Arhive etichete: finanțare

Patria Bank a semnat contractarea unei finantari de 25 mil. Euro de la EIB in cadrul unui acord total aprobat de 50 mil. Euro

Patria Bank a anuntat pe 24 iulie ca a semnat cu Banca Europeana de Investitii (EIB) contractul pentru o finantare de 25 mil. Euro, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Aceasta suma reprezinta o prima transa a unui nivel total de finantare de 50 mil. Euro aprobat de catre institutia financiara internationala pentru Patria Bank.

Banii vor fi alocati pentru sprijinirea investitorilor clientilor eligibili de tip IMM si companie de talie medie din Romania, cu o alocare partiala pe proiecte climatice.

Patria Bank are o capitalizare bursiera de peste 270,5 mil. RON (peste 54 mil. Euro) pe bursa de la Bucuresti.

Recent, EIB a semnat mai multe acorduri majore de finantare cu banci din Romania pentru a sprijini accesul la finantare al companiilor din Romania.

mds 2022 poza main

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2022: Piata de M&A arata multiplicatori mai mari in favoarea vanzatorului, fata de evaluarile de pe pietele publice. “Daca o companie se poate lista in momentul asta la un multiplu de 6x in Romania, aceeasi companie daca ar fi in Polonia s-ar lista la 8x doar datorita pietei“. Principalele tendinte in tranzactiile de M&A, finantare a companiilor, piete de capital si real estate

Piata de fuziuni si achizitii (M&A) ofera evaluari mai bune pentru vanzatori comparativ cu multiplii obtinuti pe pietele publice, potrivit concluziilor MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2022, a cincea editie anuala a evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de fuziuni si achizitii, finantare a companiilor, piete de capital si real estate din Romania si din pietele Europei Centrale si de Est.

“Daca va uitati si comparati Romania, ca piata de frontiera conform MSCI ,cu alte piete care au fost de frontiera si au devenit piete emergente, diferenta de multiplicator este cam de 1,5 x – 2 x. Deci ,daca o companie se poate lista in momentul asta la 6x in Romania, aceeasi companie daca ar fi in Polonia s-ar lista la 8x doar datorita pietei. De ce? Pentru ca sunt investitori institutionali mult mai mari, de portofoliu care se duc in piata respectiva. Asta este o oportunitate extrem de mare pentru noi cei care suntem prezenti in piata pentru ca inseamna ca, la un moment dat , daca se intampla (IPO-ul, n.r.) Hidroelectrica, si sper din tot sufletul sa se intample, toata piata va avea de beneficiat. Adica evaluarea s-ar face mai sus, noi vom avea randamente mai mari, antreprenorii romani vor vinde la evaluari mai mari“, a declarat Mihai Purcarea, CEO al BRD Asset Management, unul dintre cei mai mari administratori de fonduri din industria de asset management din Romania.

Piata locala a fondurilor cu capital de risc va ajunge in 2023 intr-un moment crucial, cu impact asupra antreprenorilor care activeaza in sectoarele – tinta ale acestor investitori.

“Venture capital este un asset class destul de nou si daca ne uitam la piata din Romania, toti investitorii s-au nascut practic in acelasi an, deci acum 4 – 5 ani. Ce inseamna asta? Inseamna ca anul care vine o sa fie primul an in care managerii de fond trebuie sa conecteze fondul 1 de fondul 2. Cine nu si-a facut lectiile si nu s-a pregatit din timp, aici vorbesc de un an de pregatire, va avea un “gap“ de pregatire intre fondul 1 si fondul 2, o perioada in care el ca nume exista, dar de fapt nu este activ in piata. Dupa ce ca Romania era o piata cu foarte putini investitori si foarte multe start-up-uri, daca o parte din acesti investitori nu vor mai fi activi o sa fie destul de trista situatia pentru fondatori“, puncteaza Cristian Munteanu, Fondator si Managing Partner al managerului de fonduri de capital de risc Early Game Ventures.

Institutiile financiare internationale vor sustine cu un ansamblu variat de instrumente apetitul de finantare al antreprenorilor in ciuda multiplelor socuri pe care economia Romaniei, a regiunii Europei Centrale si de Est si cea globala le inregistreaza de la debutul pandemiei pana acum.

“Dupa ce am sustinut o runda de investitii, in unele cazuri doua runde de investitii in fonduri de private equity, suntem pregatiti sa desfasuram dublul acestei sume deci vorbim despre 800 mil. – 1 mld. euro. Credem ca asta este posibil datorita muncii bine facute din trecut si vedem o crestere de calitate si o crestere a populatiei de fonduri de investitii pentru Romania si cu capital romanesc, dar si pentru regiune“, a declarat Lara Tassan Zanin, sefa Reprezentantei Grupului Bancii Europene de Investitii din Romania, care reaminteste ca Fondul European de Investitii (EIF) a fost mandatat de catre guvernul Romaniei sa administreze 400 mil. euro din cadrul planului national de redresare si rezilienta (PNRR) pentru capitalizarea fondurilor de investitii.

“In ciuda contractiilor cu care ne confruntam, in ciuda provocarilor persistente, noi la EIB Group suntem anticiclici si injectam bani in piata cand vremurile sunt mai dure“, adauga Lara Tassan Zanin.

Perspectiva si planurile marilor investitori straini din Romania indica un optimism moderat pentru 2023, in contextul in care 35% dintre CEO au planuri de extindere, 25% au planuri de angajare, insa procentajul celor care anticipeaza ca-si vor pune investitiile pe hold s-a triplat, afirma Ramona Jurubita, Country Managing Partner KPMG Romania, care ocupa si pozitia de vicepresedinte al Consiliului Investitorilor Straini (FIC).

“Acele companii, acei antreprenori care au reusit sa-si pastreze profitabilitatea pe linie, au un apetit de a investi mai mult sau de a-si vinde afacerea. Provocarea nr. 1 pentru antreprenori pe care as numi-o este sa-si mentina nivelul de profitabilitate. Aici cred ca se vor desparti castigatorii de cei mai putin norocosi“, a precizat sefa KPMG Romania & Moldova.

PRINCIPALELE TOPICURI

  • Tendinte pe piata de M&A din Europa Centrala si de Est
  • Cum se simte costul capitalului la nivelul finantarii companiilor
  • Piata de M&A din Romania – estimari, tendinte, oportunitati
  • Ce asteptari domina tranzactiile pe piata de capital
  • Ce planuri au managerii de fonduri de Private Equity si Venture Capital
  • La ce nivel este asteptat sa ajunga tranzactiile din real estate in 2022
  • Cum arata strategiile de crestere pentru start-up-uri si antreprenori

Piata de M&A din Europa Centrala si de Est in 2022, peste nivelul din 2020, insa in scadere cu 30 -35% fata de 2021.

“Estimarea noastra ar fi ca pentru 2022 piata de fuziuni si achizitii in CEE se ridica undeva la 32 mld. euro in crestere fata de 2020, cand a fost undeva la 29 – 30 mld. euro. In 2021, piata a fost undeva la 49 mld. euro, chiar mai mult.  Vorbim de o scadere de 30 – 35% fata de 2021 si ca valoare a tranzactiilor, dar si ca volum, avem un volum estimativ de circa 680 de tranzactii la nivel de CEE. Ne referim aici la tranzactii de peste 5 mil. USD“, a spus Razvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader Mazars Romania, care adauga ca datele reprezinta estimari pe baza tranzactiilor facute publice si care au fost centralizate intr-un studiu realizat de catre Mergermarket impreuna cu Mazars.

Potrivit acestuia, 45 – 50% din fonduri sunt generate de investitii dinafara Europei Centrale si de Est, in 2022 fiind in crestere valoarea tranzactiilor domestice in interiorul regiunii. Pe tari, Austria este cea mai mare piata de M&A din CEE dupa valoare, iar Polonia dupa numarul de tranzactii, cele doua piete polarizand piata de profil a regiunii. “Romania este o piata in crestere, suntem pe locul 4 sau 5 in CEE, in functie de valoare sau volum, o piata unde cresc investitorii locali si fondurile de investitii locale“, afirma Razvan Butucaru de la Mazars.

Scad multiplicatorii companiilor de pe pietele publice din Europa si creste costul capitalului.

“Exista o corelatie directa intre modul in care evolueaza multiplii de evaluare si cum evolueaza economia, atat la nivelul Romaniei, cat si al UE“, explica Ileana Gutu, Partner & Head of Valuation, Modelling and Economics la EY Romania. “Din perspectiva evolutiilor generale, observam o tendinta de scadere pe multiplicatori si observam o tendinta de crestere pe ceea ce inseamna costul capitalului“, adauga Ileana Gutu. Cele mai mari cresteri pe costul capitalului au fost inregistrate la finele trimestrului al treilea 2022 la serviciile medicale (crestere de 7,5 puncte procentuale) si real estate (crestere cu 6,3% puncte procentuale), in 7 din 10 sectoare economice analizate de EY fiind atins un nivel maxim al costului capitalului fata de trimestrele anterioare.

De asemenea, 6 din 10 sectoare economice sunt la minime istorice din perpectiva multiplicatorilor inregistrati la companiile publice, printre sferele economice afectate de trendul de depreciere al activelor fiind bunurile de larg consum, materiile prime, real estate, telecom si sectorul financiar.

“Costurile capitalului in pietele publice sunt acum as spune un pic mai ridicate decat cele care sunt acceptate de noi“, a spus Ciprian Nicolae, Managing Partner al managerului regional de fonduri de credite private ACP Credit.

Potrivit acestuia, costul banilor este un pic mai ridicat in statele baltice, iar in Romania se gaseste undeva la mijloc pe harta regiunii. “Costul este un lucru, al doilea lucru este disponibilitatea, lucrurile astea merg cumva mana in mana. La nivelul Romaniei se gaseste si Polonia, daca ne uitam la cursul valutei, ca si ratele dobanzilor sunt la niveluri destul de apropiate. In Polonia, putem sa avem proiecte cu un risc destul de mic, putem sa avem proiecte cu un risc un pic mai mare si le gasim intre 7,5 si 12,5% asa ca si all in, cu fee-uri, cu alte elemente, care acum cativa ani era un cost destul de mare“, adauga Ciprian Nicolae de la ACP Credit.

Piata de M&A din Romania – estimari, tendinte, oportunitati.

“In Romania, se mentine acelasi trend ca si in CEE, respectiv mai bun decat in 2020, dar mai slab decat in 2021. Noi estimam piata de M&A pentru 2022 undeva la 2 mld. euro, cu o perioada efervescenta in T2 si T3 cand au fost foarte multe tranzactii si mai temperat catre T4, sa vedem cate se finalizeaza. Observam acea contractie de care se vorbea si la nivelul pietei de M&A in T4. Ca investitori in Romania, se schimba un pic topul, nu prea vedem investitori americani, daca e sa ne uitam la ultimii ani au fost investitorii francezi, germani ca numar de tranzactii, iar ca valoare australieni, din Cipru si olandezi“, puncteaza Razvan Butucaru de la Mazars, pe baza datelor din studiul realizat impreuna cu Mergermarket.

“Romania este o piata a target-urilor medii spre mici, din care multe nu sunt nici anuntate, dar nici capturate in statisticile regionale de piata sau cele internationale“, explica Razvan Butucaru.

Potrivit acestuia, se vede o crestere de awarness la nivelul antreprenorilor, care incep sa-si schimbe perspectiva de pe termen scurt pe termen mai lung si sunt mai interesati de consolidarea afacerii, de extinderea la nivel local sau chiar dincolo de granitele tarii.

“Feeling-ul meu este ca piata de M&A din Romania va depasi in acest an 6 mld. euro comparativ cu 5,2 mld. euro anterior si circa 5,5 mld. euro in 2021. Sunt cateva tranzactii mari si inca asteptam sa vedem cateva, dar care nu se vor inchide pana la finele anului“, a declarat Cornelia Bumbacea, Partner, Deals Advisory Services, PwC Romania. Numarul de tranzactii M&A din Romania in 2022 este de peste 300, potrivit calculelor PwC care indexeaza inclusiv majorari de capital, tranzactii de consolidare, exituri, diferite tipuri de parteneriate intre investitori, inclusiv din randul celor care nu au o prezenta directa in Romania.

Potrivit acesteia, sfarsitul de an este foarte aglomerat cu tranzactii pentru ca multi investitori vor sa vada cum se incheie anul 2022 avand in vedere ca cea mai mare parte a evaluarilor se bazeaza pe rezultatele din 2022.

“Referitor la tendinte si cum a evoluat procesul de M&A, cred ca din 2020 incoace se pune accent pe due diligence, acum pare sa se fi extins scopul due dilgence-ului si asta este si ca un raspuns la perioada tulbure pe care o traversam pentru ca acum s-a extins due diligence-ul in arii precum sanctiunile. Avem o echipa care la asta se uita la tranzactiile de tech, la felul la care se respecta sanctiunile si aici nu e doar perspectiva rezidentei in Rusia si a lantului de aprovizionare si a dependentei de produsele rusesti. ESG-ul la fel ramane o componenta la care se uita investitorii. O alta parte la care nu se uitau pana acum si se uita acum este partea de cyber-security, cat de pregatite sunt tintele pe partea aceasta. Apoi ca procese, ce as mai mentiona, ar fi faptul ca acum ne uitam la tranzactii care sunt mai conditionate de diverse cerinte de reglementare decat in trecut, si aici ma refer la modificari recente pe partea de FDI (investitii straine directe), modificarile care s-a intamplat din primavara incoace tot mai multi investitori pun accent pe cerinta respectiva si vedem tot mai multe tranzactii conditionate“, precizeaza Madalina Neagu, M&A Partner al casei austriece de avocatura Schoenherr.

Crizele de pana acum nu au rescris tranzactiile, insa termenii acestora s-au adaptat. “Poate avem acum componente de earn out sau plati esalonate in zone unde nu erau pana acum traditional asociate tranzactiei. Putem sa avem componente non cash pentru plata pretului, respectiv schimbul de actiuni. Se cauta variatii si modalitati inovative care pana la urma protejeaza cashflow-ul investitor“, explica Madalina Neagu de la Schoenherr.

Tichetele de tranzactii din energie, real estate, tehnologie, sectorul industrial, servicii medicale si servicii financiare domina topul sectoarelor pe piata de fuziuni si achizitii.

In ceea ce priveste tichetele mari, se vede activitate pe zona de energie, si destul de aglomerat cu tranzactii de M&A nu este doar finalul de an, ci se anunta si T1 si T2 din 2023, potrivit lui George Mucibabici, Head of Investment Banking la Raiffeisen Bank Romania.

“Dintr-o perspectiva de bancher, am lucrat cu unele dintre cele mai mari fonduri institutionale in 2021 si inceputul acestui an. In ceea ce priveste exiturile, este adevarat ca unele fonduri se apropie de finalul duratei de viata in investitiile lor, insa datorita circumstantelor speciale date de criza Covid si de razboi, cred ca este un spatiu de asteptare acolo care le va permite sa isi potriveasca mai bine fereastra de exit“, spune George Mucibabici de la Raiffeisen.

Lichiditatea bate randamentul pe piata de capital.

“Mare parte din bani, 70 – 80% sunt in zona de obligatiuni, unde din pacate oferta de a cumpara este foarte redusa. Am vazut obligatiuni noi care vin la bursa, insa este si o mare problema cu genul acesta de obligatiuni – nu au lichiditate, iar noi ca institutionali punem de multe ori lichiditatea mult inaintea yield-ului sau a randamentului pe care il targetam. Si aici lichiditatea este o problema majora. Daca ne uitam ca in ultimii ani am avut Covid-ul si am avut si razboiul, deci am avut si perioade in care multi clienti au venit si au retras multe sute de milioane, noi trebuie sa ii servisam pe acei clienti. Si lichiditatea daca pana in 2020 era un factor important, dar nu era in top, din 2020 incoace este primul factor. Si poate sa fie obligatiunea si cu un randament de 20%, daca nu ofera lichiditate suficienta nu voi investi in ea“, puncteaza Mihai Purcarea, CEO al BRD Asset Management.

Pipeline-ul de tranzactii pe bursa va continua in 2023 atat pe partea de listari, cat si pe emisiuni de obligatiuni, listarea Hidroelectrica fiind insa cruciala pentru generarea de listari de calibru atat pe segmentul de companii private mari, pentru exituri de anvergura prin bursa sau atragerea altor companii de stat de talie semnificativa.

“Sunt deal-uri in pregatire, nu am niciun dubiu. Insa, decizia va fi legata de moment, cand acesti antreprenori decid sa faca un proces de listare, intr-un moment pe care ei il considera cel mai bun din punct de vedere al evaluarii. Este foarte importanta evaluarea intr-un deal, e cel mai important“, afirma Adrian Tanase, CEO Bursa de Valori Bucuresti.

“Pe partea de obligatiuni corporate, am vazut anul asta ca si Bucurestiul a reluat o emisiune, asteptam mai multe municipalitati sa vina, bineinteled Fidelis care continua si este o emisiune acum, iar pe partea de corporate, vedem foarte multa activitate din partea bancilor. Si acest pipeline de green bonds, sustainability link bonds de tot ce vine din partea de ESG se va intensifica“, adauga Adrian Tanase de la Bursa de Valori Bucuresti.

“Perspectivele investitorilor se refera mai degraba la zona de recuperare a investitiei, de conservare a capitalului si de generare a unui randament care sa fie oarecum in ton cu inflatia sau s-o depaseasca ceea ce devine un lucru aproape imposibil“, a spus Vlad Pintilie, Deputy General Manager la BT Capital Partners, parte a grupului Bancii Transilvania.

Frica de a cumpara este aproape la acelasi nivel cu frica de a vinde pe piata de capital.

“Tendinta este sa spun ca sunt cam la fel si asta se vede din volumele scazute din piata pentru ca chiar daca exista interes mare dintr-o parte, nu este interes din cealalta parte. As putea sa spun cu un foarte mic procent ca mai degraba frica mai mare este cea de a cumpara“, explica Vlad Pintilie de la BT Capital Partners.

Multiplii de evaluare, mai degraba in faza de asteptare a ajustarii, decat de ajustare.

“Cand vorbim de Romania, ar trebui sa retinem ca Romania este intr-un anumit dezavantaj fata de alte tari din regiune pentru ca numarul managerilor de fond si al profesionistilor din private equity si venture capital este mai mic fata de alte tari. Bulgaria, de exemplu, are mai multi manageri de fond decat Romania si asta este pentru ca guvernul si sprijinul cu bani din partea UE a inceput mai tarziu sa promoveze acest gen de vehicule de capital“, puncteaza Cristian Nacu, Senior Country Officer al International Finance Corporation, divizia de investitii din cadrul grupului Bancii Mondiale.

Intrebat care este evolutia multiplilor de evaluare, Adrian Stanculescu, Partner, Head of Romania la managerul regional de fonduri private equity Abris Capital Partners a raspuns: “Vad mai degraba o asteptare de ajustare decat o ajustare. Vom vedea anul urmator. Tema sezonului este incertitudinea“.

Activitatea de strangere de noi fonduri de investitii continua, insa investitorii dinafara regiunii sunt in expectativa pe fondul razboiului din Ucraina.

“Cred ca sunt 2 tipuri mari de investitori – ai investitori traditionali, dedicati regiunii, institutiile financiare mari care trebuie sa investeasca in regiune si ai si investitorii comerciali, cum le spunem noi, care nu sunt neaparat obligati sa investeasca in regiune. Din New York, Washington, chiar din Londra cateodata, Romania si Polonia par la granita unui razboi si pare mai grav de la distanta aceea decat simtim noi, si atunci asteapta. Cat vor astepta, vom vedea“, afirma Adrian Stanculescu de la Abris Capital Partners.

“Am tot achizitionat, nu este foarte confortabil sa tot cumperi in perioada asta de volatilitate pentru ca resimti, este ca un organism care se tot extinde si resimte socurile“, adauga reprezentantul Abris Capital Partners.

“In venture capital, multiplii pe care ii tintesti sunt mult mult mai mari decat in private equity-ul traditional. In alte companii in care am investit de 3 ani, avem deja un 5x, deci pentru un private equity asta este deja un target achieved. Pentru noi acolo este un sambure. Nu as insista mult pe valuation, o sa existe o corectie, si in Romania la anul cand o sa intre in panic mode. Anul viitor o sa fie foarte ciudat in venture capital-ul romanesc“, afirma Cristian Munteanu, Fondator si Managing Partner al managerului de capital risc Early Game Ventures.

Lipsa fondurilor de pensii din peisajul de venture capital limiteaza capacitatea de a strange fonduri mari de capital de risc.

“Care sunt cele mai bune companii de tech care au aparut in tara asta? Sunt UIPath, Emag, Bitdefender, companii de 1 mld. Cine se uita, observa un lucru absolut fantastic – niciun fond de pensii din tara asta nu a investit in niciuna dintre cele mai bune companii din tara asta. Niciodata, niciun fond de pensii nu a investit nici direct, nici indirect in tehnologie. Investesc in titluri de stat, investesc in alte lucruri. Mergand cumva mai adanc in problema, pensionarii din tara asta nu au nici macar sansa sa spere la niste randamente bune“, puncteaza Cristian Munteanu de la Early Game Ventures.  “In Romania, sunt foarte putini investitori LP, capabili sa scrie un tichet mare. Ii numeri pe degete probabil. Ori daca elimini o intreaga categorie si scoti fondurile de pensii din ecuatie, atunci este extrem de greu sa construiesti un fond care sa aiba dimensiune critica“, spune reprezentantul Early Game Ventures.

“Există 2 straturi în această discuție. În primul rând, este peisajul de reglementare și în al doilea rând aș spune că este structura însăși a pieței de capital din România“, afirma Andreea Pipernea, CEO NN Pensii si & Advisory Board Member.  “În ceea ce privește cadrul de reglementare pentru fondurile de pensii, a fost relativ recent permis ca fondurile de pensii private să investească în fondurile de capital privat“, explica Andreea Pipernea, care adauga ca momentul nu a fost cel mai norocos deoarece a fost chiar la inceputul crizei Covid. “Între timp, peisajul de reglementare a fost destul de volatil, până la punctul în care chiar în acest moment urmărim o ordonanță de urgență care să se așeze pe masa guvernului care inițial a avut în vedere anularea acestei oportunități pentru aceste fonduri de pensii. Este încă un semn de întrebare, dacă autorităţile de reglementare vor sau nu vor permite în forma finală a ordonanţei investiţii în private equity“, a mai spus Andreea Pipernea. Referitor la structura pietei de capital, exista intr-un anumit fel un soi de echilibru intre unde se afla cea mai mare parte a companiilor si unde se afla cea mai mare parte a banilor, mai precizeaza sefa NN Pensii, care adauga ca avand in vedere marimea portofoliilor administrate de managerii de fonduri de pensii, acestia targeteaza tinte de investitii de anumite dimensiuni.

“Ma uit mai mult la piata de companii mijlocii (mid market), unde lucrez cu un un numar de fonduri care sunt targetate mai mult pe early private equity stage, pe fondurile care cauta mai mult tinte locale. Pe partea investitorului vad ca, de fapt, capitalul nu este problema mai mult decat alocarea capitalului. Vad fonduri cu strategii foarte diferite, deci in termen de antreprenori, fiecare care are o companie buna are o sansa – tehnologie, healthcare, fintech. Totusi sunt fonduri care exista sau acum se ridica si care se uita spre sectoare precum agricultura, industrials. In termen de investitori, industrii care sunt foarte fragmentate si companii cu potential de consolidare, aceasta este o oportunitate si in alte industrii de asemenea. Alte oportunitati sunt integrarea pe verticala, vedem asta in diferite afaceri in agricultura, sectorul industrial, cred ca de asemenea investind in companii locale pentru a deveni campioni regionali este ceva la care se uita fondurile“, a declarat Andreea Pipernea, care ocupa pozitia de Advisory Board Member din partea unor fonduri de investitii in cadrul a cateva afaceri antreprenoriale.

Perioada de contractie ar putea veni si cu vesti bune pentru managerii de capital privat.

“Ma uit la un studiu Hamilton Lane, care este unul dintre cei mai mari asset manageri la nivel mondial cu peste 800 mld. active sub administrare, si-au facut un studiu prin care au modelat IRR-ul fondurilor de PE din ultimii 20 de ani, mediana la nivel global a iesit in jur de 10% , dar fondurile vintage 2008, 2009, 2010, adica fondurile care au avut capital sau un investit in perioada crizei sau imediat dupa criza, au avut un IRR aproape dublu, aproape de 20%. Cumva intram intr-o poveste oarecum similara, iar job-ul nostru ca fund manageri sa gasim oportunitati, de asta ne platesc pana la urma investitorii LP“, afirma Andrei Gemeneanu, Cofondator si Managing Partner al Morphosis Capital.

“Ne uitam sa desfasuram mai mult capital in Romania, care este cea mai mare si, probabil, cea mai importanta din geografiile in care operam, cu o piata mai mare, cu  crestere economica. Nu este cea mai usoara piata pentru a face tranzactii, dar suntem increzatori ca vom gasi acei antreprenori unde sa ne punem capitalul“, a spus Ivailo Gospodinov, Managing Partner al managerului regional de private equity BlackPeak Capital. “Simtul meu este ca avem nevoie sa desfasuram aici intr-un an si jumatate – doi ani 30 mil. euro, poate un pic mai putin sau mai mult“, afirma reprezentantul BlackPeak Capital.

Tranzactiile in real estate, asteptate sa atinga un nivel – record de 1,4 – 1,5 mld euro.

“In 2022, ne asteptam sa fim probabil tot in jur de 10 mld. euro in zona de CEE, care este media pe ultimii 10 ani, un pic mai putin decat media pe ultimii 5 ani cand media a fost in jur de 12 mld. euro. Polonia este cea mai mare piata, are cam jumatate din toata felia de CEE. Noi venim de regula dupa Polonia, Cehia, Ungaria“, afirma Robert Miklo, Director Investment Services Colliers International Romania.

“In ultimii aproape 6 ani pana in T3 2022 in zona de CEE s-au investit aproximativ 70 mld. euro, Polonia a luat jumatate din acest total. Noi am avut cam 5 mld., deci in medie cam sub 1 mld. pe an, la noi in special office-ul domina“, adauga Robert Miklo de la Colliers.

“Eu cred ca ajungem (piata) la 1,4 – 1, 5 mld. euro anul acesta intr-un final. Pe tranzactii deja semnate, suntem la 1,1 – 1,2 mld. euro. Eram la 600 mil euro la final de T2, in T3 avem una confirmata de aproximativ 100 mil. euro, iar acum cu Paval Holding suntem bine spre 1,2 si sper sa ajungem spre 1,5 mld. euro“, estimeaza Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties, CBRE Romania.

“Pe piata de finantare, Iulius a avut o refinantare de 410 mil. euro pe portofoliul sau. AFI vrea sa se refinanteze, s-ar putea sa depaseasca si Iulius“, a mai spus Robert Miklo de la Colliers.

Planuri de crestere la start-up-uri si antreprenori.

“Urmeaza sa testam care este apetitul investitorilor si habit-ul lor in zone diferite ale Europei pentru ca in zona de venture investing si de fapt angel investing in care suntem noi prezenti, cutumele sunt diferite, culturile sunt diferite“, afirma Andrei Dudoiu, Cofondator si Presedinte al board-ului de directori a platformei de crowdfunding Seedblink, platforma care cauta sa treaca de la un nivel de acoperire regionala catre un nivel paneuropean.

“Pentru 2023, planurile noastre sunt sa ridicam de la investitorii nostri 15 mil. euro, asta este bugetul pe care ni l-am propus pentru 2023, tinand cont si de extinderea regionala si europeana. Suntem intr-o lume turbulenta si in fiecare zi ne adaptam produsele si modul de abordare in functie de ce testam cu cat mai multi investitori“, adauga Andrei Dudoiu de la Seedblink.

“Cand ne gandim cum arata cresterea, suntem si pe partea de sell side si pe partea de buy side pentru ca pe sell side vrem sa atragem capital, sunt mai scumpe (finantarile – n.r.), astea sunt conditiile, dar ne uitam si la buy side pentru ca acei bani pe care ii atragem vrem sa adauge valoare grupului nostru. Avem un plan foarte ambitios de crestere si cu siguranta ca sa ne atingem tinta noastra de crestere vom atrage capital“, a spus Claudiu Negrisan, CFO al Adrem Group.

“Va fi un tichet cu un pachet de finantare pana in 10 mil. euro, nevoia cea mai stringenta este cea de non cash, spuneam ca am atras aceasta facilitate de 12,5 mil. de la ING si pana la finalul anului o vom utiliza integral, deci prioritatea zero este sa extindem sau sa atragem alta facilitate cu care sa putem sa initiem proiectele pe care le castigam si vor veni si alte sume pentru a facilita cresterea. Nu ascund faptul ca suntem ambitiosi sa ne uitam si in zona de M&A, sa consolidam un pic sectorul in zona asta de furnizori de solutii si servicii pentru piata energetica“, precizeaza Claudiu Negrisan de la Adrem.

“Ne uitam foarte mult la zona asta de crestere, de a creste rapid prin achizitii, suntem in  cautare de a intra intr-o zona care poate am surprinde in sensul ca BlackCab este in zona premium si suntem in discutii in zona de achizitii servicii de taxi. Incercam sa intregim componenta de mobilitate cu serviciul de masa, BlackCab avand o forta de vanzare foarte buna in zona B2B, dar nu are suficiente produse sa alimenteze forta de vanzare si este o extensie naturala sa intram in zona de a achizitiona flote mari, in special cu componenta de taxi, care este slab manageriata si constatam ca zona asta de transport sufera atat din lipsa tehnologiei, cat si din lipsa unui management adecvat al proceselor de business“, a spus Dan Boabes, Country Manager BlackCab. “BlackCab si-a propus ca anul viitor sa avem peste 30% din flota electrica sau hibrida si cred ca partea asta de finantare care ia in considerare componenta ESG ne va ajuta sa ne optimizam costurile de finantare“, afirma Dan Boabes de la BlackCab.

“Noi suntem in plin fundraising si simtim pe pielea noastra, avem aceste discutii. Poate fundraising-ul asta acum un an ar fi durat poate 2 – 3 luni, acum dureaza aproape 6 luni sa ajungem la o runda undeva intre 350.000 si 500.000 euro. Cam aici suntem, din fericire. Suntem foarte legati de ecosistemul asta de venture capital, avem background de wealth management, oamenii au incredere in noi si am ajuns cu foarte multa munca sa ne apropiem sa inchidem aceasta runda de seed. Am avut o runda de pre-seed cu Sparking Capital, in continuare sunt lead investor si pe langa lead investor ridicam o runda privata tot de la antreprenorii romani“, a spus Andrei Perianu, Cofondator si COO Bankata.ro.

“Exista pentru portofoliul de proiecte proprii, cred ca vor fi sindicalizari, sunt cateva proiecte mari si vor fi vreo doua proiecte in care va fi o singura banca si toate astea se vor intampla cred la anul. Probabil, nivelul va fi la 100 – 120 mil. euro pe toate proiectele. Pentru partea de equity, tintim ca anul viitor sa avem macar pentru un portofoliu un deal inchis in zona de 50 – 100 mil. euro cu co-investitor, adica capital nou adus in vehicule de investitii“, a spus Catalin Ciuperca, CFO Monsson Sarl, compania de holding a grupului Monsson, unul dintre cei mai activi dezvoltatori de pe piata proiectelor de energie regenerabila.

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2022 sunt Mazars, Schoenherr, Raiffeisen Bank Romania si Adrem. Supporting Partner este Vetimex Capital, iar Hydrating Partner La Fantana.

Avocatii Dentons au asigurat consultanta Romgaz la contractarea finantarii de 325 mil. euro de la Raiffeisen Bank destinata achizitiei pachetului de actiuni al ExxonMobil in proiectul Neptun Deep

Dentons, cea mai mare firma de avocatura din lume, a asigurat servicii de consultanta juridica companiei romanesti de stat Romgaz la contractarea unei facilitati de credit de 325 mil. euro de la banca austriaca Raiffeisen.

Finantarea este necesara pentru plata partiala a pretului de achizitie a pachetului de actiuni detinut de catre gigantul petrolier american ExxonMobil in proiectul Neptun Deep, care vizeaza extractia de gaze dintr-un perimetru localizat in Marea Neagra.

Romgaz a anuntat pe 22 martie 2022 ca, in baza contractului de achizitie semnat cu americanii de la ExxonMobil, pretul de achizitie ce va fi platit vanzatorului se ridica la 1,06 mld. USD, ce ar putea fi majorat cu maxim 10 mil. USD. Cumparatorul a mai precizat ca are obligatia de a plati vanzatorilor o suma echivalenta cu 106 mil. USD ce reprezinta avans/depozit la momentul semnarii contractului de vanzare-cumparare.

Partea romana estimeaza ca finalizarea tranzactiei cu ExxonMobil pentru participatia de 50% din proiectul off-shore Neptun Deep va avea loc in trimestrul al doilea, adica pana la 30 iunie 2022.

Pe 30 martie 2022, Romgaz a facut public ca a incheiat un contract de imprumut de 325 mil. euro cu Raiffeisen Bank SA, finantarea avand o maturitate de 5 ani si o rata de dobanda raportata la EURIBOR la 3 luni. Rambursarea imprumutului a fost stabilita sa fie facuta in rate trimestriale egale dupa prima tragere de credit, potrivit informatiilor facute publice de catre compania romaneasca listata pe bursa de la Bucuresti.

Tranzactia de preluare a participatiei ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited din proiectul in care cealalta cota de 50% este detinuta de catre OMV Petrom, subsidiara grupului austriac OMV, va permite Romgaz sa isi indeplineasca obiectivele din strategia de dezvoltare pentru perioada 2021-2030. 

Dentons a lucrat in tranzactia de finantare a Romgaz cu o echipa de avocati coordonata de catre Simona Marin, partener si coordonator al echipei de Banking & Finance a biroului din Bucuresti, asistata de Maria Tomescu (counsel) si Sandra Constantin (senior associate).

De cealalta parte, Raiffeisen a fost asistata in tranzactia de finantare a Romgaz de catre o echipa a casei de avocatura austriece Wolf Theiss.

Digi a semnat contractarea unui imprumut de 150 mil. Euro cu un sindicat de banci din care face parte Citi, ING si Unicredit. Banii vor fi alocati in cea mai mare parte pentru refinantare, iar o treime merg catre finantarea planurilor companiei

Grupul Digi, unul dintre jucatorii – cheie de pe piata comunicatiilor din Romania, a anuntat pe 15 decembrie 2020 ca a incheiat un acord de finantare in valoare totala de 150 mil. Euro cu un sindicat de banci din care fac parte Citi, ING Bank si UniCredit Bank.

“Societatea doreste sa informeze investitorii si piața ca la data de 15 decembrie 2020, RCS & RDS S.A. (filiala Societatii din Romania – „RCS&RDS”), ca imprumutat si garant initial, DIGI Távközlési és Szolgáltató Korlátolt Felelősségű Társaság ca garant inițial, INVITEL Távközlési Zrt ca garant inițial, Societatea, ca garant inițial, DIGI Spain Telecom S.L.U., ca garant inițial si Citigroup Europe plc, Dublin Romanian Branch, ING Bank N.V. Amsterdam, Bucharest Branch and Unicredit Bank S.A. Creditori Inițiali si ING Bank N.V. ca agent de garanție al celorlalte parți finanțatoare au incheiat un contract de facilitate”, au precizat reprezentantii Digi.

Acordul de finantare total de 150 mil. Euro este format dintr-un imprumut la termen in lei echivalentul a 100 mil. Euro si un imprumut revolving in lei echivalentul a 50 mil. Euro “pentru o durata egala cu perioada dintre data semnarii si a treia aniversare a Contractului de Facilitate Senior si, care, de asemenea, permite stabilirea, din cand in cand, a unor facilitați suplimentare pentru a fi puse la dispoziție in conformitate cu clauzele si in limitele stabilite prin Contractul de Facilitate Senior”, afirma reprezentantii companiei.

Banii din imprumutul la termen vor fi folositi pentru refinanțarea sumelor ce au fost puse de catre bancheri la dispozitia Digi in baza unui contract de facilitate din 7 octombrie 2016.

Pe de alta parte, o treime din acordul de finantare, adica acea componenta de imprumut revolving de 50 mil. Euro poate fi utilizata de catre companie pentru scopurile sale proprii – cheltuieli de capital, investiții, scopuri corporative generale, sau capital de lucru (inclusiv imprumuturi intra-grup) al grupului Digi.

Digi este lider pe piata de cablu TV si comunicatii fixe, in ultimii ani fiind concentrat pe a-si majora cota de piata pe segmentul comunicatiilor mobile, dominat de catre Orange si Vodafone. Orange a anuntat la finele lui 2020 ca a semnat achizitia pachetului majoritar in Telekom Romania Communications, tranzactie ce i-ar consolida pozitia de furnizor de pachete de convergenta in sectorul comunicatiilor si ii intareste pozitia pe segmentul comunicatiilor fixe, in timp ce Vodafone a integrat recent in structurile sale si operatiunile UPC Romania, cu o pozitie puternica pe piata de cablu TV si comunicatii fixe.

Digi este un grup de comunicatii fondat de catre antreprenorul Zoltan Teszari, care si acum este principalul actionar al companiei listate pe bursa de la Bucuresti, unde Digi Communications NV are o valoare bursiera de circa 3,45 mld. Lei (peste 708 mil. Euro).

One United Properties și Auchan investesc circa 130 mil. Euro într-un proiect multifuncțional dezvoltat pe fosta platformă Automatica București. Victor Căpitanu, coproprietar al One United Properties: “Investiția noastră de 100 mil. Euro va fi acoperită din finanțare bancară în proporție de circa 58%, restul din capitaluri proprii. Finalizarea planului de investiții va avea loc în prima jumătate a anului 2020”

Dezvoltatorul imobiliar One United Properties și rețeaua franceză de comerț Auchan au în plan investiții estimate în jurul a 130 mil. Euro până în prima jumătate a anului 2020 în cadrul unui proiect multifuncțional pe fosta platformă Automatica București, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Valoarea include achiziția de aproximativ 25 mil. Euro de anul trecut a fostei platforme Automatica de către One United Properties și Auchan de la fondul de investiții elen Global Finance, care a făcut mai multe tranzacții de vânzare în ultimii ani pentru a-și marca exitul și a rambursa banii investitorilor.

One United Properties, dezvoltator imobiliar controlat de către investitorii Andrei Diaconescu și Victor Căpitanu, a anunțat că va investi 100 mil. Euro în proiect.

“Investiția noastră de 100 mil. Euro va fi acoperită din finanțare bancară în proporție de circa 58%, iar restul din capitaluri proprii. Tot proiectul are trei componente – imobilul de birouri One Tower, proiectul rezidențial exclusivist One Mircea Eliade și zona comercială dezvoltată de către Auchan“, a explicat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Victor Căpitanu.

Potrivit acestuia, proiectul de birouri va fi finanțat în proporție de două treimi din credit bancar, iar o treime din fonduri proprii ale One United Properties.

În ceea ce privește proiectul rezidențial, structura de finanțare va fi împărțită între finanțare bancară în proporție de 50%, cealaltă jumătate a fondurilor necesare urmând să fie acoperită din fonduri proprii ale companiei și din pre-vânzări de apartamente.

Cele trei componente ale proiectului – birouri, comercial și rezidențial – se vor derula în paralel.

Proiectul de birouri ar urma, conform calendarului de proiect, să fie livrat până la sfârșitul anului 2019, ca și zona comercială, în timp ce pentru ansamblul rezidențial termenul de finalizare este prevăzut pentru prima jumătate a anului 2020.

Întreaga dezvoltare este autorizată pentru o suprafață de 125.000 mp construiți (73.000 mp supraterani și 52.000 mp subterani).

Cele trei turnuri care se vor ridica în cadrul proiectului rezidențial One Mircea Eliade vor însuma 250 de apartamente exclusiviste (2 turnuri în regim de înățime P + 15 etaje, respectiv 1 turn P + 20 etaje), cu vedere panoramică spre Parcul Floreasca și Lacul Floreasca. Clădirea de birouri One Tower (P + 16) se traduce în 24.000 metri pătraţi închiriabili de spaţii de birouri clasa AAA dotate cu ultimele tehnologii și va beneficia de o suprafaţă pe etaj de 1.450 mp, cu o formă regulată, ce va oferi utilizatorului lumină naturală şi o folosire extrem de eficientă a spaţiului. One Tower are ca țintă obținerea certificării LEED, calificativ Platinum.

Întreaga zonă va fi deservită de un spațiu comercial modern, retail si food, dezvoltat de Auchan în locul fostei hale Ford, monument istoric care va fi restaurat și integrat în noua dezvoltare.

One United Properties este principalul dezvoltator imobiliar specializat pe proprietăți rezidențiale exclusiviste din București. One United are mai multe proiecte rezidențiale finalizate (188 de apartamente), în construcție (340 de apartamente) și care urmează să fie începute în următorii ani (peste 500 de apartamente).

One United Properties și-a extins treptat mixul de finanțare al proiectelor astfel că acum are la dispoziție bani din mai multe surse  – capitalul propriu al companiei, capitalul atras de la investitorii per proiect, obligațiuni, împrumut bancar și avansurile plătite de clienți.

One United Properties și-a majorat în septembrie 2017 capitalul cu 10 mil. Euro prin atragerea de fonduri de la 12 investitori privați, care au primit în schimb 8,13% din acțiunile companiei.

Apoi, a făcut o nouă mișcare pentru a-și completa resursele de finanțare anunțând pe 27 noiembrie 2017 emiterea de obligațiuni de 20 mil. euro, cu scadență la 4 ani, prin plasament privat, subscrise integral de fonduri aflate în co-management de către Credit Value Investments din Polonia.

De asemenea, One United Properties și-a refinanțat achiziția de circa 17 mil. euro a birourilor North Gate printr-o finanțare contractată de la CEC Bank.

Garanti Bank a anunțat, recent, că a finanțat complexul rezidențial One Herăstrău Park din București, iar din 2009 până acum a acordat One United Properties finanțări de peste 30 mil. euro pentru dezvoltarea de proiecte rezidențiale sustenabile.

Piața imobiliară locală este printre cele mai efervescente terenuri pentru tranzacții, atât tichete de fuziuni și achiziții, cât și tranzacții de finanțare corporativă sau emisiuni de obligațiuni.

Digi Communications și-a refinanțat parțial creditul de 200 mil. Euro din octombrie 2017. Grupul de telecomunicații a semnat un împrumut sindicalizat multivalută aranjat de Citi și ING, bani din care o parte merg spre finanțarea achiziției din Ungaria

Digi Communications, unul dintre cele mai importante grupuri de telecomunicații din România, își finanțează achiziția în curs a operatorului ungar de profil Invitel Tavkozlesi Zrt printr-un nou împrumut sindicalizat.

Compania a anunțat că pe 1 februarie 2018 a fost încheiat un împrumut sindicalizat care înlocuiește parțial creditul – punte pentru o valoare de aproximativ 163 mil. Euro. Noua finanțare a fost aranjată de către Citi și ING Bank, potrivit informațiilor făcute publice de către companie. Din sindicatul bancar fac parte și alte bănci, ale căror nume nu au fost făcute publice de către reprezentanții Digi Communications NV.

Împrumutul sindicalizat include trei facilități, în forinți, lei, respectiv euro și are o maturitate de 5 ani. Dobânda este de 2,65% pe an plus ratele medii de dobândă interbancare aplicabile, au precizat reprezentanții Digi.

Finanțarea acoperă parțial creditul sindicalizat de 200 mil. Euro semnat în octombrie 2017, care a fost contractat pe termen scurt.

“Facilitatea Sindicalizată 2018 urmează să fie folosită de Societate și filialele acesteia pentru aceleași scopuri anticipate de Societate în octombrie 2017. Parte din suma disponibilă va fi folosită pentru finanțarea achiziției de către Digi Kft. a operatorului maghiar de comunicații electronice Invitel Tavkozlesi Zrt (tranzacție cu privire la termenii căreia am informat investitorii și actionarii pe data de 21 iulie 2017). Se intenționează ca restul de sumă să fie folosită pentru scopuri generale corporative și/sau pentru finanțarea cheltuielilor de investiție”, au explicat destinația banilor reprezentanții companiei.

Pe 21 iulie 2017, Digi Communications NV a anunțat achiziția pachetului de 99,99% din acțiunile operatorului ungar de comunicații Invitel Tavkozlesi Zrt de la managerul de capital privat CEE Equity Capital Partners pentru un preț total de 140 mil. Euro, suma putând face obiectul unor ajustări ulterioare, termenul estimat pentru finalizarea tranzacției fiind 14 martie 2018. De asemenea, contractele de servicii reciproce cu Invitech Solutions vor fi încheiate pentru o durată totală de cel puțin zece ani calendaristici împliniți, calculați dupa momentul finalizării tranzacției și vor avea o valoare totală minimă de aproximativ 91,6 mil. euro, în cazul obligațiilor de plată ce revin Digi Ungaria, respectiv circa 16,4 mil. euro, în cazul obligațiilor de plată ale Invitech Solutions.

Digi Communications NV este unul dintre jucătorii majori pe piețele de telecomunicații din România și Ungaria. În România, principalii săi concurenți sunt grupurile internaționale Orange, Vodafone și Telekom în piața telefoniei mobile, respectiv UPC pe piața de cablu TV.

Digi Communications este listată din mai 2017 la București, cea mai mare listare privată din istoria bursei locale în cadrul unei tranzacții anunțate în premieră de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO din aprilie 2016. Fondatorul afacerii, Zoltan Teszari, este principalul acționar al companiei care are o capitalizare bursieră actuală de 753,8 mil. Euro.

Grupul Digi a fost în 2017 cel mai activ jucător local în aria tranzacțiilor corporative mari, având în vedere anvergura listării derulate în ringul piețelor de capital, cea mai mare achiziție de tip fuziuni și achiziții realizată de către o companie locală în afara țării și una dintre cele mai mari tichete de finanțare corporativă derulate.

Garanti Bank finanțează cu 3 mil. euro producția noului tren Hyperion de către Softronic Craiova

Garanti Bank a acordat un împrumut de 14 mil. lei (circa 3 mil. Euro) companiei Softronic, singurul producător de trenuri electrice multiple și locomotive electrice din sud-estul Europei, pentru producția Hyperion 3 – cel mai modern mijloc de transport feroviar din România.

Noul tren va fi lansat în a doua jumătate a anului 2018.

Hyperion este primul tren electric de multiple unități din România și este recomandat pentru transportul Regio, Interregio sau Intercity. Hyperion 3 va fi al treilea model Hyperion, primul fiind lansat în 2014, când Garanti Bank a acordat companiei Softronic un împrumut de 20 milioane de lei pentru producția acestuia.

„Suntem mândri să ne unim încă o dată forțele cu Softronic pentru fabricarea acestui tren de ultimă generaţie. Garanti Bank este un susținător puternic al mediului de afaceri din România și al unor proiecte ambițioase și inovatoare, precum Hyperion 3, care contribuie la dezvoltarea durabilă a economiei locale. Suntem foarte activi pe segmentul corporate, care este o linie de afaceri importantă pentru noi, în principal datorită succesului nostru în stabilirea relațiilor de lungă durată cu clienții noștri. Vom menține aceeaşi abordare şi în continuare, reafirmându-ne angajamentul pe termen lung față de clienții noștri, atât în anul 2018, cât și în anii următori „, a declarat Cagri Memisoglu, Director General Adjunct al Garanti Bank.

Hyperion este alimentat de rețeaua de 25 kVca și are patru motoare asincrone de 430 kW. Când este frânat, Hyperion recuperează energia și oferă jumătate din consumul unui tren clasic cu locomotive și vagoane. Trenul poate atinge o viteză maximă de 160 km pe oră și include echipamente de cale ferată de ultimă oră, produse de companii precum ABB, Knorr Bremse, Lucchini, Voight sa Ultimate., recunoscute în industrie pentru performanța și calitatea produselor. Noul tren Hyperion 3 va aduce câteva actualizări noi care vor îmbunătăți semnificativ experiența călătorilor și vor asigura cea mai mare siguranță, afirmă reprezentanții băncii.

Garanti Bank România face parte din Grupul financiar-bancar Garanti România, care reunește și Garanti Leasing (marca sub care funcţionează compania Motoractive IFN SA) și Garanti Credite de Consum (marca sub care funcţionează Ralfi IFN SA).

Garanti Bank este deținută de către Turkiye Garanti Bankasi A.S. (TGB), a doua cea mai mare bancă privată din Turcia. TGB este o bancă universală cu servicii de top în toate segmentele de business. Banca deservește peste 14,5 milioane de clienți în zonele corporate, comercial, întreprinderi mici și mijlocii, dar și retail, oferind servicii financiare integrate. Grupul financiar spaniol Banco Bilbao Vizcaya Argentaria (BBVA) este acționarul majoritar al TGB.

Prezentă în România din 1998, banca a dezvoltat un portofoliu solid de clienți și și-a extins prezența națională prin sucursale și canale alternative.

Softronic Craiova a înregistrat în anul 2016 o cifră de afaceri de 54,9 mil. lei (12,2 mil. euro) și un profit net de 1,27 mil. lei (0,28 mil. euro) la un personal mediu format din 153 de oameni.

Eximbank a emis scrisori de garanție bancară de peste 23 mil. Dolari pentru Hidroconstrucția. Banca de stat a finanțat recent Poșta Română cu 30 mil. lei

 

EximBank a emis două scrisori de garanție bancară în valoare totală de peste 23 de milioane de dolari pentru Hidroconstrucția, unul dintre cei mai mari constructori cu capital privat românesc, facilități care vor permite companiei derularea unui contract în valoare de 115,5 mil. dolari în Iordania.

Recent, EximBank a anunțat că va asigura necesarul de finanţare pentru derularea activităţii curente a Companiei Naţionale Poşta Română, cel mai mare operator de servicii poştale, în urma câştigării licitaţiei organizată de societate, la finele anului trecut, pentru contractarea unui împrumut în valoare de 30 de milioane de lei, pe o perioadă de 24 de luni.

În cazul Hidroconstrucția, cele două scrisori de garanție – de restituire avans și de garanție de bună execuție, în valoare de 11,53 milioane de dolari fiecare, sunt destinate derulării contractului pe care Hidroconstrucția l-a adjudecat anul trecut, în urma unei licitații internaționale organizate de Compania Arabă a Potasiului din Regatul Hasemit al Iordaniei.

”Contractul încheiat de Hidroconstrucția cu compania iordaniană este unul dintre cele mai importante derulate de o societate românească în Orientul Mijlociu în ultimii ani și poate deschide drumul altor proiecte implementate de firme românești în zonă. Reorientarea companiilor locale către fostele piețe externe tradiționale este un demers justificat și posibil din două rațiuni: pe de o parte, perspectivele de creștere pentru aceste piețe sunt mult mai mari decât în cazul țărilor dezvoltate – lucru care oferă oportunități sporite, iar, pe de altă parte, există un istoric bun al relațiilor comerciale cu aceste state, fapt ce poate reprezenta un atu pentru dezvoltarea relațiilor comerciale. Este un demers pe care EximBank îl încurajează și îl susține în același timp, punând la dispoziția exportatorilor români produse moderne, aliniate practicii internaţionale, care facilitează atât internaționalizarea companiilor românești, cât și participarea lor la proiecte din afara ţării”, a spus Traian Halalai, președintele executiv al EximBank.

Hidroconstrucția a primit documentaţia de atribuire pentru licitaţie în ianuarie 2017, în urma depășirii primei etape de preselecție începute în 2016, iar în perioada de evaluare a ofertelor, reprezentanţii companiei iordaniene au vizitat lucrări similare ale antreprenorului român, executate sau în curs de execuţie. La sfârșitul lunii octombrie oferta Hidroconstrucția a fost desemnată câștigătoare. În cadrul proiectului, societatea va efectua lucrări de terasamente speciale, dezvoltate pe o lungime de peste 10 km; lucrări de hidroizolații cu geomembrane; lucrări de confecţii metalice (Staţie de pompare, instalări de conducte de diametre mari, legături, by-pass-uri); lucrări necesare aducţiunii a apei (canale deschise protejate); lucrări de supraveghere a comportării în timp a construcţiilor (aparatură de măsură şi control, reţea de monitorizare); lucrări mecanice (pompe de mare putere, branşamente); lucrări electrice (alimentarea staţiei de pompare); lucrări de organizare de şantier (drumuri, spaţii de depozitare materiale, spaţii de cazare, ateliere auto, amenajări cariere).

”Conjunctura economică din ultimii ani – caracterizată în ceea ce ne privește prin absenţa proiectelor majore de investiţii în construcţii, atât din partea statului, cât şi din partea companiilor private, ne-a determinat să ne schimbăm strategia de business și să ne focusăm pe consolidarea prezenței noastre pe plan internațional. Eforturile noastre încep iată să dea roade, câștigarea acestui contract în Iordania fiind un prim pas în această direcție. Sunt ţări şi regiuni pe glob care promovează portofolii generoase de proiecte, marea majoritate investiţii noi, cu finanţare asigurată, iar noi vom continua să participăm și la alte licitații externe ce presupun lucrări complexe și contăm pe suportul EximBank pentru derularea lor”, a spus Mihăiţă Fundeanu, directorul general al Hidroconstrucția.

În cazul finanțării de 30 mil. Lei recent încheiate de către Eximbank cu Poșta Română, acesta este cel de-al treilea acord dintre banca de stat și compania de stat după ce, în 2013, banca a acordat un credit în valoare de 100 de milioane de lei pentru acoperirea parţială a sumelor restante din activitatea de colectare de numerar, iar în 2016 banca a câştigat licitaţia organizată de Compania Naţională Poşta Română pentru acordarea unui credit în valoare de 60 de milioane de lei.

EximBank a dat un credit de 100 mil. Lei către BT Leasing pentru finanțări acordate în lei clienților pe termen scurt

EximBank și BT Leasing au încheiat, la finele anului trecut, un acord prin care banca a acordat societății de leasing un credit în valoare de 100 de milioane de lei. Acesta are ca destinație acordarea de finanțări în lei pe termen scurt și mediu pentru activitatea clienților BT Leasing.

”Acest acord încheiat cu încă un jucător de top pe segmentul serviciilor de leasing financiar ne permite să ne atingem obiectivul de a crea contexte propice dezvoltării businessului local, colaborarea permițându-ne să finanțăm indirect companiile mici și mijlocii, în condiții de maximă eficiență. Asigurăm astfel un acces flexibil şi convenabil la soluții de finanțare ce permit realizarea de investiții pentru dezvoltarea de noi afaceri sau pentru consolidarea afacerilor deja mature, contribuind la creşterea competitivității într-un mediu economic din ce în ce mai dinamic şi complex”, a declarat Traian Halalai, președintele executiv al EximBank.

“Această nouă facilitate ne ajută să susținem dezvoltarea cât mai multor IMM-uri din România, leasingul financiar fiind cea mai facilă formă de finanțare pentru acestea. Prin dezvoltarea rețelei de vânzări a produselor de leasing, cross-sellingul cu Banca Transilvania, parteneriatele cu dealerii autorizați de autovehicule şi echipamente, precum şi prin astfel de colaborări cum este cea cu EximBank, BT Leasing contribuie la rezultatele pozitive ale Grupului Financiar BT, susținătorul antreprenoriatului românesc”, a afirmat Ionuț Morar, directorul general al BT Leasing.

EximBank este o bancă aflată în portofoliul statului român, în timp ce BT Leasing face parte din grupul financiar privat Banca Transilvania, unul dintre jucătorii de top de pe piața bancară locală.

Penta Investments negociază cu bancherii cea mai mare finanțare de achiziție din acest an de pe piața locală. Fondul ceh de investiții își aranjează un împrumut sindicalizat în jurul a 300 mil. Euro pentru achiziția A&D Pharma

 

Fondul ceh de investiții Penta Investments caută să își securizeze achiziția grupului A&D Pharma prin aranjarea unui împrumut sindicalizat în jurul a 300 mil. Euro, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pentru finanțarea parțială a achiziției grupului A&D Pharma, Penta Investments poartă discuții cu mai multe bănci locale pentru a-și structura pachetul financiar necesar.

“Aproape întotdeauna folosim scheme de finanțare a leverage-ului (datoriei – n.r.) în procesele noastre de achiziție“, a explicat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Martin Danko, Director pentru relații externe în cadrul Penta Investments modul în care fondul ceh de investiții procedează în cazul unor achiziții.

Printre băncile locale bine poziționate pe segmentul finanțărilor mari corporative se numără instituții financiare de talia UniCredit Bank, BRD sau ING Bank.

UniCredit Bank și BRD au semnat în iunie 2017 cu A&D Pharma un credit sindicalizat de peste 177 mil. euro, destinat refinanțării datoriilor, dar care includea și o facilitate nouă de împrumut.

De asemenea, Penta Investments are un istoric bogat de finanțări contractate de la UniCredit pentru alte proiecte ale sale anterioare.

Având în vedere calibrul tranzacției de la A&D Pharma, surse din piață au explicat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că numărul minim de bănci care vor participa la sindicat este de așteptat să fie de 3 sau 4, astfel încât să își poată împărți expunerile cât mai confortabil.

Schema clasică de finanțare a unei tranzacții de tip fuziuni și achiziții prin contractarea unui credit pentru plata parțială a prețului de achiziție, așa – numitul credit de tip leverage buy out (LBO), include însă și fonduri proprii ale cumpărătorului. În acest caz, fondul de investiții ceh Penta Investments este de așteptat să finanțeze parțial achiziția A&D Pharma din capitalul propriu.

Printre ultimele credite sindicalizate de tip LBO de calibru mare au fost cele contractate de către fondul de investiții Mid Europa la achiziția Regina Maria din toamna anului 2015, respectiv la achiziția Profi, tranzacție semnată în noiembrie 2016.

Penta Investments și-a exprimat interesul pentru preluarea A&D Pharma încă din 2011, în contextul în care în jurul celui mai mare grup local din farma au fost mai multe runde de discuții cu potențialii investitori de-a lungul timpului.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 4 septembrie 2017 că proprietarii A&D Pharma au reluat discuțiile de vânzare cu investitori care și-au arătat interesul precum Warburg Pincus, un alt investitor intrat cu achiziții în acest an în România, interesat de piața farma și care a mai purtat și anterior discuții pentru A&D Pharma fiind Penta Investments.

Penta a arătat în acest an apetit de achiziții pe piața locală, prin  achiziția operațiunilor Fortbet România pe piața pariurilor sportive pentru 47 mil. euro fără componenta de refinanțare a tranzacției, respectiv prin preluarea a 31 de farmacii și operațiuni de distribuție într-o tranzacție de aproximativ 10 mil. euro.

Penta Investments a fost pornit la începutul anilor 1990 cu banii obținuți din importul de textile din China în magazine din Cehoslovacia de către cei doi fondatori, Marek Dospiva și Jaroslav Haščák.

Din 2013, Penta și-a schimbat strategia de investiții și a început să se concentreze pe investiții în companii cu EBITDA anual de peste 50 mil. euro din sectoare precum servicii medicale private, servicii financiare, comerț și sectorul manufacturier, listă pe care au fost puse ulterior și sectorul imobiliar și cel de media.

Penta Investments a raportat pentru anul 2016 venituri cumulate de 5,6 mld. Euro, active totale de 8,5 mld. Euro și un profit net de 251 mil. euro.

În România, un alt fond ceh, PPF – cel condus de către Petr Kellner – este deja activ în sectoare precum distribuție de gaze sau imobiliare, respectiv fondul ceh Emma Capital care a anunțat în acest an că preia Forte Gaz prin intermediul Premier Energy.

Pe piața locală de farma, există acum trei afaceri antreprenoriale cu poziții puternice – grupul A&D Pharma, controlat de un grup de oameni de afaceri libanezi, platforma controlată de Anca Vlad – formată din distribuitorul Fildas Trading și farmaciile Catena, respectiv platforma controlată de către omul de afaceri Ovidiu Buluc, care grupează Farmexim și HelpNet.

Mediplus, distribuția din grupul A&D Pharma, a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 3,99 mld. Lei (0,887 mld. Euro) și un profit net de 22,8 mil. Euro la un număr de 949 de angajați.

De cealaltă parte, Sensiblu a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 1,67 mld. Lei (371 mil. Euro) și un profit net de 7 mil. Euro la un număr de 2.656 de angajați.

Anul trecut, Sensiblu a cumpărat 78 de farmacii Polisano în cadrul unei tranzacții estimate în jurul a 15 mil. Euro de către surse din piața de fuziuni și achiziții. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică de către părțile implicate.

Afacerea A&D Pharma este organizată pe trei linii de afaceri – pe lângă distribuție și farmacii, cuprinde o structură de marketing și vânzări în regiune, cu afaceri de 50 mil. Euro în 2016 și un profit de 0,5 mil. Euro la 203 angajați.

A&D Pharma a fost fondată în 1994 de către oamenii de afaceri Ludovic Robert, Walid Abboud, Michel Eid și Roger Akoury, însă după unele neînțelegeri intervenite între acționari, aceștia și-au separat participațiile în cadrul mai multor companii în care erau împreună asociați, inclusiv în cadrul A&D Pharma.

Vânzarea A&D Pharma, așteptată să se concretizeze până la finele acestui an, este poziționată în acest moment ca fiind cea mai mare tranzacție de pe piața farma și una dintre cele mai mari fuziuni și achiziții din România.

Un investitor indian ia un credit de 38,7 mil. Dolari de la BCR și BERD pentru finanțarea parțială a construcției unei fabrici de reciclare a uleiurilor minerale uzate la Oltenița

Compania Green Oil & Lubes SRL, parte a unui grup controlat de către un investitor indian, a semnat un credit de 38,7 mil. Dolari de la BCR și BERD pentru a finanța o parte a investiției de 56 mil. Dolari în ridicarea unei fabrici de reciclare a uleiurilor minerale uzate.

“Banca Europeană pentru Construcție și Dezvoltare (BERD) și Banca Comercială Română (BCR) au semnat un credit sindicalizat de tip club loan in valoare de 38,7 milioane de dolari pentru dezvoltarea, construcția și funcționarea unei uzine de reciclare a uleiurilor minerale uzate. Ambele instituții au acționat ca Aranjori Principali Mandatați pentru această tranzacție, iar BCR a acționat și ca Agent de Documentație, Agent de Facilitate și Garanții”, au precizat reprezentanții creditorilor.

Grupul de companii din care face parte Greeb Oil & Lubes va contribui la programul de investiții cu 26 de mil. dolari, în timp ce restul de 30 mil. dolari va fi asigurat printr-un credit de investiții acordat în cote egale de către BERD și BCR. În cadrul aceluiași acord financiar, BCR a aprobat, de asemenea, o linie de 8,7 mil. dolari pentru finanțarea nevoilor de capital de lucru și TVA-ului aferent dezvoltării proiectului.

Finanțarea face parte dintr-un program de investiții al companiei în valoare de 56 mil. dolari, al cărui scop este construirea unei instalații de reciclare de 73.000 de tone metrice pe an, în Oltenița, la 60 de kilometri de București. Uzina va regenera uleiurile minerale uzate și le va transforma în uleiuri de bază pentru vânzare și reutilizare în industria auto și în alte sectoare industriale.

Green Oil & Lubes SRL face parte dintr-un grup de companii înființate de inginerul și omul de afaceri indian Mazarali Kamumiya Saiyed.

“Co-finanțarea proiectelor cu componentă de mediu reprezintă una dintre direcțiile strategice ale BCR și ne bucurăm că putem contribui la o investiție ce abordează una dintre problemele critice ale României, aceea a punctelor de reciclare. Suntem permanent preocupați de direcţionarea sustenabilă şi eficientă a resurselor financiare către tehnologie, infrastructură, educație, protecția mediului și, implicit, calitatea vieţii”, a declarat Sergiu Manea, președintele BCR, subsidiara locală a grupului austriac Erste.

Erste Group a oferit finanțări de aproximativ 300 mil. euro pentru dezvoltarea sectorului local al energiei regenerabile  – eoliană, solară, hidro și biogaz.

„Suntem onorați să colaborăm cu două mari bănci internaționale în dezvoltarea unui proiect unic în România, într-o locație strategică, la malul Dunării, care leagă Europa de Est și Europa Centrală și care ne va permite să reciclăm integral deșeurile colectate regional”, a declarat Mazarali Kamumiya Saiyed, acționar majoritar al Green Oil & Lubes.

Avocații Badea Clifford Chance au lucrat în tranzacția de finanțarea de partea băncilor, în timp ce Reff & Asociații a asigurat consultanța juridică a Green Oil & Lubes SRL.

Noua unitate de procesare abordează o problemă importantă, cea a reciclării deșeurilor, în condițiile în care va atrage și crearea unei reţele naţionale de colectare a uleiului utilizat.

În medie, fiecare litru de lubrifiant generează 0,5 litri de reziduri (ulei uzat), arată datele furnizate în comunicatul transmis de către BCR. În prezent, în România, numai aproximativ 50% din aceste deșeuri sunt colectate si sunt utilizate în principal drept combustibil pentru producerea de energie termica în procese industriale, lucru care generează cantități semnificative de gaze cu efect de seră.

Compania se așteaptă să colecteze majoritatea uleiurilor uzate reciclabile din țară și, în schimb, să creeze un produs atractiv și accesibil pentru clienții locali. În plus, investiția de la Oltenița va veni la pachet cu un transfer semnificativ de competențe și tehnologie, precum și cu aproximativ 70 de noi locuri de muncă.

Fabrica va fi amplasată pe malul Dunării, investiția fiind estimată a fi finalizată până în iulie 2018.

În managementul companiei pentru derularea primei investiții de acest tip din România a fost atras Haris Hanif, care are în spate o carieră de 27 de ani în poziții de top în Citibank, ABN Amro, RBS, American Express, KPMG sau Deloitte.

Green Oil & Lube este deținut de către Chemie Tech DMCC, parte a unui grup fondat în 1997 care acum are operațiuni pe 4 continente, în 36 de țări și numără 1.253 de angajați.

 

Garanti Leasing ia 15 mil. Euro de la European Fund for Southeast Europe pentru finanțarea întreprinderilor micro și mici

 

Garanti Leasing, parte a Garanti România, a încheiat un acord de finanţare de 15 mil. euro cu European Fund for Southeast Europe (EFSE). Noul acord va fi utilizat pentru a facilita accesul la finanţare al antreprenorilor și a întreprinderilor micro și mici.

Acesta este al doilea parteneriat încheiat între Garanti Leasing și EFSE. Anterior, cele două instituții au mai semnat un acord de finanțare, în anul 2014, în valoare de 7 mil. euro, care a vizat încurajarea și dezvoltarea întreprinderilor micro și mici.

“Antreprenoriatul este un motor important al dezvoltării economice în România. Garanti Leasing, asemeni tuturor instituțiilor din Grupul Garanti, este un susținător activ al antreprenorilor. Avem un angajament pe termen lung de a fi alături de aceștia, cu soluții personalizate pentru dezvoltarea afacerilor. În ultimii ani, EFSE a fost partenerul nostru și suntem bucuroși să semnăm acest nou acord, care reiterează obiectivele noastre comune”, a declarat Okan Yurtsever, Director General al Garanti Leasing.

“Suntem încântați să extindem colaborarea cu Garanti Leasing România. Compania are expertiza, capacitățile și infrastructura necesare pentru a veni în întâmpinarea companiilor locale, în mod sustenabil și responsabil, promovând obiectivele de dezvoltare ale EFSE”, a declarat Christoph Tiskens, Presedintele Consiliului de Administraţie al EFSE.

În primele nouă luni ale anului 2017, Garanti Leasing a acordat finanțări noi în valoare de peste 63 mil. euro, peste 1.000 de contracte noi fiind semnate în perioada ianuarie – septembrie. Distribuția activelor finanțate, în primele nouă luni ale anului, a fost: vehicule (50%), echipamente (22%) și imobiliare (28%).

