Arhive etichete: energie

BERD pregateste un imprumut de 40 mil. Euro pentru finantarea unui program de investitii de 317 mil. Euro in reteaua de distributie de electricitate a Electrica

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) pregateste un imprumut in lei echivalentul a 40 mil. euro pentru compania de energie Electrica, controlata de statul roman, dar in care institutia financiara internationala este actionar minoritar, conform ultimelor informatii disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Finantarea BERD ar urma sa fie destinata acoperirii partiale a unui program de investitii de modernizare a retelei derulat in perioada 2021 – 2023 de catre Distributie Energie Electrica Romania, subsidiara Electrica care ocupa pozitia de lider pe piata locala a distributiei de electricitate.

Creditul urmeaza sa fie discutat spre aprobare pe 13 mai 2021.

Implementarea programului de investitii al subsidiarei Electrica din piata de distributie de electricitate are ca scop reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu 67.000 tone pe an prin reducerea pierderilor din reteaua de distributie de energie electrica.

BERD, unul dintre finantatorii majori ai economiei Romaniei, este actionar minoritar al companiei Electrica, unde detine un pachet de 5% din actiuni, ceea ce ii ofera acces in Consiliul de administratie.

Electrica detine o cota de circa 40% din piata de distributie de energie electrica din Romania. Pe acest segment de piata, compania controlata de stat concureaza cu giganti internationali precum Enel (Italia), E.ON (Germania) si cu distributia de energie electrica Oltenia, proaspat intrata in portofoliul unuia dintre fondurile de investitii in infrastructura administrate de catre conglomeratul financiar australian Macquarie.

Electrica a raportat la nivel de grup venituri de 6,5 mld. lei si un profit 387,5 mil. lei pentru 2020. Pentru 2021, compania si-a bugetat o crestere a veniturilor de 6% pana la 6,89 mld.lei si un profit aproape injumatatit pana la 201,6 mil. lei.

Compania dispunea la 31 decembrie 2020 de lichiditati totale de 1,196 mld. lei, din care peste jumatate (625 mil. lei) reprezinta limite disponibile overdraft.

Electrica lucreaza cu o marja EBITDA de 14,66%, conform datelor disponibile la 31 decembrie 2021. Datoria neta a companiei a crescut insa anul trecut cu 124 mil. lei pana la 781 mil. lei, pe fondul majorarii finantarii alocate constructiei de retea electrica.

Statul roman detine un pachet de 48,79% din actiunile Electrica, a carei capitalizare de piata pe bursa de la Bucuresti este de 4,72 mld. lei (sub 1 mld. euro).

Electrica face parte din grupul marilor companii de energie controlate de catre statul roman, dar listate pe bursa de la Bucuresti, alaturi de transportatorul de electricitate Transelectrica, transportatorul de gaze naturale Transgaz, producatorul de energie electrica Nuclearelectrica si producatorul de gaze naturale Romgaz.

Hidroelectrica ia un credit de 1,25 mld. Lei de la BRD pentru achizitia de proiecte de productie eoliana sau solara. Tranzactia marcheaza un record pe piata imprumuturilor bilaterale locale

BRD Groupe Société Générale, a treia banca locala dupa active si subsidiara a grupului bancar francez Société Générale, a anuntat astazi, 31 martie 2021, acordarea uni imprumut de 1,25 mld. Lei catre producatorul de énergie électrica Hidroelectrica, companie aflata in portofoliul statului roman.

La acest calibru de peste 250 mil. euro, tranzactia materializata de catre BRD este un record in materie de finantari bilaterale pe piata imprumuturilor locale, intr-un context in care mai multe companii cu pozitii de lider de piata au contractat noi surse de lichiditate de la banci pentru a-si continua planurile de investitii si de extindere. De regula, finantarile la un astfel de nivel sunt sindicalizate de catre mai multe banci de pe piata, care isi impart astfel expunerile fata de clientul imprumutat. In acest caz, tranzactia arata un nivel de incredere greu de egalat la nivel local din partea bancii fata de planurile de dezvoltare ale companiei si, implicit, fata de profilul solid al finantelor Hidroelectrica.

Finanțarea, acordată  de BRD pe termen de 7 ani, are ca obiect achizitia de participatii si realizarea de investitii directe in proiecte operationale bazate pe energia produsa de vant sau solara. 

”Hidroelectrica ia foarte in serios obiectivele de investitii pe care si le-a asumat fata de actionari prin strategia societatii. Romania are un potential urias de dezvoltare in zona regenerabilelor, iar Hidroelectrica are vointa si poate atrage resursele pentru a actiona ferm in aceasta directie. Ne dorim sa exploatam toate oportunitatile de diversificare a productiei, pastrand insa in centrul valorilor noastre eticheta de companie romaneasca 100% verde”, a declarat Bogdan Badea, Presedintele Directoratului Hidroelectrica.

“Suntem onorati sa sustinem programul ambitios al Hidroelectrica SA prin structurarea celui mai important credit verde acordat pana acum in Romania. Este si o dovada a marii noastre ambitii de a ajuta la construirea unei lumi mai durabile”, a spus Yves Lallemand, Director General adjunct al BRD, coordonatorul activitatilor de Corporate Banking.

Hidroelectrica este cel mai mare producator de energie verde din Romania si principalul furnizor de servicii tehnologice necesare in Sistemul Energetic National. Compania exploateaza in prezent 209 centrale, cu o putere instalata totala de 6.482 MW. Acestora li se adauga parcul eolian de la Crucea, cu o putere instalata de 108 MW.

Hidroelectrica este detinuta de catre statul roman in proportie de 80,06%, in timp ce Fondul Proprietatea are in portofoliu o participatie minoritara de 19,94%. Producatorul de energie electrica, cotat ca fiind cel mai valoros  activ al statului roman, face obiectul celei mai asteptate listari pe piata de capital din Romania din ultimii ani, tranzactia de vanzare a unui pachet de 10% catre investitorii de pe piata de capital fiind vazuta de catre specialisti ca un test major pentru atragerea pe piata bursiera locala a unor fonduri de investitii de talie globala.

Hidroelectrica a raportat pentru 2019 EBITDA de 2,9 mld. lei si un profit net de 1,38 mld. lei la o cifra de afaceri anuala de peste 4,1 mld. lei.

BRD – Groupe Société Générale opereaza o retea de 584 de unitati. BRD este un jucator important pe piata creditelor pentru companii locale si multinationale si este liderul pietei de factoring din Romania. Activele sale totale erau de 61,6 mld. RON la 31 decembrie 2020, care ii confera din aceasta perspectiva a treia pozitia ca si cota de piata, dupa Banca Transilvania si BCR, subsidiara a grupului bancar austriac Erste.

Pe piata locala a imprumuturilor mari corporative, companii precum OMV Petrom (petrol), Digi (telecom), Profi (retail) sau Ameropa (agricultura si ingrasaminte chimice) au contractat finantari  peste nivelul anuntat astazi de catre Hidroelectrica, insa sub forma unor imprumuturi contractate de la sindicate de banci.

Alexey Golovin, vicepreședinte devzoltare corporativă și strategie al KMG International. Sursă foto: KMGI.

Fondul de investiții în energie kazah – român, controlat de KMG International, nu exclude achiziții pe piața românească. Alexey Golovin, vicepreședinte KMG International: Banii investiți în proiecte vrem să îi recuperăm în 12 ani, însă fondul va continua și după aceea. Ținta de rentabilitate a unei investiții este peste 10%, dar în mod excepțional ar putea fi aprobate și proiecte sub acest prag

Fondul de investiții în energie kazah – român, proaspăt lansat și controlat de către KMG International în proporție de 80%, intenționează să investească aproximativ 1 mld. Dolari în proiecte de energie în următorii 7 ani.

La aceste investiții, fondul creat de către KMG International alături de Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE) va contribui cu un capital de 150 mil. Dolari, restul banilor necesari urmând să provină din lichiditățile generate de proiecte și care urmează să fie reinvestite, precum și din surse de finanțare externă precum credite bancare.

“Urmărim un raport de 1 la 4 între capitalul fondului și surse de finanțare externă“, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Alexey Golovin, vicepreședinte dezvoltare corporativă și strategie al KMG International (fostul Rompetrol Group), ceea ce înseamnă că plafonul datoriilor va fi de circa 600 mil. dolari, în cadrul căruia vor putea fi atrase credite de la bănci pentru a acoperi finanțarea proiectelor de investiții.

Capitalul fondului a fost stabilit la 150 mil. dolari, din care 120 mil. dolari înseamnă contribuția părții kazahe, iar alte 30 mil. dolari reprezentând aportul statului român, va fi, de asemenea, suportată de către KMGI.

KMG International și SAPE au semnat pe 26 octombrie 2018 contractul de asociere prin care se înființează Fondul de investiții în energie kazah – român, conform Memorandumului de înțelegere dintre statul român și KMGI încheiat în 2013.

KMGI a fost asistat în această tranzacție de către o echipă de avocați Suciu Popa, condusă de către cele două Managing Partner ale firmei, Miruna Suciu și Luminița Popa.

Reprezentanții KMGI au anunțat, în ziua lansării fondului de investiții în energie kazah – român, și primele două proiecte estimate peste 200 mil. dolari, care vizează investiții greenfield și ar urma să creeze circa 2.000 noi locuri de muncă.

Astfel, unul dintre proiecte vizează construcția unei centrale de cogenerare pe platforma Petromidia în parteneriat cu Uzina Termoelectrică Midia, investiție de 120 mil. dolari care ar urma să fie finalizată în 4 ani de la momentul demarării. Energia electrică și termică produsă va fi destinată consumului atât populației orașului Năvodari, cât și platformei Petromidia.

Un alt proiect vizează extinderea rețelei de benzinării Rompetrol cu 80 de stații prin construcția de unități noi, valoarea investiției ridicându-se la 100 mil. dolari și ar urma să producă un profit operational anual în jurul a 32 mil. dolari, susțin reprezentanții KMGI.

Alexey Golovin a anunțat că fondul de investiții caută să își recupereze investițiile în termen de cel mult 12 ani de la data înființării fondului. Întrebat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO ce se va întâmpla cu fondul de investiții comun kazah – român după cei 12 ani dedicați investițiilor, reprezentantul KMGI a răspuns: “În 12 ani vrem să ne recuperăm investițiile pro rata 80 – 20 (80% este partea corespunzătoare acțiunilor deținute de KMGI în fondul de investiții, iar 20% este partea deținută de către statul român – n.r.). Deci, bineînțeles, că după finalizarea proiectelor de investiții în cei 12 ani, fondul va continua să existe“.

De asemenea, întrebat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO care este rata internă de rentabilitate (IRR) vizată de către fondul de investiții în energie kazah – român în ceea ce privește proiectele de investiții vizate, Golovin a precizat: “Ținta noastră este IRR de minim 10% pentru investiții. În mod excepțional însă, o investiție poate fi permisă și la un IRR sub 10%”.

În ceea ce privește politica de investiții a noului fond, acesta nu va viza exclusiv investiții greenfield în sectorul de energie. “Documentele semnate (pentru înființarea și funcționarea fondului de investiții – n.r.) nu interzic achizițiile (…) Dacă este profitabilă (achiziția – n.r.), de ce nu?!“, a mai spus Alexey Golovin.

Deciziile de investiții vor fi luate în structurile de conducere ale fondului mixt kazah – român, în care partea română are drept de veto. Statul român va avea un reprezentant în Consiliul de Administrație, dar și în Consiliul Director, respectiv la nivelul Comitetului de Inițiere a Investițiilor.

Cel mai important cuvânt de spus în politica de investiții îl are însă KMGI, subsidiară controlată 100% de către grupul petrolier KazMunayGas, aflat în portofoliul statului kazah. Fondul suveran de investiții kazah Samruk – Kazyna, care cu active de peste 70 mld. Dolari este printre primele 30 de fonduri de investiții suverane din lume, deține 90% din acțiunile KazMunayGas, un alt pachet de 10% plus o acțiune fiind deținut de către Banca Națională a Kazahstanului.

KMG International este unul dintre cei mai mari investitori pe piața de energie din România, și din această postură unul dintre cei mai mari clienți ai băncilor locale și internaționale, care finanțează programele sale de investiții.

În iunie 2018, KMG International și companiile sale din România au semnat prelungirea unui împrumut sindicalizat de 360 mil. dolari, contractat în 2015, cu un consorțiu de bănci format de BCR, UniCredit, Raiffeisen și ING. Potrivit reprezentanților grupului KMG International, expunerea totală față de bănci este de aproximativ jumătate de miliard de dolari, un nivel de îndatorare confortabil însă dacă avem în vedere că EBITDA raportat de către KMG International a fost de 242 mil. dolari.

KazMunayGas a intrat pe piața din România în anul 2007 prin achiziția unui pachet de 75% din acțiunile fostului Rompetrol Group, deținut de către Dinu Patriciu și asociatul său american, Phil Stephenson. Ulterior, în 2009, kazahii au cumpărat și pachetul de 25% pe care nu îl dețineau, iar în 2014 au schimbat numele Rompetrol Group în KazMunayGas International.

În 2013, KMG International a semnat un memorandum de înțelegere cu statul român, care prevedea crearea fondului de investiții în energie kazah – român, precum și mecanismul de privatizare a pachetului de acțiuni deținut de statul român la Rompetrol Rafinare SA, în schimbul renunțării la litigii între cele două părți.

Statul român deține un pachet de 44,7% din Rompetrol Rafinare SA, compania care operează rafinăria Petromidia, participație care valorează pe bursa de la București circa 1,021 mld. Lei (218,9 mil. euro) la capitalizarea de piață actuală.

KMG International (fostul Rompetrol Group) este, în fapt, pilonul operațiunilor grupului kazah în Europa, prin care sunt operate rafinăriile Petromidia și Vega din România și rețelele de benzinării și alte activități din Europa de Est în piețe precum România, Moldova, Bulgaria, Georgia sau în Europa de Vest unde cea mai importantă piață este Franța.

În total, KMG International are circa 6.000 de angajați și operațiuni în 11 piețe din Europa și Asia centrală. KMG International a raportat pentru 2017 un profit net de 80 mil. dolari.

Pe piața din România, grupul kazah are un portofoliu format în principal din rafinărie, benzinării și operațiuni în petrochimie, fiind cel mai puternic concurent pentru OMV Petrom, liderul pieței interne aflat în portofoliul grupului austriac OMV.

KazMunayGas are în derulare un program de privatizare și de vânzare de active. În cadrul acestui proces, compania kazahă selectase anterior firma chineză China Energy Company Limited pentru vânzarea unui pachet de 51% din acțiunile KMG International, însă tranzacția a picat după ce părțile nu au prelungit termenul prin care până la 30 iunie 2018 urmau să fie îndeplinite condițiile precedente ale tranzacției.

Fondul Proprietatea și-a vândut astăzi pachetele minoritare de acțiuni din cele 4 filiale ale Electrica pentru 752 mil. Lei. Avocații RTPR Allen & Overy și KPMG au asistat cumpărătorul

Franklin Templeton Investment Management, administratorul Fondului Proprietatea, a anunțat, în această seară că a vândut astăzi pachetele minoritare de acțiuni pe care le deținea la Electrica Furnizare, SDEE Transilvania Nord, SDEE Muntenia Nord și SDEE Transilvania Sud pentru o sumă de 752.031.841 lei (peste 163 mil. Euro) către Electrica.

Contractele de vânzare – cumpărare au fost semnate pe 1 noiembrie, la câteva zile după aprobarea de către acționarii Electrica pe 26 octombrie.

FP își face astfel exitul din filialele Electrica la capătul a aproximativ 2 ani de negocieri, după vânzarea participației de aproximativ 22% din acțiunile fiecărei companii implicate în tranzacție.

Cel mai mare preț a fost obținut din vânzarea pachetului de acțiuni la SDEE Muntenia Nord, unde FP încasează 209,74 mil. Lei de la Electrica și SDEE Transilvania Sud.

Urmează apoi prețul obținut de FP din vânzarea pachetului la SDEE Transilvania Nord, de 201,7 mil. Lei către Electrica și SDEE Muntenia Nord.

De asemenea, FP încasează 173,5 mil. Lei din vânzare pachetului la SDEE Transilvania Sud către Electrica și SDEE Transilvania Nord, respectiv 167,079 mil. Lei din vânzarea participației de 22% din Electrica Furnizare către Electrica și Electrica Serv.

Casa de avocatură RTPR Allen & Overy a asistat Electrica la achiziția pachetelor minoritare de acțiuni în cele 4 filiale, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. De asemenea, KPMG a oferit servicii de consultanță în fuziuni și achiziții, respectiv pe probleme de reglementare.

Prețul tranzacției este fundamentat de concluziile raportulului de evaluare emis de o companie de consultanță cu echipa de evaluatori autorizați ANEVAR și validat de o opinie de preț echitabil emisă de către bancherii de investiții ai UniCredit Bank România.

Finalizarea tranzacției determină un nivel al ratei interne de rentabilitate estimat de 15%, conform analizei de oportunitate realizată de KPMG, ceea ce reprezintă cel mai bun plasament posibil în condițiile pieței actuale și la un nivel de risc comparabil, afirmă reprezentanții Electrica.

Electrica Furnizare are o cotă de piață de 20,4% în volume la 31 martie, conform ANRE, în timp ce SDEE Transilvania Nord are o cotă de piață de 11,9%, SDEE Transilvania Sud are o cotă de piață de 13,4%, iar SDEE Muntenia Nord are o cotă de 15,2%, potrivit datelor prezentate de Electrica. După venituri, Electrica Furnizare este cea mai mare dintre entitățile care fac obiectul tranzacției, cu venituri de 2,1 mld. lei, iar iar SDEE Transivania Sud prezintă cel mai mare EBITDA, cu un rezultat de 121 mil. lei, potrivit datelor la 30 iunie.

Electrica SA a decis acordarea mai multor credite intragrup care totalizează peste 130 mil. euro din lichiditățile sale pentru a susține finanțarea activităților și planurilor de investiții ale filialelor sale. Astfel, a anunțat un credit de 100 mil. lei pentru Electrica Furnizare, o finanțare de 150 mil. lei pentru SDEE Muntenia Nord, 200 mil. lei pentru SDEE Transilvania Nord și 160 mil. lei pentru SDEE Transilvania Sud.

Electrica a listat în 2014 un pachet de 51% din acțiuni pe bursele de la București și Londra pentru care a încasat o sumă de aproximativ 2 mld. Lei (circa 443 mil. Euro).

Compania a încercat să își plaseze o parte din banii obținuți în noi achiziții, fiind unul dintre investitorii angajați în tranzacția prin care căuta să cumpere active ale Enel dn România, însă grupul italian a renunțat la tranzacție în 2015 după ce și-a rezolvat problema datoriilor la nivel de grup, ceea ce a redus presiunea pentru noi vânzări de active. O altă oportunitate de investiții către care Electrica s-a uitat a fost licitația organizată de grupul ceh CEZ pentru vânzarea operațiunilor sale din Bulgaria, însă și aici compania românească nu a avansat.

În 2015, Electrica a început negocierile pentru achiziția pachetelor din filiale deținute de către FP, aflat în acest moment într-un raid de vânzare accelerată a participațiilor nelistate din portofoliul său, printre care participațiile deținute la Electrica, companii ale Enel din România, Engie România sau Salrom.

Poziția de cash a Electrica a ajuns la 30 iunie la 2,25 mld. Lei (circa 490 mil. euro), în timp ce veniturile în primul semestru s-au oprit la 590 mil. Euro, EBITDA la 47 mil. Euro, iar profitul net al perioadei raportate a fost de 1,8 mil. Euro.

Pe linii de afaceri, Electrica încasează din activitățile de comerț cu energie electrică aproape dublu față de veniturile din distribuția de electricitate. Pe piața de energie, Electrica are concurenți de talia Enel, CEZ, Engie și E.ON.

Tranzacția aprobată de către acționarii Electrica nu va afecta dreptul la dividende al FP pentru anul financiar 2016, așa cum a fost aprobat deja la nivelul fiecărei filiale, a căror valoare totală este de 97.968.159 lei (circa 21 mil. Euro).

FP și-a anunțat în urmă cu mai mulți ani strategia a reduce dependența portofoliului său de sectorul energetic. Astfel, au urmat mai multe tranzacții de exit ale FP din Transelectrica, Romgaz, companii ale E.ON, Conpet, precum și un exit parțial la OMV Petrom.

La finele primului semestru, FP avea o valoare a activului net de 2,3 mld. Euro, din care aproape o treime este reprezentată de cea mai valoroasă participație din portofoliu – pachetul de 19,9% din Hidroelectrica, evaluat la circa 743 mil. Euro.

Electrica SA, listată din 2014 pe bursa de la București, are o valoare bursieră de 4,49 mld. Lei (crica 0,98 mld. Euro), cel mai important acționar fiind statul român prin Ministerul Energiei cu 48,8%, iar BERD are 6,9% din companie.

Autoritățile române au aprobat achiziția a 51% din fostul Rompetrol Group către firma chineză CEFC

Grupul KMG International (KMGI) a anunțat că autoritățile române au aprobat tranzacția semnată la finele anului trecut  de către compania naționala de petrol și gaze din Kazahstan, KazMunayGas (KMG), și firma chineză China Energy Company Limited (CEFC).

În urma acestui acord, partea chineză va prelua 51% din acțiunile KMG International, fostul Rompetrol Group, iar firma kazahă rămâne acționar minoritar cu 49%.

„Finalizarea tranzacției va permite stabilirea unei baze solide de cooperare între KMG și CEFC, facilitând extinderea ulterioară a companiei KMGI în Europa de Est și de Vest, dar și în alte regiuni ale lumii. Acest joint venture va beneficia de potențialul resurselor energetice din Kazahstan și de resursele financiare ale Chinei, pentru extinderea activităților în contextul proiectului global “One belt, one road”. Proiectul reprezintă o oportunitate exceptionala pentru KMGI din perspectiva extinderii operațiunilor sale în Republica Kazahstan, care, la rândul său, va asigura implementarea programelor guvernamentale pentru atragerea investițiilor. O atenție deosebită va fi acordată proiectelor din România, fiind statul în care Grupul KMGI deține principalele active. În concluzie, trebuie remarcat faptul că acest proiect global va avea efecte multuplicatoare în economiile țărilor participante – România, Kazahstan, China – precum și un impact social pozitiv”, declară Zhanat Tussupbekov, CEO al KMG International.

În decembrie 2016 a fost semnat acordul între KMG și CEFC privind vânzarea pachetului de 51% din acțiunile grupului KMGI, care deține și desfasoara activități de rafinare (platforma Petromidia), comercializare și distribuție țiței și produse petroliere prin rețeaua proprie de benzinării Rompetrol în România, Bulgaria, Moldova, Georgia, precum și prin intermediul partenerilor săi din regiunea Mării Negre.

