“Sincer, practic, tot ce am facut in ultimii 3 – 4 ani este sustenabil, fie ca vorbim despre emisiuni cu obligatiuni verzi ori credite bancare cu componenta ESG. Tot ce facem acum este verde sau are un link ESG. In ceea ce priveste baza totala de finantare, probabil ca este peste 80% la acest moment (nivelul finantarii cu componenta ESG din totalul finantarii grupului, n.r.), deci in jurul a 7 mld. Euro”, a declarat Richard Wilkinson, CFO al grupului imobiliar CTP, la MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025, eveniment online organizat pe 2 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.
“Am luat in vara un imprumut sindicalizat de 500 mil. Euro. In acest an, am avut angajamente de peste 1,2 mld. Euro de la peste 10 entitati internationale diferite din Europa si, de asemenea, din Asia”, a punctat directorul financiar al grupului CTP, care a investit peste 1 mld. Euro pe piata de logistica din Romania.
Potrivit acestuia, proiectele respecta criteriile EPC aferente activelor verzi pentru cladiri noi si instalarea de centrale fotovoltaice.
In iulie 2025, CTP a anuntat semnarea unei facilitati de imprumut sindicalizat negarantat corelat cu obiective de sustenabilitate de 500 mil. Euro, dupa ce in primavara a avut o emisiune de obligatiuni verzi.
“Mereu vom emite regulat obligatiuni si vom apela frecvent la imprumuturi din piata bancara pentru ca este natural pentru noi fiind o companie in crestere care activeaza intr-o industrie capital intensiva. Avem nevoie in mod regulat de mai multi bani nu doar pentru a acoperi rambursari care ajung la scadenta, dar si pentru a finanta cresterea viitoare”, a precizat Richard Wilkinson.
“Intr-adevar, ieri (1 octombrie, n.r.) am platit prima emisiune de obligatiuni verzi pe care am emis-o acum 5 ani. A fost o borna frumoasa”, a adaugat acesta.
Este in acest moment CTP concentrata pe partea de finantare catre refinantari a unor datorii contractate anterior sau catre bani noi?
“Este un pic din ambele, dar in acest moment sunt mai concentrati catre bani noi. Nu avem maturitati mari de acoperit in urmatorii 3 ani. Daca te uiti la profilul de maturitati al CTP, suntem destul de flat in ultimii 2 ani”, a comentat CFO-ul grupului CTP.
“Noi suntem la jumatatea acestui an la un cash de 1,3 mld. Euro si suntem confortabili cu asta”, a mai spus acesta.
CTP este cel mai mare investitor imobiliar din sectorul parcurilor de logistica la nivelul Uniunii Europene listat pe bursa, ocupand pozitie de lider pe piata de profil de pe continent, cat si pe cea din Romania.
Cum arata pipeline-ul de achizitii al CTP din Romania pana la finele acestui an, dupa ce deja a finalizat o achizitie majora la nivel local
“Nu pot comenta asta. Am fost un cumparator activ in ultimii si ne asteptam ca asta sa continue si sa securizam terenuri atractive in special, dar si active pentru dezvoltare. Daca le vedem, le putem securiza. Ma astept ca asta sa continue, adica sa incercam sa fim achizitivi pe pietele din Europa Centrala, dar si in Europa de Vest, de asemenea”, a raspuns Richard Wilkinson.
Este spatiu inca pentru noi tranzactii M&A pe piata de logistica din Romania sau singura optiune a ramas dezvoltarea organica?
“Este spatiu pentru amandoua. Este o cerere continua si deci un spatiu nou. Am vazut asta in ultimii ani si ne asteptam sa continue sa vedem asta si in anii urmatori. Dar sunt si oportunitati in derulare de achizitii. Nu este usor, nu a fost niciodata asa in Romania, dar daca te uiti suficient de mult si esti suficient de intelligent, vei gasi o cale”, a subliniat reprezentantul CTP.
Potrivit acestuia, CTP are o cota de piata in Romania sub 30%, potrivit ultimelor statistici ale firmei de consultanta imobiliara CBRE.
Cat din banii necesari operatiunilor CTP din Romania vin de la grup?
“Cea mai mare parte a banilor vin de la grup. Avem o singura facilitate de imprumut in Romania cu doua banci – una greceasca (Alpha Bank Romania) si una olandeza (ING). Este singurul lucru pe care il avem din Romania, in rest totul vine de la grup in proportie covarsitoare. Cam trei sferturi din finantare vine de la nivelul grupului”, a semnalat directorul financiar al grupului CTP.