Cu un istoric de circa 20 de ani pe piața de leasing din România, Garanti Leasing (brandul sub care funcționează compania Motoractive IFN SA) completează gama de produse şi servicii a Grupului Garanti cu oferte de leasing pentru vehicule, echipamente și imobiliare, sale & lease-back. De la inaugurare, compania a acordat peste 900 mil. euro pentru activele în leasing financiar și a semnat peste 53.000 de contracte de leasing. În prezent, societatea operează prin 6 birouri locale și creează sinergii cu agențiile Garanti Bank din țară.

Garanti Leasing face parte din Grupul financiar-bancar Garanti România din 2010. Grupul Garanti reunește de asemenea Garanti Bank și Garanti Credite de Consum (marca sub care funcţionează Ralfi IFN SA).

Grupul Garanti România este deținut de Turkiye Garanti Bankasi AS (TGB), a doua bancă privată din Turcia, ca mărime. TGB este o bancă universală, cu servicii de top în toate segmentele de business, și are peste 14 milioane de clienţi în zonele corporate, comercial, întreprinderi mici şi mijlocii, precum şi retail, cărora le oferă servicii financiare integrate. Grupul financiar spaniol Banco Bilbao Vizcaya Argentaria (BBVA) este acţionarul majoritar al TGB.

Alro a semnat o facilitate de credit de 167 mil. dolari pe 3 ani cu un sindicat format din opt bănci coordonat de Raiffeisen

Producătorul de aluminiu Alro Slatina a semnat o facilitate de credit de 167 mil. dolari, pe o perioadă de trei ani.

Acordul extinde cu trei ani creditul de tip revolving in valoare de 137 mil. dolari, semnat în decembrie 2015 și adaugă o nouă linie de finanțare non-cash de 30 mil. dolari. Acest credit de tip revolving are ca scop finanțarea capitalului de lucru necesar companiei.

Linia de finanțare non-cash va fi utilizată pentru emiterea de acreditive și scrisori de garanție, în vederea susținerii activității operaționale și activității investiționale, afirmă reprezentanții Alro.

Tranzacția a fost finalizată cu un sindicat de opt bănci și a fost condusă de RBI Group (Raiffeisen Bank International împreună cu Raiffeisen Bank România) drept unic coordonator.

Sindicatul de bănci a inclus OTP Bank România, Unicredit Bank, Intesa Sanpaolo România, Banca Transilvania, Eximbank și Garanti Bank.

Condițiile comerciale contractuale au fost îmbunătățite din mai multe puncte de vedere și, de asemenea cu un impact pozitiv asupra cheltuielilor financiare ale companiei.

Alro Slatina a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de circa 2,14 mld. lei (475,3 mil. euro) și un profit net de 67,2 mil. lei (14,9 mil. euro) la un număr mediu de 2.449 de angajați. Pe bursa de la București, Alro are o capitalizare bursieră de circa 2,25 mld. lei (484,9 mil. euro).

Alro, care are în portofoliu și comnbinatul de alumină Alum Tulcea, face parte din grupul Vimetco, controlat de către magnatul rus Vitaly Machitski.

Transgaz a semnat o finanțare de 50 mil. Euro de la Banca Europeană de Investiții pentru proiectul BRUA

Transgaz, compania care deține monopolul transportului de gaze din România, a semnat pe 27 octombrie la Luxemburg un contract de finanțare de 50 mil. Euro cu Banca Europeană de Investiții, bani destinați proiectului BRUA de construire a unui nou coridor de transport de gaze în Europa Centrală și de Est.

Fondurile BEI vor finanța construcția unei conducte de gaze naturale de 478 km între localitățile Podișor și Recaș și construirea a trei stații de compresoare situate în Podișor, Bibești și Jupa.

Noua conductă reprezintă prima fază a secțiunii române a conductei de gaze naturale care va conecta Bulgaria cu Austria prin România și Ungaria (BRUA). Proiectul de interconectare a gazelor naturale Transgaz-BRUA, estimat la peste 500 mil. euro, a beneficiat de o subvenție de 179 de mil. euro de la Comisia Europeană în cadrul Facilității Conectarea Europei (CEF). Acest mecanism de finantare al UE a fost înființat în 2013.

„Acest proiect strategic implementat în cadrul Planului de investiții pentru Europa va interconecta infrastructura de transport de gaze din Europa de Sud-Est și Europa Centrală și va elimina dependența țărilor din Europa de Sud-Est de un furnizor unic de gaze. Aceasta va îmbunătăți securitatea aprovizionării pentru aceste țări, permițând accesul la gaze potențial mai ieftine, pentru o mai bună convergența a prețurilor și transparența, reducând în consecință vulnerabilitatea consumului. Acesta va avea un impact semnificativ asupra ocupării forței de muncă – aproximativ 4 până la 5 mii de locuri de muncă în timpul fazei de constructie și 300-400 de locuri de muncă în timpul operării conductei”, a spus Andrew McDowell, vicepreședintele BEI.

Din costul total de 569,53 mil. Euro, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) se pregătește să aloce o finanțare de 60 mil. Euro, pe care intenționează să o discute în board-ul instituției programat pe 13 decembrie 2017. Această finanțare a BERD ar suplimenta eforturile instituției financiare internaționale alocate deja în cadrul grantului CEF.

„Guvernul României salută semnarea acordului de împrumut, acesta fiind primul contract încheiat de o entitate din România în cadrul Planului de investiții pentru Europa (IPE), cu garantare de la Fondul European pentru Investiții Strategice (EFSI). Ca ministru, privesc cu încredere faptul că managementul Transgaz și Banca Europeană de Investiții au deschis acest drum. Ca reprezentant al statului român în rândul acționarilor SNTGN Transgaz SA, Ministerul Economiei din România susține modernizarea Sistemului Național de Transport al gazelor naturale, iar finanțarea de către BEI a unor lucrări din cadrul BRUA vine în completarea inițiativelor Guvernului pentru stimularea investitților în proiecte de dezvoltare a infrastructurii”, a declarat Gheorghe Șimon, ministrul economiei.

Banii necesari proiectului urmează să fie asigurați din surse proprii ale Transgaz, BERD, Banca Europeană de Investiții (BEI), un grant al Uniunii Europene și din credite contractate de la bănci comerciale, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

BRUA este considerat un proiect de importanță strategică, fiind văzut ca o pârghie pentru reducerea importurilor de gaze din Rusia prin conectarea la surse alternative precum zăcămintele de la Shah Deniz (Azerbaidjan) din zona Mării Caspice, ultima fază a proiectului vizând inclusiv conectarea la zăcămintele de gaze descoperite în Marea Neagră.

Un raport ANRE din octombrie 2016 indică faptul că importurile de gaze din Rusia acoperă aproximativ 28,9% din cerere, în condițiile în care principalii producători interni sunt Romgaz și OMV Petrom.

Pentru finanțarea proiectului BRUA, Transgaz a semnat în septembrie 2016 accesarea unui grant de 179,3 mil. Euro, parte a Mecanismului Conectarea Europei, destinat lucrărilor de pe teritoriul României la gazoductul Bulgaria – România – Ungaria – Austria (BRUA).

Gazoductul regional ar urma să aibă o lungime de aproximativ 1.318 km, din care un tronson de circa 478 km trebuie construit pe sectorul românesc.

Gazoductul BRUA ar urma să asigure o capacitate de transport pe direcția Bulgaria în ambele sensuri de curgere de 1,5 mld. Metri cubi pean și dezvoltarea unei capacități de transport pe direcția Ungaria de 1,75 mld.metri cubi pe an în prima fază și 4,4 mld. metri cubi pe an în faza a doua.

Transgaz, companie care deține monopolul transportului și tranzitului de gaze din România, este listată pe bursa de la București, principalul acționar fiind statul român cu 58,5% din acțiuni.

Compania este una dintre cele mai profitabile firme aflate în portofoliului statului român și dispune de lichidități importante.

Transgaz a raportat pentru anul trecut un profit net de 594,5 mil. Lei (circa 132 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 1,75 mld. Lei (0,39 mld. Euro), disponibilitățile în conturile bancare ajungând la 949,3 mil. Lei (circa 211 mil. Euro), potrivit raportului anual al companiei. Marja EBITDA raportat la vânzări a fost anul trecut de 48,2%.

Valoarea bursieră a Transgaz este de peste 1 mld. Euro (4,66 mld. Lei).

IFC împrumută 38,5 mil. Dolari UniCredit Leasing Corporation pentru finanțarea IMM-urilor

 

International Finance Corporation, divizia de investiții a grupului Băncii Mondiale, a acordat un împrumut de 150 mil. Lei (38,5 mil. Dolari) către UniCredit Leasing Corporation pentru finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM).

„UniCredit Leasing Corporation are o strategie continuă de sprijinire a companiilor mai mici din România”, a declarat Mircea Cotiga, CEO al UniCredit Leasing.

„Prin acest nou împrumut, ne întărim angajamentul nostru pe termen lung de a încuraja acest segment. În lunile următoare, ne vom concentra pe o creștere durabilă sănătoasă pe piața locală și pe o diversificare a portofoliului IMM-urilor noastre”.

Acordul va permite UniCredit Leasing, liderul pieței din sectorul de leasing din România, să-și extindă acoperirea către companii mai mici care trebuie să-și actualizeze activele pe termen fix.

UniCredit Leasing este o filială a UniCredit Bank S.A., un client IFC pe termen lung. Împrumutul face parte, de asemenea, din strategia IFC de a colabora cu bănci și instituții financiare din regiune pentru a-și consolida capacitatea de creditare în sectoarele deservite.

Acesta este primul împrumut în monedă locală oferit de IFC unei companii de leasing, pentru a contribui la dezvoltarea durabilă a pieței de leasing în creștere a României, eliminând în același timp neconcordanțele aferente diferențelor de curs valutar. Având în vedere numeroasele lor constrângeri financiare, leasingul este o alternativă atrăgătoare pentru IMM-uri, în special pentru întreprinderile mici și tinere care nu pot obține împrumuturi bancare din cauza lipsei de istoric de creditare.

„Companiile de leasing sunt esențiale pentru a conduce programele IFC în rândul IMM-urilor din Europa și Asia Centrală”, a declarat Kudret Akgun, Director Regional IFC EMENA pentru Grupul Instituțiilor Financiare.

„Prin acest acord cu UniCredit Leasing Corporation, ne propunem să ajungem la companii mici și mijlocii din România și să le extindem accesul la finanțare, permițându-le să crească în viitor”, a mai spus acesta.

UnICredit Leasing este liderul pieței locale de leasing.

Digi ia un credit-punte de 200 mil. Euro pe un an, aranjat de către Citi și ING Bank. 140 mil. Euro din pachetul de finanțare vor acoperi finanțarea achiziției operatorului de telecomunicații Invitel din Ungaria. Digi a atins în ultimul an maximul activității sale tranzacționale cu cea mai mare listare privată pe bursa locală, cea mai mare achiziție a unei companii românești în străinătate, o emisiune de obligațiuni de 350 mil. euro și finanțări de aproape 600 mil. euro

Digi Communications NV a anunțat, astăzi, că a încheiat un împrumut pe termen scurt de 200 mil. Euro, din care 140 mil. Euro sunt destinate finanțării achiziției operatorului de telecomunicații Invitel Tavkozlesi Zrt din Ungaria.

Finanțarea a fost aranjată de către Citi și ING Bank, doi dintre creditorii tradiționali ai grupului de telecomunicații controlat de către Zoltan Teszari.

Creditul – punte (bridge loan) are o maturitate de 12 luni și poate fi extins pentru o perioadă suplimentară de până la 6 ori 12 luni, au precizat reprezentanții Digi.

Împrumutul este format din două facilități, pe lângă prima destinată finanțării achiziției din Ungaria, cealaltă este alocată pentru scopurile generale corporative ale companiei.

Digi Ungaria, subsidiară a grupului de telecomunicații Digi, a comunicat pe 21 iulie că a încheiat un contract pentru achiziția a 99,998395% din Invitel Tavkozlesi din Ungaria cu un fond de investiții al CEE Equity Partners, prețul total ce urmează să fie plătit către vânzători fiind de 140 mil. Euro, sumă ce ar putea face obiectul unor ajustări ulterioare. Finalizarea tranzacției este estimată pentru 14 martie 2018.

Digi face prin tranzacția de 140 mil. euro cea mai mare achiziție a unei companii românești în străinătate.

De asemenea, Digi a realizat în acest an un alt record privind cea mai mare listare privată a unei companii din România, după ce a vândut un pachet de 25,6% din acțiunile Digi Communications NV pe bursa de la București, tranzacție anunțată în premieră de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 13 aprilie 2016.

Tranzacțiile de finanțare a achizițiilor prin așa-numite credite – punte pe termen scurt sunt, în multe cazuri, urmate de o finanțare pe termen mai lung menită să rearanjeze structura datoriilor.

Grupul Digi tocmai a realizat anul trecut două tranzacții prin care și-a îmbunătățit structura datoriei prin emisiunea de obligațiuni de 350 mil. euro, respectiv după semnarea unui credit sindicalizat de circa 375 mil. euro.

“Nivelul nostru de îndatorare este acum de circa 2,9 x EBITDA și mai avem spațiu până la 3,75 pe partea de obligațiuni“, declara Serghei Bulgac, directorul general al Digi Communications NV pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO în mai la momentul listării pe bursă al companiei.

Grupul Digi a realizat anul trecut EBITDA de 263 mil. Euro, ceea ce contura spațiul de manevră pentru finanțări noi în jurul a 220 mil. Euro, spațiu care cadrează cu noua finanțare, fără să își afecteze ratingul acordat de agențiile internaționale de evaluare financiară.

Cu o tranzacție de finanțare de 200 mil. Euro, Digi înregistrează astfel una dintre tranzacțiile majore de finanțare corporativă din acest an, demonstrând un apetit tranzacțional fără precedent în ultimul an, confirmând estimările jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO din 11 ianuarie.

Digi concurează cu Orange, Vodafone, UPC și Telekom pe piața serviciilor de telecomunicații.

Garanti Leasing continuă seria împrumuturilor de la instituțiile financiare internaționale cu un nou acord de 10 mil. euro de la BERD pentru finanțarea microîntreprinderilor și IMM-urilor

 

Garanti Leasing, parte a Garanti România și subsidiară a grupului financiar turc Garanti, a încheiat un acord de împrumut în valoare de 10 mil. euro cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), pentru a crește accesul la finanțare pentru întreprinderile micro, mici și mijlocii (IMMM-uri).

Împrumutul va permite Garanti Leasing să își continue dezvoltarea operațiunilor de leasing și să își extindă portofoliul de IMMM-uri.

Deși leasing-ul reprezintă o alternativă atractivă pentru IMMM-urile locale de a-și susține necesitățile de investiții, rămâne totuși o sursă de finanțare mai puțin dezvoltată în România.

Garanti Leasing continuă să își crească volumul de business și portofoliul finanțat prin concentrarea pe IMMM-urile din sectoare economice precum transporturi, sănătate și industria auto.

“Noi credem în mediul de afaceri local și în potențialul lui de dezvoltare, iar toate demersurile noastre de până acum au fost în sprijinul activității lor, vizând și sprijinind creșterea durabilă. Prin parteneriatul cu BERD reiteram angajamentul nostru față de mediul de afaceri din România și, în special, față de întreprinderile mici și mijlocii”, a declarat Okan Yurtsever, Director General Garanti Leasing.

Este pentru a doua oară când BERD împrumută bani Garanti Leasing pentru a susține IMMM-urile din România, după împrumutul de 10 mil. euro acordat de BERD în august 2016, ce viza susținerea clienților din comerț, construcții și alte servicii.

 “Suntem încântați să intensificăm colaborarea cu Garanti Leasing după succesul din 2016. Această nouă facilitate continuă colaborarea noastră pentru a oferi finanțare întreprinderilor mici și mijlocii din România. IMMM-urile sunt coloana vertebrală a economiei românești, iar susținerea lor va contribui la creșterea economică”, a declarat Matteo Patrone, Director Regional BERD pentru România și Bulgaria.

De asemenea, International Finance Corporation (IFC), divizia de investiții din cadrul grupului Băncii Mondiale, a aprobat în board-ul său pe 26 aprilie un împrumut în valoare de 5,87 mil. Dolari către Garanti Leasing în vederea finanțării întreprinderilor mici și mijlocii controlate de către femei, potrivit informațiilor făcute publice de către instituția financiară internațională. Propunerea discutată în board-ul IFC vizează un împrumut cu o maturitate de 5 ani.

Distribuția activelor finanțate de către Garanti Leasing, în primele șase luni ale anului, a fost: vehicule (51%), echipamente (20%) și imobiliare (29%). Începând cu luna august a acestui an, Garanti Leasing are un volum total de active de 764 mil. lei (166 mil. euro).

BERD este cel mai mare investitor instituțional din România, după ce a investit aproape 7,5 mld. Euro în aproape 400 de proiecte.

Cu un istoric de aproape 20 de ani pe piața de leasing din România, Garanti Leasing (brandul sub care funcționează compania Motoractive IFN SA) completează gama de produse și servicii a grupului Garanti cu oferte de leasing pentru vehicule, echipamente și imobiliare, sale & lease-back. De la inaugurare, compania a acordat peste 800 de mil. euro pentru activele în leasing financiar și a semnat peste 53.000 de contracte de leasing. În prezent, societatea operează prin 8 birouri locale și creează sinergii cu agențiile Garanti Bank din țară.

Motoractive IFN este a opta companie pe piața de profil, cu o cotă de piață de 4,6%, conform datelor din decembrie 2016.

Compania a fost fondată în 1998, iar în 2006 a fost vândută la pachet cu alte două firme din domeniul serviciilor financiare (furnizorul de credite de consum Estima Finance și compania de credit ipotecar Domenia Credit) de către managerul de capital privat Axxess Capital către GE Money, divizie a conglomeratului american GE. În 2010, grupul financiar turcesc Garanti a devenit indirect principalul acționar al Motoractive IFN.

Garanti Leasing face parte din grupul financiar-bancar Garanti România din 2010. Grupul Garanti reunește de asemenea Garanti Bank și Garanti Credite de Consum (marca sub care funcționează Ralfi IFN SA).

Grupul Garanti România este deținut de Turkiye Garanti Bankasi AS (TGB), a doua bancă privată din Turcia, ca mărime. TGB este o bancă universală, cu servicii de top în toate segmentele de business, și are peste 14 milioane de clienți în zonele corporate, comercial, întreprinderi mici și mijlocii, precum și retail, cărora le oferă servicii financiare integrate. Grupul financiar spaniol Banco Bilbao Vizcaya Argentaria (BBVA) este acționarul majoritar al TGB.

Producătorul de mezeluri Caroli Foods Group împrumută 23 mil. Euro de la BCR și BRD pentru extinderea facilităților de producție și achiziția de echipamente

Caroli Foods Group, lider pe piața locală a procesării de carne, a contractat o facilitate de credit de 23 mil. Euro de la un sindicat bancar format din BCR și BRD. Cele două bănci au contribuit în mod egal la această finanțare.

Banii urmează să fie folosiți pentru extinderea capacităților de producție și achiziția de noi echipamente, inclusiv pentru finanțarea capitalului de lucru, au anunțat părțile implicate în tranzacție.

În cadrul acestei facilitați de credit, BCR are rolul de Coordonator, Aranjor Principal Mandat și Agent de Documentație, iar BRD cel de Aranjor Principal Mandat și Agent de Facilitate și Garanții. Finanțarea, în valoare de 23 de milioane de euro, a fost aranjata sub forma unui club-deal.

Firma de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP) a asigurat consultanța juridică a celor doi finanțatori.

“2017 este un an istoric pentru Caroli Foods Group datorită preluării companiei de către Sigma Alimentos, unul dintre liderii mondiali de carne carne preparată și conservată. Această schimbare la nivel de acționariat garantează faptul că noi, Caroli Foods Group, vom continua să investim în brandurile noastre, în tehnologie și în inovație pentru a putea deservi consumatorii și pentru a le depăși așteptările. Mulțumesc BCR și BRD pentru încrederea acordată și pentru suportul oferit în satisfacerea nevoilor consumatorilor noștri și atingerea obiectivelor companiei”, a declarat Khaled el Solh, CEO Caroli Foods Group.

Sigma Alimentos, parte a conglomeratului mexican Alfa Group, a anunțat pe 1 septembrie preluarea unui pachet de 51% din acțiuni de la familia El Solh, ajungând astfel la o participație de 100% din acțiunile Caroli Foods Group, achiziție finanțată din lichiditățile curente ale cumpărătorului.

“Ne bucurăm că prin acest nou credit sindicalizat putem susține o companie precum Caroli Foods Grup, un brand de talie națională, cu o puternică amprentă industrială și capacități semnificative de distribuție și desfacere. Finanțarea companiilor care produc, angajează și contează în viața românilor rămâne unul dintre obiectivele noastre cheie”, a declarat Cătălina Porojan, Director Executiv al Direcției Groupe Large Corporate Finance în cadrul BCR.

„Noua facilitate de credit sindicalizat aranjată împreună cu BCR pentru Grupul Caroli Foods reconfirmă poziția BRD Groupe Société Générale de partener pe termen lung pentru companii si angajamentul nostru total de a continua să finanțăm activ economia, dezvoltarea afacerilor creatoare de valoare adăugată și clienţi precum Grupul Caroli Foods” a declarat Mihaela Chifiac, Director Comercial, Corporate Banking & Global Financing BRD.

Pe piața locală, sectorul procesării de carne și afacerile conexe arată rate de creștere atractivă pentru derularea de noi investiții. Recent, grupul Premium Porc a contractat un credit de 55 mil. Euro de la un consorțiu format din BCR, BRD, UniCredit și Raiffeisen.

În ultimii ani, companiile de profil au investit peste 500 mil. Euro în sector, indică Asociația Română a Cărnii, care reprezintă circa 60% din producția națională de mezeluri.

Caroli Foods Group dispune de o unitate de producție la Pitești, unde are circa 1.200 de angajați. În 2016, Caroli a avut vânzări de circa 88 mil. Euro. Compania are în portofoliu mărci precum Caroli, Sissi și Primo.

Pe piața locală de profil, Caroli concurează cu jucători precum Unicarm, Cris-Tim, Meda Prod ’98 sau Aldis.

Operațiunile Sigma Alimentos, companie globală cu venituri de 5,7 mld. dolari pe an, sunt puternic ancorate în America de Nord și America Latină, respectiv Europa Occidentală astfel că preluarea unei platforme de top pe piața din România precum cea a Caroli Foods Group deschide porțile de intrare în această regiune a Europei de Est.

Holdingul Alfa, în portofoliul căruia se află Sigma Alimentos,  este al treilea grup ca mărime din Mexic și este deja activ în Europa de Est prin producătorul de componente auto din aluminiu Nemak, ce are operațiuni la scară globală, inclusiv în Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria.

 

Este vremea bancherilor în agricultură și industria alimentară: Prutul SA a aprobat facilități de împrumut în valoare de peste 43 mil. Euro de la Raiffeisen pentru finanțarea achiziției de materii prime, cereale și semințe oleaginoase. Compania a mai semnat în ultima lună facilități de credit de 15 mil. Euro cu UniCredit și de 10 mil. Euro cu Eximbank

Prutul SA, unul dintre cei mai importanți jucători din producția de ulei vegetal și din agricultură, a aprobat, recent, contractarea de la Raiffeisen Bank a unor facilități de credit care însumează peste 43 mil. Euro, cu scadența maximă de până la un an.

Fondurile urmează să fie folosite pentru finanțarea și refinanțarea achiziției de materii prime, cereale și semințe oleaginoase. În ultima lună, compania a semnat contractarea de facilități de credit cu UniCredit în valoare de 15 mil. Euro, respectiv cu Eximbank în valoare de 45 mil. Lei (circa 10 mil. Euro). La acestea se adaugă și alte acorduri semnate cu alte instituții de credit precum BCR, BRD sau Bancpost, care vizează împrumuturi angajate de companie în anii anteriori.

Pachetul de finanțare al Raiffeisen aprobat de Prutul SA este format dintr-o facilitate de avans în cont curent de 28 mil. Euro, ce poate utilizată în lei, euro sau dolari, destinată finanțării și refinanțării achiziției de materii prime în vederea procesării și a vânzării.

De asemenea, compania dispune și de o facilitate de avans în cont curent de 35 mil. Lei pentru achiziția de cereale și semințe oleaginoase.

Din pachet mai fac parte o facilitate overdraft de 7 mil. Euro, ce poate fi utilizată în lei, euro și dolari, respectiv o facilitate de tranzacționare de instrumente derivate de 1,5 mil. Euro pentru acoperirea riscului valutar.

Împrumuturile sunt garantate cu stocuri de materii prime și terenuri, conform informațiilor făcute publice.

Prutul SA Galați este o afacere pornită în 1992 și controlată de omul de afaceri Marian Andreev. Compania a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 751,9 mil. Lei (167 mil. Euro) și pierderi de 26,5 mil. Lei (5,9 mil. Euro) la un număr de 539 de angajați.

Compania dispune de fabrica de ulei din Galati și de 22 de capacități de depozitare a cerealelor și oleaginoaselor în 9 dintre cele mai importante județe cu potențial agricol din țară, conform informațiilor prezentate pe propriul site.

Pe piața producției de ulei și a capacităților agricole de stocare, Prutul concurează cu companiile americane Bunge și Cargill, grupul francez Avril (fost Sofiproteol) sau companii precum Argus Constanța.

Companiile din sectorul agricol apelează în mod tradițional în această perioadă la contractarea de împrumuturi bancare garantate cu stocuri de cereale pentru a-și asigura achizițiile de materii prime și a-și finanța lucrările de sezon necesare noului an agricol.

Premium Porc ia un credit sindicalizat de circa 55 mil. Euro de la BCR, BRD, Raiffeisen și UniCredit pentru refinanțarea datoriilor

Grupul Premium Porc, unul dintre cei mai mari producători locali de porci, contractează un credit sindicalizat în valoare de aproximativ 55 mil. Euro de la un consorțiu din care fac parte bănci precum BCR, BRD, Raiffeisen Bank și UniCredit Bank, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Împrumutul este destinat refinanțării datoriilor Premium Porc, susțin surse din piață.

EY a asigurat servicii de asistență financiară și juridică pentru Premium Porc, linia de servicii de consultanță juridică fiind reprezentată de către rețeaua EY Law, din care face parte la nivel local firma de avocatură Radu și Asociații SPRL. Sindicatul bancar a lucrat la tranzacție cu firma de avocatură Clifford Chancea Badea.

Reprezentanții Premium Porc și ai băncilor nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Compania cu acționariat danez DCH International A/S a început în 2006 operațiunile locale în apropierea orașului Focșani.

Grupul de firme Premium Porc are operațiuni pe linia fermelor de creștere a porcilor, de producție de cereale pentru a-și asigura consumul propriu din ferme sau producție de furaje.

Din Premium Porc fac parte ferma Suintest, Consinterfin, fermele Degaro – cumpărate de la Campofrio, fermele Fântânele, Sibioara și Negreni.

Fabrica de nutrețuri combinate, operate de către Premium Porc Feed SRL, produce furaje care sunt folosite în fermele din grup.

Agro Investments Moldova SRL, compania care se ocupă de cultivarea cerealelor, operează pe o suprafață de 2.900 de hectare de teren agricol, iar producția include cereale, rapiță, porumb, floarea-soarelui și orz.

Investițiile grupului de firme Premium Porc au fost alimentate cu împrumuturi bancare, așa cum s-a întâmplat cu alți jucători de profil.

În iunie, UniCredit Bank a semnat acordarea unui credit de 35 mil. Lei către firmele Premium Porc SRL, Consinterfin, Degaro și Premium Porc Negreni.

UniCredit are o expunere importantă asupra companiilor din sectorul local al creșterii porcilor, dacă avem în vedere că a acordat anterior credite de peste 20 mil. Euro către firmele din grupul Premium Porc, respectiv  circa 44 mil. Euro către celălalt jucător major de profil, Smithfield, potrivit unor date făcute publice în august 2015.

Mecaind Ulmeni ia un credit pe termen scurt de 18 mil. Lei de la UniCredit Bank, garantat cu stocuri de cereale de 20,7 mil. Lei

 

Producătorul agricol Mecaind Ulmeni a aprobat contractarea unui credit pe termen scurt de 18 mil. Lei (circa 4 mil. euro) de la UniCredit Bank, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Împrumutul urmează să fie garantat cu ipotecă mobiliară asupra creanțelor bănești ce provin din comerțul cu cereale și plante tehnice.

De asemenea, pe lista garanțiilor companiei figurează și stocuri de cereale în valoare de 20,7 mil. Lei (4,5 mil. euro), conform hotărârii acționarilor Mecaind Ulmeni din 19 iulie.

Acțiunile Mecaind Ulmeni din județul Călărași sunt deținute de către Mihăiță Titel Tene cu 98%, Gillberto Salvador Rotaru cu 1% și Andrei Ionel cu 1%, arată datele făcute publice.

Afacerea Mecaind a fost construită pe bazele unei foste SMA, care presta servicii de mecanizare în agricultură. În anul 1994, societatea a parcurs procesul de privatizare prin metoda MEBO, iar în 2007 intră, în proprietatea familiei Tene, prin achiziţia pachetului de acţiuni.

Complexul agricol din județul Călărași dispune de o suprafață cultivată de aproape 6.000 de hectare.

Cu finanțare de la CEC Bank și prin atragerea de fonduri europene, Mecaind Ulmeni a investit în dezvoltarea parcului auto și a capacității de însilozare a cerealelor. Afacerea s-a extins apoi cu investiții în fermă de vaci cu o producție zilnică de 250.000 de litri de lapte și o fermă de creștere a porcilor, cu o capacitate de 18.000 de capete.

Compania a mai anunțat planuri de investiții pentru noi linii de afaceri în cadrul strategiei de agricultură integrate. Astfel, reprezentanții companiei au în vedere o linie de procesare a laptelui pentru telemea, , cașcaval, sana și chefir. De asemenea, portofoliul companiei este completat de planurile de investiții în abator și linie de prelucrare a mezelurilor. Dejecțiile animalelor de la ferme sunt utilizate la producția de electricitate cu ajutorul unei stații de biogas, cu o capacitate de 250 kw pe oră.

În 2016, Mecaind Ulmeni a înregistrat un profit net de 4,1 mil. Lei  (0,9 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 51,6 mil. Lei (11,5 mil. Euro) și 66 de angajați, conform ultimului bilanț făcut public.

 

Un sindicat format de BCR și Raiffeisen are mandat pentru atragerea de pe bursă a unei finanțări de circa 80 mil. Euro pentru MedLife. Compania de servicii medicale are în plan o majorare de capital de 20 mil. Euro și vânzarea de obligațiuni de 60 mil. Euro pentru a putea profita de tranzacții de mare anvergură estimate să apară pe piața de profil în 2018

Compania de servicii medicale private MedLife a anunțat astăzi că evaluează oportunitatea atragerii unei finanțări de circa 80 mil. Euro prin intermediul bursei de la București.

Planul MedLife vizează ca aproape 20 mil. Euro să fie atrași prin majorare de capital, iar alte circa 60 mil. Euro prin emiterea de obligațiuni, banii fiind necesari pentru programul de achiziții și proiecte greenfield al companiei.

O astfel de tranzacție ar permite diversificarea mixului de finanțare al MedLife prin deschiderea unor canale noi de atragere de bani proaspeți după ce compania s-a dezvoltat până acum pe seama aporturilor investitorilor financiari de talia IFC sau Value 4 Capital în calitate de acționari minoritari, precum și prin contractarea unor împrumuturi bancare.

“În ultimii ani, MedLife a păstrat poziția de lider detașat al pieței de servicii medicale, realizând pe lângă creșterea organică solidă și 16 achiziții și integrări de succes. Dorim să profităm de oportunitățile pe care le oferă piața și întrucât estimăm că anul viitor vor avea loc câteva tranzacții de mare anvergură, ne pregătim să avem rolul central în consolidarea pieței. Avem marea șansă că am efectuat achiziții de succes, că am adus valoare considerabilă tuturor acționarilor minoritari din subsidiare după integrarea acestora în grup. Credem că modul în care am onorat promisiunile ne recomandă ca un partener și achizitor credibil și dorim să profităm din plin de această unică poziție și să alăturăm grupului nostru noi entități și parteneri de calibru”, a declarat Mihai Marcu, președinte și director general executiv al MedLife.

Mandatul pentru tranzacția de majorare a capitalului și prima emisiune de obligațiuni a MedLife prin atragerea de fonduri de la investitori aparține unui sindicat de intermediere din care face parte BCR și Raiffeisen. De asemenea, în tranzacție sunt implicate și firmele de avocatură Allen & Overy și Schoenherr, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

BCR este unul dintre principalii finanțatori ai MedLife, care alături de Raiffeisen, BRD și ING a acordat în martie 2016 companiei de servicii medicale un împrumut sindicalizat de 52 mil. Euro.

Anul trecut, la tranzacția de listare a MedLife pe bursa de la București, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 2 octombrie 2016, sindicatul de intermediere a fost format de către Raiffeisen și Wood, avocații firmei austriece Schoenherr asistând MedLife în proces, iar Allen & Overy au asigurat consultanța juridică a sindicatului de intermediere.

Tranzacția propusă este pe ordinea de zi a Adunării Generale a acționarilor MedLife, convocată de către Consiliul de administrație al companiei pentru 13 septembrie.

“CA MedLife propune către AGA aprobarea emiterii a unor obligațiuni corporative negarantate, cu o valoare nominală totală de maxim 274.200.000 lei, ce vor fi oferite investitorilor, prin intermediul unui plasament privat sau a unei oferte publice. Această emitere de obligațiuni se va putea realiza, în funcție de condițiile de piață și de nevoile de finanțare ale societății, în cadrul unei singure emisiuni sau în cadrul unui program de ofertă”, au precizat reprezentanții MedLife.

Tranzacția ar putea avea loc în toamna acestui an, susțin surse din piață.

Pe ordinea de zi, se mai află și propunerea pentru delegarea și autorizarea Consiliului de Administrație al MedLife până la 13 septembrie 2020 pentru a lua decizii în privința majorării capitalului social al companiei cu maxim 650.000 lei.

 Această majorare va avea loc prin emiterea unui număr de maximum 2,6 milioane de acțiuni noi, în schimbul unor aporturi în numerar, iar dacă această majorare va fi realizată la nivelul maxim autorizat, capitalul social va crește de la 5.023.000 lei la 5.673.000 lei.

Actiunile MedLife au intrat la tranzacționare pe piața de capital de la București pe 21 decembrie 2016. Valoarea totală a ofertei publice inițiale a fost de 230 mil. Lei (circa 51 mil. Euro), pentru pachetul de 44% din acțiunile companiei.

MedLife concurează în lupta pentru consolidarea pieței de profil cu rețeaua Regina Maria, aflată în portofoliul fondului de investiții Mid Europa Partners, precum și cu alți operatori precum Medicover, care au arătat apetit pentru achiziții.

Familia Marcu deține pachetul de control, de 51% din MedLife, companie a cărui capitalizare de piață este de 749,4 mil. Lei (163,8 mil. Euro).

BERD intenționează să împrumute cu 59 mil. Euro Transgaz pentru finanțarea proiectului de transport al gazelor BRUA. Costul total al proiectului BRUA de 594 mil. Euro urmează să fie acoperit din surse proprii Transgaz, bani de la BERD, BEI, un grant al Uniunii Europene și din credite de la bănci

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) are în plan să aloce o finanțare în valoare de 59,38 mil. Euro pentru Transgaz, banii având ca destinație proiectul de transport al gazelor BRUA.

Costul total al proiectului este estimat la 593.786.044 mil. Euro, banii necesari urmând să vină din surse proprii ale Transgaz, BERD, Banca Europeană de Investiții (BEI), un grant al Uniunii Europene și din credite contractate de la bănci comerciale, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Finanțarea BERD, care înseamnă 10% din valoarea totală a proiectului, este programată să fie discutată de către board-ul instituției financiare internaționale pe 29 noiembrie.

BRUA este considerat un proiect de importanță strategică, fiind văzut ca o pârghie pentru reducerea importurilor de gaze din Rusia prin conectarea la surse alternative precum zăcămintele de la Shah Deniz (Azerbaidjan) din zona Mării Caspice, ultima fază a proiectului vizând inclusiv conectarea la zăcămintele de gaze descoperite în Marea Neagră.

Un raport ANRE din octombrie 2016 indică faptul că importurile de gaze din Rusia acoperă aproximativ 28,9% din cerere, în condițiile în care principalii producători interni sunt Romgaz și OMV Petrom.

Pentru finanțarea proiectului BRUA, Transgaz a semnat în septembrie 2016 accesarea unui grant de 179,3 mil. Euro, parte a Mecanismului Conectarea Europei, destinat lucrărilor de pe teritoriul României la gazoductul Bulgaria – România – Ungaria – Austria (BRUA).

Gazoductul regional ar urma să aibă o lungime de aproximativ 1.318 km, din care un tronson de circa 478 km trebuie construit pe sectorul românesc.

Capacitatea inițială de transport este prevăzută să fie de 1,75 mld. Metri cubi, urmând ca ulterior să fie majorată până la 4,4 mld. Metri cubi pe an.

Transgaz, companie care deține monopolul transportului și tranzitului de gaze din România, este listată pe bursa de la București, principalul acționar fiind statul român cu 58,5% din acțiuni.

Compania este una dintre cele mai profitabile firme aflate în portofoliului statului român și dispune de lichidități importante.

Transgaz a raportat pentru anul trecut un profit net de 594,5 mil. Lei (circa 132 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 1,75 mld. Lei (0,39 mld. Euro), disponibilitățile în conturile bancare ajungând la 949,3 mil. Lei (circa 211 mil. Euro), potrivit raportului anual al companiei. Marja EBITDA raportat la vânzări a fost anul trecut de 48,2%.

Valoarea bursieră a Transgaz este de circa 1 mld. Euro (4,46 mld. Lei).

Alpha Bank România, printre finanțatorii grupului elen OTE pentru dezvoltarea rețelei de telefonie mobilă 4G și 4G+. Cine sunt băncile care au acordat un pachet de finanțare de 300 mil. Euro “părintelui” Telekom România

Alpha Bank România a făcut parte din sindicatul format de către BERD pentru acordarea unui împrumut de 150 mil. Euro pentru Cosmote Mobile Telecommunications Mobile, divizie a grupului elen de telecomunicații OTE – acționarul majoritar al Telekom România.

În total, OTE a primit un pachet de finanțare de 300 mil. Euro pentru acoperirea programului de investiții, respectiv a extinderii rețelei mobile 4G și 4G+, notează BERD.

Astfel, BERD a contribuit cu 85 mil. Euro la un împrumut sindicalizat de 150 mil. Euro, restul de 65 mil. Euro fiind ridicat de la bănci comerciale.

La acest împrumut au participat Eurobank Private Bank Luxembourg S.A., National Bank of Greece S.A., Raiffeisen Bank International AG, Alpha Bank România SA, Bank of China Limited Luxembourg Branch, Industrial and Commercial Bank of China ltd. Luxembourg Branch, Intesa Sanpaolo S.P.A., Hellenic Bank Public Company Ltd, Piraeus Bank S.A. și Nomura International plc.

Separat, grupul elen a semnat un acord de finanțare prin care Banca Europeană de Investiții (BEI) va asigura 150 mil. Euro pentru investiții.

“Investițiile noastre se adresează nevoilor în continuă evoluție ale societății și clienților noștri, pentru îmbunătățirea rețelelor și serviciilor de comunicații. Suntem departe și suntem cel mai mare investitor în telecomunicații din Grecia, care au investit peste 2 miliarde de euro în ultimii șase ani și ne-am angajat la încă 1,5 miliarde de euro până în 2020, pentru rețele de fibră optică și 4G / 4G +. Rețelele de generație următoare nu sunt un lux. Acestea sunt „condiția sine qua non” a erei digitale. Trebuie să abordăm nevoile digitale ale clienților și ale întreprinderilor într-un mod ecologic, pentru a asigura durabilitatea. Cooperarea noastră cu BEI și BERD ne va permite să realizăm strategia noastră și să construim rețelele „verzi” ale viitorului, o condiție prealabilă pentru creșterea durabilă a țării”, a spus Michael Tsamaz, Președinte și Director General Executiv al grupului OTE.

OTE este acționarul majoritar al Telekom România, marcă sub care activează companii diferite pe piața de telefonie fixă, telefonie mobilă, date și alte servicii de comunicații. La rândul său, grupul elen OTE are ca principal acționar pe gigantul german Deutsche Telekom, cu 40% din acțiuni.

În 2013, fosta Cosmote România (acum Telekom România Mobile Communications) a luat un credit sindicalizat de la BERD și un consorțiu de 7 bănci comerciale pentru finanțarea planului de investiții și a dezvoltării rețelei 4G.

Pe piața locală de profil, Telekom România concurează cu Orange, Vodafone, RCS & RDS și UPC România.

berd ifc credite firme retail Main

International Finance Corporation finanțează cu 180 mil. Euro programul Kaufland de 400 mil. Euro pentru extinderea în România, Moldova și Bulgaria în următorii doi ani. Gigantul german Schwarz ajunge astfel la finanțări de circa 360 mil. Euro mobilizate în acest an de către BERD și IFC pentru expansiunea rețelelor sale de magazine pe cele trei piețe

International Finance Corporation, divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale, intenționează să împrumute 180 mil. Euro pentru a finanța expansiunea rețelei de hipermarketuri Kaufland pe piețele din România, Bulgaria și Moldova, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondurile ar urma să fie puse la dispoziție de către instituția financiară internațională în cadrul unui împrumut pe 10 ani și vizează finanțarea parțială a programului de investiții de 400 mil. Euro a rețelei Kaufland, ce va fi derulat în următorii doi ani pe piețele menționate.

Proiectul de finanțare al rețelei Kaufland de către IFC așteaptă aprobarea instituției financiare internaționale, care are din anul 2004 client pe gigantul german Schwarz, unul dintre cele mai mari grupuri de retail din lume după venituri.

Grupul german Schwarz a contractat deja un împrumut sindicalizat de 180 mil. Euro, din care 110 mil. Euro vin de la BERD, pentru finanțarea expansiunii rețelei de supermarketuri Lidl în Bulgaria și România, respectiv a hipermarketurilor Kaufland în Moldova. Finanțările combinate mobilizate de la începutul anului de către BERD și IFC ajung la circa 360 mil. Euro pentru rețelele Lidl și Kaufland din România, Bulgaria și Moldova.

IFC a mai finanțat programele Kaufland de investiții din România (în 2009), Bulgaria (2004, 2009 și 2015), respectiv ale Lidl din Polonia și Croația (2004) și România (2011).

Grupul Schwarz operează 113 magazine Kaufland în România și 57 de astfel de unități în Bulgaria la nivelul datelor de la finele anului 2016. Grupul este în faza intrării pe piața din Moldova, unde planurile retailerului indică deschiderea a 10 magazine în următorii trei ani.

Aceste operațiuni sunt susținute de către două centre de distribuție din România și unul din Bulgaria, în contextul în care afacerile din Moldova vor fi deservite de un centru de distribuție din România.

Pentru extindere, Kaufland va ocupa locații noi din zone urbane fie prin leasing, fie prin achiziții de teren de la proprietari privați sau din parcele aparținând autorităților locale.

Evaluarea riscurilor și performanțelor de mediu și a impactului social a portofoliului grupului este făcută de către un departament intern de audit din Germania, iar rezultatele monitorizărilor sunt raportate către Consiliul de Supraveghere cel puțin o dată pe an când CEO-ul grupului Schwarz se întâlnește cu CEO-ul Kaufland și CEO-ul Lidl.

Marile lanțuri de comerț accesează pentru planurile lor de dezvoltare printre cele mai mari finanțări acordate de către instituții financiare internaționale de talia IFC sau BERD, respectiv de către băncile comerciale.

Rețeaua de unități de tip discounter Lidl și hipermarketurile Kaufland sunt cele două „brațe” ale afacerii de familie Schwarz, care numără 416.297 de angajați, din care 302.270 de angajați cu normă întreagă.

Afacerea Schwarz a adus venituri de circa 85,7 mld. Euro în anul financiar 2015 – 2016, din care un sfert provin din rețeaua Kaufland, iar trei sferturi din încasări vin din magazinele Lidl.

Datele IGD (The Institute of Grocery Distribution) indică faptul că grupul Schwarz avea în plan creșterea programelor de investiții la 6,5 mld. Euro în anul financiar 2016 – 2017 de la 5,2 mld. Euro în anul financiar anterior.

Schwarz operează 1.254 de hipermarketuri Kaufland și 10.209 supermarketuri Lidl în 27 de țări.

În România, rețeaua Lidl activează pe o piață a supermarketurilor în care alți jucători majori sunt Profi, Penny Market, Mega Image și Carrefour. Pe segmentul de hipermarketuri, Kaufland activează cu un format cu suprafețe până în 3.500 metri pătrați, mai mic față de principalii săi competitori, Carrefour, Auchan și Cora.

Kaufland România SCS a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 9,69 mld. Lei (circa 2,15 mld. Euro) și un profit net de 653,3 mil. Lei (145 mil. Euro) la un număr de 14.070 de angajați.

Lidl Discount SRL a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 5,577 mld. Lei (1,24 mld. Euro) și un profit net de 217,7 mil. Lei (circa 48,3 mil. Euro) la un număr de 4.265 de angajați.

Proprietarul grupului Schwarz este Dieter Schwarz, 77 de ani, fiul fondatorului afacerii pornite în 1930 în Germania. Dieter Schwarz este unul dintre miliardarii Germaniei, cu o avere estimată la 20,7 mld. dolari de către revista americană Forbes.

EximBank finanțează cu peste 15 mil. Lei construirea celei de-a treia fabrici a olandezilor de la Prolyte în România

Banca de stat EximBank a anunțat astăzi că a finanțat cu 15,7 mil. Lei (circa 3,4 mil. Euro) construirea unei noi unități de producție în România de către grupul olandez Prolyte, specializat în realizarea de structuri ușoare din aluminiu destinate organizării de evenimente publice.

Valoarea totală a investiției a depășit 18 mil. Lei, investiție realizată în cadrul unui proiect co-finanțat din fonduri europene.

Noul proiect dublează practic capacitatea de producție a companiei de la Piatra-Olt, facilitățile de la EximBank fiind destinate atât derulării investiției, cât și asigurării fondurilor necesare desfășurării activității curente a societății.

”Spuneam anul trecut că parteneriatul pe care îl avem cu Prolyte Group nu este unul foarte lung – colaborăm din 2012, dar este unul solid pe care ne dorim să-l dezvoltăm și, iată, acum, odată cu inaugurarea noii hale de producție, reușim să realizăm acest lucru. Reușim să oferim soluțiile financiare necesare unei companii ce are potențialul de a implementa proiecte sustenabile, cu efecte pozitive atât la nivelul activității sale, cât și pe orizontală prin crearea de noi locuri de muncă”, a spus Traian Halalai, președintele executiv al EximBank.

Cu noua unitate, Prolyte Group ajunge la trei capacități de producție în România, prima fiind deschisă la Slatina. Fabricile grupului Prolyte din județul Olt au livrat, ca exemplu, scene şi decoruri metalice pentru spectacole ca Eurovision, concerte precum cele susținute de Andre Rieu sau Robbie Williams, iar în Romania, Prolyte a livrat echipamente prin compania Arena Events către festivalul UNTOLD, LIBERTY PARADE, NEVERSEA, și alte evenimente.

Grupul Prolyte a început în 1991 cu compania Prolyte Products BV, respectiv în România ca SC Lite Structures-Ro SRL în 2003. În 2010 a devenit Prolyte Group, rezultat al  fuziunii la nivel internațional a companiilor Prolyte Group BV şi Lite Structures Holding.  Prolyte Group este unul dintre cei mai mari producători de schele de aluminiu, scene şi soluţii structurale din aluminiu. Cu sediul central la Leek, Olanda, un depozit principal în Germania și unități de producție în România, Prolyte este lider pe piața globală deservind clienți din întreaga lume.

Cinci bănci au semnat acorduri de finanțare pentru IMM dintr-un pachet de 540 mil. Euro gestionat de grupul Băncii Europene de Investiții. Raiffeisen va avea la dispoziție 210 mil. Euro, Banca Transilvania 100 mil. Euro, iar Bancpost 80 mil. Euro

Reprezentanții Raiffeisen, Banca Transilvania, BCR, Bancpost și ai ProCredit Bank au semnat, astăzi, la sediul Comisiei Europene acorduri de garantare pentru implementarea Inițiativei pentru IMM-uri în România, prin care se  oferă finanțări noi pentru întreprinderi din toate regiunile țării.

Pachetul de finanțare pentru IMM-uri este de 540 mil. Euro, în contextul în care Inițiativa pentru IMM este o colaborare între Grupul BEI (Banca Europeană de Investiții și Fondul European de Investiții), Guvernul României și Comisia Europeană.

România contribuie la acest instrument cu 100 de milioane de Euro din Fondul European pentru Dezvoltare Regională, împreună cu resurse ale BEI și ale programului Orizont 2020.

Acordurile cu cele cinci bănci urmăresc să faciliteze accesul la finanțare pentru IMM-uri românești, oferindu-se o garanție care acoperă 60% din fiecare credit și dobândă redusă.

”Inițiativa pentru IMM s-a bucurat de o cerere mare și mă bucur că s-au semnat deja cinci acorduri de garantare. Prin aceste acorduri, se vor finanța 3.700 de IMM-uri în următorii ani. Combinația dintre Fondurile Europene Structurale și de Investiții, resursele Orizont 2020 ale UE și cele ale Grupului BEI permit Fondului European de Investiții să ofere reducerea cerințelor de garantare pentru IMM-uri prin intermediul băncilor participante”, a spus Roger Havenith, Director General Adjunct al Fondului European de Investiții, parte a grupului Băncii Europene de Investiții.

Raiffeisen Bank România a semnat acordul de finanțare cu valoarea cea mai mare, de 210 mil. Euro, în timp ce Banca Transilvania a semnat pentru a avea la dispoziție circa 100 mil. Euro, iar Bancpost aproximativ 80 mi. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Roger Havenith, Directorul General Adjunct al Fondului European de Investiții, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că în primul pas băncile au la dispoziție plafoane mai mici de finanțare, iar ulterior pe măsură ce anumite condiții sunt îndeplinite, se va putea dispune de totalul sumelor alocate pentru fiecare bancă în parte.

Pe lângă cele cinci bănci, ING Bank România este așteptată să semneze în zilele următoare un acord similar de finanțare.

La semnarea acordurilor de finanțare, au fost prezenți Sergiu Manea – CEO BCR, James Stewart – vicepreședinte Raiffeisen Bank România responsabil de activități de trezorerie și piață de capital, Andrei Dudoiu – vicepreședinte Banca Transilvania responsabil de finanțările corporate, Philippos Karamanolis – CEO Bancpost și Mariana Petrova, Director General Adjunct ProCreditBank România.

“Aceste cinci bănci sunt instituții importante de creditare a IMM și vor avea un rol crucial în sprijinirea antreprenorilor locali prin Inițiativa pentru IMM. Grupul BEI este angajat ferm în implementarea Inițiativei pentru IMM și ne bucurăm să anunțăm, împreună cu autoritățile române, că aceste cinci bănci vor începe foarte curând să ofere finanțări pentru IMM în România. Avem încredere că aceste acorduri vor avea beneficii pe termen lung pentru mediul de afaceri din România”, a spus Andrew McDowell, vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții.

Banca Transilvania a anunțat deja că vor fi acordate în baza acordului semnat astăzi credite în lei și euro, iar susținerea in industriilor creative ocupa un loc important in acest program. Banca Transilvania a acordat până acum prin parteneriatele cu Banca Europeană de Investiții și Fondul European de Investiții 5.500 de credite în valoare de 225 mil. Euro.

Inițiativa pentru IMM este un instrument financiar comun al Grupului BEI și al Comisiei Europene, cu participarea Statelor Membre UE. Instrumentul se implementează în România prin intermediul Programului Operațional dedicat, aprobat de CE în 2016 și administrat de Autoritatea de management din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene.

Banca Europeană de Investiţii, banca Uniunii Europene, reprezintă instituţia financiară pentru împrumuturi pe termen lung, fiind deţinută de statele membre ale UE, şi pune la dispoziţie finanţări pe termen lung pentru investiţii solide și durabile.

Fondul European de Investiţii este parte a Grupului BEI și este o instituție specializată în finanțarea de risc pentru IMM. FEI creează şi dezvoltă instrumente de capital de risc şi de creştere, garanţii şi microfinanţare care ţintesc în mod specific acest segment al pieţei.

Pe lângă programele de finanțare, Fondul European de Investiții este implicat și ca investitor în fonduri de investiții active inclusiv în România administrate de manageri precum Mid Europa, Enterprise Investors, Resource Partners sau Catalyst România.

BERD a semnat un împrumut de 5 mil. Dolari pentru Expert Petroleum pentru finanțarea lucrărilor de reabilitare a producției în zăcăminte mature de gaze și de țiței din România

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a semnat un acord de împrumut de 5 mil. Dolari către compania Expert Petroleum Compania pentru finanțarea îmbunătățirii exploatării zăcămintelor mature de țiței și gaze naturale din România.

Împrumutul BERD va ajuta Expert Petroleum să își optimizeze structura de capital și să investească în proiecte de modernizare în vederea creșterii eficienței energetice și îmbunătățirii producției.

Eric Rasmussen, directorul BERD pentru Resurse Naturale, a declarat: „Suntem foarte încântați să susținem Expert Petroleum deoarece Compania continuă să ofere o abordare inovatoare și unică în reabilitarea câmpurilor de țiței și gaze mature și să asigure o recuperare mai eficientă a resurselor interne de hidrocarburi”.

Expert Petroleum a preluat 13 zăcăminte mature, dintre care multe au probleme de mediu din cauza operațiunilor anterioare derulate în aceste perimetre. Compania lucrează la rezolvarea acestor probleme împreună cu OMV Petrom, conform datelor făcute publice de către BERD.

Ghiath Sukhtian, președintele Expert Petroleum, a declarat: „Suntem încântați să extindem cooperarea noastră, de lungă durată, cu BERD. BERD reprezintă un partener cheie în strategia noastră de a moderniza și optimiza câmpurile mature de petrol si gaze, într-un mediu curat și sigur „.

Expert Petroleum este o organizație specializată în optimizarea operațiunilor, dezvoltarea forței de muncă, eficientizarea consumului de energie și mărirea producției și a rezervelor câmpurilor mature de țiței și gaze.

Anul trecut, Expert Petroleum a preluat operațiunile locale ale Petrofac.

Compania operează în România 18 câmpuri mature de țiței și gaze însumând 400 de sonde în producție și peste 1000 de angajați. Expert Petroleum face parte din grupul GMS Holdings, care este un mare grup de investiții internaționale diversificate deținute de familia Sukhtian. Grupul de firme Munir Sukhtian, cu operațiuni în mai multe arii de afaceri – farma, agricultură, sectorul medical, chimie, comerț, tehnologie, servicii financiare sau cercetare, și care acoperă piețe din Asia, Africa și Europa, are sediul la Amman în Iordania.

BCR Leasing se pregătește să împrumute 200 mil. Lei de la International Finance Corporation pentru finanțarea IMM-urilor

BCR Leasing, parte a grupului financiar BCR aflat în portofoliul austriecilor de la Erste, intenționează să împrumute 200 mil. Lei (aproximativ 50 mil. Dolari) de la International Finance Corporation, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondurile au ca destinație finanțarea IMM-urilor, cu precădere a leasing-ului de vehicule și echipamente.

Pachetul de finanțare pentru BCR Leasing IFN este programat să fie discutat în board-ul diviziei de investiții din grupul Băncii Mondiale pe 26 iunie, potrivit datelor făcute publice de către reprezentanții instituției financiare internaționale.

De asemenea, pe 18 mai, IFC a semnat un împrumut de 70 mil. Lei (circa 16 mil. Dolari) pentru Agricover Credit IFN în vederea susținerii finanțării fermelor agricole din sectorul IMM, despre care jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 20 martie.

BCR Leasing IFN este deținută în proporție de 99,97% de către BCR, cea mai mare bancă din România după activele totale, iar alți 120 de acționari – persoane fizice au restul de 0,02%

IMM-urile au avut în 2016 o pondere de 84% în portofoliul de clienți al BCR Leasing IFN iar finanțările au fost acordate în principal către firme din transporturi (30%), comerț (24%), servicii (13%), producție (10%), construcții (10%), agricultură (6%), precum și în alte sectoare care au solicitat finanțari de vehicule și echipamente.

În 2016, valoarea totală a bunurilor finanțate de companie a fost de 220,10 mil. euro, în creștere cu 28% față de anul precedent. Finanțările pentru segmentul de leasing pentru echipamente au crescut cu 28% față de anul precedent.

Configurația portofoliului BCR Leasing IFN la finalul anului trecut cuprindea 80% leasing auto și 20% leasing pentru echipamente și utilaje. Finanțările pentru autoturisme au reprezentat aproximativ 25% din portofoliu, vehiculele comerciale ușoare 10%, iar vehiculele comerciale grele 45% din totalul finanțărilor companiei.

BCR Leasing IFN a raportat un profit de 27,3 mil. lei în 2016 iar activul total s-a majorat cu 27% comparativ cu anul precedent, ajungând la o valoare de 1,5 mld. lei, în timp ce ponderea expunerilor neperformante a continuat să se îmbunătățească de la 10,6% în 2015, la 9,5% în 2016. Veniturile totale ale companiei în 2016 au ajuns la nivelul de 178,7 mil. lei, iar cheltuielile totale la 151,4 mil. Lei, potrivit datelor făcute publice de companie.

BCR Leasing este unul dintre cei mai mari jucători pe piața de leasing, care rulează peste 1,6 mld. Euro pe an, alături de diviziile de profil ale UniCredit, BRD sau Raiffeisen.

Acționarii Teraplast au aprobat contractarea de împrumuturi de investiții și linii de credit de aproape 52 mil. Lei de la Banca Transilvania

Acționarii companiei Teraplast SA, controlate de omul de afaceri Dorel Goia, au aprobat, ieri, contractarea de credite de investiții și linii de împrumut de la Banca Transilvania în valoare totală de 51,6 mil. Lei (peste 11 mil. Euro), conform unui comunicat transmis bursei de la București, unde sunt listate titlurile Teraplast.

Consiliul de Administrație cu votul favorabil al tuturor membrilor săi “aprobă accesarea unor credite de investiții și linii de creditare, de la Banca Transilvania S.A., în valoare totală de 51.606.480 lei, dupa cum urmează: a. Plafon Global de exploatare utilizabil sub forma de linii de credit în valoare totală de 27.950.000 lei; b. Credite pentru investiții în valoare de 17.356.480 lei; c. Commercial agreement in valoare de 6.300.000 lei”. De asemenea, a mai fost aprobată și garantarea de către Teraplast SA a creditelor accesate de subsidiare de la Banca Transilvania până la o valoare maximă de 6,2 mil. Euro.

Compania a stabilit în luna aprilie că limita maximă de îndatorare pe care o poate contracta în exercițiul financiar 2017 este de 135 mil. Lei (aproximativ 30 mil. Euro).

Dorel Goia are o deținere directă de 46,7% din Teraplast SA, unde un alt acționar important este fondul finlandez KJK, ce are un pachet de 10% din companie. Valoarea bursieră a Teraplast este de 326,26 mil. Lei (circa 70,9 mil. Euro).

Compania a anunțat că va distribui acționarilor începând cu 9 iunie dividende brute de 0,0169 lei pe acțiune, plata totală a dividendelor ajungând la 9,57 mil. Lei în condițiile în care profitul net al Teraplast a fost în 2016 de 41,5 mil. Lei (9,24 mil. Euro).

Firma a înregistrat un profit înainte de plata dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 56,8 mil. Lei (12,6 mil. Euro).

Grupul Teraplast, cel mai mare procesator de PVC din România și unul dintre principalii producători de materiale pentru piața construcțiilor și instalațiilor, are din 9 mai un nou director general după ce Mirela Pop a fost numită în locul lui Mircea Hoțoleanu.

Grupul Teraplast rulează o cifră de afaceri anuală de peste 400 de milioane de lei (88 mil. Euro). Din grup fac parte Teraplast (compania – mamă, listată pe bursa de la București), Politub (în care deține 50% din acțiuni),  Plastsistem, Teraglass și Teraplast Group Republica Moldova.

Pe 1 martie, Teraplast a încheiat Grupul industrial Teraplast a anunțat încheierea unui contract de achiziție a unui pachet de 50% din acțiunile companiei Depaco SRL, al doilea jucător de pe piața de țiglă metalică locală, achiziție strategică având în vedere că subsidiara TeraSteel este liderul pieței de structuri metalice zincate, iar noile produse ce vor intra în portofoliu vor fi complementare.

Valoarea achiziției pachetului de 50% din compania Depaco nu depășește pragul de 10% din cifra de afaceri aferentă ultimelor situații financiare anuale ale Teraplast și se achită atât din surse proprii, cât și din finanțări de la instituții financiare. Prin această tranzacție, Teraplast intră indirect și în acționariatul firmei Cortina WTB SRL, al cărei acționar majoritar este firma Depaco cu 51% din acțiuni și antreprenorul Dorel Stancu cu 49% din acțiuni.

Teraplast a investit în ultimii ani peste 36 de milioane de euro in dezvoltarea si modernizarea capacitatilor de productie. In prezent compania activeaza in Parcul Industrial Teraplast, cu o suprafata de peste 20 de hectare, situat in extravilanul municipiului Bistrita.

Din anul 2008, compania este listata la Bursa de Valori Bucuresti, sub simbol TRP.

Dorel Goia este unul dintre cei mai importanți oameni de afaceri din Transilvania și unul dintre asociații vechi ai lui Horia Ciorcilă, președintele BT. Goia face parte din grupul de fondatori ai afacerii de cablu TV Astral Telecom vândute în anul 2005 către UPC.

BCR finanțează cu 23 mil. euro construcția unei fabrici Romcarton lângă București

 

BCR, una dintre cele mai active bănci pe segmentul finanțărilor corporative, a acordat un credit de investiții de 23,4 mil. Euro către producătorul de carton ondulat Romcarton.

Facilitatea de credit a fost aprobată la începutul lunii martie și este folosită pentru construcția unei noi fabrici de carton ondulat în Popești-Leordeni, județul Ilfov, care se va întinde pe o suprafață de peste 3,4 hectare. Proiectul va fi finalizat până la sfârșitul anului 2017, investiția totală ridicându-se la 27,5 mil. euro.

“Este un moment de referință în evoluția grupului nostru în România: construirea unei fabrici noi, mai mare, cu spații optimizate în jurul fluxurilor tehnologice, instalarea de utilaje moderne și implicit obținerea unui mediu de lucru îmbunătățit. Facem un pas natural în dezvoltarea noastră, care va duce la creșterea satisfacției clienților noștri, proporțional cu îmbunătățirea calității produselor și serviciilor livrate”, a declarat Paul-Henri Kohler, Director General al Grupului Rossmann România.

Romcarton S.A. este primul producător de ambalaje de carton ondulat din Romania, având o experiență de aproape 30 de ani în industria de profil, iar clienții companiei provin din industria alimentară și a bunurilor de larg consum. Compania face parte din grupul european Rossmann, care mai deține în România și fabrica Ambro Suceava. La nivel mondial, Rossmann operează 25 de fabrici, dintre care 22 în Europa și 3 în Africa, cu o capacitate de producție de 500.000 tone de carton ondulat și 300.000 tone hârtie.

“România are nevoie de astfel de proiecte, care confirmă încrederea investitorilor în industria locală și în potențialul de dezvoltare al economiei românești. Suntem pregătiți să oferim susținere și expertiză oricărei inițiative menite să contribuie la creșterea competitivității și la dezvoltarea sustenabilă a economiei”, a declarat Cătălina Porojan, Director Executiv Group Large Corporate BCR.

Pe piața finanțărilor corporative, principalii jucători sunt BCR, BRD, Raiffeisen, UniCredit, ING Bank, BT și, pe segmentul finanțărilor sindicalizate, Citi.

Romcarton concurează pe piața cartonului ondulat cu alți producători importanți precum Vrancart Adjud, Ecopack, cu belgienii de la VPK, respectiv cu grupurile austriece Prinzhorn Holding (proprietarul Dunapack) și Rondo Ganahl, prezent prin intermediul subsidiarei locale Rondocarton.

Piața locală de carton ondulat este cotată cu un potențial atractiv de creștere de către investitorii strategici de profil, astfel că mai mulți jucători derulează investiții în capacități noi de producție.

Romcarton a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 142,4 mil. Lei (32 mil. Euro) și un profit net de 3,2 mil. Lei (0,7 mil. Euro) la un număr de 288 de angajați.

Finanțare Eximbank de 11 mil. Euro pentru Electrogrup pentru capital de lucru și pentru participarea la un proiect de investiții în Polonia

EximBank a acordat companiei Electrogrup, unul dintre jucătorii de top din sectorul construcțiilor de infrastructură energetică, de telecomunicații și civilă, un pachet financiar în valoare totală de 11 mil. euro destinat în special exportului de servicii.

Pachetul de finanțare include un plafon multiprodus pentru asigurarea capitalului de lucru necesar derulării activității curente a companiei și un plafon de garanții ce va fi utilizat pentru participarea la un mare proiect de investiții în Polonia, unde compania deține o subsidiară.

“Structurarea acestei facilităţi pentru una dintre cele mai importante companii antreprenoriale românești – cu o componentă pentru activitatea curentă și una pentru cea de export, arată flexibilitatea și capacitatea EximBank de a furniza segmentului corporate soluții financiare competitive, adecvate profilului fiecărui partener. Avem încredere că acordul încheiat cu Electrogrup reprezintă o primă etapă dintr-un parteneriat ce se va derula pe un termen mult mai lung. Și asta pentru că preocuparea noastră rămâne aceea de a construi o relație solidă cu mediul de afaceri prin susținerea proiectelor de business derulate local, cât și a celor care fac parte din programe de investiții complexe, cu participare internațională, unde firmele românești își pot valorifica nivelul ridicat de competență”, a spus Traian Halalai, președintele executiv al EximBank.

El a adăugat că banca are și disponibilitatea și resursele pentru a susține extinderea operațiunilor comerciale externe ale antreprenorilor români și va continua să-și modernizeze soluțiile financiare astfel încât să ofere produse aliniate la standardele și practicile europene în materie de finanțare a dezvoltării afacerilor.

Electrogrup, companie înființată în anul 1997 de fraţii Teofil şi Simion Mureşan din Cluj, este una dintre puținele societăți comerciale românești care și-au extins consistent activitatea în străinătate. Compania clujeană și-a deschis în ultimii ani subsidiare în țări precum Germania, Rusia și Polonia, participând în calitate de constructor, la o serie de proiecte de investiții derulate în statele respective.

’’Ne-am bucura să existe mari proiecte de infrastructură în România, unde să ne putem dezvolta. Până atunci ne vom crește expertiza în Germania, Rusia, UK, Polonia și alte țări, continuând strategia acționarilor de a face din Electrogrup o multinațională cu capital românesc. Ne vom implica deci în continuare în proiecte internaționale ce presupun lucrări complexe și ne dorim să avem alături parteneri – așa cum este EximBank – care să ne susțină în derularea lor”, a spus Teofil Mureşan, fondator şi acţionar al Electrogrup.

Planurile de dezvoltare se concentrează pe diversificarea serviciilor de mentenanţă a infrastructurii energetice şi de telecomunicaţii și pe creșterea exportului de servicii.

Compania are peste 400 de angajați, iar pentru 2017 a bugetat o cifră de afaceri de 256 mil. lei (circa 57 mil. euro), din care ponderea exportului este de aproximativ 30%.