CEFC a primit recent acordul din partea Consiliului Suprem de Apărare a Țării și confirmarea Consiliului Concurentei pentru finalizarea tranzacției de preluare a pachetului majoritar de acțiuni al KMG International.

Aprobarile primite din partea autorităților abilitate din România reprezintă o etapă importantă în derularea procedurilor tranzacției, de aceea, după derularea tuturor demersurilor legale necesare, aceasta poate fi încheiată în această toamnă.

Grupul KMGI devine astfel o platformă de dezvoltare a unui parteneriat strategic în sectorul energetic în Europa de Vest și de Est, care va asigura atât o creștere a performanțelor operaționale și financiare ale grupului, cât și o extindere a activităților și operațiunilor efectuate de către CEFC la nivel internațional.

Conform acordului dintre KMG și CEFC, compania chineză va efectua investiții în dezvoltarea de noi proiecte în România, Uniunea Europeană și țările adiacente Drumului Mătăsii din China și Europa. În același timp, KMG va continua să livreze țiței către subsidiara sa KMGI în scopul de a susține și de a extinde operațiunile sale de bază în Europa.

OMV Petrom a vândut pentru 23 mil. Euro parcul eolian Dorobanțu către Transeastern Power Trust, companie fondată de investitorul canadian cu apetit de risc Ravi Sood. Firma londoneză AcAp, consultant financiar al cumpărătorului

OMV Petrom, subsidiara locală a grupului petrolier austriac OMV, a anunțat astăzi semnarea contractului de vânzare a subsidiarei sale OMV Petrom Wind SRL, care operează parcul eolian Dorobanțu, în schimbul sumei de 23 mil. Euro.

Cumpărătorul este Transeastern Power Trust, un vehicul de investiții fondat de către canadianul Ravi Sood, fost manager de fond de hedging și un investitor cu apetit de risc ce derulează afaceri pe piețele emergente din România și Africa.

Tranzacția asigură exitul producătorului de petrol, gaze și electricitate OMV Petrom din sectorul producției de energie eoliană, în contextul în care compania anunța în raportul său anual pentru anul trecut că se așteaptă să vândă până la finele lui 2017 parcul eolian Dorobanțu de 45 MW în condițiile în care „valoarea justă minus costurile asociate vânzării a fost estimată la 99,90 milioane RON (peste 22 mil. Euro – n.r.), conducând la o ajustare de depreciere suplimentară în sumă de 9,83 milioane RON la 31 decembrie 2016”.

Compania petrolieră și-a anunțat intenția de vânzare a parcului eolian Dorobanțu încă de la începutul lui 2016. Pe 22 martie 2016, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO scria că OMV Petrom, asistat de către bancherii de investiții de la Erste, purtau negocieri exclusive pentru vânzarea parcului eolian Dorobanțu cu fondul de investiții CEE Equity Partners, al cărui principal finanțator este Eximbank China, însă în final negocierile nu au condus la o înțelegere între cele două părți.

“OMV Petrom, cel mai mare producător de țiței și gaze din sud-estul Europei, a semnat contractul de vânzare a OMV Petrom Wind Power SRL (“parcul eolian Dorobanțu”) către Transeastern Power B.V., o societate cu răspundere limitată înregistrată în Olanda, subsidiara deținută în totalitate de Transeastern Power Trust, în schimbul sumei de 23 mil. euro. Finalizarea tranzacției este condiționată de îndeplinirea condițiilor suspensive uzuale, inclusiv aprobarea Consiliului Concurenței și se estimează că aceasta va avea loc până la sfârșitul anului curent”, au precizat reprezentanții vânzătorului.

Tranzacția face parte din strategia OMV Petrom de a se concentra asupra activităților de bază, adică în divizia Downstream Gas se urmărește consolidarea poziției de lider pe piața de gaze, maximizarea beneficiilor modelului de afaceri integrat de gaze și electricitate și extinderea regională.

“Activitatea de producție energie eoliană nu se înscrie în direcțiile strategice ale companiei”, au mai spus oficialii OMV Petrom. Aceștia adaugă că tranzacția nu va avea un impact semnificativ asupra indicatorilor financiari și operaționali ai OMV Petrom, în condițiile în care profitul operațional, respectiv activele OMV Petrom Wind Power SRL reprezintă sub 1% din indicatorii corespondenți ai grupului OMV Petrom, iar producția de electricitate reprezintă circa 3% din producția totală de electricitate a grupului.

Capacitatea electrica eoliană totală instalată a României este estimată în prezent la 3.000 MW, din care parcul eolian Dorobanțu are o pondere de circa 1,5%. În 2016, parcul eolian a avut o producție netă de electricitate de 0,08 TWh și a primit 128.000 de certificate verzi, jumătate din ele fiind eligibile pentru vânzare începând cu 1 ianuarie 2018.

Investiția OMV Petrom în proiectul eolian Dorobanțu finalizat în urmă cu 6 ani a avut un cost de circa 90 mil. Euro.

De cealaltă parte, cumpărătorul – o companie listată pe bursa de la Toronto – a anunțat că va continua să lucreze la finalizarea finanțărilor aferente achiziției.

Reprezentanții Transeastern Power Trust nu au răspuns până la momentul publicării acestui articol cum vor finanța tranzacția semnată cu OMV Petrom.

Consultantul financiar al cumpărătorului a fost firma londoneză AcAp.

“Această operațiune, care va fi cea mai mare achiziție de până acum, are șase ani de performanțe operaționale consistente și aproape va dubla capacitatea noastră de producție de energie, veniturile prognozate și marja operațională. Așteptăm cu nerăbdare să continuăm extinderea portofoliului de active energetice ale Trustului, menționând că, odată cu această achiziție, am crescut capacitatea de generare a Transeastern de peste zece ori, de la listarea de  acum doar trei ani”, a spus Colter Eadie, Directorul General Executiv al Transeastern.

Transeastern are o valoare bursieră de 31,87 mil. Dolari canadieni (21,8 mil. Euro) pe bursa din Toronto.

Pentru primul trimestru al acestui an, Transeastern a raportat venituri de 2,8 mil. Dolari canadieni, duble comparative cu perioada similară a anului anterior, și o pierdere de 3,8 mil. Dolari canadieni. Compania a raportat active totale de 74,5 mil. Dolari canadieni la 31 martie.

Transeastern are obligații de plată principale și rezultate din dobânzi de 84,3 mil. Dolari canadieni.

Până acum, vehiculul canadian de investiții administrează un portofoliu în România după ce a intrat pe nișa capacităților de producție de energie regenarabilă, care include microhidrocentrale, proiecte de producție de energie eoliană și solară.

Transeastern a raportat până acum mai multe achiziții printre care Mediterranean Resources Ltd cu un preț total de achiziție de 4,3 mil. Dolari canadieni (din care 3,49 mil. Dolari în numerar) în octombrie 2015, a pachetului de 100% din acțiunile proiectului de energie fotovoltaică Corabia Solar SRL pentru circa 5,2 mil. Dolari canadieni (din care 2,4 mil. Dolari canadieni în numerar) în iulie 2015, respectiv 100% din acțiunile proiectului de energie fotovoltaică Power Live pentru 7,1 mil. Dolari canadieni (din care 3,4 mil. Dolari canadieni în numerar). În septembrie 2016, Transeastern a preluat Holrom Renewable Energy, care administrează un proiect eolian din Tulcea, pentru 17,8 mil. dolari canadieni (din care 2 mil. dolari în numerar). De asemenea, pentru achiziția proiectului eolian și a celor două proiecte de energie solară, cumpărătorul și-a asumat contracte de leasing încheiate cu UniCredit Leasing Corporation.

Tiparul de până acum al tranzacțiilor derulate de către Transeastern indică plăți parțiale în numerar însoțite de preluarea altor obligații financiare și alte componente, printre care și titluri de împrumut.

Pentru a-și susține politica de achiziții, Transeastern a apelat la diferite canale de finanțare.

În primul trimestru al acestui an, Transeastern a contractat două facilități de împrumut pe termen scurt în valoare de 1,27 mil. Dolari canadieni, iar în ianuarie a încheiat o tranzacție de refinanțare de 3,8 mil.dolari canadieni.

În mai, compania a anunțat că a încheiat un plasament privat prin care a atras de la investitori  3,4 mil. Dolari canadieni cu maturitate pe un an la o dobândă de 1,5% pe an, bani destinați finanțării achiziției de active din sectorul energiei regenerabile și pentru asigurarea de capital de lucru.

Președintele Transeastern și cel mai important investitor este Ravi Sood. Investitorul canadian este cunoscut ca fiind un jucător din industria capitalului de risc. Ravi Sood este în spatele afacerilor Transeastern Power, a companiei Feronia cu activități în agricultură și producție de ulei de palmier derulate în Congo și a Galane Gold – cu operațiuni de explorare și producție de aur în Botswana și Africa de Sud.

Ravi Sood a fondat administratorul de active Navina Asset Management, vândut în 2010 către Aston Hill Financial. Sood a condus fondul de hedging Lawrence Partners, care a pierdut 80% din banii investitorilor în 2008, pe fondul prăbușirii băncii de investiții Lehman Brothers și a declanșării crizei financiare globale.

Sursă date: Electrica.

Fondul Proprietatea își va vinde pentru 165 mil. euro pachetele minoritare de acțiuni din filialele Electrica. Părțile au semnat un memorandum de înțelegere care evaluează cele 4 subsidiare Electrica la o valoare totală cumulată de 750 mil. euro

Electrica a încheiat astăzi un memorandum de înțelegere privind achiziția pachetelor de acțiuni deținute la patru filiale ale sale de către Fondul Proprietatea.

Valoarea agregată a tranzacției va fi de 752.031.841 lei (adică aproximativ 165 mil. Euro, calculat la cursul de schimb al zilei).

Astfel, Fondul Proprietatea își va face exitul din SDEE Distribuție Muntenia Nord S.A., SDEE Distribuție Transilvania Sud S.A., SDEE Distribuție Transilvania Nord S.A. și Electrica Furnizare S.A.

Părțile intenționează să semneze documentația contractuală a tranzacției preconizate după obținerea aprobărilor necesare corporative și din partea acționarilor, la nivelul Electrica și al filialelor până la 31 octombrie.

Acțiunile vor fi dobândite de Electrica împreună cu toate drepturile atașate acestora în conformitate cu legislatia aplicabilă, incluzând dreptul de a primi dividende.

Dividendele aferente anului financiar încheiat la 31 decembrie 2016 vor fi încasate de către Fondul Proprietatea, astfel cum a fost deja aprobat în Adunările Generale ale acționarilor filialelor din data de 17 mai, precizează cumpărătorul.

Cele două părți, FP și Electrica, au avut mai multe runde de discuții în ultimii ani, însă nu au căzut de acord asupra prețului de vânzare a acțiunilor.

Electrica a încasat în acest an 401 mil. Euro de la Enel pentru pachetele de 13,6% din E-Distributie Muntenia și Enel Energie Muntenia, în urma deciziei luate de Curtea Internațională de Arbitraj de la Paris.

Fondul Proprietatea deține câte un pachet de 22% din acțiunile fiecăreia din cele 4 companii implicate în tranzacție – Electrica Furnizare, SDEE Distribuție Muntenia Nord, SDEE Distribuție Transilvania Sud, SDEE Distribuție Transilvania Nord, restul acțiunilor aparținând companiei – mamă Electrica SA.

Participațiile de la SDEE Muntenia Nord, cu o valoare a activului net de 56 mil. Euro pentru pachetul de 22% deținut de către FP, respectiv de la SDEE Transilvania Sud, unde valoarea activului net aferent pachetului FP este de circa 54,1 mil. Euro, intră în topul celor mai mare 10 dețineri ale FP, potrivit datelor fondului la 30 iunie.

FP și-a anunțat în urmă cu mai mulți ani strategia a reduce dependența portofoliului său de sectorul energetic. Astfel, au urmat mai multe tranzacții de exit ale FP din Transelectrica, Romgaz, companii ale E.ON, Conpet, precum și un exit parțial la OMV Petrom.

La finele primului semestru, FP avea o valoare a activului net de 2,3 mld. Euro, din care aproape o treime este reprezentată de cea mai valoroasă participație din portofoliu – pachetul de 19,9% din Hidroelectrica, evaluat la circa 743 mil. Euro.

Electrica SA, listată din 2014 pe bursa de la București, are o valoare bursieră de 4,7 mld. Lei (1,03 mld. Euro), cel mai important acționar fiind statul român prin Ministerul Energiei cu 48,7%, iar BERD are 6,9% din companie.

Fondul Proprietatea, administrat de către managerul american de investiții Franklin Templeton, are o valoare bursieră de 8,58 mld. Lei (1,88 mld. Euro) pe bursa de la București.

Consiliul General al Municipiului București a aprobat proiectul privind acordul de principiu referitor la achiziția pachetului de 100% din acțiunile producătorului de energie Elcen București pentru circa 155 mil. Euro. Prețul de achiziție se face la valoarea nominală a acțiunilor

Consiliul General al Municipiului București a aprobat, pe 28 iunie, proiectul de hotărâre privind obținerea acordului de principiu pentru achiziția de către Primăria Municipiului București a pachetului de 100% din acțiunile producătorului de energie Elcen București.

“Tranzactia se va face la pretul nominal al actiunilor, respectiv 715,83 milioane de lei (cca 155 milioane euro) si reprezinta primul pas catre fuziunea dintre RADET si ELCEN. Astfel, prin aceasta fuziune, va rezulta o entitate puternica si sustenabila, o companie viabila din punct de vedere economic, care va avea ca actionar unic Municipiul Bucuresti, prin Consiliul General, si va fi degrevata de datoria de 3.6 miliarde lei”, a declarant Gabriela Firea, primarul general al Bucureștiului.

Acțiunile Elcen București sunt deținute de către statul român prin Ministerul Economiei, cu un pachet de 97,51%, respectiv de către producătorul de gaze Romgaz cu 2,49%.

Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice (RADET) București distribuie în Capitală energia termică produsă de către Elcen, față de care a acumulat datorii importante. O fuziune a Elcen cu RADET ar crea o companie de utilități integrată pe verticală, ce ar intra în portofoliul Primăriei București.

Proiectul propus pentru achiziția Elcen de către PMB a fost aprobat cu 28 de voturi pentru, 1 abtinere si 14 voturi impotriva. Au votat pentru 21 de consilieri PSD, 3 consilieri PMP si 4 consilieri ALDE, in timp ce un consilier USR s-a abtinut de la vot. Impotriva proiectului au votat 5 consilieri PNL si 9 consilieri USR, conform datelor făcute publice de către Primăria Municipiului București.

Prezent la ședinta CGMB, Ministrul Energiei, Toma Petcu, a spus: „Vorbim de un proiect foarte important pentru București, care a fost rostogolit între două instituții, PMB și Ministerul Economiei. Pentru prima data, există un consens pe acest subiect. Consensul este dat de necesitatea și oportunitatea acestui proiect. Dacă cel târziu până în septembrie nu va fi realizat, cred că este ultimul an în care avem posibilitatea să furnizăm în condiții de calitate energie termică pentru populație. Pe ultima sesiune de finanțare, prin POR (Programul Operațional Regional – n.r.), doar primăriile pot accesa fonduri de modernizare a rețelelor termice. Dacă nu începem să scriem proiecte pe o societate care nu are probleme financiare, nu știu ce se va întâmpla. Prezența mea este dată de urgența și oportunitatea ca acest proiect sa fie adoptat azi, iar această societate să fie înființată în termen cât mai scurt pentru a se accesa finanțări pe POR, pentru modernizarea rețelelor”.

RADET, societate în insolvență, administrează cel mai mare sistem de termoficare din România, având o cotă de 43% din piață. Asigură 72% din necesarul de energie termică a Bucureștiului, livrând unui portofoliu format din peste 1,25 milioane de clienți din Capitală.

Elcen București, companie aflată în insolvență, a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 1,5 mld. Lei (0,3 mld. Euro) și un profit net de 36,8 mil. Lei (8,2 mil. Euro) la un număr de 2.098 angajați.

RADET a raportat pentru anul trecut pierderi de 345 mil. Lei (77 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 1,06 mld. Lei (0,23 mld. Euro) și 3.437 angajați.

La o valoare de 155 mil. Euro, achiziția Elcen de către PMB ar fi cea mai importantă din acest an de pe piața producției de energie, respectiv printre cele mai mari achiziții din acest an.

Primăria Municipiului București și-a buget pentru 2017 venituri de 1,1 mld. Euro. Pentru acest an, PMB a anunțat că alocat 125 mil. Euro pentru RADET, din care 106 mil. Euro cu titlu de subvenție pentru energie termică furnizată populației, iar 19 mil. Euro cu titlu de investiții. PMB susține că se fac demersuri pentru accesarea a 180 mil. Euro fonduri europene nerambursabile pentru refacerea infrastructurii de transport a agentului termic, în contextul în care pierderile din rețelele de distribuție ale RADET reprezintă o gaură importantă în bugetul companiei.

 

Încă un jucător local dispare din comerțul cu energie: Consiliul Concurenţei a autorizat preluarea portofoliului de clienți ai furnizorului de electricitate și gaze Fidelis Energy din Iași de către subsidiara locală a grupului german RWE

Consiliul Concurenței a anunțat, astăzi, că a autorizat tranzacția prin care RWE Energie SRL, subsidiară a concernului german RWE, preia portofoliul de clienți ai Fidelis Energy SRL din Iași, companie care operează ca furnizor de electricitate și gaze naturale.

“Autoritatea de concurenţă a analizat această operaţiune şi a constatat că nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa romȃnească sau pe o parte substanţială a acesteia, în special prin crearea sau consolidarea unei poziţii dominante”, afirmă reprezentanții Consiliului Concurenței într-un comunicat.

Pe 11 mai, Tribunalul Iași a decis deschiderea procedurii de insolvență împotriva Fidelis Energy, fiind desemnat administrator judiciar Estconsult I.P.U.R.L.

Tranzacția de preluare a clientelei Fidelis Energy survine într-un context în care casa de comerț MET Group, din care grupul ungar MOL deține 40%, a preluat anul trecut furnizorul de electricitate Repower Furnizare România SRL de la grupul elvețian Repower. De asemenea, în contextul unui val de scumpire a energiei electrice la începutul acestui an până la un nivel maxim de circa 100 euro per MWh cauzat de o creștere puternică de consum, mai mulți furnizori locali și-au cerut insolvența, inclusiv Arelco Power – casă de comerț scoasă la vânzare la finele lui 2016.

RWE Energie SRL este controlată direct de către societatea Budapesti Elektromos Muvek Nyrt și face parte din grupul RWE, grup activ pe piețele europene de furnizare de energie și gaze naturale.

Grupul RWE este lider european în domeniul energetic, fiind activ în producerea, transportul și comercializarea de energie electrică și gaze naturale. Grupul este cel mai mare producător de energie electrică din Germania și al doilea ca mărime în Olanda, în timp ce pe piața gazelor naturale ocupă primul loc în Olanda și locul trei în Germania. Totodată, Grupul RWE este al patrulea cel mai mare furnizor în Marea Britanie, atât pentru energie electrică, cât şi pentru gaze naturale. În România, RWE s-a concentrat pe deservirea clienților non-casnici de energie electrică, portofoliul de furnizare gaze naturale fiind redus, notează Consiliul Concurenței.

Fidelis Energy a raportat în ultimul său bilanț pentru 2015 o cifră de afaceri de 196,9 mil. Lei și pierderi de aproape 0,08 mil. Lei la un număr mediu de 13 angajați.

De cealaltă parte, RWE Energie SRL a înregistrat în anul 2015 o cifră de afaceri de 108 mil. lei și pierderi de 6,1 mil. lei la un număr mediu de 16 angajați.

RWE Energie SRL deținea în luna ianuarie o cotă de piață de 1,93% pe piața furnizării de energie electrică pentru clienții finali, plasându-se în rândul primilor zece jucători de profil după nume precum compania de stat Electrica Furnizare (20,67%), Enel Energie Muntenia (10,15%), E.ON Energie România (9,64%), Enel Energie (9,48%), CEZ Vânzare (7,42%), Tinmar (5,97%), OMV Petrom (5,5%), Met România (2,56%) și RCS & RDS (2,48%), conform ultimului raport de piață făcut public de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Grupul german RWE a raportat pentru anul 2015 venituri externe de 45,8 mld. euro și un profit net ajustat de 777 mil. euro la un număr de 58.462 de angajați la nivel global.

Transelectrica ia un credit de tip revolving în valoare de 150 mil.Lei de la BRD-Groupe Societe Generale necesar schemei de sprijin pentru cogenerarea de înaltă eficiență

Transelectrica ia un credit de tip revolving de 150 mil.Lei (33,3 mil.Euro), pe o perioadă de un an, de la BRD.

Conducerea companiei de transport al energiei electrice Transelectrica convoacă Adunarea generală extraordinară a acționarilor în data de 27 aprilie pentru informarea în legătură cu încheierea creditului cu BRD-Groupe Societe Generale, potrivit unui anunț al companiei de stat pe Bursa de la București.

Banii vor fi alocați pe schema de sprijin pentru cogenerarea de înaltă eficiență, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Scopul principal al acestei scheme este acela de a promova sistemele de cogenerare de înaltă eficiență a energiei termice și a energiei electrice(CHP) pentru ecologizarea producției de energie electrică. Aceasta urmărește asigurarea accesului pe piața energiei a energiei electrice produse în centrale de cogenerare de înaltă eficiență . Ajutorul vizează producătorii de energie electrică și termică, proprietari de unități CHP de înaltă eficiență sau care le exploatează, pentru a încuraja noi investiții în tehnologia de cogenerare precum și în înlocuirea sau retehnologizarea instalațiilor existente.

Această schemă de sprijin de tip bonus îmbracă forma unui ajutor de stat, aprobat de Comisia Europeană în 2009.  În baza ei, se acordă sprijin financiar centralelor de cogenerare de înaltă eficiență în vederea integrării în piața concurențială de energie electrică și termică, ținând cont de faptul că, pe de o parte, aceste centrale îndeplinesc cerințele de înaltă eficiență și realizează economii de combustibil și de emisii semnificative, dar pe de altă parte înregistrează costuri de producție mai mari decât cele ce pot fi acoperite prin prețul pieței.

Transelectrica a înregistrat, în 2016, un profit net de 272 mil.Lei (60,5 mil. Euro), în scădere cu 24,4% față de anul precedent, potrivit rezultatelor financiare pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2016, prezentate de companie. În 2016, Transelectrica a înregistrat venituri de 2,7 mld.Lei (0,6 mld. Euro), în scădere cu 8,8% față de 2015, iar nivelul câștigului înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) a fost de 675 mil.Lei (150 mil. Euro),  mai mic cu 12% în comparație cu 2015.

