de tip platforming a Resource Partners, tipică fondurilor de investiții, prin care după intrarea într-un sector proaspăta achiziție devine ea însăși o platformă pentru noi achiziții pe piața de profil.

„Tranzacția va transforma World Class într-un lider indiscutabil al serviciilor de fitness cu o rețea de 28 de cluburi de fitness în România și 2 în Serbia. Asta arată angajamentul Resource Partners în parteneriatul cu echipele de conducere și susținerea acestora în creșterea organică și prin achiziții pentru a acrea un campion de industrie în sectoare strategice”, afirmă Dan Fărcășanu, director de investiții al Resource Partners.

Club Sport Fitness Center MV SRL a raportat pentru 2014 o cifră de afaceri de 11,9 mil. lei (2,7 mil. euro) și un profit net de 1,11 mil. lei (0,25 mil. euro) la un număr mediu de 71 angajați. Club Sport Fitness Center MV SRL deține franciza Club Moving în România, Club Moving fiind o marcă a grupului francez Hebe, nr.1 în piața de fitness din Hexagon și nr. 5 în Europa.

De cealaltă parte, World Class România a raportat pentru 2014 o cifră de afaceri de 42,6 mil. lei (9,6 mil. euro) și o pierdere de 3,1 mil. lei (0,7 mil. euro) la 150 de angajați.

World Class România își extinde astfel amprenta la nivel național. Până la finele anului, World Class România va ajunge la 31 de centre de fitness, talie a afacerii triplă față de momentul achiziției.

„Suntem încântați de această achiziție pentru că va pune la dispoziția membrilor noștri mai multe locații pentru servicii de fitness la standarde de excelență și îmbunătățește și mai mult calitatea serviciilor noastre”, a spus Mikael Fredholm, director general executiv al World Class.

Triplarea afacerii aflate în vârful pieței de fitness din România a fost finanțată printr-o combinație de capital investit de fondul polonez, fonduri proprii ale World Class România și credite bancare.

Pe de altă parte, ritmul de extindere apropie fondul polonez de momentul de exit, pentru care o rețea formată din 37 până la 40 de centre de fitness este suficientă pentru a-și marca profitul din vânzarea afacerii.

Resource Partners are profilul unui investitor financiar, cu o durată tipică a investiției între 3 și 5 ani între momentul achiziției și exitul din afacere.

Piața centrelor de fitness este una fragmentată, dar ratele de creștere ale companiilor din sector într-un sector tânăr de servicii indică un potențial de creștere mare pentru acest tip de afaceri.

Administratorul de capital de risc Resource Partners, proprietarul lanţului de centre de fitness World Class România, este în proceduri avansate de atragere de capital de la investitori pentru a ridica al doilea său fond regional, potrivit informațiilor jurnalului de tranzacţii MIRSANU.RO.

Resource Partners II, noul fond de investiţii, are o capitalizare – ţintă comparabilă cu primul fond, de peste 200 mil. Euro.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a anunţat déjà că ia în considerare o investiţie de capital de până la 40 mil. Euro în fondul Resource Partners II, care va viza tranzacţii în sectorul companiilor de talie medie din Polonia şi alte pieţe din arealul Europei centrale şi de sud – est, spaţiu care include şi România.

Fondul European de Investiţii, care face parte din grupul Băncii Europene de Investiţii, este şi el pe lista investitorilor Resource Partners, precum și banca olandeză Rabobank și fondul francez de investiții Ardian, fostul braţ de investiţii al gigantului financiar Axa.

Noul fond al Resource Partners va avea, în special, în vizor investiţii în sectorul bunurilor de consum, inclusiv în industria alimentară şi în agricultură, potrivit informaţiilor făcute publice de către instituţia financiară internaţională.

Resource Partners este unul dintre cei mai tineri administratori de capital de risc cu apetit de investiţii în regiune, fiind fondat în urmă cu şase ani de către o echipă care coordona activităţile fondului american de investiţii Carlyle pentru Europa Centrală şi de Est.

Pentru primul fond de investiţii al Resource Partners au fost strânşi 293,4 mil. Euro de la investitori.

Fondul suedez de investiții Oresa Ventures negociază achiziția afacerii La Fântâna de la fondul polonez de investiții Innova Capital. În urmă cu opt ani, Innova a cumpărat compania de la Oresa Ventures într-o tranzacție de peste 35 mil. euro

Lasă un răspuns

Fondul polonez de investiții Innova Capital negociază vânzarea La Fântâna către fondul de investiții suedez Oresa Ventures, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Polonezii au nevoie să-și facă exitul din compania în care au intrat ca proprietari în 2007 și au încercat în acest an să listeze La Fântâna pe bursa de la București. Pentru această operațiune, Innova a angajat casa poloneză de brokeraj Ipopema Securities. Exitul pe bursă nu a mai fost posibil în acest an însă în contextul în care piețele financiare s-au arătat preocupate de evoluțiile din regiune, unde dosarul datoriilor Greciei față de creditori a fost numai una dintre probleme.

Innova Capital deține 92% din acțiunile La Fântâna, liderul pieței de îmbuteliere de apă în sistem watercooler din România și Serbia. Restul de 8% din acțiuni aparțin lui Cristian Amza, fondatorul La Fântâna.

În urmă cu opt ani, Innova Capital a cumpărat compania de la Oresa Ventures în cadrul unei tranzacții de peste 35 mil. euro, fondul suedez marcând la acea vreme un profit estimat la 600% raportat la investiția inițială.

Reprezentanții Innova Capital și ai Oresa Ventures nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

În perioada 2007 – 2014, afacerea La Fântâna s-a extins. Firma are o cotă de piață estimată la 70% în România, respectiv 60% în Serbia, potrivit datelor făcute publice de către Innova Capital.

În 2014, La Fântâna a preluat Blue Coffee Services, o afacere de 10 mil. euro pe an, de la Aquila Group, iar în acest an liderul pieței de distribuție a apei în sistem watercooler a fuzionat prin absorbție cu compania de pe piața automatelor de cafea, distribuitor local al Lavazza.

Innova Capital deține participația în La Fântâna prin intermediul vehiculului de investiții Plinius Investments Limited, înregistrat în Cipru.

La Fântâna are de rambursat către banca austriacă Erste un împrumut în valoare de 37,5 mil. euro la care se adaugă o sumă suplimentară de 18,75 mil. euro ce reprezintă ”o estimare de bună – credință a oricăror sume suplimentare datorate sau potențial datorate de societate și orice altă parte obligată părților garantate în baza documentelor de finanțare”, potrivit unui contract de ipotecă pe acțiunile La Fântâna instituit de bancă și garantat de acționarii firmei, Innova Capital și Cristian Amza.

Bilanțurile La Fântâna SRL indică o creștere cu o treime a cifrei de afaceri în perioada 2009 – 2014 până la 24,3 mil. euro, obținerea unui profit net de 2 mil. euro anul trecut la un număr mediu de 543 angajați, mai mult cu 80 de oameni față de finele lui 2009.

La Fântâna a fost înființată în 2001, în urma unei investiții de 3 mil. euro.

Tranzacția de exit a Innova Capital din La Fântâna este necesară după 8 ani de investiții, în condițiile în care fondul Innova 3 care a făcut achiziția în 2007 și-a vândut participațiile și se pregătește să ramburseze banii investitorilor săi.

Pe piața locală, Innova Capital mai are două participații majoritare – la emitentul de carduri Provus, unde în 2011 a intrat fondul de investiții Innova 5, respectiv la compania de echipamente energetice EnergoBit Cluj, unde din 2013 fondurile Innova 4 și 5 au pachetul majoritar.

Innova a mai investit în 1998 în compania de panotaj stradal Churchill Media, de unde și-a lichidat participația de 46% în 2003. În 1999, Innova a intrat în Mobilrom (actualul Orange România) și a ieșit în aprilie 2005 prin vânzarea pachetului său de 2,1% către actualul acționar majoritar al operatorului de telefonie mobilă, France Telecom.

Innova Capital, cu centrul la Varșovia, este un fond de investiții de talie regională, care investește în companii cu o valoare de piață cotată între 50 și 125 mil. euro.De regulă, stă în medie șase ani ca investitor într-o companie. A administrat fonduri cu o capitalizare totală de 900 mil. euro, din care ultimul a strâns de la investitori 388 mil. euro.

De cealaltă parte, Oresa Ventures este unul dintre pionierii pieței locale de fonduri de investiții, având prezență aici de aproape două decenii.

Investițiile sale de capital se situează, de regulă, în marja de 5 – 15 mil. euro per tranzacție.