Electrogrup are în portofoliu DirectOne, cumpărătorul de anul trecut al Netcity Telecom.

 

Cristian Dincă, fondatorul și proprietarul afacerii DCS Plus. Sursă foto: DCS Plus.

Fondul de investiții Credo Ventures preia un pachet de acțiuni minoritar în dcs plus. Afacerea lui Cristian Dincă a atras în ultimii doi ani 6,2 mil. Dolari în runde de finanțare de la Earlybird și Credo Ventures pentru a intra pe piețe noi la nivel global. Van Campen Liem a asigurat consultanța dcs plus în tranzacția prin care au intrat bani proaspeți în companie

dcs plus, lider în domeniul tehnologiei pentru industria de turism, a anunțat că a primit o finanțare din partea fondului de investiții Credo Ventures.

Credo Ventures s-a alăturat investitorului precedent – Earlybird Venture Capital – un fond european de investiții de capital – care a investit în dcs plus în 2015. Astfel, investițiile acumulate de companie de la investitori se ridică la 6,2 mil. dolari. Valoarea rundei de finanțare atrase de la Credo Ventures nu a fost făcută publică, la fel ca și în cazul Earlybird în 2015.

“Segmentul de tehnologie pentru industria de turism a avut o creștere substanțială în ultimii ani, reflectând faptul că această industrie reprezintă aproximativ 10% din PIB-ul mondial și este responsabilă pentru un număr similar de locuri de muncă. În mod surprinzător, acest sector este extrem de fragmentat și chiar ineficient din perspectiva consumatorilor. Credem cu tărie că dcs plus a dezvoltat o serie de produse software foarte stabile si, pe lângă faptul că are potențial să devină lider global în furnizarea de software pentru turism, poate de asemenea să transforme piața intr-una mai eficientă și mai transparentă pentru persoanele care călătoresc”, a spus Ondrej Bartos, Partener Credo Ventures.

“Această investiție va deschide noi oportunități pentru dcs plus și ne va permite să dezvoltam mai multe produse și servicii inovatoare pentru un număr mai mare companii. Pregătim deja lansarea unor tehnologii care pot schimba regulile jocului în industria de turism”, a spus Cristian Dincă, Director General Executiv și fondator al dcs plus.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO care este pachetul deținut de către cele două fonduri de investiții în dcs plus, Cristian Dincă a precizat că este vorba de o participație minoritară, fără să dea alte detalii.

“În prezent, sectorul de travel tech pe zona de corporații prezintă una dintre cele mai mari evoluții în industria turismului global. Noua infuzie de capital va permite dcs plus sa răspundă si mai bine nevoilor și provocărilor care vin din partea TMC-urilor (companiilor de travel management) globale, prin lansarea  de noi platforme tehnologice pentru acest segment. Soluțiile dcs plus vor simplifica fluxul de rezervare și vor îmbunătăți experiența celor care călătoresc în scop de business” a adăugat Dan Lupu, Partener Earlybird Venture Capital și membru în Consiliul Director al dcs plus.

De asemenea, prin această finanțare dcs plus se va putea extinde pe piețe noi mult mai rapid. “Avem în plan să consolidăm prezența companiei pe piețele existente, dar si extinderea operațiunilor în regiuni noi.  Zonele noastre de interes pentru perioada următoare sunt de Orientul Mijlociu, Africa Centrală și de Nord și Asia de Sud-Est – acestea fiind regiuni cheie, pline de oportunități și cu un apetit sporit pentru tehnologii de turism scalabile” a mai adăugat Cristian Dincă.

Primul pas în această strategie de expansiune este deschiderea unui birou în Dubai, în al doilea trimestru al anului 2017. Deschiderea noului birou va permite dcs plus să serviseze și mai bine agențiile de turism din țările CCG. Începând cu 2016, dcs plus a avut prezența mai puternică în regiune, iar câteva din cele mai mari agenții din zonă s-au alăturat portofoliului de clienți existenți.

Tranzacția prin care dcs plus a atras bani proaspeți de la Credo Ventures a fost finalizată pe 24 martie.

Van Campen Liem a asigurat consultanța dcs plus în tranzacție, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În aprilie 2015, Credo Ventures anunța închiderea celui de-al doilea său fond de investiții, cu o capitalizare de 34 mil. Euro, dedicate investițiilor în Europa Centrală și de Est, potrivit Techcrunch.com.

Ondrej Bartos, co-fondator al Credo Ventures, afirma în urmă cu un an, conform sursei citate, că tichetele de investiție din noul fond ridicat, Credo 2, vor fi între 50.000 euro și până la 6 mil. Euro.

Credo Ventures a fost fondat în 2010 și are sediul la Praga.

Cristian Dincă, acționarul majoritar al dcs plus, a fondat compania în 2002 pe când era încă student la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnicii din București.

Agricover Credit a prelungit cu 2 ani un acord de împrumut de 100 mil. Lei de la Eximbank pentru finanțări alocate fermierilor

EximBank și Agricover Credit, prima institutie financiară non-bancară specializată exclusiv pe finanțarea agriculturii, au agreat prelungirea pentru o perioadă de încă 24 de luni a acordului de împrumut în valoare de 100 de milioane de lei încheiat în 2015 pentru asigurarea resurselor necesare dezvoltării de noi produse și servicii financiare inovatoare destinate fermierilor.

”Agricultura reprezintă unul dintre domeniile economice prioritare în acest moment și EximBank poate juca un rol important în susținerea proiectelor ce contribuie la creșterea competitivității în domeniu. Modernizarea acestui sector poate genera profituri, locuri de muncă și creștere economică, iar, prin continuarea parteneriatului cu Agricover, putem susține mai departe consolidarea agribusiness-ului românesc. Credem că împreună cu echipa Agricover Credit IFN, care deține expertiza în relația cu fermierii, putem asigura agricultorilor – inclusiv micilor fermieri –  resursele financiare pentru dezvoltarea mai multor afaceri de succes în agricultura românească”, a declarat Traian Halalai, președintele executiv al EximBank.

EximBank și Agricover Credit au încheiat primul acord de finanțare în 2013, banca acordând societății un împrumut  în valoare de 70 de milioane de lei (peste 15,5 milioane de euro).

Agricover Credit reprezintă Divizia de Agri-Finance a Grupului Agricover care, prin modelul său de business puternic integrat,  oferă soluții specializate pentru dezvoltarea afacerilor fermierilor din România. Agricover Credit oferă produse financiare inovatoare fermierilor din sectoarele vegetal şi zootehnic, prin intermediul unei echipe comerciale mobile, formată din consultanți financiari care acopera întreg teritoriul țării.

”Dezvoltarea de noi soluții de finanțare specializate care să susțină creșterea performanței fermierilor reprezintă o preocupare constantă a Agricover. Anul acesta ne propunem extinderea portofoliului de produse în segmentul investițiilor, precum și construirea de produse specializate pentru a răspunde simplu și rapid nevoilor de finanțare a fermierilor medii și mici. Avem resursele necesare pentru a acoperi cererea de finanțare în creștere a fermierilor români, iar parteneriatul cu EximBank ne ajută în atingerea acestor obiective.” a declarat Robert Rekkers, directorul general al Agricover Credit IFN.

Agricover Credit IFN este prima instituție financiară românească specializată în finanțarea sectorului agricol. Compania oferă atât finanțare pentru capital de lucru pe termen scurt, cât şi credite de investiții pe termen mediu si lung fermierilor din sectorul vegetal și zootehnic.

Agricover Credit, parte a grupului Agricover deținut de iranianul Jabbar Kanani, a acordat anul trecut credite în valoare de 988 mil. lei şi a înregistrat un profit net de peste 22 milioane de lei, în creştere cu 28% faţă de anul 2015. Numărul clienţilor activi in 2016 a ajuns la 1900, în creștere cu 12% față de anul anterior

Alexandru Retevoescu, Partener RTPR Allen & Overy. Sursă foto : RTPR Allen & Overy.

Un sindicat format din 6 bănci a acordat o refinanțare la nivel regional de 167 mil. Euro către Sperhead International, proprietarul unui portofoliu agricol de peste 16.000 hectare în România. O echipă de avocați RTPR Allen & Overy condusă de partenerul Alexandru Retevoescu a asistat local pe finanțator. Rothschild și avocații CMS Cameron Mc Kenna au lucrat cu Sperhead International

Firma de avocatură Allen & Overy, care face parte din elita londoneză supranumită Magic Circle, a oferit consultanţă băncilor finanțatoare în legătură cu un împrumut de refinanțare acordat P&P Spearhead, un grup ce activează în sectorul agricol în Europa Centrală și de Est.

Aranjorii principali desemnați ai refinanțării au fost Erste Group Bank AG, ING Bank N.V., Raiffeisen Bank Polska S.A., Bank BGŻ BNP Paribas S.A., Bank Zachodni WBK S.A. (membră a Grupului Santander) și Powszechna Kasa Oszczędności Bank Polski S.A.

Echipa RTPR Allen & Overy a fost condusă de Alexandru Retevoescu, Partner, care a fost asistat de către Ianita Tui (Senior Associate), Bianca Eremia (Associate) și Bogdan Cordoș (Associate) și alți avocați juniori. Echipa Allen & Overy a fost coordonată de Attila Csongrady, Counsel în biroul din Bratislava și, pe lângă echipa din București, a inclus echipe de avocați din birourile din Bratislava, Praga și Varșovia, conform unui comunicat transmis de casa de avocatură.

Attila K Csongrady, Counsel în departamentul de Banking & Finance a declarat: „Suntem încântați că am făcut parte dintr-o altă finanțare de succes în Europa Centrală și de Est și că am ajutat un business atât de important cu operațiuni în regiune să își simplifice finanțarea la nivel de grup. Amploarea rețelei noastre regionale ne diferențiază cu adevărat și piața a perceput acest lucru.”

„Suntem onorați că am asistat unele dintre cele mai mari bănci din Europa Centrală și de Est la realizarea acestei tranzacții care a ridicat aspecte juridice complexe care au fost rezolvate într-un mod favorabil pentru ambele părți și finanțarea a putut fi accesată într-un termen extrem de scurt. Este o nouă recunoaștere a valorii practicii noastre de banking & finance la nivel regional și o dovadă că în mod constant clienții ne încredințează multe dintre cele mai proeminente și complexe tranzacții”, a spus Alexandru Retevoescu, unul dintre partenerii fondatori ai RTPR.

Retevoescu coordonează practica de Finanțe & Bănci a RTPR Allen & Overy și este unul dintre partenerii fondatori de al cărui nume se leagă însăși marca RTPR.

Pe 20 martie, Sperhead International a anunțat că a finalizat o refinanțare la nivel de grup, care cuprinde împrumuturi și facilități de credit netrase, cu scopul de a susține operațiunile existente și inițiativele de creștere. Compania are operațiuni în agricultură în Marea Britanie, Polonia, Cehia, România și Slovacia.

Sperhead a semnat un credit sindicalizat de 167 mil. Euro, disponibil în mai multe valute – ale țărilor în care deține operațiuni – din care o parte în lei, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În cadrul tranzacției de rearanjare a structurii de finanțare, ING Bank Londra a pus în baza contractului de credit semnat pe 14 martie ipoteci pe acțiunile Agrinatura SRL, Agrifarm Aliprod, precum și pe alte active locale ale Sperhead International, valoarea obligațiilor garantate fiind de 265,5 mil. Euro.

Sperhead International a lucrat în tranzacția de refinanțare cu banca de investiții Rothschild și cu avocații firmei britanice CMS Cameron McKenna.

Sperhead International are un portofoliu în agricultură de circa 85.000 hectare, din care în România de 16.500 hectare, conform informațiilor prezentate pe propriul site.

Grupul Sperhead International, aflat în portofoliul fondului de investiții Paine Schwartz Partners, a cumpărat în 2008 pachetul de 70% din Agrinatura, după care și-a extins operațiunile cu noi achiziții în sudul țării, vizate fiind terenuri și active din județele Teleorman și Dolj. Investitorul străin controlează mai multe companii locale precum Agrinatura, Agrifarm Aliprod, Silosud sau Agronica, cu sediul la Alexandria (județul Teleorman).

BERD alocă până la 70 mil. Euro pentru un pachet de finanțare de circa 100 mil. Euro destinat eficienței energetice și de resurse în sectorul construcției de locuințe. Banca Transilvania va lua în cadrul noii facilități un împrumut de 40 mil. Euro, din care 28 mil. Euro de la BERD

 

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) va discuta în board-ul instituției pe 4 mai asigurarea a până la 70 mil. Euro dintr-un pachet total de circa 100 mil. Euro, destinat finanțării investițiilor în eficiență energetică și a resurselor în sectorul construcției de locuințe în România.

Restul de circa 30 mil. Euro vin de la Fondul de Cooperare și Dezvoltare Internațională din Taiwan.

Fondurile vor fi alocate în cadrul unei facilități de finanțare denumite GEFF (Green Economy Financing Facility).

Tot pe 4 mai, BERD va lua în discuție și aprobarea unei finanțări de 28 mil. Euro dintr-un pachet total de 40 mil. Euro alocat Băncii Transilvania în cadrul facilității GEFF.

Pe lângă pachetul de finanțare, din program fac parte și măsuri de cooperare tehnică.

Astfel, facilitatea GEFF va fi susținută printr-un pachet de cooperare tehnică finanțat de un donator de până la 3 mil. Euro, asigurat printr-o facilitate alocată consultantului. O sumă inițială de 0,9 mil. Euro va fi acordată din Fondul Special al Acționarilor BERD, iar alte 1,5 mil. Euro vor fi alocate prin programul Global Environnement Facility.

BERD este cel mai puternic investitor instituțional la nivel local.

BERD are o investiție cumulată de 7,494 mld. Euro în România. În portofoliul său local, s-au strâns până acum 392 proiecte, din care 158 de proiecte sunt active. În 2016, BERD a investit în România 201 mil. Euro și s-a implicat în 15 proiecte, ambii indicatori fiind la cel mai scăzut nivel din 2011 până acum.

BERD este implicat puternic și ca acționar în sectorul corporatist local. Astfel, instituția financiară internațională a fost de-a lungul timpului acționar în BCR și Petrom, a vândut recent pachete minoritare de acțiuni în grupul de firme Green Group și Pehart, iar acum are printre dețineri la nivel local pachete minoritare la Banca Transilvania și, mai recent, la Profi Rom Food, compania care operează lanțul de supermarketuri Profi.

EximBank împrumută BCR leasing cu 100 mil. Lei pe 5 ani pentru finanțarea activității clienților companiei

EximBank a acordat BCR Leasing un credit în valoare de 100 mil.Lei, potrivit unui comunicat de presă al EximBank.

Banii sunt destinați alocării de finanțări în lei pe termen scurt și mediu pentru activitatea clienților BCR Leasing IFN.

Creditul a fost acordat pentru o perioadă de 60 de luni, cu o perioadă de grație de 12 luni, din care perioadă de utilizare de 3 luni, și este garantat parțial cu o scrisoare de garanție bancară emisă de Erste Group Bank AG.

”EximBank continuă să întreprindă toate demersurile pentru identificarea și valorificarea tuturor oportunităților care să-i permită să distribuie cât mai multe fonduri către companiile de pe piața românească. Parteneriatul cu BCR Leasing IFN reprezintă încă un canal prin care putem finanța indirect atât companiile mici și mijlocii – care dețin o pondere de peste 80% în portofoliul BCR Leasing IFN, cât și clienți corporate, în condiții de maximă eficiență, expertiza partenerului nostru completând competențele tehnice ale EximBank. Contribuim astfel la construirea de soluții de finanțare ce permit realizarea de investiții pentru dezvoltarea de noi afaceri sau pentru consolidarea afacerilor deja mature”, a declarat Traian Halalai, președintele executiv al EximBank.

”Parteneriatul dintre EximBank și BCR Leasing este direct conectat cu mediul de afaceri din România, finanțările în leasing fiind un bun indicator al investițiilor realizate în economia românească în special de către segmentul întreprinderilor mici și mijlocii”, a declarat Bogdan Speteanu, președinte BCR Leasing.

EximBank SA a fost înființată în 1992 și are ca acționari statul român prin intermediul Ministerului Finanțelor Publice cu 95,374%, SIF Oltenia cu 3,27%, SIF Muntenia cu 0,423%, în timp ce SIF Banat – Crișana, SIF Moldova și SIF Transilvania are fiecare o participație de 0,311%, conform datelor făcute publice de către bancă.

BCR Leasing, companie membră a grupului Banca Comercială Română, parte a Erste Group, înființată în 2001, oferă servicii de leasing financiar intern pentru achiziţionarea de autovehicule, flote, echipamente şi utilaje industriale, mașini agricole, aparatură medical.

La finele anului 2016, activele companiei au ajuns la 205 mil.Lei (45,5 mil.Euro), iar venitul din leasing operațional a ajuns la 64,3 mil.Lei ( 14,3 mil.Euro). Profitul net obţinut în 2016 a fost de 2,4 mil.Lei ( 0,53 mil.Euro), potrivit datelor companiei.

Garanti Leasing împrumută până la 5,5 mil. Euro de la International Finance Corporation pentru finanțarea afacerilor controlate de femei

International Finance Corporation (IFC), divizia de investiții din cadrul grupului Băncii Mondiale, intenționează să aloce un împrumut de până la 5,5 mil. Euro pentru Garanti Leasing România. Banii vor fi destinați finanțării întreprinderilor mici și mijlocii controlate de către femei, potrivit informațiilor făcute publice de către instituția financiară internațională.

IFC are programată discutarea acestui proiect de finanțare pentru data de 17 aprilie.

“Vă confirmăm că informația cu privire la împrumut este corectă, dar că în acest moment nu vă putem oferi mai multe detalii, tranzacția fiind în curs de finalizare”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Carmen Giosanu, Manager în cadrul departamentului de Customer Service and Billing al Motoractive IFN SA, companie care din 2011 activează pe piață sub marca Garanti Leasing.

Motoractive IFN este a opta companie pe piața de profil, cu o cotă de piață de 4,6%, conform datelor din decembrie 2016.

Compania a fost fondată în 1998, iar în 2006 a fost vândută la pachet cu alte două firme din domeniul serviciilor financiare (furnizorul de credite de consum Estima Finance și compania de credit ipotecar Domenia Credit) de către managerul de capital privat Axxess Capital către GE Money, divizie a conglomeratului american GE. În 2010, grupul financiar turcesc Garanti a devenit indirect principalul acționar al Motoractive IFN.

Garanti Leasing România are o rețea de opt unități și un personal format din 72 de oameni.

Garanti Leasing este deținută în proporție de 100% de către Garanti Bank din Turcia prin intermediul a două firme înregistrate în Olanda – G Netherlands BV, care deține 99,99997% din acțiuni, respectiv Garanti Holding BV cu 0,00003%.

Grupul turcesc Garanti deține Garanti Bank România, situată în primele zece bănci locale după active.

Principalul acționar al Garanti Bank Turcia este BBVA, al doilea grup bancar din Spania, cu un pachet de 39,9%, în timp ce fondatorul băncii, holdingul turcesc Dogus, are o participație de 10%.

Grupul financiar Garanti a dat în ultimii ani semnale repetate că este interesat să își majoreze expunerea pe piața din România și nu exclude din strategia sa de creștere să  apeleze inclusiv la achiziții.

Motoractive IFN a raportat pentru 2015 un profit net de 12 mil. Lei (2,7 mil. Euro) la venituri totale de 125 mil. Lei (28 mil. Euro), conform ultimului bilanț făcut public.

berd ifc credite firme retail Main

BERD finanțează expansiunea Lidl în România. Grupul german Schwarz ia un credit sindicalizat de 180 mil. Euro, din care 110 mil. Euro vin de la BERD, pentru extinderea Lidl în România și Bulgaria, respectiv a Kaufland în Moldova. Lidl: “Împrumutul a fost acordat pe baza condițiilor de piață, fără subvenții”

Grupul german Schwarz, unul dintre cele mai mari lanțuri de comerț din Europa, ia un împrumut sindicalizat de 180 mil. Euro pentru finanțarea expansiunii rețelei de supermarketuri Lidl în Bulgaria și România, respectiv a hipermarketurilor Kaufland în Moldova.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) intenționează să participe la acest proiect cu 110 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Instituția financiară internațională are în plan să discute în board-ul său proiectul de finanțare pe data de 5 aprilie.

“În scopul finanțării activităților de extindere și sprijinirii dezvoltării economiei locale în regiune, grupul Schwarz beneficiază de credite din partea diverselor instituții financiare, printre care și BERD. Acordarea împrumutului de către BERD este condiționată de respectarea unor practici economice durabile și cu caracter de model pentru economia României, cum este de exemplu, implementarea unor standarde de eficiență energetică sau un management sustenabil pe întreg parcursul lanțului valoric“, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Lidl România.

“Împrumutul este precedat de un amplu și detaliat proces de verificare, în care Lidl România a dovedit că dispune de premisele structurale și organizatorice pentru o activitate economică durabilă. În plus, prin activitatea sa din România, Lidl a dovedit că practicile economice folosite au avut efecte pozitive asupra furnizorilor locali, pieței forței de muncă locale și consumatorilor. În cazul de față, împrumutul a fost acordat pe baza condițiilor de piață, fără subvenții“, au adăugat reprezentanții Lidl România.

Aceștia nu au dat însă detalii despre mărimea finanțării alocate planurilor de expansiune locale și nici cine sunt ceilalți finanțatori din sindicatul bancar format de BERD.

BERD și International Finance Corporation (IFC), parte a grupului Băncii Mondiale, au finanțat în perioada 2009 – 2012 cu peste 250 mil. Euro extinderea operațiunilor în România și în regiune a supermarketurilor Lidl și hipermarketurilor Kaufland, ambele fiind “brațele” aceluiași grup german de retail, Schwarz.

În 2009, BERD a alocat 150 mil. euro pentru extinderea Kaufland în România și Bulgaria. Un an mai târziu, Kaufland România a atras 52,6 mil. dolari de la IFC. În 2012, ”sora” Lidl a luat de la IFC un credit de 66,56 mil. dolari.

De asemenea, BERD a finanțat și celelalte rețele de comerț active pe piața din România.

Astfel, în 2003, grupul german Rewe a luat un împrumut de 45 mil. euro pentru expansiunea rețelei de supermarketuri Billa în România și în alte două piețe din regiune, Bulgaria și Ucraina.

De asemenea, lanțul de comerț Cora, deținut de Louis Delhaize, a contractat în 2012 un împrumut de 140 mil. euro pentru dezvoltarea operațiunilor locale.

Ultimele mutări ale BERD pe piața de retail din România au vizat lanțul de comerț Profi, printr-o finanțare de 109,5 mil. Lei acordată în urmă cu un an în cadrul unui credit sindicalizat împreună cu Raiffeisen. A doua mutare, realizată recent, este preluarea de către BERD a unui pachet minoritar de acțiuni în afacerea Profi în urma achiziției rețelei de către fondul de investiții Mid Europa Partners. Mid Europa este acționarul majoritar al rețelei Profi, dar are alături și alți co – investitori, printre care și BERD, conform ultimelor informații disponibile din piață.

Pe 19 februarie 2010, Lidl a semnat achiziția rețelei de 103 magazine Plus de la concernul german Tengelmann în cadrul unei tranzacții regionale care a cuprins și piața din Bulgaria. Prin această tranzacție, Lidl a intrat pe piața din România, conform unei decizii a Consiliului Concurenței.

Lidl se definește ca un retailer poziționat în mod strategic între etajul de așa – zis hard discounter și cel de soft discounter, rețeaua de magazine Plus având profil de hard discounter.

După achiziția rețelei Plus, Lidl a urmat apoi o strategie agresivă de expansiune organică prin care a ajuns astăzi la o rețea de 205 magazine, dublă față de momentul intrării pe piață în urmă cu șapte ani.

Lidl, cu afaceri de 4,72 (1,1 mld. Euro), un profit net de 171,9 mil. Lei (38,7 mil. Euro) și 3.771 angajați în 2015, este lider pe piața de retail cu vânzări estimate la 10 mld. Euro pe an.

În acest moment, poziții puternice în comerțul românesc sunt ocupate de către Lidl (Germania), Mega Image (concernul olandezo – belgian Ahold Delhaize), Profi (aparținând fondului Mid Europa Partners), Carrefour și Rewe prin rețeaua Penny, pe segmentul de cash and carry Metro (Germania) și Selgros (Coop Elveția), în timp ce pe etajul de hipermarketuri se află Kaufland (Germania), Carrefour (Franța), Auchan (Franța) și Cora (grupul franco – belgian Louis Delhaize).

Grupul Schwarz, cu venituri anuale de circa 86 mld. Dolari, este printre cei mai mari retaileri din Europa și în primii zece jucători de profil din lume prin rețelele Lidl și Kaufland. Proprietarul grupului este Dieter Schwarz, 77 de ani, fiul fondatorului afacerii, a cărui avere este estimată de către revista americană Forbes la 17,8 mld. Dolari.

International Finance Corporation discută până la finele lunii aprobarea unui împrumut de până la 70 mil. Lei către Agricover Credit IFN pentru finanțarea fermelor mici și mijlocii

International Finance Corporation (IFC) intenționează să aloce un credit de până la 70 mil. Lei (circa 16,5 mil. Dolari) către Agricover Credit IFN, divizia de finanțare a grupului Agricover. Banii au ca destinație finanțarea fermelor mici și mijlocii din agricultură.

Împrumutul urmează să fie supus aprobării board-ului IFC pe 30 martie, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Propunerea de finanțare este sub forma unui credit de până la 70 mil. Lei, acordat pentru o perioadă de un an, dar cu opțiunea IFC de a putea fi reînnoit de cel mult două ori cu o perioadă suplimentară de un an astfel încât durata agregată maximă a facilității de credit să fie de până la 3 ani.

Împrumutul este prevăzut să fie acordat în lei pentru a susține acordarea de credite pe termen scurt de către Agricover Credit IFN pentru fermele agricole de talie mică și mijlocie.

Noua finanțare de la IFC face parte din strategia Agricover Credit IFN de a contracta fonduri de la instituții financiare internaționale și de la bănci locale comerciale pentru a acorda împrumuturi prin care se asigură capital de lucru sau sunt finanțate investiții ale fermierilor. Divizia de finanțare a grupului Agricover se adresează producătorilor agricoli, atât din sectorul vegetal., cât și din zootehnie (ferme de creștere a animalelor).

IFC, divizia de investiții financiare din grupul Băncii Mondiale, se numără printre finanțatorii Agricover Credit IFN alături de alte instituții financiare internaționale precum Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiții (BEI), International Investment Bank sau Black Sea Trade Development Bank.

Agricover Credit IFN, companie condusă de către fostul director general al Băncii Transilvania, Robert Rekkers, a fost înființată în anul 2008, acționari fiind Agricover Holding S.A. cu 99,99% și Agricover S.R.L cu 0,00002%.

Agricover Credit IFN a raportat pentru 2015 venituri totale de 80,61 mil. lei (18,15 mil. euro) și un profit net de 17,39 mil. lei (3,91 mil. euro).

Agricover Credit IFN face parte din grupul Agricover, al cărui proprietar este omul de afaceri de origine iraniană Jabbar Kanani.

Agricover Holding are o structură integrată de activități în agricultură care cuprinde ferme de producție vegetală, silozuri și capacități de stocare, stații de procesare semințe, logistică și distribuție până la comerț cu cereale și finanțare pentru fermieri.

Grupul Agricover trece printr-un proces de reorganizare a structurii sale de activități, holdingul fiind condus de către Ștefan Bucătaru, care a ocupat anterior poziția de director general în mai multe industrii – producătorul de plăci ceramice Sanex Cluj Napoca, producătorul de pe piața construcțiilor și instalațiilor Teraplast Bistrița și compania de stat din domeniul transportului de energie electrică Transelectrica.

Ultimul bilanț public al Agricover SRL indică o cifră de afaceri de circa 1,19 mld. Lei (circa 268 mil. Euro) și o pierdere de 6,7 mil. Lei (1,5 mil. Euro) la un număr mediu de 693 de angajați.

Agricover este una dintre cele mai mari case de comerț din agricultură, alături de alți jucători precum ADM, Ameropa, Cargill, Nidera, Brise sau Glencore.

Dedeman a contractat un credit de 45 mil. Lei de la UniCredit Bank. Împrumutul este garantat cu active ipotecate anterior pentru un împrumut luat în 2006 de la aceeași bancă

Dedeman, companie cu afaceri de circa 1 mld. Euro anual, a contractat un credit în valoare de 45 mil. Lei (10 mil. Euro) de la UniCredit Bank, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Contractul de împrumut a fost semnat pe 13 februarie de către reprezentanții liderului pieței de bricolaj și cei ai băncii.

Reprezentanții companiei Dedeman nu au putut fi contactați până la momentul publicării acestui articol pentru mai multe detalii pe acest subiect.

Dedeman a garantat acest împrumut cu ipoteci pe conturile companiei, respectiv cu stocuri de mărfuri depozitate în București, Bacău, Târgoviște și Timișoara.

Aceleași active au fost folosite anterior ca și colateral pentru obținerea unui împrumut de 20 mil. Euro luat în decembrie 2006 de către Dedeman tot de la UniCredit Bank.

Dedeman utilizează însă pentru finanțarea operațiunilor sale și credite bancare, ca și alte companii mari eligibile pe lista bancherilor, în contextul în care dobânzile la împrumuturile pentru firme sunt încă scăzute. Epoca dobânzilor mici la creditele pentru companii este însă pe cale să se sfârșească, au dat semnale în repetate rânduri bancherii.

UniCredit Bank este unul dintre principalii creditori ai Dedeman, alături de Raiffeisen, ING Bank, BCR, BRD și Banca Transilvania.

Dedeman are profilul unui client ideal pentru bancheri, fiind o afacere puternic generatoare de lichidități, profitabilă și cu un ritm de creștere masivă.

Afacerea fraților Dragoș și Adrian Pavăl a trecut de la o cifră de afaceri de 1,55 mld. Lei (369 mil. Euro) în 2010 la circa 2,68 mld lei (606,2 mil. Euro) în 2013, respectiv 3,41 mld. Lei (767 mil. Euro) în 2014 și 4,36 mld. Lei (981,2 mil. Euro) în 2015.

Pe fondul expansiunii rețelei de bricolaj cu sediul în Bacău, personalul companiei s-a dublat în cinci ani, de la 3.752 angajați în 2010 până la 7.656 angajați în 2015.

Profitul net al Dedeman s-a majorat de aproape 4 ori în perioada analizată de la 153 mil. Lei (36 mil. Euro) în 2010 până la 563 mil. Lei (127 mil. Euro) în 2015.

Compania dispune de capitaluri totale de 2,3 ml. lei (circa 500 mil. Euro) și a raportat 513 mil. Lei (115 mil. Euro) în casă și conturi la bănci pentru 2015.

Cu un astfel de bilanț solid, Dedeman și-a lărgit în ultimii ani orizontul de investiții, frații Pavăl fiind încă de acum un an în negocieri de preluare a complexului de birouri AFI Park al grupului israelian AFI Europe în cadrul unei tranzacții de circa 160 mil. Euro. Potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, patronii Dedeman au planuri de investiții semnificative pentru piața imobiliară, care este o alternativă de plasament foarte căutată la acest moment de către o gamă largă de investitori, de la fonduri de investiții specializate până la firme de dezvoltare imobiliară sau investitori privați individuali care dispun de lichidități din exituri sau din rulajul unor afaceri profitabile.

Frații Pavăl se uită să-și plaseze lichiditățile nu doar în sectorul imobiliar, ci și în alte afaceri cotate cu potențial de creștere rapidă.

Astfel, Dedeman și-a făcut în cursul lunii februarie intrarea și în sectorul producției de cărămizi, preluând un pachet de 29% din Cemacon pentru 2,3 mil. Euro în cadrul unei tranzacții anunțate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 7 februarie 2016. Dragoș Pavăl, unul dintre cei doi frați care sunt proprietarii Dedeman, este pe lista candidaților pentru noul consiliu de administrație al Cemacon, supusă astăzi aprobării acționarilor companiei.

profi tranzactie tabel Main

Tranzacția Mid Europa – Profi: Consiliul Concurenței a autorizat preluarea Profi. Sindicatul de bănci este așteptat să pună circa 300 mil. Euro pentru finanțarea parțială a achiziției până săptămâna viitoare. Finalizarea achiziției Profi de către Mid Europa va avea loc la jumătatea lunii februarie

Consiliul Concurenței a anunțat astăzi că a autorizat tranzacția prin care fondul de investiții Mid Europa Partners preia lanțul de comerț Profi de la fondul polonez de investiții Enterprise Investors.

Autoritatea de concurenţă a evaluat tranzacţia din punct de vedere al compatibilităţii acesteia cu un mediu concurenţial normal, respectiv al posibilelor efecte anticoncurenţiale, în conformitate cu Regulamentul privind concentrările economice.

Analiza Consiliului Concurenţei a condus la concluzia că operaţiunea de concentrare economică nu ridică obstacole semnificative în calea concurenței efective pe piaţa națională sau pe o parte a acesteia.

După obținerea avizului Consiliului Concurenței, urmează ca sindicatul de bănci să vină cu aproximativ 300 mil. Euro (1,38 mld. Lei) pentru finanțarea parțială a achiziției de 533 mil. Euro a Profi de către fondul de investiții Mid Europa Partners.

Băncile sunt așteptate să contribuie la creditul sindicalizat până pe 14 februarie, iar finalizarea tranzacției ar urma să aibă loc în jurul datei de 15 februarie, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondul de investiții Mid Europa Partners a anunțat pe 23 noiembrie 2016 achiziția pachetului de 100% din acțiunile lanțului de comerț Profi de la Enterprise Investors pentru 533 mil.Euro, cea mai mare tranzacție din 2016 și cea mai mare achiziție din istoria pieței locale de retail.

Tot atunci, Mid Europa Partners, unul dintre cei mai mari manageri de capital privat din Europa Centrală și de Sud – Est, a anunțat că va acoperi o parte din plata prețului de achiziție de 533 mil. Euro printr-un credit bancar în valoare de 225 mil. Euro contractat de la Citi, ING Bank, Raiffeisen și UniCredit.

Finanțarea achiziției Profi de către Mid Europa este cea mai mare finanțare bancară nouă de pe piața locală și cea mai importantă finanțare a unei achiziții locale din anul 2016.

Banca Transilvania și Erste au intrat în sindicatul bancar format de Citi, ING, UniCredit și Raiffeisen Bank care vor da un împrumut de 1,38 mld. Lei (în jurul a 300 mil. Euro) pentru finanțarea achiziției Profi de către fondul de investiții Mid Europa Partners, potrivit datelor publicate de către Global Capital.

Banca Transilvania va participa la finanțare cu aproximativ 30 – 35 mil. Euro, iar Erste va pune circa 35 mil. euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Banii celor doi finanțatori se adaugă pachetului pus la dispoziție inițial de către Citi, ING, UniCredit și Raiffeisen.

O altă parte din banii necesari va veni din capitalul fondului de investiții Mid Europa Fund IV de 800 mil. Euro ridicat în 2014, precum și din facilitatea de co-investiție de 650 mil. Euro care completează fondul.

De asemenea, fondul de investiții Pantheon International Plc, administrat de către Pantheon Ventures LLP din Marea Britanie, a investit în luna ianuarie 2,9 mil. Lire sterline (3,4 mil. Euro) în achiziția lanțului de supermarketuri Profi de către Mid Europa Partners. Pantheon este unul dintre investitorii de tip Limited Partners al Mid Europa Fund IV alături de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), grupul Băncii Europene de Investiții, Private Equity Holding AG din Elveția, Lancashire County Pension Fund din Marea Britanie, fondul suveran de investiții GIC din Singapore, China Investment Corporation sau Carlyle, care a preluat AlpInvest Partners.

La un preț de 533 mil. Euro, Enterprise Investors obține astfel la exit un multiplu de peste 10 raportat la EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării), respectiv de peste 7 ori banii investiți în afacere în ultimii 7 ani.

Profi activează pe o piață de retail, în care cei mai apropiați competitori în funcție de formatul de magazin utilizat sunt Penny Market (din grupul german Rewe), Mega Image (aparținând grupului olandezo – belgian Ahold Delhaize), Lidl (din grupul german Lidl Schwarz), respectiv grupul francez Carrefour (cumpărătorul rețelei Billa și proprietarul rețelei Carrefour Market).

Mid Europa Partners a lucrat  la achiziția Profi cu o echipă de consultanți, din care au făcut parte consultanții EY, consultanții Beragua pe partea comercială, respectiv firmele de avocatură Dechert și Bondoc & Asociații.

De cealaltă parte, Enterprise Investors a fost asistat de către o echipă din Londra a băncii americane de investiții Citi, dar a avut alături și consultanții PwC pe partea de taxe, respectiv pe avocații RTPR Allen & Overy pentru partea de asistență juridică și AT Kearney pe partea financiară.

O echipă de avocați Volciuc – Ionescu, condusă de către Sabin Volciuc, a asistat BCR la finanțarea de 25 mil. Euro acordată TMK – Artrom Slatina

O echipă de avocați Volciuc-Ionescu, condusă de către Sabin Volciuc, coordonatorul practicii de finanțări, și din care a facut parte și Alex Achim, Associate în cadrul firmei, a asistat Banca Comercială Română în legătură cu o finanțare în valoare de 25 milioane de Euro acordat TMK-ARTROM Slatina pentru dezvoltarea unei linii de tratament termic.

“Ca urmare a investiției, capacitatea anuală a liniei de tratament termic va fi de 160.000 de tone, fiind capabilă să trateze tuburi de până la o grosime a peretelui de 60 de milimetri. Odată cu instalarea acestei noi linii de tratament termic, TMK-ARTROM își consolidează prezența pe piață, cu tuburi superioare pentru aplicații mecanice și pentru explorarea petrolului și a gazelor”, a declarat Adrian Popescu, Director General al TMK-ARTROM.

„Finanțarea companiilor care investesc în modernizarea și eficientizarea capacităților de producție se numără printre prioritățile noastre cheie, pentru că suntem implicați direct în dezvoltarea sustenabilă a economiei. Vom continua să oferim suport și resurse pentru astfel de facilități de credit, misiunea noastră fiind aceea de a sprijini mediul de business românesc și de a crea, astfel, prosperitate”, a declarat Cătălina Porojan, Director Executiv Group Large Corporate BCR.

Volciuc-Ionescu este o casă de avocatură independentă fondată în 2013 în jurul unui grup de avocați care au plecat din biroul local al firmei DLA Piper. Firma condusă de către Sabin Volciuc are în portofoliu instituții financiare, societăți multi-naționale și campioni locali din sectoarele – cheie în România.

Pe piața serviciilor de avocatură de afaceri, activează preponderent case independente fondate de către avocați români, iar un eșalon distinct este reprezentat de către firmele internaționale cu prezență la nivel local.

Dascalu credite main

Grupul lui Iulian Dascălu a luat un credit de 220 mil. Euro de la Erste și UniCredit. Iulius Group: Finanțarea reprezintă o refinanțare pe termen lung pentru centrele comerciale din Timișoara, Cluj-Napoca și Iași

Iulius Group, controlat de investitorul imobiliar Iulian Dascălu, a contractat un credit în valoare de 219,59 mil. Euro de la banca austriacă Erste și cea italiană UniCredit, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

“Finanţarea la care faceţi referire reprezintă o refinanţare pe termen lung pentru centrele comerciale din Timişoara, Cluj-Napoca şi Iaşi, care va permite dezvoltarea accelerată a proiectului multifuncţional Openville Timişoara, din proximitatea Iulius Mall. Finanţatorii sunt Erste Bank şi UniCredit Bank“, au explicat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Iulius.

BCR, UniCredit Bank alături de băncile – mamă Erste Group Bank AG din Austria, respectiv  UniCredit SpA din Italia au semnat pe 21 decembrie 2016 contractul de împrumut cu Iulius Group pentru suma de 219.592.478 euro.

Noul credit reașează structura datoriilor în grupul lui Iulian Dascălu. Investitorii de pe piața imobiliară au nevoie de credite bancare pentru finanțarea proiectelor de investiții, respectiv de „rostogolirea” acestor împrumuturi, pentru care sunt puse ca garanții activele din portofoliu – terenuri, imobile, venituri obținute din chirii, precum și alte active care pot constitui colateral pentru atragerea finanțărilor de la bancheri.

Termenii și condițiile finanțărilor bancare s-au îmbunătățit semnificativ în ultimul an apropiindu-se de cele din țările mai mature din Europa Centrală și de Est, observa la începutul acestui an Silviana Badea, National Director, Head of Capital Markets JLL Romania.

Împrumutul luat de către grupul lui Iulian Dascălu în decembrie 2016 este una dintre cele mai mari finanțări corporative de anul trecut, după creditul sindicalizat de 1,687 mld. Lei (circa 375 mil. Euro) atras în octombrie cu maturitate pe 5 ani de către RCS & RDS (Cable Communications Systems NV) de la un sindicat bancar format din Citibank, Banca Transilvania, BRD Groupe Societe Generale, ING Bank, Raiffeisen și UniCredit. RCS & RDS și-a restructurat anul trecut întreaga datorie prin intermediul a două tranzacții de finanțare – o emisiune de obligațiuni de 350 mil. Euro, emisă în euro, respectiv un credit sindicalizat în lei.

Iulian Dascălu este prin intermediul Iulius Group unul dintre cei mai importanți investitori de pe piața imobiliară din România, al cărui portofoliu cuprinde proiecte mixte – retail, birouri și alte segmente de piață – cu centrul de greutate în orașele mari din afara Capitalei.

“În continuare, planurile companiei IULIUS se focalizează pe consolidarea poziţiei de unic dezvoltator şi operator de proiecte mixte din România, prin realizarea celui de-al doilea ansamblu multifuncţional din portofoliu, Openville Timişoara”, au mai precizat reprezentanții Iulius Group.

Openville Timișoara este un proiect de investiții de peste 220 mil. Euro, conform grupului Iulius.

La sfârşitul anului trecut a fost finalizată prima clădire de birouri clasa A din cele şapte pe care le va include ansamblul. Clădirea, denumită United Business Center 2, are 12 niveluri, o suprafaţă de 18.000 mp şi este închiriată integral de companii precum: Ness Software Engineering Services, Autoliv România, ACI Worldwide, PwC România şi Bitdefender.

În prezent, se lucrează la cea de-a doua clădire office din ansamblul Openville, cu 12 niveluri și o suprafaţă închiriabilă de 13.000 mp. Anul trecut, compania a semnat un parteneriat cu furnizorul internaţional de servicii IT Atos, pentru închirierea a 6.000 mp în această clădire.

“Totodată, pe lângă întărirea poziţiei de lider de piaţă în oraşele unde suntem prezenţi cu brandul IULIUS MALL (prin actualizarea mixului de magazine, creşterea traficului de clienţi, diversificarea serviciilor oferite consumatorilor), planurile noastre sunt îndreptate şi spre consolidarea brandului de birouri United Business Center, dezvoltat la nivel naţional”, au mai spus pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Iulius.

Astfel, în 2016, IULIUS a finalizat două clădiri de birouri clasa A în ansamblul Palas Iaşi, cu o suprafaţă totală de 24.300 mp, ambele integral închiriate. Odată cu finalizarea UBC 2 din ansamblul Openville, la finele anului trecut, portofoliul de spaţii office al companiei a ajuns la 9 imobile office clasa A operaţionale, cu o suprafaţă totală de 106.000 mp: şase situate în ansamblul Palas Iaşi (aproximativ 70.000 mp), două la Cluj-Napoca (18.000 mp) şi una la Timişoara (18.000 mp).

Conform JLL, Iaşiul a urcat în țară anul trecut pe locul al doilea pe segmentul imobilelor de birouri, între cele mai importante oraşe din ţară (Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara şi Braşov) şi are şanse să crească în continuare, însă potenţial de creştere au toate cele patru municipii menţionate.

Iulius Group, companie care activează în domeniul dezvoltării și operării de centre comerciale în România, a fost înființată în anul 1991, în Iași, de către omul de afaceri Iulian Dascălu.

Compania are în portofoliu patru mall-uri sub brandul Iulius, în Iași, Timișoara, Cluj-Napoca și Suceava.

Piața imobiliară locală oferă randamente superioare pentru investitori comparativ cu alte piețe din regiune ceea ce a atras aici jucători de diferite calibre, de la fonduri de investiții cu profil regional până la jucători din SUA și Europa de Vest sau oameni de afaceri cu lichidități importante, care caută să facă plasamente ca alternativă la alte tipuri de investiții.

Astfel, randamentele din România sunt cu minimum 2,25%-2,5% mai ridicate decât cele din Praga, Varșovia și chiar Budapesta, potrivit unui studiu realizat de JLL pentru prima jumătate a anului trecut.

Pe lângă jucători precum NEPI pe segmentul de retail, Globalworth pe segmentul de imobile de birouri, CTP pe segmentul de logistică, activează și investitori locali puternici precum Ion Țiriac, Iulian Dascălu, iar alții de talia fraților Dragoș și Adrian Pavăl – patronii afacerii Dedeman – își pregătesc intrarea în sectorul de profil cu o achiziție de proporții prin achiziția proiectului de birouri AFI Park pentru circa 160 mil. euro.

BCR a împrumutat TMK Artrom cu 25 mil. Euro pentru finanțarea achiziției unei linii de tratamente termice

 

Banca Comercială Romană a aprobat, la sfârșitul anului 2016, un credit pentru TMK-ARTROM Slatina (ART), pe un termen de 7 ani, în valoare de 25 de milioane de euro. Împrumutul are ca destinație finanțarea achiziției unei linii de tratamente termice, care este programată să înceapă operarea în cel de-al treilea trimestru al acestui an.

“Ca urmare a investiției, capacitatea anuală a liniei de tratament termic va fi de 160.000 de tone, fiind capabilă să trateze tuburi de până la o grosime a peretelui de 60 de milimetri. Odată cu instalarea acestei noi linii de tratament termic, TMK-ARTROM își consolidează prezența pe piață, cu tuburi superioare pentru aplicații mecanice și pentru explorarea petrolului și a gazelor”, a declarat Adrian Popescu, Director General al TMK-ARTROM.

„Finanțarea companiilor care investesc în modernizarea și eficientizarea capacităților de producție se numără printre prioritățile noastre cheie, pentru că suntem implicați direct în dezvoltarea sustenabilă a economiei. Vom continua să oferim suport și resurse pentru astfel de facilități de credit, misiunea noastră fiind aceea de a sprijini mediul de business românesc și de a crea, astfel, prosperitate”, a declarat Cătălina Porojan, Director Executiv Group Large Corporate BCR.

Compania din Slatina este listată pe segmentul principal al BVB, având o capitalizare de 332,3 mil. lei (73,8 milioane euro), iar ultimul preț de piață de 2,86 lei/acțiune

TMK-ARTROM face parte din Grupul de companii TMK, unul dintre cele mai mari grupuri producătoare de ţevi din lume. Mai mult de 80% din producţia societății  TMK-ARTROM este destinată exportului  in Europa, America si Orient.

BCR, BT și Eximbank au dat Pehart Tec Grup o facilitate de credit de 24 mil. Euro cu maturitate pe 3 ani pentru refinanțarea creditelor existente și asigurarea capitalului de lucru. Avocații NNDKP au lucrat de partea bancherilor, iar Clifford Chance Badea de partea Pehart Tec Grup și a Abris Capital Partners

Pehart Tec Grup, controlat de fondul de investiţii Abris Capital Partners, în parteneriat cu omul de faceri Ioan Tecar, a contractat o facilitate de credit revolving multivalută în valoare de 24 de milioane de euro de la un sindicat de bănci format din Banca Comercială Română, EximBank și Banca Transilvania, anunță un comunicat al BCR.

Facilitatea de credit are o maturitate de trei ani, cu opțiunea de prelungire pe doi ani și va fi utilizată de Pehart Tec Grup pentru refinanțarea parțială a creditelor existente și pentru acoperirea nevoilor de capital de lucru. În cadrul acestei finanțări, BCR are calitatea de coordonator, aranjor principal mandatat și agent. De asemenea, BCR și Banca Transilvania au mai acordat Pehart Tec Grup finanțări bilaterale în valoare totală de aproximativ 19 milioane de euro, utilizate pentru investițiile efectuate în ultimii ani în extinderea și modernizarea capacităților de producție.

Anunțul  confirmă informațiile publicate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 27 ianuarie, potrivit cărora BCR, BT și Eximbank au semnat cu grupul de firme Pehart un credit de peste 22 mil. euro prin care datoriile grupului sunt rearanjate într-o nouă structură de finanțare.

Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP) au acționat în calitate de avocați pentru sindicatul de bănci cu o echipă din care au făcut parte Valentin Voinescu, Partener, respectiv Maria Hoaghia și Ștefan Ionescu, ambii Senior Associate în cadrul firmei. Clifford Chance Badea, biroul local al firmei internaționale de avocatură Clifford Chance, a acordat asistență fondului de investitii Abris Capital Partners și Pehart Tec Grup cu o echipă din care au făcut parte Cosmin Anghel, Counsel, respectiv Raluca Coman, Senior Associate.

Pehart Tec Grup este cel mai mare producător de hârtie tissue din România și unul din cei mai importanți din Europa de Sud – Est. Grupul a fost înființat de domnul Ioan Tecar în anul 2007, iar în luna iunie 2015, fondul de investiții Abris Capital Partners a achiziționat pachetul de control.

Grupul operează pe două platforme de producție situate în Dej (judetul Cluj) și Șebes (județul Alba), având o capacitate de producție de 100.000 tone pe an de hârtie tissue și, respectiv 30.000 de tone produs finit (hârtie igienică, prosoape de bucătărie, șervețele). Produsele Pehart Tec Grup sunt comercializate pe piața internă și pe piața Europei Centrale și de Sud-Est.

Grupul Pehart a semnat un contract de credit de aproximativ 22 mil. euro cu BCR, Banca Transilvania și Eximbank. Noua facilitate de împrumut rearanjează structura datoriilor grupului de firme aflat în portofoliul fondului de investiții Abris

Grupul de firme Pehart Tec, aflat în portofoliul managerului regional de capital privat Abris Capital Partners, a semnat în decembrie un contract de facilități de credit cu BCR, Banca Transilvania și Eximbank, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Contractul a fost semnat pe 15 decembrie, iar valoarea facilităților de credit depășește 22 mil. Euro, în timp ce suma garantată este de 30 mil. Euro.

Împrumutul ar avea ca scop o rearanjare a structurii datoriilor din grupul de firme Pehart Tec, al cărui pachet majoritar a fost preluat de către Abris Capital în 2015, susțin surse din piață.

Din grupul de firme Pehart Tec fac parte Pehart Tec, Metalicplas Distribution, Metalicplas Impex și Samus Construcții. Având în vedere strategia Abris aplicată deja la crearea Urgent Cargus, în perioada următoare ar putea urma o fuziune pentru crearea unui singur vehicul prin fuziunea entităților care fac parte din grupul de firme Pehart. Abris Capital deține 55% din Fertero Limited, vehicul înregistrat în Cipru, prin care deține 55% din companiile din grup, acționar minoritar fiind antreprenorul Ioan Tecar.

Reprezentanții Abris Capital nu au fost disponibili pentru comentarii pe marginea finanțării și a unei eventuale fuziuni între companiile din grupul Pehart.

După achiziția pachetului majoritar al grupului de firme Pehart, Abris l-a recrutat pentru poziția de director financiar ar grupului pe Vlad Tigoiu, care a ocupat o poziție similară în perioada 2008 – 2014 în industria farma în cadrul grupului Fildas Catena deținut de Anca Vlad.

Vlad Tigoiu a trecut în cariera sa și pe KPMG și Deloitte, iar un an a lucrat pe linia de bancă de investiții a Eurobank EFG, proprietarul Bancpost.

După același tipar, ulterior, Abris Capital l-a recrutat în 2016 pe fostul director financiar din A&D Pharma, Florin Buligoanea, pentru poziția de director financiar la Green Group, grup de firme preluat de către fondul de investiții în vara anului trecut.

Pe 12 mai 2015, Abris anunța preluarea pachetului majoritar în firmele din grupul Pehart, care deținea 3 facilități de producție de hârtie tissue, hârtie de toaletă și alte produse. Abris a preluat pachetul majoritar de acțiuni în cadrul unei tranzacții care pe lângă plata pentru achiziția de acțiuni a inclus și o majorare de capital destinată susținerii planurilor de investiții în extinderea capacității de producție.

Obiectivul investițiilor este obținerea poziției de principal producător de hârtie tissue din România și din Europa de Sud – Est de către Pehart. În urma investiției Abris și a ajutorului de stat, cea de-a patra fabrică a Pehart va fi pusă în funcțiune până la sfârșitul anului, iar capacitatea de hârtie tissue sub formă de role jumbo va ajunge la 100 de mii de tone. Compania exporta majoritatea producției către companii din Europa Centrala și de Sud-Est.

În urma tranzacției, Ioan Tecar a devenit acționar majoritar, iar BERD și-a făcut exitul după șase ani de la intrarea ca investitor minoritar în grupul de firme.

Tranzacțiile locale derulate de către Abris de la intrarea pe piață în 2012 indică deja un tipar, acela de a evita tranzacțiile competitive, în care vânzătorul discută cu mai mulți investitori, și preferința de a obține exclusivitate în discuțiile cu antreprenorii. O altă caracteristică întâlnită până acum în ultimele două tranzacții majore ale Abris, achiziția Pehart din 2015 și a Green Group din 2016, indică, de asemenea, că a vizat companii din care BERD și-a făcut astfel exitul.

Abris Capital Partners, unul dintre cei mai importanți manageri de capital privat din regiune, se apropie de momentul închiderii celui de-al treilea fond al său, Abris CEE Mid – Market Fund III, cu o capitalizare – țintă de 500 mil. Euro, pentru care principalele piețe vizate sunt Polonia și România. IFC intenționează să aloce capital de până la 30 mil. Euro în acest nou fond al Abris.

Până acum, Abris a investit în România numai din al doilea său fond de investiții, cu care a preluat pe rând Cargus International, Urgent Curier și alți operatori mai mici de curierat pe care i-a fuzionat într-o singură companie, Urgent Cargus, așteptată să marcheze primul exit local al Abris după ce a fost dat anul trecut un mandat bancherilor de investiții de la Rothschild, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Portofoliul local al Abris cuprinde acum Urgent Curier pe piața de curierat, grupul de firme Pehart pe piața producției de hârtie tissue, Green Group în industria de reciclare a deșeurilor, iar platforma de administrare a datoriilor GetBack din Polonia este activă și pe piața creditelor neperformante din România.

Abris Capital Partners a fost unul dintre cei mai activi cumpărători din industria locală de private equity din ultimii 4 ani și este de așteptat să marcheze noi achiziții locale în acest an din capitalul noului fond ridicat, Abris CEE Mid – Market Fund III.

Erste vine cu aproximativ 35 mil euro, iar Banca Transilvania finanțează cu circa 30 – 35 mil. Euro achiziția Profi de către Mid Europa. Creditul sindicalizat atras de Mid Europa de la 6 bănci este de circa 300 mil. euro, acoperind peste jumătate din prețul de achiziție al Profi

Banca Transilvania și Erste au intrat în sindicatul bancar format de Citi, ING, UniCredit și Raiffeisen Bank care vor da un împrumut de 1,38 mld. Lei (în jurul a 300 mil. Euro) pentru finanțarea achiziției Profi de către fondul de investiții Mid Europa Partners, potrivit datelor publicate de către Global Capital.

Banca Transilvania va participa la finanțare cu aproximativ 30 – 35 mil. Euro, iar Erste va pune circa 35 mil. euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Banii celor doi finanțatori se adaugă pachetului pus la dispoziție inițial de către Citi, ING, Unicredit și Raiffeisen.

Datele indică astfel că mai mult de jumătate din plata prețului de achiziție al Profi va fi acoperită din creditul sindicalizat.

Potrivit Global Capital, pe 31 ianuarie va avea loc o întâlnire a bancherilor implicați în finanțarea achiziției Profi de către Mid Europa.

Reprezentanții Mid Europa Partners nu au putut fi contactați pentru comentarii până la momentul publicării acestui articol.

Pe 23 noiembrie 2016, Mid Europa Partners, unul dintre cei mai mari manageri de capital privat din Europa Centrală și de Sud – Est, a anunțat că va acoperi o parte din plata prețului de achiziție de 533 mil. Euro printr-un credit bancar în valoare de 225 mil. Euro contractat de la Citi, ING Bank, Raiffeisen și UniCredit.

Finanțarea achiziției Profi de către Mid Europa este cea mai mare finanțare bancară nouă de pe piața locală și cea mai importantă finanțare a unei achiziții locale din anul 2016.

De atunci, au continuat discuțiile cu băncile interesate să intre în consorțiul de finanțare și dornice să își împartă astfel expunerile între ele.

O altă parte din banii necesari va veni din capitalul fondului de investiții Mid Europa Fund IV de 800 mil. Euro ridicat în 2014, precum și din facilitatea de co-investiție de 650 mil. Euro care completează fondul.

Finalizarea tranzacției este așteptată pentru primul trimestru al anului 2017.

Consultanții Enterprise Investors la tranzacția de exit din Profi au fost banca americană de investiții Citi, în timp ce PwC și AT Kearney au realizat rapoartele de vendor due diligence pe partea financiară și de taxe. Consultanța juridică a vânzătorului a fost asigurată de către o echipă de avocați RTPR Allen & Overy.

De cealaltă parte, Mid Europa Partners a lucrat la achiziție cu firma spaniolă specializată în consultanța de retail Beragua, cu consultanții financiari ai EY, respectiv cu avocații americani de la Dechert, în timp ce pe aspectele de drept local au apelat la serviciile casei de avocatură Bondoc & Asociații.

Cu tot cu datorii, valoare de întreprindere a Profi a fost de aproximativ 550 mil. euro, potrivit calculelor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, pe baza prețului de achiziție pe care a anunțat că îl va plăti Mid Europa.

 

Sursă foto: BERD.

BERD acordă 40 mil. Euro Credit Europe Bank România pentru finanțarea microîntreprinderilor și IMM-urilor locale

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) împrumută 40 mil. Euro în trei tranșe către Credit Europe Bank România pentru a susține finanțarea afacerilor mici la nivel local.

Înființată în 1993, Credit Europe Bank România asigură servicii bancare către persoane fizice, întreprinderi mici și mijlocii (IMM), respectiv companii mari din piața locală.

“Suntem încântați să fim parteneri cu Credit Europe Bank România pentru a putea îmbunătăți accesul la finanțare al microîntreprinderilor, companiilor mici și mijlocii românești, coloana vertebrală a economiei românești. Finanțarea bancară și non – bancară a afacerilor mici rămâne limitată, iar lărgirea accesului la finanțare este una dintre prioritățile BERD aici în România”, a declarat Matteo Patrone, Director regional al BERD pentru România și Bulgaria.

“Finanțarea noastră va susține Credit Europe Bank România pentru a-și întări baza de finanțare și pentru a-și diversifica sursele de finanțare. Creditul de la BERD va asigura finanțarea pe termen lung, care va susține planurile de dezvoltare a afacerii Credit Europe Bank România în sectorul microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii (MIMM) și contribuie la expansiunea pieței de creditare a acestui sector în România”, a spus Lucyna Stanczak-Wuczynska, Director BERD pentru băncile din Uniunea Europeană.

“Parteneriatul recent dintre Credit Europe Bank România și BERD subliniază poziționarea în piață a băncii și permite consolidarea calității înalte a serviciilor de finanțare către sectorul MIMM. Diversificarea surselor noastre de finanțare va asigura o îmbunătățire a flexibilității în oferirea unui acces competitiv la finanțare pentru afacerile mici și mijlocii din România”, afirmă Yakup Cil, Director General Executiv al Credit Europe Bank România.

Credit Europe Bank România are în prezent un capital social de 557,6 mil. Lei, în urma operațiunii derulate în acest an de reducere a capitalului social de la nivelul de 763,6 mil. Lei pentru acoperirea pierderii contabile din anul 2014 și din perioada anterioară. Banca este deținută în proporție de 98,588% de către Credit Europe Bank NV din Olanda, parte a grupului turc Fiba Holding AS. De asemenea, din grup mai face parte și Credit Europe Leasing România, deținută în proporție de 99,99% tot de către subsidiara olandeză a Fiba.

Pentru 2015, Credit Europe Bank România a raportat un profit net înainte de impozitare de 12 mil. Euro și un indicator de solvabilitate de peste 15%. Rețeaua băncii numără 57 de sucursale. Credit Europe Bank a anunțat că a încheiat anul trecut cu un nivel al depozitelor de 600 mil. Euro și că a înregistrat o creștere a portofoliului de credite de peste 14%, în condițiile în care avansul față de 2014 pe portofoliul de credite corporate și IMM a fost de 50%.

La finele anului trecut, banca ocupa locul 15 pe piață, cu o cotă de piață de 1,2% după activul net bilanțier, a cărui valoare a fost de 4,542 mld. Lei (peste 1 mld. Euro), conform raportului anual al BNR.

BERD a mai acordat până acum finanțare și pentru alte instituții de credit pentru a susține creditarea micilor afaceri. În noiembrie 2014, Banca Transilvania a luat un credit BERD de 15 mil. Euro, bani destinați proiectelor de eficiență energetică a IMM-urilor locale. În ianuarie 2015, Raiffeisen Leasing a împrumutat de la BERD 132 mil. Lei tot pentru creditarea sectorului de microîntreprinderi și IMM în monedă locală.

Garanti Leasing România, subsidiară a grupului financiar turc Garanti, a împrumutat în acest an 10 mil. Euro de la BERD pentru lărgirea accesului IMM-urilor la piața de leasing.

BERD este unul dintre cei mai mari investitori instituționali din România, după ce a investit peste 7,3 mld. Euro până acum în peste 380 de proiecte și a atras peste 14 mld. Euro din alte surse de finanțare.

Pe lângă creditele către companii, BERD a finanțat direct și proiecte de investiții ale firmelor locale. În plus, BERD este unul dintre cei mai activi investitori de capital de creștere în companii, este unul dintre principalii investitori în emisiunile locale de obligațiuni, iar o altă rută prin care investește capital în companii locale este prin intermediul fondurilor de private equity administrate de manageri de capital privat precum Axxess Capital, Resource Partners sau Enterprise Investors, în care este investitor de tip Limited Partner.

International Finance Corporation va aloca un credit de până la 50 mil. Euro Alpha Bank România pentru finanțarea proiectelor rezidențiale

 

International Finance Corporation, divizia de investiții a grupului Băncii Mondiale, a făcut public pe 9 decembrie un proiect de finanțare în valoare de până la 50 mil. Euro, pe care intenționează să îl aloce pentru Alpha Bank România.

Împrumutul de la IFC are ca scop susținerea finanțării proiectelor rezidențiale, conform informațiilor publicate de către instituția financiară internațională.

Alpha Bank România, înființată în 1993, ocupă locul 8 pe piața bancară locală, cu active totale de 3,3 mld. Euro la finele anului trecut. Subsidiara băncii elene are o cotă de piață de 4% în piața bancară locală și de 8% pe piața creditului ipotecar, arată datele IFC.

Banca are o rețea de circa 130 de locații și un personal de aproximativ 1.900 de oameni.

Piața imobiliară a revenit în ultimii ani în atenția investitorilor și a dezvoltatorilor, astfel că dezvoltările de proiecte și alte tipuri de proiecte derulate pe acest segment se numără printre favoritele bancherilor, care caută teren pentru creșterea creditării.

Alpha Bank România este una dintre băncile care a arătat constant interes pentru piața imobiliară. Ca și alte instituții de credit, este atentă însă la administrarea propriilor lichidități.

În vară, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a cumpărat un pachet de 12,5% din Victoriabank, a treia bancă din Republica Moldova, de la Alpha Bank România. BERD a anunțat în iunie că va plăti 6 mil. euro pentru această tranzacție.

 

Adval Asset Management refinanțează încă un împrumut la Banca Transilvania. Creditele contractate au ajuns la 12,7 mil. Euro în patru luni. Firma de consultanță imobiliară JLL a oferit asistență dezvoltatorului

Dezvoltatorul imobiliar Adval Asset Managament a contractat un nou împrumut de la Banca Transilvania în valoare de 6,7 mil. Euro pentru refinanțarea imobilului de birouri Banu Antonache din București. Astfel, creditele contractate de către Adval Asset Management de la Banca Transilvania urcă la 12,7 mil. Euro și au ca destinație înlocuirea vechilor finanțări folosite pentru imobile de birouri din portofoliu. În ambele tranzacții de finanțare, echipa de piețe de capital din cadrul firmei de consultanță imobiliară JLL România a asistat Adval Asset Management.

Noul credit a fost semnat pe 27 octombrie de către reprezentanții Romulex Technology Construct, vehiculul de proiect al Adval Asset Management pentru imobilul de birouri Banu Antonache.

”Clădirea Banu Antonache Offices a devenit o clădire de birouri de tip boutique, extrem de solicitată, ceea ce explică nivelul ridicat de retenție a chiriașilor existenți și gradul de ocupare al clădirii, de 100%, de-a lungul anilor. Managementul nostru eficient, împreună cu structura solidă a contractelor de închiriere și amplasarea excelentă a clădirii, în mijlocul zonei Floreasca, au determinat interesul bancilor în refinanțarea proprietății. În acest sens, am lucrat din nou împreună cu JLL care ne-a oferit suportul pentru refinanțarea în luna august a acestui an a clădirii Cascade Office, o altă proprietate din portofoliul nostru. Suntem multumiți că am reușit să asigurăm și refinanțarea pentru Banu Antonache Offices”, a comentat David Hayward, Director General Executiv al Adval Asset Management, pe marginea noii tranzacții de finanțare.

Banu Antonache Office Building, cu o suprafață închiriabilă de 4.500 metri pătrați, a fost livrată în anul 2006 și este localizată în zona Floreasca, una dintre cele mai atractive subpiețe de birouri din București. Printre cei mai importanți chiriași ai clădirii se numără OTP, DTZ Echinox și BNP Paribas Group.

În 2014, managementul Adval a preluat un portofoliu de proprietăți pe care compania îl administrase timp de 6 ani. În ultimii doi ani, Adval a  investit fonduri proprii și a administrat portofoliul în mod activ, în paralel cu vânzarea unor proprietăți și cu restructurarea sau refinanțarea creditelor.

După această refinanțare, planul Adval este atragerea de parteneri interesați să investească pe piața de birouri din București, cu scopul de a construi un portofoliu semnificativ de proprietăți comerciale în regiune.

”Suntem încântați că am putut să sprijinim Adval în procesul de restructurare a portofoliului de proprietăți. În ultimele 4 luni, JLL a securizat pentru Adval finanțarea clădirilor de birouri Cascade și Banu Antonache printr-un proces structurat, condus în mod profesionist de Maxime Otto, din cadrul echipei noastre de Capital Markets. Acest lucru a asigurat cele mai bune condiții posibile (marjă și structură a creditului) susținute de calitatea Adval. În acest proces, profesionalismul și istoricul Adval au fost factori cheie pentru închiderea cu succes a tranzacției”, a spus Silviana Petre Badea, Director național și șeful departamentului de piețe de capital din cadrul JLL România.

Adval Asset Management este o companie independentă românească de management în domeniul imobiliar, înființată și deținută de o echipă de profesioniști cu o puternică expertiză în managementul activelor imobiliare, managemetul afacerilor, banking comercial și de investiții, dezvoltare imobiliară, finanțare și marketing. Adval administrează active de peste  100 mil. Euro și spații de 98.000 metri pătrați.