Transelectrica are o valoare bursieră de 2,38 mld. Lei (circa 530 mil. Euro) la un preț de 32 lei pe acțiune.

Compania avea la 31 decembrie 2016 o datorie financiară brută de 640 mil. Lei,, din care aproape peste două treimi reprezintă credite bancare, iar restul este în contul emisiunii de obligațiuni de 200 mil. Lei din 2013. Ratingul companiei acordat de agenția de evaluare financiară Moody’s este Ba1, însoțit de perspectivă stabilă.

Transelectrica este operatorul național de transport al energiei electrice, iar din august 2006, compania este listată la Bursa de Valori Bucureşti.

Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica a fost înființată ca urmare a separării fostei Companii Naţionale de Electricitate (CONEL) în patru entităţi independente: Transelectrica, Electrica, Hidroelectrica şi Termoelectrica.

Acționarii Transelectrica sunt statul român prin intermediul Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, care deține 58,68%, restul de titluri fiind deținut de alți acționari.

allianz-eon-deal-tabel-main

Consultanții celei mai mari tranzacții private din istoria pieței locale de energie electrică și de gaze: Banca americană de investiții Goldman Sachs, KPMG și avocații RTPR Allen & Overy au asistat Allianz la achiziția pachetului de 30% din E.ON Distribuție. PwC și avocații de la TheCounsel – Botezatu & Asociații au lucrat de partea E.ON. Tranzacția semnată de Allianz evaluează E.ON Distribuție România la circa 1 mld. euro

Banca americană de investiții Goldman Sachs, KPMG și firma de avocatură Allen & Overy au asigurat asistența grupului german Allianz la achiziția pachetului de 30% din acțiunile E.ON Distribuție, tranzacție anunțată astăzi de către cumpărător.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Prețul de achiziție este estimat în jurul valorii de aproximativ 270 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, ordin de mărime care o plasează ca fiind cea mai mare tranzacție privată din istoria pieței locale de energie electrică și de gaze.  Astfel, tranzacția semnată de Allianz evaluează E.ON Distribuție România până aproape de 1 mld. euro.

Peste acest prag, s-au situat până acum numai privatizările derulate la Electrica Muntenia Sud (valoarea totală a tranzacției de circa 850 mil. Euro, cumpărător fiind Enel care a plătit în final 432,9 mil. Euro pentru 50% din acțiuni) și cele ale Distrigaz Sud (311 mil. Euro pentru 51%, din care prețul plătit direct de GDF (acum Engie) pentru achiziția a 30% fiind 128 mil. Euro) și Distrigaz Nord (303 mil. Euro pentru 51%, din care prețul plătit pentru achiziția directă a 30% de către E.ON a fost 125 mil. Euro).

Tranzacția de vânzare a 30% din E.ON Distribuție, precum și interesul pentru achiziție din partea Allianz, au fost semnalate în premieră pe 12 septembrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cumpărătorul a lucrat în această tranzacție cu o echipă a Goldman Sachs, cea mai puternică bancă de investiții din lume. La nivel local, Allianz a avut alături o echipă coordonată de Bogdan Văduva, Partener responsabil de activitatea de fuziuni și achiziții și liderul echipei de  consultanță în energie și utilități a KPMG România. De asemenea, avocații RTPR Allen & Overy coordonați de către Mihai Ristici, Partener în cadrul firmei, a asigurat consultanța juridică necesară pe partea cumpărătorului.

De cealaltă parte, E.ON a apelat la serviciile de asistență juridică ale TheCounsel – Botezatu & Asociații, conduse de către Ștefan Botezatu, Managing Partner al firmei, avocat care până anul trecut a fost partener în cadrul biroului Kinstellar din București. PwC a oferit servicii de asistență due dilligence pentru vânzător (vendor due dilligence), conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Concernul german Allianz a semnat în noaptea de 24 spre 25 noiembrie achiziția pachetului de 30% din acțiunile E.ON Distribuție, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Finalizarea tranzacției este așteptată să aibă loc până la finele anului.

Allianz Capital Partners a anunțat astăzi că a ajuns la un acord pentru achiziția unui pachet de 30% din E.ON Distribuție. După finalizarea tranzacției, E.ON va deține 56,5% din acțiunile E.ON Distribuție în timp ce Ministerul Energiei va avea 13,5%.

E.ON Distribuție România este unica distribuție integrată de gaze și electricitate, reunind practic portofoliul de clienți preluat de la fosta Distrigaz Nord (care acoperă distribuția de gaze pentru clienții din jumătatea de nord a țării) cu portofoliul de clienți ai fostei distribuții de electricitate Electrica Moldova.

Vânzarea unui pachet minoritar de acțiuni la E.ON Distribuție România face parte din strategia concernului german de energie și utilități, care își reorganizează operațiunile. De la 1 ianuarie, gigantul E.ON și-a splitat afacerile dând naștere unei noi companii, Uniper, cu sediul la Dusseldorf și este focusată pe producția de energie din surse clasice – cărbuni, hidro și gaze naturale, precum și pe comerțul global de energie. E.ON SE, care este denumit „noul” E.ON, are sediul la Essen și se ocupă în schimb de portofoliul de energie regenerabilă, de rețelele de energie și de linia de afaceri de soluții pentru clienți. Acțiunile Uniper au intrat la tranzacționare astăzi pe bursa de la Frankfurt, piață pe care sunt listate și titlurile E.ON SE.

Decizia strategică a concernului german de a se „sparge” în două companii distincte, specializate, este un răspuns la tendințele de pe piața globală a energiei, afirmă managementul grupului. Noua strategie a E.ON include și co-investiții strategice alături de parteneri.

E.ON Distribuție România operează o rețea de distribuție a gazelor naturale de peste 20.000 km și o rețea de distribuție de electricitate de peste 80.000 km, care deservesc în total circa 3 milioane de clienți din jumătatea de nord a țării, din județele Cluj, Bistrița Năsăud, Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Timiș, Arad, Bihor, Caraș-Severin, Hunedoara, Mureș, Sibiu, Alba, Harghita, Iași, Botoșani, Vaslui, Suceava, Neamț și Bacău.

E.ON Distribuție România SA a raportat pentru 2015 un profit net de 260,3 mil. lei (58,6 mil. euro) la o cifră de afaceri de 1,607 mld. Lei (362 mil. euro) și un personal mediu de 1.866 de angajați. Compania care are monopolul distribuției de gaze pe jumătate din România și are, de asemenea, poziție dominantă pe piața distribuției de electricitate din nord-estul țării, lucrează cu o marjă netă de 16%.

Modelul de afaceri este bazat pe un portofoliu mare de clienți, care asigură venituri lunare stabile, iar tarifele stabilite și programele de investiții recunoscute de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) oferă predictibilitate pe termen lung unor investitori financiari, care caută să-și plaseze lichidități în afaceri stabile pe termen lung cum este cazul celor din energie și infrastructură.

Pe 29 iunie, Fondul Proprietatea și-a vândut pachetul de 18,3474% din acțiunile E.ON Distribuție România SA, adică 56.749.014 acțiuni în cadrul unei tranzacții a cărei valoare nu a fost făcută public. În aceeași zi, Fondul Proprietatea și-a făcut exitul și din E.ON Energie România SA, unde deținea un pachet de 13,4%. Cumpărătorul pachetelor Fondului Proprietatea nu a fost făcut public.

Conform informațiilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, cumpărătorul pachetelor de acțiuni ale FP a fost E.ON.

Grupul Allianz este acționarul majoritar al Allianz Țiriac, unul dintre liderii sectorului local de asigurări după tranzacția derulată în anul 2000 cu omul de afaceri Ion Țiriac.

Grupul Allianz, unul dintre cele mai mari grupuri financiare din lume, a raportat pentru 2015 venituri totale de 125,19 mld. Euro și un profit net de 6,9 mld. Euro la un număr de peste 142.000 de angajați la nivel global.

Allianz avea la 31 decembrie 2015 active totale de 848,9 mld. Euro și active totale sub administrare de 1.762 mld. Euro. Capitalizarea bursieră a Allianz era la finele anului trecut de 74,7 mld. Euro. Investitorii germani dețin 31,7% din companie, cei americani 17,4%, cei britanici 12,6%,, urmați de acționari din Franța (9%), Elveția (5,2%) și Luxemburg (4,9%).

Allianz investește prin intermediul PIMCO și Allianz GI.

Allianz a semnat azi-noapte achiziția unui pachet de 30% din E.ON Distribuție în cadrul unei tranzacții în jurul valorii de aproximativ 270 mil. Euro

Concernul german Allianz a semnat în noaptea de 24 spre 25 noiembrie achiziția pachetului de 30% din acțiunile E.ON Distribuție, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Valoarea tranzacției se situează în jurul nivelului de 270 mil. Euro, susțin surse din piață.

În cursă, în faza finală s-a mai aflat Macquarie și Electrica. Interesul Allianz pentru achiziția pachetului de 30% din acțiunile E.ON România a fost anunțată în exclusivitate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Allianz Capital Partners a anunțat astăzi că a ajuns la un acord pentru achiziția unui pachet de 30% din E.ON Distribuție. După finalizarea tranzacției, E.ON va deține 56,5% din acțiunile E.ON Distribuție în timp ce Ministerul Energiei va avea 13,5%.

„România este o piață europeană cu potențial. Prin această investiție, vom continua să dezvoltăm și să ne diversificăm în mod substanțial portofoliul de active de infrastructură de înaltă calitate. Această măsură este în acord cu strategia de investiții a Allianz ca investitor pe termen lung”, a declarat Christian Fingerle, director responsabil pentru investițiile în infrastructură în cadrul Allianz Capital Partners.

O echipă a firmei de consultanță și audit PwC a făcut due dilligence pentru vânzător (vendor due dilligence).

E.ON Distribuție România este unica distribuție integrată de gaze și electricitate, reunind practic portofoliul de clienți preluat de la fosta Distrigaz Nord (care acoperă distribuția de gaze pentru clienții din jumătatea de nord a țării) cu portofoliul de clienți ai fostei distribuții de electricitate Electrica Moldova.

Vânzarea unui pachet minoritar de acțiuni la E.ON Distribuție România face parte din strategia concernului german de energie și utilități, care își reorganizează operațiunile. De la 1 ianuarie, gigantul E.ON și-a splitat afacerile dând naștere unei noi companii, Uniper, cu sediul la Dusseldorf și este focusată pe producția de energie din surse clasice – cărbuni, hidro și gaze naturale, precum și pe comerțul global de energie. E.ON SE, care este denumit „noul” E.ON, are sediul la Essen și se ocupă în schimb de portofoliul de energie regenerabilă, de rețelele de energie și de linia de afaceri de soluții pentru clienți. Acțiunile Uniper au intrat la tranzacționare astăzi pe bursa de la Frankfurt, piață pe care sunt listate și titlurile E.ON SE.

Decizia strategică a concernului german de a se „sparge” în două companii distincte, specializate, este un răspuns la tendințele de pe piața globală a energiei, afirmă managementul grupului. Noua strategie a E.ON include și co-investiții strategice alături de parteneri.

E.ON Distribuție România operează o rețea de distribuție a gazelor naturale de peste 20.000 km și o rețea de distribuție de electricitate de peste 80.000 km, care deservesc în total circa 3 milioane de clienți din jumătatea de nord a țării, din județele Cluj, Bistrița Năsăud, Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Timiș, Arad, Bihor, Caraș-Severin, Hunedoara, Mureș, Sibiu, Alba, Harghita, Iași, Botoșani, Vaslui, Suceava, Neamț și Bacău.

E.ON Distribuție România SA a raportat pentru 2015 un profit net de 260,3 mil. lei (58,6 mil. euro) la o cifră de afaceri de 1,607 mld. Lei (362 mil. euro) și un personal mediu de 1.866 de angajați. Compania care are monopolul distribuției de gaze pe jumătate din România și are, de asemenea, poziție dominantă pe piața distribuției de electricitate din nord-estul țării, lucrează cu o marjă netă de 16%.

Modelul de afaceri este bazat pe un portofoliu mare de clienți, care asigură venituri lunare stabile, iar tarifele stabilite și programele de investiții recunoscute de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) oferă predictibilitate pe termen lung unor investitori financiari, care caută să-și plaseze lichidități în afaceri stabile pe termen lung cum este cazul celor din energie și infrastructură.

Pe 29 iunie, Fondul Proprietatea și-a vândut pachetul de 18,3474% din acțiunile E.ON Distribuție România SA, adică 56.749.014 acțiuni în cadrul unei tranzacții a cărei valoare nu a fost făcută public. În aceeași zi, Fondul Proprietatea și-a făcut exitul și din E.ON Energie România SA, unde deținea un pachet de 13,4%. Cumpărătorul pachetelor Fondului Proprietatea nu a fost făcut public.

Conform informațiilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, cumpărătorul pachetelor de acțiuni ale FP a fost E.ON.

Grupul Allianz este acționarul majoritar al Allianz Țiriac, unul dintre liderii sectorului local de asigurări după tranzacția derulată în anul 2000 cu omul de afaceri Ion Țiriac.

Grupul Allianz, unul dintre cele mai mari grupuri financiare din lume, a raportat pentru 2015 venituri totale de 125,19 mld. Euro și un profit net de 6,9 mld. Euro la un număr de peste 142.000 de angajați la nivel global.

Allianz avea la 31 decembrie 2015 active totale de 848,9 mld. Euro și active totale sub administrare de 1.762 mld. Euro. Capitalizarea bursieră a Allianz era la finele anului trecut de 74,7 mld. Euro. Investitorii germani dețin 31,7% din companie, cei americani 17,4%, cei britanici 12,6%,, urmați de acționari din Franța (9%), Elveția (5,2%) și Luxemburg (4,9%).

Allianz investește prin intermediul PIMCO și Allianz GI.

Sursă grafic : ANRE.

Casa de comerț cu energie electrică și gaze Arelco cu afaceri de 163 mil. Euro a fost scoasă la vânzare. Deloitte are mandatul tranzacției cu nume de cod Mayer privind vânzarea unui furnizor cu o cotă de 4% pe piața concurențială a furnizării de energie. Robert Neagoe, fostul șef al Direcției Juridice din OPSPI în perioada privatizărilor din energie, printre vânzătorii Arelco

O nouă tranzacție a apărut pe harta comerțului cu energie, după ce MET Group a semnat achiziția afacerii locale a casei de comerț elvețiene cu energie Repower.

Astfel, acționarii Arelco, casă de comerț cu energie electrică și gaze naturale, intenționează să vândă până la 100% din acțiunile afacerii către un investitor financiar sau strategic. Consultanții Deloitte au mandatul tranzacției cu nume de cod Mayer pentru care au trimis un teaser potențialilor investitori, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Printre acționarii Arelco se află Robert Neagoe, care a deținut poziția de șef al Direcției juridice în cadrul OPSPI (Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie) în perioada privatizărilor Petrom, Distrigaz Nord și Sud, filiale ale Electrica derulate în perioada 2004 – 2005. Robert Neagoe a fost implicat în dosarul privatizărilor strategice din energie, unde calitatea sa a fost schimbată din inculpat în martor, în acest dosar fiind condamnați, printre alții, foștii miniștri Codruț Șereș și Zsolt Nagy, fostul consilier al lui Dan Ioan Popescu și fost adjunct al șefului OPSPI, Dorinel Mucea, precum și bancheri de investiții ai Credit Suisse First Boston, care a asigurat consultanța statului român la privatizare.

Robert Neagoe deține 5% din acțiunile Arelco Power și apare în calitate de creditor cu suma de 602.971 lei către companie în declarația de avere din 15 iunie a soției sale, Mona Lisa Neagoe, membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Restul acțiunilor aparțin unei firme de tip off – shore.

Robert Neagoe nu a putut fi contactat pentru comentarii pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Robert Neagoe este director general al Arelco, iar Cornelius Pop este administrator al firmei Arelco Power din mai 2005.

Afacerea Arelco Power SRL a fost înființată în 2003, cu obiect de activitate de vânzare a energiei electrice, iar din 2007 a obținut și licență de vânzare de gaze naturale. După deschiderea conductei de gaze Arad – Szeged, Arelco a început din septembrie 2011 să importe gaze pe această rută.

Potrivit informațiilor publice, Complexul Energetic Turceni Rovinari sau Compania Națională de Administrare a Portului Maritim Constanța apar pe lista companiilor care au relații de afaceri cu Arelco.

Portofoliul de clienți Arelco cuprindea în iunie 19 clienți pe zona de furnizare gaze și 150 de clienți pe zona furnizării de energie electrică, având un mix format din multinaționale, companii locale mari și firme de stat.

Pe piața competitivă a furnizării de energie electrică în retail, Arelco avea în 2015 o cotă de piață de aproximativ 4% după volumele vândute.

Arelco desfășoară operațiuni în România și are licență de furnizare de energie electrică în Ungaria și de comerț cu energie electrică în Serbia.

În 2015, Arelco a raportat o cifră de afaceri de 163 mil. Euro, iar în primele șase luni ale anului a obținut o cifră de afaceri de 92,5 mil. Euro. Pentru întregul an, compania estimează o cifră de afaceri de 185 mil. Euro, în condițiile unei înjumățățiri a numărului de clienți de la 202 în 2015 la circa 100 în 2016.

Anul trecut, Arelco a raportat un profit net de 2,4 mil. Euro, iar la jumătate acestui an rezultatul a ajuns la circa 2,8 mil. Euro, ceea ce înseamnă o marjă netă de 3%.

Câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) au fost anul trecut de 3 mil. Euro, iar EBITDA normalizat de 6,7 mil. Euro. La finele lui 2015, datoria netă a Arelco era de 2,4 mil. Euro.

Printre creditorii Arelco se află bănci precum OTP Bank România și ING Bank România, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Consultanții Deloitte vor testa interesul pentru achiziția unei afaceri într-o piață în care prețurile la energie sunt scăzute, cu marje mici de câștig și cu un grad mare de concurență. Prețurile mici la energie și pierderile i-au determinat anul trecut pe elvețienii de la Repower să-și reconsidere strategia la nivel de grup, luând decizia vânzării inclusiv a afacerii din România.

MET Group, o casă de comerț înregistrată în Elveția și controlată de acționari din Ungaria, cu grupul MOL deținând 40% din afacere, a semnat achiziția Repower.

Pe piața concurențială a energiei electrice, Arelco Power deținea pentru perioada ianuarie – iulie o cotă de piață de 3,61%, în urma RCS & RDS (cu 3,62%) și a Repower (4,17%), primii clasați fiind Electrica Furnizare (15,98%), Tinmar Energy (9,15%), E.ON Energie (6,85%), Transenergo Com (5,44%), CEZ Vânzare (4,77%) și Enel Energie (4,37%), potrivit ultimului raport de monitorizare publicat de către ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei).

Având în vedere că poziția Arelco în piața de energie este una apropiată de cea a Repower, este posibil ca tranzacția Mayer să urmeze un scenariu asemănător și să atragă interesul unui jucător deja existent în piața locală de energie pentru a-și majora cota de piață. MET Group a demonstrat interes pentru astfel de mutări, iar dintre jucătorii proaspăt intrați în acest sector, RCS & RDS a arătat interes pentru construirea unui portofoliu de clienți în piața de energie pe care să-l aducă lângă clientela din celelalte linii ale sale de afaceri – telefonie mobilă, fixă, internet mobil și fix, cablu TV.

Pe de altă parte, contextul dificil de piață și apariția acestor tranzacții de exit asamblează o tendință de consolidare și în sectorul comerțului cu energie electrică.

Electrica luptă cu giganții financiari Allianz și Macquarie în cea mai mare tranzacție de pe piața de energie. Germanii de la E.ON au scos la vânzare un pachet în jurul a 30% din acțiunile E.ON Distribuție România, tranzacție de circa 250 mil. Euro. Ofertele angajante, așteptate la jumătatea lunii octombrie

Concernul german E.ON este în plin proces de vânzare a unui pachet minoritar de acțiuni la E.ON Distribuție România, unicul distribuitor integrat de electricitate și gaze de pe piața locală. Pachetul scos la vânzare este în jurul a 30% din companie, iar valoarea tranzacției este de așteptat să ajungă peste 250 mil. Euro.

Compania de stat Electrica, grupul financiar german Allianz, un fond de investiții specializat în infrastructură al grupului australian Macquarie, precum și alți investitori financiari printre care manageri de fonduri de pensii s-au arătat interesați de preluarea participației la E.ON Distribuție România, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Concernul german a primit oferte neangajante, iar la jumătatea lunii octombrie tranzacția este de așteptat să treacă în faza ofertelor angajante. În acest moment, investitorii derulează activități specifice de due – dilligence (analiză financiară) pentru a-și putea construi ofertele financiare.

Reprezentanții E.ON și ai Electrica nu au făcut niciun comentariu pe marginea acestui subiect până la momentul publicării acestui articol.

“Politica noastră este să nu comentăm zvonuri de piață sau potențiale tranzacții, motiv pentru care nu putem răspunde la întrebări și deci, refuzăm să comentăm”, a precizat Steve McCool, Director Asociat pentru comunicare corporativă la Macquarie Infrastructure and Real Assets.

De asemenea, Christian Kroos, Director adjunct de comunicare al grupului și responsabilitate corporativă al Allianz, a răspuns printr-un email: „În ceea ce privește întrebările Dumneavoastră de fuziuni și achiziții, pot să vă spun că, din principiu, nu răspundem acelor întrebări care sunt legate des de speculații de piață”.

O echipă a firmei de consultanță și audit PwC a făcut due dilligence pentru vânzător (vendor due dilligence).

E.ON Distribuție România este unica distribuție integrată de gaze și electricitate, reunind practic portofoliul de clienți preluat de la fosta Distrigaz Nord (care acoperă distribuția de gaze pentru clienții din jumătatea de nord a țării) cu portofoliul de clienți ai fostei distribuții de electricitate Electrica Moldova.

Vânzarea unui pachet minoritar de acțiuni la E.ON Distribuție România face parte din strategia concernului german de energie și utilități, care își reorganizează operațiunile. De la 1 ianuarie, gigantul E.ON și-a splitat afacerile dând naștere unei noi companii, Uniper, cu sediul la Dusseldorf și este focusată pe producția de energie din surse clasice – cărbuni, hidro și gaze naturale, precum și pe comerțul global de energie. E.ON SE, care este denumit „noul” E.ON, are sediul la Essen și se ocupă în schimb de portofoliul de energie regenerabilă, de rețelele de energie și de linia de afaceri de soluții pentru clienți. Acțiunile Uniper au intrat la tranzacționare astăzi pe bursa de la Frankfurt, piață pe care sunt listate și titlurile E.ON SE.