Ultima sa achiziție este pachetul de 49% din firma IT Romanian Business Consult, unde a intrat în toamna anului trecut printr-o achiziție de circa 10 mil. euro.

Însă, Oresa are precedent și la achiziții locale al căror prag depășește 30 mil. euro, cum est cazul achiziției producătorului de materiale de construcții Somaco, preluat în cadrul unei tranzacții de 32,5 mil. euro.

Oresa a arătat astfel că poate accesa şi tranzacţii la scară mai mare. În spatele său stă ca acționar Celox SA din Suedia.

Durata de viață a unei investiții este, de regulă, între 4 și 6 ani, iar poziția pe care fondul o caută este fie de acționar majoritar, fie de acționar principal sau chiar de deținător a unei participații minoritare semnificative, de minim 20%. Principalele sectoare vizate de Oresa Ventures pentru investiții sunt materiale de construcții, servicii medicale, bunuri de larg consum, precum și alte segmente de afaceri.

În portofoliul său local se află în acest moment brokerul de credite Kiwi Finance pe piața serviciilor financiare (din 2007 în portofoliu), RTC Proffice Experience (preluat în 2011), Somaco în sectorul de materiale de construcții (din 2008 în portofoliu), Fabryo (prima investiție în 2006). La acestea se adaugă și companii achiziționate recent precum Europrefabricate sau Atlas Paints, divizia de lacuri și vopseluri a grupului elen Atlas Corporation.

Oresa și-a marcat până acum exituri din afaceri ca La Fântâna, lanțul de magazine Flanco și afacerea Credisson din sectorul serviciilor financiare de consum.

Piața locală de fuziuni și achiziții a fost mai activă în acest an pe segmentul dezinvestirilor de portofoliu, într-o astfel de serie de tranzacții înscriindu-se exitul Advent din rețeaua de servicii medicale private Regina Maria, exitul în curs al fondului Value4Capital de la Medlife, exiturile în curs ale fondurilor administrate de Axxess Capital din Noriel, Industrial Access și Seges sau exiturile în curs ale Global Finance din TotalSoft și Green Group.

Fondul de investiţii Abris Capital Partners poartă negocieri exclusive pentru preluarea Green Group de la fondul elen de investiţii Global Finance. BERD are opţiune de exit în tranzacţia de vânzare a celei mai mari afaceri de reciclare a deşeurilor din Europa de Sud – Est

Lasă un răspuns

Fondul de investiţii Abris Capital Partners, unul dintre cei mai activi administratori de capital de risc la nivel local, poartă negocieri exclusive pentru preluarea Green Group, jucător de talie regională în domeniul reciclării deşeurilor, au declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO surse din piaţă.

Vânzătorul pachetului majoritar în această tranzacţie este fondul grec de investiţii Global Finance, care se află în faza de dezinvestire a participaţiilor sale din portofoliul local ce mai cuprinde producătorul de software TotalSoft, precum şi mai multe investiţii imobiliare grupate într-un fond separat special dedicat afacerilor din acest sector. De asemenea, negocierile derulate la Green Group vizează şi pachetul deţinut de către Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), care are ocazia unui exit împreună cu acţionarul majoritar, susţin sursele citate.

Global Finance deţine 75% din Green Group, iar BERD are un pachet de 25%.

„Abris Capital Partners este implicat în acest moment în două tranzacţii mari. Mai mult de atât nu pot spune deocamdată”, a declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO Cezar Scarlat, şeful operaţiunilor Abris în România şi partener în cadrul administratorului polonez de capital de risc.

De cealaltă parte, contactat telefonic, Theodore Kiakidis, partener în cadrul Global Finance responsabil de investiţiile locale din portofoliu, a spus: „Discutăm cu mulţi (investitori – n.r.). Avem aproape în fiecare lună astfel de discuţii cu investitori. Nu putem comenta mai mult din motive de confidenţialitate. Politica noastră este de a face un anunţ public după ce încheiem o astfel de înţelegere cu un investitor”.

Reprezentanţii BERD nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Pe 16 decembrie 2011, un fond al Global Finance împreună cu BERD au preluat prin intermediul vehiculului de investiţii Green Group Romania Holdings Limited un pachet de 75% din acţiunile Romgreen Universal Limited din Cipru în urma unei achiziţii de acţiuni cifrate la 11,7 mil. Euro combinată cu o majorare de capital în cursul căreia cumpărătorul a mai adus alte aproape 12 mil. Euro.

BERD a făcut o investiţie de capital în Green Group de 6,8 mil. Euro, în timp ce fondul de investiţii South East Europe Fund (SEEF), administrat de Global Finance, a investit 16,7 mil. Euro. BERD este unul dintre investitorii – ancoră în fondul SEEF administrat de către Global Finance, conform datelor făcute publice de către instituţia financiară internaţională.

Romcarbon Buzău, companie listată pe bursa de la Bucureşti, a rămas însă după vânzare şi după participarea cu un aport de 3,6 mil. Euro la majorarea de capital operată la compania de tip holding Romgreen Universal Limited din Cipru cu o participaţie de 25% prin intermediul vehiculului de administrare a participaţiilor Recyplat Ltd înregistrat în Cipru.

Cheia tranzacţiei de acum patru ani a fost aşadar vânzarea companiei Romgreen Universal Limited care deţine pachetele majoritare de acţiuni la societăţile care fac parte din Green Group şi care se ocupă de colectarea şi reciclarea deşeurilor – Greentech SA (reciclator de deşeuri din plastic, PET înfiinţat în 2002), Greenfiber International SA (producător de fibră sintetică poliesterică, operaţional din 2004), Greenweee Internaţional SA (unitate de tratare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice pe piaţă din 2009) şi Greenlamp Reciclare SA (reciclator specializat în tratarea echipamentelor de iluminat uzate, înfiinţat în 2010).

De asemenea, Green Group a inaugurat în decembrie 2014 fabrica de reciclare a deşeurilor din sticlă, GreenGlass Recycling, în urma unei investiţii de 4 mil. euro. Situată în apropierea Bucureştiului, în cadrul fostei platforme industriale Danubiana, GreenGlass Recycling transformă deşeurile de sticlă în granule de puritate foarte mare (98%), care sunt mai departe folosite în procesul industrial de fabricare a sticlelor noi. Fabrica are o capacitate totală de procesare de 110.000 de tone de deşeuri din sticlă anual şi foloseşte ca materie primă sticla provenită de la societăţile de salubritate, din industria de construcţii şi auto, din sistemul HoReCa, precum şi de la staţii de sortare municipale a deşeurilor şi de la colectorii autorizaţi.

GreenGlass Recycling, înfiinţată în 2013, face parte din Green Group, cel mai mare parc integrat de reciclare din România şi din Europa de Sud – Est.

La operaţiunile de pe piaţa românească, al căror centru de greutate este în Buzău, se adaugă un portofoliu de operaţiuni pe pieţele din regiune precum Serbia, Macedonia, Ungaria, Grecia şi Germania.

Întreaga reţea de colectare a Green Group numără peste 200 de puncte de colectare în România, Macedonia, Serbia, Grecia şi Germania, potrivit datelor disponibile pe site-ul grupului.

Green Group a implementat un sistem de colectare direct de la consumatori prin staţiile SIGUREC, proiect co-finanţat de către guvernul de la Oslo prin granturi norvegiene. Proiectul a fost implementat de către compania Total Waste Management, parte din Green Group, şi administrat de către Innovation Norway, instrument prin care guvernul norvegian finanţează un program de dezvoltare a întreprinderilor pe bază de granturi.

Per ansamblu, Green Group înseamnă cel mai mare reciclator regional de mase plastice cu capacităţi de procesare de 100.000 tone pe an de sticle PET, cel mai mare producător de fibră sintetică poliesterică din Europa cu capacităţi de peste 50.000 tone pe an, prima unitate de reciclare de deşeuri electrice şi electronice de 35.000 tone pe an, cel mai mare reciclator de deşeuri din sticlă cu capacitate de 100.000 tone pe an.

Potrivit unui document BERD ce are ca studiu de caz Green Group, grupul de firme a înregistrat în 2014 o cifră de afaceri consolidată de 85,3 mil. Euro. Investiţiile Green Group la 31 decembrie 2014 erau de 64 mil. Euro, potrivit BERD, iar numărul angajaţilor se ridica la aproximativ 1.900 de oameni.

În 2011, Green Group raporta venituri anuale de 78 mil. Euro, câştiguri obţinute înaintea plăţii dobânzilor şi taxelor, deprecierii şi amortizării (EBITDA) de 12 mil. Euro şi profit după plata taxelor de 6,3 mil. Euro.