Piața imobiliară locală este una din sectoarele – țintă preferate de investitorii străini și locali pentru că oferă randamente mai bune ale investiției față de alte piețe din regiune. Din acest motiv, afacerile imobiliare sunt un teren fertil pentru fuziuni și achiziții, respectiv finanțări. Recent, UniCredit a semnat un credit de 50 mil. Euro pentru finanțarea primei faze de dezvoltare a proiectului The Bridge de către Forte Partners, iar dezvoltatorul S Immo AG a luat un credit de 45 mil. Euro tot de la UniCredit pentru finanțarea proiectului de birouri The Mark.

Sursă foto: ING Bank România. Prelucrare grafică: jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Mihaela Bîtu, Director General Adjunct ING Bank România: Este posibil ca în perioada următoare să asistăm la câteva tranzacții mai mari în zona de fuziuni și achiziții, cu intrarea pe piață a câtorva noi fonduri mari de investiții, precum și în domeniul emisiunilor de obligațiuni. Estimăm o cotă de piață de 10 – 15% pe segmentul finanțărilor pentru clienții corporativi mari. Finanțări noi de 180 mil. Euro pentru companiile mari în primul semestru

ING Bank România, jucătorul local cu un ritm de creștere al activelor de 26% în prima jumătate a anului, afirmă că este pregătit să joace un rol important pe toate segmentele de finanțare pentru companii și că nu se așteaptă la o schimbare semnificativă în mixul actual al resurselor de capital extern pentru dezvoltarea unei afaceri, potrivit Mihaelei Bîtu, Director General Adjunct al sucursalei locale a băncii olandeze.

“Pentru următorii 2-3 ani, nu ne așteptăm la o schimbare semnificativă pe piața românească în ceea ce privește dinamica împrumutului corporativ comparativ cu alte forme de finanțare corporativă – vânzare de acțiuni pe piața de capital, vânzare de obligațiuni, atragere de capital privat, ING fiind pregătită să joace un rol important în toate aceste segmente ale pieței”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Mihaela Bîtu, Directorul General Adjunct al ING Bank Sucursala București.

Mihaela Bîtu este unul dintre cei mai puternici bancheri corporatiști din România, a cărei carieră în ING Bank începe încă de la intrarea instituției de credit pe piața locală, în 1994. Acum ocupă poziția de Head of Commercial Banking, având coordonarea la nivel local atât a activității de finanțare a companiilor, cât și a operațiunilor de bancă de investiții.

Din această poziție, este unul dintre jucătorii – cheie în tranzacțiile mari corporative, atât pe segmentul sindicalizărilor bancare, a finanțărilor de achiziții, cât și în zona tranzacțiilor derulate pe piața de capital, unde ING Bank face parte din sindicatul de intermediere al noii emisiuni de obligațiuni în lei și euro a RCS & RDS.

“Este posibil ca în perioada următoare să asistăm la câteva tranzacții mai mari în zona de M&A (fuziuni și achiziții – n.r.), cu intrarea pe piață a câtorva noi fonduri mari de investiții, precum și în domeniul emisiunilor de obligațiuni, care datorită unor valori mari coroborat cu dimensiunea relativ limitată a pieței românești să modifice ponderile valorice de la un an la altul. Însa nu anticipăm în perioada următoare o modificare structurală și/sau o schimbare a tendinței generale observate în ultimii ani”, afirmă Mihaela Bîtu. Ea nu a precizat care sunt aceste tranzacții.

ING Bank România face parte din sindicatul de intermediere care are mandat din partea RCS & RDS pentru structurarea unor noi tranzacții de finanțare pentru refinanțarea datoriilor existente ale grupului de comunicații, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Din sindicat mai fac parte băncile de investiții JP Morgan, Citi, Deutsche Bank și băncile locale BRD Societe Generale, UniCredit Bank și Banca Transilvania.

Agenția de rating Standard and Poor’s a anunțat pe 10 octombrie că firma – mamă a RCS & RDS, Cable Communications Systems NV, are în plan o emisiune de obligațiuni în euro în valoare de 375 mil. Euro și împrumuturi de 1,4 mld. Lei (317 mil. Euro), ambele operațiuni fiind garantate de către RCS & RDS, în vederea refinanțării datoriilor existente de 659 mil. Euro. RCS & RDS emite astfel obligațiuni în euro în valoare de 350 mil. Euro la o dobândă anuală de 5% cu scadența în 2023, potrivit ultimelor informații făcute publice în ultimele zile.

“Nu în ultimul rând, prima jumătate a anului a arătat un număr crescut de proiecte și tranzacții de M&A (fuziuni și achiziții – n.r.), în special de către fondurile de private equity. Multe dintre acestea au fost făcute în segmentul corporativ mediu (mid-corporate), apariția unor tranzacții în segmentul corporativ mare fiind așteptată pentru ultima parte a anului sau începutul anului viitor“, explică directorul general adjunct al ING Bank România.

Pe piața locală, în primul semestru, managerul de capital privat Innova Capital și-a făcut exitul din afacerea La Fântâna, prin vânzarea pachetului de 92% din acțiuni către fondul de investiții suedez Oresa Ventures și antreprenorul Cristian Amza, dar a vândut pentru 32 mil. Euro și procesatorul de carduri Provus către grupul german Wirecard.

De asemenea, fondul de investiții Enterprise Investors a cumpărat 100% din acțiunile afacerii cu jucării Noriel în cadrul unei tranzacții estimate în jurul a 25 mil. Euro de la familia lui Cristian Constantinescu și managerul de capital privat Axxess Capital. Tot Axxess a preluat în prima jumătate a anului controlul băncii Carpatica, deținut anterior de familia lui Ilie Carabulea, unul dintre fondatori. Managerul regional de capital privat Abris Capital a semnat achiziția grupului de firme Green Group de la fondul de investiții Global Finance, BERD și o serie de acționari minoritari.

În acest moment, pe piața de fuziuni și achiziții sunt în derulare câteva tranzacții de valori mari, printre care vânzarea lanțului de magazine Profi de către Enterprise Investors, vânzarea pachetului regional de active SAB Miller din industria berii, inclusiv din România, respectiv vânzarea unui pachet de circa 30% din E.ON Distribuție România, toate fiind într-o fază în care ar putea fi finalizate până la începutul anului viitor, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

“În ceea ce privește tendințele observate în ultimele 12 luni, putem menționa o creștere a apetitului clienților corporate pentru noi investiții, în principal, în scopul creșterii eficienței și productivității, dar și pentru creșterea capacităților de producție. Observăm de asemenea în anumite sectoare o creștere a termenelor de plată și implicit o creștere a cererii pentru finanțarea capitalului de lucru, respectiv pentru finanțările de tip reverse factoring, deseori pentru susținerea unui credit furnizor pe durata mai mare de un an”, explică Mihaela Bîtu.

Astfel, ING Bank a finanțat cu circa 20 mil. Euro alături de UniCredit Bank investiții ale grupului de firme Green Group din sectorul reciclării pentru creșterea capacității de producție a Green Group. Grupul a anunțat recent o investiție de 35 mil. Euro într-o nouă fabrică de fibră sintetică 100% din material reciclat la Urziceni, conform datelor făcute publice.

“Estimăm în acest moment o cotă de piață totală în total finanțări acordate puțin peste 7%. În segmentul finanțărilor clienților corporativi mari, estimăm o cotă de piață de 10-15%, și o penetrare a pieței de peste 60%, având o reprezentare relevantă în toate sectoarele economiei românești, de exemplu resurse naturale, utilități, auto, industrie grea, agricultură și procesarea alimentelor, servicii și altele, singurul domeniu în care nu suntem în acest moment activi fiind cel de real estate”, a precizat șeful operațiunilor de finanțare corporativă din ING Bank România.

Portofoliul companiilor mari este format din clienții băncii cu o cifră de afaceri de peste 50 mil. Euro pe an.

“Valoarea finanțărilor noi acordate de ING România doar pe segmentul clienților corporativi mari în prima jumătate anului se ridică la 180 milioane de euro. Dintre acestea, puțin peste jumătate au reprezentat participări asumate în cadrul unor cluburi sau sindicalizări, ING obținând 4 mandate de MLA (Mandated Lead Arranger – Aranjor principal mandatat). În 2015, ING a obtinut în România 7 astfel de mandate, situându-se pe poziția a doua în piață din acest punct de vedere“, punctează Mihaela Bîtu.

Pe piața finanțărilor corporative, principalii jucători sunt BCR, BRD, UniCredit, ING și Raiffeisen.

În luna martie a acestui an, Medlife a anunțat contractarea unui împrumut sindicalizat de 56 mil. Euro de la consorțiul format din BCR, BRD, Raiffeisen Bank România  și ING Bank România, bani cu destinația de investiții, o parte dintre aceștia fiind direcționați către finanțarea de achiziții.

În aprilie, ING Bank a fost în consorțiu împreună cu UniCredit Bank Austria AG și Raiffeisen Bank pentru acordarea unui împrumut sindicalizat de 110 mil. Dolari către casa de comerț olandeză Nidera cu destinație de investiții, conform datelor făcute publice. În iunie, ING Bank și Raiffeisen au dat un credit de 48,6 mil. Euro către La Fântâna Trading pentru refinanțarea unui împrumut contractat anterior și pentru plata parțială a prețului de achiziție, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

ingcreditebaza624

“În același timp, sesizăm o ușoară, dar continuă erodare a marjelor de credit, în special pentru tranzacțiile, respectiv împrumutații cu un profil de risc redus, și pentru cele în monedă locală (RON). Aceste marje reduse se combină uneori cu un apetit crescut al pieței bancare către durate mai lungi și condiții de creditare mai relaxate. Credem că aceste tendințe se vor aplatiza pe măsură ce dinamica cererii o va egala pe cea a ofertei de creditare și de asemenea ca urmare a posibilelor schimbări de reglementare, din punct de vedere al cerințelor de capital și prudențialitate aplicabile băncilor care se discută în acest moment”, mai spune reprezentantul băncii olandeze.

Din punct de vedere al destinației finanțărilor acordate, ING este activă atât în finanțarea activității curente și a investițiilor de capital, în cofinanțarea fondurilor UE, cât și în domeniul finanțărilor structurate, fie finanțări de proiecte, de achiziții sau de restructurare a bilanțului.

“Acestea pot fi încheiate atât în cadrul bilateral, cât și de club sau sindicalizări, în funcție de preferința clienților noștri, de valoarea finanțărilor respective și de apetitul de risc  vis-a-vis de fiecare tranzacție, criteriu care influențează de altfel și dimensiunea“, explică Mihaela Bîtu.

ING Bank este prima bancă străină care a deschis o sucursala în România în 1994, afirmă reprezentanții instituției de credit.

Dacă strategia inițială a fost concentrată în principal pe segmentul de clienți corporate mari, activitatea băncii s-a extins semnificativ în timp către segmentele de companii de talie mijlocie (mid-corporate), IMM-uri, retail și autorități publice locale, devenind o banca universală, cu o prezență semnificativă în toate aceste segmente.

ING Bank România a înregistrat în primul semestru al acestui an o rată de creștere a activelor de 26% față de perioada similară a anului anterior, în contextul în care media de creștere a pieței bancare locale a fost în aceeași perioadă de 0,4%, se arată în raportul semestrial al băncii – mama din Olanda.

ing-bank-indicatoribaza624

Portofoliul de credite a crescut în ultimul an cu 29% până la 16,29 mld. Lei (circa 3,6 mld. Euro), ritm alimentat de creditele de nevoi personale și ipotecare, respectiv împrumuturile către IMM-uri.

Sucursala locală a băncii olandeze a făcut unul dintre cele mai mari salturi într-un singur an în cota de piață din sistem de la 5,1% în 2014 până la 6,3% la finele lui 2015, în condițiile în care ING Bank nu a făcut o achiziție majoră așa cum este cazul Băncii Transilvania care a preluat anul trecut Volksbank România.

Mihaela Bîtu a absolvit Academia de Studii Economice din București la Finanțe și Contabilitate și are o diplomă de MBA (Master în administrarea afacerilor) făcând parte din prima promoție a programului româno-canadian organizat de Bucharest School of Management.

A intrat apoi în ING Bank încă de la venirea băncii olandeze în România, iar în perioada 1999 – 2000 a lucrat în biroul din Londra în cadrul echipei de bancheri de investiții care se ocupau de regiune. În perioada ianuarie 2008 – iulie 2010, a ocupat poziția de șef în Europa centrală și de est pentru coordonarea echipelor de creditare din zece țări, inclusiv România, lucrând în centrala ING Bank din Amsterdam. De șase ani ocupă poziția de Head of Commercial Banking la ING Bank România. Mihaela Bîtu a fost implicată într-o serie lungă de tranzacții, printre care împrumuturile sindicalizate de RCS&RDS, privatizarea Petrom în 2004 sau listarea A&D Pharma pe piața bursieră londoneză.

CTP ridică plafonul unui credit de 56 mil. Euro de la BCR cu facilități de dezvoltare și investiții în valoare totală de 17,5 mil. Euro

CTP, cel mai puternic investitor local în piața spațiilor de logistică, a decis suplimentarea cu 17,5 mil.de Euro  a creditului la termen în valoare de 56,1 mil.euro acordat în iulie 2015 de către Banca Comercială Română (BCR), potrivit unei hotărâri a adunării generale a acționarilor Deva Logistic Center din 26 septembrie 2016.

Suplimentarea creditului inițial acordat de BCR va fi constituită dintr-o facilitate inițială de dezvoltare  în valoare maximă de 4,4 mil euro, o facilitate subsecventă de dezvoltare în valoare maximă de 3,4 mil.euro, o facilitate în scopuri de TVA în valoare maximă de 1,5 mil. Euro și o facilitate de investiții în valoare maximă de 8,2 mil. Euro.

Contractul de împrumut încheiat în iulie 2015 cu BCR și modificat ulterior în data de 14 septembrie 2015, 21 octombrie 2015, 30 octombrie 2015 și 18 martie 2016, urmează a fi rescris în întregime pentru a cuprinde împrumuturile menționate.

De asemenea, CTP intenționează să incheie acte adiționale la documentele de garanție și alte documente aferente, prin care se va mări suma garantată până la valoarea de 66,8 mil.euro.

Recent, CTP a anunțat că Ana Dumitrache,  șef al departamentului de finanțări imobiliare din BCR, va împărți de la 7 noiembrie atribuțiile de coordonare a operațiunilor locale ale companiei imobiliare cu șeful acestui grup, olandezul Remon Vos.

În vara anului 2015, CTP a contractat un credit de 56,1 mil. Euro și încă aproape 1 mil. Euro pentru plata TVA, banii mergând pentru refinanțarea achizițiilor parcului logistic Cefin Arad (unde a fost rambursat un credit de 13 mil. Euro), a parcului Deva Logistic Center pentru aproape 2,5 mil. Euro, a parcului logistic ProLogis pentru circa 33 mil. Euro, respectiv a unui parc logistic la Turda unde împrumutul a fost de 1,4 mil. Euro.

Valoarea împrumuturilor contractate și a dobânzilor aferente ale CTP în România a crescut de la zero în 2014 la 110,97 mil. Euro în 2015.

Băncile cu expunere pe proiectele locale ale CTP sunt BCR (cu credite pe companiile CTPark Beta SRL, CT Park Bucharest West I SRL, Deva Logistic Center SA), BRD (cu expunere pe firmele  CTPark Bucharest SRL și H.E.E. (Mercury) Proprietăți SRL) și Raiffeisen Bank SA (cu CTP Park Alpha SRL, unde expunerea este de circa 21 mil. Euro).

După șapte ani de prezență pe piață, CTP a trecut în anul 2015 la o campanie de achiziții de parcuri logistice în țară devenind astfel cel mai puternic jucător pe acest segment, cu investiții curente evaluate la circa 250 mil. Euro.

CTP dezvoltă proiecte industriale de clasa A în București și în orașele mari din țară, ținta companiei fiind să ajungă la un portofoliu local de suprafață închiriabilă de 1 milion metri pătrați în 2018. CTP are parcuri logistice în vecinătatea autostrăzii București – Pitești, dar a lansat proiecte importante și la Sibiu și Cluj – Napoca.

Pe piața imobiliară, CTP este lider pe segmentul spațiilor industriale, fondul sud-african de investiții NEPI pe segmentul spațiilor comerciale, iar în ultimii ani segmentul imobilelor de birouri a fost dominat de achizițiile Globalworth, însă și alți investitori precum GTC sau fondul de investiții GLL au demonstrat apetit pentru achiziții în acest sector. Piața imobiliară este unul dintre cele mai efervescente scene de fuziuni și achiziții, pe fondul revenirii interesului investitorilor străini pentru România, care oferă randamente mai atrăgătoare comparativ cu alte piețe din regiune.

Acționarii Agricover Credit au aprobat contractarea unui credit de 11,6 milioane euro de la BCR pentru finanțarea fermierilor

Acționarii Agricover Credit, instituție financiară non-bancară din sectorul agricol care face parte din Agricover Holding, au aprobat contractarea unei facilități de credit de tip revolving în valoare de 52 mil.lei ( 11,65 mil.Euro) de la Banca Comercială Română ( BCR ), pentru o perioadă de 12 luni, potrivit unei hotărâri a adunării generale extraordinare a acționarilor din 15 septembrie.

Creditul va fi garantat cu ipotecă mobiliară asupra conturilor bancare ale Agricover Credit IFN, ipotecă mobiliară asupra creanțelor ce rezultă din contractele de credit încheiate de societate cu debitorii săi și garanție de companie emisă de Agricover S.A. în favoarea BCR.

În aprilie 2015, Agricover Credit a agreat împreună cu EximBank încheierea unui acord pentru un împrumut în valoare de 100 mil. lei (peste 22 mil. euro), bani destinați finanțării fermierilor.

Agricover Credit IFN a raportat pentru 2015 venituri totale de 80,61 mil. lei (18,15 mil. euro) și un profit net de 17,39 mil. lei ( 3,91 mil. euro).

Acționarii Agricover Credit IFN sunt Agricover Holding S.A. cu un pachet de 87,1007 % din acțiuni și Agricover SRL  cu 12,8993 % acțiuni.

Ca urmare a dezvoltării Grupului Agricover, acționarii au hotărât la începutul acestui an ca toate firmele din grup să funcționeze sub numele Agricover Holding.

Acţionarul majoritar al grupului este omul de afaceri Jabbar Kanani.

Grupul are o structură integrată de activități în agricultură care cuprinde ferme de producție vegetală, silozuri și capacități de stocare, stații de procesare semințe, logistică și distribuție până la comerț cu cereale și finanțare pentru fermieri.

petrom-credite-main

BCR a dat anul trecut OMV Petrom o facilitate de credit de 200 mil. Euro, un record pentru o bancă locală pe piața finanțărilor bilaterale din România. BERD, BEI, BCR, BRD, ING și Raiffeisen, pe lista celor mai mari creditori ai companiei petroliere

BCR, cea mai mare bancă locală aflată sub controlul Erste (Austria), a încheiat anul trecut cu OMV Petrom, primul jucător local din piața petrolieră aflat în portofoliul OMV (Austria), o facilitate de credit cu limita de 200 mil. Euro, fără constituire de garanții, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Acordul de finanțare al OMV Petrom cu BCR este un record privind finanțările bilaterale încheiate de o bancă locală în raport cu o companie din România.

Facilitatea de la BCR poate fi folosită atât de OMV Petrom SA, cât și de către OMV Petrom Marketing SRL, iar banii sunt disponibili în lei, dolari și euro. Facilitatea poate fi utilizată ca descoperit de cont până la 14 ianuarie 2017, respectiv pentru emiterea de scrisori de garanții bancare și acreditive până la 14 ianuarie 2018.

La 30 iunie 2016, nu existau sume trase din descoperirea de cont, potrivit prospectului de vânzare pe bursă a unui pachet de 6,4% din OMV Petrom de către Fondul Proprietatea. FP a anunțat vânzarea parțială a participației sale de 18,99% din OMV Petrom, tranzacție așteptată să aducă aproape 200 mil. euro în conturile fondului de investiții.

Din această facilitate de împrumut a BCR pentru OMV Petrom, până la 30 iunie 2016 a fost utilizată numai emiterea de garanții bancare de 22 mil. Euro.

OMV Petrom stă pe un munte de bani disponibili la bănci pentru investiții și pentru capital de lucru, din care a folosit destul de puțin.

Compania petrolieră a scăzut ritmul investițiilor după scăderea dramatică a cotației țițeiului pe piețele internaționale, afectând sumele alocate proiectelor din portofoliul de explorare și producție.

Gradul de îndatorare al OMV Petrom a crescut de șapte ori într-un an și jumătate, de la 1% în decembrie 2013 la 7% la 30 iunie 2015, pe fondul scăderii lichidităților companiei și a distribuirii de dividende. Ulterior, compania a reușit să își reducă într-un an gradul de îndatorare de la 7% la 5% până la 30 iunie 2016, pe fondul unui flux mai mare de lichidități al companiei și a împrumuturilor contractate la dobânzi mai mici față de vechile sale împrumuturi.

Cele mai mari facilități de credit pe care OMV Petrom le are contractate sunt de la BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare) – un împrumut fără garanții în limita a 200 mil. Euro și altul tot în limita a 200 mil. Euro de la BEI (Banca Europeană de Investiții), ambele luate pentru centrala electrică de la Brazi.

Din împrumutul BERD scadent în 2020, compania datora 94 mil. Euro la 30 iunie 2016. Expunerea BERD față de OMV Petrom este însă mai mare, în condițiile în care OMV Petrom datorează instituției financiare internaționale încă 142 mil. Dolari în contul unui împrumut pentru filiala Kom Munai din Kazahstan, scadent în 2022.

OMV Petrom mai datora 127 mil. Euro la jumătatea anului către BEI în contul împrumutului de 200 mil. Euro scadent în 2023.

Dintre băncile comerciale, cele mai mari expuneri bilaterale față de OMV Petrom le au BCR și Raiffeisen.

Astfel, BCR are facilitatea de credit de 200 mil. Euro, acordată în 2015, când a devenit „banca de casă” a OMV Petrom, rol jucat până anul trecut de către Raiffeisen.

Raiffeisen Bank SA are o facilitate de credit cu limită de 105 mil. Euro, din care una de 75 mil. Euro, disponibilă doar în lei este scadentă la finele acestui an, iar cealaltă de 30 mil. Euro poate fi trasă în euro, lei și dolari și este scadentă la 15 decembrie 2017. În august, Raiffeisen și-a redus expunerea pe OMV Petrom prin reducerea finanțării până la 55 mil. Euro pentru prima facilitate, respectiv la 20 mil. Euro a doua facilitate, prelungind scadențele până la finele lui 2017, respectiv 2019.

Raiffeisen are mici facilități de credit acordate și filialelor OMV Petrom din Serbia și Bulgaria.

ING Bank NV, constant unul dintre creditorii tradiționali ai Petrom, are o facilitate de credit fără constituire de garanţii, care poate fi folosită în dolari, lei sau euro, în valoare totală maximă de 70 mil. Euro.

BRD – Groupe Société Générale S.A are la rândul său o facilitate de credit fără constituire de garanţii cu limita maximă de 60 mil. Euro, care poate fi utilizată în lei. La aceasta se adaugă o altă facilitate de până la 30 mil. Euro.

Pe lista expunerilor bilaterale importante, mai apar BNP Paribas Fortis NV sucursala București cu o facilitate de credit de până la 30 mil. Euro și Bancpost, cu o facilitate de până la 25 mil. Euro.

Expunerile băncilor pe OMV Petrom sunt mai mari, având în vedere creditul sindicalizat de 1 mld. Euro luat de companie de la un consorțiu format din 17 bănci, destinația împrumutului fiind refinanțarea unei sindicalizări mai vechi de 930 mil. Euro.

Din sindicatul bancar de anul trecut au făcut parte BRD, SocGen (banca – mamă a BRD), UniCredit Bank Austria AG (agenți și aranjori principali coordonatori mandatați), Erste Group Bank AG (banca – mamă a BCR), BCR, ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București, Intesa Sanpaolo S.p.A, Mizuho Bank Nederland N.V., Raiffeisen Bank International AG (banca – mamă a Raiffeisen Bank România), Raiffeisen Bank Romania, BNP Paribas CIB Sucursala București, Commerzbank Aktiengesellschaft Filiala Luxemburg, The Bank of Tokyo-Mitsubishi UFJ Ltd, Citi, Deutsche Bank AG, Credit Agricole Luxemburg, Barclays Bank Plc, Garanti Bank S.A., OTP Bank România S.A și KDB Irlanda Limited.

Dezvoltatorul imobiliar Impact împrumută 8 mil. Euro de la Libra Internet Bank pentru finanțarea unui proiect rezidențial în Băneasa

Dezvoltatorul imobiliar Impact semnează contractarea unui credit imobiliar în valoare de 35 milioane de lei ( 7,88 milioane de euro) de la Libra Internet Bank pentru realizarea de investiții imobiliare, potrivit unui comunicat emis de companie pe Bursa de la București.

Banii vor fi utilizați pentru proiectul rezidențial format din locuințe colective, ”Ansamblul Platanilor”, care totalizează 11 blocuri.

Durata creditului este de 48 de luni și va fi garantat cu ipotecă imobiliară asupra terenului și contrucțiilor viitoare, ipotecă mobiliară asupra conturilor bancare deschise la Libra Internet Bank, ipotecă imobiliară asupra universalității de creanțe și cu cesiunea, în favoarea băncii, a drepturilor de despăgubire aferente poliței de asigurare.

”Ansamblul Platanilor”, dezvoltat pe un teren în suprafață de 10 ha care cuprinde 39 blocuri, reprezintă a treia fază de dezvoltare din proiectul rezidențial Greenfield din Băneasa, investiție de 44 milioane de euro în blocuri, infrastructură și unitățile aferente.

Prima fază a proiectului care se întinde pe o suprafață de 10 ha a fost dezvoltată în perioada 2007 – 2010, iar a doua fază, ”Ansamblul Salcâmilor”, în perioada 2014 – 2016 și se întinde pe o suprafață de 7 ha .

Impact Developer & Contractor a intrat pe piața imobiliară din România în anul 1991, când a lansat o serie de proiecte rezidențiale în zona de nord a capitalei.

Primul complex rezidențial dezvoltat de companie a început în anul 1995. Dezvoltatorul este cotat la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) din 1996, având, în prezent, o capitalizare de circa 194,5 milioane de lei .

În 2015, Impact a raportat o cifră de afaceri de 110,8 milioane de lei (24,96 mil. de euro) și o pierdere de 4,45 milioane de lei ( 1 mil.euro) la un număr mediu de 43 salariați, conform datelor disponibile pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice.

Actionarii care dețineau peste 10% din acțiunile Impact, la data de 30.06.2016 erau: Gheorghe Iaciu cu 49,48%, Adrian Andrici cu 15,24% precum și Swiss Capital cu 10.46%. La aceeași dată 71,94% din acțiuni erau deținute de persoane fizice și 28.06% de persoane juridice.

 Între anii 1997 – 2007, Impact a dezvoltat și vândut în nordul capitalei 10 ansambluri rezidențiale, cu peste 100 de vile. La acestea se adaugă alte patru proiecte rezidențiale în Ploiești, Oradea și Constanța, dar și primul imobil de birouri de clasa A din zona Băneasa-Pipera, denumit Construdava Business Center.

Garanti Leasing România primește un împrumut de 10 milioane de euro de la BERD pentru finanțarea IMM-urilor

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) acordă un împrumut de 10 milioane euro companiei Garanti Leasing Romania, pentru a creşte accesul la finanţare pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri) din ţară.

Garanti Leasing va folosi împrumutul pentru a acorda IMM-urilor noi finanţări în leasing a echipamentelor, maşinilor, vehiculelor de transport şi comerciale.

” Leasing-ul reprezintă o alternativă atractivă de finanţare care vine în sprijinul IMM-urilor, contribuind la îndeplinirea nevoilor de investiţii ale acestora. Ne-am angajat să sprijinim dezvoltarea pieţei de leasing din România şi suntem încântaţi să iniţiem un parteneriat cu Garanti Leasing pentru a atinge acest scop,” a declarat Matteo Patrone, Director Regional BERD pentru România şi Bulgaria.

Garanti Leasing, care face parte din grupul financiar bancar Garanti România, deţinut de Turkiye Garanti Bankasi AS (TGB), a doua cea mai mare bancă privată din Turcia, se concentrează pe finanţarea IMM-urilor şi deţine o cotă de 4,6 procente din piaţa româneasca de leasing.

“IMM-urile reprezintă unul din cele mai importante motoare ale economiei româneşti, iar companiile din acest segment trebuie încurajate, pentru a-şi atinge potenţialul maxim şi pentru a avea succes. Garanti Leasing este susţinătorul IMM-urilor de mult timp. Prin parteneriatul cu BERD, ne reiterăm angajamentul faţă de mediul de afaceri românesc, contribuind astfel la creşterea economiei locale.” a adăugat Okan Yurtsever, Director General al Garanti Leasing.

Cu peste 18 ani de experienţă pe piaţa românescă de leasing, Garanti Leasing oferă leasing auto, leasing pentru echipamente, leasing imobiliar şi sale & leaseback.

De la înfiinţare, compania a finanţat prin leasing financiar peste 800 milioane euro şi a semnat peste 43.000 contracte de leasing. Compania funcţionează în prezent în opt birouri, în colaborare cu cele 84 de sucursale Garanti Bank.

Grupul Garanti cuprinde Garanti Bank, Garanti Credite de Consum (marca sub care funcționează Ralfi IFN SA) și Garanti Leasing (marca sub care funcționează compania Motoractive Leasing IFN SA).

Din anul 2011, Garanti Leasing este brandul sub care funcționează compania Motoractive IFN SA.

La sfârşitul anului 2010, acţionarul majoritar al Motoractive IFN SA a devenit Garanti Turcia, a doua bancă privată ca mărime din Turcia,

În urma acestei modificări a acţionariatului, Motoractive a fost inclusă în grupul financiar bancar Garanti, continuându-şi activitatea sub brandul Garanti Leasing.

BERD este cel mai mare investitor instituţional din România. Banca a investit până în prezent în România peste 7 miliarde euro şi a mobilizat peste 14 miliarde euro din alte surse de finanţare.

RCS & RDS pregătește ridicarea plafonului pentru contractarea de finanțări noi până la un nivel record de 1,6 mld. Euro. Compania își creează spațiu de manevră pentru refinanțarea datoriei prin emisiune de obligațiuni și credite bancare, precum și pentru “alte scopuri” corporative

Grupul de comunicații RCS & RDS, unul dintre jucătorii majori din piața locală de profil, și-a majorat plafonul – țintă pentru contractarea de finanțări noi în perioada următoare până la un nivel total de până la 1,6 mld. Euro, potrivit completărilor aduse convocatorului adunării generale a acționarilor pentru data de 3 octombrie.

Astfel, convocatorul inițial, publicat săptămâna trecută, stabilea aprobarea uneia sau mai multor finanțări, care include și o posibilă emisiune de obligațiuni, cu o valoare totală de până la 600 mil. Euro și cu rambursare pe o perioadă de până la zece ani. Acest plafon a fost acum majorat până la 800 mil. Euro, conform convocatorului adunării generale extraordinare a acționarilor.

De asemenea, compania a modificat în mod similar și plafonul pentru contractarea a unul sau a mai multor credite cu o valoare totală de până la 800 mil. Euro de la bănci, fonduri de investiții, alte instituții de credit, față de 600 mil. Euro anterior. Un plafon de finanțare de asemenea anvergură cu expunere pe un singur client se pretează, în mod obișnuit, structurării unor sindicalizări bancare, model de finanțare prin care băncile își împart expunerea în cadrul împrumutului. O astfel de tranzacție este de așteptat să se coaguleze în jurul băncilor care au finanțat și refinanțat RCS & RDS în ultimul deceniu, adică un grup de finanțatori din care fac parte ING Bank, UniCredit, Citi sau BRD. În grupul de finanțatori ai RCS & RDS a intrat și Banca Transilvania, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Până acum, cel mai mare împrumut sindicalizat accesat de către RCS & RDS a fost în 2007, când compania s-a reorientat de la planul de listare pe bursa de la Londra către un credit de 500 mil. dolari de la un consorțiu de bănci cu Citibank și ING Bank în rol de aranjori, din care făceau parte atunci ABN Amro Bank România, ABN Amro Bank NV, Allied Irish Banks PLC, Bank Austria Creditanstalt AG, Citibank Europe PLC, Commerzbank AG Poboc Praga, Commerzbank Zrt, EFG Privatebank Luxemburg, ING Bank NV, Raiffeisen Zentralbank Osterreich AG, Raiffeisenlandesbank Niederoesterreich Viena AG și Raiffeisenlandesbank Oberoesterreich AG.

Această “putere de foc” mărită, de până la 1,6 mld. euro, va fi folosită de către RCS & RDS pentru refinanțarea datoriilor societății, precum și pentru “alte scopuri ale Consiliului de administrație”, după cum se arată în convocatorul adunării generale a acționarilor. Acționarii vor putea astfel pe 3 octombrie să dea mandat pentru un spațiu mai larg de manevră Consiliului de administrație, care dincolo de plata datoriilor actuale, valoarea obligațiilor de plată situându-se la aproximativ 1,15 mld. Euro, ar putea viza alte scopuri corporative, inclusiv posibile noi investiții sau achiziții.

RCS & RDS, compania controlată de omul de afaceri Zoltan Teszari, are la îndemână posibilitatea redeschiderii la începutul lunii noiembrie a emisiunii de obligațiuni de 450 mil. Euro din 2013 cu scadența în 2020. Obligațiunile emise de compania – mamă a RCS & RDS din Olanda, Cable Communications Systems NV, au fost plasate la o dobândă anuală de 7,5% în 2013, iar acum compania are ocazia de a ieși pe piețele financiare internaționale cu o nouă emisiune la o dobândă mult mai mică.

În Europa Centrală și de Est, Energy Holding Bulgaria a vândut pe 27 iulie obligațiuni internaționale de 550 mil. euro cu maturitate în 2021 la o dobândă a cuponului de 4,875%, în timp ce firma petrolieră ungară MOL a vândut în aprilie obligațiuni internaționale de 750 mil. euro cu scadența peste 7 ani la o dobândă de 2,625%.

Pentru noua emisiune de obligațiuni, RCS & RDS a mandatat un consorțiu format din băncile de investiții JP Morgan, Citi și Deutsche Bank, dar și bănci locale precum ING Bank, UniCredit și BRD. De asemenea, firmele de avocatură Clear Gottlieb Steen & Hamilton și Freshfields Deringer Bruckhaus coordonează consultanța juridică pentru noua emisiune de obligațiuni a RCS & RDS, în timp ce firma de avocatură Clifford Chance Badea consiliază băncile pentru aspectele de drept local, iar Peli Filip sunt, în mod traditional, avocații emitentului, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Discuțiile pentru noua emisiune de titluri au pus pe masa varianta unei vânzări de obligațiuni emise în euro și în lei.

Compania controlată de către omul de afaceri Zoltan Teszari are din 4 noiembrie 2013 (de la emisiunea de obligațiuni) o ipotecă pe acțiuni pusă în favoarea creditorilor săi reprezentați prin Wilmington Trust Limited Londra, valoarea obligațiilor garantate fiind de 1,15 mld. Euro.

Atât RCS & RDS, cât și compania – mamă înregistrată în Olanda, Cable Communications Systems NV, sunt debitori ipotecari ai Wilmington Trust. Aceasta este o companie americană, parte a M&T Bank Corporation, care oferă servicii fiduciare, de agent de garanții pentru investitori în cadrul unor tranzacții de vânzare acțiuni sau obligațiuni, precum și alte servicii cu scop special pentru companii, bănci sau investitori.

RCS & RDS are nevoie de aceste împrumuturi pentru a-și executa strategia care cuprinde pe lângă programele curente de investiții și intrări în sectoare noi, în ultimii ani înregistrând astfel achiziții sau crearea de portofolii în zone precum piața de media și cea de energie. Ținta majoră a RCS & RDS în ultimii ani a devenit piața de energie, unde încearcă să-și asambleze primul profil de furnizor multiplu de utilități la nivel local prin adăugarea în portofoliul său de clienți de internet fix, internet mobil, cablu TV, telefonie mobilă și de furnizor de electricitate.

Profitabilitatea constantă a companiei din operațiunile de pe piața de cablu TV și internet permite RCS & RDS să-și rostogolească periodic împrumuturile contractate de la bănci.

Pe 17 iunie 2015, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră despre negocierile RCS&RDS privind contractarea unui credit sindicalizat de 1,2 mld. Lei (circa 270 mil. Euro) de la UniCredit, ING, Citi și BRD pentru a-și refinanța credite din 2013.

O altă tranzacție pe care RCS & RDS o pregătește în acest an este listarea pe bursă a unui pachet de până la 25% din acțiuni, tranzacție estimată în jurul a 400 – 500 mil. Euro de către surse din piață, după cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 13 aprilie 2016. Mandatul pentru tranzacția care vizează bursa de la București, deși nu este exclusă listarea pe o bursă externă, aparține unui consorțiu format de băncile de investiții Deutsche Bank și Citi, respectiv băncile locale BRD, Raiffeisen și casa de brokeraj Wood.

Mișcarea ar permite exitul acționarilor minoritari străini în special pentru fondul de investiții Eton Park și americanul de origine britanică Wayne Grant Quasha, care dețin împreună prin vehiculul de investiții Carpathian Cable Investment Limited (Quadrant) 21,42% din Cable Communications Systems NV, firma – mamă care are 95,92% din RCS&RDS, conform datelor făcute publice în noiembrie 2013 în prospectul de emisiune a obligațiunilor. Documentul citat indica faptul că Eton Park deținea un pachet de 6,85%, Wayne Quasha 13,7%, iar austriacul Gustav Wurmbock, managing partner la fondul de investiții EPIC, era raportat cu un pachet de 3,26%. În afara acestora, pe lista acționarilor minoritari cu pachete importante se mai aflau la acea dată Stefozar Bugarski cu 3,92%, Nicușor Dorel Schelean cu 3,64%, Ioan Bendei cu 3,41% și Gheorghe Maftei cu 3,32%.

Listarea RCS & RDS s-ar putea face sub forma oferirii către investitori a unui astfel de pachet minoritar de acțiuni preferențiale, lipsite însă de drept de vot în cadrul adunării acționarilor, susțin surse din piață.

Față de acțiunile comune, acțiunile preferențiale sunt văzute de investitori ca un instrument hibrid, care sunt însă subordonate ca și rang obligațiunilor.

Zoltan Teszari, 46 ani, este fondatorul și acționarul care deține pachetul de control al companiei, cu drepturi de vot reprezentând 63,69% în RCS Management, care la rândul său controlează 63,02% din drepturile de vot în RCS&RDS, potrivit datelor făcute publice în urmă cu aproape trei ani.

Compania a anunțat în luna aprilie că are în portofoliul de clienți peste 2 milioane de conexiuni de internet fix, aproximativ 2,7 milioane de clienți de cablu TV, circa 700.000 de clienți de servicii DTH, respectiv 1,4 milioane de clienți pentru linii de telefonie fixă.

Principalii săi concurenți pe piețele de profil sunt Telekom România, UPC, Orange și Vodafone.

Compania a raportat pentru 2015 venituri totale de 2,698 mld. lei (peste 607 mil. euro, calculate la cursul mediu anual comunicat de BNR – n.r.), o pierdere de 22,9 mil. lei (5,2 mil. euro) la un număr mediu de 10.579 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice. Același bilanț indică datorii totale de 4,42 mld. lei (0,99 mld. euro), creanțe de aproape 700 mil. lei (156 mil. euro) și capitaluri totale de 559 mil. lei (125,9 mil. euro).

BERD acordă un împrumut de 25 milioane de euro producătorului de profile din aluminiu Universal Alloy Corporation Europe din Maramureș

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) acordă un împrumut de 25 milioane euro producătorului de piese din aluminiu pentru aeronave Universal Alloy Corporation Europe (UACE), pentru a impulsiona industria aerospațială din România.

Împrumutul reprezintă o extindere a finanţării acordată de BERD companiei cu sediul în Maramureş în anul 2012.

Universal Alloy Corporation Europe, înființată în anul 2008 ca filială a grupului elveţiano-austriac Montana Tech Components, furnizează componente celor mai importanţi producători de aeronave, precum Airbus, Boeing, Bombardier şi Premium Aerotech.

Împrumutul BERD va permite UACE să crească capacitatea tuturor activităţilor şi va susţine introducerea tehnologiilor inovatoare, precum reciclarea completă a reziduurilor metalice.

De asemenea, compania va continua pregătirea şi formarea personalului local prin implementarea de noi competenţe şi know-how în România.

“Succesul companiei UACE demonstrează faptul că România poate deveni un adevărat centru de producţie, capabil să atragă investitori străini către forţă de muncă calificată. Suntem încântaţi să avem un rol în dezvoltarea industriei aerospaţiale din România în momentul în care sectorul de producţie devine tot mai sofisticat”, a declarat Matteo Patrone, Director Regional BERD pentru România şi Bulgaria.

BERD este cel mai mare investitor instituţional din România. Banca a investit până în prezent în România peste 7 miliarde euro şi a mobilizat peste 14 miliarde euro din alte surse de finanţare.

EximBank a acordat un plafon multiprodus de 46,5 milioane de lei producătorului de ulei vegetal Prutul Galați pentru finanțarea comerțului cu cereale

EximBank a acordat companiei Prutul SA, unul dintre principalii producători de ulei vegetal din România, un plafon multiprodus în valoare de 46,5 milioane de lei pentru finanțarea activității de trading cu cereale.

Plafonul include o linie de credit în valoare de 40 de milioane de lei pentru asigurarea capitalului circulant în activitatea de comerț cu cereale și o linie de trezorerie pentru tranzacții forward de 6,5 milioane de lei care să asigure companiei protecție împotriva riscului valutar aferent activității de export.

”Susținerea proiectelor din agribusiness rămâne o prioritate pentru noi, mai ales că vorbim despre un domeniu care încă oferă oportunități pentru dezvoltarea de afaceri solide, așa cum este cazul companiei Prutul, una dintre puținele business-uri antreprenoriale românești care se poziționează ca un jucător de top pe acest segment”, a afirmat Traian Halalai, președintele executiv al EximBank.

Compania Prutul, al cărei proprietar este omul de afaceri Marian Andreev, deține fabrica de ulei Prutul din Galați și 22 de capacități de depozitare a cerealelor și oleaginoaselor în 9 județe din țară. Compania deține mărcile de ulei Spornic, Prutul, Bonatello, Picasol (ulei de măsline), Surâsul Soarelui și Boniflor.

Prutul S.A. a încheiat anul 2015 cu o cifră de afaceri de 735 milioane de lei (165,5 mil. euro), un profit net de 3,53 milioane de lei (0,8 mil.euro) și un număr de 629 salariați.

Firma americană de avocatură Cleary Gottlieb Steen & Hamilton și avocații londonezi Freshfields Bruckhaus Deringer din Magic Circle coordonează consultanța juridică pentru noua emisiune de obligațiuni RCS & RDS de până la 600 mil. Euro

Firma americană de avocatură Cleary Gottlieb Steen & Hamilton și casa londoneză de avocatură Freshfields Bruckhaus Deringer coordonează consultanța juridică pentru noua emisiune de obligațiuni RCS & RDS, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În proiect sunt implicate și firme de avocatură care activează pe piața locală. Peli Filip asigură asistența juridică pentru RCS & RDS, fiind de mai mulți ani avocații de casă ai firmei de comunicații.

RCS & RDS are în plan o emisiune de obligațiuni de până la 600 mil. Euro, care ar putea fi plasată pe piețele financiare internaționale la începutul lunii noiembrie pentru a-și plăti anticipat vechea emisiune de titluri în valoare de 450 mil. Euro, emisă de către Cable Communications Systems (compania – mamă a RCS & RDS) și contractată în noiembrie 2013 în euro la o dobândă anuală a cuponului de 7,5%. Acum, dobânzile la care se împrumută companiile din regiune de la investitori prin obligațiuni emise în euro se situează în jurul a 2 – 4%.

Grupul de comunicații și media, al cărui acționar majoritar este Zoltan Teszari, intenționează să-și restructureze datoriile și chiar să-și plătească anticipat aranjamentele financiare existente printr-un mix de instrumente prin care să atragă până la 1,2 mld. Euro, suficient cât să-și ramburseze datoriile la un cost mai avantajos decât la cel la care a atras finanțările aflate acum în derulare.

Astfel, acționarii RCS & RDS sunt convocați pentru 3 octombrie să aprobe o posibilă emisiune de titluri pe piețele financiare al cărei plafon este de până la 600 mil. Euro. De asemenea, același plafon este stabilit și pentru atragerea de noi împrumuturi de la bănci, instituții financiare și fonduri de investiții, potrivit datelor făcute publice în convocatorul adunării generale a acționarilor.

Consorțiul format din băncile de investiții JP Morgan, Citi și Deutsche Bank, respectiv ING Bank, BRD și UniCredit a primit mandat pentru noua emisiune de obligațiuni, care ar putea fi emisă în euro și lei pentru o perioadă de 5 până la 7 ani, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. În consorțiul de finanțatori ai RCS & RDS a intrat și Banca Transilvania, care se alătură astfel clubului clasic de creditori ai companiei, care refinanțează constant compania și în care se regăsesc bănci precum Citi, ING Bank, UniCredit și BRD.

Perioada maximă pentru rambursarea unei noi emisiuni de obligațiuni, cât și pentru plata unor noi credite bancare, este de până la 10 ani, după cum a făcut public deja compania în convocatorul adunării generale a acționarilor.

Firma de avocatură americană Cleary Gottlieb Steen & Hamilton a coordonat și în 2013 activitățile de consultanță juridică pentru emisiunea de titluri de 450 mil. Euro. Printre firmele de avocatură implicate în tranzacția din 2013 s-au mai numărat Allen & Overy și PeliFilip, respectiv firma ungară de avocați Orban & Perlaki (pentru aspectele de drept ungar ale tranzacției), Houthoff Buruma Cooperatief pentru aspectele de drept olandez, firma spaniolă Uria Menendez pentru aspectele de drept spaniol, PRK Partners pentru aspectele de drept ceh. De asemenea, firma americană Cravath Swaine & Moore LLP a oferit acum trei ani asistență pentru aspecte privind legislația federală americană și a statului New York.

Reprezentanții RCS & RDS, ai Clear Gottlieb Steen & Hamilton și ai Freshfields Bruckhaus Derringer nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Clear Gottlieb Steen & Hamilton este o firmă de avocatură fondată în SUA în 1946 și acoperă în prezent cu aproximativ 1.200 de oameni activitățile de profil din peste 50 de țări. Firma nu are birou la București.

Cleary Gottlieb Steen & Hamilton a înregistrat în 2015 venituri brute de 1,212 mld. Dolari, respectiv un venit de 1,01 mil. Dolari per avocat, potrivit publicației The American Lawyer. Conform sursei citate, cu veniturile din 2015 firma s-a clasat pe locul 18 în rândul celor mai mari firme de avocatură din SUA. O cercetare globală la nivelul pieței de avocatură indica în 2014 că firma se afla pe locul 21 în lume după venituri.

Freshfields Bruckhaus Derringer face parte din cercul select al marilor case de avocatură din Londra, cunoscute sub numele de Magic Circle. Istoria firmei începe în 1743 în Marea Britanie și are un moment de cotitură în anul 2000, când a avut loc fuziunea dintre firma britanică Freshfields, firma germană Deringer Tessin Hermmann & Sedemund, respectiv Bruckhaus Westrick Heller Lober, activă în Germania și Austria. Astfel, a luat naștere Freshfields Bruckhaus Deringer, care a raportat pentru ultimul an fiscal venituri brute de 1,7 mld. Dolari și un profit per partener de 1,57 mil. Dolari, conform datelor publicate de către Legal Week. Nici Freshfields nu are un birou deschis în România.

Peli Filip este una dintre cele mai mari firme din România după numărul de avocați, cu un număr de 53 de avocați înscriși pe listele baroului București. RCS & RDS este unul dintre clienții aflați în portofoliul Peli Filip, în proiectele firmei de telecomunicații fiind implicat pe zona de asistență juridică Alexandru Bîrsan, unul dintre partenerii fondatori ai firmei de avocatură.

Acesta are experiență în tranzacții de tip fuziuni și achiziții, dar și în structurarea de finanțări de anvergură, inclusiv tranzacții pe piețele de capital. Pe lista sa de tranzacții se află asistență pentru un grup de 4 bănci privind facilități în sumă totală de 550 mil. Dolari pentru RCS & RDS, asistență pentru sindicatul de bănci care a acordat 930 mil. Euro către OMV Petrom sau asistență juridică pentru o bancă de investiții globală care s-a ocupat de listarea A&D Pharma pe bursa de la Londra.

RCS & RDS a încercat și ea o listare pe bursa de la Londra în 2007, dar s-a reorientat către atragerea unui împrumut de 500 mil. Dolari pentru a-și acoperi la acea vreme nevoile de finanțare pentru programul de investiții și campania de achiziții de operatori locali în piața de profil.

Datoriile RCS & RDS sunt constituite în principal, din credite bancare și obligațiuni.

Compania controlată de către omul de afaceri Zoltan Teszari are din 4 noiembrie 2013 (de la emisiunea de obligațiuni) o ipotecă pe acțiuni pusă în favoarea creditorilor săi reprezentați prin Wilmington Trust Limited Londra, valoarea obligațiilor garantate fiind de 1,15 mld. Euro.

Atât RCS & RDS, cât și compania – mamă înregistrată în Olanda, Cable Communications Systems NV, sunt debitori ipotecari ai Wilmington Trust. Aceasta este o companie americană, parte a M&T Bank Corporation, care oferă servicii fiduciare, de agent de garanții pentru investitori în cadrul unor tranzacții de vânzare acțiuni sau obligațiuni, precum și alte servicii cu scop special pentru companii, bănci sau investitori.

Profitabilitatea constantă a companiei din operațiunile de pe piața de cablu TV și internet permite RCS & RDS să-și rostogolească periodic împrumuturile contractate de la bănci.

Zoltan Teszari, 46 ani, este fondatorul și acționarul care deține pachetul de control al companiei, cu drepturi de vot reprezentând 63,69% în RCS Management, care la rândul său controlează 63,02% din drepturile de vot în RCS&RDS, potrivit datelor făcute publice în urmă cu aproape trei ani.

Compania a anunțat în luna aprilie că are în portofoliul de clienți peste 2 milioane de conexiuni de internet fix, aproximativ 2,7 milioane de clienți de cablu TV, circa 700.000 de clienți de servicii DTH, respectiv 1,4 milioane de clienți pentru linii de telefonie fixă.

Principalii săi concurenți pe piețele de profil sunt Telekom România, UPC, Orange și Vodafone.

Compania a raportat pentru 2015 venituri totale de 2,698 mld. lei (peste 607 mil. euro, calculate la cursul mediu anual comunicat de BNR – n.r.), o pierdere de 22,9 mil. lei (5,2 mil. euro) la un număr mediu de 10.579 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice. Același bilanț indică datorii totale de 4,42 mld. lei (0,99 mld. euro), creanțe de aproape 700 mil. lei (156 mil. euro) și capitaluri totale de 559 mil. lei (125,9 mil. euro).

Grup Servicii Petroliere intenționează să contracteze o nouă facilitate de credit de până la 12 mil. dolari de la BCR

Grup Servicii Petroliere (GSP), compania de foraj petrolier maritim controlată de omul de afaceri Gabriel Comănescu, intenționează să contracteze o nouă facilitate de credit in numerar la termen în valoare de 12 milioane de dolari de la BCR, potrivit unei hotărâri a adunării generale extraordinare a acționarilor companiei .

În iunie 2011, Grup Servicii Petroliere și filialele acesteia au încheiat un contract de credit în valoare de 37 milioane de dolari cu BCR.

Noua facilitate va fi garantată prin cesionarea către bancă a polițelor de asigurare cu privire la platforma de foraj ”GSP Jupiter”, precum și prin cesionarea veniturilor și a creanțelor legate  de aceasta. Va fi constituită o ipotecă mobiliară asupra anumitor conturi bancare deschise la BCR și una asupra navei Granit.

În luna iulie, Grup Servicii Petroliere, membră a GSP Holding, a anunțat încheierea unui contract pentru furnizarea de servicii de foraj marin pe platforma continentală a Tunisiei. Operațiunile de foraj vor fi efectuate de platforma mobilă de foraj GSP Jupiter.

Grup Servicii Petroliere a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri netă de 934 milioane de lei (210,3 mil. euro) și o pierdere de 185,52 milioane lei (41,7 mil. euro), după profitul net de 151,78  milioane lei (34,1 mil. euro) obținut în 2014, ca urmare a prăbușirii prețului la țiței pe piețele internaționale. Numărul de angajați la finalul anului 2015 era de 325.

Anul trecut, prin intermediul vehiculului investițional GVC Investment BV, Gabriel Comănescu a cumpărat două concesiuni petrolifere în Marea Neagră de la firma irlandeză Petroceltic, care s-a retras din România.

Comănescu deţinea deja o cotă de 20% şi 30% din perimetrele Muridava şi, respectiv, Est-Cobălcescu, iar de la Petroceltic a preluat restul participaţiilor.

Compania, specializată în forajul marin, are o flotă formată din opt platforme petroliere la care se adaugă nave utilizate în construcţiile offshore.

rcs_top_credite_2007_2013_tabel main

Acționarii RCS & RDS au de aprobat pe 3 octombrie o emisiune de obligațiuni și credite pentru refinanțarea datoriilor actuale. Emisiunea de obligațiuni trebuie să se încadreze într-un plafon de până la 600 mil. euro, același prag fiind stabilit și pentru împrumuturile bancare

Acționarii grupului de comunicații și media RCS & RDS sunt convocați pentru 3 octombrie să aprobe contractarea de finanțări și împrumuturi în vederea refinanțării datoriilor existente.

Astfel, acționarii vor discuta contractarea uneia sau mai multe finanțări în valoare totală de până la 600 mil. Euro pentru o durată de până la 10 ani. Compania va putea emite obligațiuni în cadrul acestui plafon de 600 mil. Euro și cu o scadență de până la 10 ani, iar o ofertă publică de titluri, valoarea de emisiune, prețul emisiunii, prospecte de ofertă, precum și negocierea și semnarea oricăror contracte cu intermediari și consultanți, ca și garanțiile aferente vor fi pe ordinea de zi a unei adunări generale extraordinare a acționarilor.

De asemenea, compania va discuta pe 3 octombrie în cadrul unei adunări generale ordinare a acționarilor aprobarea contractării unuia sau a mai multor împrumuturi de până la 600 mil. euro de la bănci, instituții financiare și fonduri de investiții pentru o durată de până la 10 ani.

De asemenea, o rambursare anticipată parțială sau totală pentru o restructurarea aranjamentelor de finanțare existente urmează să fie aprobate de acționari, care sunt chemați să împuternicească Consiliul de administrație în vederea executării acestor tranzacții.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO  a scris în premieră pe 8 august că RCS & RDS a dat mandat unui consorțiu format din băncile de investiții JP Morgan, Citi și Deutsche Bank, respectiv BRD, ING Bank și UniCredit Bank pentru lansarea unei noi emisiuni de obligațiuni, care să fie utilizată pentru plata anticipată a emisiunii de obligațiuni de 450 mil. Euro emise în 2013 la o dobândă anuală de 7,5%.

În consorțiul de finanțatori ai RCS & RDS a intrat și Banca Transilvania, care se alătură astfel clubului clasic de creditori ai companiei, care refinanțează constant compania și în care se regăsesc Citi, ING Bank, UniCredit și BRD.

Obligațiunile emise în 2013 sunt scadente în 2020, dar acum companii din regiune și la rating-uri asemănătoare ies pe piața financiară internațională cu obligațiuni la dobânzi și de 3 – 4 % pe an.

RCS & RDS ar putea ieși în această toamnă, până la finele lunii noiembrie, cu o emisiune de obligațiuni în lei și euro cu o scadență de până la 7 ani, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În Europa Centrală și de Est, Energy Holding Bulgaria a vândut pe 27 iulie obligațiuni internaționale de 550 mil. euro cu maturitate în 2021 la o dobândă a cuponului de 4,875%, în timp ce firma petrolieră ungară MOL a vândut în aprilie obligațiuni internaționale de 750 mil. euro cu scadența peste 7 ani la o dobândă de 2,625%.

Datoriile RCS & RDS sunt constituite în principal, din credite bancare și obligațiuni.

Compania controlată de către omul de afaceri Zoltan Teszari are din 4 noiembrie 2013 (de la emisiunea de obligațiuni) o ipotecă pe acțiuni pusă în favoarea creditorilor săi reprezentați prin Wilmington Trust Limited Londra, valoarea obligațiilor garantate fiind de 1,15 mld. Euro.

Atât RCS & RDS, cât și compania – mamă înregistrată în Olanda, Cable Communications Systems NV, sunt debitori ipotecari ai Wilmington Trust. Aceasta este o companie americană, parte a M&T Bank Corporation, care oferă servicii fiduciare, de agent de garanții pentru investitori în cadrul unor tranzacții de vânzare acțiuni sau obligațiuni, precum și alte servicii cu scop special pentru companii, bănci sau investitori.

RCS & RDS are nevoie de aceste împrumuturi pentru a-și executa strategia care cuprinde pe lângă programele curente de investiții și intrări în sectoare noi, în ultimii ani înregistrând astfel achiziții sau crearea de portofolii în zone precum piața de media și cea de energie.

Profitabilitatea constantă a companiei din operațiunile de pe piața de cablu TV și internet permite RCS & RDS să-și rostogolească periodic împrumuturile contractate de la bănci.

Pe 17 iunie 2015, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră despre negocierile RCS&RDS privind contractarea unui credit sindicalizat de 1,2 mld. Lei (circa 270 mil. Euro) de la UniCredit, ING, Citi și BRD pentru a-și refinanța credite din 2013.

O altă tranzacție pe care RCS & RDS o pregătește în acest an este listarea pe bursă a unui pachet de până la 25% din acțiuni, tranzacție estimată în jurul a 400 – 500 mil. Euro de către surse din piață, după cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 13 aprilie 2016. Mandatul pentru tranzacția care vizează bursa de la București, deși nu este exclusă listarea pe o bursă externă, aparține unui consorțiu format de băncile de investiții Deutsche Bank și Citi, respectiv băncile locale BRD, Raiffeisen și casa de brokeraj Wood.

Mișcarea ar permite exitul acționarilor minoritari străini în special pentru fondul de investiții Eton Park și americanul de origine britanică Wayne Grant Quasha, care dețin împreună prin vehiculul de investiții Carpathian Cable Investment Limited (Quadrant) 21,42% din Cable Communications Systems NV, firma – mamă care are 95,92% din RCS&RDS, conform datelor făcute publice în noiembrie 2013 în prospectul de emisiune a obligațiunilor. Documentul citat indica faptul că Eton Park deținea un pachet de 6,85%, Wayne Quasha 13,7%, iar austriacul Gustav Wurmbock, managing partner la fondul de investiții EPIC, era raportat cu un pachet de 3,26%. În afara acestora, pe lista acționarilor minoritari cu pachete importante se mai aflau la acea dată Stefozar Bugarski cu 3,92%, Nicușor Dorel Schelean cu 3,64%, Ioan Bendei cu 3,41% și Gheorghe Maftei cu 3,32%.

Listarea RCS & RDS s-ar putea face sub forma oferirii către investitori a unui astfel de pachet minoritar de acțiuni preferențiale, lipsite însă de drept de vot în cadrul adunării acționarilor, susțin surse din piață.

Față de acțiunile comune, acțiunile preferențiale sunt văzute de investitori ca un instrument hibrid, care sunt însă subordonate ca și rang obligațiunilor.

Zoltan Teszari, 46 ani, este fondatorul și acționarul care deține pachetul de control al companiei, cu drepturi de vot reprezentând 63,69% în RCS Management, care la rândul său controlează 63,02% din drepturile de vot în RCS&RDS, potrivit datelor făcute publice în urmă cu aproape trei ani.

Compania a anunțat în luna aprilie că are în portofoliul de clienți peste 2 milioane de conexiuni de internet fix, aproximativ 2,7 milioane de clienți de cablu TV, circa 700.000 de clienți de servicii DTH, respectiv 1,4 milioane de clienți pentru linii de telefonie fixă.

Principalii săi concurenți pe piețele de profil sunt Telekom România, UPC, Orange și Vodafone.

Compania a raportat pentru 2015 venituri totale de 2,698 mld. lei (peste 607 mil. euro, calculate la cursul mediu anual comunicat de BNR – n.r.), o pierdere de 22,9 mil. lei (5,2 mil. euro) la un număr mediu de 10.579 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice. Același bilanț indică datorii totale de 4,42 mld. lei (0,99 mld. euro), creanțe de aproape 700 mil. lei (156 mil. euro) și capitaluri totale de 559 mil. lei (125,9 mil. euro).

Impact București a rambursat anticipat credite de peste 4 mil. Euro către Banca Transilvania

Compania de dezvoltare imobiliară Impact București a anunțat rambursarea integrală anticipată a circa 22,3 mil. Lei (4,8 mil. Euro) către Banca Transilvania.

Pe 16 noiembrie 2015, compania a semnat un contract de credit pentru investiții în valoare de 18,25 mil. Lei (4,1 mil. Euro., calculat la cursul de schimb anual din 2015 comunicat de către BNR). Acest împrumut a fost acordat pentru o perioadă de 18 luni, fiind scadent anul viitor.

De asemenea, Impact a luat încă un împrumut de la Banca Transilvania în valoare de 4,04 mil. Lei (0,9 mil. Euro, calculat la cursul oficial anual din 2015) pentru finanțare TVA, cu scadența la 12 luni.

Creditele au fost luate pentru a finanța parțial investiția aferentă ansamblului de locuințe colective Cartierul Salcâmilor, care face parte din proiectul rezidențial Greenfield.

Banca Transilvania a finanțat Impact și luna trecută, când au fost semnate un credit ipotecar pentru acoperirea lucrărilor la ansamblul de locuințe colective Ansamblul Platanilor din cadrul proiectului Greenfield II, credit în valoare de 20,2 mil. Lei și un altul de 4,04 mil. Lei pentru plata TVA. Ambele credite au scadența peste un an.

Ansamblul Platanilor reprezintă a treia fază a proiectului rezidențial Greenfield, iar pentru această fază, Impact a anunțat că investește 44 mil. Euro.

Proiectul rezidențial Greenfield urmează să livreze în total peste 6.000 de locuințe, perioada de dezvoltare a proiectului începând în 2007 și fiind programat să se încheie în 2022. Este dezvoltat pe o suprafață de 60 de hectare în zona pădurea Băneasa din București.

Impact București mai are în derulare proiectele rezidențiale Boreal din Constanța și Blume din Oradea.

Compania a dezvoltat proiecte și pe segmentul de birouri, trecându-și în portofoliu imobilul de clasa A Construdava Business Center din zona Băneasa – Pipera.

Investitorul Gheorghe Iaciu deține 49.48% din acțiunile Impact București, un alt investitor important în companie fiind Adrian Andrici cu 15,24%. Impact are o capitalizare bursieră de 194,5 mil. Lei (43,2 mil. Euro).

Compania a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 110,8 mil. Lei (24,9 mil. euro) și o pierdere de 4,4 mil. Lei (1 mil. euro) la un număr mediu de 43 de angajați.

Piața imobiliară este unul dintre cele mai fertile terenuri pentru achiziții și finanțări bancare, în condițiile unui reviriment al cererii de locuințe, susținut în ultimii ani de programul guvernamental Prima Casă. Investitorii marchează achiziții pe toate segmentele de piață, de la imobile și proiecte comerciale până la logistică și rezidențial.

Prista Oil România intră ca debitor într-un credit de investiții de 50 mil. Euro contractat de firma – mamă din Bulgaria de la UniCredit Bulbank

Prista Oil România, subsidiară locală a companiei bulgare petroliere Prista Oil, este co-debitor al unui credit de investiții în valoare de 50,34 mil. Euro contractat de la UniCredit Bulbank, filiala UniCredit din Bulgaria, potrivit unei decizii a acționarilor societății.

Împrumutul a fost semnat pe 26 iulie de către Plamen Bobokov, acționarul majoritar al Prista Oil. Acordul cu banca a fost încheiat prin intermediul societății Prista Invest 2016 din Sofia, iar pe lista co-debitorilor au intrat și alte companii din grupul bulgăresc – Prista Oil Group BV, Verila Lubricants, Prista Oil Holding, Prista Oil România, Pridsta Czech SRO, Prista Oil Yag Sanayi Ve Ticaret Limited Sirkety și Monbat Trading.

Gabriel Barnia, director comercial al Prista Oil România, și Cristina Isvanca, director de operațiuni, au fost mandatați pe 1 iulie de către acționari să negocieze, să semneze și să execute condițiile și termenii contractului de credit luat de UniCredit.

Prista Oil România este reprezentanta companiei bulgare Prista Oil Holding începînd cu anul 1998. Firma a câștigat cotă de piaţă pe segmental uluiurilor auto și a lubrifianților, în special lubrificanţi industriali şi uleiuri de motor pentru autoturisme, camioane, agricultură, precum şi pentru diverse alte aplicaţii. Prista Oil România SA şi-a extins reţeaua de distribuţie la nivel național, având depozite şi mijloace de transport proprii.

Prista Oil România a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 36,9 mil. Lei (8,3 mil. Euro) și un profit net de 0,09 mil. Lei (circa 20.000 euro) la un personal format din 25 de oameni.

În 2012, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) împreună cu fondul de investiții ADM Capital au preluat 30% din capitalul companiei deținătoare a Prista Oil în Olanda (Prista Oil Group).

BERD și ADM Capital au participații egale în companie. Conform datelor făcute publice de către instituția financiară internațională, contribuția BERD a fost de 36 mil. Euro, structurată pe două component – o investiție de capital (pachet de acțiuni) și un împrumut convertibil în acțiuni.

Împrumutul BERD susține astfel planul de dezvoltare al Prista Oil derulat în perioada 2012 – 2016, care include și întărirea poziției pe piața cu creștere rapidă a Turciei.

EximBank împrumută Poșta Română cu 60 mil. Lei pe 3 ani pentru asigurarea capitalului de lucru

EximBank, instituție de credit aflată în portofoliul statului, a câştigat licitaţia organizată de compania de stat Poşta Română şi va acorda societăţii un credit în valoare de 60 de milioane de lei (13,3 mil. Euro), cu o perioadă de rambursare de 36 de luni, destinat finanţării capitalului de lucru, informează reprezentanții băncii.

”Acordarea acestei finanţări, în urma câştigării procesului competitiv organizat de Poşta Română, reprezintă o confirmare a faptului că produsele şi serviciile pe care EximBank le oferă se ridică la standarde de calitate care ne poziţionează ca un competitor puternic pentru băncile comerciale active pe segmentul corporate. Vom continua să fim o prezenţă activă în zona finanţărilor şi consider acest lucru drept un argument solid pentru companiile locale, în sensul de a le convinge că nu trebuie să aştepte apariţia unor condiţii perfecte pentru afacerile lor, ci că ne pot aborda oricând pentru a le susţine, indiferent că vorbim despre parteneri care exportă sau nu, au proiecte cu fonduri europene sau au nevoie de capital de lucru ori pentru investiţii”, a spus Traian Halalai, preşedintele executiv al EximBank.

Acesta este al doilea parteneriat pe care operatorul naţional de servicii poştale şi EximBank îl derulează după ce, în 2013, banca a mai acordat un credit în valoare de 100 de milioane de lei (22,6 mil. Euro, calculat la cursul mediu anual de schimb din 2013) pentru acoperirea parţială a sumelor restante din activitatea de colectare de numerar, împrumut pe care Poşta Română l-a returnat integral în prima parte a acestui an.