Decizia strategică a concernului german de a se „sparge” în două companii distincte, specializate, este un răspuns la tendințele de pe piața globală a energiei, afirmă managementul grupului. Noua strategie a E.ON include și co-investiții strategice alături de parteneri.

E.ON Distribuție România operează o rețea de distribuție a gazelor naturale de peste 20.000 km și o rețea de distribuție de electricitate de peste 80.000 km, care deservesc în total circa 3 milioane de clienți din jumătatea de nord a țării, din județele Cluj, Bistrița Năsăud, Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Timiș, Arad, Bihor, Caraș-Severin, Hunedoara, Mureș, Sibiu, Alba, Harghita, Iași, Botoșani, Vaslui, Suceava, Neamț și Bacău.

E.ON Distribuție România SA a raportat pentru 2015 un profit net de 260,3 mil. lei (58,6 mil. euro) la o cifră de afaceri de 1,607 mld. Lei (362 mil. euro) și un personal mediu de 1.866 de angajați. Compania care are monopolul distribuției de gaze pe jumătate din România și are, de asemenea, poziție dominantă pe piața distribuției de electricitate din nord-estul țării, lucrează cu o marjă netă de 16%.

Modelul de afaceri este bazat pe un portofoliu mare de clienți, care asigură venituri lunare stabile, iar tarifele stabilite și programele de investiții recunoscute de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) oferă predictibilitate pe termen lung unor investitori financiari, care caută să-și plaseze lichidități în afaceri stabile pe termen lung cum este cazul celor din energie și infrastructură.

Pe 29 iunie, Fondul Proprietatea și-a vândut pachetul de 18,3474% din acțiunile E.ON Distribuție România SA, adică 56.749.014 acțiuni în cadrul unei tranzacții a cărei valoare nu a fost făcută public. În aceeași zi, Fondul Proprietatea și-a făcut exitul și din E.ON Energie România SA, unde deținea un pachet de 13,4%. Cumpărătorul pachetelor Fondului Proprietatea nu a fost făcut public.

Conform informațiilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, cumpărătorul pachetelor de acțiuni ale FP a fost E.ON.

La E.ON Distribuție România SA, acționar minoritar este statul român prin intermediul ministerului energiei, care deține un pachet de 13,51% din acțiuni.

În portofoliul FP, pachetul de 18,35% deținut la E.ON Distribuție România SA era cotat la 31 martie între cele mai valoroase 5 participații din portofoliul fondului. Astfel, pachetul era estimat la 510,4 mil. lei (circa 115 mil. euro) ceea ce ar corespunde unei valori a companiei E.ON Distribuție România SA de 625 mil. euro.

Exitul FP de la E.ON a avut loc în contextul strategiei anunțate de a-și reduce dependența portofoliului de investiții de piața de energie. Până acum, FP și-a vândut participații la companii de energie listate pe bursă precum Transelectrica sau Romgaz, cere o listare rapidă a Hidroelectrica pe bursă și are în plan listarea la Londra a OMV Petrom.

Electrica, unul dintre investitorii care au depus ofertă neangajantă pentru pachetul E.ON Distribuție România SA este într-un context aparte în tranzacție.

Electrica a fost vânzătorul pachetului de 51% din Electrica Moldova în urmă cu 11 ani și acum este concurent pentru E.ON pe piața de energie prin subsidiarele sale de distribuție de electricitate Electrica Distribuție Transilvania Nord, Electrica Distribuție Transilvania Sud și Electrica Distribuție Muntenia Nord.

E.ON Distribuție România SA oferă pentru Electrica acces nu doar la vechiul portofoliu de clienți din Moldova, ci ar fi poartă de intrare indirect și în piața distribuției de gaze, adică o premieră pentru compania de stat.

Electrica stă pe lichidități foarte mari, după ce în 2014 compania a strâns în conturi aproape 2 mld. Lei (443 mil. euro) după vânzarea de către stat a unui pachet de 51% din acțiunile companiei către investitorii de pe bursele din București și Londra.

Compania nu a făcut investiții sau achiziții majore până acum, iar dezbaterile în jurul acestui subiect au dus la schimbarea managementului companiei în acest an.

Pentru 2015, Electrica SA a raportat venituri consolidate de 5,503 mld. Lei (1,239 mld. Euro) și un profit net 363 mil. Lei (81,7 mil. Euro). Valoarea bursieră a companiei de stat este de 4,64 mld. Lei (peste 1 mld. Euro). Ministerul Energiei este principalul acționar cu 48,8%, urmat de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) cu 8,65%.

Un alt competitor intrat în cursă pentru pachetul E.ON este un alt gigant german care vine din sectorul financiar și al asigurărilor, Allianz. Grupul, unul dintre cei mai mari manageri de active din lume, este acționarul majoritar al Allianz Țiriac, unul dintre liderii sectorului local de asigurări după tranzacția derulată în anul 2000 cu omul de afaceri Ion Țiriac.

Grupul Allianz, unul dintre cele mai mari grupuri financiare din lume, a raportat pentru 2015 venituri totale de 125,19 mld. Euro și un profit net de 6,9 mld. Euro la un număr de peste 142.000 de angajați la nivel global.

Allianz avea la 31 decembrie 2015 active totale de 848,9 mld. Euro și active totale sub administrare de 1.762 mld. Euro. Capitalizarea bursieră a Allianz era la finele anului trecut de 74,7 mld. Euro. Investitorii germani dețin 31,7% din companie, cei americani 17,4%, cei britanici 12,6%,, urmați de acționari din Franța (9%), Elveția (5,2%) și Luxemburg (4,9%).

Allianz investește prin intermediul PIMCO și Allianz GI.

Un alt pețitor de calibru,grupul financiar australian Macquarie, este din ce în ce mai interesat de oportunitățile de investiții din România. Macquarie a depus ofertă neangajantă pentru pachetul minoritar al subsidiarei locale a E.ON.

Macquarie a raportat pentru anul financiar închis pe 31 martie un profit net de 2,06 mld. Dolari australieni (1,38 mld. Euro) și venituri operaționale de 10,1 mld. Dolari australieni (6,8 mld. Euro).

Este cel mai mare investitor în infrastructură la nivel global prin intermediul Macquarie Infrastructure and Real Assets (MIRA). MIRA administrează circa 50 de fonduri de investiții publice și private și are active sub administrare de peste 105 mld. Dolari (136 mld. Dolari australieni).

Cel mai recent fond de investiții european al Macquarie dedicat investițiilor în infrastructură este Macquarie European Infrastructure Fund 4, strâns în aprilie 2013 cu un capital total de 2,7 mld. Euro. Printre investițiile realizate din acest fond se numără CGN (Czech Gas Network) rețea de distribuție de gaze ce acoperă 80% din piața cehă, sau Energie Steiemark, a patra companie de utilități integrată din Austria.

Fondul de investiții Macquarie European Infrastructure 4 a cumpărat pe 30 noiembrie 2014 afacerile E.ON din Spania și Portugalia la o valoare de întreprindere de 2,5 mld. euro. Portofoliul E.ON din Spania și Portugalia a fost modelat după lupta dintre concernul german și italienii de la Enel pentru controlul Endesa.

Tranzacția de vânzare a pachetului minoritar de la E.ON Distribuție România a atras interesul și al altor investitori financiari, inclusiv manageri de fonduri de pensii.

Vânzarea pachetului minoritar de acțiuni al subsidiarei locale a E.ON este cea mai mare tranzacție în derulare în acest moment pe piața de energie.

E.ON a intrat pe piața din România în anul 2000 prin intermediul Ruhrgas, care deținea un pachet de circa 28% din distribuitorul privat de gaze Congaz Constanța, vândut apoi în 2014 către GDF Suez (actualul Engie).

Privatizările din energie au dus la o expansiune puternică a E.ON în România. Astfel, grupul german a câștigat în 2004 licitația de vânzare a pachetului majoritar de acțiuni la Distrigaz Nord, iar ulterior a preluat și controlul la Electrica Moldova prin preluarea a 51% din acțiuni, iar Electrica a rămas cu restul de 49% din acțiuni.

De la venirea în România, E.ON afirmă că a investit peste 1,2 mld. Euro pe piața de energie.

Consiliul Concurenței analizează achiziția casei de comerț cu energie Repower România de către MET Holding

Consiliul Concurenţei a anunțat, astăzi, că analizează tranzacţia prin care MET Holding AG împreună cu filiala sa din România, MET Romania Energy Trade SRL, preia Repower Furnizare România SRL.

Consiliul Concurenţei va evalua această concentrare economică în scopul stabilirii compatibilităţii cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege.

KPMG a fost consultantul financiar exclusiv al lui Repower AG la vânzarea subsidiarei din România către MET Group. De cealaltă parte, MET Group a lucrat cu BT Capital Partners la achiziția operațiunilor locale ale Repower.

Tranzacția de exit a Repower a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 16 februarie.

Met Holding AG, Elveţia, compania mamă agrupului MET, este prezentă în zece state europene, cu aproape 400 de angajați permanenți în Austria, Croația, Ungaria, România, Rusia, Serbia, Slovacia, Elveția, Turcia și Marea Britanie. Grupul MET desfăşoară activităţi comerciale în domeniul gazelor naturale, energiei electrice, petrolului, GPL.  Filiala sa din România, MET Romania Energy Trade SRL este activă pe piețele concurențiale de furnizare a gazelor naturale și energiei electrice.

Cumpărătorul MET Group este controlat în proporție de 40% de către grupul petrolier ungar MOL, alte acționari importanți fiind Benjamin Lakatos (24,67%), Ilya Trubnikov (12,665%), Gyorgy Nagy (12,665%) și Istvan Garancsi (10%). Grupul petrolier MOL este unul dintre cei mai mari jucători din piața distribuției de carburanți, cu afaceri de aproximativ un miliard de euro.

Repower Furnizare România SRL este o companie activă pe piața concurențială a furnizării de energie electrică din România.

Ca urmare a tranzacției, MET Group va intra în categoria primilor zece furnizori de energie electrică pentru clienții finali. Repower Furnizare România deținea o cotă de piață de 2,85% din furnizarea de energie electrică la clienții finali în intervalul ianuarie – martie 2016, conform datelor făcute publice de către Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE). Conform aceleiași surse, Repower Furnizare România avea în perioada raportată o cotă de piață de 4,13% din cantitatea furnizată de electricitate în intervalul ianuarie – martie 2016, pe o piață dominată de Electrica Furnizare (16,45%), Tinmar Energy (8,14%), E.ON Energie România (7,38%), Transenergo Com (5,6%), CEZ Vânzare (5,03%) și Enel Energie (4,45%)

Grupul elvețian Repower a anunțat în luna iulie vânzarea afacerii sale din România către grupul MET Group, cu sediul la Zug (Elveția) și controlat de către investitori din Ungaria.

Ca urmare a tranzacției, MET Group va intra în categoria primilor zece furnizori de energie electrică pentru clienții finali.

MET România Energy Trade a înregistrat în anul 2015 o cifră de afaceri de 29 mil euro, o pierdere de 0,8 milioane euro și un număr de 12 salariați.

Repower are două companii locale – Repower Furnizare România SRL, care a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 114,6 mil. euro și cu pierderi de aproape 3 mil. euro, respectiv Repower România Vânzări SRL, care a raportat pentri 2015 o cifră de afaceri de 15,2 mil. euro și pierderi de circa 15.000 euro.

Sursă : ANRE.

Elvețienii de la Repower și-au scos la vânzare afacerea de peste 100 mil. euro din România, pe fondul unei schimbări de strategie a grupului. Consultanții KPMG au mandatul pentru exitul unui jucător cu o cotă de piață de 5% din comerțul cu energie

Compania elvețiană Repower AG, care activează în comerțul local cu energie, a scos la vânzare afacerea sa din România, cu venituri de peste 100 mil. euro în 2014, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Mandatul de vânzare al firmelor deținute de RePower AG aparține consultanților KPMG, potrivit unor surse din piață.

Repower AG a anunțat pe 18 decembrie 2015 o repoziționare strategică a afacerilor grupului, care înseamnă printre altele o concentrare a operațiunilor pe piețele din Elveția și Italia, respectiv căutarea unui cumpărător pentru afacerile din România. Schimbarea de strategie are loc în contextul în care grupul elvețian se confruntă cu pierderi și cu o scădere a veniturilor, pe fondul prețurilor scăzute de vânzare de energie, dar și a aprecierii puternice a francului elvețian după decizia băncii centrale de a liberaliza cursul de schimb în urmă cu un an.

Repower AG deține la nivel local Repower Furnizare România SRL și Repower Vânzări România SRL, ambele fiind neprofitabile, conform ultimelor bilanțuri făcute publice.

Reprezentanții Repower nu au făcut niciun comentariu până acum pe marginea procesului de vânzare al operațiunilor locale.

Repower Furnizare România SRL a raportat pentru 2014 un profit net de 0,03 mil. euro la o cifră de afaceri de 103 mil. euro și un număr mediu de 25 de angajați, potrivit ultimului bilanț public al companiei.

Repower Furnizare SRL a înregistrat în primele nouă luni din 2015 o cotă de 5,01% pe piața concurențială a furnizorilor de energie, ocupând locul al cincilea, potrivit unui raport de monitorizare făcut public de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Pe primele locuri la nivelul pieței de profil se situează furnizorii care aparțin marilor jucători de pe piața distribuției de energie. Astfel, Electrica Furnizare are o cotă de piață de 14,13%, urmată de cea mai mare casă de comerț locală independentă Tinmar Ind cu 11,33%, E.ON Energie România cu 6,32% și CEZ Vânzare cu 5,22%.

Pe segmentul furnizorilor de energie electrică pentru clienții finali, elvețienii de la Repower sunt pe poziția a șaptea cu o cotă de piață de 3,49% raportată la un consum final total de 34,48 TWh înregistrat în perioada ianuarie – septembrie 2015. De aici rezultă un nivel al vânzărilor la clientul final de 1,2 TWh în primele nouă luni ale anului în contul subsidiarei locale a elvețienilor.

Cealaltă firmă locală a elvețienilor este Repower Vânzări SRL, care în 2014 a înregistrat o pierdere de 0,1 mil. euro la o cifră de afaceri de 3,3 mil. euro și un număr de 4 angajați. Indicatorii financiari au fost calculați la cursul mediu anual de schimb de 4,4446 lei la euro, comunicat de către BNR.

Rezultatele financiare din 2014 ale companiilor Repower din România

Repower companii Ro tabelSursă: Ministerul Finanțelor Publice.

Afacerea Repower din România este văzută de surse din piața de fuziuni și achiziții ca o țintă care se potrivește unor investitori strategici, care fie ar putea fi interesați de a-și face astfel intrarea pe piață, fie văd o ocazie bună de a-și extinde poziția pe piață.

Grupul elvețian a pus piciorul pe piața românească de comerț cu energie în 2007. În iunie 2010, Repower a cumpărat 80% din acțiunile furnizorului de energie electrică Elcomex EN, cotat la acea vreme printre primele cinci case locale de comerț cu energie, cu angajamentul de a prelua ulterior și restul acțiunilor companiei de la omul de afaceri Ion Grecu, proprietarul grupului de firme Elcomex. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Elcomex EN a înregistrat în 2009 venituri de 70 mil. euro. Numele companiei a fost schimbat ulterior în Repower Furnizare SRL.

Grupul elvețian are o istorie care începe în 1904 în cantonul Graubünden din Elveția, iar acum a ajuns la o rețea de operațiuni în Elveția, Italia, România și Germania, cu activități de la producția de energie electrică până la vânzarea de energie către consumatorii finali. În România, firma are profil de furnizor de energie electrică pentru consumatorii finali și de furnizor de servicii de consultanță pe piața de profil.

Ultimele rezultate financiare ale grupului elvețian indică în primul semestru al anului trecut pierderi de 108 mil. franci elvețieni (circa 98 mil. euro), o înjumătățire a câștigurilor obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) până la 29 mil. franci elvețieni (26 mil. euro) față de primul semestru din 2014, respectiv o scădere cu 23% a veniturilor operaționale nete până la 922 mil. franci elvețieni (836 mil. euro) în același interval de timp.

Cei mai mari acționari ai Repower AG sunt cantonul elvețian Graubünden cu 58,3% și Axpo Holding cu 33,7%. Axpo activează în România pe piața furnizorilor de energie prin Axpo Energy România.

Acțiunile Repower AG sunt listate pe bursa elvețiană, iar capitalizarea bursieră a companiei este de 128,3 mil. franci elvețieni (116,4 mil. euro) la o cotație de 38 franci elvețieni pe acțiune.

CEZ Distribuție ia pentru finanțarea programelor de modernizare a rețelei un credit sindicalizat de 154 mil. euro, din care 64 mil. euro vin de la BERD

Banca Europeană pentru Reconstrucţie si Dezvoltare (BERD) acordă CEZ Distribuţie un împrumut sindicalizat de până la 675 milioane de lei ( 153,7 milioane euro) pentru sprijinirea proiectelor companiei de distribuţie de electricitate, potrivit unui comunicat remis de instituţia financiară.

Împrumutul reprezintă prima finanţare sindicalizată pe termen lung în monedă locală acordată de către BERD unei companii din România.

Finanţarea este structurată într-un împrumut în valoare de 281,25 milioane de lei ( 64 milioane euro ) din partea BERD în timp ce fonduri sindicalizate de 393,75 milioane de lei (89,7 milioane de euro) vin de la bănci comerciale, ale căror nume nu au fost făcute încă publice.

Proiectele se referă la programele de investiţii din perioada 2015-2016 în reţeaua de distribuţie, al căror scop este reducerea costurilor, îmbunătăţirea eficienţei si instalarea de contoare inteligente, restructurarea balanţei contabile pentru optimizarea structurii capitalului si asigurarea de capital de lucru.

„ Susţinem de multi ani reforma din sectorul românesc de electricitate si suntem încântaţi sa ne continuăm angajamentul cu acest împrumut. Introducerea de contoare inteligente şi crearea unei baze pentru reţele smart va fi un alt pas major înainte şi va conduce la creşterea eficienţei, în beneficiul furnizorului, al clienţilor si, desigur, al mediului”, a declarat Nandita Parshad, Director pentru Electricitate şi Energie în cadrul BERD.

Matteo Patrone, directorul BERD pentru România, a adăugat că o reţea de electricitate de ultimă generaţie în România este un nou pas către eliberarea potenţialului economic al României.

Martin Zmelik, directorul de ţară şi preşedintele board-ului, CEZ România, a afirmat că CEZ are un parteneriat pe termen lung cu BERD.

„Vom continua să investim în modernizarea reţelei de distribuţie, aşa cum ne-am angajat acum 10 ani când am intrat în România, şi să optimizăm procesele interne în vederea furnizării unor servicii de distribuţie de calitate clienţilor nostri”, a precizat Zmelik.

CEZ Distribuţie este una dintre companiile care au rezultat în urma reorganizării fostei Electrica Oltenia, după ce firma a intrat în 2005 în portofoliul CEZ.

CEZ Distribuţie deserveşte şapte judeţe, fiind compania cu cel mai mare număr de clienţi dintre toate filialele Electrica. Astfel, CEZ Distribuţie acoperă prin reţeaua sa județele Argeş, Dolj, Gorj, Olt, Mehedinţi, Teleorman şi Vâlcea, având conectaţi peste 1,4 milioane de consumatori.

Celelalte distribuții de electricitate din țară aparțin Enel, E.ON și Electrica. Grupul de telecomunicații RCS & RDS, liderul pieței locale de cablu TV și internet, face demersuri pentru a intra cu propriile afaceri în piața de distribuție.

Csaba Baji, șeful MVM. Sursă foto: MVM.

Tranzacție pe piața de energie: Cea mai mare companie de stat din Ungaria intră în România pe calea apei. MVM a cumpărat 90% din acțiunile unui producător hidro de energie din Harghita

MVM, compania energetică deținută de statul maghiar și una dintre cele mai mari din Ungaria, a cumpărat 90% din acțiunile producătorului de energie în microhidrocentrale Hivatalos SRL din Miercurea Ciuc (județul Harghita), conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția echivalează cu intrarea liderului pieței de energie din Ungaria în România pe segmentul de producție de energie, microhidrocentralele preluate având o putere instalată de aproximativ 7 MW. Unele surse din piața de energie estimează că, în aceste condiții, vânzarea unui MW de putere instalată în microhidrocentrale se situează în marja de 3 – 4 mil. euro, ceea ce situează valoarea tranzacției sub pragul de 30 mil. euro.

Contactat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, Lenard Andras, unul dintre vânzători, a confirmat tranzacția cu MVM: ”Tranzacția este încă în curs. Din câte știu eu, este prima achiziție a MVM în România. Nu vă pot spune valoarea tranzacției pentru că așa au convenit părțile”.

Reprezentanții MVM nu au făcut până acum niciun comentariu. La Registrul Comerțului au fost operate deja modificările în structura acționariatului, locul vechilor acționari – Winsland Holdings LTD, vehicul de investiții din Cipru cu 50% din acțiuni, și Hydroenergy ZRT Ungaria cu 40% din acțiuni a fost luat de MVM Partner Bucharest SRL cu 90% din acțiuni, reprezentanța grupului ungar în România. Celălalt acționar este Casa de Pensii și Ajutoare a Personalului Bisericii Reformate Cluj Napoca, care deține în continuare 10% și care nu a participat la tranzacție.

De asemenea, vechii administratori ai firmei și vânzători în tranzacție, Lenard Andras și Toth Ladislav, au fost deja înlocuiți de reprezentanții cumpărătorului din data de 6 ianuarie.

Microhidrocentralele operate de către firma Hivatalos din Miercurea Ciuc se află pe cursul pârâului Uz din Valea Uzului (județul Harghita).

Primăria comunei Sînmartin (județul Harghita) a aprobat în iulie 2012 ocuparea temporară a unui teren de 7.600 de metri pătrați pentru instalarea unui cablu electric subteran de înaltă tensiune care făcea parte din lucrările de transport și racordare la sistemul energetic național a unui ansamblu de 8 hidrocentrale aflate în construcție și care totalizau o putere instalată de 6,98 MW, investiție administrată de firma Hivatalos.

Hivatalos SRL, firmă înființată în 2007, a raportat pentru anul 2013 pierderi de 6 mil. lei (1,3 mil. euro) la o cifră de afaceri de 0,9 mil. lei (0,2 mil. euro) și venituri de 3,9 mil. lei (0,9 mil. euro). Activele imobilizate ale firmei ajungeau la 85,3 mil. lei (19,3 mil. euro), iar datoriile la 76,7 mil. lei (17,3 mil. euro). În 2012, veniturile totale erau mult mai mari de 51,8 mil. lei (11,6 mil. euro).