Sectorul de tratare şi reciclare a deşeurilor este unul slab dezvoltat în România faţă de alte pieţe fiind cotată de către investitori ca o afacere cu un potenţial important de creştere.

Abris Capital, trei tranzacţii majore locale în ultimii trei ani

Abris Capital Partners este cel mai activ fond de investiţii de pe piaţa românească. În ultimii trei ani, a cumpărat afacerea de curierat Cargus International de la DHL, iar anul trecut a preluat 100% din acţiunile Urgent Curier de la soţii Bălăşescu. Ulterior, cele două companii au fost fuzionate în cadrul unei singure entităţi Urgent Cargus. În acest an, fondul de investiţii îşi înlocuieşte practic cea mai mare parte a banilor investiţi în cele două achiziţii majore de pe piaţa de curierat prin contractarea unui împrumut de către Urgent Cargus, în valoare de aproape 37 mil. Euro de la BCR şi BRD printr-un aşa – numit dividend recap, ceea ce echivalează cu un exit parţial.

Sub bagheta lui Cezar Scarlat, partener Abris Capital, fondul polonez a ridicat în acest an miza pe piaţa locală şi s-a orientat în acest an către sectorul productiv, preluând 55% din acţiunile unui grup de firme Pehart, angrenat în producţia de hârtie tissue. Restul de acţiuni sunt în posesia familiei omului de afaceri Ioan Tecar, în condiţiileîn care BERD şi-a făcut exitul din afacere. Valoarea de întreprindere a grupului Pehart în care Abris a preluat pachetul de 55% este estimată în jurul pragului de 100 mil. Euro de către surse din piaţă contactate de jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO. Valoarea nu a fost confirmată de către părţile implicate în tranzacţie, care nu au dezvăluit la cât s-a ridicat tranzacţia. Tranzacţia de la Pehart este structurată sub forma unei vânzări de acţiuni combinată cu o majorare de capital.

Din acest punct de vedere, există un numitor comun în tranzacţiile de la Pehart şi Green Group, ambele având în derulare investiţii în extinderea capacităţilor de producţie, iar în ambele BERD ca acţionar minoritar este o ţintă naturală pentru exit.

Creşterea expunerii Abris Capital pe piaţa din România a adus schimbări şi în echipa locală. Astfel, pe lângă Cezar Scarlat, şeful operaţiunilor locale ale fondului de investiţii, mai fac parte din echipa biroului din Bucureşti Adrian Stănculescu, director de investiţii, care până în toamna lui 2014 a lucrat pentru fondul de investiţii polonez Resource Partners. De asemenea, din luna iunie a acestui a fost cooptat ca analist de investiţii Mihai Zamfir de la casa de investiţii Capital Partners, iar din septembrie a completat echipa ca analist de investiţii Ionuţ Marin, venit de la producătorul de tutun Philip Morris.

Politica Abris vizează, de regulă, investiții de capital între 20 și 60 mil. euro pe o perioadă de 3 – 5 ani , ceea ce indică mărimea tranzacţiilor în care se implică, și evită preluările ostile sau firmele nou – înființate. Companiile – țintă sunt cele cu o poziție clar definită pe piață, dezvoltate de antreprenori, preferabil profitabile la momentul achiziției.

Abris administrează două fonduri cu o capitalizare totală de 770 mil. euro, fondul din care se fac acum achiziții în România și în regiune plecând la drum cu un capital de 450 mil. euro. Banii administrați de Abris provin de la investitori instituționali, fonduri de pensii și de asigurări, fonduri suverane, bănci din Europa, America de Nord, Australia și Orientul Mijlociu.

Cine este Global Finance

Fondul grec de investiții Global Finance are un istoric de două decenii în România, fiind unul dintre cei mai experimentați administratori de active locale.

Global Finance are în portofoliul local TotalSoft și Green Group Buzău, unde a cumpărat 75% din acțiuni în 2012. Fondul elen este în faza de dezinvestire a portofoliului său local așa cum procedează și alți manageri de fond precum Advent sau GED Capital. Separat, Global Finance activează și cu un fond specializat în investiții imobiliare, ridicat în 2005 cu o capitalizare de 150 mil. euro, cu portofoliu de proprietăți în România, Bulgaria și Serbia.

Fondat în 1991 la Atena, Global Finance are o listă care cuprinde 80 de investiții în 10 țări din regiune, cu o valoare totală a achizițiilor de peste 820 mil. euro.

Ultimul fond, ridicat în 2006, cu un capital de 350 mil. euro, este și cel mai mare din seria de opt fonduri ridicate de managerul grec de active în ultimii 24 de ani.

În România, Global Finance a avut în portofoliu companii precum supermarketurile La Fourmi (devenit Mega Image România, după preluarea de către grupul belgian Delhaize), producătorul de medicamente Sicomed (azi Zentiva România), fabrica de pâine Titan, Romcolor, lanțul de magazine GSM Germanos, dezvoltatorul de software Axigen sau compania de telefonie mobilă Orange România.

Fondatorul Global Finance este Angelos Plakopitas, directorul general al fondului de investiții. Are o carieră de 35 de ani, din care 14 ani în corporate banking în Grecia și SUA, în special în cadrul Citibank.

Polonezii de la Resource Partners ridică al doilea fond regional de investiţii, cu o capitalizare – ţintă de peste 200 mil. Euro. BERD intenţionează să vină cu capital de până la 40 mil. Euro în noul fond, alţi investitori – cheie fiind banca olandeză Rabobank, fondul francez de investiţii Ardian şi Fondul European de Investiţii

Lasă un răspuns

Administratorul de capital de risc Resource Partners, proprietarul lanţului de centre de fitness World Class România, este în proceduri avansate de atragere de capital de la investitori pentru a ridica al doilea său fond regional, au declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO surse din piaţă.

Resource Partners II, noul fond de investiţii, are o capitalizare – ţintă comparabilă cu primul fond, de peste 200 mil. Euro.

Board-ul BERD ar urma să ia în discuţie pe 10 februarie 2016 aprobarea investiţiei de capital în Resource Partners II, fond ce va fi administrat de către Resource Partners.

Contribuţia pe care BERD o propune pentru al doilea fond al polonezilor de la Resource Partners depăşeşte astfel nivelul anterior de implicare, de 25 mil. Euro în Resource Eastern European Equity Partners LP I, fond de investiţii ridicat în 2009 şi care a intrat în România în martie 2014 prin achiziţia pachetului majoritar al World Class România, cel mai mare lanţ local de centre de fitness.

Investitorii – cheie pentru Resource Partners II sunt cei care au investit şi în primul fond de investiţii. Alături de BERD, se mai află puternica bancă olandeză Rabobank, care în urmă cu zece ani tatona intrarea pe piaţa bancară locală la momentul lansării procesului de privatizare al CEC, proces eşuat datorită aşteptărilor mari de preţ ale autorităţilor de la Bucureşti comparative cu cele ale investitorilor intraţi în cursă. Rabobank este activ de mai mulţi ani în agricultura din România prin administratorul specializat în administrarea unor astfel de active, Rabo Farm, care a cumpărat terenuri arabile la nivel local.

Un alt investitor în fondurile Resource Partners este fondul francez de investiţii Ardian, fostul braţ de investiţii al gigantului financiar Axa. Ardian administrează active de 50 mld. Dolari şi cel mai recent semnal de activitate la nivel local a fost depunerea fără succes a unei oferte preliminare pentru pachetul de acţiuni MedLife, scos la vânzare de către fondul de investiţii Value4Capital.

Fondul European de Investiţii, care face parte din grupul Băncii Europene de Investiţii, este şi el pe lista investitorilor Resource Partners şi al altor administratori de fonduri de investiţii de pe continent.

Pentru primul fond de investiţii au fost strânşi 293,4 mil. Euro de la investitori. Până acum, Resource Partners are un portofoliu format din World Class România, alte cinci companii poloneze şi una din Letonia.

În România, după achiziţia pachetului majoritar de acţiuni de la World Class România, tranzacţie la care au participat şi managerii companiei, Resource Partners au preluat ulterior în iunie 2014 şi pachetul de acţiuni minoritar deţinut de către managementul firmei.

Lanţul de centre de fitness este în plină campanie de extindere a reţelei sub bagheta fondului de investiţii.

La conducerea Resource Partners se află trei parteneri, care au pus bazele firmei în 2009, toţi fiind polonezi – Ryszard Wojtkowski, Aleksander Kacprzyk şi Piotr Noceń.