”Închiderea liniilor de finanţare anterioare, precum cea de 100 de milioane lei obţinută de la EximBank, demonstrează că, din perspectiva disciplinei de plată, suntem un deal bun pentru orice bancă. Ne ajută contractarea acestei a doua linii de finanţare şi, prin ea, ne atingem scopul de a reduce şi mai mult datoriile istorice din trecut, generate de decizii mai puţin inspirate de echipele de management anterioare. Din păcate, plusul de valoare obţinut de companie, în ultimii trei ani, se transferă în acoperirea acestor datorii, şi nu către investiţii, de care Poşta Română are mare nevoie în prezent”, a spus Alexandru Petrescu, Directorul General al Poştei Române.

Poșta Română este una dintre ultimele mari companii aflate în portofoliul statului român. Este unul dintre companiile cu cel mai mare personal la nivelul întregii economii. Poșta Română parcurge un proces de restructurare, menit să-i reducă costurile operaționale și să-i îmbunătățească indicatorii financiari. Statul român a eșuat recent în eforturile de a găsi un cumpărător pentru Poșta Română, în contextul în care procedurile de negociere din cadrul procesului de privatizare derulate cu compania belgiană de profil bpost nu au ajuns la niciun rezultat.

Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informaţională deține 75% din pachetul de acţiuni, iar Fondul Proprietatea  restul de 25% din pachetul de acţiuni.

Compania Națională Poșta Română a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 1,078 mld. Lei (242,8 mil. Euro) și pierderi de 33 mil. Lei (7,4 mil. Euro) la un personal mediu format din 24.814 angajați.

EximBank împrumută pe 5 ani cu 15 mil. Euro pe Raiffeisen Leasing pentru finanțarea activității IMM-urilor

 

EximBank și Raiffeisen Leasing au încheiat ieri un acord de parteneriat în cadrul căruia banca aflat în portofoliul statului a acordat companiei un credit de 70 mil. Lei (circa 15,5 mil. Euro), potrivit unui comunicat de presă al EximBank.

Banii sunt destinați alocării de finanțări în lei pe termen scurt și mediu pentru activitatea curentă a clienților Raiffesisen Leasing din categoria  întreprinderilor mici și mijlocii.

Facilitatea a fost acordată pentru o perioadă de 60 de luni, cu o perioadă de utilizare de 12 luni, iar pentru a garanta creditul, dobânda şi comsioanele aferen­te, Raiffeisen Bank International, ac­ţionarul Raiffeisen Leasing, a emis o scrisoare de garanţie, cu o scadenţă de 30 de zile de la data de expirare a faci­lităţii. Totodată, a fost constituită o ipo­tecă asupra contului în lei al Raiffeisen Leasing deschis la EximBank.

”Anul acesta ne-am propus o adordare strategică mult mai dinamică pe segmentul întreprinderilor mici și mijlocii și de aceea încercăm să identificăm și să valorificăm toate oportunitățile care ne permit să distribuim cât mai multe fonduri către această importantă zonă a economiei. Parteneriatul cu Raiffeisen Leasing completează competențele EximBank, această colaborare permițându-ne o finanțare indirectă semnificativă a IMM-urilor în condiții de maximă eficiență”, afirmă Traian Halalai, președintele executiv al EximBank.

“Suntem bucuroși să încheiem acest parteneriat cu EximBank, care ne permite să sporim accesul la finanțare pentru IMM-uri, piesa centrală a agendei de creștere economică, printr-o nouă facilitate care completează foarte bine gama noastră de produse existente în lei. Este încă un demers pe care îl facem pentru susținerea dezvoltării pieței de leasing în moneda locală, pentru a oferi clienților o mai bună predictibilitate, siguranță și confort, prin reducerea considerabilă a riscului și a incertitudinii legate de o finanțare în monedă străină”, a declarat Felix Daniliuc, directorul general al Raiffeisen Leasing.

IMM-urile reprezintă una din principalele direcții de creditare ale EximBank, care a acordat în 2015 acestei categorii de firme produse în valoare de 478 mil. lei, ceea ce reprezintă o treime din vânzările totale ale băncii, arată raportul anual al instituției de credit.

EximBank SA a fost înființată în 1992 și are ca acționari statul român prin intermediul Ministerului Finanțelor Publice cu 95,374%, SIF Oltenia cu 3,27%, SIF Muntenia cu 0,423%, în timp ce SIF Banat – Crișana, SIF Moldova și SIF Transilvania are fiecare o participație de 0,311%, conform datelor făcute publice de către bancă.

La nivelul pieței bancare locale, EximBank ocupa la 31 decembrie 2015 poziția 18 în rândul celor 32 de instituții de credit locale, cu o cotă de piață de 1%, arată raportul BNR pentru anul trecut.

 

Banca Transilvania refinanțează cu 6 mil. Euro imobilul de birouri Cascade al Adval Asset Management. JLL a securizat tranzacția de finanțare pentru Adval Asset Management

Banca Transilvania refinanțează printr-un credit de 6 mil. Euro imobilul de birouri Cascade din București, aflat în proprietatea Adval Asset Management, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

O echipă specializată în piețe de capital din cadrul biroului local al firmei de consultanță imobiliară JLL a securizat tranzacția pentru Adval Asset Management.

”În 2014, managementul Adval a preluat un portofoliu de proprietăți pe care compania îladministrase timp de 6 ani. În ultimii doi ani, am investit fonduri proprii și am administrat portofoliul în mod activ, în paralel cu vânzarea unor proprietăți și cu restructurarea sau refinanțarea creditelor. Cascade Offices, una dintre clădirile din acest portofoliu, este complet închiriată, bine localizată și are un istoric foarte bun, dovedit printr-o performanță ridicată. Prin această refinanțare, am stabilizat partea de portofoliu care ne-a rămas în proprietate, pe baza căreia planificăm să lansăm un fond de investiții imobiliare. Planul nostru este să atragem parteneri care să investească alături de noi cu scopul de a construi un portofoliu semnificativ de proprietăți comerciale în regiune”, a declarat David Hayward, Director General Executiv al Adval Asset Management.

Imobilul de birouri Cascade, cu o suprafață închiriabilă de 4.200 metri pătrați, a fost livrată în anul 2005 și are printre chiriași Procredit Bank, Enel și Taiwan TC.

Noul credit, contractat pe 21 iulie, este utilizat pentru rambursarea unei finanțări contractate anterior. Bank of Cyprus s-a aflat inițial printre creditorii proiectului. Printre garanțiile aduse de către Cascade Building, compania care administrează imobilul de birouri, se află creanțele rezultate din contractele de închiriere încheiate cu ProCredit Bank, Enel Green Power, Taiwan Trade Center SRL și B Cafe Retail SRL.

Imobilul este administrat de către compania Cascade Building SRL, care a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 4,75 mil. Lei (1,07 mil. Euro) și pierderi de 4,42 mil.lei (0,99 mil. Euro).

”JLL a fost consultantul Adval Asset Management în atragerea creditului pentru refinanțarea unui împrumut curent, profitând de condițiile pozitive de pe piața financiară și de apetitul băncilor pentru creditare. Termenii și prețul oferite de către bancă sunt extrem de competitivi, ceea ce demonstrează încrederea băncii în piața de birouri, cu condiția ca proprietarii să aibă un track record bun. Colegul nostrum Maxime Otto, consultant în cadrul departamentului de Capital Markets, prin expertiza sa bancară, a sprijinit clientul nostru în identificarea celui mai bun partener, pe durata întregului process – de la restructurarea împrumutului până la tragerea banilor”, afirmă Silviana Badea, National Director, Head of Capital Markets JLL România.

Adval Asset Management administrează un portofoliu de proprietăți imobiliare evaluate peste nivelul de 100 mil. Euro. Adval a acumulat experiență în proiecte pe fiecare segment de piață – birouri, retail, industrial și rezidențial.

Adval Asset Management este condusă de o echipă de oameni în frunte cu David Hayward și Ioana Momiceanu, care au administrat proprietățile imobiliare ale fostului om de afaceri Dinu Patriciu prin intermediul DPGS. Dinu Patriciu a murit în urmă cu doi ani, iar o parte din proprietățile sale imobiliare sunt acum în portofoliul Adval. Ulterior, managerii Adval au negociat restructurarea unor împrumuturi contractate anterior și au trecut la refinanțarea proiectelor din portofoliu. Astfel, în noiembrie 2015, Adval a refinanțat imobilul de birouri de la Piața Romană printr-un credit nou de 3 mil. euro de la Libra Internet Bank.

Piața imobiliară este unul dintre principalele motoare ale pieței de fuziuni și achiziții. Printre cei mai activi investitori locali, care au marcat serii de achiziții în peisajul local, se numără fondul sud- african de investiții NEPI și fondul listat pe bursa londoneză Globalworth (controlat de omul de afaceri de origine elenă Ioannis Papalekas).

rcs_top_credite_2007_2013_tabel main

RCS & RDS se pregătește să-și refinanțeze obligațiunile emise în 2013 cu o nouă emisiune în euro și în lei în valoare de minim 500 mil. euro cu scadență pe termen mediu. Din consorțiul de intermediere fac parte nume precum JP Morgan, Deutsche Bank, Citi, ING, SocGen, UniCredit și Banca Transilvania

Cable Communications Systems NV, compania – mamă a RCS & RDS, se pregătește să își refinanțeze emisiunea de obligațiuni de 450 mil. Euro din 2013 printr-o nouă emisiune de obligațiuni a cărei valoare minimă pleacă de la aproximativ 500 mil. Euro, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Planul pentru noua emisiune vizează, de asemenea, o scadență pe termen mediu, de la 5 ani până la 7 ani, și are în vedere titluri în euro și în lei, susțin surse din piață.

Mandatul pentru noua emisiune de obligațiuni a fost primit de către un consorțiu format din băncile de investiții JP Morgan, Deutsche Bank, Citi, ING, Societe Generale, UniCredit și Banca Transilvania, potrivit surselor citate.

Reprezentanții RCS & RDS și ai băncilor nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Avantajul unei noi emisiuni de titluri ar fi că RCS&RDS se poate împrumuta la o dobândă mai mică la cotațiile actuale ale pieței și prin împrumutarea unor bani mai ieftini poate plăti anticipat obligațiunile emise în euro care au scadența în 2020, vândute investitorilor acum trei ani la o dobândă anuală de 7,5%. Atunci mandatul aparținea, de asemenea, unui consorțiu în frunte cu JP Morgan, din care mai făceau parte Erste Bank, Societe Generale și UniCredit.

Ratingul acordat de Standard & Poor’s este B+.

În Europa Centrală și de Est, Energy Holding Bulgaria a vândut pe 27 iulie obligațiuni internaționale de 550 mil. euro cu maturitate în 2021 la o dobândă a cuponului de 4,875%, în timp ce firma petrolieră ungară MOL a vândut în aprilie obligațiuni internaționale de 750 mil. euro cu scadența peste 7 ani la o dobândă de 2,625%.

Datoriile RCS & RDS sunt constituite în principal, din credite bancare și obligațiuni.

Compania controlată de către omul de afaceri Zoltan Teszari are din 4 noiembrie 2013 (de la emisiunea de obligațiuni) o ipotecă pe acțiuni pusă în favoarea creditorilor săi reprezentați prin Wilmington Trust Limited Londra, valoarea obligațiilor garantate fiind de 1,15 mld. Euro.

Atât RCS & RDS, cât și compania – mamă înregistrată în Olanda, Cable Communications Systems NV, sunt debitori ipotecari ai Wilmington Trust. Aceasta este o companie americană, parte a M&T Bank Corporation, care oferă servicii fiduciare, de agent de garanții pentru investitori în cadrul unor tranzacții de vânzare acțiuni sau obligațiuni, precum și alte servicii cu scop special pentru companii, bănci sau investitori.

RCS & RDS are nevoie de aceste împrumuturi pentru a-și executa strategia care cuprinde pe lângă programele curente de investiții și intrări în sectoare noi, în ultimii ani înregistrând astfel achiziții sau crearea de portofolii în zone precum piața de media și cea de energie.

Profitabilitatea constantă a companiei din operațiunile de pe piața de cablu TV și internet permite RCS & RDS să-și rostogolească periodic împrumuturile contractate de la bănci.

Pe 17 iunie 2015, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră despre negocierile RCS&RDS privind contractarea unui credit sindicalizat de 1,2 mld. Lei (circa 270 mil. Euro) de la UniCredit, ING, Citi și BRD pentru a-și refinanța credite din 2013.

O altă tranzacție pe care RCS & RDS o pregătește în acest an este listarea pe bursă a unui pachet de până la 25% din acțiuni, tranzacție estimată în jurul a 400 – 500 mil. Euro de către surse din piață, după cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 13 aprilie 2016. Mandatul pentru tranzacția care vizează bursa de la București, deși nu este exclusă listarea pe o bursă externă, aparține unui consorțiu format de băncile de investiții Deutsche Bank și Citi, respectiv băncile locale BRD, Raiffeisen și casa de brokeraj Wood.

Mișcarea ar permite exitul acționarilor minoritari străini în special pentru fondul de investiții Eton Park și americanul de origine britanică Wayne Grant Quasha, care dețin împreună prin vehiculul de investiții Carpathian Cable Investment Limited (Quadrant) 21,42% din Cable Communications Systems NV, firma – mamă care are 95,92% din RCS&RDS, conform datelor făcute publice în noiembrie 2013 în prospectul de emisiune a obligațiunilor. Documentul citat indica faptul că Eton Park deținea un pachet de 6,85%, Wayne Quasha 13,7%, iar austriacul Gustav Wurmbock, managing partner la fondul de investiții EPIC, era raportat cu un pachet de 3,26%. În afara acestora, pe lista acționarilor minoritari cu pachete importante se mai aflau la acea dată Stefozar Bugarski cu 3,92%, Nicușor Dorel Schelean cu 3,64%, Ioan Bendei cu 3,41% și Gheorghe Maftei cu 3,32%.

Listarea RCS & RDS s-ar putea face sub forma oferirii către investitori a unui astfel de pachet minoritar de acțiuni preferențiale, lipsite însă de drept de vot în cadrul adunării acționarilor, susțin surse din piață.

Față de acțiunile comune, acțiunile preferențiale sunt văzute de investitori ca un instrument hibrid, care sunt însă subordonate ca și rang obligațiunilor.

Reprezentanții RCS & RDS și ai consorțiului de intermediere nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect. Reprezentanții companiei conduse de Zoltan Teszari sunt dealtfel cât se poate de discreți în ceea ce privește deciziile sau mișcările strategice pe care le fac.

RCS&RDS a mai încercat în 2007 o listare a acțiunilor companiei pe bursa de la Londra, mandatul pentru tranzacție aparținând atunci bancherilor de investiții Morgan Stanley, al cărei reprezentant pe regiune era Bogdan Ciobotaru, care acum ocupă poziția de membru în Consiliul de administrație al RCS&RDS. Atunci, compania de cablu TV s-a reorientat către contractarea unui împrumut de 500 mil. Dolari aranjat de către Citi și ING și luat de la un sindicat de bănci.

Teszari, 46 ani, este fondatorul și acționarul care deține pachetul de control al companiei, cu drepturi de vot reprezentând 63,69% în RCS Management, care la rândul său controlează 63,02% din drepturile de vot în RCS&RDS, potrivit datelor făcute publice în urmă cu aproape trei ani.

Compania a anunțat în luna aprilie că are în portofoliul de clienți peste 2 milioane de conexiuni de internet fix, aproximativ 2,7 milioane de clienți de cablu TV, circa 700.000 de clienți de servicii DTH, respectiv 1,4 milioane de clienți pentru linii de telefonie fixă.

Principalii săi concurenți pe piețele de profil sunt Telekom România, UPC, Orange și Vodafone.

Harta operațiunilor RCS & RDS s-a modificat recent prin vânzarea operațiunilor din Serbia, Croația, Slovacia și Cehia, firma concentrându-și resursele asupra piețelor din România și Ungaria.

Compania a raportat pentru 2015 venituri totale de 2,698 mld. lei (peste 607 mil. euro, calculate la cursul mediu anual comunicat de BNR – n.r.), o pierdere de 22,9 mil. lei (5,2 mil. euro) la un număr mediu de 10.579 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice. Același bilanț indică datorii totale de 4,42 mld. lei (0,99 mld. euro), creanțe de aproape 700 mil. lei (156 mil. euro) și capitaluri totale de 559 mil. lei (125,9 mil. euro).

Afacerea RCS & RDS a fost fondată în 1994. Originile sale ajung însă în 1992 când Teszari, care împreună cu alți asociați pune bazele firmei de cablu TV TVS Holding Brașov, care în 2005 avea să fuzioneze cu RCS & RDS.

Din 1997, afacerea de cablu TV a început să se extindă spre piața de internet fix. În 2003, compania a lansat operațiuni pe piața de telefonie fixă, iar în 2005 are loc fuziunea RCS (cablu TV) cu RDS (internet, date) și ia naștere RCS & RDS. În același an, americanii de la UPC cumpără afacerea Astral Telecom, printre ai cărei fondatori era și Horia Ciorcilă, președintele Băncii Transilvania. Urmează apoi lansarea de operațiuni pe piața de telefonie mobilă și DTH  – televiziune digitală prin satelit.

Pe plan extern, RCS intră pe piața din Ungaria în 1998, apoi urmează Slovacia în 1999 și treptat și alte țări din regiune. Din 2013 încoace, RCS începe exitul din piețele regionale, axându-se pe România și Ungaria. România înseamnă peste 60% din afacerile RCS & RDS, iar Ungaria aproape 18%. În paralel, RCS investește în piața de media prin lansarea și achiziția de televiziuni specializate pe nișe – sport (Digisport), muzică (UTV), știri (Digi 24), film (Digi Film) și altele, iar în 2014 cumpără rețeaua de stații radio ale CME într-o tranzacție estimată în jurul a 4 mil. euro.

Cemacon produce cărămizi la fabrica din Recea (județul Sălaj) și la Zalău. Sursă foto: Cemacon.

Producătorul de cărămizi Cemacon Cluj intenționează să contracteze o facilitate de credit de până la 13 mil. euro de la BCR. Banii sunt destinați refinanțării și suplimentării capitalului de lucru al companiei

Producătorul de materiale de construcții Cemacon Cluj intenționează sa contracteze o facilitate de credit în valoare maximă de 60 milioane lei de la Banca Comercială Română (BCR), pentru refinanțarea unui alt împrumut și pentru suplimentarea capitalului de lucru, potrivit convocatorului consiliului de administrație al Cemacon.

Consiliul de administrație al Cemacon convoacă adunarea generală extraordinară a acționarilor societății pentru data de 5 septembrie 2016 pentru aprobarea contractării creditului.

O sumă de 55 milioane de lei din facilitatea de credit ce urmează a fi supusă aprobării de către acționarii Cemacon, va fi folosită pentru refinanțarea unui alt credit încheiat de către societate cu BCR în anul 2015, iar o sumă de 5 milioane de lei va fi folosită pentru suplimentarea capitalului de lucru.

Durata maximă a facilității va fi de 10 ani pentru refinanțare și un an pentru capitalul de lucru, de la data semnării contractului, se menționează în convocator.

Creditul va avea o dobândă de nu mai mult de trei puncte procentuale peste dobânda aplicabilă conform contractului de credit din data de 19 martie 2015, încheiat cu BCR.

Vor fi constituite ipoteci imobiliare asupra mai multor terenuri și ipoteci mobiliare pe echipamente, utilaje, stocuri, instalații, conturi și gaj asupra polițelor de asigurare ale Cemacon.

Cemacon Cluj  a încheiat primul trimestru din 2016 cu o cifră de afaceri de aproximativ 11 milioane de lei.

Pentru anul 2015, producătorul de cărămizi Cemacon a raportat o cifră netă de afaceri de 67,9 milioane de lei și un profit net de 9 milioane de lei, la un număr mediu de 184 de salariați.

Pentru Cemacon, anul 2015 a stat sub semnul finalizării procesului de restructurare de business, demarat în 2010. În luna martie 2015, prin semnarea noilor contracte de credit care au restructurat datoria de peste 33 milioane euro, şi apoi, în septembrie, prin conversia din datorie în acţiuni a peste 13 milioane euro, Cemacon a finalizat cu succes prima restructurare de anvergură a unei datorii bancare în afara insolvenţei în România.

În noiembrie 2013, Cemacon SA, acţionarii săi majoritari şi Banca Comercială Română (BCR) au semnat un acord de principiu privind restructurarea pachetului de credite de aproximativ 30 milioane de euro, contractat de Cemacon la BCR.

Restructurarea creditului a reprezentat ultima etapă a procesului de reabilitare operaţională şi financiară a companiei, conceput şi demarat în 2010.

Cemacon a fost înfiinţată în 1969, la Zalău, iar în 2011 fabrica veche a fost închisă, la un an după ce compania a inaugurat o unitate mai modernă la Recea, judeţul Sălaj.

Cemacon SA este o companie listată la Bursa de Valori București (BVB) și are o capitalizare bursieră de 36,5 milioane de lei.

Cei mai mari acţionari ai Cemacon sunt fondul de investiții Bussines Capital for Romania – Opportunity Fund Cooperatief (Olanda), în spatele căruia se află BCR – principalul creditor al companiei, şi KJK Cărămida Bucureşti – entitate controlată de fondul de investiții finlandez KJK, fiecare dintre cei doi acționari având 27,9% din acţiuni.

Wienerberger, Ceramica Iași (Brikston) și Cemacon  dețin cele mai puternice poziții pe piața cărămizilor (blocuri ceramice), unde activează și alți producători precum Euro Poroton, Siceram Sighișoara, Soceram și Macofil Târgu Jiu.

Citi tatonează terenul pentru aranjarea finanțării necesare achiziției lanțului de supermarketuri Profi. Banca americană de investiții are șansa să lucreze și cu potențialul cumpărător, după ce a primit déjà mandatul din partea fondului de investiții Enterprise Investors, așteptat să-și facă exitul din lanțul de supermarketuri

Banca americană de investiții Citi ar putea aranja finanțarea necesară achiziției lanțului de supermarketuri Profi, cea mai așteptată tranzacție de pe piața locală de retail, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Mandatul Citi acoperă o tranzacție de tip staple financing, susțin surse din piață, prin care va putea fi oferit de către banca de investiții angajată de către vânzător un pachet de finanțare pentru achiziția Profi. Într-un astfel de caz, pachetul de finanțare însoțește practic contractul de vânzare – cumpărare.

Citi a primit în luna mai mandat din partea managerului polonez de fonduri de investiții Enterprise Investors pentru a se ocupa de evaluarea opțiunilor strategice privind viitorul afacerii Profi.

Banca de investiții ar putea avea astfel oportunitatea de a lucra, pe de o parte, cu vânzătorul într-o tranzacție de tip M&A, respectiv împreună cu potențialul cumpărător în tranzacția de finanțare, necesară plății parțiale a prețului de achiziție.

Pentru a face rost de banii necesari finanțării, aranjorul va trebui să formeze un sindicat de bănci comerciale dispuse să își ia expuneri în cadrul unui astfel de împrumut.

Până acum, au existat déjà astfel de tatonări privind aranjarea unui astfel de împrumut pentru Profi, adaugă sursele citate.

Informațiile nu au fost confirmate de către părțile implicate. Până în acest moment, Enterprise Investors nu a făcut niciun fel de anunț privind scoaterea la vânzare a rețelei Profi, nu a confirmat, însă nici nu a negat explicit existența unui astfel de mandat.

Exitul Enterprise Investors din afacerea Profi este o tranzacție cotată în acest moment de surse din piața de fuziuni și achiziții în jurul unui interval de circa 350 – 400 mil. Euro, însă cifrele pot varia semnificativ în funcție de evoluția EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, a deprecierii și a amortizării) și de ritmul de creștere al afacerii. De asemenea, pachetul de finanțare al achiziției este cotat în jurul intervalului mediu de 160 – 170 mil. Euro, cifră care, de asemenea, poate varia în funcție de anumiți parametri, printre care nivelul EBITDA, respectiv valoarea achiziției.

Lanțul de supermarketuri Profi înregistrează cel mai puternic avans după numărul de locații deschise. Pe 15 iulie, rețeaua a anunțat că a ajuns la 416 magazine.

În 2009, când managerul de capital privat Enterprise Investors a cumpărat cu 66 mil. Euro 100% din acțiunile lanțului Profi, care număra atunci de șase ori mai puține magazine, respectiv 67 de unități.

Reprezentanții Enterprise Investors au anunțat pe 24 mai că “Polish Enterprise Fund VI (PEF VI), un fond de private equity administrat de Enterprise Investors, a anunţat astăzi că intenţionează să evalueze opţiunile strategice disponibile pentru Profi, liderul segmentului de supermarketuri din Romania. Managerul de private equity a decis să contracteze Citi Corporate and Investment Banking pentru a evalua condiţiile de piaţă, precum și scenariile posibile pentru dezvoltarea viitoare a companiei”.

Întrebați dacă mandatul dat Citi vizează și tranzacția de vânzare a Profi, reprezentanții Enterprise Investors au precizat pe 25 mai pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO: “Nu s-a luat nicio decizie cu privire la Profi. Încă de la achiziție, compania a crescut într-un ritm alert și credem că acum este un moment foarte bun să explorăm toate opțiunile strategice pentru Profi și să căutăm în același timp o structură de finanțare optimă care să susțină o creștere viitoare la fel de ambițioasă”.

Profi activează pe o piață de retail, cu concurenți puternici pe segmentul supermarketurilor precum Mega Image, Lidl, Carrefour (cu formatele sale Carrefour Market și Billa), respectiv Penny Market. Miza achizițiilor și a investițiilor în dezvoltarea organic a rețelelor de comerț este reprezentată de creșterea consumului în anii următori pe piața locală, într-o economie cu o putere de cumpărare cu mult sub cea a economiilor din vestul Europei și sub cea a altor piețe din regiune, însă cu o pondere importantă a coșului zilnic în veniturile lunare ale românilor. De asemenea, scăderea TVA de la 24% la 20% a dat un nou impuls pieței de retail.

Ultima tranzacție în sectorul de profil s-a încheiat pe 30 iunie, când grupul francez Carrefour a cumpărat lanțul de supermarketuri Billa România de la operatorul german Rewe pentru care a plătit aproximativ 96 – 97 mil. euro. Ulterior achiziției, Carrefour va trebui să vândă trei supermarketuri din Brăila, un magazin Billa și două din rețeaua proprie, conform angajamentelor voluntare luate în fața Consiliului Concurenței, care a aprobat condiționat tranzacția.

Având în vedere și condițiile impuse anterior cumpărătorului în tranzacția Auchan – Real de către Consiliul Concurenței, viitorul cumpărător al Profi ar putea fi ori un jucător care intră în România, fie un fond de investiții, fie în cazul unui investitor strategic prezent în mediul local, acesta din urmă ar putea primi, de asemenea, un aviz condiționat de preluare, urmând să fie forțat să renunțe la anumite locații din rețea.

Enterprise Investors a investit în 2009 o sumă de 66 mil. Euro la achiziția pachetului integral al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

Compania operează magazine în formatele “Standard” și “City” în zonele urbane și a dezvoltat de curând și formatul “Loco”, destinat zonelor rurale din ţară, adaptându-și oferta pentru a răspunde nevoilor consumatorilor și pentru a penetra cu succes zone care înainte erau inaccesibile retailului modern. În 2015 compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără aproape 9.500 de angajaţi.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, a semnat pe 11 martie un contract de credit cu BERD și Raiffeisen Bank România în valoare de până la 177 mil. Lei (aproximativ 39,3 mil. Euro). Finanțarea este destinată unui proiect de 199 mil. Lei (circa 44,2 mil. Euro), care vizează extinderea rețelei Profi inclusiv în mediul rural, la care compania participă cu 22 mil. Lei din surse proprii.

În ultimii ani, Profi a fost curtat de mai mulți investitori, atât strategici, cât și fonduri de investiții.

Enterprise Investors este unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții focusate pe Europa Centrală și de Est. Activ din 1990, managerul de private equity cu sediul la Varșovia a strâns până acum de la investitori capital de peste 2 mld. euro în opt fonduri de investiții. Acestea au investit 1,7 mld. euro în 136 de companii și și-a făcut exitul din 112 companii obținând venituri brute de 2,3 mld. euro.

Enterprise Investors a mai vândut în acest an afacerea cu servicii HR Smartree către Cylatrea Investments, vehicul investițional condus de către Dragoș Roșca. De asemenea, în aprilie, a anunțat achiziția a 100% din acțiunile grupului Noriel de pe piața jucăriilor, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În 2007, Enterprise Investors a bifat primul exit din piața locală de retail după vânzarea lanțului de 21 magazine Artima către Carrefour.

Enterprise Investors mai deține în portofoliul local producătorul de materiale de construcții Macon Deva. Conducerea biroului local a fost preluată în urmă cu un an de către Șerban Roman, care din această lună a preluat și poziția de vicepreședinte al Enterprise Investors.

Sursă foto: Dona.

Eugen Banciu spune că își va finanța pe cont propriu planurile de dublare a cotei de piață a Dona în următorii cinci ani. Fondatorul Dona și Farmexpert alege calea dezvoltării rețelei de farmacii în franciză și nu se gândește la exit: „Dacă vine la mine cineva cu o ofertă de cumpărare pentru Dona, nu avem ce discuta. Nu vreau să vând afacerea nici acum, nici mai târziu”. Fondatorul își estimează valoarea curentă a afacerii către 100 mil. euro

 

Eugen Banciu, proprietarul lanțului de farmacii Dona, a anunțat un plan de extindere a rețelei în sistem de franciză, țintele fiind ca în următorii cinci ani să ajungă la o cotă de piață de 15% și un nivel de 700 de farmacii.

Al treilea jucător de pe piața farmaciilor trece astfel la aplicarea unei strategii diferite de creștere față de principalii săi competitori, Sensiblu și Catena, care combină dezvoltarea organică cu achizițiile. Sensiblu este angajat în acest moment în achiziția unui lanț de 78 de farmacii Rețeta, deținute de către grupul Polisano.

Banciu își propune astfel atragerea în franciză în lanțul Dona a farmaciilor cu un nivel de vânzări lunare de minim 40.000 – 50.000 de euro și cu bonitate financiară, cărora le va oferi „umbrela” mărcii Dona printr-un sistem integrat pe verticală, care include putere de negociere mai mare cu producătorii de medicamente la achiziția de medicamente, integrarea în rețeaua proprie de distribuție și asigurarea marketingului necesar creșterii vânzărilor.

Contractul de franciză de tip american propus de Dona înseamnă plata unei taxe de franciză de circa 3.000 – 5.000 euro, respectiv plata unei redevențe lunare, al cărei cuantum nu a fost precizat de către reprezentanții companiei, dar care este legat în mod normal de nivelul vânzărilor francizaților. După intrarea în sistemul de franciză și îndeplinirea anumitor criterii, francizații pot primi din partea Dona o ofertă pentru vânzarea de acțiuni prin care aceștia pot deveni acționari minoritari în afacerea Dona.

Întrebat cum va arăta acționariatul în 2021 dacă planul de a ajunge prin franciză și vânzare de acțiuni către francizați la 700 – 800 de farmacii peste 5 ani, Banciu a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO: „Voi avea în continuare pachetul majoritar de acțiuni”.

„Am investit din resurse proprii și voi continua să investesc în dezvoltarea Dona din banii mei. La un moment dat, am luat și un credit de la o bancă, dar nu avem nevoie de banii băncilor pentru a ne dezvolta. Afacerea Dona este capabilă să se autofinanțeze”, a explicat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Eugen Banciu.

Medicul Eugen Banciu a investit până acum circa 40 mil. euro în afacerea farmaciilor Dona, cea mai mare parte a banilor venind din numerarul încasat din vânzarea în trei trepte a afacerii de distribuție de medicamente Farmexpert.

„Am investit 40 mil. euro în acest lanț. Acest grup este capabil să dezvolte o firmă de marketing și de distribuție care să completeze grupul și să fie independent pe termen lung”, afirmă Eugen Banciu.

Acesta a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că mai are în acest moment investiți bani în afaceri din imobiliare, agricultură, IT&C, iar pe piața medicală mai deține și un centru medical.

Farmaciile Dona au înregistrat pierderi, însă acestea provin din costurile aferente investițiilor afirmă reprezentanții companiei, dar compania va încheia în acest an pe profit, conform reprezentanților acesteia.

Farmaciile Dona au o cotă de piață valorică de 6,6%, respectiv o cotă de piață cantitativă de 7%, afirmă proprietarul companiei.

Grupul de firme Dona a raportat pentru primul semestru o cifră de afaceri de 471 mil. lei, în creștere cu 11,5% față de semestrul anterior. Pentru acest an, grupul Dona și-a bugetat o cifră de afaceri de peste 1 mld. lei (circa 222 mil. euro).

Dona operează în acest moment un lanț de farmacii proprii de 286 unități la care se adaugă încă 8 locații francizate. Farmaciile proprii sunt operate de compania SIEPCOFAR, iar din grupul Dona mai fac parte Dona Marketing Grup SRL, firmă care gestionează activitățile de marketing.

În sistemul de franciză au intrat deja farmacii aparținând GedaFarm, 2 N SRL, Caritas SRL, Crisen SRL (cele patru firme fac parte dintr-un lanț de 7 farmacii aflate în proprietatea farmacistei și antreprenoarei Luiza Negreanu), și Relevia SRL.

Estimările managementului Dona vizează că vor fi atrase încă 20 de farmacii în franciză în acest an, apoi ritmul anual va crește către circa 60 de farmacii în următorii ani.

Pentru acest an, investițiile se ridică la 9 mil. euro, din care 4 mil. euro într-un depozit în Chitila.

Ritmul de investiții anual este estimat la 3 – 5 mil. euro, ce vor fi finanțate de Dona din propriile resurse ca și până acum.

După trecerea farmaciilor interesate de programul de franciză Dona printr-un proces de selecție, investiția financiară inițială va fi între 20.000 și 50.000 euro per unitate.

În 2015, grupul Dona a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 870 mil. lei (196 mil. euro), în creștere cu 10% față de 2014.

Întrebat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO la cât estimează că ar fi în acest moment valoarea afacerii Dona, Eugen Banciu a răspuns că aceasta s-ar situa „aproape de 100 mil. euro”.

Marca „Farmacia DONA”, înregistrată de către compania Dona Marketing Grup SRL, a fost evaluată la peste 40 mil. lei (8,85 mil. euro, calculat la cursul zilei de schimb al BNR), conform reprezentanților companiei.

Surse din piața de fuziuni și achiziții cotează prețul mediu de achiziție al unei farmacii între 150.000 și 250.000 de euro în funcție de nivelul vânzărilor și de alți parametri.

Banciu afirmă  că este curtat periodic de către investitori interesați să-i cumpere farmaciile, însă susține că nu este dispus să le vândă nici acum, nici mai târziu. Acesta mai spune că, cel mai recent, a fost contactat în urmă cu aproximativ două săptămâni de investitori atât cu profil strategic, cât și fonduri de investiții, însă nu a precizat cine au fost aceștia.

 „Dacă vine la mine cineva cu o ofertă de cumpărare pentru Dona, nu avem ce discuta. Nu vreau să vând nici acum, nici mai târziu”, afirmă Eugen Banciu, care adaugă că are doi băieți și este preocupat de a dezvolta pe termen lung o afacere puternică.

Potrivit acestuia, piața românească numără peste 8.000 de farmacii, deși în opinia lui Banciu este loc de numai 4.000 de farmacii. „Datele Institutului Național de Statistică ne arată că avem circa 17.000 de farmaciști în țară”, adaugă proprietarul Dona.

Acest fenomen de suprapopulare a pieței de profil a fost alimentat, crede proprietarul Dona, de faptul că mulți au simțit că pot să ia „cu zero lei”o licență de farmacie, care valorează 100.000 euro.

„Pentru o farmacie, durează un an de la momentul cumpărării licenței până ajunge la break even (trecerea pe profit – n.r.)”, spune Mihaela Ungureanu, director general al SIEPCOFAR.

Mediul în care operează farmaciile este unul dificil, mare parte din ele înregistrând pierderi. În 2015, profitabilitatea a fost de circa 1 – 2 %. Circa 70% din cheltuielile unei farmacii sunt reprezentate de salarii, afirmă reprezentanții Dona.

„Peste 90% din farmaciile cu o cifră de afaceri de peste 500.000 euro (pragul minim vizat de franciza Dona – n.r.) au făcut pierderi în 2015”, spune Eugen Banciu.

Pe piața farmaciilor, Dona concurează cu nume precum Sensiblu (parte a grupului A&D Pharma), Catena (parte a grupului Fildas), Help Net și Polisano (activ cu rețelele de farmacii Rețeta și Polisano).

Toate aceste rețele mari de pe piața farmaciilor sunt afaceri construite de la zero și conduse de către antreprenori – oameni de afaceri libanezi în cazul Sensiblu, Anca Vlad în cazul Catena, medicul Eugen Banciu la Dona, respectiv Ovidiu Buluc și fiica acestuia, Isabelle Iacob în cazul afacerii Help Net. De asemenea, afacerea Polisano a fost fondată de medicul sibian Ilie Vonica, decedat în urmă cu doi ani, dar continuă să se afle în portofoliul urmașilor acestuia, pentru conducerea Polisano fiind mandatat Remus Borza, unul dintre cei mai cunoscuți specialiști în domeniul insolvențelor – considerat artizanul ieșirii Hidroelectrica din insolvență.

De asemenea, aceste afaceri din retailul de medicamente s-au dezvoltat în interiorul unor grupuri farmaceutice, care au și linia de afaceri aferentă distribuției de medicamente.

Astfel, grupul A&D Pharma are pe lângă farmaciile Sensiblu și distribuitorul Mediplus, Anca Vlad are în portofoliu pe lângă farmaciile Catena și distribuitorul Fildas Trading, în timp ce Ovidiu Buluc mizează pe distribuitorul Farmexim, iar Polisano dispune, de asemenea, de propria companie de distribuție în grupul de firme din Sibiu, angrenat în discuții de vânzare a operațiunilor cu mai mulți investitori.

Eugen Banciu a pornit afacerea Dona în 1992, iar în 1996 a intrat pe piața de distribuție de medicamente prin intermediul Farmexpert.

Eugen Banciu a vândut afacerea Farmexpert în trei etape pentru o sumă totală care se ridică la circa 100 mil. euro, conform propriilor estimări. În 2006, a vândut 60% din acțiuni către grupul german ANZAG al căror cost de achiziție a fost atunci de 29,2 mil. euro. În 2012, Banciu a mai vândut încă 20% din acțiunile Farmexpert către ANZAG, de această dată costul de achiziție fiind de 35,5 mil. euro. Banciu și-a vândut ultimul pachet de acțiuni pe care îl mai deținea, de aproximativ 20%, în 2013, anul în care Alliance Boots a preluat ANZAG. În decembrie 2014, Walgreen fuzionează cu Alliance Boots și ia naștere Walgreen Boots Alliance.

Pe piața farmaciilor, Sensiblu, Catena și Help Net se numără printre jucătorii care au demonstrat apetit de achiziție, în timp ce Polisano este în acest moment angajat în discuții de vânzare.

Sectorul medical privat din România este una dintre cele mai efervescente scene pentru tranzacțiile locale, în special pe segmentul serviciilor medicale, unde se derulează în acest moment o cursă a achizițiilor între Regina Maria, aflată în portofoliul fondului de investiții Mid Europa Partners, și Medlife în contextul unei consolidări a pieței de profil.

Fondul Proprietatea a luat un credit de 1 mld.de lei de la BRD pentru răscumpărarea de acțiuni. Noul împrumut refinanțează un acord de credit semnat anterior cu Citi

Fondul Proprietatea a încheiat cu BRD Groupe Societe Generale un contract de credit de tip revolving pentru o sumă maximă angajantă de 1 mld. lei (circa 220 mil. euro), potrivit unui anunț publicat luni pe Bursa de Valori București.

”Scopul acestei facilităţi de credit îl reprezintă unul general corporativ, ce include programe de răscumpărare, dar exclude însă folosirea acestuia în scopuri investiţionale, si este menită a înlocui aranjamentul de finanţare anterior încheiat de către Fond cu Citibank Europe”, informează Franklin Templeton Investment Management Limited United Kingdom Sucursala Bucureşti, în calitate de administrator al FP.

Perioada de disponibilitate a contractului de credit este de un an cu posibilitatea de a fi extinsă pentru aceeaşi perioadă.

În mai 2015, FP a contractat un credit revolving de 500 mil. lei de la Citibank, cu termen de rambursare până la finele anului trecut. Ulterior, linia de împrumut a fost extinsă cu încă 500 mil. lei, iar scadența prelungită până la 31 august 2016.

Fondul Proprietatea este o societate pe acţiuni care funcţionează ca o societate de investiţii de tip închis pe durată nelimitată, listată la Bursa de Valori Bucureşti din ianuarie 2011.

La sfârșitul lunii iunie, Fondul Proprietatea şi-a vândut participaţiile pe care le deţinea la subsidiarele E.ON, respectiv E.ON Distribuţie România şi E.ON Energie România.

Fondul a fost înfiinţat de Guvernul României în 2005 pentru a despăgubi persoanele ale căror proprietăţi au fost confiscate de către guvernele comuniste de până în 1990, fiind acordate acţiuni în Fond sub formă de compensaţie.

Începând cu septembrie 2010, Fondul a fost administrat de către Franklin Templeton Investment Management Ltd. United Kingdom Sucursala Bucureşti.

Finanțare Eximbank de 6 mil. euro pentru activitatea curentă și programul de investiții al producătorul de dresuri de damă Adesgo

Banca de stat EximBank a anunțat încheierea unui acord de finanțare în valoare de 6 mil. euro cu producătorul de dresuri de damă Adesgo.

Pachetul financiar acordat de EximBank va fi utilizat de companie pentru finanţarea activităţii curente, precum şi pentru investiții în reamenajarea unor spații de producție.

”Suntem convinși că trebuie să creștem în permanență, să evoluăm și să ne păstrăm poziția ca lideri de piață, iar parteneriatul pe care îl avem cu EximBank ne susține în efortul nostru de atingere a tuturor țintelor de dezvoltare”, a spus Yaron Mund, directorul general al Adesgo.

Adesgo este cel mai mare producător de dresuri de damă din România, cu o capacitate de producție de peste un milion de perechi pe lună și peste 600.000 de articole de lenjerie. Compania își vinde produsele pe piață sub marca Diamond by Adesgo.

“Adesgo este unul dintre cele mai puternice branduri de pe piața locală, cu o tradiție de aproape 90 de ani, și ne bucurăm că prin facilitățile acordate putem susține trendul de evoluţie pozitivă a companiei atât pe piața internă, cât și pe cea internațională, contribuind astfel la continuarea tradiției”, a declarat Traian Halalai, președintele executiv al EximBank.

Fabrica Adesgo a fost înființată în București în 1926.

Compania Adesgo SA a înregistrat în 2015 un profit net de 1,17 mil. lei (0,26 mil. euro) și o cifră de afaceri de 64,68 mil. lei (14,55 mil. euro) la un personal de 225 de angajați, conform ultimului bilanț făcut public.

EximbankPortofoliu2015

Eximbank este o bancă aflată în portofoliul statului român, care asigură finanțare pentru companii cu operațiuni de export-import, dar și pentru întreprinderi mici și mijlocii printr-o gamă variată de la împrumuturi până la scrisori de garanție și alte produse de credit. Pentru 2015, banca a raportat un profit net de 41,8 mil. lei (9,4 mil. euro) și venituri operaționale de 149,7 mil. lei (33,7 mil. euro) la un personal de 337 angajați și o rețea formată din 20 de unități. La nivel de grup, ceea ce include și activitățile de asigurări, Eximbank a avut anul trecut un profit net de 54,7 mil. lei (12,3 mil. euro). Cota de piață a băncii este de peste 1%.

Fondul de investiții al lui Papalekas a vândut obligațiuni garantate de 180 mil. euro pe 3 ani pentru plata unor datorii. Emisiunea de titluri în euro a redus costul finanțării Globalworth cu bani de la un fond de pensii canadian și un administrator de active controlat de banca italiană Mediobanca. Avocații NNDKP și casa britanică de avocatură Sidley Austin au lucrat cu Papalekas, iar RTPR Allen & Overy au asistat cealaltă parte

Globalworth Real Estate Investments, fondul de investiții condus de omul de afaceri Ioannis Papalekas și listat pe bursa de la Londra, a anunțat ieri că a semnat documentele pentru vânzarea de obligațiuni garantate în valoare de 180 mil. euro, emisiune subscrisă integral de către fondul de pensii canadian Canada Pension Plan Investment Board (CPPIB) și fonduri de investiții administrate de Cairn Capital.

Emisiunea de titluri a fost în euro și are scadența peste 3 ani. Cairn Capital a fost aranjorul emisiunii de obligațiuni Globalworth.

Canada Pension Plan Investment Board (CPPIB) prin subsidiara sa deținută  integral, CPPIB Credit Investments,  a cumpărat obligațiuni Globalworth de 150 mil. euro, iar celelalte 30 mil. euro au fost subscrise de către fondul de investiții European Commercial Mortgage Fund, înființat recent de administratorul londonez de fonduri Cairn Capital, controlat în proporție de 51% de către banca italiană Mediobanca.

Banii rezultați din tranzacționarea obligațiunilor vor fi direcționați către refinanțarea unei datorii în valoare de 100 milioane de euro, acordată în anul 2015, de către fonduri de investiții gestionate de York Capital and Oak Hill Advisors, dar și pentru refinanțarea a trei împrumuturi acordate către trei subsidiare din România ale Globalworth.

Obligațiunile sunt listate la bursă și sunt garantate cu patru dintre activele imobiliare deținute de Globalworth Real Estate Investments .

Ca rezultat al tranzacției, costul mediu al finanțării se reduce de la 6,2% la 5,3%.

Finalizarea emisiunii de obligațiuni este condiționată de respectarea unor condiţii precedente, care sunt obișnuite pentru o facilitate de acest tip, și care sunt așteptate să se îndeplinească în curând.

„Sprijinul obţinut din partea unor investitori de calibru în domeniul imobiliar precum CPPIB reprezintă o recunoaştere imensă a valorii Globalworth şi a poziţiei noastre pe piaţă. Am construit un portofoliu de proprietăţi de care suntem mândri şi vom continua să fim un investitor activ unde vedem valoare, pentru a ne consolida poziţia de lider printre investitorii regionali. Cu o prezenţă locală şi o expertiză demonstrată, Globalworth este foarte bine poziționată ceea ce ne permite sa profităm de oportunităţile de investiţii care apar”, a declarat Ioannis Papalekas, fondator și director general executiv al Globalworth.

Globalworth, cel mai activ investitor pe segmentul de birouri al pieței imobiliare locale, a fost asistat în această tranzacție de către avocații NNDKP, cu echipe specializate în drept bancar și real estate coordonate de către Valentin Voinescu, Alina Radu (bănci), Ioana Niculeasa (real estate). Din echipa de banking au mai fost implicați Ștefan Ionescu, iar din cea de real estate au mai făcut parte Ioana Grigoriu, Lavinia Ioniță Rasmussen și Lucian Vițelaru, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Globalworth a lucrat, de asemenea, cu firma britanică de avocatură Sidley Austin.

De cealaltă parte, avocații RTPR Allen & Overy au asigurat asistența juridică pentru Cairn Capital și investitorul financiar canadian CPPIB.

CPPIB este o entitate specializată în managementul investiţiilor care investeşte fondurile excedentare ale Canada Pension Plan (CPP) pentru a plăti beneficiile curente în numele a 19 milioane de contributori şi beneficiari. Cu sediul în Toronto şi birouri în Hong Kong, Londra, Luxemburg, Mumbai, New York şi Sao Paolo, CPPIB este guvernat și condus independent de către Canada Pension Plan (CPP).

La 31 martie 2016, fondurile CPP totalizau 278,9 miliarde de dolari canadieni.

Cairn Capital este o companie fondată în anul 2004, cu sediul la Londra, care oferă servicii complete de management al activelor de credit, consultanţă şi restructurare valori mobiliare. La 31 ianuarie 2016, Cairn Capital avea 2,1 miliarde de dolari în active administrate discreţionar și 9,7 miliarde de dolari în active administrate în baza unui mandat pe termen lung.

Globalworth este un fond de investiții imobiliar focusat pe oportunități de investiții în Europa Centrală, de Est și Sud-Est în special în România. Fondul de investiții este condus de omul de afaceri de origine elenă Ioannis Papalekas, fondator și director general executiv, împreună cu Dimitris Raptis, director general adjunct și director de investiții, ambii având experiență de peste 15 ani în domeniu.

Celălalt mare investitor din piața imobiliară românească, fondul sud-african de investiții NEPI a ieșit pe 23 noiembrie 2015 cu o emisiune de obligațiuni negarantate de 400 mil. euro pe o perioadă de 5,25 ani la o dobândă fixă a cuponului de 3,75% pe an. Fondurile proaspete au fost alocate refinanțării unor datorii bancare, precum și finanțării unor scopuri corporative, inclusiv achiziții.

Grecii de la Olympus iau credite de 50 mil. euro de la Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre și de la Banca Internațională de Investiții pentru fabrica de lapte Brașov

Fabrica de lapte Brașov, aparținând producătorului grec de lactate Olympus, intenționează să contracteze împrumuturi în valoare totală de 52 mil. euro, potrivit unei decizii luate de acționarii societății pe 26 aprilie.

Astfel, subsidiara locală a Olympus împreună cu Tyrbul EAD, subsidiara bulgară a grupului elen, vor împrumuta 28 mil. euro de la Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB). De asemenea, cele două companii ale Olympus vor împrumuta 22 mil. euro de la Banca Internațională de Investiții (IIB).

Acordurile de împrumut vor fi însoțite de un contract intercreditori, guvernat de legea engleză, care va fi semnat de către Fabrica de Lapte Brașov, Tyras, Hellenic Dairies, Tyrbul, BSTDB și IIB.

Hellenic Dairies deține 77,08% din acțiunile Fabrica de Lapte Brașov, Tyras are 16,72%, cetățenii greci Dimitrios Sarantis (președintele companiei Olympus) – 2,31%, Michail Sarantis – 2,31%, Paraskevi Lappa – 2,31%, Aneta Kampagianni aproximativ 0,8%.

Afacerea Olympus este fondată și controlată de către familia greacă Sarantis.

Pentru contractarea împrumuturilor, Fabrica de Lapte Brașov va garanta atât cu ipotecă pe acțiuni, cât și cu o serie de bunuri mobile, respectiv imobile. Garanțiile aduse vor acoperi cel puțin 140% din valoarea împrumuturilor.

Grupul elen, fondat de familia Sarantis în 1950, este prezent pe piața din România din 1999. În 2011, grecii au inaugurat fabrica din Brașov, în urma unei investiții inițiale de 55 de mil. euro.

Circa 60 % din producția fabricii de la Hălchiu (județul Brașov) merge la export.

Fabrica de Lapte Brașov a avut în 2015 o cifră de afaceri de 77 mil. euro anul trecut, în creștere cu 12% față de anul anterior.

Subsidiara locală a companiei petroliere azere de stat Socar intenționează să contracteze finanțări de până la 15 mil. euro de la Garanti Bank

Socar Petroleum, subsidiara locală a companiei petroliere azere de stat Socar, intenționează să încheie cu Garanti Bank România contracte de finanțare în valoare maximă totală de 15 milioane de euro, potrivit unei hotărâri luate de acționarii Socar Petroleum în adunarea generală ordinară a acționarilor din data de 7 martie 2016.

Compania își propune să încheie cu Garanti Bank un număr de trei contracte de finanțare.

Un contract de facilitate de credit în valoare de 3,6 milioane euro, format dintr-o facilitate de tip revolving în valoare de 3,6 milioane de euro, pentru finanțarea nevoii de capital circulant a companiei Socar Petroleum și un plafon de credit suplimentar de tip revolving în valoare de un milion de euro, care va fi utilizat pentru acoperirea eventualelor pierderi rezultate din operațiunile efectuate.

Al doilea contract de finanțare în valoare de 12 milioane de euro va fi utilizat pentru emiterea de angajamente bancare, iar al treilea credit în valoare de 6,4 milioane de euro va fi folosit pentru finanțarea ori refinanțarea achiziției de terenuri și finanțarea lucrărilor de construcții precum și pentru dezvoltarea rețelei de distribuție carburanți.

Expunerea maximă totală ce urmează a fi înregistrată sub facilitățile de credit menționate nu va putea depăși niciodată suma de 15 milioane de euro, potrivit hotărârii acționarilor.

În vederea garantării rambursării creditelor, Socar Petroleum intenționează să constituie un pachet de garanții care să cuprindă : ipoteci de rang I asupra mai multor depozite colaterale, ipotecă asupra conturilor bancare deschise la Garanti Bank, ipoteci imobiliare de prim rang asupra mai multor imobile, o ipotecă de rang 1 asupra unei părți din stocurile de produse petroliere deținute de companie în Oil Terminal Constanța.

Compania azeră a intrat pe piaţa românească a distribuţiei de carburanţi în anul 2011, prin achiziţia reţelei de 15 staţii a Romtranspetrol din Botoşani, afacere deţinută de soţii Iulian şi Doina Berescu.

În anul 2014, Socar Petroleum a raportat o cifră de afaceri netă de 746,3 milioane lei și o pierdere de 8,8 milioane lei, la un număr de 390 salariați, potrivit ultimelor date publicate pe site-ul ministerului Finanțelor Publice.

În martie 2016, compania SOCAR a ajuns la 33 de staţii de alimentare în România, iar capitalul social a fost majorat cu peste 64 milioane de euro pâna în prezent.

Acționarii Socar Petroleum sunt, indirect,  Becrux Investments& Finance cu un pachet de 65,24 % din acțiuni și Gacrux Investments & Finance cu 34,75 % acțiuni.

SOCAR deţine, în acest moment, staţii de alimentare în următoarele judeţe din România: Botoşani, Suceava, Neamţ, Iaşi, Bihor, Bistriţa, Buzău, Bacău, Vrancea, Timiş, Ilfov, Cluj, Vâlcea, Arad, Sibiu şi Bucureşti.

Casa de comerț Nidera a împrumutat 110 mil. Dolari de la UniCredit Bank Austria, Raiffeisen și ING Bank. Banii vor fi folosiți inclusiv pentru achiziția de echipamente, construcția unor noi clădiri de birouri și de prelevare a probelor în Constanța, finanțarea unor proiecte sau tranzacții viitoare. Terminalul de cereale din port cumpărat recent de Nidera, pe lista garanțiilor pentru credit

Casa de comerț olandeză Nidera BV a luat un credit de 110 mil. Dolari de la un consorțiu format din băncile UniCredit Bank Austria AG, Raiffeisen și ING Bank, bani care au ca destinație printre altele ridicarea de clădiri noi în portul Constanța și finanțarea unor proiecte și tranzacții viitoare.

La creditul semnat pe 26 februarie participă în calitate de garanți inițiali și companiile United Shipping Agency și United Shipping and Chartering, care operează terminalul de cereale al Nidera din portul Constanța.

Raiffeisen Bank SA și UniCredit Bank Austria acționează ca aranjori și împrumutători inițiali, iar ING Bank NV, în calitate de aranjor, împrumutător inițial și agent al facilității de credit, iar sucursala din București a băncii olandeze, ca și agent pentru garanții.

Cele trei bănci sunt printre cele mai puternice instituții de credit locale pe segmentul finanțărilor corporative, unde mai sunt bine poziționate BCR și BRD.

Acționarii United Shipping Agency au aprobat pe 10 martie lista de garanții aduse pentru împrumut, pe listă fiind terminalul de cereale din port, terenuri și platforme, depozite, capacități de stocare din Constanța, contracte de închiriere și de asigurare, acțiunile societății fiind de asemenea ipotecate.

Compania va avea acces la fonduri prin intermediul împrumutului dintre societăți și va putea astfel să-și finanțeze diferite investiții, printre care ridicarea unor noi clădiri, una fiind destinată prelevării probelor.

United Shipping Agency își schimbă, de asemenea, forma de organizare în societate cu răspundere limitată față de societate pe acțiuni, cum este în prezent.

În decembrie 2014, casa de comerț olandeză Nidera, controlată de chinezii de la Cofco, a cumpărat terminalul de cereale din portul Constanța și alte active conexe, operate de către United Shipping Agency și United Shipping Chartering.

Anul trecut, International Finance Corporation, divizia de investiții a Băncii Mondiale, a acordat un împrumut de 31 mil. Dolari către Nidera România pentru refinanțarea terminalului din portul Constanța unde au loc proiecte de extindere.

De asemenea, IFC a anunțat că evaluează și acordarea unei noi facilități de credit pentru capital de lucru.

Achiziţia terminalului de cereale din portul Constanţa din decembrie 2014 a făcut parte dintr-un program de creştere cu investiţii derulate în America Latină, SUA şi Europa de Est, inclusiv România – unde miza este accesul direct la rutele de transport din Marea Neagră.

În ianuarie 2015, Consiliul Concurenţei a aprobat achiziţia de către Nidera a firmelor United Shipping Agency, care opera un terminal de cereale cu o capacitate de stocare de 250.000 tone, şi United Shipping and Chartering, proprietarul unui depozit în port. Vânzătorii au fost oamenii de afaceri Cătălin Trandafir şi Mihai Felescu. Valoarea tranzacţiei nu a fost făcută publică de către părţi. Estimări din piaţă, neconfirmate însă, indică tranzacţia în jurul a 50 mil. Euro.

Porumbul şi grâul sunt cele mai importante cereale care au trecut prin terminalul din Constanţa în 2014, fiecare având o cotă de circa 40% din totalul mărfurilor manevrate, în timp ce seminţele de floarea soarelui au avut o pondere de 4%.

Terminalul preluat în acest an de către Nidera în portul Constanţa are 296 de angajaţi, din care 250 cu contracte pe durată nedeterminată şi 46 de salariaţi cu contracte pe perioadă fixă.

Potrivit planului de investiţii pe cinci ani, Nidera se aşteaptă la o creştere a personalului terminalului, notează IFC în documentul de sinteză al propunerii de finanţare.

Pe lista principalilor contractori pentru terminalul Nidera figurează Timex Surveyors (care asigură servicii de inspecţie la livrare şi recepţie cargo), Euroriver Transport (furnizor de servicii de transport mărfuri şi de manevrare cu macarale plutitoare), Tehnotrans Feroviar (furnizor de servicii de manevrare pe calea ferată) şi Agigea Expres din domeniul serviciilor de curăţire a barjelor pentru depozitare.

Nidera este una dintre casele de comerţ de talie medie la nivel global, fondată în 1920 şi preluată anul trecut de chinezii de la Cofco.

Nidera România, unul dintre principalii jucători în comerţul local cu cereale, a raportat pentru 2014 un profit net de 1,7 mil. Euro la o cifră de afaceri de 267,5 mil. Euro şi 34 de angajaţi.

United Shipping Ageny, compania ce operează terminalul, a încheiat anul trecut cu un profit net de 6,3 mil. Euro la o cifră de afaceri de 18 mil. Euro.

Pe piaţa comerţului cu cereale, companiile americane ADM, Bunge, Brise, Cargill împreună cu Nidera, casele elveţiene de comerţ Ameropa şi Glencore, respectiv Agricover sunt jucători cu poziţii puternice.

Cu capacităţi de stocare, au nevoie de acces la portul Constanţa pentru securizarea rutelor de  de export şi transport din Marea Neagră. În acest context, în ultimii ani în portul Constanţa au avut loc mai multe achiziţii ale caselor de comerţ internaţionale de terminale de cereale.

radissonmain

Compania care administrează hotelul Radisson Blu împrumută 97 mil. Euro la dobânda anuală Euribor plus 3,75% de la Raiffeisen pentru plata unor credite luate de la bănci și de la grupul israelian Elbit. Hotelul de cinci stele din centrul Capitalei are o poliță de asigurare de 167 mil. Euro la Allianz Țiriac Asigurări

București Turism, firma care administrează hotelul de cinci stele Radisson Blu din Capitală, a contractat un împrumut de 97 mil. Euro de la Raiffeisen Bank International și Raiffeisen Bank România la o dobândă anuală cu 3,75% peste Euribor, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Garantul celei mai mari finanțări corporative locale de la începutul anului este compania israeliană Elbit Imaging Ltd, care deține circa 98% din acțiunile companiei București Turism.

Împrumutul va fi rambursat în rate trimestriale și o plată finală (balloon repayment) pe 31 decembrie 2020, ceea ce indică faptul că maturitatea finanțării este de 4 ani și 9 luni.

Banii vor fi trași în două tranșe, având destinații diferite. Astăzi a fost anunțată tragerea primei tranșe în valoare de 85 mil. Euro, care servește refinanțării unui împrumut luat în septembrie  2011 de la Raiffeisen, iar din restul rămas de 24,4 mil. Euro vor fi rambursate alte 15 mil. Euro către banca israeliană Hapoalim. Potrivit acordului încheiat cu finanțatorul, prima tranșă putea fi trasă până la 31 martie.

A doua tranșă, în valoare de 12 mil. Euro, va fi folosită pentru plata de către București Turism a tuturor împrumuturilor acordate anterior de către acționarii existenți, iar banii vor ajunge astfel la grupul israelian Elbit, proprietarul companiei împrumutate și, implicit, a hotelului care cuprinde 487 de spații de cazare – camere și apartamente.

Această tranșă va putea fi utilizată începând din 30 septembrie, iar banii vor putea fi trași în baza noii facilități de credit în termen de un an.

Pe lângă împrumutul de 97 mil. Euro, compania va avea de rambursat către Raiffeisen o sumă suplimentară de 19,4 mil. Euro, cu titlu de dobânzi, taxe, alte cheltuieli aferente finanțării.

Dată fiind expunerea mare luată de Raiffeisen pe companie, finanțarea a fost practic împărțită astfel încât o parte vine de la subsidiara locală a grupului bancar austriac, iar o altă parte direct de la centrala grupului din Viena. În mod similar, procedează și alte bănci locale (BCR, BRD, UniCredit) când sunt contractate credite de valori mari, iar expunerile pot fi împărțite de fiica locală cu banca – mamă.

Creditul de 97 mil. Euro este garantat cu ipotecă imobiliară pe hotel de prim rang, cu ipotecă pe acțiunile București Turism, precum și pe creanțe rezultate din contracte de închiriere. De asemenea, din collateral fac parte și trei polițe de asigurare încheiate cu Generali și Allianz Țiriac Asigurări, ultima având un contract de asigurare în valoare de 167 mil. Euro până la 30 septembrie, poliță care acoperă riscurile de distrugere a proprietății asigurate, în speță a hotelului.

De asemenea, firma israeliană Elbit Imaging Ltd, garantul împrumutului, a adus la rândul său garanție corporativă în favoarea subsidiarei sale din România.

Hotelul Radisson Blu a fost deschis înainte de izbucnirea crizei economice în urma unei investiții de circa 70 mil. Euro în modernizarea fostului hotel București, ridicat la rândul său pe locul fostului hotel Nestor, distrus în urma cutremurului catastrofal din 1977.

Pe piața hotelurilor de cinci stele din București, Radisson Blu are cea mai mare capacitate de cazare și luptă pe acest palier cu JW Marriott (care aparține companiei austriece Strabag), Athenee Palace Hilton și Crowne Plaza (parte din Ana Hotels, companie aparținând familiei omului de afaceri George Copos) și Intercontinental, care aparține familiei omului de afaceri Dan Adamescu, conform ultimelor informații disponibile.

Elbit Imaging Ltd are doi acționari importanți – York Capital (19,7%) și Davidson Kampner și asociații săi cu 14,3%.

București Turism a raportat pentru 2014 un profit net de 11,26 mil. Lei (2,5 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 114,5 mil. Lei (peste 25 mil. Euro). Grupul Elbit are și alte afaceri pe piața locală, însă cel mai important activ din portofoliul românesc este hotelul Radisson Blu.

proficreditberdraiffeisenmain

Profi a semnat pe 11 martie contractul de împrumut pentru 177 mil. Lei de la BERD și Raiffeisen. Suma maximă garantată de lanțul de retail pentru credit ajunge la 265,5 mil. Lei. Finantarea merge în extinderea lanțului de magazine și va avea impact asupra structurii viitoarei tranzacții de exit a fondului de investiții Enterprise Investors

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, a semnat pe 11 martie un contract de credit cu BERD și Raiffeisen Bank România în valoare de până la 177 mil. Lei (aproximativ 39,3 mil. Euro), conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Raiffeisen a jucat în tranzacția de finanțare corporativă și rol de agent de garanție.

Finanțarea este destinată unui proiect de 199 mil. Lei (circa 44,2 mil. Euro), care vizează extinderea rețelei Profi inclusiv în mediul rural, la care compania participă cu 22 mil. Lei din surse proprii, după cum preciza anul trecut pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Dumitru Dragomir, directorul financiar al Profi Rom Food SRL, compania care operează lanțul de comerț Profi.

”De la BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare) vor fi împrumutați 109,5 mil. RON și adițional încă 67,5 mil. RON de la o bancă locală. Banca locală cofinanțatoare la acest împrumut este Raiffeisen. Maturitatea împrumutului discutat este de 5 ani”, spunea în noiembrie 2015 pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Dumitru Dragomir, directorul financiar al Profi Rom Food SRL, compania care operează lanțul de comerț.

Creditul de la BERD și Raiffeisen este însoțit de un contract de ipotecă mobiliară asupra mai multor bunuri, încheiat pe 15 martie. Astfel, Profi are obligația de restitui împrumutul de 177 mil. Lei la care se adaugă dobânzi, costuri, comisioane și alte cheltuieli aferente documentelor de finanțare până la valoarea maximă garantată de 265,5 mil. Lei (59 mil. Euro).

Rețeaua Profi a ajuns în luna martie la 380 de magazine în 180 de localități și peste 9.500 de angajați.

Profi Rom Food, companie cu sediul la Timișoara, a raportat pentru 2014 un profit net de 27,3 mil. RON (6,1 mil. euro) la o cifră de afaceri de 1,844 mld. RON (415 mil. euro) și un număr mediu de 5.672 de angajați.

Ritmul de extindere al rețelei Profi la nivel național este unul rapid, în condițiile în care fondul de investiții Enterprise Investors a anunțat déjà că ia în calcul o tranzacție de exit în 2017.

Rewe a semnat în decembrie 2015 vânzarea rețelei de supermarketuri Billa către grupul francez Carrefour în cadrul unei tranzacții de 96 – 97 mil. Euro. Din acest punct de vedere, tranzacția de vânzare a Profi va avea o anvergură mult mai mare și ar putea marca un record pentru piața locală de retail.

Având în vedere orizontul de exit al Enterprise Investors din Profi, împrumutul contractat de la BERD și Raiffeisen are impact direct asupra nivelului datoriilor companiei șl deci, este de așteptat să cântărească asupra prețului pe care îl va încasa fondul de investiții din vânzarea lanțului.Deseori, un astfel de împrumut este refinanțat de noul proprietar printr-un credit nou.

Profi este unul dintre cele mai mari lanțuri de comerț pe piața supermarketurilor, unde concurează cu rețeaua Lidl din grupul german Lidl & Schwarz, Mega Image aparținând grupului belgian Delhaize, Carrefour Express din grupul francez Carrefour și magazinele Penny Market aparținând grupului german Rewe.

Fondul de investiții Polish Enterprise Fund VI a preluat în martie 2010 pachetul de 100% din acțiunile Profi Rom Food, companie înființată în 1999. Valoarea tranzacției se ridica la 66 mil. euro. În 2011, fondul a anunțat o investiție adițională în capitalul Profi de 10 mil. euro, precizând că miza investiției totale a PEF VI în Profi ar putea ajunge la 100 mil. euro în anii următori, pe fondul campaniei de extindere a operațiunilor lanțului de comerț.