Cumpărătorul, MVM, este una dintre cele mai mari firme din Ungaria, liderul pieței de energie și se află în portofoliul statului. MVM are un profil de companie energetică integrată cu operațiuni în producția de energie, printre activele sale fiind și centrala nucleară de la Paks (Ungaria), este unicul transportator de energie din țara vecină, are structuri de vânzare de energie și deține participații în sistemul de distribuție. Dispune, de asemenea, de infrastructură pentru servicii de telecomunicații. MVM derulează afaceri atât pe piața de energie, cât și pe cea de gaze.

Ultimul raport anual al grupului MVM indică pentru 2013 vânzări de 922 miliarde forinți (circa 3 mld. euro) și un profit care după plata taxelor ajunge la 32 mld. forinți (circa 100 mil. euro). Cifrele MVM pentru piața de energie sunt capacități de producție de 2.903 MW și o producție de 16.520 GWh la 7.942 de angajați.

Estimările conducerii MVM pentru 2014 indicau venituri de circa 5 mld. euro, compania fiind într-o fază de extindere a operațiunilor sale. Talia și structura companiei ungare arată că depășește ca mărime oricare din companiile românești din piața de energie.

MVM este unul dintre exponenții politicii duse de cabinetul condus de premierul Viktor Orban, care în ultimii ani a răscumpărat de la companiile străine mai multe active de pe piața de energie locală, dar a încurajat și achizițiile cu capital maghiar pe piețele externe. Politica energetică dusă de Orban de apropiere de Moscova, aflată în tabăra opusă Occidentului datorită dosarului ucrainean, nu este văzută cu ochi buni în cancelariile europene și americane.

Piața de energie din România este dominată în sectorul de producție de companiile de stat Hidroelectrica și Nuclearelectrica, pe segmentul de transport operează compania de stat Transelectrica, iar în sectorul de distribuție și furnizare pe lângă firma de stat Electrica, activează grupuri străine puternice precum Enel (Italia), E.ON (Germania) și CEZ (Cehia).

Centrala nucleară de la Cernavodă asigură până la 20% din producția internă de energie. Sursă foto: Nuclearelectrica.

Consultanții nu au apucat să facă bani din tranzacția cu Enel: Nuclearelectrica a plătit până acum o sumă modică din bugetul maxim de 1,2 mil. euro alocat consorțiului format din Raiffeisen, Popovici Nițu & Asociații, BDO Business Advisory și asocierea Roener EnergyPro – ICPE

Producătorul de energie electrică Nuclearelectrica, unul dintre investitorii care s-au înscris în cursa pentru achiziția de active de la Enel, a plătit până acum consultanților pe care i-a angajat pentru această tranzacție o sumă modică, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții companiei. Tranzacția cu Enel este în acest moment suspendată, iar noi vești despre evoluția procesului ar putea veni în jurul datei de 19 martie, când italienii se pregătesc să-și anunțe noua strategie.

”În conformitate cu anunțul de atribuire a contractului de consultanță, publicat în SEAP (Sistemul de Excelență în Administrația Publică – n.r.), acesta prevede o valoare maximă de 1,2 mil. euro și include o componentă fixă și una variabilă (onorariu de succes), potrivit Notei supuse aprobării Adunarii Generale a Acționarilor și Hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor nr. 8/06.10.2014. Suma achitată până în prezent consultantului face parte din componenta fixă și este una modică având în vedere perioada scurtă de lucru”, au răspuns reprezentanții companiei de stat Nuclearelectrica la solicitarea jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Compania nu a precizat valoarea plăților făcute până acum către consultanții angajați în dosarul Enel.

Nuclearelectrica nu a răspuns când au fost notificați de către grupul italian cu privire la suspendarea procesului de vânzare din România, măsură anunțată public săptămâna trecută, fiind invocate clauzele de confidențialitate ale procesului.

”Având în vedere obligațiile de confidențialitate aferente procesului derulat de Enel, în acest moment SN Nuclearelectrica SA nu poate oferi mai multe informații decât cele date publicității prin intermediul rapoartelor curente emise de companie”, precizează reprezentanții companiei de stat.

Nuclearelectrica a anunțat în urmă cu aproximativ patru luni că a contractat serviciile de consultanță ale Raiffeisen Bank România, care la rândul său a subcontractat firma de avocatură Popovici, Nițu & Asociații pentru expertiza juridică, BDO Business Advisory pentru partea de consultanță fiscală, respectiv asocierea formată din Roener EnergyPro și ICPE SA pentru expertiza în sectorul energetic.

De regulă, în tranzacțiile de tip fuziuni și achiziții, cum este cea a Enel din România, consultanții câștigă mai mulți bani din onorariul de succes și mai puțin din plata retainer-ului, a componentei fixe, a cărei valoare poate fi una foarte mică, la limita acoperirii costurilor proprii ale consultanților. Onorariul de succes este, de obicei, un procent din valoarea totală a tranzacției, el se poate situa în marja 0,5% – 1%, chiar peste acest nivel. Valoarea totală a contractului poate fi însă plafonată în limita unui buget maxim alocat, așa cum a procedat de exemplu Nuclearelectrica. Tranzacția de vânzare a companiilor Enel este estimată într-o marjă mai largă de surse diferite din piața de energie între 1 și 2 mld. euro.

Cealaltă firmă de stat din energie implicată în tranzacție este Electrica, ea mizând pe serviciile unui consorțiu de consultanți format din banca de investiții JP Morgan, firma de audit KPMG și casa de avocatură CMS Cameron McKenna, conform ultimelor informații disponibile.

Italienii au anunțat pe 10 iulie demararea procesului de vânzare din România, iar în toamnă potențialii cumpărători și-au angajat bănci de investiții, auditori, avocați, consultanți specializați pentru această tranzacție. Procesul derulat de Enel a trecut încă de anul trecut de runda ofertelor neangajante, iar ofertele finale erau așteptate conform ultimelor informații disponibile, după amânări, în a doua parte a lunii martie. Între timp, investitorii interesați și echipele de consultanți au fost în corespondență cu vânzătorul și consultanții săi, au formulat întrebări, au accesat camera de date organizată de echipa vânzătorului și au derulat activități de due dilligence (analiză financiară -n.r.) pentru a putea evalua activele scoase la vânzare. Procesul de vânzare s-a oprit însă înainte de faza ofertelor finale, ultimul pas rămas până la selectarea unui cumpărător și, deci, semnarea contractului de vânzare – cumpărare, momentul așteptat de consultanți pentru că de el depinde încheierea cu succes a tranzacției și, implicit, plata comisionului de succes.

Compania care operează centrala nucleraelectrică de la Cernavodă a indicat anul trecut că este interesată de anumite active din pachetul scos la vânzare de către Enel, mai ales de distribuția de electricitate din Dobrogea care ar putea oferi perspective de integrare pe verticală a companiei de stat în piața de energie și are o importanță strategică în contextul interconexiunilor cu sistemele energetice vecine din Republica Moldova și Bulgaria.

Nuclearelectrica a raportat pentru 2014 venituri totale de 1,794 mld. lei (403,6 mil. euro)și un profit net de 137 mil. lei (30,8 mil. euro, indicatori calculați la cursul mediu anual de 4,4446 lei la euro din 2014), mai mic de peste trei ori față de cel înregistrat în anul anterior, conform rezultatelor financiare preliminare neauditate. Compania, deținută de statul român în proporție de 81,27%, are o valoare bursieră de 2,135 mld. lei (482,7 mil. euro, calculat la cursul de schimb al zilei) la o cotație de 7,58 lei pe acțiune.

Alți investitori care și-au exprimat până acum interesul pentru cele șase firme Enel scoase la vânzare din România sunt firma de stat Electrica, ce are de plasat banii obținuți din listarea pe bursă din vara anului trecut, rivalii GDF Suez și E.ON, grupul de telecomunicații RCS & RDS, precum și chinezii de la State Grid Corporation of China.

Sursă date: Enel (Italia)

Sursă date: Enel (Italia)

Pachetul de operațiuni Enel scos la vânzare în România cuprinde 64,4% din acțiunile distribuitorului de electricitate Enel Distribuție Muntenia SA și a companiei de furnizare Enel Energie Muntenia SA, pachetele de 51% din Enel Distribuție Banat SA, Enel Distribuție Dobrogea SA și Enel Energie SA, precum și pachetul de 100% din acțiunile companiei de servicii Enel România SRL, controlate prin intermediul vehiculului de investiții Enel Investment Holding BV. Enel Distribuție Muntenia asigură alimentarea cu energie a Bucureștiului și județele Ilfov și Giurgiu.

Italienii au anunțat pe 18 februarie că suspendă temporar tranzacția derulată în România, după amânări repetate a termenilor din calendarul tranzacției, și că urmează să anunțe în luna martie ce decizie va lua în legătură cu acest proces în contextul anunțării unei noi strategii. Enel merge însă mai departe cu vânzarea producătorului de electricitate din Slovacia, conform unui anunț de astăzi al grupului. În ceea ce privește înghețarea tranzacției din România, motivul invocat de Enel este că ținta propusă de a obține 4 mld. euro din tranzacții în 2014 pentru a-și reduce datoriile a fost atinsă în urma vânzării unui pachet de acțiuni ale subsidiarei spaniole Endesa și a altor active.

Răzvan Nicolescu a intrat în echipa de consultanți în energie a Deloitte. Sursă foto: Deloitte.

Fostul ministru Răzvan Nicolescu intră în rândurile Big Four. Care sunt ”achizițiile” rețelei Deloitte din ultima lună

Deloitte l-a recrutat pe fostul ministru delegat pentru energie, Răzvan Nicolescu, mutare menită să întărească echipa de consultanți în domeniu după plecarea de anul trecut a lui Valeriu Binig, un alt nume cu greutate pe piața de energie, către EY România.

În ultima lună au fost anunțate trei achiziții importante de către rețeaua locală a firmei din Big Four, Deloitte România și casa de avocatură corespondentă, Reff & Asociații.

Fostul ministru intră astfel în consultanță pe o poziție special creată în rândurile Deloitte, cea de Executive Lead Advisor, în cadrul echipei de servicii de consultanță în energie, coordonate de către Farrukh Khan, Partener al Deloitte România, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

„Într-un moment în care piaţa cere constant servicii integrate de consultanţă, ne bucurăm că Răzvan ni s-a alăturat. Cariera lui solidă de până acum, împreună cu o capacitate extraordinară de a reuși, sunt atuuri importante pentru echipa noastră și sunt convins că vor adăuga valoare serviciilor pe care le oferim, spre beneficiul clienților noștri”, a spus Farrukh Khan, Partener al Deloitte România.

Din noua poziție, Nicolescu trebuie să îmbunătățească practica firmei în sectorul de energie, urmând să-și concentreze activitatea asupra Romaniei și a Europei Centrale și de Est.

„Sunt bucuros să mă alătur unei organizații mari, care oferă servicii de înaltă calitate şi soluţii inovatoare. Cred că experienţa şi valorile mele se potrivesc cu echipa solidă pe care Deloitte o are”, afirmă Nicolescu.

Răzvan Nicolescu și-a dat demisia în luna decembrie a anului trecut din funcția de ministru delegat pentru energie, post în care a rezistat doar zece luni de la numirea sa. La finele lui 2014, premierul Victor Ponta a remaniat mai mulți miniștri din echipa guvernamentală, pe care i-a înlocuit cu titulari de portofolii numiți politic.

În scurtul mandat de ministru responsabil de energie, au avut loc listarea Electrica pe bursa de la București, considerată cea mai mare din istoria pieței locale de capital, și intrarea companiilor de stat Electrica și Nuclearelectrica în cursa pentru achiziția activelor scoase la vânzare de Enel în România, tranzacție ”înghețată” recent de italieni, o mișcare rară pentru companiile de stat românești.

Nicolescu, 37 de ani, a lucrat în perioada 2008 – 2014 ca director de afaceri publice și reglementare în cadrul OMV Petrom, cea mai mare companie din România. Petrom este punctul de intersecție al traseului lui Răzvan Nicolescu cu Deloitte, care a fost auditorul companiei petroliere imediat după venirea OMV la finele lui 2004 și până în 2012. De asemenea, după venirea sa de la Petrom, Nicolescu a ocupat postul de ministru al energiei în perioada în care expira acordul de menținere a redevențelor agreat la privatizarea Petrom în 2004, decizia guvernului fiind însă de a amâna cu un an momentul renegocierii lor, motivul invocat fiind acela că ar da peste cap planurile investitorilor. Fostul ministru susține că decizia în acest caz, în care a fost acuzat că apără interesele fostului său angajator, nu îi aparține.

Nicolescu ocupă și poziția de președinte al Consiliului de Administrație al Agenției Europene de Reglementare în Energie și a lucrat în perioada 2006 – 2008 ca atașat la UE pe probleme în domeniul energiei din partea României.

Este absolvent al Facultății de Energetică din cadrul Universităţii Politehnice Bucureşti şi deţine o diplomă MBA la Solvay Business School.

Venirea lui Nicolescu este a treia achiziție importantă a rețelei locale a Deloitte. Astfel, pe 27 ianuarie, a fost anunțată cooptarea lui Lars Wiechen pe poziția de partener în cadrul Deloitte România, acesta activând anterior ca director executiv la rivalii de la EY România, iar în perioada 2005 – 2010 a făcut parte din echipa locală a unei alte firme din Big Four, PwC.

Deloitte mutari oameni ian feb 2015

Lars Wiechen face parte din echipa de servicii de consultanță financiară, unde coordonează departamentul de evaluare și modelare a afacerilor companiilor.

În cariera sa de 13 ani petrecută în firme din Big Four în România și Germania, nouă ani înseamnă expertiză locală, unde a fost implicat în mai multe tranzacții. Are certificări locale și internaționale de contabil de gestiune și de evaluator.

De asemenea, săptămâna trecută, casa de avocatură Reff & Asociații , afiliată rețelei Deloitte, a anunțat cooptarea ca partener asociat a Andreei Artenie, care anterior a lucrat ca avocat senior pentru David & Baias, firma de avocatură corespondentă PwC.

Andreea Artenie a preluat coordonarea echipei de litigii a Reff & Asociații. Ea a făcut parte din echipa de avocați care a asistat Rafinăria Steaua Română în procesul câștigat cu Agenția Națională de Administrare Fiscală în 2013 în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv la Curtea Europeană de Justiție. Acest dosar a creat un precedent în materie de jurisprudență europeană, după ce Fiscul a fost obligat la plata de dobânzi de aproximativ 4 mil. euro pentru întârzierile la rambursarea TVA-ului de către stat.

Deloitte face parte din careul celor mai mari grupuri de consultanță și audit din lume alături de KPMG, EY și PwC, toate active pe piața românească de servicii profesionale de afaceri.

Sursă date: Enel (Italia)

Enel a suspendat vânzarea activelor din România. Ținta de încasare a până la 4 mld. euro din tranzacții în 2014 pentru reducerea datoriei a fost atinsă, anunță italienii. Ce a pus stop tranzacției de peste 1 mld. euro: Vânzarea de 3,1 mld. euro de acțiuni Endesa, renegocierea unui facilități de credit de 9,4 mld. euro sau ofertele sub așteptările italienilor?

Italienii de la Enel au anunțat astăzi că procesul de vânzare al companiilor din România a fost suspendat temporar, în condițiile în care ținta de a încasa până la 4 mld. euro de pe urma programului de tranzacții inițiat în 2014 a fost atinsă. Ultimele informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO indicau că ofertele angajante urmau să fie depuse în a doua jumătate a lunii martie.

„Enel confirmă faptul că procesul de vânzare al activelor din România a fost suspendat temporar. Vânzarea activelor Enel România era parte dintr-un program mai amplu de tranzacții ce urmăreau încasarea a până la 4 miliarde de euro, până la sfârșitul anului 2014, pentru reducerea datoriei nete consolidate. Ca urmare a finalizării cu succes a mai multor inițiative în timpul anului 2014, această țintă a fost atinsă. Consiliul Director al Grupului va decide, prin urmare, asupra oricăror planuri de continuare a acestui program în contextul noii strategii a grupului, iar mai multe detalii vor fi date în luna martie”, precizează biroul de presă al grupului Enel.

Vânzarea estimată între 1 și 2 mld. euro a atras interesul chinezilor de la State Grid Corporation of China, companiei franceze GDF Suez, E.ON (Germania), al firmelor românești de stat Electrica și Nuclearelectrica, respectiv al grupului de telecomunicații RCS & RDS, conform ultimelor informații disponibile din piață.

Pachetul de operațiuni Enel scos la vânzare în România cuprinde 64,4% din acțiunile distribuitorului de electricitate Enel Distribuție Muntenia SA și a companiei de furnizare Enel Energie Muntenia SA, pachetele de 51% din Enel Distribuție Banat SA, Enel Distribuție Dobrogea SA și Enel Energie SA, precum și pachetul de 100% din acțiunile companiei de servicii Enel România SRL, controlate prin intermediul vehiculului de investiții Enel Investment Holding BV. Enel Distribuție Muntenia asigură alimentarea cu energie a Bucureștiului și județele Ilfov și Giurgiu.

Companiile locale din portofoliul Enel au în administrare 91.000 de kilometri în regiunile în care operează, distribuind 14 TWh de electricitate pe an și cotă de piață de 34%. De asemenea, italienii au aici vânzări de aproximativ 9 TWh pe an către 2,6 milioane de clienți, din care 2,4 milioane sunt clienți rezidențiali, cu o cotă de piață de 20%, iar 0,2 milioane de clienți sunt companii, cu o cotă de piață de 38%, conform cifrelor făcute publice de către italieni.

În 2013, toate companiile Enel din România au înregistrat venituri consolidate de 1,118 miliarde de euro și câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 289 milioane de euro, potrivit datelor prezentate de către Enel Italia.

Italienii au avut ca și consultanți la vânzarea pachetului de active din România băncile de investiții Citi și UniCredit, în timp ce de consultanța juridică se ocupă casele de avocatură RTPR Allen & Overy, respectiv Mușat & Asociații.

Din programul Enel de tranzacții pe 2014 făceau parte vânzarea unei participații la subsidiara spaniolă Endesa, vânzarea unui producător slovac de electricitate și subsidiarele din România de pe piața distribuției, furnizării și de servicii pe piața de energie.

Succesul vânzării pe bursă a unui pachet de 21,92% din acțiunile subsidiarei spaniole Endesa pentru 3,113 mld. euro la finele anului 2014 a rezolvat în mare parte ecuația obținerii fondurilor necesare pentru reducerea datoriilor. În plus, pe 12 februarie, Enel a anunțat renegocierea cu succes a unei facilități de credit de 9,4 mld. euro și extinderea maturității din 2018 până în 2020, ceea ce dă o gură de oxigen importantă în lupta cu rambursarea împrumuturilor.

Încă de la începutul procesului de vânzare, italienii au trimis mesaje în piață prin care spuneau că tranzacția din România depinde de ceea ce se întâmplă în cazul vânzării celorlalte active din program, pachetul de 22% din Endesa și afacerea din Slovacia. Aceste mesaje coroborate cu așteptările de preț ale italienilor au fost privite din anumite părți ale pieței de energie ca tactici de a pune presiune pe potențialii cumpărători și a de veni cu oferte mai apropiate de poziția Enel.

Însă, italienii au reușit să încheie în lunile noiembrie și decembrie patru tranzacții care le-au adus în conturi circa 4,035 mld. euro, rezolvând ținta propusă.

enel tranzactii 2014

Astfel, pe 7 noiembrie, Enel anunță că vinde pachetele de acțiuni la companiile italiene SE Hydropower și SF Energy pentru circa 400 mil. euro.

Apoi, vine lovitura de grație, vânzarea pachetului de 21,9% la subsidiara spaniolă Endesa pe bursă, care se bucură de un succes printre investitori. Aceștia mai bagă în buzunarele Enel încă 3,113 mld. euro pentru acțiunile cumpărate la Endesa.

Ulterior, Enel Green Power, care se ocupă strict de afacerile de energie regenerabilă ale Enel, ia decizia de exit de pe piețele din Franța și El Salvador.

Pe 12 decembrie, italienii anunță vânzarea de către Enel Green Power a unui pachet de 36,2% din acțiunile La Geo către compania salvadoriană de stat INE pentru 224 mil. euro și iese de pe piața din El Salvador. Mișcarea face parte din operațiunile de reorganizare ale Enel pe piețele Americii Latine.

Pe 18 decembrie 2014, Enel anunța vânzarea Enel Green Power Franța către compania canadiană Boralex, tranzacție din care italienii obțin 298,4 mil. euro ca preț pentru exitul din Hexagon.

Pe 5 februarie, Enel și-a anunțat rezultatele preliminare la nivel de grup pentru 2014, care indică o reducere cu 4,3% a datoriilor de la 39,7 mld. euro la finele lui 2013 până la 38 mld. euro la 31 decembrie 2014. În scădere sunt și alți indicatori, veniturile au un minus anual de 3,7% până la 75,8 mld. euro, EBITDA (câștigurile înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) s-a redus cu 6% până la 15,7 mld. euro, iar numărul de angajați a ajuns la 68.961 de oameni față de 70.342 de salariați cu un an înainte.

Sursă date: Enel (Italia)

Șeful Enel spune că vânzările de active din România și Slovacia ar putea fi încheiate cândva de acum încolo și până în iunie. Surse: Ofertele angajante pentru activele Enel din România trebuie depuse până în prima parte a lunii februarie

Grupul italian de utilități Enel merge mai departe cu vânzarea activelor din România și Slovacia, procesele putând să se încheie în primul semestru al acestui an, conform unui interviu acordat de Francesco Starace, directorul general executiv al companiei, citat de Financial Times.

”Avem oferte. Știm mai mult sau mai puțin ce probleme sunt și știm că acest proces poate fi încheiat cândva între acum și luna iunie”, afirmă Francesco Starace.

”Vor fi vândute în 2015 și vom sta mai bine cu datoriile decât plănuisem inițial”, explică șeful Enel, instalat de către premierul italian Matteo Renzi, în condițiile în care statul controlează o participație de 30% din gigantul energetic. Enel se zbate să își reducă nivelul datoriilor după achiziția din 2008 a rivalului spaniol Endesa, notează publicația britanică.

Grupul italian tocmai și-a redus participația în compania spaniolă la finele anului trecut după ce a strâns peste 3 mld. euro prin vânzarea pe bursă a unui pachet de 22% din Endesa.

Vânzarea operațiunilor scoase la vânzare în România și Slovacia ar mai putea aduce în conturile Enel circa 4 mld. euro, estimează unii analiști.