Strategia Resource Partners vizează un tichet minim de investiţie de capital de 5 mil. Euro per tranzacţie în compania – ţintă, iar poziţia preluată poate fi atât de acţionar minoritar, cât şi de acţionar majoritar. Resource Partners este un investitor de capital pe termen mediu, orizontul de exit dintr-o companie în care este acţionar fiind în medie între 3 şi 5 ani de la momentul achiziţiei pachetului de acţiuni.

Şi alte fonduri de investiţii active în România au demarat în acest an proceduri pentru ridicarea de noi fonduri de investiţii, printre aceştia numărându-se Value4Capital şi PineBridge, potrivit informaţiilor obţinute din piaţă de către jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO.

Pe piaţa locală a administratorilor de fonduri de investiţii, Resource Partners nu este singurul fond regional de investiţii cu centrul de comandă la Varşovia. Enterprise Investors, Abris Capital, Innova Capital şi CEE Equity Partners se numără, de asemenea, pe lista fondurilor de investiţii dirijate din capitala poloneză.

Fondul de investiții Advent iese cu fruntea sus: Tranzacția de exit i-a adus înapoi de aproape 3 ori banii investiți în 5 ani în afacerea Regina Maria

Lasă un răspuns

Fondul american de investiții Advent International a obținut de 2 – 3 ori banii investiți în cinci ani în afacerea Regina Maria în urma tranzacției de exit încheiate cu fondul de investiții Mid Europa Partners, potrivit unor estimări din piață obținute de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Nikolaus Bethlen, Partener Mid Europa Partners, a spus în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că prețul de achiziție depășește 100 mil. euro.

În ipoteza conservatoare a unui preț minim de 100 mil. euro, ar rezulta că fondul de investiții Advent ar încasa pentru pachetul vândut de 80% minim 80 mil. euro.

Din informațiile jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, fondul de investiții Advent a investit în total în perioada 2010 – 2015 în afacerea Regina Maria minim 40 mil. euro, valoare care include prețul pe pachetul de acțiuni. Într-un astfel de caz, Advent scoate dublul banilor investiți în Regina Maria, adică un randament anual de circa 20%.

Informațiile privind prețul achiziției din 2010 nu au fost confirmate de Advent, în condițiile în care nu a făcut publică valoarea tranzacției.

Mai multe surse din piața de fuziuni și achiziții cotează multiplul aplicat EBITDA (câștigurile înaintea dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) pentru evaluarea unui furnizor privat de servicii medicale private de talia Regina Maria în jurul a 11 – 12, caz în care devine important la ce EBITDA se aplică multiplul.

Regina Maria a raportat EBITDA de 8,3 mil. euro în 2014 și o țintă estimată la 12 mil. euro în 2015. Aceste valori ale EBITDA pot fi ajustate în cadrul tranzacției, avertizează consultanții.

Faptul că prețul achiziției depășește 100 mil. euro confirmă pista că evaluarea nu a fost fost făcută la EBITDA din 2014, ci la o valoare mai mare care confirmă trendul creșterii EBITDA.

În aceste condiții, un scenariu mai optimist care ia în calcul valorile EBITDA, trendul de creștere al acestui indicator și multiplii de evaluare estimați ar situa valoarea Regina Maria până în jurul a 120 – 140 mil. euro, ceea ce ar însemna pentru Advent obținerea unui preț de aproape 3 ori mai mare decât banii investiți.

Chiar Advent anunța ieri printr-un comunicat că în mandatul său, veniturile Regina Maria au crescut de 4 ori, iar valoarea EBITDA de 3 ori. La un multiplu comparabil cu cel derivat din tranzacția din 2010, când Advent era cumpărătorul, pentru investitor ar însemna că prețul ar fi de 3 ori mai mare decât cel din urmă cu 5 ani.

Deci, în orice scenariu am lucra, Advent a obținut de minim două ori și de cel mult 3 ori banii investiți.

Comparativ cu tranzacțiile de exit ale Advent de la Dufa Deutek din 2013, respectiv de la Ceramica Iași din 2014 care nu au adus profit investitorului, putem spune că vânzarea Regina Maria a fost un succes. Care amintește de anii de glorie ai Advent pe piața locală, cum ar fi achiziția în 2003 a producătorului de medicamente Terapia Cluj și revânzarea în doi ani și jumătate pentru o sumă record de 324 mil. dolari, obținând de peste 10 ori mai mult decât banii investiți.

Strategia Advent de a paria în plină criză pe servicii medicale private, un sector rezilient la criză, a adus mult mai mulți bani decât achiziția de producători de materiale de construcții în anii de boom economic local, care în ciuda premiselor de creștere, a arătat vulnerabilitatea sectorului de materiale de construcții la criză. De menționat aici că și alte fonduri au fost prinse cu investițiile din portofoliu pe panta descendentă a pieței.

În două decenii de investiții, Advent a marcat profituri bune în primul deceniu de activitate pe piața locală și, asumându-și voinicește inevitabila curbă a pierderilor de pe urma vânzărilor de companii în timpul crizei, dar cumpărate înainte de criză, a reușit să-și lichideze portofoliul local încheind cu fruntea sus tranzacția de adio.

Vânzătorul pachetului de 36% la MedLife ridică un nou fond de investiții ce are în vizor România. William Watson, Value4Capital: Suntem în discuții cu investitorii pentru un fond de investiții de 150 – 200 mil. euro. Tranzacțiile din noul fond vor avea ca ținte sectoare ca servicii medicale, IT&C sau servicii de afaceri externalizate

Lasă un răspuns

Administratorul de fonduri de investiții Value4Capital, care este în curs de exit din afacerea de servicii medicale private MedLife, intenționează să ridice în acest an un nou fond de investiții cu care să deruleze tranzacții în România și în regiune.

”Suntem în discuții cu investitori pentru a ridica un nou fond de investiții. Va fi un fond de creștere. Capitalizarea – țintă este de circa 150 – 200 mil. euro”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO William Watson, Managing Partner al Value4Capital.

Potrivit acestuia, noul fond ar urma să investească în România și în celelalte piețe din regiune, inclusiv Polonia.

”Ne interesează sectoare precum serviciile, IT&C, servicii medicale sau BPO (servicii de afaceri externalizate – n.r.)”, explică William Watson.

Perioada de investiție va fi cea tipică, în medie de 3 – 5 ani, a mai spus șeful Value4Capital.

După mărime, noul fond ar urma să fie comparabil cu V4C Eastern Europe II, fondul de investiții de 156 mil. euro din care investește acum. Fondul de investiții actual vizează companii de talie medie din Europa Centrală, în care investește capital în marja a 15 – 25 mil. euro per tranzacție.

Portofoliul actual de participații se apropie de lichidare pentru că investițiile au ajuns la maturitate. Value4Capital și-a făcut exitul din majoritatea companiilor, ultima mișcare de acest gen fiind anunțată pe 10 iulie, odată cu vânzarea home.pl, furnizor de soluții IT din Polonia pentru firmele mici și mijlocii. După 3 ani ca acționar în home.pl, Value4Capital a anunțat că a obținut de 3,4 ori mai mult decât banii investiți în afacere și o rată internă de rentabilitate de 40%.

În portofoliul V4C, se mai află acum MedLife – singura investiție din România, unde tranzacția de exit a trecut de faza ofertelor neangajante, potrivit unor surse din piață, și firma poloneză Konsalnet de pe piața serviciilor de securitate și a procesării de bani.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO câte oferte neangajante a primit V4C pentru pachetul de 36,25% scos la vânzare din MedLife, William Watson nu a dorit să facă niciun comentariu pe o tranzacție în curs. Tranzacția de exit a V4C din MedLife a fost anunțată în premieră pe 3 februarie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

V4C a intrat în 2009 în afacerea MedLife, an în care rețeaua de servicii medicale private fondată și controlată de familia Marcu era la un nivel al cifrei de afaceri de 25,9 mil.euro. De atunci, afacerea s-a extins puternic cu sprijinul celor doi investitori financiari străini – International Finance Corporation și V4C.

MedLife a urmat un model de dezvoltare atât pe verticală – înglobând în structura sa clinici, spitale, laboratoare, farmacii, cât și pe orizontală – printr-o campanie de expansiune la nivel național prin achiziții și deschideri de unități noi.

Pentru acest an, ținta anunțată de Medlife este o cifră de afaceri de 100 mil. euro, de 4 ori mai mare decât în momentul intrării V4C în afacere.

Ultimul bilanț public al companiei MedLife SA indică o cifră de afaceri de 56,5 mil. euro și un profit net de 2,1 mil. euro la un număr de 1.249 de angajați.