Fondurile administrate de polonezii de la Enterprise Investors, unul dintre cei mai importanți manageri de capital de risc din regiune, mai au în portofoliul local producătorul de materiale de construcții Macon Deva, după ce au vândut în acest an furnizorul de servicii specializate de resurse umane Smartree către Cylatrea Investments, companie de investiții care gestionează un mic portofoliu de companii și este condusă de către Dragoș Roșca, desprins din vechiul fond de investiții Gemisa Investments.

Implicarea marilor investitori internaționali de talia BERD și IFC în finanțarea expansiunii lanțurilor internaționale pe piața locală de retail este una obișnuită.

Lidl & Schwarz, Rewe, Carrefour, Auchan sau Metro au construit de la zero (cu excepția Auchan, care a făcut o achiziție strategică pe mai multe piețe prin preluarea operațiunilor regionale ale hipermarketurilor Real) afaceri care pleacă fiecare de la un rulaj minim de 1 mld. euro pe an.

Astfel, BERD și IFC, divizia de investiții a grupului Băncii Mondiale, au investit pe de o parte în participații de capital în companii și bănci locale, în emisiuni de obligațiuni corporative, dar au folosit și arma finanțărilor bilaterale sau sindicalizate pentru a ”planta” aici magazine Cora, Billa, Kaufland, Lidl sau Profi.

BERD IFC finantari multinationale retail baza 624

În plus, instituțiile financiare internaționale joacă rol de catalizator în tranzacțiile mari de finanțare corporativă și atrag expuneri și din partea băncilor comerciale.

O bună parte din stocul investițiilor străine acumulate în România este plasată astfel în sectorul de comerț, unde se găsesc mai nou și unii dintre cei mai mari angajatori locali.

Pe lista celor mai importante împrumuturi atrase de la cele două mari instituții financiare internaționale se află grupul german Lidl & Schwarz, care operează hipermarketurile Kaufland și supermarketurile Lidl.

medlifeifccreditemain

IFC va discuta în board aprobarea unui credit de până la 10 mil. Euro pentru a susține planul de extindere MedLife de 30 mil. euro în perioada 2016 – 2017. Banii de la instituția financiară internațională, firul după care a mers creșterea MedLife în ultimii zece ani

International Finance Corporation (IFC), divizia de investiții a Băncii Mondiale, intenționează să acorde MedLife, cea mai mare companie de servicii medicale private din România, un credit de până la 10 mil. euro pentru a susține planul de extindere al companiei în valoare de 30 mil. euro, care se va derula în perioada 2016-2017, potrivit unui document al instituției financiare.

Instituția financiară internațională are 20 aprilie ca dată estimată pentru a supune aprobării board-ului finanțarea pentru MedLife.

Pe 2 martie, MedLife anunța printr-un comunicat semnarea unui credit de 56 mil. euro cu un sindicat bancar format din BCR, BRD, ING Bank și Raiffeisen. Din acești bani, 20 mil. euro vor fi alocate exclusiv proiectelor de achiziţii, cărora compania le va mai pune la dispoziție încă minimum alte 5 mil. euro din fonduri proprii.

Strategia de creștere a MedLife în ultimii zece ani a fost finanțată masiv din fondurile atrase de la International Finance Corporation – divizia de investiții a grupului Băncii Mondiale, respectiv din partea fondului de investiții Value4Capital, ambii acționari minoritari în cadrul companiei, dar și prin credite contractate de la bănci.

Pe 13 noiembrie 2006, în cadrul unui proiect de finanțare, IFC a plătit 5 milioane dolari pentru preluarea unui pachet de 20% din acțiunile companiei de servicii medicale private MedLife și a acordat un împrumut de 6,4 milioane dolari pentru o perioadă de 10 ani cu trei ani de grație.

Finanțarea IFC la acel moment a permis MedLife să-și extindă serviciile medicale și în alte regiuni din România prin construirea de spitale și clinici proprii cu 40-50 de paturi în Constanța, Timișoara, Brașov, Iași și Cluj-Napoca.

Pe 15 iulie 2010 , Medlife a încheiat alături de IFC, un contract de finanțare în valoare de 10 milioane euro. Potrivit declarațiilor reprezentanților companiei la acea vreme, banii acordați au făcut parte dintr-un program de investiții în valoare de 20 milioane euro, care a fost derulat în intervalul 2010 – 2013.

MedLife a efectuat prima tranzacție a unui operator local în iulie 2010, când a cumpărat 80% din grupul Policlinica de Diagnostic Rapid din Brașov. Achiziția a depășit valoarea de 3 milioane de euro, fiind cea mai importantă operațiune de cumpărare a unui furnizor medical local din România, derulată de un alt operator local de profil. Această tranzacție a fost urmată de alte două, pentru Grupul Genesys Arad și Maternitatea Eva din Brașov, MedLife căpătând încă din anul 2012 experiență în consolidarea pieței de profil, prin achiziția și integrarea de operatori medicali regionali.

Anul trecut, MedLife a preluat un pachet de 55% din grupul de firme Centrul Medical SAMA și Ultratest din Craiova, unul dintre cei mai importanți operatori medicali din sud-vestul României. De asemenea,a achiziţionat integral două laboratoare în Iași și Constanța, a anunțat demararea procesului de achiziție pentru preluarea pachetului majoritar din banca Stem Cells Bank din Timișoara și a semnat tranzacția de preluare integrală a centrului de imagistică medicală, Prima Medical din Craiova.

În august 2011, MedLife încheie alături de IFC si Erste Group împreună cu BCR un contract de credit sindicalizat în valoare de 40 mil. euro. Fondurile oferite de International Finance Corporation și Erste Group împreună cu Banca Comerciala Română, sunt parte a unui program de investiții care include și fonduri individuale, în valoare totală de 52,1 milioane euro. Programul a fost derulat in intervalul 2011 – 2015. Acordul de finanțare a reprezentat un pas important în strategia de dezvoltare a MedLife și a stat la baza unui program de investiții pentru extinderea operațiunilor și deschiderea de noi unități, atât în București, cât și în țară.

MedLife activează pe piața din România din 1996, fiind cel mai mare operator privat de servicii medicale de pe piața locală. Compania acoperă toate zonele de activitate medicală: ambulatoriu, spitale, maternități, laboratoare, farmacii, toate acestea constituind Sistemul Medical MedLife.

 În prezent, MedLife își desfășoară activitatea în 15 Hyperclinici din București, Timișoara, Brașov, Arad, Craiova, Galați, Iași și Cluj, 23 de laboratoare proprii de analize, 10 unități spitalicești în București, Brașov, Arad, Craiova și Iași, dintre care un spital de Pediatrie, unul de Ortopedie și unul de Obstetrică-Ginecologie, 3 maternități în București și în țară, 32 de centre medicale generaliste în București și în țară, 14 centre de excelență cu specializare unică, 8 farmacii proprii reunite sub rețeaua PharmaLife Med și în colaborare cu 140 de clinici medicale partenere din toată țara.

Acţionarii MedLife sunt familia Marcu – 51%, fondul de investiții Value4Capital (V4C) cu 36,25% şi IFC – 12,75%.

Fondul de investiții Value4Capital a demarat încă de anul trecut tranzacția de exit din companie, însă nu a finalizat până acum vânzarea pachetului, în ciuda interesului venit din partea mai multor fonduri de investiții printre care Enterprise Capital, Ardian, IK Capital, Warburg Pincus sau PineBridge, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, neconfirmate până acum de către MedLife.

Casa de comerț Ameropa împrumută 27 mil. euro pe 10 ani de la BCR pentru construirea unui nou terminal Chimpex de cereale la Constanța. Avocații NNDKP au lucrat cu BCR, iar PNSA de partea grupului elvețian

Chimpex SA, unul dintre cei mai mari operatori portuari de la Marea Neagră, a semnat pe 11 martie contractarea unei facilități de credit acordate de către BCR va permite să implementeze unul dintre cele mai importante proiecte de modernizare ale sale.

Contractul, în valoare de 27 de milioane de Euro, se va derula pe o perioadă de 10 ani.

Chimpex va utiliza finanţarea pentru constructia silozului de cereale cu o capacitate de 200.000 de tone. Terminalul va fi amplasat în Molul IV din Portul Constanţa, Dana 55 şi va avea o capacitate de procesare de peste 3,5 milioane de tone de cereale pe an (grâu, orz, porumb, rapiţă, floarea-soarelui).

Terminalul va fi complet automatizat și va permite descărcarea simultană a cerealelor din tren, camioane şi barje și ȋncărcarea acestora ȋn vase de tip Panamax de până la 63.000 tone. Alte facilități oferite de noua construcţie sunt: aerisire și monitorizare constantă printr-un sistem electromecanic dedicat, ajustări la ȋncarcare și descarcare, sistem de operare ecologic, dust-free și transbordare directă de la mijlocul de transport la vas.

Tranzacția a fost asistată de casele de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Peterson (NNDKP) din partea băncii și de Popovici Nițu Stoica & Asociatii (PNSA) din partea companiei.

EximBank, implicată în finanțarea de 16 mil. lei alocată noii fabrici de la Piatra-Olt a olandezilor de la Prolyte

EximBank, bancă deținută de statul român, a anunțat participarea la o finanțare de 16 mil. lei pentru realizarea investiției Prolyte Products, parte a Prolyte Group din Olanda, specializat în construcția de structuri ușoare din aluminiu destinate organizării de evenimente publice, privind ridicarea unei noi fabrici la Piatra-Olt, județul Olt.

”Finanțarea de peste 16 milioane de lei acordată pentru fabrica de la Piatra-Olt completează paleta zonelor de acoperite de colaborarea noastră, de la derularea operațiunilor zilnice, dezvoltarea societății și a activității sale de export, până la atragerea de fonduri europene”, explică Traian Halalai, președintele executiv al EximBank.

Banca nu a precizat până acum la cât se ridică propria contribuția în cadrul finanțării anunțate.

Investiția totală pentru noua unitate de producție depășește 18 milioane de lei și a fost realizată în cadrul unui proiect co-finanțat din fonduri europene, cu susținerea EximBank. Construcția fabricii, ce se întinde pe o suprafaţă de 5.000 metri pătraţi și care va genera până la 500 de locuri de muncă, a demarat în vara anului trecut. Astăzi, are loc inaugurarea fabricii.

Aceasta este cea de-a doua unitate de producție, pe care Prolyte Group o deschide în România, după cea de la Slatina, unde lucrează 150 de persoane și care produce structuri ușoare din aluminiu destinate organizării de evenimente publice.

Fabrica Prolyte Group de la Slatina a livrat scenele şi decorul metalic pentru concursul Eurovision 2014, precum și pentru concertele susținute la București de către Andre Rieu și Robbie Williams.

Creșterea capacității de producție din România este parte a strategiei Prolyte Group de a-și transfera treptat producția din Olanda în România.

”Extinderea capacității de producție a fost o etapă necesară în dezvoltarea companiei noastre. Deschiderea acestei noi fabrici este faza finală, și cea mai importantă, a planului de relocare a producției, care ne va permite să continuăm extinderea și săne consolidăm poziția de lider pe piața globală în domeniul în care activăm. Pentru noi este important să continuăm investițiile și, astfel, să ne asigurăm clienții că avem cele mai moderne și eficiente facilități de producție care le livrează produse la cele mai înalte standarde și suntem încântați că am reușit să găsim în EximBank un partener care să susțină demersul nostru”, a spus Lambert Bouwmeester, directorul general al Prolyte Group.

Prolyte Products Ro SRL a raportat în 2014 un profit net de 0,66 mil. lei la o cifră de afaceri de 47,7 mil. lei și 151 angajați.

rtpr_tranzactii_finantare main

O echipă de avocați RTPR Allen & Overy, condusă de partenerul Victor Pădurari, a asistat sindicatul celor 4 bănci care au finanțat MedLife cu 56 mil. euro

Avocații RTPR Allen & Overy au asistat un sindicat de bănci coordonat de BCR, din care fac parte BRD-Groupe Société Générale, ING Bank şi Raiffeisen Bank, în cadrul tranzacției de finanțare cu până la 56 mil. euro a Med Life şi a altor entităţi din grupul condus de familia Marcu.

Echipa RTPR Allen & Overy pentru această tranzacție a fost formată din Victor Pădurari, (Partener), Andreea Burtoiu, (Counsel), Poliana Naum (Senior Associate), Andreea-Ramona Chiriac (Associate) și Petru Ursache (Junior Associate).

Andreea Burtoiu, Counsel RTPR Allen & Overy. Sursă foto: RTPR Allen & Overy.

Andreea Burtoiu, Counsel RTPR Allen & Overy. Sursă foto: RTPR Allen & Overy.

„Având în vedere faptul că vorbim despre o finanțare a pieței serviciilor private medicale, iar Med Life va utiliza resursele implicate în dezvoltarea business-ului și consolidarea poziției pe piața românească, suntem încântați că am făcut și noi parte ca și consultanți juridici în această tranzacţie”, a spus Andreea Burtoiu.

Domeniile principale de activitate ale RTPR Allen & Overy cuprind finanţări, fuziuni şi achiziţii, pieţe de capital, insolvenţă şi restructurări, concurenţă, dreptul muncii, dreptul proprietăţii intelectuale, litigii şi arbitraj, consultanţă pentru sectoarele de afaceri, inclusiv energie, telecomunicaţii, finanţare, real estate şi industria farmaceutică.

RTPR Allen & Overy a oferit consultanţă în ultimul an în tranzacții locale de finanțare corporativă care totalizează în jurul a 700 mil. euro. Pe listă intră proiecte precum:

  • Asistență pentru BRD-Groupe Société Générale S.A și Komerční banka, a.s. în legătură cu o finanțare în valoare de aproximativ 65 mil. euro acordată Portland Romania Industrial One SRL, societate care operează unul dintre cele mai mari parcuri industriale și logistice din România, pentru refinanțarea unei datorii existente în contextul achiziției Bucharest West Industrial Park de către grupul ceh CTP

 

  • Asistență juridică pentru ING Bank N.V. în legătură cu anumite amendamente la pachetul de garanții referitoare la o facilitate de credit în valoare de 325 mil. euro acordată Euromedic Intermediate Group B.V.

 

  • Asistență juridică pentru A&D Pharma Group la refinanțarea facilităților de credit existente în valoare de aproximativ 127 mil. euro, finanțarea fiind acordată de un sindicat de bănci format din UniCredit Tiriac Bank S.A. și BRD – Groupe Société Générale S.A. și pachetul de garanții aferent

 

  • Asistență pentru un sindicat de bănci condus de RBC Capital Markets în legătură cu finanțarea achiziției unui lanț hotelier deținut de K + K Hotels GmbH

 

  • Asistență pentru sindicatul de bănci format din Banca Comercială Română S.A., în calitate de coordonator, ING Bank N.V. Amsterdam – Sucursala București, Raiffeisen Bank S.A. și UniCredit Țiriac Bank S.A. în legătură cu o facilitate de credit în valoare de 360 mil. dolari acordat KMG International N.V. (fosta The Rompetrol Group N.V.) pentru refinanțarea unor datorii existente și pentru acoperirea nevoilor curente

 

  • Asistență pentru Banca Comercială Română și UniCredit Țiriac Bank în legătură cu finanțarea în valoare de 75 mil. euro acordată pentru modernizarea a două fabrici de amoniac deținute de Azomureș

 

Pe piața finanțărilor corporative, RTPR Allen & Overy se numără printre cele mai active firme de avocatură alături de Clifford Chance Badea, ambele având avantajul puternicelor rețele internaționale membre ale Magic Circle, grupul caselor de avocați de top din Londra.

RTPR a fost înfiinţată în anul 2004 şi activează în asociere cu firma londoneză Allen & Overy din 2008. RTPR Allen & Overy are o echipă de 42 de avocaţi, din care 5 parteneri alături de care se află și profesorul Lucian Mihai în calitate de Of counsel.
La nivelul pieței avocaturii de afaceri, RTPR Allen & Overy face parte din dinamicul eșalon al firmelor cu echipe de 40 – 50 de avocați, alături de jucători precum Clifford Chance Badea, DLA Piper Dinu, Schoenherr, Reff & Asociații sau CMS Cameron McKenna.
farmatop3crediteinfogrmain

Trei jucători din sectorul medical privat au împrumutat 258 mil. euro în ultimele șapte luni. Bancherii preferă să-și împartă frățește expunerile pe companii. BCR, BRD, ING și Raiffeisen dau fiecare câte 14 mil. euro în cadrul unui credit sindicalizat pentru a susține campania MedLife de achiziții

MedLife, cea mai mare companie locală de servicii medicale private, a anunțat astăzi semnarea unui credit de 56 mil. euro cu un sindicat bancar format din BCR, BRD, ING Bank și Raiffeisen. Din acești bani, 20 mil. euro vor fi alocate exclusiv proiectelor de achiziţii, cărora compania le va mai pune la dispoziție încă minimum alte 5 mil. euro din fonduri proprii.

Tranzacția poate fi văzută ca o accelerare a ritmului de expansiune al MedLife, în contextul în care crește presiunea din partea fondului de investiții Mid Europa Partners, care a cumpărat în august nr.2 din piața de profil, Regina Maria, și are planuri de a atinge o poziție de lider până la momentul de exit, previzibil într-un interval de până la 5 – 6 ani.

Cinci bănci locale mari, pe lângă cele patru deja menționate alăturându-se și UniCredit, au împrumutat 258 mil. euro în perioada august 2015 – martie 2016 în cadrul a trei tranzacții de finanțare corporativă către jucători din sectorul medical privat – A&D Pharma, Regina Maria și, acum, MedLife, conform datelor făcute publice. Această expunere în creștere rapidă indică încrederea bancherilor în potențialul de dezvoltare al pieței medicale private, care își face astfel loc pe o listă restrânsă de sectoare alături de imobiliare și piața de energie. Mișcările de consolidare derulate la vârful pieței medicale de servicii private alimentează acest val de finanțări corporative, care adresează fie strategii de creștere ale operatorilor, fie refinanțări la dobânzi mai mici a unor împrumuturi la care se apropie scadența.

„În acest moment, ne aflăm în competiție pentru toate companiile medicale din sectorul privat românesc şi nu numai, iar cu unele dintre acestea suntem deja în discuţii avansate. Nu excludem nici posibilitatea unor noi finanţări/alianţe pentru achiziţii de anvergură, aceste direcţii fiind parte a strategiei de business prin care vizăm să ne consolidăm poziţia de lider şi să ne distanţăm semnificativ de locurile doi și trei de pe piaţă” a declarat Mihai Marcu, Preşedinte Consiliului de Administrație al MedLife, citat de Economica.net.

Din 2010 până în prezent MedLife a derulat nouă tranzacţii de preluare a unui operator local, şase dintre acestea fiind anunţate în ultimele 12 luni, precizează sursa citată.

Strategia MedLife vizează,pe lângă achiziții, și investiții în deschiderea de noi unități medicale, precum și în modernizarea celor deja existente, afirmă reprezentanții companiei, conform Economica.net.

Până acum, băncile implicate în finanțarea companiilor medicale private și-au împărțit în mod egal expunerile în creditele acordate A&D Pharma, respectiv către Centrul Medical Unirea SRL, firma care operează sub marca Regina Maria. Același principiu a fost aplicat și în cazul MedLife, susțin surse din piață, ceea ce înseamnă că BCR, BRD, ING și Raiffeisen au împrumutat fiecare câte 14 mil. Euro companiei controlate de familia Marcu.

Reprezentanții MedLife nu au dat detalii privind contribuția băncilor la credit sau alte condiții privind împrumutul până la momentul publicării acestui articol.

A&D Pharma a rostogolit un împrumut mai vechi și a contractat un credit de 127 mil. euro de la BRD și UniCredit, pe 3 ani, la care fiecare bancă a contribuit cu 63,5 mil. euro. Împrumutul a fost anunțat pe 20 august 2015.

Pe 14 octombrie, fondul de investiții Mid Europa a încheiat acorduri de împrumut cu Erste, BRD și UniCredit, fiecare în valoare de 25 mil. euro. Erste Group Bank AG are calitatea de agent de facilitate şi aranjor, Raiffeisen Bank SA şi UniCredit Bank Austria AG sunt aranjori, iar BCR acţionează ca agent de garanţie în cadrul tranzacţiei de finanţare.

Pe lângă facilitatea de 55 mil. Euro, destinată finanţării parţiale a achiziţiei pachetului de 100% din acţiunile reţelei Regina Maria, Mid Europa apelează la sprijinul băncilor pentru o facilitate de 5 mil. Euro destinată finanţării capitalului de lucru şi scopurilor corporative generale ale fondului de investiţii şi ale companiilor din grupul CMU, care operează pe piaţă sub marca Regina Maria.

La acestea se adaugă încă o facilitate CAPEX de 15 mil. Euro pentru finanţarea achiziţiilor şi cheltuielilor de capital ale Mid Europa şi ale companiilor din grupul CMU.

Strategia de creștere a MedLife în ultimii zece ani a fost finanțată masiv din fondurile atrase de la International Finance Corporation – divizia de investiții a grupului Băncii Mondiale, respectiv din partea fondului de investiții Value4Capital, ambii acționari minoritari în cadrul companiei, dar și prin credite contractate de la bănci.

Fondul de investiții Value4Capital (V4C), care deține o participație de 36% din MedLife, a demarat încă de anul trecut tranzacția de exit din companie, însă nu a finalizat până acum vânzarea pachetului, în ciuda interesului venit din partea mai multor fonduri de investiții printre care Enterprise Capital, Ardian, IK Capital, Warburg Pincus sau PineBridge, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, neconfirmate de către MedLife.

Un cuvânt important în tranșarea tranzacției de exit a V4C îl are acționarul majoritar, familia Marcu, ce deține 51% din companie.

IFC are o participație de 13% din MedLife.

După vânzarea Regina Maria către Mid Europa, poziția Sanador – afacerea familiei antreprenorului Florin Andronescu – devine cea mai râvnită în contextul luptei dintre MedLife și Regina Maria pentru poziția de lider al sectorului de servicii medicale private.

Raiffeisen finanțează cu 25,5 mil. euro dezvoltarea centrului comercial Veranda de către familia Pogonaru. Avocații PeliFilip și Freshfields Bruckhaus Deringer au lucrat cu Pogonaru, iar Cameron McKenna de partea bancherilor

Centrul comercial Veranda, aflat în zona Obor din Bucureşti, a atras o finanţare de 25,5 mil. euro din partea Raiffeisen Bank SA şi Raiffeisen Bank International AG, pentru dezvoltarea proiectului dezvoltat de către familia lui Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România.

În această tranzacție, proprietarii Veranda au lucrat cu firmele de avocatură PeliFilip și Freshfields Bruckhaus Deringer, în timp ce băncile finanţatoare au fost consiliate de avocaţii de la CMS Cameron McKenna.

„Ne dorim să finanțăm proiecte fezabile, realizate de dezvoltatori de încredere și care pot juca un rol important în transformarea marilor orașe, așa cum este cazul Veranda”, a declarat Silviu Toma, Directorul Direcției de Finanțări Proiecte al Raiffeisen Bank.

Contractul de creditare pentru centrul comercial Veranda a fost încheiat în luna februarie 2016, cu scopul finanţării parţiale a costurilor totale pentru dezvoltarea proiectului. Conform acordului, acesta oferă posibilitatea de a majora finanţarea până la 28,5 mil. euro.

Investiția totală în proiect este de 60 mil. euro.

„Semnarea acordului de finanţare confirmă valoarea proiectului şi poziţionarea sa în topul investiţiilor din segmentul retail din Bucureşti. Ne bucurăm de parteneriatul cu Raiffeisen Bank și de expertiza echipei lor în structurarea unei astfel de tranzacții”, afirmă Andrei Pogonaru, fiul lui Florin Pogonaru și reprezentant al proprietarului proiectului Veranda.

Centrul comercial Veranda este dezvoltat de Prodplast Imobiliare în zona Obor şi este ocupat în proporţie de 70% în prezent. Proiectul cuprinde o suprafață închiriabilă totală de aproape 30.000 mp, având ca principale ancore hipermarketul Carrefour (aprox. 10.000 mp) și magazinul H&M (peste 2.000 de mp), alături de peste 100 de magazine, o zonă de restaurante, o parcare cu 1.200 de locuri și un spațiu verde vast, de peste 15.000 de metri pătrați.

Proiectul, care urmează să fie livrat în trimestrul al patrulea din acest an, va fi organizat pe două etaje, iar datorită structurii sale modulare va putea fi extins în viitor. În prezent, a fost finalizată fundația clădirii și se lucrează la realizarea structurii de rezistență.

Veranda este un centru comercial de proximitate, dezvoltat de Prodplast Imobiliare și are o suprafață totală de aproape 30.000 de metri pătrați, incluzând spații comerciale, restaurante, cafenele și o zonă verde de 15.000 mp. Printre chiriași se numără Carrefour, H&M, CCC, Deichmann, Pimkie, Triumf, Pepco, Yves Rocher, Optiblu, Sensiblu, Maxbet, Pizza Coloseum, Salad Box, Orange, Arsis-Vodafone și IQ BOX – Telekom. Mall-ul a fost proiectat de către arhitecții englezi Chapman Taylor și Studio 10M.

Erste Group acordă o finanțare de 91 mil. euro fondului american de investiții Blackstone pentru achiziția a 12 parcuri logistice de la Immofinanz în România și în regiune

Erste Group acordă o finanțare de 91 mil. euro pe o perioadă de cinci ani, grupului american de investiții Blackstone pentru achiziționarea a 12 proiecte logistice în Europa Centrală și de Est de la Immofinanz, potrivit unui comunicat publicat de proprietarul BCR.

Portofoliul de 265.000 metri pătrați achiziționați cuprinde investiții în 12 proiecte logistice, din care patru sunt situate în România, cinci în Ungaria, două în Polonia, unul în Slovacia, la pe lângă acestea numărându-se și loturi de teren.

Două dintre aceste active situate în București si Ploiești sunt în prezent în construcţie şi vor fi finalizate de Immofinanz.

Blackstone va integra activele achiziționate în platforma sa europeană de logistică, Logicor.

”Piața de investiţii imobiliare din CEE a crescut cu 19% în 2015. Volumul tranzacțiilor a crescut în special în pieţele noastre de bază din Ungaria, România şi Slovacia şi ne aşteptăm ca această tendinţă să continue pe tot parcursul anului”, a declarat Richard Wilkinson, șeful departamentului comercial de real estate Erste Group Bank AG.

Grupul financiar austriac urmează să anunțe pe 26 februarie 2016 rezultatele financiare preliminare pentru anul 2015.

Blackstone, una dintre cele mai mari firme de investiții, are sub administrare active de 290 mld. dolari și este cel mai profitabil manager de active din lume, cu un câștig raportat în 2014 de 4,3 mld. dolari, adică o marjă de profit de 60%.

Blackstone a plasat în 2014 aproximativ 26,4 mld. dolari prin fonduri de investiții, investiții imobiliare, fonduri de hedging și pe piața de credit. Din acești bani, în Europa Blackstone a investit 7,7 mld. dolari. Valoarea de piață a grupului pe bursa din New York este de 51,4 mld. dolari. Grupul de investiții Blackstone este condus de către americanul de origine evreiască Stephen Schwarzman, 69 de ani, membru al Partidului Republican, a cărui avere este estimată de Forbes la 10,8 mld. dolari. Celălalt fondator este Peter Peterson, 89 de ani, cu o avere estimată la 2,8 mld. dolari în 2008 de către revista Forbes. A fost Secretar de Stat pentru Comerț pentru un an sub președintele republican Richard Nixon și a condus banca de investiții Lehman Brothers în perioada 1973 – 1977.

Piața imobiliară este unul dintre puținele sectoare în care bancherii se simt mai confortabili în a acorda finanțări, pe fondul revenirii apetitului investitorilor pentru achiziții și dezvoltări de proiecte noi.

Alro a finalizat tranzacția de împrumut de 137 mil. dolari de la un sindicat bancar condus de Raiffeisen. Avocații ZRP au lucrat de partea Alro, Clifford Chance Badea a asistat băncile, iar RTPR Allen & Overy a fost de partea BERD

Alro SA, cel mai mare producător de aluminiu din Europa centrală și de est, a anunțat vineri că a finalizat tranzacția de împrumut în valoare de acordat de un sindicat de bănci condus de Raiffeisen Bank International și Raiffeisen Bank România.

“Încheierea acestui credit dovedește că Alro este o companie solidă, cu rezultate operaționale puternice și cu un program viabil de dezvoltare pe termen lung”, a declarat Marian Năstase, Președintele Consiliului de Administrație al Alro. Acesta adaugă că acordul de împrumut face parte din strategia noastră care se bazează pe consolidarea activităţii și pe axarea pe operaţiuni de înaltă eficiență.

Finanțarea de tip revolving, în valoare de 137 mil. dolari, are ca scop refinanțarea creditului revolving de 120 de milioane de dolari, încheiat cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în 2010.

Din consorțiul bancar fac parte Raiffeisen Bank International şi Raiffeisen Bank România, ambele în calitate de co-ordonator şi aranjor principal mandatat, Unicredit Bank, OTP Bank, Eximbank, Garanti Bank, Intesa Bank, Banca Transilvania, fiecare în calitate de aranjor principal mandatat, conform reprezentanților Alro.

Alro a lucrat în tranzacție cu avocații de la Zamfiresc Racoți & Partners, cu o echipă din care au făcut parte Ioana Racoți, unul dintre partenerii fondatori ai firmei, și Elena Iacob, Managing Associate.

Sindicatul de bănci a fost asistat în tranzacție de către o echipă de avocați Clifford Chance Badea coordonată de către Andreea Șișman, care ocupă poziția de Counsel în cadrul firmei.

De asemenea, avocații RTPR Allen & Overy au lucrat cu BERD în tranzacție cu o echipă coordonată de partenerul Victor Pădurari, din care au făcut parte Poliana Naum, Senior Associate, și Alexandru Coraș, Junior Associate, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Alro garantează împrumutul cu active imobile principale, ipoteci mobiliare, ipoteci asupra drepturilor și despăgubirilor din polițele de asigurare care acoperă bunurilecompaniei şi care fac obiectul garanțiilorconstituite, precum și cu ipoteca asupra acțiunilor Alum, deținute de Alro și asupra acțiunilor Conef SA, deținute de Alro. În termenii acestui acord, Alro va continua să își conducă afacerile în mod prudent şi diligent, să mențină contabilitatea exactă și controlul costurilor şi să plătească, în continuare, toate taxele la scadență.

Prin această operațiune, BERD, unul dintre cei mai importanți creditori în economie, își taie expunerea pe Alro.

Pe lista celor mai mari creditori ai companiei se află și o altă instituție financiară internațională, în condițiile în care Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BCDMN) a acordat un împrumut în valoare de 60 mil. dolari.

Pe 14 decembrie, creditorii Alro – grupul celor șapte bănci locale și BCDMN – au încheiat o înțelegere privind ipotecarea acțiunilor aparținând unei serii de societăți care fac parte din grupul controlat de oligarhul rus Vitali Machitski.

Lista ipotecilor încheiate cu cele șapte bănci garantează toate obligațiile din contractul de credit de 137 mil. dolari până la suma maximă de 164,4 mil. dolari. În mod similar, garanțiile aduse la creditul de 60 mil. dolari luat de Alro de la BCDMN este acoperit cu ipoteci pe active până la un plafon maxim garantat de 72 mil. dolari.

Decizia privind aprobarea împrumuturilor a fost luată de acționarii Alro Slatina pe 30 octombrie.

Cu excepția companiilor mari, care deseori au calitatea de lider de piață în sectoarele în care activează, finanțările bancare – chiar și la dobânzi mai mici față de anii anteriori – rămân însă greu de accesat pentru firme, ale căror bilanțuri au fost ”stricate” de anii de după izbucnirea crizei economice în 2008.

Alro Slatina este o subsidiară a Vimetco NV, producător de aluminiu cu oprațiuni integrate pe verticală în România, China și Sierra Leone. Principala piață de export a Alro este Uniunea Europeană, cu livrări către Ungaria, Polonia, Grecia, Germania și România.

Compania a raportat după primele nouă luni ale anului o ușoară creștere a producției de aluminiu primar până la 203.100 tone, respectiv a producției de aluminiu procesat până la 59.800 tone.

Cifra de afaceri a Alro Slatina a crescut de la 1,44 mld. lei în primele nouă luni ale anului trecut până la 1,77 mld. lei în perioada similară a anului anterior. Compania a raportat, de asemenea, un profit net ajustat de 145 mil. lei față de o pierdere netă ajustată de 115 mil. lei în același interval de timp de anul trecut.

Rezultatele au fost obținute în condițiile unei scăderi ușoare a cotației aluminiului în acest an, contrabalansate însă de strategia companiei de a-și axa mixul de vânzări spre produsele cu valoare adăugată mare, susțin reprezentanții societății.

mcdonalds_vanzare_premier_capital_tabel_tranzactie_25012016 main

BRD SocGen a dat un împrumut de aproximativ 45 mil. dolari care a acoperit aproape două treimi din prețul de achiziție al McDonald’s România. Garanțiile aduse pentru credit de către cumpărător ajung la 59 mil. dolari. Trei firme de avocați au lucrat în tranzacție – Mușat & Asociații, Țuca Zbârcea & Asociații și Clifford Chance Badea

Cea mai mare parte a banilor pentru achiziția lanțului de 66 restaurante McDonald’s România vin de la BRD SocGen, care a acordat un împrumut de circa 45 mil. dolari, care acoperă în proporție de aproape două treimi prețul de achiziție de 65,33 mil. dolari, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Banca a dat un credit multifacilitate de tip Senior în dolari, pentru care au fost constituite garanții estimate la 246,45 mil. lei (59 mil. dolari), sumă ce include principalul, accesoriile și costurile de execuție ale împrumutului, conform datelor publicate în Arhiva electronică a garanțiilor reale mobiliare.

Împrumutul este contractat de către Premier Capital SRL, cumpărătorul în această tranzacție, pe 22 ianuarie, adică la data semnării contractului de vânzare – cumpărare pentru pachetul de 100% din acțiunile McDonalds Systems of Romania, care este unicul acționar al McDonald’s România SRL – compania care operează lanțul de restaurante fast food, conform datelor făcute publice de către compania malteză.

Pachetul de acțiuni a fost cumpărat de către Premier Capital BV, un vehicul de investiții al companiei malteze, care va deține 90% din compania românească, iar restul acțiunilor îi vor reveni lui Daniel Boaje, directorul general executiv al McDonald’s România.

Premier Capital BV și Daniel Boaje sunt și ei trecuți pe lista debitorilor constituiți pentru acest credit.

Cea mai mare parte a prețului a fost plătită la momentul semnării acordului, din banii acordați de BRD, iar o altă parte urmând să fie achitată în termen de două luni de la semnare, iar o altă parte cel mai târziu în interval de un an adică până la 22 ianuarie 2017.

BRD este una dintre cele mai puternice bănci de pe piața finanțărilor corporative, alături de BCR, Raiffeisen, UniCredit, ING și Citibank.

Tranzacția prin care grupul american se retrage de pe piața românească a îmbrăcat forma unui parteneriat pe aproximativ 20 de ani cu firma care deține franciza a 64 de restaurante McDonald’s din Malta, Grecia, Letonia, Lituania și Estonia.

Exitul grupului american din România a venit pe fondul schimbării politicii sale la nivel global survenite în urmă cu circa doi ani. De atunci, au început să caute cumpărători pe piață pentru afacerea locală.

Negocierile cu maltezii s-au derulat aproximativ șase luni, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, în cea mai mare parte la București, unde a fost semnat vineri și contractul de vânzare al afacerii.

Premier Capital a derulat activitățile de due dilligence (analiză financiară și evaluare) alături de consultanții Deloitte. Pe partea de consultanță juridică, cumpărătorul a fost asistat de o echipă de avocați de la Mușat & Asociații condusă de către Miruna Suciu, partener în cadrul firmei.

McDonald’s Restaurant Operations Inc din SUA a lucrat cu firma de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații, cu o echipă formată de avocați condusă de către Cornel Popa, partener în cadrul firmei, din care a mai făcut parte și Andreea Lisievici, managing associate.

În tranzacție a fost implicată și firma de avocatură Clifford Chance Badea, care lucrează în mod tradițional cu băncile pe diferite structuri de finanțare corporativă , conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții Clifford Chance Badea nu au făcut niciun comentariu pe marginea acestui subiect.

În urma tranzacției, maltezii vor prelua o rețea formată din 66 restaurante, care operează în 21 de orașe din țară, cu aproximativ 4.000 de angajați.

Afacerea McDonald’s din România numără aproximativ 65 mil. clienți în fiecare an, respectiv 180.000 de clienți pe zi.

Americanii au deschis primul magazin din rețea în 1995 și au investit 700 mil. lei în 20 de ani de activitate la nivel local.

Activele totale brute ale McDonalds Systems of România, care deține afacerea la nivel local, au fost de 69,52 mil. dolari la 31 decembrie 2015, potrivit standardelor americane de contabilitate, în timp ce profitul se situa la aceeași dată la 11,02 mil. dolari, afirmă reprezentanții firmei malteze, care precizează că rezultatele financiare prezentate nu au fost auditate.

McDonald’s România SRL a înregistrat în 2014 un profit net de 3,71 mil. euro la o cifră de afaceri de 97,86 mil. euro și un număr mediu de 2.760 de angajați, potrivit ultimului bilanț anual disponibil pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice.

În doi ani, cifra de afaceri a companiei a crescut cu aproape 10%, iar profitul s-a majorat de patru ori ceea ce indică în continuare potențial de creștere pe acest segment de piață.

Pe piața restaurantelor de tip fast food, lanțul McDonald’s concurează cu rețele precum KFC, Pizza Hut, Subway sau Springtime.

Marinela şi Ion Drăgoi, proprietarii grupului Pet Star de pe piaţa preformelor PET. Sursă foto: EY România.

Grupul Pet Star împrumută 30,8 mil. Euro de la BCR, CEC Bank şi Alpha Bank. Afacerea soţilor Marilena şi Ion Drăgoi este în plină expansiune pe piaţa producţiei de preforme PET şi atacă o poziţie de lider regional  

 Firmele controlate de soţii Marinela şi Ion Drăgoi, cu facilităţi de producţie de preforme PET, contractează un credit de până la 30,8 mil. Euro de la BCR, CEC Bank şi Alpha Bank.

Pet Star Holding, companie care produce preforme PET pentru clienţi din industria de bere, a uleiului sau a băuturilor răcoritoare, precum şi Korin România, firmă cu activităţi imobiliare, sunt firmele care urmează să ramburseze împrumutul, iar Pet Star Grup are calitatea de debitor solidar, potrivit unei hotărâri a Adunării Generale Extraordinare a acţionarilor Korin România din 11 noiembrie.

De cealaltă parte, BCR are calitatea de aranjor, agent şi agent de garanţie precum şi BCR, CEC Bank şi Alpha Bank România, sunt „finanţatori iniţiali”, potrivit documentului care nu precizează însă care este destinaţia banilor.

Nici reprezentanţii grupului de firme Pet Star nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Totuşi, ultimele informaţii făcute publice indică derularea în ultimii ani a unor investiţii importante în extinderea capacităţii de producţie şi a dezvoltării operaţiunilor pe pieţele din regiune.

Împrumutul contractat este garantat cu active imobiliare, printre care facilităţi de producţie din comuna Căzăneşti din judeţul Ialomiţa, terenuri şi imobile din judeţul Ialomiţa şi oraşul Slobozia, inclusiv o vilă aparţinând soţilor Drăgoi, potrivit datelor făcute publice. De asemenea, sunt ipotecate conturi şi acţiuni ale firmelor implicate în tranzacţia de finanţare.

“În prezent, Pet Star se pregătește să înceapă anul 2016 cu motoarele turate la maxim. Va fi un an plin de provocări, în care obiectivul principal este abordarea piețelor externe, clienți noi și, de ce nu, produse noi, inovative. În urma procesului investițional susținut din ultimii 5 ani, Pet Star se așteaptă să aibă un cuvânt foarte greu de spus în industrie, inclusiv în schimbarea jucătorilor regionali”, declara Marinela Drăgoi în cadrul proiectului EY Cartea Antreprenorilor 2015 România.

Pet Star Holding ţinteşte poziţia de lider regional, în urma unei investiții majore finalizate în anul 2015, concretizată în crearea unei capacități de producție dotată tehnic și tehnologic de ultimă generaţie, potrivit sursei citate. Planurile companiei vizează trecerea la producţia de BioPET.

“În acest fel, întreaga abordare a ambalajelor de plastic va fi schimbată, cu efect foarte important asupra mediului”, afirma Marinela Drăgoi, preşedinte executiv al PET Star Holding.

În anul 2011, cei doi antreprenori au investit 5 mil. euro în achiziţia şi modernizarea fostei Filaturi de Bumbac Slobozia, unde au relocat producţia, pe o suprafaţă de 35.000 de metri pătraţi.

Pentru moment, structura acţionariatului este românească, însă soţii Drăgoi vizează pe viitor intrarea în acţionariat a unui partener strategic.

Din portofoliul Pet Star fac parte companii precum Pepsi (băuturi răcoritoare), Bunge, Expur (ulei) sau Heineken (bere).

Firma Pet Star Holding a fost fondată în anul 2000 de către cei doi soţi.

Pet Star Holding a înregistrat în anul 2014 o cifră de afaceri de 25,8 mil.euro, raportată la un profit net de 0,86 mil.euro şi un număr mediu de 95 de angajaţi.

Acţionarii Korin România sunt Pet Star Holding SRL din Ialomiţa, care deţine un pachet de 99, 999421838% din acţiuni şi Marinela Drăgoi, cu 0,000578162%.

Korin România a fost anterior listată pe piaţa bursieră Rasdaq. Astfel, potrivit raportărilor transmise Depozitarului Central, Yoon Seok-Ho deţinea la 30 iunie 2011, 1.719.379 din acţiunile Korin România, în timp ce în anul 2002 acesta deţinea 96,4% din companie.

În luna noiembrie 2011, un pachet de 99,4% din producătorul de textile „Korin România” Slobozia (simbol FILE) a fost tranzacţionat pe piaţa Rasdaq, în schimbul sumei de 1,7 milioane euro (7.187.004,22 lei), tranzacţie care a condus la venirea noilor proprietari ai firmei, soţii Drăgoi.

În anul 2014, Korin România a raportat o cifră de afaceri de aproximativ 90 000 de euro şi o pierdere de 71 000 de euro, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe.

Pe piata producţiei de preforme PET, pe lângă Pet Star Holding din Ialomiţa activează şi jucători precum Star East Pet din Braşov şi  Amraz România, cu sediul în Pantelimon, judeţul Ilfov.

Firma din Braşov a avut în 2014 o cifră de afaceri de 23,8 mil.euro, un profit net de 0,38 mil euro şi un număr mediu de 63 de angajaţi.

Amraz România este parte a grupului israelian Amraz şi a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 17,5 mil euro  şi pierderi de 1,7 mil euro, la un număr mediu de 58 angajaţi, potrivit ultimului bilanţ făcut public.

profi_finantare_berd_raiffeisen_17112015 main

Profi negociază un împrumut pe cinci ani de la BERD în valoare de 109,5 mil. lei și o finanțare de 67,5 mil. lei de la Raiffeisen. Banii vor fi destinați unui proiect de extindere de 199 mil. lei a lanțului de magazine deținut de Enterprise Investors, inclusiv în mediul rural. Ce finanțări majore au atras lanțurile de comerț locale de la IFC și BERD

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, intenționează să contracteze un pachet de finanțare în valoare de 177 mil. RON (39,1 mil. euro) de la BERD și Raiffeisen  pentru extinderea rețelei, inclusiv în mediul rural prin intermediul formatului Profi Loco.

Costul total al proiectului de extindere este estimat la 199 mil. RON, din care Profi va suporta 22 mil. RON din propriile resurse.

”De la BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare) vor fi împrumutați 109,5 mil. RON și adițional încă 67,5 mil. RON de la o bancă locală. Banca locală cofinanțatoare la acest împrumut este Raiffeisen. Maturitatea împrumutului discutat este de 5 ani”, a explicat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Dumitru Dragomir, directorul financiar al Profi Rom Food SRL, compania care operează lanțul de comerț Profi.

Contractul de împrumut nu a fost semnat, fiind în curs de semnare, după cum confirmă atât BERD, cât și Profi. Creditul a fost deja aprobat de către board-ul instituției financiare internaționale.

Profi este unul dintre cele mai mari lanțuri de comerț pe piața supermarketurilor, unde concurează cu rețeaua Lidl din grupul german Lidl & Schwarz, Mega Image aparținând grupului belgian Delhaize, Carrefour Express din grupul francez Carrefour și magazinele Penny Market aparținând grupului german Rewe.

Ultimele date disponibile indică o rețea Profi formată din 357 de magazine în întreaga țară, peste 8.500 de angajați. Planurile de expansiune vizează atingerea țintei de 500 de magazine în 2016.

În ultima vreme, investițiile sunt concentrate în mediul rural, unde compania a introdus formatul de magazin Loco, cu suprafețe de vânzare de circa 200 – 250 metri pătrați, mai mici față de cele operaționale în orașe, cu spații de desfacere de 300 până la 500 de metri pătrați.

Profi parcurge în acest moment un ritm alert de dezvoltare pe piață, planul pentru 2015 fiiind de a deschide 100 de unități noi, precum și extinderea cu încă 100 de locații în cursul anului viitor.

Profi Rom Food, companie cu sediul la Timișoara, a raportat pentru anul trecut un profit net de 27,3 mil. RON (6,1 mil. euro) la o cifră de afaceri de 1,844 mld. RON (415 mil. euro) și un număr mediu de 5.672 de angajați.

Fondul de investiții Polish Enterprise Fund VI a preluat în martie 2010 pachetul de 100% din acțiunile Profi Rom Food, companie înființată în 1999. Valoarea tranzacției se ridica la 66 mil. euro. În 2011, fondul a anunțat o investiție adițională în capitalul Profi de 10 mil. euro, precizând că miza investiției totale a PEF VI în Profi ar putea ajunge la 100 mil. euro în anii următori, pe fondul campaniei de extindere a operațiunilor lanțului de comerț.

Fondurile administrate de polonezii de la Enterprise Investors, unul dintre cei mai importanți manageri de capital de risc din regiune, mai au în portofoliul local producătorul de materiale de construcții Macon Deva și furnizorul de servicii specializate de resurse umane Smartree, unde dețin pachetele integrale de acțiuni.

Expansiunea lanțurilor internaționale de comerț, alimentată cu împrumuturi de la BERD și IFC

Piața de retail din România a fost terenul unde lanțuri internaționale de comerț precum Lidl & Schwarz, Rewe, Carrefour, Auchan sau Metro au construit de la zero (cu excepția Auchan, care a făcut o achiziție strategică pe mai multe piețe prin preluarea operațiunilor regionale ale hipermarketurilor Real) afaceri care pleacă fiecare de la un rulaj minim de 1 mld. euro pe an.

Dincolo de fondurile investite de companiile internaționale din propriile resurse, acestea au apelat pentru expansiune la bănci și la instituții financiare internaționale, care joacă rolul de investitori străini majori pe piața locală.

Astfel, BERD și IFC, divizia de investiții a grupului Băncii Mondiale, au investit pe de o parte în participații de capital în companii și bănci locale, în emisiuni de obligațiuni corporative, dar au folosit și arma finanțărilor bilaterale sau sindicalizate pentru a ”planta” aici magazine Cora, Billa, Kaufland, Lidl sau Profi.

O bună parte din stocul investițiilor străine acumulate în România este plasată astfel în sectorul de comerț, unde se găsesc mai nou și unii dintre cei mai mari angajatori locali.

Pe lista celor mai importante împrumuturi atrase de la cele două mari instituții financiare internaționale se află grupul german Lidl & Schwarz, care operează hipermarketurile Kaufland și supermarketurile Lidl.

BERD IFC finantari multinationale retail baza 624

În 2009, BERD a alocat 150 mil. euro pentru extinderea Kaufland în România și Bulgaria. Un an mai târziu, Kaufland România a atras 52,6 mil. dolari de la IFC. În 2012, ”sora” Lidl a luat de la IFC un credit de 66,56 mil. dolari. Astfel, BERD și IFC au alimentat cu peste 250 mil. euro operațiunile Lidl & Schwarz din România și Bulgaria.

Lanțul de comerț Cora, deținut de Louis Delhaize, a contractat în 2012 un împrumut de 140 mil. euro pentru dezvoltarea oprațiunilor locale.

În 2003, lanțul de magazine Billa, aflat în portofoliul germanilor de la Rewe, a luat un împrumut de 45 mil. euro pentru expansiunea sa în România și în alte două piețe din regiune, Bulgaria și Ucraina.

Astfel, lanțurile Cora, Lidl, Kaufland, Billa și Profi au pe listă împrumuturi care totalizează peste jumătate de miliard de euro de la BERD și IFC, bani cu predilecție orientați către piața locală. La acestea se adaugă bani atrași de la băncile comerciale în cadrul creditelor sindicalizate, a căror valoare depășește contribuția instituțiilor financiare internaționale.

Lanțurile de comerț se numără printre clienții corporativi ai marilor bănci locale, ale căror tranzacții majore de finanțare vizează, de regulă, companii din sectorul petrolier, telecomunicații, energie, farma, industrie sau imobiliare.

Nidera aşteaptă un credit de 31 mil. Dolari de la International Finance Corporation pentru refinanţarea terminalului din Constanţa, cumpărat în urmă cu un an. IFC analizează şi acordarea unei facilităţi de capital de lucru pentru casa olandeză de comerţ cu cereale

International Finance Corporation (IFC), divizia de investiţii a Băncii Mondiale, pregăteşte acordarea unui credit de 31 mil. Dolari către casa de comerţ olandeză de cereale Nidera pentru refinanţarea terminalului cumpărat la Constanţa în decembrie 2014.

Tranzacţia de finanţare este destinată extinderii terminalului din portul Constanţa de către Nidera România şi aşteaptă aprobarea board-ului instituţiei financiare internaţionale. De asemenea, IFC evaluează acordarea şi a unei facilităţi de capital de lucru pentru Nidera.

IFC a investit deja 65 mil. Dolari în octombrie 2014 în Nidera-Cofco şi deţine acum 9% din acţiunile companiei chinezeşti de stat Cofco, iar indirect 4,6% din Nidera, al cărei pachet majoritar de acţiuni a fost preluat anul trecut de chinezi.

Achiziţia terminalului de cereale din portul Constanţa din decembrie 2014 a făcut parte dintr-un program de creştere cu investiţii derulate în America Latină, SUA şi Europa de Est, inclusiv România – unde miza este accesul direct la rutele de transport din Marea Neagră.

În ianuarie, Consiliul Concurenţei a aprobat achiziţia de către Nidera a firmelor United Shipping Agency, care opera un terminal de cereale cu o capacitate de stocare de 250.000 tone, şi United Shipping and Chartering, proprietarul unui depozit în port. Vânzătorii au fost oamenii de afaceri Cătălin Trandafir şi Mihai Felescu. Valoarea tranzacţiei nu a fost făcută publică de către părţi. Estimări din piaţă, neconfirmate însă, indică tranzacţia în jurul a 50 mil. Euro.

Porumbul şi grâul sunt cele mai importante cereale care au trecut prin terminalul din Constanţa în 2014, fiecare având o cotă de circa 40% din totalul mărfurilor manevrate, în timp ce seminţele de floarea soarelui au avut o pondere de 4%.

Terminalul preluat în acest an de către Nidera în portul Constanţa are 296 de angajaţi, din care 250 cu contracte pe durată nedeterminată şi 46 de salariaţi cu contracte pe perioadă fixă.

Potrivit planului de investiţii pe cinci ani, Nidera se aşteaptă la o creştere a personalului terminalului, notează IFC în documentul de sinteză al propunerii de finanţare.

Pe lista principalilor contractori pentru terminalul Nidera figurează Timex Surveyors (care asigură servicii de inspecţie la livrare şi recepţie cargo), Euroriver Transport (furnizor de servicii de transport mărfuri şi de manevrare cu macarale plutitoare), Tehnotrans Feroviar (furnizor de servicii de manevrare pe calea ferată) şi Agigea Expres din domeniul serviciilor de curăţire a barjelor pentru depozitare.

Nidera este una dintre casele de comerţ de talie medie la nivel global, fondată în 1920 şi preluată anul trecut de chinezii de la Cofco.

Nidera România, unul dintre principalii jucători în comerţul local cu cereale, a raportat pentru 2014 un profit net de 1,7 mil. Euro la o cifră de afaceri de 267,5 mil. Euro şi 34 de angajaţi.

United Shipping Ageny, compania ce operează terminalul, a încheiat anul trecut cu un profit net de 6,3 mil. Euro la o cifră de afaceri de 18 mil. Euro.

Pe piaţa comerţului cu cereale, companiile americane ADM, Bunge, Brise, Cargill împreună cu Nidera, casele elveţiene de comerţ Ameropa şi Glencore, respectiv Agricover sunt jucători cu poziţii puternice.

Cu capacităţi de stocare, au nevoie de acces la portul Constanţa pentru securizarea rutelor de  de export şi transport din Marea Neagră. În acest context, în ultimii ani în portul Constanţa au avut loc mai multe achiziţii ale caselor de comerţ internaţionale de terminale de cereale.

CEZ Distribuție ia pentru finanțarea programelor de modernizare a rețelei un credit sindicalizat de 154 mil. euro, din care 64 mil. euro vin de la BERD

Banca Europeană pentru Reconstrucţie si Dezvoltare (BERD) acordă CEZ Distribuţie un împrumut sindicalizat de până la 675 milioane de lei ( 153,7 milioane euro) pentru sprijinirea proiectelor companiei de distribuţie de electricitate, potrivit unui comunicat remis de instituţia financiară.

Împrumutul reprezintă prima finanţare sindicalizată pe termen lung în monedă locală acordată de către BERD unei companii din România.

Finanţarea este structurată într-un împrumut în valoare de 281,25 milioane de lei ( 64 milioane euro ) din partea BERD în timp ce fonduri sindicalizate de 393,75 milioane de lei (89,7 milioane de euro) vin de la bănci comerciale, ale căror nume nu au fost făcute încă publice.

Proiectele se referă la programele de investiţii din perioada 2015-2016 în reţeaua de distribuţie, al căror scop este reducerea costurilor, îmbunătăţirea eficienţei si instalarea de contoare inteligente, restructurarea balanţei contabile pentru optimizarea structurii capitalului si asigurarea de capital de lucru.

„ Susţinem de multi ani reforma din sectorul românesc de electricitate si suntem încântaţi sa ne continuăm angajamentul cu acest împrumut. Introducerea de contoare inteligente şi crearea unei baze pentru reţele smart va fi un alt pas major înainte şi va conduce la creşterea eficienţei, în beneficiul furnizorului, al clienţilor si, desigur, al mediului”, a declarat Nandita Parshad, Director pentru Electricitate şi Energie în cadrul BERD.

Matteo Patrone, directorul BERD pentru România, a adăugat că o reţea de electricitate de ultimă generaţie în România este un nou pas către eliberarea potenţialului economic al României.

Martin Zmelik, directorul de ţară şi preşedintele board-ului, CEZ România, a afirmat că CEZ are un parteneriat pe termen lung cu BERD.

„Vom continua să investim în modernizarea reţelei de distribuţie, aşa cum ne-am angajat acum 10 ani când am intrat în România, şi să optimizăm procesele interne în vederea furnizării unor servicii de distribuţie de calitate clienţilor nostri”, a precizat Zmelik.

CEZ Distribuţie este una dintre companiile care au rezultat în urma reorganizării fostei Electrica Oltenia, după ce firma a intrat în 2005 în portofoliul CEZ.

CEZ Distribuţie deserveşte şapte judeţe, fiind compania cu cel mai mare număr de clienţi dintre toate filialele Electrica. Astfel, CEZ Distribuţie acoperă prin reţeaua sa județele Argeş, Dolj, Gorj, Olt, Mehedinţi, Teleorman şi Vâlcea, având conectaţi peste 1,4 milioane de consumatori.

Celelalte distribuții de electricitate din țară aparțin Enel, E.ON și Electrica. Grupul de telecomunicații RCS & RDS, liderul pieței locale de cablu TV și internet, face demersuri pentru a intra cu propriile afaceri în piața de distribuție.

Tranzacţia de finanţare pentru achiziţia Regina Maria: Fondul de investiţii Mid Europa împrumută în total 75 mil. Euro de la un consorţiu de bănci format din Erste, BCR, UniCredit Bank Austria şi Raiffeisen.  Spitalul Euroclinic, pe lista garanţiilor pentru facilităţile de credit

Fondul de investiţii Mid Europa Partners, cumpărătorul reţelei de servicii medicale private Regina Maria, a încheiat pe 14 octombrie un contract de împrumut cu un consorţiu de bănci format din Erste Group Bank AG, UniCredit Bank Austria AG, Raiffeisen Bank şi BCR, care însumează trei facilităţi de credit în valoare totală de 75 mil. Euro.

Pe lângă facilitatea de 55 mil. Euro, destinată finanţării parţiale a achiziţiei pachetului de 100% din acţiunile reţelei Regina Maria, Mid Europa apelează la sprijinul băncilor pentru o facilitate de 5 mil. Euro destinată finanţării capitalului de lucru şi scopurilor corporative generale ale fondului de investiţii şi ale companiilor din grupul CMU, care operează pe piaţă sub marca Regina Maria.

La acestea se adaugă încă o facilitate CAPEX de 15 mil. Euro pentru finanţarea achiziţiilor şi cheltuielilor de capital ale Mid Europa şi ale companiilor din grupul CMU.

Erste Group Bank AG are calitatea de agent de facilitate şi aranjor, Raiffeisen Bank SA şi UniCredit Bank Austria AG sunt aranjori, iar BCR acţionează ca agent de garanţie în cadrul tranzacţiei de finanţare.

Acţionarii Euroclinic Hospitals, firma care operează spitalul Euroclinic, vor decide pe 26 noiembrie în cadrul adunării generale extraordinare privind introducerea acesteia ca împrumutat adiţional şi garant adiţional la contractul de împrumut semnat şi contractat de Mid Europa în urmă cu aproape două săptămâni. Printre garanţiile ce vor fi aduse, se află spitalul Euroclinic, acţiunile deţinute de CMU la Euroclinic Hospitals şi conturile bancare deschise de aceasta.

Pe 4 august, MEP Capital Investments SRL şi Royal Capital Investments Sarl au semnat contractul de achiziţie a 100% din acţiunile societăţii Centrul Medical Unirea SRL, ce operează reţeaua Regina Maria. Vânzătorii sunt fondul de investiţii Advent, cu 80% din acţiuni, şi medicul de origine iraniană Wargha Enayati, fondatorul CMU, cu 20% din acţiuni.

Valoarea tranzacţiei nu a fost făcută publică, însă preţul depăşeşte 100 mil. Euro, conform declaraţiilor lui Nikolaus Bethlen, partener Mid Europa Partners, pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO.

În 2010, spitalul Euroclinic a fost cumpărat de către CMU, care pentru a-şi finanţa achiziţia şi planurile de extindere a împrumutat peste 18 mil. Euro de la Raiffeisen Bank.

Tranzacţia prin care Mid Europa Partners pune piciorul pe piaţa românească aşteaptă avizul Consiliului Concurenţei pentru a fi finalizată.

Pe piaţa serviciilor medicale private, Regina Maria este nr. 2 după venituri, concurând cu MedLife, Medicover şi Sanador.

Birourile Oregon Park vor fi livrate în vara anului viitor de dezvoltatorul ceh Portland Trust. Sursă foto: Portland Trust.

BCR finanțează cu 77,1 mil. euro dezvoltarea proiectului de birouri Oregon Park de 102 mil. euro de către Portland Trust

Dezvoltatorul imobiliar ceh Portland Trust, condus de britanicul Robert Neale, a luat decizia de a împrumuta 77,1 mil. euro de la BCR pentru finanțarea proiectului de birouri de clasa A Oregon Park, pe care îl ridică în zona Pipera din nordul Bucureștiului.

Companiile Portland Trust Development One și Pipera Holdings, vehiculul de investiții ce este asociatul unic al Portland Trust Development One, vor contracta două credite – unul în valoare de 68,55 mil. euro pentru finanțarea proiectului Oregon și altul de 13 mil. RON (8,6 mil. euro, calculat la cursul zilei) pentru plata TVA, potrivit unei decizii a acționarilor Portland Trust Development One din 15 septembrie.

Finanțarea BCR completează resursele financiare alocate proiectului, în condițiile în care în februarie 2014 Pipera Holdings, vehicul de investiții înregistrat în Olanda de către dezvoltatorul imobiliar ceh, a încheiat un împrumut acordat de asociați cu subsidiara locală Portland Trust Development One pentru a pune la dispoziție proiectului un credit de până la 150 mil. RON (33,7 mil. euro, calculat la cursul de schimb din 2014).

Portland Trust, unul dintre cei mai importanți dezvoltatori de birouri de clasa A de pe piața Capitalei, construiește două imobile cu aproximativ 37.000 metri pătrați de birouri în cadrul proiectului Oregon Park, ce are ca termen de finalizare vara lui 2016.

Constructorul austriac Strabag se ocupă de ridicarea clădirilor de birouri în zona Pipera pe un teren de 3,9 hectare, cumpărat de la Nusco.

Datele făcute publice indică o valoare a proiectului ce depășește 102 mil. euro. Dezvoltatorul ceh precizează pe site-ul propriu că în prima fază  vor fi construite două imobile, din care unul de 20.000 de metri pătrați a fost închiriat de către Oracle, iar în faza a doua a proiectului urmează ridicarea celei de-a treia clădiri cu 27.000 metri pătrați.

BCR este unul dintre principalii creditori care pariază pe revenirea pieței imobiliare. Cea mai mare bancă locală după active a finanțat, printre altele dezvoltarea birourilor AFI Cotroceni și l-a împrumutat cu 27 mil. euro pe omul de afaceri elen Ioannis Papalekas la achiziția proiectului de birouri Green Court A de la suedezii de la Skanska.

Portland Trust și-a construit reputația de dezvoltator de birouri de clasa A cu un portofoliu de proiecte precum Opera Center, Bucharest Business Park sau Floreasca Park.

Dezvoltatorul imobiliar ceh a fost fondat în 1997 de Robert Neale și Mark Vydra pentru proiecte în Europa Centrală în zona de birouri, comercial și spații industriale.

Portland Trust are o asociere pe termen lung cu fondul american de investiții Apollo Real Estate Advisors, acum ARES Management L.P. ce administrează active de circa 90 mld. dolari. În ultimii 20 de ani, fondul american a investit în jurul a 1,2 mld. euro în peste 100 de tranzacții imobiliare în Europa, susțin reprezentanții dezvoltatorului imobiliar ceh.

Piața imobiliară locală este în ultimii ani pe o curbă de revenire atât a proiectelor de dezvoltare, cât și pe zona tranzacțiilor, pe fondul creșterii randamentelor. S-au remarcat ca și cumpărători de serviciu fondul de investiții Globalworth, controlat de Ioannis Papalekas, pe segmentul de birouri și fondul sud – african NEPI, care domină piața centrelor comerciale. Noutatea este că și piața de logistică a marcat tranzacții importante cu investitori precum P3 și CTPark.

Producătorul italian de mobilă Natuzzi ia o linie de credit de 10 mil. euro la EximBank pentru finanțarea activității locale

Banca de stat EximBank a anunțat acordarea unei linii de credit de 10 mil. euro către Italsofa România, al doilea exportator local de mobilă. Compania aflată în portofoliul producătorului italian de mobilă Natuzzi va folosi banii pentru a-și finanța activitatea curentă.

„Suntem convinși că finanțarea acordată va contribui la dezvoltarea durabilă a companiei, cu impact direct și pozitiv la nivel micro și macro-economic, în condițiile în care Italsofa activează într-una dintre puţinele industrii care au avut, în ultimii ani, un aport pozitiv la balanţa comercială a României”, a spus Traian Halalai, președintele executiv al EximBank.

Italsofa România operează o fabrică la Baia Mare, ce se întinde pe o suprafață de peste 76.000 mp și unde lucrează peste 1.200 de angajați.

Fabrica produce atât canapele, cât şi tâmplăria destinată prelucrării lemnului în semifabricate, și este una dintre cele mai mari investiții greenfield din industria locală a mobilei, valoarea totală a investițiilor realizate din 2001 până în prezent depășind 38 mil. euro.

Grupul a demarat investiția de la Baia Mare în 2001, în prezent fabrica producând atât canapele (care au reprezentat 91% din volumul vânzărilor din 2014), cât şi tâmplăria destinată prelucrării lemnului în semifabricate pentru întregul grup.

La nivelul anului 2014, fabrica de la Baia Mare a generat 24% din veniturile totale din produsele tapiţate ale grupului, raportând o cifră de afaceri de peste 303 mil. lei (68 mil. euro) și un profit de aproape 13 mil. lei (aproape 3 mil. euro) la un număr mediu de 1.344 de angajați. Grupul derulează un proces de implementare a unui nou proces de producţie la Baia Mare care permite ca toate activitățile implicate de realizarea produsului finit să fie integrate într-o singură linie tehnologică, după modelul celor din industria auto.

Italienii de la Natuzzi sunt unul dintre cei mai importanți investitori străini din această parte a României, dacă raportăm anvergura investiției în producția de mobilă de la Baia Mare la soldul capitalului social subscris de străini în firme din județul Maramureș, care era de numai 72,9 mil. euro la 31 decembrie 2014.

La nivel de ansamblu, italienii sunt investitorii străini cu cel mai mare număr de firme locale (41.082 de societăți) și cu fonduri subscrise de peste 1,56 mld. euro ceea ce îi plasează în primele șapte țări după țara de rezidență a capitalului.

Grupul Natuzzi a fost fondat în 1959 de Pasquale Natuzzi ca un mic atelier ce producea canapele din piele. Anul trecut, grupul care operează în total şapte fabrici, 12 birouri comerciale şi peste 1.100 de puncte de vânzare, a avut venituri de 462 mil. euro și pierderi de 49 mil. euro. Valoarea companiei italiene pe bursa de la New York este de 110 mil. dolari.

EximBank, una din cele două bănci aflate sub controlul statului român, s-a poziționat pe segmentul finanțărilor de talie mică și medie către companii. Pe piața finanțărilor corporative, a încheiat acorduri cu firme din sectoare economice diferite – Antibiotice Iaşi, Astra Vagoane Călători, Romcab, Aquila, Romelectro, Adrem Invest, Agricover IFN, Grup Servicii Petroliere sau Alro.

Banca obținut în 2014 un profit net de 46,6 mil. lei (circa 10,5 mil. euro) și are o expunere pe piață de 4,7 mld. lei (peste 1 mld. euro).

Avocații Dentons au lucrat cu Banca Internațională de Investiții la o finanțare de 15 mil. euro pentru Romcab

Avocații biroului local al firmei Dentons au asigurat consultanța Băncii Internaționale de Investiții la tranzacția de acordare a unui împrumut de 15 mil. euro către producătorul de cabluri electrice Romcab Târgu-Mureș.

”Facilitatea de credit urmează a fi utilizată pentru finanțarea activităților de lucru ale companiei Romcab, în special pentru achiziția de materii prime”, precizează reprezentanții Dentons.

Echipa de avocați a fost coordonată de către Perry Zizzi, Partener și coordonator al practicii de finanțări din cadrul biroului din București, și Magdalena Răducanu, Managing Counsel. Din echipă au mai făcut parte Oana Ionașcu, în calitate de Avocat Asociat Senior, și Mihaela Mihu, Avocat Asociat.

Împrumutul acordat Romcab reprezintă a doua tranzacție a Băncii Internaționale de Investiții în România în acest an. În luna iulie a acestui an, echipa Dentons București a asistat Banca Internațională de Investiții cu privire la finanțarea de 10 mil. euro acordată Agricover Credit, fondurile având ca destinație creditarea fermierilor și dezvoltarea afacerilor.