Surse din piață contactate de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO susțin că noul termen avansat pentru depunerea ofertelor angajante pentru activele Enel din România expiră în prima parte a lunii februarie.

Ultimele informații disponibile pe piață indică până acum pe lista celor interesați de pachetul de companii Enel din România pe gigantul francez GDF Suez, E.ON din Germania, companiile de stat Electrica și Nuclearelectrica, interes în vederea depunerii unei oferte venind și dinspre grupul de telecomunicații RCS & RDS.

Inițial, surse din piață afirmau că italienii au cerut oferte din partea investitorilor interesați pentru tot pachetul de active, însă ulterior, procesul a devenit mai flexibil, abordarea  vânzătorului ținând cont că potențialii cumpărători aveau interese pentru active diferite din pachet în funcție de propria strategie de afaceri.

Informațiile oficiale despre procesul de vânzare al activelor Enel din România sunt foarte puține, italienii cerând păstrarea unei discreții maxime în jurul acestui proces, iar comunicări privind stadiul acestui proces nu există, cu excepția celor câteva declarații ale lui Francesco Starace, șeful Enel, date în presa internațională.

Italienii sunt consiliați la vânzarea pachetului de active din România de către băncile de investiții Citi și UniCredit, în timp ce de consultanța juridică se ocupă casele de avocatură RTPR Allen & Overy, respectiv Mușat & Asociații.

Pachetul de operațiuni Enel scos la vânzare în România cuprinde 64,4% din acțiunile distribuitorului de electricitate Enel Distribuție Muntenia SA și a companiei de furnizare Enel Energie Muntenia SA, pachetele de 51% din Enel Distribuție Banat SA, Enel Distribuție Dobrogea SA și Enel Energie SA, precum și pachetul de 100% din acțiunile companiei de servicii Enel România SRL, controlate prin intermediul vehiculului de investiții Enel Investment Holding BV. Enel Distribuție Muntenia asigură alimentarea cu energie a Bucureștiului și județele Ilfov și Giurgiu.

Companiile locale din portofoliul Enel au în administrare 91.000 de kilometri în regiunile în care operează, distribuind 14 TWh de electricitate pe an și cotă de piață de 34%. De asemenea, italienii au aici vânzări de aproximativ 9 TWh pe an către 2,6 milioane de clienți, din care 2,4 milioane sunt clienți rezidențiali, cu o cotă de piață de 20%, iar 0,2 milioane de clienți sunt companii, cu o cotă de piață de 38%, conform cifrelor făcute publice de către italieni.

În 2013, toate companiile Enel din România au înregistrat venituri consolidate de 1,118 miliarde de euro și câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 289 milioane de euro, potrivit datelor prezentate de către Enel Italia.

Pentru piața de fuziuni și achiziții din România, vânzarea pachetului de companii Enel înseamnă una dintre cele mai complexe și mai mari tranzacții aflate în curs. În paralel, o altă tranzacție de talie internațională cu impact important local avansează în sectorul cimentului, unde grupul francez Lafarge are la vânzare toate afacerile din România la pachet cu alte operațiuni europene.

Sursă date: Enel (Italia)

Două vești din Spania și Slovacia care pun presiune pe potențialii cumpărători în negocierile pentru activele Enel din România. UPDATE: Italienii au obținut 3,113 mld. euro din vânzarea acțiunilor Endesa, adică trei sferturi din banii de care au nevoie până la finele anului pentru a-și atinge ținta de reducere a datoriilor

UPDATE 21 NOIEMBRIE 15:24. Enel a anunțat că a vândut un pachet de 21,92% din acțiunile subsidiarei spaniole Endesa la un preț de 13,5 euro pe acțiune, ceea ce înseamnă că italienii vor încasa în conturi circa 3,133 mld. euro din această tranzacție. Având în vedere că ținta Enel este reducerea datoriilor cu peste 4 mld. euro până la finele anului, vânzarea acțiunilor Endesa rezolvă trei sferturi din obiectivul fixat. Tranzacțiile de vânzare a activelor din Slovacia și România, fiecare cotată cu o valoare de peste 1 mld. euro cât mai au nevoie italienii să-și atingă obiectivul de reducere a datoriilor, sunt acum în faza premergătoare depunerii ofertelor angajante, fiind aproape exclus ca până la 31 decembrie să fie semnată una dintre cele două tranzacții.

Grupul italian de utilități Enel a anunțat astăzi, 20 noiembrie, că a majorat numărul de acțiuni Endesa oferite investitorilor retail (persoane fizice), pe fondul cererii de 1,7 ori mai mari decât oferta inițială de acțiuni, potrivit Reuters. Vânzarea pachetului de până la 22% din subsidiara spaniolă Endesa ar putea aduce în conturile italienilor 3,2 mld. euro din cele peste 4 mld. euro necesare pentru reducerea datoriilor, mișcare necesară pentru a-și păstra rating-urile acordate de agențiile internaționale de evaluare financiară.

De asemenea, compania cehă de stat CEZ, compania petrolieră ungară MOL și MVM, firma controlată de statul maghiar în sectorul de energie, și-au exprimat interesul pentru achiziția a 66% din producătorul slovac de electricitate Slovenske Elektrarne. Cele două procese de vânzare merg în paralel cu cel din România, unde Enel așteaptă în perioada următoare pentru pachetul de companii scoase la vânzare oferte angajante de la investitorii intrați în cursă, printre care firmele de stat Electrica, Nuclearelectrica, GDF Suez (Franța), E.ON (Germania) și State Grid Corporation of China (China).

Italienii au dat semnale repetate în piață că tranzacția din România depinde de satisfacerea așteptările de preț pe care aceștia le au, aceste semnale fiind privite de unii analiști însă și ca o manevră de a pune presiune pe potențialii cumpărători de a-și majora ofertele.

Recent, Luca d’Agnese, fost country manager Enel pentru România, acum avansat șef peste operațiunile Enel din Europa de Est, declara pentru Wall Street Journal că necesitatea vânzării activelor locale este legată de ce se întâmplă în celelalte două tranzacții – vânzarea pachetului de acțiuni Endesa din Spania și a producătorului de energie din Slovacia, ambele fiind cotate cu o valoare mai mare față de cea din România.

Tranzacția din România este mai complicat de administrat și de către Enel în condițiile în care nu va găsi posibilități de a jongla cu prețul cerut, ceea ce se poate întâmpla numai în scenariul în care există mai mulți cumpărători care văd în această afacere oportunitatea rară de a-și face rapid un portofoliu major de active pe piața de energie și sunt dispuși să se apropie de prețul cerut de Enel. În acest moment, plaja de estimări privind tranzacția Enel din România merge de la 1 mld. euro până la 2 mld. euro în funcție de interesele din spatele fiecărui companii și de rolul jucat de fiecare dintre cei implicați, potrivit informațiilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Dacă invocarea celorlalte două tranzacții paralele nu este doar un element tactic de negociere al Enel și soarta vânzării activelor din România chiar depinde de succesul celorlalte deal-uri, așa cum spunea Luca d’Agnese, atunci italienii au în mână cărți în favoarea lor.

Astăzi, italienii au anunțat că vor majora pachetul de acțiuni Endesa oferit la vânzare investitorilor pe segmentul de retail cu 11,3 milioane de titluri, după ce au constatat că oferta inițială a fost depășită de 1,7 ori de către cerere.

Surse citate de Reuters afirmau ieri că Enel va oferi un preț pentru o acțiune Endesa situat între 13,5 și 13,8 euro. Astăzi cotația acestora scădea pe bursă la 13,68 euro pe acțiune. Pentru astăzi era așteptată întrunirea board-ului de directori Enel pentru stabilirea prețului final de ofertă. Enel deține 92% din Endesa.

În ceea ce privește vânzarea producătorului de energie slovac, tot astăzi companiile ungare MOL și MVM au anunțat că au înaintat o ofertă neangajantă. Compania cehă de energie CEZ, prezentă și în România pe piața producției, distribuției și furnizării de energie, a depus și ea o scrisoare de interes.

Enel așteaptă oferte angajante pentru activele din Slovacia și România până la finele acestui an.

Vânzarea activelor Enel din România este coordonată de băncile de investiții Citi și UniCredit, echipa de consultanți fiind completată de către firma de audit EY și firmele de avocați RTPR Allen & Overy și Mușat & Asociații, conform informațiilor MIRSANU.RO.

Pachetul de operațiuni Enel scos la vânzare în România cuprinde 64,4% din acțiunile distribuitorului de electricitate Enel Distribuție Muntenia SA și a companiei de furnizare Enel Energie Muntenia SA, pachetele de 51% din Enel Distribuție Banat SA, Enel Distribuție Dobrogea SA și Enel Energie SA, precum și pachetul de 100%  din acțiunile companiei de servicii Enel România SRL, controlate prin intermediul vehiculului de investiții Enel Investment Holding BV. Enel Distribuție Muntenia asigură alimentarea cu energie a Bucureștiului și județele Ilfov și Giurgiu.

Companiile locale din portofoliul Enel au în administrare 91.000 de kilometri în regiunile în care operează, distribuind 14 TWh de electricitate pe an și cotă de piață de 34%. De asemenea, italienii au aici vânzări de aproximativ 9 TWh pe an către 2,6 milioane de clienți, din care 2,4 milioane sunt clienți rezidențiali, cu o cotă de piață de 20%, iar 0,2 milioane de clienți sunt companii, cu o cotă de piață de 38%.

În 2013, toate companiile Enel din România au înregistrat venituri consolidate de 1,118 miliarde de euro și câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 289 milioane de euro, potrivit datelor prezentate de către Enel Italia.

Enel ar putea renunța la vânzarea activelor din România și Slovacia. Șeful Enel pentru Europa de Est spune că tranzacția din România ar putea fi necesară pentru a completa veniturile ce vor fi obținute de italieni din vânzarea unui pachet de acțiuni Endesa

Grupul italian de utilități Enel ar putea renunța la vânzarea activelor sale din România și Slovacia dacă va strânge fonduri din alte tranzacții, a declarat într-un interviu pentru Wall Street Journal Luca d’Agnese, directorul operațiunilor Enel pentru Europa de Est și fost country manager al grupului pentru România.

Acesta afirmă că grupul italian a primit „câteva oferte neangajante” pentru activele din România, inclusiv de la companiile de stat Electrica și Nuclearelectrica. Analiștii SocGen estimează că activele scoase la vânzare în România valorează  circa 850 mil. euro.

Italienii se așteaptă să încheie în această lună tranzacția de vânzare a unui pachet de 17 – 22% din compania spaniolă Endesa, pe care o dețin, pentru aproximativ 2,5 mld. – 3 mld. euro. Analiștii SocGen sunt chiar mai optimiști și estimează că vânzarea pachetului de acțiuni la Endesa va aduce 4 mld. euro în conturile Enel.

Luca d’Agnese a spus, potrivit Wall Street Journal, că dacă se finalizează vânzarea pachetului de acțiuni Endesa, Enel ar mai avea nevoie numai de vânzarea activelor sale din România pentru a strânge fondurile necesare în vederea atingerii cerințelor de reducere a datoriilor.

”Ideea a fost de a crea opțiuni multiple astfel încât compania să nu fie pusă niciodată la colț. Nu trebuie să vindem la orice preț”, a declarat fostul șef al operațiunilor Enel din România, avansat apoi director pentru întreaga regiune.

În România, procesul de vânzare este coordonat de băncile de investiții Citi și UniCredit.

Italienii au dat până acum semnale în mod repetat că este posibil să renunțe la vânzarea activelor din România cu toate că procesul este în continuare în derulare, iar investitorilor le-au fost cerute ofertele indicative până la finele lunii trecute. O explicație ar putea fi aceea că Enel testează apele pentru a vedea cât poate obține din vânzarea acestor active, iar lista ”subțire” de investitori interesați, care la rândul lor, nu se bat pentru tot pachetul de active, ci urmăresc anumite ținte, să fi dezamăgit așteptările inițiale ale italienilor privind această tranzacție.

Centrala nucleară de la Cernavodă asigură până la 20% din producția internă de energie. Sursă foto: Nuclearelectrica.

Consultanții care pregătesc oferta Nuclearelectrica pentru Enel: banca austriacă Raiffeisen conduce un consorțiu din care fac parte avocații de la Popovici, Nițu & Asociații, auditorii de la BDO Business Advisory și asocierea Roener EnergyPro – ICPE

Banca austriacă Raiffeisen Bank și casa de avocați Popovici, Nițu & Asociații lucrează pentru pregătirea unei oferte de către Nuclearelectrica pentru activele scoase la vânzare de către italienii de la Enel. Producătorul de electricitate, controlat de către stat, este unul dintre investitorii interesați de pachetul de companii Enel, alături de Electrica, E.ON (Germania), GDF SUEZ (Franța) și China State Grid of Corporation, așteptați să depună ofertele finale în cursul acestei luni.

”În urma demarării unei proceduri de selecție, SN Nuclearelectrica SA a selectat, pe baza îndeplinirii criteriilor stabilite în caietul de sarcini, Raiffeisen Bank ca și consultant în acest proces. Popovici, Nițu & Asociații sunt subcontractori ai Raiffeisen Bank în acest contract, Nuclearelectrica acordând prin caietul de sarcini dreptul potențialilor ofertanți de a subcontracta o parte din servicii”, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Nuclearelectrica. De asemenea, Raiffeisen a subcontractat serviciile BDO Business Advisory pentru partea de audit, respectiv asocierea Roener EnergyPro – ICPE S.A.

Raiffeisen Bank și-a reorganizat în acest an activitățile de investment banking din România și din regiune, luând decizia să închidă Raiffeisen Investment România și să treacă aceste operațiuni sub umbrela Raiffeisen Bank România în cadrul unui departament specializat de investment banking și piețe de capital, condus de către Dana Mirela Ionescu.

Casa de avocați Popovici, Nițu & Asociații, condusă de către Ernest Popovici – Senior Partner și Florian Nițu – Managing Partner, este unul dintre jucătorii majori pe piața serviciilor de avocatură de afaceri, având o experiență solidă în fuziuni și achiziții, tranzacții pe piața de capital, finanțări corporative, restructurări, insolvență și într-o gamă extinsă de domenii de la imobiliare, energie, servicii financiare până la telecomunicații și retail.

În dosarul Enel, avocații de la Popovici, Nițu & Asociații se ocupă de serviciile de consultanță juridică pentru Nuclearelectrica.

Cel mai vizibil interes pentru activele Enel de pe piața de energie a venit din partea statului român, care a intrat în licitație prin intermediul a două companii cu profil diferit, dar și cu interese diferite. Astfel, Nuclearelectrica, ce operează centrala nucleară de la Cernavodă, pare interesată de distribuția de electricitate din Dobrogea, care a devenit o țintă strategică pentru stat, după cum indica Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie. Oportunitatea de a cumpăra active Enel ar putea transforma Nuclearelectrica într-o companie integrată pe piața de energie, care și-ar putea trece în portofoliul său distribuția de energie alături de activitățile de producție.

Dacă lucrurile stau așa, iar Nuclearelectrica se orientează prioritar către activele din Dobrogea, cealaltă companie de stat, Electrica din sectorul furnizării și distribuției de energie, ar fi ilogic să liciteze împotriva Nuclearelectrica. Consorțiul puternic angajat de Electrica, din care fac parte banca de investiții JP Morgan, firma de audit KPMG, casa de avocatură Cameron McKenna, arată că firma de stat, care are de plasat cei 428 mil. euro strânși la listarea acțiunilor sale în luna iunie pe bursa de la București, are în vizor o țintă importantă. Din pachetul de active Enel, un candidat de talia Electrica ar putea viza, eventual, distribuția și furnizarea de energie din Muntenia, care acoperă Bucureștiul și județele limitrofe. Pe regiuni geografice, distribuția de energie din Banat interesează în mod special pe germanii de la E.ON care deja controlează distribuția de gaze din zona de vest a țării, în condițiile în care pentru alți investitori este greu de crezut că ar putea deveni o miză în afacerea Enel.

Deocamdată, reprezentanții Nuclearelectrica nu au dorit să intre în detalii privind ținta de achiziție în procesul aflat în derulare la Enel.

”Având în vedere că procesul de implicare în potențiala achiziție a unor operațiuni ale Enel în România este în desfășurare, Nuclearelectrica își rezervă dreptul, din rațiuni comerciale, de a nu face public în acest moment interesul său”, au precizat pentru MIRSANU.RO reprezentanții Nuclearelectrica.

Mandatul pentru vânzarea pachetului de active Enel din România este pe mâna bancherilor de investiții de la Citi și UniCredit.

Directorul general executiv al Enel, Francesco Starace, a declarat săptămâna trecută că procesele de vânzare din România și Slovacia sunt într-o fază avansată și că sunt așteptate în ambele cazuri oferte angajante până la finele lunii noiembrie.

rsz_1tabel_tranz_vanzare_enel_romania.jpg mica

Pachetul de operațiuni Enel scos la vânzare în România cuprinde 64,4% din acțiunile distribuitorului de electricitate Enel Distribuție Muntenia SA și a companiei de furnizare Enel Energie Muntenia SA, pachetele de 51% din Enel Distribuție Banat SA, Enel Distribuție Dobrogea SA și Enel Energie SA, precum și pachetul de 100%  din acțiunile companiei de servicii Enel România SRL, controlate prin intermediul vehiculului de investiții Enel Investment Holding BV. Enel Distribuție Muntenia asigură alimentarea cu energie a Bucureștiului și județele Ilfov și Giurgiu.

Companiile locale din portofoliul Enel au în administrare 91.000 de kilometri în regiunile în care operează, distribuind 14 TWh de electricitate pe an și cotă de piață de 34%. De asemenea, italienii au aici vânzări de aproximativ 9 TWh pe an către 2,6 milioane de clienți, din care 2,4 milioane sunt clienți rezidențiali, cu o cotă de piață de 20%, iar 0,2 milioane de clienți sunt companii, cu o cotă de piață de 38%, conform cifrelor făcute publice de către italieni.

În 2013, toate companiile Enel din România au înregistrat venituri consolidate de 1,118 miliarde de euro și câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 289 milioane de euro, potrivit datelor prezentate de către Enel Italia.

Nuclearelectrica a obținut anul trecut un profit net de 423,4 mil. lei (95,8 mil. euro) la o cifră de afaceri de 1.933 mld. lei (437,4 mil. euro), înregistrând o marjă netă de 21%.

Compania operează două reactoare ale centralei nuclearelectrice de la Cernavodă cu care asigură până la 20% din totalul producției de energie a României. Acțiunile companiei sunt deținute de către Ministerul economiei, în proporție de 81,27%, Fondul Proprietatea are un pachet de circa 9,73%, un pachet de alte 9% aparținând mai multor investitori. Nuclearelectrica este listată pe bursa de la București, unde valoarea sa bursieră este de 497, 95 mil. euro la ultima cotație de 7,8 lei pe acțiune.

GDF SUEZ dețin distribuția de gaze din Capitală și din alte 17 județe din sudul României. Sursă foto: GDF SUEZ România.

Francezii de la GDF SUEZ sunt interesați de achiziția a două – trei companii din pachetul de șapte active scoase la vânzare de Enel

Grupul francez de utilități GDF SUEZ, unul dintre liderii sectorului local de distribuție a gazelor, este interesat de achiziția a două – trei companii din pachetul de active scos la vânzare de către Enel, au declarat surse din piața de energie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

”Din cele șapte companii scoase la vânzare de către Enel, GDF SUEZ este interesată de două sau trei”, afirmă sursele citate.

Francezii au un interes major în ceea ce privește distribuția de energie a Bucureștiului, Enel Distribuție Muntenia, având deja în mână distribuția de gaze din capitală și din 17 județe din sudul României. Vânzarea de active Enel reprezintă pentr GDF SUEZ o ocazie de a intra cu operațiuni pe piața distribuției de electricitate și de a-și consolida portofoliul local de afaceri.

Contactați de MIRSANU.RO, reprezentanții GDF SUEZ nu au dorit să facă niciun comentariu pe marginea acestui subiect.

În total, Enel a scos la vânzare un pachet format din șapte participații la companii de distribuție și furnizare de energie electrică, respectiv de echipamente și servicii – suport pe piața de energie locală. Italienii au în acest moment în derulare două procese de vânzare paralele în România și Slovacia, care au ca scop obținerea de lichidități necesare în strategia de a-și reduce nivelul datoriilor.

În România, deja unii investitori au studiat informațiile puse la dispoziție de către echipa Enel în cadrul fazei de due dilligence și lucrează la depunerea de oferte neangajante până pe 30 octombrie. Din informațiile jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, grupul german E.ON, care se află și el pe lista potențialilor cumpărători, vizează în cadrul licitației distribuțiile de electricitate Enel Distribuție Banat și Enel Distribuție Muntenia.

Până acum, companiile de stat Electrica și Nuclearelectrica și-au mai arătat interesul pentru activele Enel, în contextul în care ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a indicat interesul special al statului ca distribuția de electricitate din Dobrogea să revină în portofoliul statului român.

Până la această oră, reprezentanții Enel nu au făcut niciun comentariu referitor la procesul de vânzare din România, singurele declarații oficiale ale șefului grupului, Francesco Starace, referindu-se la faptul că sunt așteptate ofertele finale până la finele lunii noiembrie, conform Reuters. Ultimele informații disponibile despre stadiul procesului de vânzare din România indică faptul că sunt șanse mici ca tranzacția să ajungă la termenul indicat de CEO-ul Enel luna viitoare. De asemenea, există informații potrivit cărora italienii ar putea renunța la vânzare dacă nu obțin prețul dorit.

Pachetul de operațiuni Enel scos la vânzare în România cuprinde 64,4% din acțiunile distribuitorului de electricitate Enel Distribuție Muntenia SA și a companiei de furnizare Enel Energie Muntenia SA, pachetele de 51% din Enel Distribuție Banat SA, Enel Distribuție Dobrogea SA și Enel Energie SA, precum și pachetul de 100%  din acțiunile companiei de servicii Enel România SRL, controlate prin intermediul vehiculului de investiții Enel Investment Holding BV. Enel Distribuție Muntenia asigură alimentarea cu energie a Bucureștiului și județele Ilfov și Giurgiu.

Companiile locale din portofoliul Enel au în administrare 91.000 de kilometri în regiunile în care operează, distribuind 14 TWh de electricitate pe an și cotă de piață de 34%. De asemenea, italienii au aici vânzări de aproximativ 9 TWh pe an către 2,6 milioane de clienți, din care 2,4 milioane sunt clienți rezidențiali, cu o cotă de piață de 20%, iar 0,2 milioane de clienți sunt companii, cu o cotă de piață de 38%, conform cifrelor făcute publice de către italieni.