Sunt mai scumpe achizitiile pe piata din Romania fata de anii anteriori?
“Oamenii inteleg ca diferenta de yield (randamentul, n.r.) intre un activ din Romania si, sa spunem, un activ din Germania este prea mare, ca sa spunem simplu. Exagereaza riscurile de lichiditate din Romania. Noi suntem increzatori pe termen lung ca evaluarile de active din Romania vor continua sa creasca”, sustine Richard Wilkinson.
Cat din finantarea unei achizitii M&A este asigurata din datorie?
“Depinde de cumparator si ce este acolo, ce incercam sa facem. Pentru cineva ca noi, suntem la un raport de 45% loan to value (raportul dintre valoarea finantarii si valoarea proiectului finantat, n.r.) care este tinta la nivel de grup. Si suntem confortabili cu acest nivel”, a precizat CFO-ul CTP.
“Insa alti investitori pot avea tinte diferite”, a nuantat acesta.
Cum evolueaza diferenta de randament (yield) intre piata din Romania si pietele de profil din Europa de Vest?
“Ne asteptam sa continue sa se contracte. Daca vorbim la modul general, credem ca in zona Euro nu vor mai fi atat de mari (diferentele de randament, n.r.) pentru o perioada de timp foarte lunga”, a subliniat Richard Wilkinson.
“Cred ca veti vedea o compresie rezonabila a yield-ului in urmatoarele 12 pana la 18 luni in cele mai multe dintre pietele central – europene, in mod similar cu ceea ce s-a intamplat in Cehia in urma cu cativa ani. Astazi, Cehia este la o diferenta undeva pana la 75 puncte de baza (0,7%) fata de Germania, in timp ce Romania este mai degrabă undeva intre 250 puncte de baza pana la 275 puncte de baza (2,5 – 2,75%), ceea ce este o diferenta prea mare”, este de parere directorul financiar al investitorului imobiliar.
Ce impact au tendintele internationale si ultimele trenduri conturate la nivel local asupra operatiunilor si asupra investitiilor CTP?
“Primul lucru pe care il facem este sa ne ascultam chiriasii. Vorbim cu ei si aflam ceea ce vor cu adevarat sa faca si, in functie de asta, decidem daca apetitul este in schimbare in mod pozitiv sau negativ. Acum este o cerere buna din partea chiriasilor si deci nimic nu se va schimba in Romania in opinia noastra. Asta se va schimba daca feedback-ul chiriasilor nostri se va schimba. Daca te uiti la CTP, a fost foarte bun sa se uite dincolo de zgomotul pe termen scurt pe care jurnalistilor le place sa il creeze pentru ca asta vinde ziarul sau povestea devine mai vizibila prin click-uri (clicking stories,lb. eng.)”, sustine Richard Wilkinson.
„Dar, in realitate, trendurile pe termen lung sunt mai importante acolo. Daca te uiti la trendul pe termen lung, Romania ramane una dintre cele mai bune locatii din punct de vedere al costului pentru productia externalizata din Europa, in interiorul UE, in interiorul zonei Schengen, fara bariere in intreaga Europa, cu o forta de muncă tanara, dinamica, bine educata, cu niveluri in crestere ale venitului disponibil. Romania ar trebui sa aiba mai degraba un pic mai mult incredere in sine decat un pic mai putina”, a mai spus Richard Wilkinson, CFO al grupului imobiliar CTP, in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.
Supporting Partners ai MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025 sunt Sancons Capital & Investment si Vetimex Capital.
CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025
MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025: “Cu cat este mai mare finantatorul tau cu atat este mai concentrat catre acordarea de finantare sustenabila”. Anul 2026 vine pentru companii cu tinte de conformare pe taxa de carbon si pe regulamentul de defrisari. Ministerul Finantelor pregateste pentru octombrie – noiembrie o noua emisiune de obligatiuni Samurai la care asteapta o participare mai mare a investitorilor fata de tranzactia din 2024. Valul de presiuni generat la nivel international si local loveste in sectorul componentelor auto, retail, bunuri de larg consum, utilitati sau sectorul rezidential
Marius Cara, European Investment Bank Group: Ne uitam la cateva tranzactii de project finance in Romania. Cautam sa co-investim alaturi de alte institutii financiare internationale pentru ca noi nu putem sa investim mai mult de jumatate din valoarea unui proiect. EIB a intrat actionar cu o investitie de capital de 30 mil. Euro in proiectul eolian Pestera 2 de peste 500 mil. Euro al investitorului financiar Copenhagen Infrastructure Partners
Cristian Nacu, IFC: Ne uitam la tranzactii prin care sa luam direct participatii equity sau quasi equity in companii, unde putem prelua pana la maxim 20% din actiuni. Am facut deja finantari de circa 500 mil. USD si abia a trecut primul trimestru din noul an financiar, deci ne asteptam sa depasim si in acest an 2 mld. USD fonduri proprii si fonduri atrase. “Vrem sa sprijinim anumite companii de stat sa acceseze finantari comerciale de la IFC”
Diana Popescu, Ministerul Finantelor: In octombrie – noiembrie, vom avea noua emisiune de titluri Samurai pe piata japoneza, la care asteptam ca participarea investitorilor sa fie din ce in ce mai mare. Este posibil ca noua emisiune Samurai sa depaseasca emisiunea inaugurala de 200 mil. Euro de anul trecut, vom vedea care este feedback-ul investitorilor. La emisiunile de titluri Fidelis, daca se pastreaza interesul investitorilor pentru transele mai lungi, vom testa piata cu maturitati mai mari
Liviu Dobre, Agricover: Mai bine de 1,5 mld. RON din finantarile pe care le atragem vin de la institutii financiare internationale precum EBRD, IFC sau BSTDB. Piata de capital este o oportunitate pentru noi chiar si la nivel de emisiune de obligatiuni, insa asteptam momentul potrivit pentru ca astazi costurile de finantare de pe piata de capital romaneasca sunt prea ridicate pentru a putea oferi ceva competitiv catre clientii nostri. Revine Agricover cu IPO pe bursa? “Nu vedem nimic in plan apropiat. Vrem sa ne concentram pe crestere”
Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Din pachetul de finantare bancara de circa 150 mil. Euro contractat pentru Pehart, circa 125 mil. Euro reprezinta finantare sustenabila. Intregul nostru portofoliu din Romania, care mai include proiecte de energie regenerabila si paduri, este verde sau legat de sustenabilitate. Cea mai mare parte a fondului nostru de energie regenerabila este concentrat in Romania, unde avem 357 MW dintr-un portofoliu de 390 MW, iar investitiile totale depasesc 250 mil. Euro din care o mare parte va fi finantata prin debt
Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Obligatiunile sustenabile si in format verde au o pondere intre 10% si 20% intr-un fond de obligatiuni in Euro pe care il administram, dar, probabil, ca aceasta pondere va creste. Emisiunile corporative de valori mai mici sunt mai putin preferate chiar daca sunt sustenabile. Vedem un interes al clientilor catre diversificare, inclusiv diversificare internationala, in portofoliile administrate, unde expunerea pe instrumente cu venit fix a scazut in ultimii ani de la 80% catre 60%
Richard Wilkinson, CTP: Circa 7 mld. Euro, adica aproape 80% din toata baza noastra de finantare la nivel de grup, inseamna finantare verde sau cu un link ESG. Evaluarile de active din Romania vor continua sa creasca pe termen lung. “Oamenii inteleg ca diferenta de randament intre un activ din Romania si unul din Germania este prea mare, iar riscurile de lichiditate din Romania sunt exagerate”
Lacramioara Diaconu – Pintea, OX2: Pregatim vanzarea unui proiect de 300 MW in 2026, care va fi cu adevarat o tranzactie mare. Si suntem acum la momentul ofertelor neangajante pentru vanzarea unui proiect de 77 MW. Cele doua proiecte pot fi vandute impreuna sau vor fi doua tranzactii separate in functie de interesul investitorilor. Cum arata “bucataria” in care investitorul suedez in energie verde si-a pregatit vanzarea unui proiect de 99 MW pentru un pret de 200 mil. Euro si care ar putea zgudui anul viitor piata de M&A din Romania cu tranzactii de circa 3 ori mai mari
Alin Negrescu, KPMG Romania: Tendintele internationale si locale au impact negativ in sectoare precum componente auto, industria de prelucrare, retail sau sectorul rezidential. Vom vedea investitori noi si investitii in sectorul de aparare, energie verde, logistica si transporturi. Anul 2026 vine cu tinte de conformare ESG pentru companii precum CBAM si regulamentul de defrisari