La începutul lunii aprilie, Romcab semna cu Banca Internațională de Investiții documentele pentru o finanțare în valoare de 25 mil. euro pentru investiții și capital de lucru, potrivit declarațiilor de la acea vreme ale bancherului de investiții Matei Păun, care a avut mandatul de intermediere al tranzacției.

Romcab Târgu Mureș, unul dintre cei mai mari producători locali de cablu, derulează un proiect de investiții în valoare de 37 mil. euro pentru retehnologizarea și majorarea capacităților de producție. O altă țintă a programului este reducerea consumului de energie electrică. Finanțarea investiției Romcab este asigurată printr-un ajutor de stat nerambursabil de 17 mil. euro, în timp ce alte 20 mil. euro provin din surse proprii și din credite bancare.

Strategia Romcab este orientată către creșterea comenzilor externe în anii următori către pragul de 75% față de o pondere de 48% din venituri în 2014. Anul trecut, Romcab a făcut un profit net de 25 mil. lei (5,6 mil. euro) la o cifră de afaceri de 661,7 mil. lei (149 mil. euro) și un număr mediu de 418 angajați. Portofoliul său de comenzi vizează clienți din construcții, industria auto, telecomunicații, transport de energie și industria electrocasnică. Romcab este controlată de omul de afaceri Zoltan Prosszer prin intermediul firmei Sadalbari SRL Târgu Mureș, care deține 69% din acțiuni, cel mai important acționar minoritar fiind banca americană Morgan Stanley, raportată cu o deținere de 9,3%, potrivit informațiilor disponibile la 19 iunie. Valoarea de piață a Romcab pe bursa de la București este de apriximativ 15 mil. euro.

Banca Internațională de Investiții, unul dintre finanțatorii Romcab, este o instituție financiară internațională fondată în 1970 de foste state comuniste, printre care și România, cu scopul de a acorda finanțare de dezvoltare pentru diferite proiecte de investiții. Membrii băncii sunt Bulgaria, Vietnam, Cuba, Mongolia, Rusia, România, Cehia și Slovacia, iar din noiembrie 2014 a revenit în rețea și Ungaria. Sediul central al băncii este la Moscova. Fondurile proprii ale băncii sunt de circa 374 mil. euro. Activele totale ale acesteia erau la finele anului trecut de 611 mil. euro, banca raportând un profit net de peste 4 mil. euro. România are o cotă de 6,7% din capitalul băncii, fiind al cincilea stat ca mărime, cel mai important contributor fiind Rusia cu 55%.

Firma de avocatură Dentons, născută în martie 2013 în urma fuziunii dintre firmele de avocatură Salans, firma canadiană Fraser Milner Casgrain şi SNR Denton, are un birou la București de circa 30 avocați, potrivit ultimelor informații disponibile. Avocatul american Perry Zizzi s-a întors după șapte ani petrecuți în firma Clifford Chance Badea în birourile fostului Salans din București pentru a întări poziția acestuia pe piața consultanței juridice acordate investitorilor imobiliari și băncilor.

Practica de bănci și finanțe a avocaților Dentons din biroul București este cotată pe al treilea palier valoric în ghidurile juridice internaționale Chambers and Partners Global și IFLR 1000, respectiv în al doilea eșalon în clasamentul Legal 500.

Infografic MIRSANU.RO

Fondul de investiții Abris Capital își recuperează de la BCR și de la BRD cea mai mare parte din banii investiți la achizițiile Cargus și Urgent Curier

Fondul de investiții Abris Capital Partners, unul dintre cei mai mari investitori cu capital de risc din regiune, își ia înapoi cea mai mare parte a banilor investiți în achiziția firmelor de curierat Cargus și Urgent Curier.

Banii vin de la BCR și BRD, care au acordat recent Urgent Cargus, firma rezultată din fuziunea celor două achiziții ale Abris, un împrumut de tip dividend recapitalization, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață. Valoarea împrumutului ar acoperi până la 70% – 80% din fondurile investite, susțin sursele citate.

Valoarea achiziției Cargus International din martie 2013 nu a fost făcută publică. De asemenea, nici valoarea tranzacției prin care Abris a cumpărat anul trecut 100% din acțiunile Urgent Curier de la soții Sebastian și Corina Bălășescu. Însă, politica Abris vizează investiții de capital care pleacă de la 20 mil. euro pe tranzacție, conform datelor prezentate pe propriul site, de unde rezultă că fondul de investiții a alocat minim 40 mil. euro pentru cele două achiziții de pe piața de curierat din România.

Reprezentanții Urgent Curier și ai Abris Capital Partners nu au făcut niciun comentariu pe subiectul împrumutului de la BCR și BRD. De asemenea, reprezentanții celor două bănci nu au dorit să comenteze pe tema împrumutului către Urgent Cargus.

Printr-o astfel de finanțare, un fond de investiții își poate recupera înainte de a face tranzacția de exit din banii investiți la achiziția companiei care accesează împrumutul. Implicit, gradul de îndatorare al companiei crește.

”Dividend recapitalization sau dividend recap este un tip de recapitalizare prin îndatorare în care fondurile obținute din finanțare sunt fie plătite ca dividend special către acționarul sau acționarii companiei care obține finanțarea, fie sunt folosite de companie în cazul în care aceasta este listată pentru a răscumpăra acțiuni de pe bursă”, au explicat mecanismul tranzacției pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO bancherii de la ING Bank România.

Potrivit acestora, această variantă este utilizată ca o infuzie de lichiditate pentru acționar atunci când compania generează fluxuri de numerar în exces față de nevoile curente și de investiții, exces ce poate fi direcționat cu ușurință pentru acoperirea serviciului datoriei financiare contractate.

Bancherii de la ING Bank România explică în ce situații este utilizat acest tip de tranzacție de finanțare:

– pentru balansarea structurii de capital a companiei atunci când rata de remunerare a capitalurilor proprii este sub nivelul cerut de acționari

– pentru redirecționarea fondurilor astfel obținute (din finanțare) către alte proiecte ce generează o rentabilitate a capitalurilor proprii (ROE) și/sau o rată de recuperare a investiției (ROI) mai mare decât randamentul generat de numerarul în exces plasat în cursul normal, respectiv actual al activității companiei

– pentru valoarea adăugată generată de efectul de „tax shield”, obținut prin deducerea cheltuielilor cu dobânzile și astfel reducerea bazei impozabile

– pentru disciplina financiară crescută impusă managementului din nevoia de a asigura replata imprumutului.

În unele cazuri, dividend recapitalization este folosit ca strategie defensivă în scopul minimizării riscurilor de preluare ostilă a companiei prin diminuarea posibilității obținerii de lichidități de către un potențial cumpărător pentru finanțarea preluării.

Fondul de investiții Abris a apelat pentru a-și finanța achiziția Cargus la UniCredit Bank, care a avut rol de aranjor și co-finanțator alături de BCR, dar a fost și consultant la tranzacția de preluare a Urgent Curier.

Finanțarea parțială a achiziției Cargus printr-un așa – numit LBO (leveraged buy out) a fost una din rarele astfel de tranzacții realizate în ultimii ani de către un fond de investiții, în contextul în care de la declanșarea crizei financiare globale fondurile și-au finanțat achizițiile tot mai mult din capitalul propriu.

Împrumutul de tip leveraged finance sau LBO este o finanțare acordată de bănci sau alți investitori fondurilor cu capital de risc pentru a acoperi o parte din prețul de achiziție al unei companii. Prin finanțare, banca are acces la cash flow-ul operațional al companiei, sursa de rambursare a împrumutului.

Cum și-a construit Abris portofoliul din România

Achiziția Cargus de către Abris a marcat intrarea fondului polonez de investiții pe piața românească, unde a reușit în trei ani să-și contureze un portofoliu puternic pe piața de curierat și să preia un producător de hârtie în cadrul uneia dintre cele mai mari tranzacții locale realizate în acest an de către un investitor cu apetit de risc.

Abris a anunțat în octombrie 2012 achiziția Cargus de la DHL, parte a gigantului Deutsche Post, tranzacția fiind finalizată în 2013. Au urmat două achiziții mai mici, iar în 2014 în cadrul unei strategii tipice pentru un fond de investiții de a-și crea o platformă cu masă critică în piața de profil, Abris anunță preluarea unuia dintre rivalii direcți ai Cargus International, Urgent Curier.

La nici două săptămâni de la achiziția Urgent Curier, Cargus International contractează un împrumut de 8 mil. euro de la proprietarul său, Abris Capital Partners, cu o dobândă de 6%, potrivit unei decizii a acționarilor companiei din 20 iunie 2014.

Banii sunt acordați prin intermediul vehiculului de investiții înregistrat în Cipru Mardeto Holdings Limited, care deține 99,23% din Cargus după achiziția acestei companii în octombrie 2012 de la DHL. Restul acțiunilor Cargus International aparțin Debutante Limited cu o participație de 0,5%, respectiv Ovidiu – George Păun cu un pachet de 0,27%.

Apoi, Abris a trecut la fuziunea Cargus International cu Urgent Curier într-o nouă structură, Urgent Cargus, care să opereze unitar activitățile Abris de pe piața de curierat.

Abris ajunge astfel la o poziție de lider pe piața serviciilor de curierat din România, unde estimează că deține o cotă de piață de aproximativ 32%, conform datelor existente pe site-ul propriu.

Pe 12 mai, Abris anunță preluarea pachetului majoritar în producătorul de hârtie Pehart Group. Astfel, fondul de investiții a preluat 55% din acțiunile Pehart Group de la familia antreprenorului Ioan Tecar și în condițiile exit-ului făcut de BERD din companie. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Achiziția Pehart Group de către Abris, care include plata în numerar precum și infuzie de fonduri proaspete sub forma unei majorări de capital destinate finanțării proiectelor de investiții pentru creșterea capacităților de producție, este estimată în jurul valorii de 100 mil. euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Structura tranzacției prevede că fondul de investiții Abris preia pachetul majoritar de 55% în vehiculul de investiții Fertero Limited înregistrat în Cipru, prin care sunt controlate patru companii din Pehart Group – producătorul de hârtie și carton Pehart Tec cu sediul în Petrești (județul Alba), Metalicplas Impex cu sediul la Dej (județul Cluj) – al cărei domeniu de activitate este fabricarea articolelor din fire metalice, lanţuri şi arcuri, dar operează și fabrica de hârtie de la Dej, Samus Construcții Dej – implicată și ea în producția de hârtie de la Dej, respectiv Metalicplas Distribution – firmă implicată în dezvoltarea unei structuri noi de fabricare a hârtiei la Dej, potrivit datelor disponibile din decizia Consiliului Concurenței de aprobare a tranzacției.

Planul Abris în cazul Pehart Group este de a consolida și a extinde talia de producător regional de hârtie tissue în spațiul Europeide Sud – Est. Grupul dispune de trei fabrici și investește pentru a pune în funcțiune a patra unitate de producție de profil până la finele anului și pentru a atinge o producție de 100.000 tone de hârtie tissue. Pufina este cea mai cunoscută marcă din portofoliul Pehart, a cărui strategie de vânzări este bazată pe exporturile spre piețele din regiune.

Cine este Abris Capital Partners

Abris Capital Partners a fost fondat în 2006, are o echipă de 19 profesioniști în domeniul gestionării investițiilor și are birouri la Varșovia, București și Kiev. Strategia vizează investiții de capital între 20 mil. euro și 60 mil. euro în cazul unei tranzacții, perioada de la intrarea în acționariatul unei afaceri și până la exit fiind în mod obișnuit între 3 și 5 ani.

Abris Capital Partners administrează două fonduri de investiții în prezent – Abris CEE Mid – Market LP, lansat în octombrie 2007 cu un capital de 320 mil. euro, și Abris CEE Mid – Market II LP – operațional din 2013 cu 450 mil. euro sub administrare.

Cezar Scarlat este directorul operațiunilor Abris Capital Partners pentru România și Bulgaria. Din ianuarie, acesta a fost promovat pe poziția de partener al Abris Capital Partners, manager regional de fonduri de investiții cu un capital de peste 770 mil. euro pentru Europa Centrală și de Est, avansarea venind ca o recunoaștere a contribuției aduse companiei de investiții cu sediul la Varșovia, care a devenit în scurt timp unul dintre cei mai activi investitori pe piața companiilor locale. Scarlat a activat anterior în biroul din Varșovia al Bridgepoint, manager de fonduri de 4,8 mld. euro și mai are pe CV Arthur Andersen și banca japoneză de investiții Nomura.

În ultimii trei ani, mai multe fonduri regionale de investiții s-au orientat către intrarea în România, printre acestea numărându-se Abris, Resource Partners (care a cumpărat anul trecut liderul centrelor de fitness World Class România) sau CEE Equity Partners, care caută să-și facă intrarea cu o tranzacție pe piața de energie. Cea mai importantă tranzacție locală de la începutul anului realizată de un fond de investiții este achiziția rețelei private de sănătate Regina Maria de cătreMid Europa Partners, care depășește 100 mil. euro.

Imobiliarele, agricultura, băncile, sectorul medical privat și afacerile cu capacități productiv sunt până acum principalele ținte de achiziție ale fondurilor de investiții în căutare de active cu potențial de creștere pe termen mediu.

ad_pharma_credite_tabel main

Confirmare oficială a celei mai mari finanțări din farma: BRD-Groupe Société Générale şi UniCredit Bank dau A&D Pharma un credit sindicalizat de 127 mil. euro pe 3 ani. Avocații CMS Cameron McKenna au asistat băncile, RTPR Allen & Overy a lucrat cu grupul farma

BRD-Groupe Société Générale şi UniCredit Bank acordă A&D Pharma, cel mai mare grup farmaceutic din România, un credit sindicalizat în valoare totală de 127 mil. euro, confirmând informațiile publicate în premieră de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 18 august.

Finanţarea, acordată pentru o perioadă de trei ani, este de tip „club loan”, fiecare dintre instituţiile financiare participând cu o sumă egală, de 63,5 mil. euro. Tranzacţia a fost aranjată în comun de cele două bănci – BRD a asumat rolul de coordonator al documentaţiei de credit, iar UniCredit Bank rolurile de agent de facilitate şi garanţii.

Prin noul contract, grupul A&D Pharma îşi refinanţează o linie de credit sindicalizată contractată în anul 2013, beneficiind de contextul favorabil al pieţei financiare, pe fondul apetitului ridicat actual al băncilor pentru creditarea companiilor viabile, cu o bună performanţă financiară. La împrumutul din 2013, pe lângă BRD și Unicredit a participat atunci și BCR, cele trei bănci împărțindu-și în mod egal expunerile.

Clubul bancar al BRD și Unicredit a beneficiat de consultanţa juridică a casei de avocatură CMS Romania, în timp ce A&D Pharma a fost asistat de RTPR Allen & Overy.

“Acest parteneriat reconfirmă implicarea UniCredit Bank în finanţarea sectorului privat, susţinând dezvoltarea unor sectoare de activitate cu potenţial real şi economia reală. Astfel, în primul semestru din 2015, banca a crescut volumul creditelor acordate pe piaţa din România cu 5,5% faţă de perioada similară a anului trecut, respectiv de la 4,45 miliarde de euro la mijlocul anului 2014 la 4,7 miliarde de euro în iunie 2015. Industria farmaceutică reprezintă o direcţie importantă în strategia de creştere a grupului UniCredit în Romania, iar relaţia de peste 10 ani cu grupul A&D Pharma confirmă acest lucru“, declară Cristian Covaciu, Head of Pharma în cadrul departamentului de clienţi multinaţionali al UniCredit Bank.

Banca și-a schimbat oficial denumirea din 18 august din Unicredit Țiriac Bank în Unicredit Bank, după vânzarea în luna iunie a pachetului de 45% din acțiuni de către omul de afaceri Ion Țiriac, ceea ce echivalează cu exitul fondatorului băncii.

“Tranzacţia reprezintă o reconfirmare a angajamentului BRD faţă de grupul A&D Pharma, liderul unui sector economic cu pronunţată conotaţie socială, pe care l-a acompaniat pe parcursul dezvoltării sale, atât prin facilităţi de finanţare bilaterale, cât şi în diferite formule de credite sindicalizate. Ea se înscrie, în egală măsură, în strategia băncii, care vizează consolidarea poziţiei pe sectorul marilor clienţi corporativi, faţă de care expunerea globală a BRD este în creştere faţă de anul trecut (+6,6% faţă de decembrie 2014). Această a cincea tranzacţie înregistrată în prima jumătate a anului 2015 ne susţine statutul de jucător de top pe piaţa sindicalizărilor, cu o expunere cumulată de circa 260 milioane dolari în tranzacţiile aranjate şi o cotă de 14% pe această piaţă”, declară Mihaela Chifiac, director Corporate & Investment Banking al BRD-Groupe Société Générale.

Grupul Erste (inclusiv BCR), BRD, Unicredit și Raiffeisen sunt printre cele mai active bănci pe piața locală a finanțărilor corporative.

Așa-numita ”rostogolire” (roll over) a împrumuturilor este larg răspândită în rândul companiilor. În acest an, OMV Petrom și-a refinanțat un credit din 2011 cu o sindicalizare bancară în valoare de 1 mld. euro. De asemenea, RCS & RDS a făcut demersuri pentru un împrumut de aproape 270 mil. euro destinat refinanțării unor credite bancare luate în 2013.

„Refinanţarea creditului aranjat în 2013, cu aproximativ 10 luni înainte de scadenţa acestuia, asigură stabilitatea financiară a grupului pentru următorii trei ani într-un cadru flexibil şi la costuri semnificativ reduse. Pe parcursul procesului de refinanţare am remarcat interesul ridicat pe care foarte multe bănci locale l-au aratat faţă de grupul A&D Pharma, interes pe care dorim să îl păstram activ prin diverse forme de colaborare, date fiind tendinţa de consolidare a pieţei bancare locale şi creşterea nevoilor de finanţare a grupului A&D Pharma, prin prisma consolidării şi dezvoltării pe segmentele de distribuţie şi retail farmaceutic”, declară Leonard Leca, directorul financiar al grupului A&D Pharma.

Leca se ocupă de aproape un an de finanțele A&D Pharma, numele său fiind foarte legat de Țiriac Holdings, unde a fost director financiar în perioada 2006 – 2013, iar apoi până în vara lui 2014 a ocupat postul de director general executiv. Apoi poziția sa de șef la Țiriac Holdings a fost preluată din august 2014 de către Dragoș Dinu, omul care a condus A&D Pharma în perioada 2002 – 2008.

A&D Pharma şi-a finanţat creşterea organică pe piaţa farma pe seama unei serii de împrumuturi, cu care a acoperit nevoile de capital de lucru şi proiectele de investiţii.

În 2006, grupul a anunţat contractarea unui împrumut de 100 mil. euro de la un sindicat de 11 bănci condus de Citibank. Pe lângă aceasta, din consorţiu au mai făcut parte Alpha Bank Filiala din Londra, Banca Românească, EFG Private Bank Luxemburg SA, BRD Group Societe Generale, Bank Austria Creditanstalt AG / HVB Bank, ING Bank, Investkredit Bank AG, MKB Bank, Piraeus Bank Filiala din Londra şi Raiffeisen Bank România.

Împrumutul a fost apoi refinanţat în 2009, când A&D Pharma a luat un credit de 100 mil. euro pentru a-l înlocui pe cel vechi. BCR, BRD şi Unicredit Bank Austria AG su aranjat tranzacţia la care au mai participat şi Citibank, respectiv RBS Bank România. Cele cinci bănci şi-au împărţit în mod egal expunerea, contribuind fiecare la finanţare cu câte 20 mil. euro.

În 2011, A&D Pharma ridică miza la 150 mil. euro, pe care-i împrumută de la Erste Group Bank AG, BCR şi UniCredit Țiriac Bank.

Pe măsură ce anvergura grupului se extinde, creşte nevoia de finanţare a acestuia. Astfel, în 2013, grupul accesează cel mai mare împrumut din istoria sa, în valoare de 190 mil. euro.

A&D Pharma este cel mai mare jucător din industria locală de farma, cu un rulaj anual de circa 1 mld. euro.

Grupul, fondat în 1994, are trei linii de afaceri de bază – farmacii, distribuție de medicamente și o structură separată de marketing – vânzări.

ad_pharma_infografic_credite main

A&D Pharma discută cu UniCredit și BRD contractarea unui credit în jurul valorii de 130 mil. euro. Cea mai mare tranzacție de finanțare din farma are ca scop refinanțarea grupului cu un rulaj anual de circa 1 mld. euro și face parte din strategia de ”rostogolire” periodică a împrumuturilor

A&D Pharma, liderul pieței locale de farma, intenționează să contracteze un credit în jurul valorii de 130 mil. euro, având discuții în acest sens cu bancherii de la UniCredit și BRD, au declarat surse din piață pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Un anunț privind noul împrumut al A & D Pharma este așteptat în perioada următoare.

A&D Pharma a început discuțiile în urmă cu mai multe luni cu bancherii locali, în condițiile în care, periodic, își refinanțează împrumuturile contractate anterior.

În septembrie 2013, grupul a luat un împrumut de 190 mil. euro de la BCR, BRD și UniCredit Țiriac Bank, ce au participat în mod egal la finanțare.

Reprezentanții A&D Pharma nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării articolului.

Așa-numita ”rostogolire” (roll over) a împrumuturilor este larg răspândită în rândul companiilor. În acest an, OMV Petrom și-a refinanțat un credit din 2011 cu o sindicalizare bancară în valoare de 1 mld. euro. De asemenea, RCS & RDS a făcut demersuri pentru un împrumut de aproape 270 mil. euro destinat refinanțării unor credite bancare luate în 2013.

A&D Pharma şi-a finanţat creşterea organică pe piaţa farma pe seama unei serii de împrumuturi, cu care a acoperit nevoile de capital de lucru şi proiectele de investiţii.

Astfel, în 2006, grupul a anunţat contractarea unui împrumut de 100 mil. euro de la un sindicat de 11 bănci condus de Citibank. Pe lângă aceasta, din consorţiu au mai făcut parte Alpha Bank Filiala din Londra, Banca Românească, EFG Private Bank Luxemburg SA, BRD Group Societe Generale, Bank Austria Creditanstalt AG / HVB Bank, ING Bank, Investkredit Bank AG, MKB Bank, Piraeus Bank Filiala din Londra şi Raiffeisen Bank România.

Împrumutul a fost apoi refinanţat în 2009, când A&D Pharma a luat un credit de 100 mil. euro pentru a-l înlocui pe cel vechi. BCR, BRD şi Unicredit Bank Austria AG su aranjat tranzacţia la care au mai participat şi Citibank, respectiv RBS Bank România. Cele cinci bănci şi-au împărţit în mod egal expunerea, contribuind fiecare la finanţare cu câte 20 mil. euro.

În 2011, A&D Pharma ridică miza la 150 mil. euro, pe care-i împrumută de la Erste Group Bank AG, BCR şi UniCredit Țiriac Bank.

Pe măsură ce anvergura grupului se extinde, creşte nevoia de finanţare a acestuia. Astfel, în 2013, grupul accesează cel mai mare împrumut din istoria sa, în valoare de 190 mil. euro.

De finanțele A&D Pharma se ocupă de aproape un an Leonard Leca, al cărui nume este foarte legat de Țiriac Holdings, grupul de firme aparținând omului de afaceri Ion Țiriac. Leca a fost director financiar la Țiriac Holdings în perioada 2006 – 2013, iar apoi până în vara lui 2014 a ocupat postul de director general executiv. Apoi poziția sa de șef la Țiriac Holdings a fost preluată din august 2014 de către Dragoș Dinu, omul care a condus A&D Pharma în perioada 2002 – 2008.

A&D Pharma este cel mai mare jucător din industria locală de farma, cu un rulaj anual de circa 1 mld. euro.

Grupul, fondat în 1994, are trei linii de afaceri de bază – farmacii, distribuție de medicamente și o structură separată de marketing – vânzări.

AD Pharma rezultate companii 2014 tabel

Sensiblu operează cea mai mare rețea de farmacii de pe piață, cu peste 400 de unități, și a raportat pentru anul trecut un profit net de 1,8 mil. euro la o cifră de afaceri de 281,4 mil. euro și un personal de 2.205 angajați. Pe piața farmaciilor, alte rețele mari sunt reprezentate de Catena, Dona, Help Net și Centrofarm.

Cea mai mare pondere în afacerile A&D Pharma este reprezentată de distribuitorul de medicamente Mediplus Exim, cu o reţea de 12 depozite, care a obţinut în 2014 o cifră de afaceri de 712 mil. euro şi un profit net de 9,9 mil. euro cu un personal format din 873 de angajaţi.

La acestea se adaugă A & D Pharma Marketing & Sales Services, companie ce gestionează platforma de activităţi de marketing şi vânzări a grupului de pe pieţele din Europa Centrală şi de Est, mai exact din Bulgaria, Cehia, Polonia, România, Serbia, Slovacia şi Ungaria. Firma a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 43,5 mil. euro şi o pierdere de 1,1 mil. euro la un număr de 216 angajaţi.

Cel mai mare profit a fost raportat în 2014 însă de A&D Pharma Holdings, compania de management a grupului A&D Pharma, cu 15 mil. euro.

În cele două decenii de activitate, grupul A&D Pharma este singura afacere din sectorul medical românesc ce a depăşit pragul de 1 mld. euro pe an. Firma a plecat la drum cu patru fondatori, de cetăţenie libaneză şi franceză – Michel Eid, Ludovic Robert, Roger Akoury şi Walid Abboud, din care ultimii doi au în mâini acum afacerea, potrivit informaţiilor disponibile din piaţă. Informaţiile nu au fost confirmate până acum de către oficialii companiei.

Acţionarii s-au înconjurat permanent de un aer de discreţie, evitând interviuri sau declaraţii în presă. Ludovic Robert, unul dintre fondatori, s-a concentrat în ultimii ani pe dezvoltarea altor afaceri în sectorul medical – lanţul de clinici private Anima şi, mai ales, pe extinderea reţelei de centre de radioterapie Amethyst.

A&D Pharma a fost prima companie românească listată pe piaţa bursieră londoneză începând cu 2006, luând cinci ani mai târziu decizia de a se delista, pe fondul unei scăderi accentuate a valorii bursiere.

În jurul A&D Pharma, au apărut de-a lungul timpului mai mulţi investitori interesaţi de achiziţia afacerii, de la fonduri de investiţii de talia CVC Capital Partners, Bridgepoint sau Penta până la investitori strategici, conform informaţiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO. Reprezentanţii companiei au negat constant că au existat discuţii de vânzare a afacerii.

petrom_credit_1_mld_euro_indicatori main

Cine a dat Petrom creditul de 1 mld. euro. Băncile germane Deutsche Bank și Commerzbank, japonezii de la Mizuho, Intesa din Italia și Credit Agricole (Franța) au intrat pe lista celor 17 creditori care au dat cel mai mare împrumut acordat vreodată unei companii din România. Care sunt băncile și ce rol au jucat în tranzacție

Jumătate din lista celor 17 bănci care au dat Petrom creditul sindicalizat de 1 mld. euro, cel mai mare împrumut corporativ acordat unei companii din România, sunt nume noi față de creditorii firmei din 2011, conform datelor furnizate în exclusivitate jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO de către reprezentanții OMV Petrom.

Astfel, băncile germane Deutsche Bank și Commerzbank, japonezii de la Mizuho, Intesa Sanpaolo din Italia și Credit Agricole (Franța) au dat bani companiei petroliere locale aflate în portofoliul grupului austriac OMV alături de alte instituții de credit care au participat și la împrumutul de 930 mil. euro, refinanțat luna trecută.

BRD și SocGen (banca – mamă a BRD), împreună cu UniCredit Bank Austria AG au acționat în cadrul tranzacției ca și agenți (Bookrunners) și aranjori principali coordonatori mandatați.

Erste Group Bank AG (banca – mamă a BCR), BCR, ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București, Intesa Sanpaolo S.p.A și Mizuho Bank Nederland N.V. au fost atât agenți, cât și aranjori principali mandatați, potrivit reprezentanților Petrom.

De asemenea, Raiffeisen Bank International AG (banca – mamă a Raiffeisen Bank România), Raiffeisen Bank Romania, BNP Paribas CIB Sucursala București, Commerzbank Aktiengesellschaft Filiala Luxemburg și The Bank of Tokyo-Mitsubishi UFJ Ltd au fost aranjori principali mandatați ai creditului sindicalizat.

Citi, Deutsche Bank AG și Credit Agricole Luxemburg au avut rol de aranjori principali în cadrul împrumutului.

Pe lista aranjorilor au intrat Barclays Bank Plc, Garanti Bank S.A., OTP Bank România S.A și KDB Irlanda Limited.

Structura tranzacției în care toate băncile participante sunt aranjori, iar bookruneri (agenți) sunt mai multe bănci este considerată de specialiști ca fiind una mai puțin uzuală comparativ cu alte sindicalizări și indică dorința bancherilor de a-și limita expunerile pe finanțare, dar și de a câștiga mai mulți bani din comisioanele aferente creditului, în condițiile în care beneficiul Petrom rămâne costul mai mic al refinanțării comparativ cu împrumutul luat în 2011.

Pe de altă parte, liderii consorțiului SocGen și UniCredit este de așteptat să fi luat și cele mai mari expuneri pe credit. Băncile care și-au asumat în tranzacție atât rol de agent (bookrunner), cât și de aranjor vor încasa de la Petrom mai mulți bani decât băncile cu un rol mai mic în tranzacție.

De regulă, poziția de agent (bookrunner) este luată de băncile care au un istoric de creditare mai bogat în relația cu firma creditată, urmăresc execuția tranzacției, urmăresc fluxurile financiare ale firmei și garanțiile aduse de împrumutat.

La creditul din 2011, atât BRD, SocGen, cât și UniCredit s-au numărat atunci printre agenții tranzacției.

De asemenea, numărul mare de bănci internaționale prezente în tranzacție indică un cost mai avantajos pentru atragerea banilor de către Petrom decât dacă i-ar fi atras numai de la bănci locale, ceea ce oricum nu ar fi fost posibil dat fiind calibrul prea mare al tranzacției pentru piața locală.

Noul credit multivalută este disponibil în lei, euro și dolari. Discuțiile pentru contractarea împrumutului au fost pornite de Petrom cu băncile în luna martie. La negocierile cu băncile, Petrom a fost reprezentat de o echipă interdepartamentală condusă de Trezorerie. Banca Transilvania, care a fost pe lista creditorilor companiei în 2011, a fost invitată să participe la tranzacție, dar nu a făcut-o. De asemenea, lipsesc și alte nume de creditori față de acum 4 ani.

Noul împrumut are o maturitate de 5 ani cu posibilitate de prelungire încă doi ani consecutivi, deci scadent până în mai 2022, și este destinat înlocuirii unei linii de credit sindicalizate în valoare de 930 mil. euro contractate în noiembrie 2011 și neutilizate până acum. În plus, dacă va fi necesar vor fi utilizate fonduri din noul credit pentru finanțarea operațiunilor curente.

În 2011, Petrom lua un credit de 930 mil. euro, disponibil atât în euro, cât și în lei, de la un grup de 14 bănci, lideri de consorțiu fiind atunci BNP Paribas, BRD Groupe Societe Generale, Citi, Raiffeisen și Unicredit.

Celelalte bănci care au finanțat compania petrolieră din grupul austriac OMV au fost BCR, Banca Transilvania,britanicii de la Barclays, BAWAG (Austria), La Caixa (Spania), grupul financiar olandez ING, gigantul american JP Morgan, banca ungară OTP și japonezii de la Bank of Tokyo – Mitsubishi. Creditul din 2011 avea o maturitate de trei ani, cu posibilitate de prelungire doi ani consecutivi.

OMV Petrom are un profil financiar solid, cu un grad de îndatorare de 3% la nivelul anului trecut, de trei ori mai mic față de nivelul înregistrat în 2011, anul în care a luat împrumutul.
Scăderea puternică a cotației petrolului pe piețele internaționale a adus deja o corecție a rezultatelor Petrom și a redus programul anual de investiții, care în anii anteriori se situa în jurul a 1 mld. euro pe an.

În perioada dintre trimestrul al patrulea din 2013 și ultimul trimestru din 2014, cotația țițeiului Ural procesat de Petrom a scăzut cu peste 43% de la 109 dolari pe baril la 76 de dolari pe baril.

Petrom a încheiat anul trecut cu numerar și echivalent numerar de 1,268 mld. lei (285,8 mil. euro) și un profit net de 2,1 mld. lei (473 mil. euro), la jumătate față de nivelul – record de 4,8 mld. lei (1,08 mld. euro).

Petrom, liderul pieței petroliere interne, este controlat din 2004 încoace de către grupul austriac OMV, care deține 51,01% din acțiuni, statul român mai având un pachet de 20,6%, iar Fondul Proprietatea circa 19%. Compania are o structură integrată, cu operațiuni de explorare & producție petrolieră, rafinare și distribuție și o divizie de gaze și energie electrică.

Petrom este producător de petrol, gaze și energie electrică, iar pariul cu cea mai mare miză în care este implicată compania sunt perimetrele de explorare la mare adâncime din Marea Neagră, unde caută hidrocarburi alături de americanii de la ExxonMobil. O schimbare importantă cu efect asupra Petrom a avut loc recent odată cu numirea germanului Rainer Seele, fost CEO al Wintershall, în poziția de CEO al OMV, post din care a plecat Gerhard Roiss.

Alro Slatina se pregătește să ia de la bancheri credite de 207 mil. dolari. Producătorul de aluminiu și-a propus să strângă până la 120 mil. dolari de la băncile de pe piața financiară londoneză, un împrumut de 27 mil. dolari de la Raiffeisen, iar o finanțare de până la 60 mil. dolari de la Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre și alți creditori are destinație de investiții

Producătorul de aluminiu Alro Slatina, aflat sub controlul companiei ruse Vimetco, cere pe 10 iulie aprobarea acționarilor pentru contractarea unui pachet de credite cu o valoare totală de până la 207 mil. dolari. Cele mai mari finanțări corporative din acest an au fost atrase de Petrom, cu 1 mld. euro, și grupul de companii Rompetrol, acum KMG International, cu 360 mil. dolari.

Cea mai mare dintre finanțările pe care le are în vizor este o facilitate de tip revolving de până la 120 mil. dolari pe care intenționează să o semneze cu un sindicat de bănci de pe piața financiară londoneză, după cum rezultă din convocatorul Adunării generale a acționarilor făcut azi public. Banii vor fi destinați refinanțării unui credit luat în 2010 de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Astfel, acționarii Alro sunt convocați luna viitoare pentru ”aprobarea încheierii de către Societate, în calitate de împrumutat și constituitor de garanții, a unei facilități de credit de tip revolving, guvernată de legea engleză, cu o valoare totală maximă a creditului de până la 120.000.000 USD cu un sindicat de bănci, în calitate de creditori, și Vimetco NV, în calitate de garant și constituitor de garanții, în vederea, dar fără a se limita la, refinanțarea unei facilități de credit scadente de tip revolving de aceeași valoare încheiat cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare în data de 5 august 2010, cu modificările ulterioare, precum și a oricăror altor documente aferente tranzacției”, potrivit convocatorului AGA.

Celelalte două împrumuturi ale Alro ar urma să vină de la Raiffeisen și Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB).

Pentru finanțarea și refinanțarea unor datorii, compania intenționează să împrumute până la 27,2 mil. dolari de la Raiffeisen Bank România.

În ceea ce privește asigurarea resurselor necesare pentru investiții, Alro Slatina are în plan contractarea unui credit de până la 60 mil. dolari de la bănci, în principal de la Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre. Suma planificată acoperă bugetul de investiții din 2015, estimat la 59 mil. dolari, compania concentrându-și eforturile în special pe două direcții – pe de o parte, investiții în reducerea dependenței energetice, iar pe de altă parte, către creșterea capacității de producție pe segmentul produselor cu valoare adăugată mare.

Alro a raportat pentru primul trimestru al anului un profit net ajustat de 6 mil. lei față de o pierdere de 138 mil. lei în perioada similară a anului anterior. Profitul companiei ar fi putut fi mai mare dacă aprecierea dolarului față de leu nu ar fi adus o pierdere de 61 mil. lei datorită portofoliului de datorii în dolari al Alro.

Cifra de afaceri a crescut în același interval cu 20% până la 598 mil. lei, pe fondul unei creșteri a cotației aluminiului pe bursa metalelor de la Londra de la circa 1.700 la 1.800 de dolari pe tonă.
Acțiunile Alro Slatina sunt deținute de Vimetco NV, cu 84,2% din acțiuni- în spatele căreia se află magnatul rus al aluminiului Vitali Mașitski, în timp ce Fondul Proprietatea are 10,2%.
Valoarea bursieră a Alro este de 856,5 mil. lei (192 mil. euro).

obligatiuni PMB expunere fonduri pensii main

Fondurile de pensii administrate de ING au cumpărat obligațiuni București de aproape 40 mil. euro și o expunere de aproape 8% pe tranzacția de finanțare de 500 mil. euro. Pe lista investitorilor sunt și fondurile Generali, Allianz Țiriac, Aegon, dar și băncile locale mari BCR, BRD și UniCredit Țiriac

NN Pensii, fostul ING Pensii care administrează fonduri de pensii cu active nete de 1,8 mld. euro, a fost unul dintre cei mai mari cumpărători locali de obligațiuni ale Primăriei Capitalei la emisiunea în valoare de 2,2 mld. lei (500 mil. euro). Marile bănci locale, BCR, BRD și UniCredit Țiriac Bank au luat și ele expuneri alături de Banca Transilvania și Raiffeisen, aranjorii tranzacției prin care Bucureștiul a refinanțat în lei o emisiune de titluri în euro din 2005.

Cel mai mare manager de fonduri de pensii din România, NN Pensii, a cumpărat obligațiuni municipale la finele lunii aprilie în valoare de 175,6 mil. lei (circa 40 mil. euro), ceea ce corespunde unei felii de până la 8% din întreaga emisiune a Primăriei Municipiului București. De asemenea, fondurile administrate de Generali au luat circa 2,6% din titluri, Allianz Țiriac aproape 2%, fondurile administrate de BCR circa 1,1%, fondul Aegon 0,8%, iar cele manageriate de BRD circa 0,6% din total obligațiuni vândute, conform calculelor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO pe baza datelor făcute publice de către arbitrul piețelor financiare, Autoritatea de Supraveghere Financiară. În total, fondurile de pensii de pe Pilonul II și III au luat o cotă de 15% din întreaga emisiune de obligațiuni, adică o porție egală cu cea adjudecată de BERD singur, cel mai mare investitor străin în tranzacție.

Raluca Țintoiu, CEO NN Pensii Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrat Privat SA

Raluca Țintoiu, CEO NN Pensii Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrat Privat SA

”Noi am pus ordin de peste 10% din oferta PMB, dar ni s-a alocat mai puțin pentru că a fost cerere mare”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Raluca Țintoiu, CEO ING Pensii, companie care și-a schimbat recent numele în NN Pensii și este cel mai mare jucător pe piața pensiilor private.  NN Pensii administrează fondul ING Pensii pe Pilonul II al pensiilor private obligatorii, respectiv ING Activ și ING Optim pe segmentul fondurilor de pensii facultative din Pilonul III. Obligațiunile municipale au ponderi între 2 și 3% în activul fiecăruia dintre cele 3 fonduri manageriate de NN Pensii, care investește și în acțiuni, titluri de stat, obligațiuni corporative ori depozite bancare.

Cererea de obligațiuni a fost aproape dublă față de ofertă astfel că investitorii au primit titluri corespunzător cu mărimea ordinelor de cumpărare raportate la nivelul întregii emisiuni.

Al doilea manager local de fonduri de pensii după mărimea expunerii pe tranzacția PMB este Generali, care a investit 56,4 mil. lei (12,8 mil. euro) prin fondurile Aripi și Stabil. Generali este urmat de fondurile administrate de Allianz Țiriac cu o expunere totală de 43 mil. lei (aproape 10 mil. euro), BCR cu 24,7 mil. lei (5,6 mil. euro), Aegon cu aproape 17 mil. lei (circa 3,8 mil. euro) și fondurile administrate de BRD cu 13,5 mil. lei (circa 3 mil. euro). Au participat și alți manageri de fonduri de pensii private, dar cu expuneri nesemnificative.

Vânzarea de obligațiuni municipale de 2,2 mld. lei de către Primăria Bucureștiului este cea mai mare tranzacție de acest tip din ultimii zece ani. Titlurile au fost listate pe bursa de la București la începutul acestei luni.

Bucureștiul s-a împrumutat la o dobândă medie anuală de 3,98% în lei.

Investitorii locali au dat circa 80% din bani, adică circa 400 mil. euro, din care cea mai mare parte au venit de la bănci – 40%, urmate de fonduri de investiții cu 27%.

Pe eșalonul de bănci, în afară de Banca Transilvania și Raiffeisen au participat și celelalte bănci mari – BCR, BRD și UniCredit Țiriac Bank, ce au văzut în obligațiunile în lei ale Bucureștiului o ocazie bună de a-și plasa lichidități și în afara plasamentelor în titluri de stat.

”Am luat o expunere mică pe tranșa obligațiunilor cu maturitate la 3 ani”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Răsvan Radu, CEO UniCredit Țiriac Bank.

Tranșa obligațiunilor cu maturitate de 3 ani are cel mai avantajos cost, dobânda fixă fiind de 2,80%, în timp ce obligațiunile cu maturitate de 5 ani au o dobândă fixă de 3,58%, iar cele scadente la 7 ani au o dobândă fixă de 4,43%. Tranșa cu maturitate de 10 ani are o dobandă fixă de 5,10%.

Emisiunea de obligațiuni a Primăriei Bucureștiului, în valoare de 500 mil. euro, este prima de o asemenea anvergură în monedă locală, având în vedere că până acum atât obligațiunile municipale, cât și cele corporative de valori mari, s-au derulat până acum în valută străină.

Sediul central al Petrom. Sursă foto: Petrom.

Petrom negociază cu un sindicat de bănci locale și internaționale un împrumut de circa 1 mld. euro pe cinci ani pentru refinanțarea creditului de 930 mil. euro contractat în 2011. Sindicatul de bănci este condus de către BRD

OMV Petrom, cea mai mare companie din România, discută cu un sindicat format din bănci locale și internaționale contractarea unui împrumut sindicalizat în vederea refinanțării creditului de 930 mil. euro luat în 2011. Sindicatul de bănci este condus de către grupul francez SocGen prin subsidiara locală BRD, notează publicația Global Capital. Aceasta este o tranzacție comparabilă cu recordul privind cea mai mare finanțare atrasă de o companie din România, stabilit acum patru ani de Petrom.

”Având în vedere evoluțiile recente de pe piețele financiare, OMV Petrom are în vedere refinanțarea liniei de credit multivalută de 930 de milioane euro, contractate în noiembrie 2011 și care are o maturitate de 3 ani și cu posibilitate de prelungire de 2 ani. Prin urmare, au fost demarate discuții cu bănci locale și internaționale. În prezent, procesul este în derulare. Vom oferi mai multe detalii la momentul formalizării unui contract”, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții OMV Petrom.

Reprezentanții BRD au răspuns că nu comentează informațiile.

Angajamentele băncilor pentru tranzacția de circa 1 mld. euro cu OMV Petrom vor fi făcute până la finele acestei săptămâni, afirmă bancheri implicați în discuții, citați de Global Capital.

Conform sursei citate, compania a contactat în martie băncile, iar noul împrumut este acordat pentru o perioadă de cinci ani, cu opțiune de prelungire doi ani consecutivi.

În 2011, Petrom lua un credit de 930 mil. euro, disponibil atât în euro, cât și în lei, de la un grup de 14 bănci, lideri de consorțiu fiind atunci BNP Paribas, BRD Groupe Societe Generale, Citi, Raiffeisen și Unicredit.

Celelalte bănci care au finanțat compania petrolieră din grupul austriac OMV au fost BCR, Banca Transilvania,britanicii de la Barclays, BAWAG (Austria), La Caixa (Spania), grupul financiar olandez ING, gigantul american JP Morgan, banca ungară OTP și japonezii de la Bank of Tokyo – Mitsubishi. Creditul din 2011 avea o maturitate de trei ani, cu posibilitate de prelungire doi ani consecutivi, ceea ce înseamnă că era scadent cel mai târziu în noiembrie 2016.

Cum dobânzile bancare au scăzut, iar OMV Petrom are un profil financiar solid, compania caută să profite de actuala conjunctură și să se împrumute mai ieftin în actualele condiții de piață. Petrom avea în 2014 un grad de îndatorare de 3%, de trei ori mai mic față de nivelul înregistrat în 2011, anul în care a luat împrumutul.

Pe piața românească, tot mai puține companii au capacitatea de a accesa credite de la bănci, inclusiv pe piața internațională, băncile sunt concurate puternic de variante alternative de finanțare precum emisiuni de obligațiuni corporative sau majorări de capital prin emisiuni de acțiuni noi.

Dacă piața financiară oferă perspective bune pentru împrumut Petrom, scăderea puternică a cotației petrolului pe piețele internaționale este de așteptat să aducă o reducere a programelor de investiții ale companiei cu 25 – 35% față de 2014 pentru a încerca o stabilizare a marjei de profit. În perioada dintre trimestrul al patrulea din 2013 și ultimul trimestru din 2014, cotația țițeiului Ural procesat de Petrom a scăzut cu peste 43% de la 109 dolari pe baril la 76 de dolari pe baril.

Petrom a încheiat anul trecut cu numerar și echivalent numerar de 1,268 mld. lei (285,8 mil. euro) și un profit net de 2,1 mld. lei (473 mil. euro), la jumătate față de nivelul – record de 4,8 mld. lei (1,08 mld. euro).

Petrom, liderul pieței petroliere interne, este controlat din 2004 încoace de către grupul austriac OMV, care deține 51,01% din acțiuni, statul român mai având un pachet de 20,6%, iar Fondul Proprietatea circa 19%. Compania are o structură integrată, cu operațiuni de explorare & producție petrolieră, rafinare și distribuție și o divizie de gaze și energie electrică. Petrom este producător de petrol, gaze și energie electrică, iar pariul cu cea mai mare miză în care este implicată compania sunt perimetrele de explorare la mare adâncime din Marea Neagră, unde caută hidrocarburi alături de americanii de la ExxonMobil. O schimbare importantă cu efect asupra Petrom a avut loc recent odată cu numirea germanului Rainer Seele, fost CEO al Wintershall, în poziția de CEO al OMV, post din care a plecat Gerhard Roiss.

Petrom este listată pe bursa de la București, iar valoarea sa bursieră este de 21,9 mld. lei (4,9 mld. euro) la ultima cotație de 0,3866 lei pe acțiune.

Agricover ia 22 mil. euro de la EximBank pentru finanțarea fermierilor

Agricover Credit, instituție financiară non-bancară din sectorul agricol care face parte din grupul Agricover, a agreat împreună cu EximBank încheierea unui nou acord pentru un împrumut în valoare de 100 mil. lei (peste 22 mil. euro), bani destinați finanțării fermierilor.

Primul acord de împrumut încheiat de către Agricover Credit și EximBank a fost în 2013 pentru o valoare de 70 mil. lei (peste 15,5 mil. euro).

”Agricultura rămâne un domeniu strategic care oferă oportunități importante pentru dezvoltarea de afaceri solide, iar parteneriatul cu Agricover Credit ne-a permis să ne implicăm în susținerea acestora prin finanțarea indirectă a peste 400 de fermieri locali”, a spus Traian Halalai, președintele EximBank.

Agricover Credit își propune consolidarea poziției de jucător principal pe segmentul finanțărilor destinate sectorului agricol astfel că una dintre direcțiile strategice o reprezintă atragerea de resurse financiare de la băncile locale și internaționale, astfel încât să poată asigura creşterea volumului total de credite acordate.

”Agricover Credit s-a dezvoltat puternic în ultimii ani și creșterea înregistrată în 2014 confirmă faptul că avem un model de business solid care răspunde nevoilor de finanțare din piață. Pentru acest an ne-am propus să susţinem ritmul rapid de dezvoltare şi să creştem numărul de clienţi, iar parteneriatul cu EximBank ne ajută să atingem aceste obiective si să oferim fermierilor produse financiare adaptate, capabile să susțină eficient dezvoltarea acestora. În acest sens, în următoarea perioadă suntem interesați să jucăm un rol activ şi în finanțarea proiectelor europene”, afirmă Robert Rekkers, directorul general al Agricover Credit.

Rekkers este unul dintre bancherii străini care au făcut carieră în România în anii 2000, conducând fosta ABN Amro Bank România (redenumită ulterior RBS Bank România, bancă preluată în două etape de către UniCredit Țiriac – n.r.) și apoi până în 2012 Banca Transilvania, a treia instituție de credit locală după active.

Agricover Credit IFN a raportat pentru 2013 venituri totale de 52 mil. lei (12 mil. euro) și un profit net de 12 mil. lei (2,7 mil. euro). Agricover Credit IFN face parte din grupul agricol Agricover alături de alte companii precum Agricover SA și Agricover SRL.

Grupul are o structură integrată de activități în agricultură care cuprinde ferme de producție vegetală, silozuri și capacități de stocare, stații de procesare semințe, logistică și distribuție până la comerț cu cereale și finanțare pentru fermieri.

În ultimii ani, și pe fondul contracției înregistrate de afacerile din alte sectoare economice, interesul investitorilor și al finanțatorilor a crescut puternic în agricultură. S-au înmulțit tranzacțiile cu terenuri agricole, prețul a început să crească și un nou val de investitori străini caută achiziții de mari suprafețe.

Datele BNR arată că sectorul de agricultură, silvicultură și piscicultură a devenit favoritul finanțatorilor, înregistrând cea mai mare creștere dintre marile ramuri ale economiei. Astfel, creditele acordate de bănci au crescut în sector de la 7 mld. lei (1,6 mld. euro) în 2010 la 11,7 mld. lei (2,6 mld. euro) în 2014, cu o rată de creștere mult peste cea din industrie și servicii, în timp ce în construcții nivelul finanțărilor a scăzut în aceeași perioadă. Creșterea este și mai puternică la nivelul IFN-urilor și a altor finanțatori, unde voluul finanțărilor către domeniul agricol și conex a sărit de la 1,6 mld. lei (0,38 mld. euro) în 2010 la 3,9 mld. lei (0,88 mld. euro).

Captură foto cu titlul știrii publicate de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 11 decembrie 2014

Companiile KazMunaiGaz iau 390 mil. dolari de la BCR, UniCredit, Raiffeisen și ING. Anunțul confirmă informațiile publicate la finele anului trecut de MIRSANU.RO privind contractarea a două împrumuturi de 400 mil. dolari de la marile bănci locale

Patru companii controlate de kazahii de la KazMunai Gas intenționează să contracteze în perioada următoare un credit sindicalizat de 390 mil. dolari de la BCR, UniCredit Ţiriac Bank, Raiffeisen Bank şi ING Bank, au anunțat printr-un comunicat pe bursa de la București reprezentanții Rompetrol Rafinare. Anunțul companiei confirmă informațiile publicate în premieră de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 11 decembrie 2014, conform cărora grupul de companii Rompetrol negociază două finanțări în sumă de 400 mil. dolari cu marile bănci locale.

„Consiliul de Administraţie al Rompetrol Rafinare S.A. informeaza acţionarii şi potenţialii investitori cu privire la decizia prin care Rompetrol Rafinare S.A., Rompetrol Downstream S.R.L., KazMunayGas Trading A.G. şi KMG Rompetrol S.R.L. intenţionează să încheie în perioada următoare un credit sindicalizat de tip revolving în valoare de 390 milioane dolari, suma fiind destinată refinanţării unor credite anterioare dar şi pentru susţinerea activităţilor şi operaţiunilor curente ale companiilor”, se arată într-un comunicat transmis de Rompetrol Rafinare Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Împrumutul reprezintă o facilitate multivalută – dolari, lei sau euro.

Rompetrol Rafinare (RRC), Rompetrol Downstream, KazMunayGas Trading AG şi KMG Rompetrol vor contracta creditul sindicalizat, care va fi format din două tranşe, o facilitate angajantă de până la 240 milioane dolari cu o maturitate de trei ani şi o facilitate neangajantă de până la 150 milioane dolari valabilă timp de un an de la data contractării. Ulterior, durata facilităţii neangajante poate fi extinsă la trei ani începând cu data încheierii contractului de facilitate de credit.

Cele patru companii fac parte din grupul KMG International, care este și garantul creditului.

Creditul nu poate fi folosit de cele patru companii ale KMG International, garant al acestui împrumut, pentru finanţarea pe termen lung a proiectelor de investiţii, achiziţii şi/sau închirieri, mai precizează reprezentanții companiei Rompetrol Rafinare.

Grupul kazah KMG Internaţional este prezent prin operaţiuni de rafinare, petrochimie, retail, trading, upstream şi servicii industriale în 12 ţări. La nivel internaţional, acesta deţine şi operează peste 1.000 de puncte de distribuţie a carbumnţilor în România, Franţa, Spania, Bulgaria, Moldova şi Georgia. KMG Internaţional este deţinut integral de compania naţională de petrol şi gaze din Kazakhstan – KazMunayGas.

Șefii EximBank mizează pe finanțări noi de 1 mld. lei la finele acestui an.  Banca are și un nou sediu din acest an. Sursă foto: EximBank.

EximBank acordă un plafon de finanţare de 54 mil. lei către Romelectro pentru un contract de retehnologizare încheiat cu Transelectrica. Eximbank mizează pe finanțări noi de 1 mld. lei la finele acestui an

EximBank a anunţat astăzi acordarea unui plafon de finanţare în valoare de 54 mil. lei (peste 12 mil. euro) către Romelectro, unul dintre cei mai mari contractori de pe piaţa de energie, pentru derularea unui contract de retehnologizare încheiat cu Transelectrica. Valoarea contractului Romelectro încheiat cu compania de stat din sectorul de transport a electricității este de peste 29 mil. euro.

„Facilitatea structurată de bancă include atât o componentă de finanțare – care acoperă nevoile temporare de cash, cât și una de garantare – scrisori de garanție bancară pentru bună execuție și restituire avans, necesare Romelectro pentru proiectul retehnologizării unei stații electrice de transformare a Transelectrica”, explică reprezentanţii băncii.

”EximBank își respectă angajamentul ferm asumat de susținere a companiilor românești și, iată, continuă să-și extindă portofoliul de clienți prin încheierea acestui acord cu unul dintre liderii în servicii pentru industria energetică. Antreprenorii români, și în special cei care activează în domeniul energetic, vor găsi la EximBank întreaga disponibilitate mai ales că susținerea acestui sector rămâne o prioritate pentru bancă. EximBank va continua să acționeze pentru consolidarea industriei energetice româneşti într-o manieră viabilă economic şi care să ţină cont de orientările strategice ale României în regiune pe termen mediu şi lung”, a spus Traian Halalai, președintele EximBank.

Romelectro a câștigat licitația organizată de transportatorul de electricitate Transelectrica pentru retehnologizarea staţiei electrice de 400/220/110/20 kV Bradu, un important nod în cadrul sistemului energetic naţional ce asigură conexiunile şi tranzitul de putere din zonele cu excedent de energie electrică, Muntenia şi Oltenia, către zonele deficitare din Transilvania. Valoarea contractului depășește 29 de mil. euro și se va derula pe o perioadă de patru ani.

”Câștigarea acestei licitații este încă o confirmare a faptului că Romelectro rămâne partenerul strategic local în proiecte de energie electrică, datorită valorilor pe care le promovează: competenţă și seriozitate. Acum că avem partener și EximBank, vorbim practic despre un proiect 100% românesc, toate cele trei părți implicate în proiect fiind entități cu capital autohton. Sperăm să continuăm colaborarea cu EximBank mai ales că ne-am propus să reconsiderăm piețele de export și să ne concentrăm atenția pe revenirea la lucrările în străinătate. Până în prezent, piața internă a oferit suficient spațiu pentru activitatea Romelectro, însă ne dorim să dezvoltăm business-ul și de aceea trebuie să ne reîndreptăm atenția spre piețe – precum Orientul Mijlociu (unde Romelectro a condus proiecte de succes), nordul Africii şi spaţiul de la Caucaz – Marea Caspică”, a declarat Viorel Gafiţa, Preşedinte Director General al Romelectro.

EximBank se axează pe trei tipuri de activitate – finanţare, garantare şi asigurare, în atenţia sa fiind companii cu profil de exportator şi IMM. Are în portofoliul de clienţi companii româneşti cu operaţiuni pe piaţa internă şi internaţională. Banca a raportat pentru primele nouă luni ale acestui an un portofoliu de credite nete cu o valoare cu peste 33% mai mare decât cel înregistrat la 31 decembrie 2013.

Reprezentanţii Eximbank estimează finanţări noi de aproximativ 1 mld. lei (circa 227 mil. euro) la finalul acestui an.

Romelectro face parte alături de compania de consultanţă şi inginerie în sectorul energetic ISPE (Institutul de Studii şi Proiectări Energetice), compania de construcţii utilitare pentru electricitate şi telecomunicaţii Electromontaj ”Carpaţi“ Sibiu şi producătorul de structuri metalice Celpi din grupul Romelectro.

Cele patru companii ale grupului au peste 1.500 de angajaţi, dintre care 700 sunt specializaţi în inginerie şi design. De numele ISPE se leagă lucrări de proiectare şi inginerie pentru aproximativ 15.000 MW putere instalată în centralele electrice convenţionale şi nucleare, reprezentând 90% din capacitatea totală instalată în România. Compania Romelectro, care deține ponderea cea mai mare în cadrul grupului, activează pe o piață care s-a restrâns semnificativ în ultimii ani, ca urmare a scăderii investițiilor în companiile energetice. Compania a încheiat anul 2013 cu o cifră de afaceri de circa 320 mil. lei (circa 72,4 mil. euro, calculat la cursul mediu de schimb de 4,419 lei la euro), cu 8% sub nivelul din anul anterior, şi cu un profit net de trei ori mai mare faţă de cel înregistrat la finele lui 2012.

BERD finanțează cu 23 mil. euro construcția unei fabrici de biscuiți lângă Craiova, investiție de 40 mil. euro a turcilor de la ETI

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a anunțat astăzi acordarea unui împrumut de 23 mil. euro pentru construcția de la zero a unei fabrici de biscuiți lângă Craiova de către gruul turc ETI Gida Sanayi ve Ticaret.

Investiția totală va fi de 40 mil. euro și reprezintă prima investiție făcută în afara Turciei de către afacerea de familie fondată în 1962 la Eskişehir. Producătorul turc de biscuiți, prăjituri, ciocolată și alte game de produse exportă circa 10% din producție către piețele din România, Bulgaria și piețele din Balcanii de Vest.

Cu o capacitate de producție de 11.000 de tone în primul an de operare și cu o suprafață de 7,58 hectare, noua fabrică va deveni centrul de producție al turcilor din Uniunea Europeană și le permite turcilor să-și crească afacerile în afara pieței – mamă.

Construcția fabricii va începe până la finele acestui an și va fi operațională de anul viitor, urmând să fie angajați 300 de oameni din forța locală de muncă. Fabrica va funcționa la Ghercești, în apropiere de Craiova, și își va baza producția pe cerealele și făina furnizată de fermierii locali.

”Prin acest proiect, BERD nu ajută doar o companie turcească de succes să crească, ci sprijină și investițiile străine directe atât de necesare  în județul Dolj. Proiectul stimulează economia locală, creează locuri de muncă și facilitează transferul de tehnologie și de competențe care pot fi replicate oriunde. Sperăm că investiția va încuraja și alți investitori să urmeze exemplul ETI Gida”, afirmă James Hyslop, directorul BERD pentru România.

La rândul său, Firuzhan Kanatli, președintelea board-ului ETI European Food Industries, subsidiara românească a grupului turc, a spus: ”Facilitatea noastră nouă de producție este înființată pentru a deveni una dintre fabricile cele mai avansate din punct de vedere tehnologic în Europa de Sud – Est. Aici, intenționăm să producem bunuri de înaltă calitate pentru piețele locale și internaționale pentru a crește exporturile noastre către Uniunea Europeană și restul lumii”.

BERD este unul dintre cei mai mari investitori străini din România, având investiții de circa 7 mld. euro pentru aproximativ 366 de proiecte. De asemenea, oficialii băncii internaționale susțin că au mobilizat peste 14 mld. euro din alte surse de finanțare pentru proiectele din economia locală.

Sursă foto: Allen & Overy.

Cine sunt avocații care au lucrat la dosarul finanțării de 75 mil. euro atrasă de Azomureș de la BCR și UniCredit. Costin Tărăcilă, șeful RTPR Allen & Overy: Am acordat consultanță în materie de finanțări, real estate și mediu în acest dosar

RTPR Allen & Overy, biroul local al firmei londoneze din Magic Circle, a asigurat consultanța juridică a tranzacției prin care producătorul de îngrășăminte chimice Azomureș Târgu Mureș a atras un credit sindicalizat de 75 mil. euro de la BCR și UniCredit Țiriac Bank.

”Echipa de avocați care a lucrat în acest dosar a fost coordonată de către Victor Pădurari, partener, și Cosmin Tilea, care ocupă poziția de counsel. Din echipă au mai făcut parte asociații Ana – Maria Oprea și Bogdan Cordos”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Costin Tărăcilă, managing partner RTPR Allen & Overy.

Combinatul Azomureș a contractat un împrumut pe o perioadă de zece ani, destinat modernizării a două fabrici de amoniac și a creșterii capacității de producție.

Asistența juridică în acest dosar a implicat mai multe arii de practică precum finanțări, real estate și mediu, explică șeful firmei de avocatură.

Victor Pădurari este unul dintre partenerii fondatori ai casei de avocați Radu Tărăcilă Pădurari Retevoescu (RTPR), când un grup de colegi din biroul local al firmei britanice Linkaters au decis în 2004 să pună bazele propriei firme. Din 2008, RTPR a intrat în rețeaua firmei londoneze Allen & Overy.

padurari medie

Victor Pădurari (foto) este specializat în tranzacții de finanțare, project finance, finanțări destinate achizițiilor (leverage buy out), parteneriate public privat, concesiuni. El a asistat din 2000 până acum instituții financiare internaționale în mai multe finanțări acordate către entități municipale și sectorul local de utilități. De asemenea, are experiență în aria de legislație corporativă și comercială, imobiliare și în domeniul reglementărilor privind ajutorul de stat.

Cosmin Tilea lucrează la RTPR Allen & Overy din 2005 și expertiza sa vizează tranzacții financiare și bancare transfrontaliere, în special structuri de tip project finance, împrumuturi pentru municipalități, obligațiuni, respectiv asistență în domeniul energiei.

RTPR Allen & Overy este una dintre cele mai mari firme de pe piață, acoperind o gamă largă de practici de la fuziuni și achiziții până la finanțări și tranzacții pe piața de capital.

În acest an, avocații RTPR Allen & Overy au lucrat în cadrul mai multor fuziuni și achiziții de anvergură la nivel local, oferind asistență pentru RBS Marea Britanie la vânzarea afacerii din România către UniCredit Țiriac Bank, pentru portughezii de la Millennium la vânzarea băncii locale către grupul ungar OTP pentru 39 mil. euro. Lista de tranzacții  cuprinde și alte tranzacții majore – finanțări,  de exemplu consultanță pentru BCR la acordarea unei finanțări de 32 mil. euro către proprietarul centrului comercial AFI Palace Cotroceni pentru dezvoltarea de proiecte de birouri, sau operațiuni pe piața de capital, cum a fost cazul listării Electrica pe bursele de la București și Londra.

Biroul local al firmei din Magic Circle are o echipă formată din patru parteneri, 30 de avocați și 12 persoane care fac parte din personalul administrativ.

Poziții puternice pe piața serviciilor de consultanță juridică de afaceri ocupă casele de avocatură neafiliate unor giganți de profil, precum Țuca, Zbârcea & Asociații, Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen sau Mușat & Asociații.

La nivel global, Allen & Overy a raportat pentru ultimul an fiscal, încheiat pe 30 aprilie, venituri de 1,23 miliarde de lire sterline (1,5 miliarde de euro), în creștere cu 2% față de anul anterior. Profitul înainte de plata taxelor a fost în această perioadă de 532 milioane lire sterline (648 milioane de euro), ceea ce indică o marjă de profit de peste 40%. Profitul per partener acționar la Allen & Overy a fost în perioada raportată de 1,12 milioane de lire sterline (1,36 milioane de euro).

Allen & Overy are o rețea formată din aproximativ 44 de birouri în întreaga lume în 30 de țări, cu un personal de aproape 5.200 de oameni, din care circa 10% îl reprezintă numărul de parteneri.

Banca Transilvania ia 150 mil. euro de la BEI pentru finanțarea de proiecte ale IMM-urilor și entități publice

Banca Transilvania, a treia bancă de pe piață după valoarea activelor, va avea la dispoziție o linie de finanțare de 150 mil. euro de la Banca Europeană de Investiţii (BEI) pentru finanțarea proiectelor derulate de IMM-uri, companii cu capitalizare bursieră medie și entități publice din România. Banii sunt destinați proiectelor din domeniul industriei, serviciilor, agriculturii și infrastructurii. Contractul de finanțare a fost semnat astăzi în Bucureşti.

”Parteneriatul are ca obiectiv contribuţia la revigorarea economiei româneşti, încurajarea companiilor locale să înceapă noi investiții, să-şi dezvolte afacerea şi să genereze locuri de muncă, pe baza unor finanțări flexibile, pe termen lung”, afirmă reprezentanții Băncii Transilvania. Împrumutul face parte din programul BEI denumit “Competențe și Locuri de muncă – Investiție pentru Tineret”, iniţiativă care susține încadrarea în muncă a tinerilor.

În acest sens, BEI – în colaborare cu Banca Transilvania – va oferi stimulente companiilor beneficiare care angajează tineri, asigurând oportunități de training sau posibilități de cooperare cu diverse colegii, școli sau universități, în vederea extinderii perspectivelor profesionale ale tinerilor. La ora actuală, rata șomajului în rândul tinerilor este de 23% în România.

ECO SUD S. A. majorează o linie de credit până la 5 milioane euro

Compania ECO SUD S.A., care desfășoară activități în domeniul depozitării și eliminării deșeurilor menajere majorează linia de credit de 1,1 milioane euro, până la valoarea de 5 milioane euro. De asemenea, linia de credit se va prelungi pentru încă un an. Acționarii au luat decizia cu privire la majorarea liniei de credit în data de 24 iulie, potrivit hotărârii publicate în Monitorul Oficial.

Garanțiile aduse pentru garantarea creditului sunt reprezentate de cash colateral 50 % cesiune creanțe și un bilet la ordin.

Cifra de afaceri înregistrată de companie la finele anului 2013 este de 25 milioane lei (5,66 milioane euro), profitul înregistrat fiind de 4,23 milioane lei (0,957 milioane euro), la un număr de 114 angajați.

Înființată în anul 2001, compania ECO SUD S.A. desfășoară activități în domeniul depozitării și eliminării deșeurilor menajere pentru București și localitățile limitrofe, dar și pentru județul Dolj.

Astra Vagoane Călători contractează un plafon de finanțări de 10 mil. euro de la Eximbank

Producătorul de material rulant Astra Vagoane Călători, afacere patronată de Valer Blidar din Arad, contractează un plafon de finanțări în valoare de 10 milioane de euro de la Eximbank pe o perioadă de doi ani, conform unei hotărâri a acționarilor companiei din luna martie, publicată recent în Monitorul Oficial.

Astfel, cea mai mare parte a finanțării este reprezentată de către o garanție emisă de Eximbank în numele și în contul statului de 8 mil. euro, ceea ce înseamnă 80% din totalul facilității de credit.

De asemenea, acționarii producătorului de vagoane din Arad au aprobat extinderea unei facilități de credit multiprodus de 3,15 milioane de euro până la 30 iunie 2018. Pentru aceeași finanțare, a fost decisă schimbarea structurii garanțiilor prin scoaterea din acest pachet a tramvaiului Imperio și extinderea listei de active puse la dispoziția băncii cu stocuri de materii prime și materiale specifice producției de vagoane și tramvaie electrice.