În 2013, toate companiile Enel din România au înregistrat venituri consolidate de 1,118 miliarde de euro și câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 289 milioane de euro, conform datelor prezentate de către Enel Italia.
Citi și UniCredit sunt băncile de investiții care au primit mandat din partea Enel să se ocupe de procesul de vânzare a celor șapte companii ale Enel din România.

Pentru grupul francez GDF SUEZ, activele Enel reprezintă o șansă de a-și extinde operațiunile și pe piața locală a distribuției de electricitate. GDF SUEZ a arătat apetit de achiziții locale, în această vară finalizând achiziția pachetului majoritar la distribuția locală de gaze Congaz Constanța. GDF SUEZ a intrat în România în 2004, când a câștigat licitația de la privatizarea Distrigaz Sud. De atunci, GDF SUEZ a investit în producția de energie electrică eoliană, demonstrând că planurile lor au aici în vedere și piața de energie electrică.

Din grupul GDF SUEZ Energy România fac parte compania GDF SUEZ Energy România SA, Distrigaz Sud Rețele din domeniul distribuției de gaze, Distrigaz Confort SRL cu servicii de mentenanță și producătorii de energie eoliană Brăila Winds și Alizeu Eolian. Grupul GDF SUEZ Energy România are 48,85% din acțiunile casei de comerț Wirom Gas, ce are și activități de distribuție gaze și servicii asociate.

GDF SUEZ Energy România, ”creierul” local al operațiunilor grupului francez, este controlat de către gigantul francez al utilităților GDF SUEZ prin intermediul vehiculului România Gas Holding BV, care deține 50,99% din acțiuni, Ministerul Economiei are un pachet de 37%, Fondul Proprietatea 12%, iar restul se află în posesia unor acționari minoritari.

GDF SUEZ Energy România are 3.500 de angajați și un portofoliu de peste 1,4 milioane de clienți. Aceasta operează o rețea de 17.500 de kilometri în 17 județe din sudul României și București.

Pentru 2013, GDF SUEZ Energy România SA a raportat un profit net de 470,9 mil. lei (106,6 mil. euro) la o cifră de afaceri de 4,31 mld. lei (975,9 mil. euro) și 567 angajați, potrivit bilanțului depus la Finanțe. Marja netă a companiei a fost anul trecut de circa 11%. Indicatorii financiari au fost calculați la un curs mediu de schimb de 4,419 lei la euro.

Sursă foto: Facebook.

Culisele vânzării activelor Enel: Gigantul german E.ON pregătește o ofertă pentru achiziția distribuțiilor Enel din Banat și Muntenia

Grupul german de utilități E.ON pregătește o ofertă pentru achiziția distribuțiilor de energie Enel din Banat și Muntenia Sud, au declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piața de energie.

”Interesul (E.ON – n.r.) este mai puternic pentru distribuția Enel din Banat (Enel Distribuție Banat – n.r.) pentru că ea se completează cu operațiunile E.ON din piața de distribuție de gaze. Este vizată și distribuția de energie Muntenia”, au precizat sursele citate.

”Nu comentăm asupra oricăror speculații de pe piață”, a răspuns printr-un e-mail Alexander Ihl, reprezentantul biroului de presă al E.ON Germania la solicitarea pe acest subiect adresată de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Reprezentanții Enel nu au făcut încă niciun comentariu pe marginea acestui subiect.

Grupul italian Enel este în plin proces de vânzare a activelor sale din România și Slovacia în contextul în care dorește să facă rost de lichidități pentru a-și reduce gradul de îndatorare.

Termenul pentru depunerea ofertelor neangajante este 30 octombrie, conform informațiilor MIRSANU.RO. În acest moment, procesul de vânzare este în stadiul în care investitorii interesați accesează camera de date în cadrul procesului de due – dilligence (analiză – n.r.). Săptămâna trecută, șeful Enel, Francesco Starace, afirma în fața unei comisii a Parlamentului italian că procesul de vânzare din România este mai avansat decât cel din Slovacia și că așteaptă ofertele finale în cadrul ambelor procese în derulare până la finele lunii noiembrie, conform Reuters.

În culise, și alți investitori lucrează la dosarul celei mai mari tranzacții de pe piața românească și una dintre puținele achiziții locale care trec de bariera de un miliard de euro. Printre aceștia, GDF SUEZ și companiile de stat Electrica și Nuclearelectrica. Pe piață, au apărut în luna septembrie informații, potrivit cărora, Enel se așteaptă să încaseze cel puțin 1,8 mld. euro din vânzare altfel ar putea renunța la vânzare. Informațiile nu au fost confirmate sau infirmate până acum de reprezentanții Enel.

Statul român și-a exprimat clar interesul pentru distribuția de energie a Enel din Dobrogea, fiind considerat un obiectiv de importanță strategică. Astfel, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu indica recent că nu recomandă investitorilor să se orienteze către acest activ al Enel pentru care statul are un interes special să-i revină în portofoliu.

rsz_1tabel_tranz_vanzare_enel_romania.jpg mica

Sursă date: Enel Italia.

Pachetul de operațiuni Enel scos la vânzare în România cuprinde 64,4% din acțiunile distribuitorului de electricitate Enel Distribuție Muntenia SA și a companiei de furnizare Enel Energie Muntenia SA, pachetele de 51% din Enel Distribuție Banat SA, Enel Distribuție Dobrogea SA și Enel Energie SA, precum și pachetul de 100%  din acțiunile companiei de servicii Enel România SRL, controlate prin intermediul vehiculului de investiții Enel Investment Holding BV. Enel Distribuție Muntenia asigură alimentarea cu energie a Bucureștiului și județele Ilfov și Giurgiu.

Companiile locale din portofoliul Enel au în administrare 91.000 de kilometri în regiunile în care operează, distribuind 14 TWh de electricitate pe an și cotă de piață de 34%. De asemenea, italienii au aici vânzări de aproximativ 9 TWh pe an către 2,6 milioane de clienți, din care 2,4 milioane sunt clienți rezidențiali, cu o cotă de piață de 20%, iar 0,2 milioane de clienți sunt companii, cu o cotă de piață de 38%, conform cifrelor făcute publice de către italieni.

În 2013, toate companiile Enel din România au înregistrat venituri consolidate de 1,118 miliarde de euro și câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 289 milioane de euro, potrivit datelor prezentate de către Enel Italia.

Citi și UniCredit sunt băncile de investiții care au primit mandat din partea Enel să se ocupe de procesul de vânzare a celor șapte companii ale Enel din România.

E.ON are în portofoliul local distribuția de gaze în jumătatea de nord a României prin intermediul E.ON Gaz Distribuție, distribuția de energie electrică din Moldova prin intermediul E.ON Moldova Distribuție și este un furnizor integrat de energie pe piața locală prin E.ON Energie România. Pe piața distribuției de gaze, E.ON și-a vândut recent pachetul de 28,59% din acțiunile distribuției de gaze Congaz Constanța către GDF SUEZ Energy România, subsidiara locală a grupului francez de energie GDF SUEZ.

Sursă date: Enel (Italia)

CEO Enel: Așteptăm ofertele angajante pentru activele din România până la finele lunii noiembrie. În teren, tranzacția este în faza de due dilligence și cu investitori în camera de date a companiei

Francesco Starace, CEO al gigantului italian de utilități Enel, a declarat ieri la Roma că ofertele angajante pentru activele scoase la vânzare în România și Slovacia sunt așteptate până la finele lunii noiembrie, potrivit agenției de presă Reuters.

Procesul de vânzare este mai avansat în România față de Slovacia, a mai precizat șeful Enel în cadrul unei audieri în fața Parlamentului de la Roma.

Ultimele informații ale MIRSANU.RO indică faptul că mai mulți investitori intră în această săptămână în camera de date a companiei în cadrul fazei de due dilligence (analiză – n.r.) pentru a-și putea pregăti ofertele. Printre investitorii interesați de activele locale ale Enel se numără companiile de stat Electrica, Nuclearelectrica, grupul francez GDF SUEZ, germanii de la E.ON, iar pe listă se află inclusiv companii din China.

La scurt timp după întoarcerea ministrului delegat pentru energie, Răzvan Nicolescu, din Italia dintr-o delegație din care au mai făcut parte șefii Electrica și Nuclearelectrica, pe piață au apărut informații că Enel se așteaptă să încaseze minim 1,8 mld. euro de pe urma vânzării activelor din România, în caz contrar rezervându-și dreptul de a renunța la procesul de retragere de pe piață. Ministrul a indicat că nu recomandă investitorilor interesați să liciteze pentru distribuția de electricitate din Dobrogea, care are o importanță strategică pentru statul român în lumina noilor evoluții din jurul țării.

Enel a anunțat în luna iulie că dorește să vândă active din Slovacia și din România pentru a-și reduce gradul de îndatorare.

În România, miezul afacerii Enel sunt distribuțiile de energie din Banat, Dobrogea și sudul Munteniei, care acoperă Bucureștiul și județele limitrofe.

Italienii au intrat în 2004 pe piață la privatizarea la pachet a Electrica Banat și Electrica Dobrogea. Enel are, de asemenea, în portofoliu și producție de energie și alte servicii pe piața de energie.

În România, procesul de vânzare implică participația de 64,4% din acțiunile distribuitorului de electricitate Enel Distribuție Muntenia SA și a companiei de furnizare Enel Energie Muntenia SA, pachetele de 51% din Enel Distribuție Banat SA, Enel Distribuție Dobrogea SA și Enel Energie SA, precum și pachetul de 100%  din acțiunile companiei de servicii Enel România SRL, controlate prin intermediul vehiculului de investiții Enel Investment Holding BV.

Companiile locale din portofoliul Enel au în administrare 91.000 de kilometri în regiunile în care operează, distribuind 14 TWh de electricitate pe an și cotă de piață de 34%. De asemenea, italienii au aici vânzări de aproximativ 9 TWh pe an către 2,6 milioane de clienți, din care 2,4 milioane sunt clienți rezidențiali, cu o cotă de piață de 20%, iar 0,2 milioane de clienți sunt companii, cu o cotă de piață de 38%, conform cifrelor făcute publice de către italieni.

În 2013, toate companiile Enel din România au înregistrat venituri consolidate de 1,118 miliarde de euro și câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 289 milioane de euro.

Nuclearelectrica își caută avocați și consultanți pentru achiziția de active de la Enel

Producătorul de electricitate Nuclearelectrica, controlat de către stat, a aprobat contractarea de servicii de consultanță juridică și de asistență în vederea achiziției de active din România ale grupului italian Enel, potrivit unui comunicat transmis Bursei de la București.

Acționarii companiei au decis luni în cadrul unei adunări generale să angajeze avocați și consultanți specializați în fuziuni și achiziții, în contextul în care ministrul delegat pentru energie a indicat luna trecută că distribuția de electricitate Enel Dobrogea este o țintă pentru companiile de stat.

Onorariul aprobat de către acționarii Nuclearelectrica pentru realizarea de rapoarte și asistență în evaluarea, negocierile și realizarea potențialei achiziții este de până la 95.000 euro, la care se va adăuga un comision de succes, care este plătit consultantului numai dacă tranzacția este finalizată.

Italienii de la Enel, intrați pe piața de energie în urmă cu zece ani, au anunțat în luna iulie că intenționează să își vândă operațiunile din România și Slovacia pentru a-și reduce nivelul datoriilor.

Mai mult, în urma vizitei făcute în Italia la sediul central al Enel de către o delegație condusă de ministrul delegat pentru energie Răzvan Nicolescu, din care au făcut parte și șefii companiilor de stat Electrica și Nuclearelectrica, au apărut pe piață informații, potrivit cărora Enel așteaptă să încaseze 1,8 miliarde de euro din vânzarea activelor sale românești.

Compania italiană a anunțat că dorește să finalizeze vânzarea operațiunilor sale din sectorul producției și distribuției de electricitate și a structurilor de vânzări și servicii aferente până la finele acestui an.

Decizia Enel apare în contextul în care Societatea de Administrare a Participațiilor din Energie (SAPE), desprinsă din Electrica, a reclamat grupul italian în fața Curții Internaționale de Arbitraj a Camerei Internaționale de la Paris.

Partea română acuză investitorul străin că a încălcat clauzele contractului de privatizare și are pretenții a căror valoare se apropie de 1,5 miliarde de euro, sumă care include și penalități.

Atât Electrica, cât și Nuclearelectrica și-au arătat acum interesul pentru achiziții din portofoliul deținut de către Enel. Miezul afacerii locale a Enel este reprezentat de către companiile de distribuție și furnizare a electricității din Muntenia, Dobrogea și Banat. Primele două au o importanță strategică în condițiile în care unul dintre polii consumului de energie este în București și în zonele limitrofe, unde este și cea mai mare aglomerare urbană din România, iar pe de altă parte Dobrogea este teritoriul cu singura centrală nucleară operată de Nuclearelectrica, cu cel mai mare avans al producției de energie datorită dezvoltării parcurilor eoliene și joacă un rol important în contextul interconexiunilor cu piețele de energie din Ucraina și Bulgaria.

Ultimul bilanţ făcut public al SN Nuclearelectrica SA indica pentru 2013 un profit net de 423,4 milioane de lei  ( 95,8 milioane de euro), la un număr mediu de salariaţi de 2,1 mii de angajaţi în anul 2013, conform raportărilor financiare ale companiei.

Acţiunile SN Nuclearelectrica SA sunt deţinute în proporţie de 81,2705% de către Ministerul Economiei şi un pachet minoritar de 18,7295% este controlat de către alţi acţionari, conform ultimelor raportări financiare ale companiei.

Nuclearelectrica a luat în vizor o parte din activele scoase la vânzare de Enel. Distribuția de energie a italienilor din Dobrogea, ținta perfectă

Producătorul de energie electrică Nuclearelectrica, deținut de statul român, analizează posibilitatea de a cumpăra o parte din operaţiunile Enel în România, pe care furnizorul italian de energie electrică a anunţat că vrea să le vândă până la sfârşitul anului. Compania de stat nu a înaintat încă nicio ofertă, decizia urmând să fie discutată de către acţionari, potrivit unui comunicat al Nuclearelectrica.

“Societatea Naţională Nuclearelectrica S.A. şi-a manifestat încă din anul 2013 intenţia de diversificare a portofoliului prin investiţii strategice care să conducă la creşterea sustenabilă a companiei în contextul competitiv actual al pieţei energiei electrice. În acest context, SNN analizează oportunitatea rezultată din anunţul potenţialei vânzari a operaţiunilor Enel în România, fiind în prezent în stadiul de analiză preliminară a unei părţi din perimetrul tranzacţiei. Nicio ofertă indicativă sau de altă natură nu a fost înaintată către Enel. O potenţială decizie a managementului SNN cu privire la tranzacţie va fi supusă aprobării Adunării Generale a Acţionarilor SNN”, afirmă reprezentanții Nuclearelectrica.

Anunţul vine la câteva zile după ce ministrul delegat pentru energie Răzvan Nicolescu a spus că nu încurajează investitorii străini să participe la licitația Enel pentru distribuția din Dobrogea, care are o importanță strategică pentru România. Nicolescu a precizat atunci că există interes din partea unor companii de stat pentru preluarea distribuţiei din Dobrogea.

 „Nu încurajăm pe nimeni să depună oferte de cumpărare în Dobrogea, mai ales că există interes al unor companii de stat pentru preluarea acestor activităţi”, au fost cuvintele lui Răzvan Nicolescu într-un soi de preambul la vizita pe care urmează să o facă acesta săptămâna viitoare în Italia pentru a discuta cu oficialii Enel pe marginea vânzării operațiunilor din România.

Relaţia dintre Nuclearelectrica şi Enel este mai veche. Cele două societăţi au fost acţionari în EnergoNuclear, compania de proiect care ar fi urmat să se ocupe de realizarea Reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda. Anul trecut, Enel s-a retras din proiect.

Enel ar urma să vândă 64,4% din Enel Distribuţie Muntenia SA şi Enel Energie Muntenia SA, 51% din Enel Distribuţie Banat SA, Enel Distribuţie Dobrogea SA şi Enel Energie SA, dar şi 100% din compania de servicii Enel România SRL, deţinută de Enel prin Enel Investment Holding BV). În condiţiile în care statul român este acţionar minoritar la aceste companii, autorităţile române ar trebui să aibă un cuvânt de spus în negocierile cu investitorul italian.

Italienii au intrat în România în 2004 odată cu achiziția pachetelor majoritare la societățile de distribuție și furnizare de electricitate din Dobrogea și Banat. Ulterior, au cumpărat și pachetul celei mai mari companii de distribuție locale, ce alimentează cu energie electrică Bucureștiul și județele limitrofe.

Pe piața distribuției de electricitate, Enel concurează cu CEZ (Cehia), E.ON (Germania) și cu compania de stat Electrica. Exitul celui mai mare jucător de pe piața distribuției de electricitate va duce astfel la o reconfigurare a cotelor de piață în sector în funcție de cine va cumpăra activele deținute de italieni.

Nuclearelectrica operează singura centrală nucleară de producție de electricitate din România, situată la Cernavodă și care se află practic în teritoriul de distribuție și furnizare al Enel Dobrogea. Din această perspectivă, interesul strategic invocat de către stat corespunde cu o posibilă integrare pe verticală a activităților statului pe piața de energie în această regiune în cazul în care planurile anunțate de către ministrul delegat pentru energie vor avea succes.

Filiala de servicii de mentenanță a Transelectrica extinde un credit de la ING cu 5 mil. lei

Societatea pentru Servicii de Mentenanță a Rețelei Electrice de Transport  “SMART” majorează un credit de 19 milioane de lei (4,3 milioane de euro, calculat la cursul zilei de 4,4085 lei/euro) luat de la ING  Bank cu suma de 5 milioane lei (1,13 milioane euro), potrivit unei decizii luate în Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor din 31 iulie publicate în Monitorul Oficial.

Proprietarul SMART este Transelectrica, firma controlată de stat care deține monopolul transportului și al tranzitului de electricitate din România. Acționarii nu au fost de acord ca filiala Transelectrica să împrumute de la compania – mamă 6 milioane de lei (1,36 milioane de euro).

La finele anului 2013, compania SMART SA înregistra o cifră de afaceri de 114,15 milioane lei (25,83 milioane euro), un profit de 6,58 milioane lei (1,49 milioane euro) la un număr de 877 angajați, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanțe. Datele au fost calculate la cursul mediu al anului 2013 comunicat de BNR, de 4,4190 lei/euro.

Înființată în anul 2001, Societatea pentru Servicii de Mentenanță a Rețelei Electrice de Transport ”SMART” desfășoară activități de mentenanță, reparații, expertizări și consultanță pentru aparate și echipamente de joasă, medie și înaltă tensiune, transformatoare, linii electrice aeriene și în cablu.

Firma – mamă, Transelectrica, a luat ființă în 2000 în urma spargerii fostei Companii Naționale de Electricitate (CONEL) în patru entități. Atunci au apărut pe piața de energie compania de stat pentru distribuția și furnizării de electricitate Electrica și producătorii de energie Hidroelectrica și Termoelectrica.

Nicolescu: Companii românești de stat vor o parte din activele Enel din România

Ministrul delegat pentru energie, Răzvan Nicolescu, a anunţat că există interes din partea unor companii românești de stat să preia o parte din operațiunile din România ale Enel, potrivit unui comunicat al Departamentului pentru Energie al Guvernului României. Acesta s-a întâlnit cu o delegație a companiei Enel, condusă de Luca D’Agnese, membru al boardului Enel, responsabil pentru activitatea internațională, conform comunicatului.

Compania italiană Enel a anunțat în iulie că a scos la vânzare acţiunile deţinute în România, și în această săptămână CEO-ul companiei,  Francesco Starace, a declarat că Enel va finaliza vânzarea activelor sale din România până la sfârșitul anului.

Statul sprijină companiile din România, modificând în acest scop Legea Privatizării, care permite acum companiilor de stat în care acesta este acționar să cumpere alte societăți” a declarat Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru energie.

În România, procesul de vânzare implică participația de 64,4% din acțiunile distribuitorului de electricitate Enel Distribuție Muntenia SA și a companiei de furnizare Enel Energie Muntenia SA, pachetele de 51% din Enel Distribuție Banat SA, Enel Distribuție Dobrogea SA și Enel Energie SA, precum și pachetul de 100% din acțiunile companiei de servicii Enel România SRL, controlate prin intermediul vehiculului de investiții Enel Investment Holding BV, relatează jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Companiile locale din portofoliul Enel au în administrare 91.000 de kilometri în regiunile în care operează, distribuind 14 TWh de electricitate pe an și cotă de piață de 34%. De asemenea, italienii au aici vânzări de aproximativ 9 TWh pe an către 2,6 milioane de clienți, din care 2,4 milioane sunt clienți rezidențiali, cu o cotă de piață de 20%, iar 0,2 milioane de clienți sunt companii, cu o cotă de piață de 38%, conform cifrelor făcute publice de către italieni.

În 2013, toate companiile Enel din România au înregistrat venituri consolidate de 1,118 miliarde de euro și câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 289 milioane de euro.

Enel va finaliza vânzarea activelor sale din România până la sfârșitul anului

Conducerea companiei Enel a confirmat că va vinde activele sale din România până la sfârșitul anului, potrivit Bloomberg.

„Procesul (vânzarea activelor românești si a celor din Slovacia – n.r.) avansează într-un mod ordonat și structurat. Cred că procesul va putea fi încheiat până la sfârșitul anului”, a declarat Francesco Starace, CEO Enel, într-o conferinţă de presă la Rimini. Acesta a adăugat faptul că procesul de evaluare în mod corespunzător a activelor din România și Slovacia poate dura o bună perioadă de timp şi că licitaţiile vor veni mai târziu în acest an.

De asemenea, termenul pentru finalizarea tranzacţiei va rămâne cel fixat.

Enel a anunțat în luna iulie că a început procesul de vânzare a operațiunilor de distribuție și vânzare de energie în România și Slovacia, ca parte a unui program de a reduce costurile şi de a-şi consolida bilanțului, în conformitate cu Planul de Afaceri 2014-2018, potrivit Reuters Italia.

În România, procesul de vânzare implică participația de 64,4% din acțiunile distribuitorului de electricitate Enel Distribuție Muntenia SA și a companiei de furnizare Enel Energie Muntenia SA, pachetele de 51% din Enel Distribuție Banat SA, Enel Distribuție Dobrogea SA și Enel Energie SA, precum și pachetul de 100% din acțiunile companiei de servicii Enel România SRL, controlate prin intermediul vehiculului de investiții Enel Investment Holding BV, relatează jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Companiile locale din portofoliul Enel au în administrare 91.000 de kilometri în regiunile în care operează, distribuind 14 TWh de electricitate pe an și cotă de piață de 34%. De asemenea, italienii au aici vânzări de aproximativ 9 TWh pe an către 2,6 milioane de clienți, din care 2,4 milioane sunt clienți rezidențiali, cu o cotă de piață de 20%, iar 0,2 milioane de clienți sunt companii, cu o cotă de piață de 38%, conform cifrelor făcute publice de către italieni. – citește ce afaceri au scos la vânzare italienii de la Enel în România.