MedLife este unul dintre cei mai mari operatori privați de servicii medicale alături de Regina Maria, Sanador sau Medicover.

Serviciilor medicale private sunt în acest moment punctul fierbinte al pieței de fuziuni și achiziții, în condițiile în care vânzarea rețelei Regina Maria de către Advent a trecut de faza ofertelor angajante, iar MedLife de faza ofertelor neangajante.

Ambele tranzacții au atras interesul fondurilor de investiții cu interese regionale, printre investitori făcându-și simțită prezența și câțiva investitori strategici la startul vânzării rețelei Regina Maria.

V4C este o firmă de investiții cu capital de risc, care s-a desprins în 2011 din Amundi (fost SGAM). V4C este deținută de cei trei parteneri – William Watson, Piotr Misztal și Jacek Pogonowski. Watson este unul dintre pionierii investițiilor în Europa Centrală și de Est, regiune în care este activ încă din 1992 când lucra ca bancher pentru Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Fondul de investiții cu capital de risc Catalyst România a ajuns la a cincea tranzacție locală în sectorul Tehnologie – Media – Telecom. Fondul preia un pachet minoritar de acțiuni la un dezvoltator de programe pentru formulare printr-o majorare de capital de peste 1 mil. euro

Lasă un răspuns

Fondul de investiții Catalyst România, cu capital de risc și dedicat IMM-urilor locale din sectorul Tehnologie – Media – Telecom, a anunțat că a preluat un pachet minoritar în cadrul companiei 123ContactForm, dezvoltator software de formulare și studii pentru companii și ONG-uri la nivel global.

Fondul a investit peste 1 mil. euro prin majorare de capital și își completează astfel portofoliul de investiții în companii de profil după tranzacțiile derulate anterior la Avocatnet, Simartis Telecom, elefant.ro și Green Horse Games. În toate tranzacțiile bifate până acum, fondul de investiții ridicat la finele lui 2012 cu o capitalizare – țintă de 30 mil. euro, a intrat numai ca acționar minoritar investind capital de creștere în IMM-uri.

„123ContactForm este o companie solidă, cu un bun management și cu o creștere rapidă, care are un potențial deosebit de a continua dezvoltarea la nivel global. Investiția se potrivește perfect profilului Catalyst România – de a susține o companie românească de tehnologie cu creștere ridicată și cu un istoric de vânzări globale pentru produse software adaptabile. Suntem bucuroși să susținem procesul de dezvoltare al 123ContactForm și avem încredere în succesul companiei pe termen lung”, a declarat Marius Ghenea, care din luna februarie a intrat ca Senior Advisor în echipa 3TS Capital Partners, care administrează mai multe fonduri de investiții, inclusiv Catalyst România. Ghenea va fi reprezentantul noului investitor financiar în Consiliul de administrație al firmei finanțate, 123ContactForm, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Majorarea de capital va ajuta 123ContactForm să dezvolte produse noi, să intensifice eforturile de marketing și să extindă echipa.

123ContactForm a fost fondată în 2010 ca o companie care dezvoltă software pentru creatorii de formulare. Din echipa inițială au facut parte Florin Cornianu (CEO) și Tudor Bastea (CTO), din 2011 alăturându-se și Adrian Gheară în calitate de consultant și membru al board-ului, în urma unei investiții acordate companiei. 123ContactForm are sediul în Timișoara și o echipă de 42 de membri, potrivit comunicatului de presă al fondului de investiții.

Bilanțul companiei înregistrate în Timișoara, 123ContactForm SRL, pentru 2014 indică 17 angajați la o cifră de afaceri de 2,2 mil. lei (circa 0,5 mil. euro) și un profit net de 0,2 mil. lei (circa 50.000 euro). Față de 2012, cifra de afaceri a crescut de 10 ori, rezultă din datele făcute publice de Finanțe, iar în ultimul an o dublare de la 0,9 mil. lei în 2013 până la 2,2 mil. lei în 2014.

„Am reușit să creștem și să ne dublăm cifra de afaceri de la an la an doar prin resurse personale și din veniturile companiei. Cu toate acestea, înțelegem că un investitor puternic de venture capital ne poate ajuta să ne maximizăm potențialul. Prin urmare, suntem foarte încântați să avem alături de noi echipa experimentată a 3TS Catalyst România, ca partener care își asumă riscurile afacerii și ne oferă sprijin financiar, expertiză și îndrumare strategică”, a completat Florin Cornianu, fondator și CEO 123ContactForm.

Părțile nu au făcut publică mărimea pachetului de acțiuni preluat de fondul de investiții.

Catalyst România este primul fond de private equity dedicat României, finanţat în principal de către Fondul European de Investiţii (FEI) prin iniţiativa JEREMIE, ca parte a Programului Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității Economice” 2007-2013, co-finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională.

Fondul Catalyst România investește între 500.000 euro și 2 mil. euro și principalii săi investitori de capital sunt Fondul European de Investiții (care face parte din grupul Băncii Europene de Investiții), administratorul de fonduri de investiții BT Asset Management (parte a grupului financiar Banca Transilvania), administratorul de fonduri de investiții 3TS Capital Partners, precum şi alţi investitori privaţi. FEI a pus 10 mil. euro în capitalul fondului de investiții Catalyst România.

Sectorul TMT este unul dintre cele mai atractive la nivel global pentru fondurile de investiții cu apetit de risc datorită ritmului exponențial de creștere al afacerii și a marjelor stabile. În ultimii, numărul sectoarelor economice – țintă pentru fondurile de investiții s-a îngustat vizibil în condițiile în care IMM-urile au fost lovite de valuri de insolvențe provocate de scăderea consumului în anii de criză, și, implicit, de lipsa de lichiditate a afacerii.

Tranzacție pe piața serviciilor medicale: Polisano a semnat azi la București un memorandum de vânzare a 25% pentru 30 mil. euro cu unul dintre cele mai mari cinci fonduri globale de investiții cu active de 1.000 mld. dolari. Negocieri pe axa Sibiu – București – Londra, closingul tranzacției în 2 luni, posibilitate de exit pentru fond prin listare pe bursă în 2 ani. Urmează due dilligence-ul fondului la Polisano

Lasă un răspuns

Remus Borza, președintele grupului medical Polisano, a semnat, astăzi, la București un memorandum de înțelegere pentru vânzarea unui pachet de 25% din acțiunile Polisano SA pentru 30 mil. euro către unul din primele cinci fonduri de investiții din lume, cu active de circa 1.000 mld. dolari și prezență în 30 de țări.

”Am semnat astăzi, dar numele fondului de investiții va fi făcut public peste două luni la încheierea tranzacției. Este în primele cinci fonduri de investiții din lume, cu active de 1.000 mld. dolari și prezență în 30 de țări. Nu are operațiuni în România pe același segment de piață cu Polisano și, nefiind o concentrare economică, nu va fi nevoie de avizul Consiliului Concurenței. Urmează due – dilligence-ul acum”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Remus Borza, președintele grupului Polisano.

Fondul urmează să preia acţiuni în Polisano SA, companie care deţine pachetele integral de acţiuni în cadrul Polisano Pharmaceuticals, care activează în zona de producție, Polisano SRL, din sectorul distribuţiei de medicamente, Clinica Polisano SRL cu clinici şi spitale în portofoliu şi Sibpharmamed, care operează lanțul de farmacii Polisano), acestea cumulând afaceri de aproape 400 mil. euro în 2014.

Fondul va veni la Polisano cu banii sub formă de majorare de capital în companie.

”Există posibilitatea de exit în 18 luni începând cu 1 ianuarie 2016 sau 2 ani de acum încolo”, a precizat Borza. La întrebarea jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO dacă până în iunie 2017 poate fi vândut pachetul majoritar al afacerii Polisano, Borza a spus că o astfel de tranzacție este posibilă numai cu acordul fondului de investiții.

La semnarea memorandumului de înțelegere, reprezentanții cumpărătorului au fost asistați de către o firmă internațională de avocatură.

”Polisano a trecut printr-un proces de evaluare înainte de tranzacție, evaluarea fiind făcută de o firmă din Big Four”, a mai spus Borza, care nu a dorit să dea alte detalii.

”Cu fondul de investiții am început discuțiile în 2014. Negocierile s-au derulat la Londra, București și Sibiu”, explică Borza.

Conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, Remus Borza a anunțat azi de semnarea memorandumului tranzacției și pe reprezentanții mai multor bănci cu care Polisano lucrează.

Polisano a contractat în ultimele luni mai multe credite pentru a-și asigura lichiditățile de capital de lucru și alte operațiuni de la EximBank (credit de 44 mil. lei), BRD (15 mil. euro), Veneto Banca (19 mil. lei) și Banca Transilvania (10 mil. lei).