O altă modificare a garanțiilor aduse a fost operată și în cazul unei scrisori de garanție bancară în valoare de 3,6 mil. euro, emisă de Eximbank în favoarea companiei VALE din Brazilia. În acest caz, a fost scoasă de sub garanție polița de asigurare aferentă contractului de furnizare de echipamente încheiat în decembrie 2011 de Astra Vagoane Călători Arad cu clientul său Vale di Rio Doce din Rio de Janeiro (Brazilia).

Astra Vagoane Călători Arad are în derulare un contract de circa 100 milioane de euro cu compania braziliană Vale, căreia îi va livra în cadrul unui contract pe doi ani și jumătate circa 100 de vagoane, potrivit declarațiilor lui Valer Blidar, proprietarul companiei pentru ZF.

Istoria producției de vagoane la Arad începe în 1891, anul în care industriașul austriac Johann Weitzer fondează Fabrica de Vagoane și Motoare pentru a acoperi nevoia de material rulant în zona estică a Imperiului Austro – Ungar și în Europa centrală și de est.

Astra Vagoane Călători Arad este acum o companie cu capital privat românesc. Firma face parte dintr-un grup de afaceri alături de Astra Vest, SIRV Titu, Marmura București, Tristar București Arcons Security și Trend – Invest Arad. De Astra Vagoane Călători se leagă numele lui Valer Blidar, fondatorul Băncii Comerciale Feroviare.

Astra Vagoane Călători Arad dispune de capacități de producție și secții de reparații pentru vagoane, tramvaie, metrouri, oferă servicii de mentenanță și de modernizare pentru vagoanele destinate transportului de călători.

Ultimul produs al companiei este tramvaiul Imperio, primul cu podea 100% joasă produs în România, susțin reprezentanții Astra Vagoane Călători.

În 2013, compania a raportat un profit net de 10,46 milioane de euro la o cifră de afaceri de 40,67 milioane de euro și un personal format din aproximativ 800 de angajați.

Garanti Bank contractează o linie de credit de 35 de milioane de euro de la International Finance Corporation. Principala țintă pentru finanțare sunt companiile conduse de femei

Garanti Bank contractează o linie de credit de 35 de milioane de euro de la International  Finance Corporation, divizia de investiții a Băncii Mondiale.

Din acest credit, suma de 20 de milioane de euro va fi folosita pentru finanțarea unor proiecte derulate de companii deținuțe sau conduse de femei.

Acționarii au decis cu privire la contractarea acestui credit în data de 22 iulie în cadrul Adunării Generale Extraordinare, potrivit comunicatului transmis bursei din București.

Nu sunt prevăzute garanții pentru contractarea creditului, dar trebuie respectate anumite limite pentru indicatorii financiari și anumite clauze.

Garanti Bank are un număr de 30 de mii de obligaţiuni emise, la o valoare de emisiune de 300 de milioane de lei (67,9 milioane euro).

La finele anului 2013, Garanti Bank deţinea numerar  şi echivalente de numerar în valoare de 1,7 miliarde lei (385 milioane euro), iar profitul aferent exerciţiului este  87,8 milioane lei (19,9 milioane euro), după ce în 2012 înregistrase o pierdere 106,7 milioane lei(24,1 milioane euro).

Garanti Bank este prezenta de 15 ani pe piaţa bancară locală. Din anul 2010, Garanti Bank şi-a extins operaţiunile din domeniul financiar prin integrarea urmatoarelor servicii financiare Garanti Leasing, Garanti Credite de Consum şi Garanti Credite Ipotecare. Garanti Bank este deţinută de Turkiye Garanti Bankasi, a doua bancă privată ca mărime din Turcia.

Familia Iavorski garantează cu un teren de 13 hectare în Ilfov credite de 2,5 mil. dolari de la Bancpost

Unicom Holding, companie în spatele căreia se află omul de afaceri Constantin Iavorski, contractează credite de 2,5 milioane de dolari de la Bancpost.

Unul dintre credite este în valoare de 1,5 milioane de dolari, iar celălalt credit are valoarea de 1 milion de dolari. Decizia cu privire la contractarea  creditelor a fost luata de acționari în 16 iulie în cadrul Adunării Generale Extraordinare.

Creditele vor fi garantate de compania Unicom Tranzit, care va ipoteca pentru credit un teren în suprafață de 13 hectare în localitatea Brănești din județul Ilfov.

Unicom Tranzit, cu activități la nivel intern și internațional în domeniul transportului rutier, feroviar și multimodal de mărfuri, face parte alături de Unicom Holding (comerț cu produse petroliere), Unicom Oil Terminal (operator portuar care activează în portul Galați) și Unicom Wood Production (companie de procesare a lemnului) din Unicom Group, controlat de omul de afaceri Constantin Iavorski. Acesta a fost ministru al energiei în Republica Moldova și este unul dintre oamenii influenți în afacerile de import de hidrocarburi.

Acționariatul Unicom Tranzit este compus din Larisa Iavorski cu 21%, Olga Iavorski cu 21%, Irina Iavorski cu 21%, Constantin Iavorski cu 21%, Ion Bucur cu 6%, respectiv Victoraș Florian Bucureanu cu 5%.

Înființată în 1993, Unicom Holding  înregistra la finele anului 2013 o cifră de afaceri în valoare de 337,9 milioane lei (76,4 milioane euro) și o pierdere de 13,7 milioane lei (3,1 milioane euro), la un număr de 113 angajați. Anul trecut, atât cifra de afaceri cât și pierderile au fost aproximativ la jumătate comparativ cu valorile înregistrate în 2012.

Unirea Shopping Center renunță la contractarea de credite de până la 45 mil. euro

Compania Unirea Shopping Center, controlată de familia omului de afaceri Dan Adamescu, intenționează să renunțe la contractarea unui credit în valoare de 40-45 de euro, precum și la achiziția de până la 16 mil. euro a unui pachet de acțiuni la Astra Asigurări.

Creditul era necesar pentru finanțarea planurilor de investiții a companiei care operează centrele comerciale Unirea din București și Brașov. Acționarii sunt convocați pentru data de 25 august pentru a revoca deciziile luate într-o adunare generală din 6 iunie, în care fuseseră aprobate deciziile menționate mai sus.

Schimbările de direcție în ceea ce privește contractarea de credite pentru planurile de investiții ale familiei Adamescu pe piața centrelor comerciale survin în contextul în care și la Astra Asigurări au intervenit modificări importante. Astfel, ea a fost plasat în prima parte a acestui an sub administrarea specială a KPMG, iar achiziția afacerii de asigurări Axa din România de către Astra Asigurări a fost blocată de către autorități.

Acționarul majoritar al companiei Unirea Shopping  Center este vehiculul de investiții The Nova Group Investments România, în spatele căreia se află familia Adamescu și care deține 74,2 % din acțiunile companiei. Printre acționari se numără și SIF Muntenia care deține 10 % din acțiuni.

Acțiunile companiei sunt tranzacționate pe bursa din București, ultima cotație a unei acțiuni fiind de 60 lei pe acțiune, iar capitalizarea bursieră a acesteia este de 178,6 milioane lei (40,4 milioane euro).

La finele anului 2013, veniturile companiei au ajuns la valoarea de 79 milioane lei (17,9 milioane lei), înregistrând un profit de 2,8 milioane lei (633.627 euro) la un număr de 107 angajați.

Unirea Shopping Center activează pe piața centrelor comerciale din Capitală, unde în ultimii ani și-au construit poziții puternice Băneasa Shopping City, AFI Palace Cotroceni, respectiv mall-urile operate de grupul turc FIBA al miliardarului Husnu Ozyegin.

Acționarii libanezi de la Toneli Nutrition au aprobat garanții pentru finanțări de 4 milioane de euro luate de la CEC Bank

Producătorul de furaje combinate Toneli Nutrition Titu, controlat de acționari libanezi, a aprobat garanții pentru finanțări totale de 18,1 milioane de lei (circa 4 milioane de euro) contractate de la banca de stat CEC Bank.

Acționarii companiei au decis ieri prelungirea termenului de rambursare al unui împrumut de la CEC, în valoare de 9,1 mil. lei (peste 2 milioane de euro). De asemenea, Toneli Nutrition Titu a decis garantarea majorării de 5 milioane de lei (1,1 milioane de euro) până la valoarea de 9 mil. lei a unui credit de la CEC, în calitate de codebitor alături de Avicola Găești, cea care a contractat în 2012 creditul inițial de 4 mil. lei (0,9 milioane de euro), potrivit anunțului publicat de companie pe bursă.

Toneli Nutrition și Avicola Găești fac parte din rețeaua de firme Toneli controlat de un grup de oameni de afaceri libanezi. Acționarii Toneli Nutrition sunt Agrisol International R.O. SRL cu 34%, Sarkis Sarkis cu aproximativ 22%, Laoun Youssef cu 21%, Laoun Fadi cu 10,5%, Toni Khoury cu 7,6%.

Acțiunile Toneli Nutrition Titu sunt listate pe piața bursieră Rasdaq, ultima cotație fiind de 0,67 lei per titlu ceea ce înseamnă o valoare de piață a companiei de 21,5 mil. euro.
Compania aduce pentru garantarea împrumuturilor un ansamblu de garanţii, format din aproximativ 10 hectare de terenuri, construcţii și imobile situate în județul Dâmbovița, gaj asupra poliţelor de asigurare aferente bunurilor imobile. De asemenea, acestora li se adaugă ipotecă mobiliară asupra conturilor în lei şi valută deschise la CEC Bank şi fidejusiune din partea administratorului Toni Khoury.

Compania Toneli Nutrition Titu SA este producător de preparate pentru hrana animalelor, principalii săi clienți fiind firme controlate de același grup de acționari libanezi, care au activități în agricultură și în industria agroalimentară – de la cultivarea de cereale până la ferme de păsări și porci, abatoare de procesare a cărnii și transport către clienți din țară și din străinătate.

Capitalul social subscris și vărsat al companiei este de 3,2 milioane de lei  (0,7 milioane de euro).

Compania a raportat un profit net de 311.992 lei (70,6 mii euro) la o cifră de afaceri de 48.019.761 lei (10, 9 milioane de euro) și un personal de aproximativ 48 de angajați.

Scorpio Bulkers a dat comandă pentru execuția a cinci nave la șantierul naval Mangalia. Sursă foto: Scorpio Bulkers

Armatorul Scorpio Bulkers a atras jumătate de miliard de dolari de la două bănci europene pentru finanțarea comenzilor de nave. Pe lista comenzilor, șantierul naval Mangalia cu cinci nave, din care trei cu o valoare de 162 milioane de dolari

Armatorul Scorpio Bulkers, listat pe bursa americană Nasdaq, a anunțat astăzi că a primit un angajament din partea a două instituții de credit mari din Europa pentru o facilitate de credit de 540 milioane de dolari, bani necesari pentru finanțarea planului de comenzi de nave pentru propria sa flotă. Creditul este acordat pe o perioadă de șase ani, în condițiile în care semnarea contractului de finanțare este așteptată să se producă în cursul acestui an.

Un procent de 55% din facilitatea acordată, adică aproximativ 300 de milioane de dolari, vor merge pentru finanțarea contractelor de achiziție pentru șase nave de tip Ultramax, nouă nave tip Kamsarmax și nouă nave de tip Capesize, aflate acum în construcție și care au ca termen de livrare 2015 și 2016.

Șantierul naval Daewoo Mangalia Heavy Industries din România urmează să livreze cinci nave de tip Capesize, cu o capacitate de transport fiecare de 180.000 de tone DW (deadweight). Din acestea, primele două, sub numele Churchill și Presidente, au termen de livrare ultimul trimestru al anului 2015, altele două, cu numele Panatela și Perfecto, în primul trimestru din 2016, iar ultima, numită Robusto, în al doilea trimestru din 2016. Primele trei din cele cinci nave comandate pentru șantierul naval din România înseamnă un contract de 162 mil. dolari, anunțat în noiembrie 2013. Celelalte două fac parte dintr-o comandă totală de 22 nave, cu o valoare totală de 1,17 miliarde de dolari, contract făcut public pe 6 ianuarie.

În total, Scorpio Bulkers are o flotă formată din 17 nave și a comandat alte 79 de nave, din care 28 de nave Ultramax, 23 de nave Kamsarmax, respectiv 28 de nave Capesize. În afara celor trei nave ce vor fi construite de șantierul naval al Daewoo din România, celelalte 76 de nave comandate vor fi executate pe șantiere din Coreea, Japonia și China.

Volumul total de comenzi al armatorului Scorpio Bulkers depășește 1,1 miliarde de dolari și este constant în căutare de finanțare după semnarea contractelor de achiziție. Reprezentanții companiei au anunțat astăzi, dealtfel, că a primit propuneri de finanțare din partea mai multor bănci mari din Europa și Asia pentru comenzile care nu au fost încă acoperite cu contracte de credit.

Compania nou înființată, care operează o flotă de vase de transport de mărime medie și mare, este înregistrată în Insulele Marshall și are sedii la Monaco și New York. De asemenea, acțiunile Scorpio Bulkers sunt listate pe piața bursieră americană Nasdaq și pe bursa de la Oslo. Valoarea bursieră a companiei pe Nasdaq este de 1,2 miliarde de dolari.

Sursă: BVB

Rulmenți Bârlad a aprobat finanțări noi și prelungiri de împrumuturi în sumă totală de 24 mil. euro pentru finanțarea activității curente

 

Rulmenți Bârlad, producător de rulmenți controlat de turcii de la Kombassan, a aprobat contractarea unor finanțări noi de la Banca Transilvania, BCR Leasing și OTP Bank, precum și prelungirea unor facilități de credit deja existente acordate de BCR și Banca Transilvania, suma totală a acestor finanțări ajungând până la aproximativ 23,9 milioane de euro.

Banii sunt necesari companiei pentru finanțarea operațiunilor sale. Compania are în derulare un program de investiții de 7,6 mil. euro pentru achiziții de utilaje și echipamente de producție în perioada 2013 – 2014, din care la finele anului trecut era realizat în proporție de un sfert din valoarea aprobată.

Acționarii firmei Rulmenții Bârlad au aprobat pe 1 iulie prelungirea cu 5 ani a unei facilități de credit de 16 milioane de dolari (11,9 milioane de euro) acordată de BCR. Împrumutul este structurat în două tranşe, din care prima tranşă constă într-o linie de credit revolving de 6 milioane de dolari, în timp ce a doua tranşă reprezintă un credit pe termen lung, cu termen în 5 ani.

Compania aduce ca garanții pentru această finanțare terenuri, construcții, ipoteci mobiliare pe conturile deschise la BCR, respectiv ipoteci puse asupra mijloacelor fixe care echipează halele de fabricaţie. La acestea se adaugă și ipoteci puse asupra creanțelor rezultate din contractele încheiate cu clienții săi.

Pe lista finanțărilor aprobate de companie se află și contractarea unei finanțări de tip leasing în valoare de 2,5 milioane de euro de la BCR Leasing.

De asemenea, producătorul de rulmenți intenționează să ia un împrumut pe un an de 6,15 milioane de dolari (circa 4,6 milioane de euro) de la OTP Bank pentru finanțarea activității curente.

În plus, acționarii companiei și-au exprimat acordul pentru contractarea unui plafon maxim de finanțări de la Banca Transilvania de până la 5 milioane de euro în lei, euro și dolari, cu garanțiile aferente. Deja, Rulmenți Bârlad a aprobat prelungirea unui plafon global de împrumut de la Banca Transilvania de până la 2 milioane de euro. În același pachet intră și prelungirea cu un an a unei linie de credit de 8,2 mil. lei (1,8 mil. euro).

De la aceeași bancă, Rulmenți Bârlad a aprobat prelungirea cu încă un an a unui plafon global de exploatare de 1,8 mil. lei (0,4 mil. euro). La acestea se adaugă prelungirea sau contractarea unei contragaranții bancare pe doi ani în valoare maximă de 150.000 lei (33.000 euro).

Compania avea la finele anului trecut în derulare 11 contracte de leasing financiar cu Unicredit Leasing Corp IFN şi 3 contracte cu BCR Leasing. Rulmenți Bârlad avea de rambursat împrumuturi de peste 13 mil. euro. Nivelul de îndatorare financiară al firmei era de aproape 24%, în creștere față de 2012, în condițiile însă ale unei lichidități globale și a unei rate de solvabilitate într-o foarte ușoară scădere în ultimul an.

Rulmenți Bârlad a raportat la 31 decembrie 2013 un profit net de 915.000 lei (circa 200.000 euro), o cifră de afaceri 152,5 mil. lei (34,5 milioane euro) la un număr de 1907 de angajați.

Cifra de afaceri realizată anul trecut s-a situat cu 36% sub ținta de buget, potrivit unui raport al companiei.

Acțiunile companiei au pierdut o treime din valoare în ultimele patru luni, ajungând la o cotație de 2 lei per titlu. Valoarea bursieră a Rulmenți Bârlad este acum de 18 mil. euro.

Înființată în 1951, sub numele de „Intreprinderea de Rulmenţi Bârlad”, producătorul de rulmenți a intrat în producție efectivă doi ani mai târziu. Întreprinderea producea 4 tipuri de rulmenţi (3 tipuri rulmenţi radiali cu bile si 1 tip de rulment axial cu bile) destinaţi clienților de pe piața internă. Din 1956, producătorul de rulmenți din Bârlad începe să exporte din producție către piețele din fostul CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc, bloc economic ce reunea fostele state socialiste din Europa de Est și fosta Uniune Sovietică – n.r.), iar apoi și către alte piețe internaționale.

Producătorul de rulmenți a fost privatizat de stat în anul 2000, când pachetul majoritar a fost preluat de turcii de la Kombassan.

Exporturile Rulmenți Bârlad sunt principala sursă de venit a companiei, având o pondere de 88% din cifra de afaceri pe 2013, restul fiind livrări către piața internă. Piețele din Europa acoperă mai mult de jumătate din exporturile companiei, în timp ce livrările către America de Nord ajung la 22%, iar cele către piețe din Asia la circa 18%.

Acțiunile Rulmenți Bârlad aparțin în proporție de 90% turcilor de la Kombassan, SIF Moldova – 6%, fondul american de investiții 1,2%, SIF Muntenia – 0,15%, conform datelor disponibile la finele anului trecut.

BCR Leasing primește de la BEI un împrumut de 30 de milioane de euro pentru IMM-uri și entități de stat

BCR Leasing primește un împrumut de 30 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții. Împrumutul este  destinat finanțării întreprinderilor mici și mijlocii, a întreprinderilor cu capitalizare medie, precum și  entităților publice din țară care desfășoară proiecte în industrie, servicii și infrastructură.

Împrumutul reprezintă a doua tranșă a unui credit în valoare de 75 de milioane  de euro, în urma folosirii primei tranșe a creditului care a fost semnat  în luna ianuarie. Prima tranșă a fost  în valoare de 15 milioane de euro.

“Finanțarea proiectelor implementate de IMM-uri  și companiile medii este un obiectiv cheie al politicii BEI în România, deoarece sectorul IMM și al companiilor medii reprezintă motorul dezvoltării, inovației și creării de noi locuri de muncă”, afirmă Mihai Tănăsescu, vicepreședinte  al BEI.

Banii de la BEI vor ajuta BCR Leasing, companie membră a grupului financiar BCR, să ofere finanțări către sectorul corporativ.

“Parteneriatul dintre BEI și BCR Leasing direcționează resursele financiare direct către nevoile IMM- urilor, companiilor medii și entităților din sectoarele publice. IMM-urile în special reprezintă aproape două treimi din PIB-ul României”, spune Bogdan Speteanu, CEO al BCR Leasing.

Sursă grafic: Banca Europeană de Investiții

Sursă grafic: Banca Europeană de Investiții

BEI a acordat țării noastre împrumuturi în valoare de 10 miliarde de euro, începând din anul 1990, o treime din sumă fiind acordată în ultimii cinci ani.

BCR Leasing face parte din grupul financiar BCR, controlat de către austriecii de la Erste.

Valoarea totală a bunurilor finanţate de către BCR Leasing la finele lunii decembrie 2013 era de 44,3 mil. euro. Structura portofoliului este formată în proporție de două treimi de autoturisme și vehicule, iar 33% din echipamente și utilaje industriale.

Grupul Rompetrol prelungește pentru încă un an un credit de 30 de milioane de euro luat de la UniCredit Țiriac Bank

Grupul  Rompetrol, controlat de compania petrolieră națională din Kazahstan,  prelungește valabilitatea unui credit de 30 de milioane de euro contractat de la UniCredit Țiriac Bank  pentru o perioadă de un an până la 20 iunie 2015.

Companiile Rompetrol care au luat acest împrumut sunt KMG Internațional N.V., Rom Oil – din sectorul distribuției de carburanți din depozite, Rompetrol Downstream – care operează rețeaua de benzinării, Rompetrol SA, Palplast – producător de tubulatură din mase plastice pentru industria petrolieră, de gaze și distribuție apă, Rompetrol Rafinare – firma care administrează rafinăria Petromidia, Rompetrol Petrochemicals – gestionarul activităților de petrochimie din grup, Rominserv – contractor de servicii pe piața petrolieră și industrială, Rompetrol Gas – divizia de GPL a grupului.

Acționarii au decis prelungirea împrumutului, contractat la o dobândă Overnight la euro, respectiv dolar, de LIBOR (dobânda practicată pe piața interbancară de la Londra – n.r.) plus 2,75% pe an, precum și o dobândă overnight ROBOR (dobânda medie practicată pe piața interbancară de la București – n.r.) plus 1,75% pe an.

Dobânda este aplicabilă și în situația în care linia de trezorerie se transformă într-un credit cash, se arată în decizia acționarilor Rompetrol din 5 iunie.

Kazahii de la Kaz Munay Gaz au preluat în 2007 grupul petrolier Rompetrol, în urma unei tranzacții încheiate cu omul de afaceri Dinu Patriciu. Kazahii au decis schimbarea denumirii Rompetrol Group NV în KMG International, pentru a face cât se poate de vizibil faptul că afacerile grupului Rompetrol din 12 țări sunt de fapt brațul diviziei internaționale a grupului kazah.

O altă mișcare recentă făcută de kazahi la nivel local a fost vânzarea Ecomaster Servicii Ecologice către firma de decontaminare Oil Depol Service din Constanța. Ecomaster făcea parte din linia de servicii industriale a grupului Rompetrol, a cărui afacere principală este rafinarea, comerțul și distribuția de produse petroliere.

Infografic MIRSANU.RO

După ce a anunțat achiziția Urgent Curier, fondul de investiții Abris Capital împrumută Cargus cu 8 milioane de euro la o dobândă de 6%

Compania de servicii de curierat Cargus International contractează un împrumut de 8 milioane de euro de la proprietarul său, Abris Capital Partners, cu o dobândă de 6%, potrivit unei decizii a acționarilor companiei din 20 iunie.

Banii sunt acordați prin intermediul vehiculului de investiții înregistrat în Cipru Mardeto Holdings Limited, care deține 99,23% din Cargus după achiziția acestei companii în octombrie 2012 de la DHL. Restul acțiunilor Cargus International aparțin Debutante Limited cu o participație de 0,5%, respectiv Ovidiu – George Păun cu un pachet de 0,27%.

Împrumutul fondului de investiții către Cargus International a fost aprobat la mai puțin de două săptămâni după anunțul Abris Capital Partners de achiziție a pachetului integral de acțiuni al Urgent Curier, rivalul Cargus pe piața serviciilor de curierat.

Pe 9 iunie, reprezentanții fondului de investiții Abris Capital Partners au făcut publică achiziția Urgent Curier de la soții Sebastian și Corina Bălășescu, care aveau fiecare jumătate din acțiunile companiei. Achiziția va fi urmată de o fuziune pe picior de egalitate între cele două companii locale de curierat. Noua structură va fi condusă de Gian Sharp, directorul general executiv al Cargus, și de un Consiliu de Administrație format din managementul Abris Capital Partners și familia Bălășescu, vânzătorul Urgent Curier.

Achiziția Urgent Curier de către Abris Capital a fost aprobată de Consiliul Concurenței pe 27 mai.

În noua formulă operațională, Abris Capital Partners își întărește poziția în topul serviciilor de curierat, cu o flotă de 1.800 de vehicule, peste 1.800 de curieri și o rețea logistică de 142 de depozite.

Cele două companii sunt de talie egală pe piața de profil, situație confirmată de ultimele bilanțuri raportate.

Astfel, Cargus International, înființată în 1991, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 115,7 milioane lei (26,2 milioane euro), un profit net de 6,5 milioane lei (1,5 milioane euro) și un număr de 901 angajați. În prima jumătate a anului, Cargus a raportat o creștere de 45% a livrărilor, pe fondul dublării comenzilor online.

De cealaltă parte, Urgent Curier, afacere fondată în 2004, a raportat anul trecut o cifră de afaceri de 115,9 milioane de lei (26,2 milioane de euro), un profit net de 10,2 milioane de lei (2,3 milioane de euro) la un personal de aproximativ 759 de angajați.

Abris Capital Partners este o firmă de investiții, a cărei politică are în vedere achiziții de companii de talie medie din piețele Europei Centrale și de Est. Fondurile de investiții au în administrare circa 770 de milioane de euro. Politica de investiții a Abris vizează companii cu o valoare a întreprinderii între 15 și 45 de milioane de euro, care dețin poziții de lider în sectorul de profil și au un puternic potențial de creștere.

Achiziția Cargus International în 2012 a fost prima investiție a Abris Capital Partners. Fondurile de investiții de talie regională administrate de Abris Capital, Axxess Capital sau Resource Partners s-au numărat printre cei mai activi jucători pe piața de fuziuni și achiziții din ultimii ani, ceea ce indică o revigorare a apetitului pentru active românești a investitorilor cu capital de risc. VEZI AICI CUM S-AU MIȘCAT FONDURILE DE INVESTIȚII PE PIAȚA ROMÂNEASCĂ ÎN ULTIMII ANI.

Calcarul Suceava împrumută 5,5 milioane lei de la UniCredit Țiriac Bank pentru finanțarea activității curente

Producătorul de materiale de construcții Calcarul SA din județul Suceava contractează finanțări de 5,5 milioane lei (1,2 milioane euro) de la Unicredit Țiriac Bank, potrivit unei decizii a lui Nicolae Troașe, administratorul unic al companiei.

Una dintre finanțări reprezintă un credit destinat activității curente în valoare de 4 milioane lei (900.434 euro), iar cealaltă finanțare reprezintă un plafon pentru credite de contract și emitere scrisori de garanție bancară, în valoare de 1,5 milioane lei (299.566 euro).

Compania cu activități de extracție a calcarului va garanta împrumuturile de la UniCredit cu bunuri mobile și imobile.

Calcarul SA face parte din grupul de firme Calcarul înființat în 2008 alături de Doxar SRL și Maroco Proserv Construct. Grupul de firme acoperă mai multe activități pe piața de construcții și materiale de construcții, care merg de la exploatarea resurselor minerale, producția și construcția de case și structuri din lemn, producția de kit-uri utilitare și estetice până la producția sistemelor de pavaj din beton.

La finele anului 2013, compania înregistra o cifră de afaceri în valoare de 47,3 milioane lei (10,6 milioane euro) și  un profit în valoare de 4,5 milioane lei (1 milion euro) la un număr de 258 angajați.

Grupul Elcomex ia un credit de 10 milioane de euro de la BRD pentru asigurarea capitalului de lucru

Grupul de firme Elcomex Constanța, controlat de omul de afaceri Ion Grecu, intenționează să ia un credit de 44 milioane de lei (circa zece milioane de euro) de la BRD pentru finanțarea nevoilor de capital circulant.

Astfel, Elcomex Agroindustrial va semna ca și codebitor alături de Elcomex IEA un contract de credit de 44 milioane de lei, din care un descoperit de cont între 15 milioane de lei (3,8 milioane de euro) și 25 de milioane de lei (3,4 milioane de euro). Pachetul de finanțare prevede, de asemenea, un plafon de credit multivalută de 25 milioane de lei până la 44 milioane de lei, potrivit unei decizii a acționarilor din 25 iunie.

Elcomex IEA a solicitat dealtfel prelungirea cu un an a scadenței creditului de 44 milioane de lei de la BRD.

Elcomex Agroindustrial este o firmă înființată în 2004, care deține exploatații agricole, fermă de creștere a caprelor, fabrică de procesare a laptelui și fabrică de nutrețuri combinate, potrivit informațiilor disponibile pe site-ul companiei. În 2013, Elcomex Agroindustrial a raportat un profit net de 77.000 de lei la venituri totale de 36,7 milioane de lei (8,3 milioane de euro) și 102 angajați. Ion Grecu deține 99,18% din acțiunile companiei, restul titlurilor aparținând Cameliei Grecu.

Elcomex IEA face parte tot din grupul de firme controlat de familia omului de afaceri constănțean Ion Grecu. Elcomex IEA este furnizor de energie electrică și contractor de lucrări și servicii destinate centralelor electrice, parcurilor eoliene, linii electrice, respectiv instalații din alte sectoare industriale. Compania, înființată în 1995, a raportat anul trecut un profit net de 1,3 milioane de euro la o cifră de afaceri de 24,5 milioane de euro și un număr de 587 de angajați.

Sursă foto: Cluj Business Center

Familia Buzoianu ia credite de 10 milioane de euro pentru refinanțarea unui împrumut de la Carpatica și pentru a finaliza imobilul de birouri Cluj Business Center

Compania Felinvest din Cluj, al cărei proprietar este Octavian Buzoianu, contractează două credite în valoare totala de 10,2 milioane euro, aproximativ jumătate din bani fiind destinați finalizării investiției în proiectul imobiliar de birouri Cluj Business Center.

Una dintre finanțări este un credit de 5,3 milioane de euro pentru refinanțarea plafonului global multioption luat de la banca Carpatica, potrivit unei decizii a Adunării Generale Extraordinare a acționarilor din 9 iulie.

Un alt împrumut, în valoare de 4,9 milioane de euro, va fi folosit pentru finalizarea imobilului de birouri din Cluj – Napoca, un proiect prioritar de investiții al familiei Buzoianu, care își canalizează astfel fondurile spre piața imobiliară după încheierea unui acord de vânzare a afacerii de producție echipamente electrice Retrasib din Sibiu către grupul german SGB – SMIT International Gmbh. Vezi aici mai multe detalii despre vânzarea Retrasib.

Din datele făcute publice rezultă că finanțatorul Felinvest este banca de stat CEC Bank.

Compania Felinvest, specializată în investiții și dezvoltare imobiliară, funcționează din 2008 prin schimbarea domeniului de activitate al fostei societăți Feleacul SA, care opera o fabrică de dulciuri în Cluj – Napoca.

Conducerea companiei de dezvoltare imobiliară a aprobat garantarea noilor împrumuturi cu ipotecă asupra imobilul de birouri aflat în execuție, cu un depozit cash colateral de 423.000 euro, precum și cu contractele de închiriere încheiate cu Endava România, SAP România, Axience Emerging Europe și Hold Invest, precum și cu alte garanții.

Proiectul Cluj Business Center este un imobil de birouri de clasa A cu șapte etaje din centrul orașului Cluj – Napoca, care este amplasat pe un teren de peste 20.000 de metri pătrați și dispune de aproximativ 52.000 mp suprafață construită, respectiv 5.000 de mp de spații verzi. De asemenea, proiectul aflat în curs de finalizare are alocate 558 de locuri de parcare.

Printre chiriașii proiectului se numără Endava, SAP, Arobs Transilvania Software, Analog Devices, Performed Events, în timp ce alte spații sunt ocupate de un restaurant, o sală de fitness, o grădiniță, o farmacie și o galerie comercială, conform datelor prezentate pe site-ul proiectului.

Acționarul majoritar al Felinvest este Octavian Buzoianu, cu 86,6% din acțiuni. Acțiunile companiei sunt listate pe bursa de la București, valoarea de piață a Felinvest fiind de 6,8 milioane de lei (1,5 milioane de euro) la un preț de 0,2 lei pe acțiune.

Un alt membru al familiei, Călin Buzoianu ocupă poziția de director general al companiei și este, de asemenea, președintele Consiliului de administrație al societății. Octavian, 59 de ani, și Călin Buzoianu, 45 de ani, sunt amândoi ingineri și absolvenți ai Institutului Politehnic Cluj.

Lista companiilor prin care activează familia Buzoianu cuprinde pe lângă Retrasib Sibiu și Felinvest și Hold Invest (deținută integral de Călin Buzoianu) sau Modern Bau (în care este acționar Octavian Buzoianu).

La finele anului 2013, Felinvest înregistra o cifră de afaceri în valoare de 404.949 lei (91.638 euro), valoare aproape dubla fața de cea înregistrată în anul precedent. Profitul înregistrat avea valoarea de 822.661 lei (186.164 euro) în aceeași perioadă.

Producătorul de vin Cramele Recaș își extinde un împrumut de la ING Bank de la 2 la 4 milioane de euro

Cramele Recaș, unul dintre cei mai cunoscuți producători de vin locali, extinde o facilitate de credit de 2 milioane de euro la valoarea de 18 milioane de lei (4 milioane de euro), potrivit unei hotărâri a acționarilor companiei publicate în Monitorul Oficial.

Garanțiile aduse de companie sunt ipotecă mobiliară asupra activelor, ipotecă pe imobile ale societății, pe conturile acesteia deschise la ING Bank sucursala București, precum și ipoteci pe creanțe, stocuri de produse și mărfuri.

De asemenea, pe lista garanțiilor aprobate de acționari intră și garantarea unui credit luat de la ING Bank în valoare de 8 milioane lei (1,8 milioane euro).

Cramele Recaș  au înregistrat anul trecut un profit net de 15,8 milioane lei (3,5 milioane euro) la o cifră de afaceri de 85,6 milioane lei (19,3 milioane euro) și un număr de 87 de angajați.

O companie a lui Florin Pogonaru caută să atragă 45 de milioane de euro pentru finanțarea unui centru comercial în zona Obor din București. Acționarii vin cu 10 mil. euro în numerar, în plan credite de 35 mil. euro de la bănci

Prodplast Imobiliare, companie de investiții pe piața imobiliară în spatele căreia se află omul de afaceri Florin Pogonaru, intenționează să contracteze mai multe credite cu o valoare totală de până la 35 de milioane de euro pentru dezvoltarea unui centru commercial în zona Obor din București.

Banii vor fi atrași de la bănci din România și din străinătate, durata vizată a împrumuturilor fiind de 30 de ani, potrivit convocatorului adunării generale extraordinare a acționarilor pentru data de 13 august.

Garanțiile aduse de companie sunt reprezentate de unele active imobilizate și financiare ale acesteia.

De asemenea, acționarii companiei vor participa și ei la o majorare de capital cu un aport de 46 milioane de lei (circa 10 milioane de euro) în numerar pentru finanțarea proiectului imobiliar. Astfel, după majorare, capitalul social ar ajunge la 66,8 milioane de lei (15 milioane de euro).

Proiectul se întinde pe o suprafață de aproximativ 2,5 hectare, iar compania a semnat deja un contract de închiriere pentru un hypermarket cu compania franceză Carrefour.

Acțiunile Prodplast Imobiliare SA sunt tranzacționate la Bursa din Sibiu, cea mai recent valoare a unei acțiuni fiind de 5,9 lei, iar capitalizarea bursieră are valoarea de 123 milioane lei (27,8 milioane euro).

La finele anul trecut, compania a raportat venituri totale de 5,8 milioane de lei (1,3 milioane de euro) și o pierdere de 728 mii lei (circa 165.000 de euro).

Prodplast Imobiliare este o companie de investiții și dezvoltare imobiliară, de numele căreia se leagă Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Soția acestuia, Georgiana Pogonaru face parte din Consiliul de Administrație al companiei, alături de care stă și Tudor Ciurezu, directorul general și președintele SIF Oltenia. De asemenea, Prodplast Imobiliare deține un pachet de 16,7% din acțiunile Prodplast, companie listată la bursa de la București cu o valoare bursieră de 46,9 milioane de lei (10,6 milioane de euro).

Centrul comercial ce va fi dezvoltat în sectorul 2 intră pe o piață competitivă a centrelor comerciale în Capitală. Pe lângă polurile create deja de Băneasa Shopping City, grupul turcesc FIBA cu mall-urile București Mall și Plaza România sau AFI Palace Cotroceni, se anunță noi proiecte de intrare pentru anul viitor cum este cazul Mega Mall, dezvoltat pe platforma Electroaparataj în apropierea Arenei Naționale.

Un furnizor IKEA ia 2 milioane de euro de la ING Bank pentru finanțarea activității

Producătorul de articole de menaj IPEC Alba Iulia deschide o linie de credit în valoare de 2 milioane de euro la ING Bank pentru finanțarea activității companiei, potrivit unei decizii a acționarilor publicate în Monitorul Oficial.

Acționarii firmei IPEC SA au decis luna trecută contractarea finanțării în condițiile în care compania a derulat de-a lungul timpului mai multe proiecte de investiții de majorare a capacităților de producție. Firma a devenit din 1996 furnizor al concernului suedez IKEA din industria de mobilă, potrivit informațiilor publicate pe site-ul acesteia.

Ultimul proiect de investiții major al companiei a fost finalizat în luna mai și a vizat creșterea eficienței energetice pe segmentul producției ceramice. Valoarea proiectului a fost de 38,6 milioane de lei, din care 15,6 milioane de lei au constituit fonduri europene nerambursabile atrase de la Uniunea Europeană prin Programul Operațional Sectorial destinat creșterii competitivității economice.

IPEC SA este o afacere pornită în 1991 de familia Covaciu, care a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de peste 20 de milioane de euro și un profit net de 2,3 milioane de euro la un număr de 742 de angajați.

Producătorul din industria de panificație Boromir Prod Buzău ia un credit de 15,2 milioane lei de la ING Bank

Compania din industria de panificație Boromir Prod din Buzău intenționează să contracteze un credit în valoare de 15,2 milioane lei (3,5 milioane euro) de la ING Bank.
Decizia cu privire la contractarea credituluiva fi luată de acționari în cadrul Adunării Generale Extraordinare pe data de 13 august, potrivit unui comunicat transmis Bursei de Valori București.

De asemenea, acționarii Boromir Prod Buzău va trebui să ratifice garanții pentru mai multe credite luate de companie anterior. Producătorul din industria de panificație va trebui să aducă garanții pentru finanțări mai vechi în sumă de 12,2 milioane euro, luate de companie în anii 2004 și 2010, tot de la ING Bank.

Pentru totalul de credite de 15,7 milioane de euro de la ING Bank, compania vine cu terenuri de 18 hectare în Iași, Constanța și Râmnicu Sărat (județul Buzău), cu construcțiile aferente și depozite ale firmei. La acestea, se adaugă garantarea cu încasărilr prezente și viitoare din conturile deschise la ING Bank.

Compania Boromir Prod este listată pe bursa de la București, unde cotația acțiunilor este de 0,09 lei/acțiune. Capitalizareabursieră are valoarea de 20,9milioane lei (4,7 milioane euro).

Cel mai important acționar este Boromir IND SRL din RâmnicuVâlcea, care deține 67,8 % din acțiunile companiei.

În primul trimestru al anului 2014 compania a înregistrat o cifră de afaceri în valoare de 20,1milioane de lei (4,5 milioane de euro) și un profit de 428.160 lei (95,1 mii euro). În perioada similară a anului precedent, compania Boromir Prod înregistrase o pierdere de 1,1 milioane lei (244.346 euro).

Compania Boromir Prod din Buzău a fost înființată în anul 2000, având ca obiect de activitate achiziția, prelucrarea cerealelor și realizarea produselor de patiserie.

Povestea afacerii grupului de firme Boromir începe în anul 1994, când vâlceanul Constantin Boromiz înființează Boromir IND la Râmnicu Vâlcea. Treptat, afacerea se extinde de la achiziția și prelucrarea de cereal la producția și vânzarea de produse de panificație și patiserie. Treptat, în grupul condus de Constantin Boromiz intră moara Cibin, Boromir Prod Buzău, precum și alte companii precum Amylon Sibiu, Comcereal Vâlcea și Comcereal Sibiu sau Hardwood, companie din industria lemnului.

Avicola Dragoș – Vodă se împrumută de la BRD pentru finanțarea activității

Avicola Dragoș – Vodă din județul Călărași contractează un plafon de credite sezoniere în valoare de 3 milioane de lei (683.885 euro) de la BRD. De asemenea, compania ia un credit descoperit de cont tot de la BRD în valoare de 1,5 milioane de lei (341.942 euro), bani destinați susținerii activității curente.

Compania aduce ca garanții pentru împrumuturi printre altele terenuri care însumează 19,4 hectare situate în comuna Dragoș – Vodă, precum și construcțiile aferente fermelor de creștere a păsărilor, ipotecă asupra tuturor conturilor curente deschise de companie la BRD.

Finanțările se acordăpentru o perioadă de un an, potrivit hotărârii acționarilor Avicola Dragoș – Vodă, publicată în Monitorul Oficial.

Cifra de afaceri a companiei înregistrată la finele anului 2013 era de 51,3 milioane lei (11,6 milioane euro), profitul avândvaloarea de 2,2 milioane lei (497.850 euro) la un număr de 48 angajați.

Înființată în 1992, în județul Călărași, compania Avicola activează în sectorul fermelor de creștere a păsărilor și vânzarea cărnii de pasăre.

Combinatul de îngrășăminte chimice din Năvodari contractează un credit de 5,5 milioane lei de la Banca Românească

Combinatul chimic din Năvodari iau un credit de 5,5 milioane de lei (1,3 milioane euro) de la Banca Românească pentru o perioadă de un an.

Garanțiile aduse pentru contractarea împrumuturilor sunt un bilet la ordine și ipotecă pe conturile companiei, ambele în favoarea băncii, potrivit unei hotărâri a acționarilor publicate în Monitorul Oficial.

Combinatul chimic din Năvodari a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 87,7 milioane lei (19,8 milioane euro), înregistrând o pierdere netă de 4,4 milioane lei (995,7 mii euro ) la un număr de 68 de angajați.  În anul precedent,  compania înregistrase un profit net de 105.968 lei (23.780 euro), potrivit bilanțurilor publicate de Ministerul de finanțe.

Combinatul de îngrășăminte chimice Năvodari este înființat în 2002, desfășurându-și activitatea pe platforma fostului combinat de îngrășăminte chimice din localitate.  Compania desfășoară activități în producerea și distribuția îngrășămintelor chimice pe bază de fosfor, azot și potasiu, fiind produse atât îngrășăminte simple, cât și complexe.

Lukerg garantează cu terenuri de 300 hectare și contracte de până la 115 mil. euro împrumutul de 57 milioane de euro de la BERD și Unicredit pentru parcul său eolian din Dobrogea

Lukerg Renew, compania mixtă a rușilor de la Lukoil și ERG Renew (Italia), garantează cu terenuri de 303 de hectare din județul Constanța un împrumut de 57 de milioane de euro de la BERD și Unicredit pentru dezvoltarea unui parc eolian în Dobrogea. De asemenea, ca garanții, compania de proiect va încheia contracte în valoare maximă de 115,4 milioane de euro.

Land Power SRL Constanța, compania de proiect a Lukerg Renew pentru parcul eolian din Dobrogea, aduce ca garanții loturi de teren care însumează 243,2 hectare în localitatea Dorobanțu, respectiv și 59,7 hectare în comuna Topolog, la care se adaugă turbine și construcții ce vor fi ridicate pe aceste terenuri, potrivit unei hotărâri a acționarilor luate la finele lunii mai și publicate în Monitorul Oficial.

În cadrul împrumutului, BERD vine cu 38 de milioane de euro, iar UniCredit cu restul finanțării, în sumă de 19 milioane de euro, potrivit comunicatului BERD din luna iunie care anunța acordarea creditului.

Pentru acest împrumut, Land Power SRL va încheia anumite contracte, potrivit deciziei acționarilor. Astfel, compania va încheia contracte cu BERD și Vestas CEU România SRL și un contract – cadru cu Unicredit Bank Austria AG.

Pentru garantarea acestui împrumut compania va încheia contracte  cu o valoare maximă de 115,4 milioane euro. Printre garanții se numără un contract de ipotecă conturilor prezente și viitoare, ipotecă asupra bunurilor mobile, un contract de cesiune asupra creanțelor rezultate din anumite contracte de proiect guvernate de dreptul Italian, un contract de cesiune a contractelor de hedging, pentru reducerea riscului valutar.

De asemenea, Lukerg Renew Gmbh, acționarul unic al Land Power, va încheia cu BERD un contract de subordonare a fondurilor de proiect și de menținere a pachetului de acțiuni.
În Dobrogea, Lukerg Renew are un parc eolian cu o capacitate totală de 84 MW. De asemenea, în portofoliul Lukerg Renew se mai află un parc eolian de 70 MW în județul Galați, cumpărat anul trecut de la compania daneză Vestas cu 109,2 milioane de euro. Pentru finanțarea proiectului din Galați, a fost anunțată în luna aprilie contractarea unui credit de 67 milioane de euro pe 11 ani de la Raiffeisen Bank și ING.

Sectorul energiei eoliene a fost unul dintre cele mai dinamice pe timpul crizei, atrăgând mai multe achiziții și finanțări în contextul în care investițiile au fost puternic încurajate în anii anteriori de o schemă de sprijin din partea autorităților de la București.

BERD este cel mai mare investitor instituțional în economia locală, cu investiții de 6,7 miliarde de euro în 360 de proiecte locale. Ultima investiție a BERD în active românești este achiziția de acțiuni Electrica în cadrul procesului de listare pe bursă, în urma căreia instituția internațională a devenit al doilea acționar al distribuitorului de electricitate local, după statul român.

Agromec Ciorăşti ia o finanțare de până la 2 milioane de euro pentru achiziții de terenuri agricole și deschidere de puncte de lucru

Agromec Ciorăşti SA din județul Vrancea, societate care derulează activități agricole, intenționează să ia un credit de până la 2 milioane de euro. Planurile companiei vizează deschiderea de noi puncte de lucru și achiziția de terenuri agricole.

De asemenea, compania caută să facă achiziții de utilaje și echipamente, acestea urmând să fie plătite în regim de leasing, în rate și în numerar și garantate cu bunuri și active ale Agromec, potrivit unui convocator al adunării generale a acționarilor pentru data de 4 august.

Agromec Ciorăşti, înfiinţată în 1991, a raportat la data de 31 decembrie 2013 o cifră de afaceri de 1,9 milioane de lei (444.402 euro), un profit de 26.485 lei ( 5.993 euro) şi un număr mediu de 28 salariați.

Sursă: Hidroelectrica

Creșterea lichidităților i-a permis Hidroelectrica să închidă în primul semestru împrumuturi de 240 milioane de euro

Producătorul de electricitate controlat de stat Hidroelectrica a încheiat la începutul acestei săptămâni plata unui credit de investiții de 75 de milioane de euro, contractat de la Citibank în 2009.

Astfel, nivelul total al împrumuturilor închise în primul semestru al anului totalizează circa 238 milioane de euro, eforturi prin care Hidroelectrica încearcă să demonstreze că este una dintre cele mai solide companii locale, în ciuda intrării în insolvență în urmă cu doi ani.

Creșterea lichidităților companiei este dovedită și de raportarea pentru primele cinci luni ale anului a unui profit brut cumulat de 401 milioane de lei (circa 90 de milioane de euro), după deducerea taxei de stâlp aferente primului semestru de 75 milioane de lei (circa 17 milioane de euro), potrivit reprezentanților Hidroelectrica.

Pe lista de împrumuturi închise în acest an figurează rambursarea anticipată în luna aprilie a acestui an a unui credit de investiții de 110 milioane de euro către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). De asemenea, Hidroelectrica a închis de la începutul anului împrumuturi destinate investițiilor și linii de credit cu o valoare de 231 milioane de lei (peste 50 de milioane de euro). Din această categorie de finanțatori fac parte Banca Transilvania, cu 120 de milioane de lei, Alpha Bank cu 80 de milioane de lei și ING Bank cu 31 de milioane de lei.

tabel credite Hidroelectrica

Reprezentanții companiei afirmă că soldul datoriilor financiare către bănci a scăzut în ultimii doi ani de la 841 milioane de euro în 20 iunie 2012 la 216 milioane de euro pe 30 iunie. Soldul creditelor de investiții urmează să fie redus cu încă 39 milioane de euro până la finele anului după plata ratelor scadente în a doua parte a anului, dau asigurări oficialii producătorului de energie electrică.

Pentru a face rost de lichidități, Hidroelectrica a scos la vânzare în mai multe rânduri microhidrocentrale pe care le are în portofoliu, proces care este și acum în desfășurare.
Compania este unul dintre liderii pieței de energie din România, cu o producție anuală de circa 17 Twh asigurându-și o cotă de aproximativ 30% din producția națională. Compania avea la finele anului trecut în portofoliu 259 de hidrocentrale cu o putere instalată de 6.462 MW.

Hidroelectrica a fost înființată în 2000, după fostei Companii Naționale de Electricitate în patru companii, alături de Transelectrica, care deține monopolul serviciilor de transport și tranzit electricitate, Electrica pe partea de distribuție și furnizare și producătorul de electricitate Termoelectrica.

În 2012, compania a intrat în insolvență, măsură pe care statul a luat-o în calitate de proprietar al companiei pentru a putea scăpa de contractele încheiate cu case de comerț de energie, contracte pe care le considera păguboase pentru companie.

Compania aflată în procedură de reorganizare judiciară a înregistrat o cifră de afaceri în 2013 de 3,08 miliarde de lei (697,7 milioane de euro) și un profit net de 718,8 milioane de lei (162,6 milioane de euro). Cu marjă netă anuală de 23%, Hidroelectrica este una dintre cele mai profitabile companii din România. Numărul mediu de angajați al companiei este de 4.601 la finele anului trecut. Statul deține un pachet de 80% din acțiuni, iar Fondul Proprietatea are restul de 20% din capitalul Hidroelectrica.

IMSAT își majorează plafonul de împrumut la BRD până la 33 milioane de euro, cât trei sferturi din cifra de afaceri. Miza, un contract cu Holcim Rusia

IMSAT București, firmă controlată de francezii de la SNEF, intenționează să își majoreze plafonul global de împrumut la BRD de la nivelul actual de 27 milioane de euro până la 33,35 milioane de euro, valabil până la 31 octombrie.

Mai exact, acest plafon de finanțare este compus dintr-o linie de credit multivalută de 2 milioane de euro, valabilă până la finele lunii octombrie, potrivit convocatorului Adunării generale extraordinare a acționarilor din 4 august. La linia de credit se adaugă scrisori de garanţie bancară şi acreditive în valoare de 31,35 milioane euro.

În ceea ce privește linia de credit de la BRD, aceasta este o linie de credit multivalută, cu o dobânda anuală la lei formată din dobânda ROBOR la 3 luni plus 275 puncte de bază pe an. Dobânda la euro la această linie de credit este dobânda EURIBOR la 3 luni plus 300 puncte de bază pe an. Comisionul de acordare pe care îl încasează banca este de 0,20% la valoarea liniei de credit.

De asemenea, plafonul pentru emiterea de scrisori de garanţie bancară în valoare totală de 31,35 milioane de euro. Cea mai mare parte reprezintă scrisori de garanție cu maturitate la 3 ani, în valoare de 13 milioane de euro), destinate emiterii a două scrisori de garanție de avans și de bună execuție pentru un contract încheiat cu Holcim Rusia, în valoare de 31,35 milioane de euro fără TVA.

Scrisorile de garanție bancară cu maturitate la 4 ani se ridică la valoarea de 10,35 milioane de euro, iar cele cu maturitate la 5 ani ajung la nivelul de 8 milioane de euro.
Pentru ridicarea plafonului global de împrumut, acționarii companiei trebuie să aprobe un set de garanții și clauze speciale, care prevăd printre altele o contragaranție bancară emisă de Societe Generale Franța (banca – mamă a BRD) în valoare de 6,35 milioane de euro, adică suma cu care se majorează plafonul actual. De asemenea, compania va trebui să domicilieze la BRD încasările rezultate din contractele IMSAT pentru care banca emite scrisori de garanție, în condițiile în care BRD va putea pune gaj pe conturile companiei.

O altă contragaranție va fi emisă de către Unicredit Țiriac la ordinul Siemens pentru contractele IMSAT încheiate cu CFR.

Pe lista condițiilor impuse de BRD companiei IMSAT, una dintre ele prevede ca trei sferturi din cifra de afaceri anuală să fie derulată prin intermediul băncii. În 2013, IMSAT București a înregistrat o cifră de afaceri de 189,4 milioane de lei (42,9 milioane de euro) și un profit net de 938.925 lei (212.474 de euro) la un personal format din 1.010 angajaţi.

Orice alt angajament al companiei care va depăși pragul de 200.000 de euro trebuie aprobat de către bancă. De asemenea, compania va trebui să prezinte bancherilor raport trimestrial privind stadiul execuției contractelor. Alte clauze impuse de bancă sunt parri passu, care  presupune obligaţia debitorului sau garantorului său de a nu acorda un rang superior altor obligaţii scadente negarantate cu ipotecă.

O altă condiţie pe care compania trebuie să o indeplinească este clauza “cross-default”, care prevede că în situaţia în care debitorul intră în incapacitate de plată faţă de un creditor, se consideră că a intrat în aceeaşi situaţie şi faţă de titularul obligaţiei de rambursare din contractul de împrumut în cauză.

Altă clauză este cea numită negative pledge, care prevede imposibilitatea debitorilor de a înstrăina sau crea drepturi terţilor asupra activelor sale, acestea fiind destinate stingerii obligaţiilor de rambursare. Potrivit normelor Băncii Mondiale şi a Corporaţiei Financiare Internaţionale (IFC), aceasta este o clauză obligatorie în finanţare în cazul proiectelor de investiţii de la instituţii financiare internaţionale.

De asemenea, o altă clauză pe care IMSAT va trebuie s-o respecte pentru a-și putea procura finanțarea necesară este clauza material adverse change, care protejează creditorii împotriva acelor schimbări care ar putea afecta afacerea, activele sau profilul financiar al împrumutatului.

Așa – numita „ownership clause” stipulează, de exemplu, termenii proprietății asupra unor bunuri sau active la care se referă contractul.

De asemenea, nu vor fi permise utilizări pentru emiterea de noi scrisori de garanţie bancară, cu excepţia celor două scrisori de garanţie bancară pentru Holcim Rusia , până când soldul SGB-urilor emise sub plafonul de 31,35 milioane de euro nu va coborî sub nivelul precedent al plafonului de 25 milioane de euro.

IMSAT, companie înființată în 1962, a fost preluată în 2007 de către grupul francez SNEF. Grupul IMSAT are 13 societăți și trei sucursale în țară, respectiv 8 agenții în străinătate, potrivit informațiilor publicate pe site-ul companiei.

Compania furnizează servicii de inginerie și montaj mecanic, instalații electrice  și automatizări industrial. Circa jumătate din portofoliul de afaceri al IMSAT București îl reprezintă sectorul industrial, transportul 15%, iar segmentul cabinelor de comandă circa o treime din ansamblu.

Continental Hotels împrumută până la 10 milioane de euro pentru modernizarea lanțului de hoteluri

Continental Hotels, unul dintre cei mai mari operatori hotelieri locali, intenționează să împrumute credite de până la zece milioane de euro pentru renovarea și modernizarea lanțului de hoteluri.

Acționarii companiei sunt convocați pentru a discuta pe marginea acestei finanțări pe data de 7 august, potrivit convocatorului Adunării generale extraordinare publicate în Monitorul Oficial.

Omul de afaceri Radu Enache este unul dintre acționarii companiei hoteliere înființate în 1991, care numără în portofoliu hoteluri pe segmentul economic, de trei, patru și cinci stele. Potrivit datelor de prezentare de pe site-ul companiei, Continental Hotels are hoteluri în mai multe locații din țară precum București, Sibiu, Arad, Târgu Mureș, Oradea, Drobeta Turnu Severin, Porțile de Fier și Suceava.

Pe segmentul de cinci stele, compania operează cu hotelul Grand Hotel Continental din Capitală, pe segmentul de patru stele activează sub marca Continental Forum, în timp ce pe segmentul de trei stele, compania este prezentă atât cu unitățile Continental, cât și cu hotelurile Ibis, gestionat de către grupul francez Accor pe baza unui contract de management încheiat cu Continental Hotels. Pe segmentul hotelurilor ieftine, lanțul activează cu o unitate Hello Hotels, în București.

Compania este în plin proces investițional, rulând mai multe credite de investiții, mișcare ce a lăsat urme asupra bilanțurilor din ultimii ani, când a încheiat pe pierderi. Ultimele informații disponibile pe piață indică faptul că firma a împrumutat circa 37 de milioane de euro. Astfel, Continental Hotels a raportat pentru anul trecut o pierdere de 18,2 milioane de  lei (4,1 milioane de euro) la o cifră de afaceri de 89,9 milioane de lei (20,3 milioane de euro), în creștere cu 15% față de anul anterior. Personalul firmei la finele lui decembrie 2013 era de 782 angajați.

Producătorul de nutrețuri combinate Nutrimold Iași își prelungește finanțarea de la CEC Bank

Producătorul de nutrețuri combinate Nutrimold Iași şi-a prelungit linia de credit în valoare de 14,7 milioane de lei (3,3 milioane de euro), contractată la CEC Bank SA cu încă un an. De asemenea, compania intenționează să obțină un plafon de scontare în valoare de 11 milioane de lei (2,5 milioane de euro), conform unei hotărâri a acționarilor companiei din 5 mai.

Nutrimold Iași aduce ca garanții pentru linia de credit stocuri şi creanţe prezente şi viitoare de cereale şi produse finite de natură furajeră ale firmei, conturile deschise de societate la CEC Bank SA, precum și două bilete la ordin. Acestora li se adaugă o garanţie emisă de Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR), respectiv contracte de fidejusiune şi orice alte bunuri mobile sau imobile aflate în proprietatea firmei sau terţilor, în funcţie de necesităţile de garantare agreate cu banca.

Linia de scontare va fi garantată cu cesiunea contractelor de livrare încheiate de Nutrimold cu clienţii săi, respectiv cu bilete la ordin emise de clienţi pentru mărfurile livrate şi cu contracte fidejusiune.

Compania Nutrimold a fost înfinţată în anul 1991 la Iaşi, acţionarii companiei fiind Tartau Iulian Gabriel, (99,9%) și Tartau Monica. Compania a raportat la 31 decembrie 2013 o cifră de afaceri în valoare de 104.720.394 lei (23,7 milioane de euro), un profit net de 243.640 lei (55.134 euro) şi 72 de angajaţi.

Congaz Constanța a luat un credit bancar de 15,8 milioane lei pentru finanțarea investițiilor

Congaz Constanța, societate cu activități în domeniul rețelelor de distribuție a gazelor naturale, împrumută de la bancă 15,8 milioane de lei (3,6 milioane de euro) pentru finanțarea planurilor de investiții.

Acționarii Congaz au decis, de asemenea, prelungirea valabilității unui credit de 8 milioane de lei (1,8 milioane de euro) până la 15 mai 2015, potrivit unei hotărâri a adunării generale din 22 mai, publicate în Monitorul Oficial.

Congaz Constanța derulează de mai mulți ani ample investiții pentru extinderea rețelei de distribuție a gazelor în municipiul Constanța și alte localități din județ.

Acționarii companiei au aprobat garantarea creditului de 15,8 milioane de lei cu ipotecarea a diferite active, a conturilor curente ale societății, precum și alte garanții.

Acțiunile Congaz sunt deținute de către GDF SUEZ Energy România, OMV Petrom, E.ON Ruhrgas International Gmbh și Petroconst Constanța. Astăzi, Consiliul Concurenței a anunțat că a fost notificat privind achiziția titlurilor Congaz deținute de către OMV Petrom și E.ON, ce urmează să fie preluate de francezii de la GDF SUEZ Energy  România. Participația francezilor după aprobarea tranzacției va depăși 85% din Congaz.

Înființată în 1999, compania a raportat anul trecut o cifră de afaceri învaloare de 158,1milioane lei (35,8 milioane euro) și un profit net de 13,7 milioane lei (3,1 milioane euro), de 2,4 ori mai mare față de cel înregistrat în anul anterior.

Producătorul ferestrelor de termopan QFort împrumută de la CEC Bank 11 milioane de euro pentru refinanțare și investiții

Producătorul de tâmplărie termoizolantă Casa Noastră din Craiova intenționează să contracteze trei împrumuturi cu o valoare totală de 11,3 milioane de euro de la CEC Bank.
Cel mai mare dintre credite se ridică la 42,08 mil. lei (9,6 mil. euro) și are destinație de credit de investiții pentru refinanțarea unor împrumuturi luate anterior de la Alpha Bank România, potrivit unei hotărâri luate de acționarii companiei.

De asemenea, producătorul de tâmplărie termoizolantă marca QFort vrea să ia și un credit de investiții de 1,45 milioane de euro, precum și o linie de credit de 300.000 euro.
Ștefan Cherciu și Cosmin Ionescu dețin împreună pachetul de 100% din acțiunile companiei Casa Noastră.

Compania aduce ca garanții pentru contractarea creditelor de la CEC Bank terenuri cu o suprafață totală de 15,4 hectare, situate în comuna Pielești. În plus, vor fi ipotecate mijloacele fixe ce urmează să fie achiziționate cu banii din credit, mijloace fixe ce compun linii de fabricație, spații de producție, conturile bancare deschise la bancă, stocuri de mărfuri, marca QFort, precum și creanțe cu o valoare totală de 10, 5 milioane de lei (2,4 milioane de euro).

Pentru semnarea contractelor de credit au fost împuterniciți Ștefan Cherciu, unul dintre acționarii companiei, și Ovidiu – Vasile Vasilescu, președintele Consiliului de administrație al companiei.

Casa Noastră este o firmă înființată în 1995 și are ca obiect de activitate producția de ferestre și uși termoizolante.

Compania a înregistrat un profit net de un milion de euro la o cifră de afaceri de 31,3 milioane euro, în creștere cu 12% față de anul anterior. Personalul companiei a ajuns de la 754 de angajați la finele anului 2012 la 850 de oameni la 31 decembrie 2013. Capitalul social al companiei este de 5,48 milioane de lei (1,25 milioane de euro).

Per ansamblu, cererea de finanțare din partea companiilor se află pe un trend ușor în scădere, conform ultimelor rapoarte publicate de banca centrală.

Magazinul Unirea din centrul Bucureștiului este principalul activ al companiei conduse de familia Adamescu. Sursă foto: Unirea Shopping Center

Adamescu se pregătește să ia până la 70 de milioane de euro de la bancă pentru investiții în magazinele Unirea din Capitală și din Brașov

Compania Unirea Shopping Center, care operează centrul comercial Unirea de la kilometrul zero al Capitalei, intenționează să ia un împrumut de la o bancă în valoare maximă de 70 de milioane de euro pentru finanțarea planurilor sale de investiții.

Decizia urmează să fie luată peste o lună de către acționarii firmei controlate de familia lui Dan Adamescu, considerat unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri români.

Creditul va fi eliberat în mai multe tranșe, în funcție de etapele realizării programului de investiții, potrivit convocatorului Adunării generale a acționarilor a companiei.

Acționarii Unirea Shopping Center vor discuta pe 5 iunie ce garanții vor fi aduse pentru contractarea împrumutului, ce imobile vor fi ipotecate în favoarea băncii finanțatoare.

Compania condusă de Carmen Adamescu, soția omului de afaceri Dan Adamescu, are în plan crearea de legături de acces între zona comercială a centrelor Unirea Shopping Center din București și Brașov şi căile de circulaţie, respectiv de transport în comun din cele două orașe.

Unirea Shopping Center este compania care închiriază spațiile comerciale din magazinul Unirea din București și la cel din apropierea gării din Brașov. De asemenea, mai are în administrare o parcare de 1.000 de locuri în spatele magazinului din centrul Capitalei, respectiv 390 locuri de parcare aferente magazinului de la Brașov.

Acțiunile Unirea Shopping Center sunt listate pe piața bursieră de la București. Familia Adamescu este acționarul majoritar prin intermediul societății The Nova Group Investments Romania SA, care deține un pachet de 74,17% din afacere în timp ce restul titlurilor se împart între SIF Muntenia, cu 10% din acțiuni, și alți acționari, cu 15,83%, conform ultimelor raportări disponibile de pe bursă.

Pe piața mall-urilor din București dețin poziții puternice grupul FIBA al miliardarului turc Husnu Ozyegin, AFI Group din portofoliul magnatului israelian Lev Leviev și Băneasa Investments, companie de numele căreia se leagă oamenii de afaceri Gabriel Popoviciu și Radu Dimofte.

Firma de leasing a lui Țiriac împrumută până la 10 milioane de euro de la ING Bank pentru a-și finanța activitatea

Țiriac Leasing, parte a grupului Țiriac Holdings controlat de omul de afaceri Ion Țiriac, va lua un împrumut în valoare maximă de 10 milioane de euro de la ING Bank, potrivit unei decizii a acționarilor societății făcute publice.

Banii sunt necesari finanțării desfășurării activității societății. Creditul urmează să fie garantat cu ipoteci asupra creanțelor deținute de compania de leasing, asupra autovehiculelor și echipamentelor acesteia sau ipoteci puse pe conturile sale deschise la sucursala locală a băncii olandeze. De asemenea, Țiriac Holding Ltd va emite în favoarea băncii o scrisoare de garanție irevocabilă și necondiționată care garantează integral tragerile din facilitatea de credit.

Mircea Dihel, directorul general al Țiriac Leasing, și Cristian Nicolescu, directorul general adjunct al societății, au fost desemnați pentru negocierea și semnarea contractului de credit.

Acțiunile Țiriac Leasing sunt deținute în proporție de 99,94% de către vehiculul de investiții cipriot Molesey Holdings Ltd, restul titlurilor fiind în proprietatea Hyundai Auto România, importatorul mărcii sud-coreene care face parte din divizia auto a grupului controlat de Ion Țiriac.

Țiriac Leasing a înregistrat în 2012 un profit net de 5 milioane de lei (1,1 milioane de euro), cu circa 10% sub rezultatul obținut în anul anterior. Veniturile totale au scăzut puternic cu aproximativ 40% într-un an până la 150 milioane de lei (34 milioane de euro) la finele lui 2012, conform ultimului bilanț făcut public de Finanțe. Valoarea creanțelor asupra clientelei se ridica la 31 decembrie 2012 la 248 milioane de lei (56,3 milioane de euro), iar cele asupra instituțiilor de credit se situau la circa 12,2 milioane de lei (2,7 milioane de euro).

Datoriile firmei de leasing către bănci se ridicau la aceeași dată la 191,5 milioane de lei (peste 43 milioane de euro). Datoriile subordonate ale Țiriac Leasing erau de 39,8 milioane de lei (circa 9 milioane de euro).

Grupul fondat și condus de Ion Țiriac este format din peste 40 de companii cu afaceri în principal în sectorul auto, energie, leasing, servicii financiare, transport aerian.

Fostul tenismen s-a lansat în afaceri în Occident, iar după 1990 s-a întors în România unde și-a fondat propriul grup de firme. Una dintre strategiile sale cele mai folosite a fost de a-și asocia numele cu firme mari din Vest, în special din Germania. Astfel, de numele lui Țiriac se leagă intrarea grupului german de retail Metro în piața locală ori importul mărcilor auto Mercedes Benz, Ford, Land Rover, Mitsubishi, Hyundai. Mai mult, Ion Țiriac și-a vândut firma de asigurări către gigantul german Allianz. Banca fondată de el a fost preluată de către banca germană HVB, care la scurt timp a fost înghițită de către italienii de la Unicredit. În prezent, Unicredit Țiriac Bank este una dintre cele mai mari bănci de pe piața locală.