În 2013, toate companiile Enel din România au înregistrat venituri consolidate de 1,118 miliarde de euro și câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 289 milioane de euro.

CET Arad va suplimenta linia de credit contractată de la CEC Bank cu 10 milioane lei

Producătorul de energie termică şi electrică CET Arad va suplimenta linia de credit luată de la CEC Bank cu suma de 10 milioane lei (2,3 milioane euro). Decizia cu privire la suplimentarea acestui credit va fi luată de acționari pe 29 august în cadrul Adunării Generale, potrivit convocării publicate în Monitorul Oficial.

Înființată în 2002, CET Arad se află sub autoritatea Consiliului Municipal Arad, având ca obiect de activitate producerea de energie termică și producerea și furnizarea de energie electrică. Compania derulează un amplu plan de investiţii, parte din el acoperit din credite bancare.

În 2012, în centrul programului de investiţii de la CET Arad a fost pus proiectul de realizare a unei investiţii noi destinate retehnologizării sursei de producţie de energie termică.

Astfel, CET Arad caută să se asocieze cu un investitor privat pentru realizarea unei centrale pe ciclu combinat cu turbină pe gaze, cazan recuperator şi acumulator de căldură. Pentru realizarea investiţiei, CET Arad a cerut un raport de evaluare a activelor cu care intenţionează să intre în această asociere, iar aportul său a fost stabilit de către un evaluator autorizat de către ANEVAR (Asociaţia Naţională a Evaluatorilor din România) la 41,5 mil. euro valoare de investiţie.

La finele anului 2013 cifra de afaceri avea o valoare de 79,1 milioane lei (17,9 milioane euro), profitul fiind de 382.372 lei (86.529 euro), la un număr de 415 angajați. Profitul din anul 2012 al companiei are o valoare de 24 de ori mai mare față de cea din 2013. La  1 iunie 2014 compania  avea 307 angajați.

În anul 1895 s-a hotărât înființarea Uzinei Electrice Arad, urmând ca 2 ani mai târziu să fie puse în funcțiune două cazane Simonis Lanz. În 1898, SA Electricitate Arad  a preluat exploatarea și administrarea instalațiilor electroenergetice din Arad, urmând ca în perioada următoare să se extindă instalațiile de energie electrică și termică prin montarea mai multor cazane și renovarea instalațiilor. Acum 12 ani, CET Arad a trecut în portofoliul Consiliului local al municipiului Arad.

Valeriu Binig ajunge de la Deloitte pe poziția de partener în conducerea EY România

Valeriu Binig, unul dintre cei mai respectați experți ai pieței locale de energie, a fost numit partener pe linia de servicii de consultanță în conducerea EY România, subsidiara locală a uneia din cele patru firme globale de consultanță și audit supranumite Big Four.

Binig se va ocupa de extinderea portofoliului local pe piața de energie, unde a activat timp de peste două decenii. Alexandru Binig a lucrat înainte de EY timp de șase ani pentru un alt Big Four, Deloitte, unde a ocupat poziția de director în departamentul de energie și resurse.

Binig și-a început cariera lucrând în cadrul programelor PHARE de asistență în domeniul energiei, după care în perioada 1997 – 2000 a fost director general adjunct al fostului CONEL, gigantul energetic de stat spart apoi în patru companii – Transelectrica pentru partea de transport energie, Electrica pentru partea de distribuție și furnizare energie, respectiv Hidroelectrica pentriu producția de electricitate în hidrocentrale și Termoelectrica pentru producția de energie în termocentrale.

Apoi, Binig a lucrat timp de un an pe poziția de corporate finance manager pentru Arthur Andersen până la desființarea fostei firme globale de audit care făcea parte din așa-numitul Big Five, alături de membrii actualului Big Four – PricewaterhouseCoopers, KPMG, EY și Deloitte.

În perioada 2002 – 2006, s-a alăturat echipei Fondului Româno-American de Investiții conduse de Horia Manda, iar în intervalul 2006 – 2008 a fost director pentru programele de energie din cadrul Enterprise Capital.

Binig are diplomă de inginer a Universității Politehnice București și vorbește fluent trei limbi străine – franceza, engleza și rusa.

Conducerea EY România este asigurată acum de către o echipă în frunte cu Bogdan Ion, din care mai fac parte Anamaria Cora – Assurance Service Leader, Venkatesh Srinivasan – șeful departamentului de servicii taxe și legal, Saulius Adomaitis – Advisory Services Leader, Florin Vasilică – șeful departamentului serviciilor de consultanță în tranzacții și Dragoș Radu, șeful serviciilor de asistență juridică în cadrul firmei. Citește aici profilul detaliat al firmei realizat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

BERD, raportat ca acționar cu 8,65% în Electrica. Instituția internațională devine oficial al doilea acționar ca mărime în companie după statul român

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a fost raportată astăzi pe bursa de la București cu un pachet de 8,65% din acțiunile Electrica, ca urmare a participării instituției internaționale de credit la oferta publică inițială a companiei derulate luna trecută.

BERD devine oficial al doilea acționar al companiei de furnizare și distribuție a energiei electrice, după statul român, care tocmai a renunțat la poziția de acționar majoritar în Electrica printr-o tranzacție care a marcat cea mai mare listare pe bursa de la București și în același timp cea mai mare privatizare derulată până acum pe piața de capital.

Creditorul internațional deține un număr de 29.944.090 de acțiuni în companie, în condițiile în care participația investitorilor persoane juridice a ajuns la 108.570.357 de acțiuni, ceea ce înseamnă o pondere de 31,38% în companie. Un alt investitor financiar de calibru în cadrul tranzacției este grupul financiar olandez ING, conform ultimelor informații disponibile. Acesta ar fi cumpărat acțiuni Electrica prin mai multe entități, grupul ING nefiind raportat până la această oră însă ca fiind un acționar semnificativ. Un alt pachet de 10,17% din Electrica este în mâinile Băncii Mellon din New York, depozitar al titlurilor companiei, în timp ce 9,66% din titluri au ajuns la investitorii persoane fizice de pe bursă.

Cei aproximativ 428 milioane de euro sumă netă atrasă de la investitori prin majorare de capital pe bursă vor fi folosiți pentru finanțarea programului de investiții în direcția modernizării infrastructurii de distribuție de electricitate.

Electrica este una dintre cele mai mari companii de pe piața de energie, cu un portofoliu format din circa 3,5 milioane de clienți. Piața distribuției și furnizării de energie ar putea să se reconfigureze în perioada următoare, dat fiind anunțul grupului italian de utilități Enel de la finele săptămânii trecute că intenționează să își scoată la vânzare afacerile din România.

Enel a intrat în piața locală în 2004, când a achiziționat pachetele majoritare a două filiale Electrica din totalul de opt. Ulterior, italienii au câștigat licitația pentru achiziția pachetului majoritar la încă o filială Electrica, astfel că acum asigură furnizarea și distribuția de energie electrică în Banat, Dobrogea și Muntenia Sud, care acoperă și alimentarea cu electricitate a Bucureștiului.

Pe piața distribuției și furnizării de energie, Electrica mai concurează cu compania cehă CEZ, care are în portofoliu clienții din Oltenia, respectiv cu grupul german E.ON, ce asigură distribuția și de gaze și de energie în Moldova.

BERD este cel mai mare investitor instituțional din România, având un portofoliu de investiții estimat la 6,7 miliarde de euro plasați în 360 de proiecte locale.

Sursă date: Enel (Italia)

Enel se retrage din România după zece ani. Italienii își vând afacerile din sectorul distribuției de energie

Grupul italian de utilități Enel și-a anunțat joi intenția de a ieși de pe piața din România prin vânzarea afacerilor pe care le dețin în sectorul de energie.

Enel a intrat în 2004 odată cu privatizarea Electrica Banat și Electrica Dobrogea. Ulterior, italienii au achiziționat pachetul majoritar al distribuției de electricitate Electrica Muntenia Sud, care asigura alimentarea cu energie a Bucureștiului.

”Board-ul de directori al Enel SpA, întrunit astăzi sub președinția Patriziei Grieco, a examinat dezvoltările ce trebuie aduse programului de vânzare (active – n.r.) implementat pentru a consolida structura financiară a grupului, în conformitate cu planul de afaceri pentru 2014 – 2018. Mai exact, directorul general executiv a informat board-ul că, parte din acest program, vânzări posibile din partea grupului Enel vor viza active din sectorul de producție din Slovacia și active din segmentele de distribuție și vânzări din România”, se arată într-un comunicat al grupului italian.

În România, procesul de vânzare implică participația de 64,4% din acțiunile distribuitorului de electricitate Enel Distribuție Muntenia SA și a companiei de furnizare Enel Energie Muntenia SA, pachetele de 51% din Enel Distribuție Banat SA, Enel Distribuție Dobrogea SA și Enel Energie SA, precum și pachetul de 100%  din acțiunile companiei de servicii Enel România SRL, controlate prin intermediul vehiculului de investiții Enel Investment Holding BV.

Companiile locale din portofoliul Enel au în administrare 91.000 de kilometri în regiunile în care operează, distribuind 14 TWh de electricitate pe an și cotă de piață de 34%. De asemenea, italienii au aici vânzări de aproximativ 9 TWh pe an către 2,6 milioane de clienți, din care 2,4 milioane sunt clienți rezidențiali, cu o cotă de piață de 20%, iar 0,2 milioane de clienți sunt companii, cu o cotă de piață de 38%, conform cifrelor făcute publice de către italieni.

În 2013, toate companiile Enel din România au înregistrat venituri consolidate de 1,118 miliarde de euro și câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 289 milioane de euro.

Mandatul de consultanță financiară pentru vânzarea operațiunilor din România a fost încredințat băncilor Citigroup și UniCredit. În zilele premergătoare anunțului, italienii afirmă că au notificat intenția lor de vânzare atât subsidiarelor din România și Slovacia, cât și acționarii minoritari, în speță Electrica în cazul companiilor locale de distribuție ș furnizare de energie.

Board-ul de directori a fost de acord joi cu propunerea de vânzare înaintată de către directorul general executiv, urmând să evalueze în lunile următoare ofertele venite din partea potențialilor cumpărători.

Vânzarea activelor Enel din România și Slovacia face parte dintr-un program în valoare de 6 miliarde de euro, destinat reducerii datoriei financiare a grupului italian. Estimările reprezentanților Enel indică faptul că vânzările de active din cele două piețe, la care se vor adăuga alte active care nu sunt considerate strategice, vor depăși ținta de 4,4 miliarde de euro.

Enel concurează cu cehii de la CEZ, germanii de la E.ON și cu Electrica, compania recent privatizată de stat pe bursă. Anunțul de exit al italienilor vine în contextul în care alți giganți din sectorul de energie își reconsideră interesele în România. Astfel, grupul german de utilități RWE și-a exprimat interesul pentru piața românească, vânzarea activelor Enel putând deveni astfel o ocazie excelentă de a dobândi rapid o masă critică a afacerii locale prin achiziție.

Sursa: BVB

Fondul Proprietatea își vinde pachetul de 13,5% din Transelectrica. Pe bursă, valoarea lui trece de 50 de milioane de euro

Fondul Proprietatea a anunțat astăzi că își va vinde pachetul de 13,49% din acțiunile transportatorului de electricitate deținut de stat Transelectrica printr-un plasament privat. La capitalizarea bursieră actuală a companiei, participația Fondului Proprietatea valorează pe piață 225,5 milioane de lei (51,4 milioane de euro).

Ultima cotație a titlurilor companiei era de 22,8 lei pe acțiune, ceea ce înseamnă o valoare bursieră a Transelectrica de 1,7 miliarde de lei (391 milioane de euro).

Vânzarea acțiunilor printr-un plasament privat accelerat înseamnă că această tranzacție nu este destinată publicului larg, ci anumitor investitori calificați.

Pentru această operațiune prin care Fondul Proprietatea își continuă procesul de vânzare a unor participații din companii locale au primit mandat băncile Raiffeisen Bank și Unicredit, în calitate de Joint global coordinators și joint bookrunners, în timp ce casa de brokeraj Broker Cluj va acționa ca joint lead manager.

”Fondul a fost de acord cu o perioadă de indisponibilizare de 180 de zile de la data stabilirii prețului tranzacției plasamentului privat, la care bookrunnerii pot renunța și care este însoțită de câteva excepții uzuale. Un anunț ulterior va fi făcut la finalizarea plasamentului și stabilirea prețului plasamentului privat”, precizează reprezentanții Fondului Proprietatea.

Fondul Proprietatea este în acest moment al doilea acționar ca mărime în Transelectrica, după statul român care deține prin intermediul Secretariatului General al Guvernului un pachet de 58,7% din acțiuni. Investitorii instituționali mai dețin de asemenea 21,7% din acțiuni, iar persoanele fizice circa 6%.

Transelectrica a înregistrat pentru primul trimestru al anului venituri de 699 milioane lei (155,2 milioane euro) și un profit 136,5 milioane lei (30,3 milioane euro), mai mare cu 50 % față de anul precedent.

Ratingul de credit al Transelectrica este Ba2, acordat de agenția de evaluare financiară Moody’s.

tabel fpNotă tabel – VAN (Valoarea Activului Net)

Fondul Proprietatea, administrat de Franklin Templeton Investement, a vândut recent un pachet important de acțiuni din OMV Petrom și intențiile sale arată că dorește să își reducă expunerea pe mai multe active locale. Portofoliul de investiții al Fondului Proprietatea indica la finele lunii mari o expunere de 45,52% în sectorul petrolier și de gaze, 17,4% în sectorul producției de energie, în timp ce transportul, distribuția și furnizarea de electricitate și gaze era de circa 23%.

În topul celor mai valoroase participații ale fondului se află OMV Petrom, Hidroelectrica, Romgaz, companii de distribuție a electricității Electrica, Enel, CEZ, E.ON, Nuclearelectrica, Transelectrica, bănci precum BRD, Banca Transilvania, precum și în companii din alte sectoare de activitate.

Fondul Proprietatea  are o capitalizare bursieră de 11,7 miliarde lei (2,6 miliarde euro).

462 de companii și investitori instituționali și 11.151 acționari persoane fizice au cumpărat acțiuni Electrica la listare

Un număr de 462 de acționari persoane juridice și 11.151 de acționari persoane fizice au cumpărat acțiuni Electrica în cadrul celei mai mari operațiuni de listare pe bursa de la București.

Persoanele juridice dețin 143,3 milioane acțiuni, cu o valoare nominală totală de  1,4 miliarde lei (318,9 milioane euro), respectiv 41,4% din capitalul social, potrivit hotărârii Consiliului de administrație din 27 iunie. Ultimele informații indică faptul că BERD și ING au devenit cei mai mari acționari după statul român.

De asemenea, persoanele fizice sunt în număr de 11.151 acționari, care după listare au preluat un pachet de 33,9 milioane de acțiuni, având o valoare nominal totală de 339,3 milioane lei (77,3 milioane euro), reprezentând 9,8 % din capitalul social. Acțiunile Electrica au intrat la tranzacționare vineri.

Capitalizarea bursieră a Electrica este acum de 3,8 miliarde de lei (873,2 milioane de euro) la o valoare a acțiunii de 11,08 lei/acțiune.

Sursă: Hidroelectrica

Creșterea lichidităților i-a permis Hidroelectrica să închidă în primul semestru împrumuturi de 240 milioane de euro

Producătorul de electricitate controlat de stat Hidroelectrica a încheiat la începutul acestei săptămâni plata unui credit de investiții de 75 de milioane de euro, contractat de la Citibank în 2009.

Astfel, nivelul total al împrumuturilor închise în primul semestru al anului totalizează circa 238 milioane de euro, eforturi prin care Hidroelectrica încearcă să demonstreze că este una dintre cele mai solide companii locale, în ciuda intrării în insolvență în urmă cu doi ani.

Creșterea lichidităților companiei este dovedită și de raportarea pentru primele cinci luni ale anului a unui profit brut cumulat de 401 milioane de lei (circa 90 de milioane de euro), după deducerea taxei de stâlp aferente primului semestru de 75 milioane de lei (circa 17 milioane de euro), potrivit reprezentanților Hidroelectrica.

Pe lista de împrumuturi închise în acest an figurează rambursarea anticipată în luna aprilie a acestui an a unui credit de investiții de 110 milioane de euro către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). De asemenea, Hidroelectrica a închis de la începutul anului împrumuturi destinate investițiilor și linii de credit cu o valoare de 231 milioane de lei (peste 50 de milioane de euro). Din această categorie de finanțatori fac parte Banca Transilvania, cu 120 de milioane de lei, Alpha Bank cu 80 de milioane de lei și ING Bank cu 31 de milioane de lei.

tabel credite Hidroelectrica

Reprezentanții companiei afirmă că soldul datoriilor financiare către bănci a scăzut în ultimii doi ani de la 841 milioane de euro în 20 iunie 2012 la 216 milioane de euro pe 30 iunie. Soldul creditelor de investiții urmează să fie redus cu încă 39 milioane de euro până la finele anului după plata ratelor scadente în a doua parte a anului, dau asigurări oficialii producătorului de energie electrică.

Pentru a face rost de lichidități, Hidroelectrica a scos la vânzare în mai multe rânduri microhidrocentrale pe care le are în portofoliu, proces care este și acum în desfășurare.
Compania este unul dintre liderii pieței de energie din România, cu o producție anuală de circa 17 Twh asigurându-și o cotă de aproximativ 30% din producția națională. Compania avea la finele anului trecut în portofoliu 259 de hidrocentrale cu o putere instalată de 6.462 MW.

Hidroelectrica a fost înființată în 2000, după fostei Companii Naționale de Electricitate în patru companii, alături de Transelectrica, care deține monopolul serviciilor de transport și tranzit electricitate, Electrica pe partea de distribuție și furnizare și producătorul de electricitate Termoelectrica.

În 2012, compania a intrat în insolvență, măsură pe care statul a luat-o în calitate de proprietar al companiei pentru a putea scăpa de contractele încheiate cu case de comerț de energie, contracte pe care le considera păguboase pentru companie.

Compania aflată în procedură de reorganizare judiciară a înregistrat o cifră de afaceri în 2013 de 3,08 miliarde de lei (697,7 milioane de euro) și un profit net de 718,8 milioane de lei (162,6 milioane de euro). Cu marjă netă anuală de 23%, Hidroelectrica este una dintre cele mai profitabile companii din România. Numărul mediu de angajați al companiei este de 4.601 la finele anului trecut. Statul deține un pachet de 80% din acțiuni, iar Fondul Proprietatea are restul de 20% din capitalul Hidroelectrica.

Un client de cursă lungă pentru bancheri: Transelectrica are planuri de investiții de 1,2 miliarde de euro pentru următorii zece ani

Compania de stat Transelectrica, care deține monopolul transportului de electricitate în România, a anunțat aprobarea unui plan de investiții în valoare de 5,3 miliarde de lei (1,2 miliarde de euro) până în 2023.

Planul de dezvoltare al rețelei energetice de transport a fost aprobat de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), iar valoarea estimată ca necesar de investiții nu include și investițiile aferente racordării la rețea a noilor utilizatori, care vor trebui să suporte de către aceștia prin plata tarifului de racordare la rețea, precizează reprezentanții Transelectrica.

Pe lista proiectelor de investiții figurează creșterea capacității de interconexiune cu statele vecine – Bulgaria, Ungaria, Serbia, și dezvoltarea de proiecte noi cu Republica Moldova, construirea de linii și stații electrice noi pentru evacuarea energiei produse în Dobrogea către zonele de consum din nordul și vestul României. De asemenea, este vizată întregirea inelului de 400 kv din jurul țării, precum și înlocuirea infrastructurii vechi instalate în anii 1960 – 1970.

Pe lista potențialilor finanțatori ai companiei vor intra bănci comerciale, Uniunea Europeană prin intermediul programelor de finanțare nerambursabilă, investitorii de pe piața de capital sau băncile internaționale de dezvoltare.

Compania va utiliza un mix adecvat și echilibrat pentru finanțarea investițiilor planificate, cu considerarea tuturor opțiunilor și instrumentelor oferite atât de piața financiară, cât și de programele de finanțare nerambursabilă operate de Uniunea Europeană”, afirmă oficialii Transelectrica.

Acționarii Transelectrica au aprobat deja un program multianual de finanțare prin emiterea de obligațiuni de 900 milioane lei (205,2 milioane euro). De asemenea, la 31 martie, soldul creditelor contractate pentru investiții era de 1,1 miliarde de lei (circa 250 milioane de euro).

Șefii companiei și-au stabilit ca obiective maximizarea atragerii de fonduri de europene pe proiectele eligibile de investiții, menținerea poziției financiare și a capacității de plată a creditelor care să permită menținerea sau îmbunătățirea ratingului de credit actual al companiei și scăderea costurilor de finanțare.

Ratingul Transelectrica acordat de agenția de evaluare financiară Moody ‘s este Ba2, cu perspectivă stabilă.

Compania are un istoric important pe piețele financiare, în condițiile în care a accesat constant împrumuturi de valoare mare pentru retehnologizare încă din primii ani după înființarea sa în 2000. De asemenea, Transelectrica a intrat în ultimii ani în atenția investitorilor de pe piața de capital, după listarea sa pe bursa de la București în 2006, operațiune urmată în 2012 de o ofertă public secundară de vânzare de acțiuni.

De asemenea, transportatorul de energie a raportat pentru primul trimestru venituri totale de 699 milioane de lei (155,2 milioane de euro) și un profit net de 136,5 milioane de lei (30,3 milioane de euro), în creștere cu circa 50%. Compania furnizează servicii de transport și tranzit de electricitate, respectiv este operatorul serviciilor de sistem la nivelul sistemului energetic național. Transelectrica operează o rețea formată din 8.759 kilometri de linii electrice aeriene, din care 425 kilometri sunt linii de interconexiune, 81 de stații electrice și 216 unități principale de transformare.

Capitalizarea bursieră a companiei este de 1,8 miliarde de lei (401 milioane de euro) la un preț de 24 lei pe acțiune. Acționarii Transelectrica sunt statul român prin Secretariatul General al Guvernului, cu 58,7 % din acțiuni, Fondul Proprietatea cu 13,5% din acțiuni, iar deținerile altor persoane juridice se ridică la 21,7%, printre acționarii semnificativi numărându-se și SIF Oltenia, cu 7,26%.