Polisano este unul dintre cele mai mari grupuri de servicii medicale din România, având în structura sa activități de producție medicamente prin compania Polipharma Industries, o rețea de distribuție la nivel național, un spital la Sibiu, precum și o rețea de farmacii sub marca Rețeta, respectiv clinicile Polisano și centre de fertilizare in vitro.

Remus Borza a preluat conducerea afacerii Polisano în august 2014, în contextul în care fondatorul grupului – medicul sibian Ilie Vonica s-a sinucis anul trecut pe fondul arestării soției sale în dosarul emiterii de rețete false și de documente fictive care indicau achiziții de medicamente de către farmaciile din grup de la societăți – fantomă.

Loredana Vonica Gligor, fiica lui Ilie Vonica, și Ovidiu Gligor, soțul acesteia, i-au dat mandat de a readuce pe creștere afacerea Polisano în curs de un an. Acesta a început un proces de reorganizare a afacerii și a recrutat de pe piață manageri de la MedLife și alte firme de profil pentru a relansa dezvoltarea portofoliului de afaceri.

Piața locală a serviciilor medicale este unul din segmentele de afaceri luate des în vizor de către fondurile de investiții. Astfel, în acest moment, pe lângă tranzacția în derulare la Polisano în diferite faze se află exitul fondului de investiții Advent din lanțul de clinici Regina Maria și vânzarea unui pachet de 36% de către fondul de investiții Value4Capital din MedLife, liderul pieței de clinici medicale private. La acestea se adaugă și vânzarea Diamedix de către fondul de investiții spaniol Diamedix. Recent, Mezzanine Management a devenit acționar semnificativ în lanțul de centre de radioterapie Amethyst.

Remus Borza, omul care acum în mâini destinul afacerii Polisano, este avocat al Baroului București din 1995 și și-a construit o reputație solidă ca specialist în insolvență și reorganizarea companiilor aflate într-o situație financiară dificilă. Cel mai mediatizat caz de care s-a ocupat Borza a fost intrarea în insolvență a Hidroelectrica pentru a scăpa compania de contractele considerate păguboase încheiate cu case de comerț, care afectau finanțele producătorului de energie controlat de către stat.

Remus Borza, președintele grupului medical Polisano: Săptămâna viitoare vom semna la București un memorandum angajant cu un fond de investiții pentru vânzarea unui pachet de 25% pentru 30 mil. euro. Închiderea tranzacției va fi în 3 – 4 luni, iar în 18 luni va fi listat un pachet de 20 – 25% din Polisano pe bursă, țintele sunt București și Londra

Lasă un răspuns

Grupul medical Polisano, controlat de familia Vonica din Sibiu, va semna săptămâna viitoare la București documentele angajante ale tranzacției prin care vinde un pachet de 25% din acțiuni pentru 30 mil. euro unui fond de investiții.

”Vom semna un memorandum angajant săptămâna viitoare la București. Urmează due dilligence, semnarea contractului de vânzare – cumpărare și pașii aferenți unei tranzacții astfel că închiderea (closingul – n.r.) cred că va avea loc în 3 – 4 luni de acum încolo”, a declarat Remus Borza, președintele grupului Polisano pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Acesta nu a dorit să dezvăluie identitatea cumpărătorului, negând însă că nume precum Carlyle sau Warburg Pincus, doi dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții din lume care au în portofoliu servicii medicale și care scanează oportunități locale, ar fi implicate în tranzacție.

”Este vorba despre un fond mare de investiții cu care ne cunoaștem și discutăm de mai multă vreme”, a spus Borza, care nu a dorit să precizeze dacă fondul de investiții este deja prezent în România sau Polisano va fi prima investiție locală.

Acesta a explicat că intrarea fondului de investiții va fi urmată de o listare a afacerii Polisano pe bursă.

”Documentele tranzacției pe care le vom semna prevăd listarea în faurmătoarele 18 luni pe bursă a unui pachet de 20 – 25% din Polisano. Poate fi vorba de o listare duală, București și Londra”, explică Remus Borza.

Grupul Polisano a înregistrat anul trecut venituri consolidate sub nivelul de 400 mil. euro, conform ultimelor informații disponibile.

Loredana Vonica Gligor, fiica lui Ilie Vonica, și Ovidiu Gligor, soțul acesteia, i-au dat mandat de a readuce pe creștere afacerea Polisano în curs de un an. Acesta a început un proces de reorganizare a afacerii și a recrutat de pe piareață manageri de la MedLife și alte firme de profil pentru a relansa dezvoltarea portofoliului de afaceri.

În paralel, Borza a intrat în contact cu potențiali cumpărători pentru a atrage capital suplimentar în afacere. Astfel, o firmă de audit și consultanță din Big Four – grup format de Deloitte, EY, KPMG și PwC – s-a ocupat de evaluarea afacerii Polisano în contextul atragerii unui investitor strategic.

Un fond cu capital de risc administrat de germanii de la Earlybird preia un pachet minoritar în afacerea DCS Plus, dezvoltată de antreprenorul IT Cristian Dincă. ”Banii atrași de la investitor ne vor ajuta să ne extindem la nivel global portofoliul de produse și să ne dezvoltăm pe piața IMM-urilor și a aplicațiilor mobile”. Povestea afacerii pornite de la zero de un student la Politehnică care a ajuns la o talie globală în nișa softurilor pentru industria turistică

Lasă un răspuns

Fondul de investiții cu capital de risc Digital East Fund, administrat de firma germană Earlybird, a preluat un pachet minoritar de acțiuni în furnizorul de software din industria turistică DCS Plus, afacere dezvoltată și deținută de către antreprenorul Cristian Dincă. Earlybird este la a doua investiție pe piața românească după platforma de servicii HR Tjobs.

”Discuțiile au început în 2014 și au ajuns într-o fază avansată în vară, iar tranzacția a avut closing-ul (închiderea – n.r.) în luna februarie”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Dan Lupu, partener Earlybird Venture Capital. Părțile nu au dorit să facă publică mărimea pachetului minoritar preluat și nici valoarea tranzacției.

Digital East Fund, fondul administrat de Earlybird cu o capitalizare actuală de peste 130 mil. dolari cu țintă de finalizare la 150 mil. dolari, a realizat investiția în afacerea DCS Plus printr-o majorare de capital. Investiția fondului într-o companie – țintă pleacă de la 100.000 euro în cazul unei firme tinere și poate ajunge până la 15% din capitalizarea fondului, ceea ce înseamnă până aproape de 20 mil. euro.

”Banii atrași de la investitor vor fi investiți în extinderea și diversificarea portofoliului nostru de produse și intenționăm să ne dezvoltăm pe piața IMM-urilor și a aplicațiilor mobile, produse pe care le licențiem”, a explicat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Cristian Dincă, proprietarul DCS Plus.

Runda de investiții a Earlybird va susține astfel planurile DCS Plus de a lansa în câteva luni versiuni in cloud ale produselor sale de mid – back office, de rezervare și de administrare, precum și soluții mobile care se vor integra cu infrastructura de software a clienților deja existentă.

Povestea afacerii DCS Plus

Cristian Dincă a fondat compania în 2002 pe când era încă student la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnicii din București. Fostul olimpic național la informatică și chimie și-a înființat firma în orașul natal, Slatina.

”Aveam 20 de ani când am înființat compania, eram student și voiam să muncesc pe perioada vacanței de vară și trebuia să facturez serviciile”. Numele antreprenorului originar din Slatina se regăsește în inițialele cu care începe numele firmei, DCS Fast Link SRL.

”Primul meu client a fost Romedil 95 Construct. Îmi aduc aminte că le-am făcut un site, le-am cablat sediul și le-am dezvoltat o aplicație în Linux. În 2004, am început lucrul cu softul de administrare afaceri TINA care se adresa industriei turistice, iar din 2007 activitatea noastră s-a îndreptat numai spre acest sector. Față de alte companii de profil, noi am optat pentru soluții IT de administrare web – based”, explică omul de afaceri.

Acesta spune că primul angajat l-a avut în 2003, apoi în 2004 echipa a ajuns la 4 angajați, apoi în 2007 la 9 angajați, iar în 2010 la 12 angajați. Compania a avut un ritm de creștere anual de două cifre și a ajuns după 13 ani la momentul intrării în acționariat a unui investitor financiar.

”Am crescut afacerea reinvestind profitul firmei în fiecare an, fără să apelăm la credite bancare sau alte resurse externe. Am avut o marjă suficientă cât să ne dezvoltăm cu banii pe care îi generam. În 2006, am încheiat un contract pentru distribuție la nivel local cu rețeaua internațională Amadeus, cu care apoi am extins parteneriatul și pe piețele externe din regiune în 2007, ceea ce ne-a adus un salt al afacerii și trecerea de la piața internă la cea internațională”, adaugă directorul general executiv al firmei.

Un alt partener important în extinderea acoperirii la nivel internațional este rețeaua de birouri Lufthansa City Center, care are în portofoliu serviciile a peste 600 de agenții de turism din întreaga lume.

Printre clienții DCS Plus se numără de la agenții de turism online și offline, din țară și din străinătate, până la organizatori de evenimente în industria turistică. Astfel, din portofoliul de clienți locali fac parte nume precum Eximtur, Happy Tour, J’Info Tours sau Paravion.

”Componenta locală în afacerea noastră se situează sub 50%. Creșterea companiei vine din piețele internaționale. Suntem prezenți în 42 de piețe din întreaga lume și lucrăm cu companii mari, de aceea vrem să ne concentrăm și pe configurarea de produse și servicii pentru IMM-uri. De asemenea, vrem să diversificăm portofoliul nostru care acum cuprinde patru produse. Avem clienți care ne cer să le acoperim și alte zone de servicii”, afirmă fondatorul DCS Plus.

DCS Fast Link SRL a trecut în 2014 pragul de un milion de euro, înregistrând o cifră de afaceri de 1,4 mil. euro, un profit de circa 217.000 euro la o echipă de 38 angajați. În 2013, firma raporta o cifră de afaceri de 3,6 mil. lei (0,8 mil. euro, calculat la cursul mediu anual), un profit net de circa 33.000 de euro și 22 de angajați.

Afacerea aflată acum în plină dezvoltare se remodelează pentru a captura cât mai bine potențialul de creștere, fiind organizate noi entități. Astfel, la începutul acestui an, pe fondul tranzacției derulate cu Earlybird, a fost înființată DCS Travel Technologies BV. În ianuarie 2014, a fost înregistrată și DCS Plus BPO SRL, companie ce are ca obiect servicii de optimizare a proceselor de afaceri pentru firmele din sectorul turistic, printre care agenții de turism și tour operatori. De asemenea, în Franța activează DCS Plus Technologies.

Până acum, antreprenori precum Florin Talpeș, fondatorul Bitdefender, sau Radu Georgescu, care a vândut deja mai multe afaceri către jucători străini de talie mare, au câștigat notorietate pe plan internațional ca urmare a exportului de software.

Cine este investitorul financiar în afacerea DCS

Earlybird a ridicat din 1997 până acum cinci fonduri de investiții, având sub administrare capitaluri de peste 700 mil. euro și a realizat 111 investiții în companii din diferite sectoare economice. Fondul Digital East Fund, specializat în tehnologie și servicii pe bază de platforme tehnologice și ridicat de Earlybird în decembrie 2013, a ajuns la 6 investiții în portofoliu, din care 2 în România – Tjobs și DCS Plus, una în Bulgaria și 3 în Turcia. Printre investitorii în fond se află mari investitori instituționali precum International Finance Corporation din grupul Băncii Mondiale, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Fondul European de Investiții din grupul Băncii Europene de Investiții, precum și alte categorii de investitori privați.

”Prima fază de investiții într-o afacere se întinde până la cinci ani, după care poate urma încă o perioadă de până la cinci ani, la care se poate adăuga o extensie a ciclului investițional de încă doi ani. Și în cazul DCS Plus, am investit acum și este posibil să mai investim. Țintele noastre sunt companii cu potențial de acoperire globală sau cu un profil minim la nivel regional”, explică Dan Lupu filosofia fondului care caută să-și plaseze banii în afaceri din Europa Centrală și de Est și Turcia.

Dan Lupu a intrat în echipa Earlybird în mai 2012, după ce anterior ocupase poziția de director de investiții al Intel Capital unde a lucrat începând din 2007. La Intel Capital, Dan Lupu a fost responsabil de investițiile de pe piețele din Europa de Sud – Est, inclusiv România – perioadă în care Intel avea în portofoliu singura investiție în România, compania de IT Siveco. Acesta a absolvit Universitatea Politehnică București și are o diplomă MBA a școlii de afaceri IESE din Barcelona. Și-a început cariera ca analist la firma de brokeraj Global Valori Mobiliare și a lucrat apoi timp de patru ani pentru SigmaBleyzer, firmă de investiții activă și în România.

Sectorul IT este unul dintre cele mai atractive domenii de investiții, datorită ratelor de creștere anuale de două cifre și a marjelor stabile de câștig, dar și a potențialului de dezvoltare pe diferite nișe ale pieței de profil.

Într-un peisaj în care băncile se confruntă cu scoaterea de credite neperformante de pe bilanțuri, iar creditele sunt greu accesibile pentru firmele care au nevoie de capital de dezvoltare, canalele alternative de finanțare pentru antreprenori sunt investitorii cu apetit de risc precum fondurile de investiții, iar în alte cazuri emisiunile de obligațiuni ori listările pe bursă, care cer însă îndeplinirea anumitor condiții.

Astfel, interesul fondurilor de investiții și al investitorilor strategici a ținut capul de afiș pe piața de fuziuni și achiziții din România din 2014 cu tranzacții precum preluarea Star Storage de către unul din fondurile de investiții administrate de Axxess Capital, achiziția unui pachet minoritar la RBC de către fondul de investiții Oresa Ventures sau achiziția LiveRail de către Facebook, tranzacție estimată la o jumătate de miliard de dolari, ori preluarea UberVU de către HootSuite.

Fondul de investiții Value4Capital pregătește vânzarea pachetului de 36% din afacerea MedLife. Tranzacția de exit a fondului din cea mai mare rețea privată de servicii medicale locale ar putea fi în jurul a 40 mil. euro valoare de întreprindere. Mihai Marcu, proprietarul MedLife:”Eu i-aș sfătui să nu vândă acum”. Cine ar putea fi interesat de o eventuală achiziție

Lasă un răspuns

Fondul de investiții Value4Capital a început procedurile de vânzare a pachetului de acțiuni pe care îl deține la MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, au declarat surse din piață pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Sursele citate susțin că fondul ar fi angajat la Londra o bancă de investiții pentru a se ocupa de tranzacție, care ar putea ajunge, conform unor estimări ale unor consultanți specializați în fuziuni și achiziții, în jurul a 40 mil. euro valoare de întreprindere, adică prețul pachetului de acțiuni scos la vânzare plus datoriile aferente respectivei participații.

”Value4Capital nu comentează asupra strategiei de investiții pentru investitiile active din portofoliu”, au răspuns jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții biroului din București ai fondului de investiții.

Value4Capital are 36,25% din afacerea Medlife, în care a intrat ca acționar în 2009, în timp ce divizia de investiții a Băncii Mondiale – International Finance Corporation (IFC) – deține 12,75%, iar familia Marcu este acționarul majoritar cu 51% din acțiuni.

Afacerea MedLife a fost fondată în 1996 de către medicul pediatru Mihaela Marcu Cristescu și s-a dezvoltat puternic ulterior sub bagheta fiului său, bancherul Mihai Marcu, până la scara unei operațiuni cu acoperire națională, în urma investițiilor de extindere prin achiziția de operatori privați de sănătate regionali sau deschiderea de noi puncte de prezență. În afacere este implicat și medicul primar psihiatru Nicolae Marcu, fratele lui Mihai Marcu.

”Nu știu dacă au început discuții să-și vândă acțiunile, dar un fond de investiții stă ca acționar într-o companie o perioadă limitată de timp. Eu i-aș sfătui să nu vândă încă”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Mihai Marcu, președintele Consiliului de Administrație al MedLife.

Value4Capital este o firmă de investiții cu capital de risc, activă în spațiul companiilor de talie medie din Europa Centrală, care s-a desprins în 2011 din Amundi (fost SGAM). MedLife este singura companie românească din portofoliul actual al Value4Capital, din care mai fac parte două companii poloneze. Din board-ul MedLife face parte și Leonard Gherghina, care a reprezentat inițial interesele fondului SGAM, ulterior Amundi, din care s-a desprins Value4Capital.

O asemenea tranzacție la nivelul celei mai mari companii din sectorul local privat de servicii medicale, în condițiile în care vizează un pachet minoritar de acțiuni, este o perspectivă interesantă în special pentru fondurile de investiții.

Dintre fondurile de investiții active pe piața românească există mai mulți astfel de investitori care ar putea fi interesați de sectorul serviciilor medicale private, unde mai este așteptată o vânzare – cea a rețelei Regina Maria, unde fondul de investiții Advent deține pachetul majoritar și a angajat deja banca de investiții Rothschild pentru aranjarea tranzacției de exit.

”Sectorul serviciilor medicale private este unul care prezintă interes pentru noi”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Dan Fărcășanu, director de investiții al managerului de fonduri de investiții Resource Partners. Firma de investiții Resource Partners a făcut anul trecut prima achiziție pe piața românească prin preluarea celui mai mare lanț local de centre de fitness World Class România.

Dacă ne uităm la istoricul de tranzacții și mărimea potențialei achiziții de acțiuni de la MedLife un alt candidat ar putea fi managerul de fonduri Enterprise Investors, care are în portofoliu lanțul de magazine Profi și afacerea cu BCA Macon Deva, iar în urmă cu circa un an a ieșit din afacerea Siveco, unde deținea un pachet minoritar alături de Intel Capital.

Și Abris Capital Partners este un jucător din industria fondurilor de investiții în căutare de ținte de achiziție pe piața românească și după seria de achiziții cu care și-a asigurat dominația în sectorul de curierat, este un alt candidat pentru tranzacții în servicii medicale private.

De la intrarea în 2009 a fondului de investiții în acționariat, MedLife a trecut cu fondurile atrase de la acționari și de la bănci la o campanie de investiții pentru extinderea rețelei în București și în principalele orașe din țară cu scopul de a deveni prin achiziții sau creștere organică lider de profil cu amprentă națională. Extinderea afacerii s-a făcut nu doar pe orizontală, ci și pe verticală înglobând în structurile sale clinici, laboratoare, farmacii, spitale și maternități.

Extinderea a inclus din 2010 încoace și achiziția de operatori medicali privați regionali prin preluarea Policlinicii de Diagnostic Rapid din Brașov, printr-o tranzacție de 3 milioane euro. În 2011, a urmat achiziția spitalului Genesys din Arad și achiziția maternității Eva din Brașov. În 2015, este anunțată preluarea a 55% din acțiunile Centrului medical SAMA și a laboratorului Ultratest din Craiova, cu acoperire în trei județe din Oltenia.

Creșterea MedLife de la o cifră de afaceri de 25,8 mil. euro la finele lui 2009 până la circa 80 mil. euro la finele lui 2014, cât arată estimările managementului companiei, arată o triplare a taliei afacerii. De asemenea, personalul a crescut și el de peste trei ori în șase ani de la 990 de angajați la 31 decembrie 2009 până la 3.150 de angajați la finele anului trecut. Compania are ca obiectiv pentru 2015 o cifră de afaceri de peste 100 mil. euro și un număr de angajați de circa 3.500.

Costurile extinderii lasă însă și ele urme. Din bilanțurile depuse de companie la Ministerul Finanțelor Publice rezultă că profitul a scăzut, iar marja este una mică, iar datoriile au crescut de patru ori de la 8,8 mil. euro în 2009 la 36,6 mil. euro în 2013.

În 2009, MedLife avea un profit net de 2,5 mil. euro, când marja de câștig era de 10%, iar în 2011 și 2012 a înregistrat pierderi de 0,9 mil. euro, respectiv 2,3 mil. euro. Ultimul bilanț făcut public arată un profit net de 0,5 mil. euro la o cifră de afaceri de 51,7 mil. euro, adică o marjă netă de câștig sub 2%. Toți indicatorii financiari au fost calculați la cursul mediu anual de schimb comunicat de BNR pentru fiecare an în parte.

Pe piața serviciilor medicale private, MedLife concurează cu Regina Maria, Sanador și Medicover.

Un gigant al pieței de telecomunicații din România și-a făcut un fond de investiții de 500 mil. euro pentru achiziții în Europa. Precizarea Deutsche Telekom pentru MIRSANU.RO: Noul fond nu vizează portofoliul existent în România sau planurile privind privatizarea mai departe a Romtelecom

Lasă un răspuns

Deutsche Telekom, proprietarul grupului de companii Telekom Romania, a anunțat astăzi înființarea unui fond de investiții, pentru care alocă 500 de milioane de euro, scară la care devine unul dintre cele mai mari astfel de fonduri din Europa, a anunțat astăzi Tim Höttges, CEO al gigantului german de telecomunicații.

Consiliul de Supraveghere al Deutsche Telekom AG a aprobat înființarea unei echipe demanageri de investiții specializați în cadrul unei entități nou create numite Deutsche Telekom Capital Partners (DTCP).

Deutsche Telekom are în plan pentru DTCP asigurarea de fonduri în valoare de 500 mil. euro pentru o perioadă de cinci ani, ceea ce dublează angajamentul grupului în investiții cu capital de risc și inovație tehnologică. Strategia sa de investiții se focusează pe sectoarele de telecomunicații, media și tehnologie pe piețele din Germania și Europa, dar se va uita și la oportunitățile din America de Nord și Israel. Fondul va fi operațional la începutul anului viitor.

Referitoare la piața românească, activitatea fondului nu vizează portofoliul existent.

”Înființarea acestei companii (fond – n.r.) nu ar trebui interpretată ca un vehicul pentru dezvoltarea ulterioară a portofoliului Deutsche Telekom de active deja existente. Fondurile nu vor fi utilizate în activități generale de fuziuni și achiziții pe piețele din Uniunea Europeană. În ceea ce privește piața românească, orice alte planuri privind privatizarea mai departe a Telekom Romania Communications (fostul Romtelecom) nu sunt în sfera DTCP”, a precizat printr-un email pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Elpida Trizi, Senior Comunicare Corporativă în cadrul Deutsche Telekom.

DTCP va combina ”expertiza și forța unei corporații mari cu agilitatea și flexibilitatea unei mici companii de investiții”, Deutsche Telekom urmând să ia astfel ”ce e mai bun din cele două lumi” ca să meargă înainte, a spus Tim Höttges, CEO al Deutsche Telekom.

Tim Höttges, CEO al Deutsche Telekom. Sursă foto: Deutsche Telekom.

Un astfel de fond – hibrid va lărgi considerabil spectrul de investiții al Deutsche Telekom, care astfel va putea să investească în mai multe companii mature decât până acum.

În România, Deutsche Telekom este activ prin intermediul grupului de firme Telekom Romania, sub umbrela căreia se regăsesc foștii operatori Romtelecom și subsidiara locală a Cosmote. Germanii au intrat indirect acționari în cele două companii locale prin intermediul participației deținute la firma elenă OTE, care este acționarul majoritar a celor două entități. Romtelecom, liderul pieței de telefonie fixă, și Cosmote, al treilea jucător de pe piața telefoniei mobile, acționează acum sub brandul T al companiei – mamă din Germania. Romtelecom și-a schimbat numele în Telekom Romania Communications, iar Cosmote Romania se numește acum Telekom Romania Mobile Communications.

Statul român, care deține încă un pachet minoritar de acțiuni în fosta companie Romtelecom, și-a anunțat intenția de a-și vinde participația sau de a o lista pe bursă.

Grupul de firme Telekom Romania activează pe competitiva piață locală de telecomunicații alături de alți giganți străini de profil precum Orange și Vodafone, în condițiile în care un alt jucător major este grupul RCS & RDS, controlat de omul de afaceri din Oradea Zoltan Teszari.

Recent, Vodafone a dat semnale prin șeful său, Vittorio Colao, chiar la București că este interesată de oportunitățile de extindere de pe piața locală și că nu sunt excluse achiziții. În acest moment, o afacere majoră în sectorul de telecomunicații aflată în curs de vânzare este Digital Cable Systems, al cărei acționar principal este fondul de investiții PineBridge.

Deutsche Telekom și-a extins recent portofoliul său în România prin achiziția operațiunilor GTS Central Europe de pe piețele din regiune.

Deutsche Telekom este una dintre cele mai mari companii integrate de telecomunicații din lume, cu peste 142 de milioane de clienți de telefonie mobilă și 31 milioane de clienți pe telefonie fixă.

Are operațiuni în circa 50 de țări, inclusiv în România, și peste 229.000 de angajați în lume. Pentru anul financiar 2013, grupul german a raportat venituri de 60,1 mld. euro, din care mai mult de jumătate provin de pe piețele din afara Germaniei. Acțiunile sale sunt listate pe bursele din Germania și SUA. Un pachet de 68,1% din acțiuni este listat pe piața bursieră, cei mai importanți acționari fiind statul federal german cu 14,5% și grupul bancar german de stat KfW cu 17,4%, conform datelor disponibile la 30 septembrie 2013.