Arhive etichete: EBRD

Credit foto: MIRSANU.RO.

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023: „Fie ca ne place sau nu, nu mai este intrebarea: viitorul ar trebui sa fie verde sau nu?”. Romania are nevoie de fonduri publice si private de 350 mld. USD pana in 2050 pentru decarbonare, din care 300 mld. pentru infrastructura. Circa 1.000 de companii locale vor avea din 2025 standarde obligatorii de raportare in sustenabilitate. De ce greenwashing-ul este furt si cum poate fi combatut. Ce impact are ESG in finantarea bancara, piete de capital, industrie, energie, transport & logistica, private equity si sectorul consumer

Fiecare sector economic in acest moment se indreapta intr-un mod sau altul in directia decarbonarii, un proces care necesita o finantare uriasa si solutii de acoperire a acesteia intr-un mix de fonduri publice alocate cu bani din mediul privat, insa cu termene de implementare din ce in ce mai apropiate, potrivit concluziilor THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO la care au participat lideri de afaceri, institutii financiare internationale, bancheri, investitori, antreprenori, consultanti si reprezentanti ai unor asociatii din mai multe sectoare economice.

„Multe provocari macroeconomice si geopolitice pe care le infruntam imping piata si, fie ca ne place sau nu, nu mai este acum intrebarea: Viitorul ar trebui sa fie verde sau nu?”, a punctat Victoria Zinchuk, Director pentru Romania in cadrul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD), in cadrul evenimentului. Intrebarea este cum sa fim siguri ca orice actiune din sectorul corporatist (companii – n.r.) sau a unui investitor va fi relevanta, adauga ea. „Cum putem sa ne asiguram ca ii stimulam pe cei care iau deciziile cu privire la programele lor de investitii sa se uite la componente verzi si sustenabile si ce pot face institutii ca EBRD pentru a ajuta dezvoltarea pietei?”, subliniaza Victoria Zinchuk, care conduce de la 1 septembrie 2023 biroul EBRD din Romania.

Potrivit acesteia, EBRD are ca tinta ca pana in 2025 minim 50% din toate investitiile pe care institutia financiara internationala le face in tarile in care opereaza sa fie investitii verzi, in contextul in care EBRD aloca un volum de investitii de 12 – 13 mld. Euro pe an.

Nevoile de dezvoltare si, implicit, de finantare ale Romaniei sunt foarte mari in acest moment in atingerea tintelor climatice.

„Pana in 2050, cand Romania trebuie sa ajunga la Net Zero, nevoia de finantare pentru decarbonizare este de 350 mld. USD. Dealtfel, 300 din aceste 350 mld. sunt pentru acoperirea nevoii de infrastructura, deci oricum ar fi trebuit sa ii cheltuim si, din calculele noastre, ale grupului Bancii Mondiale, se estimeaza ca numai o treime, chiar un sfert pot fi acoperite de surse publice”, a declarat Cristian Nacu, Senior Country Officer pentru International Finance Corporation (IFC), un alt finantator si catalizator financiar major pentru economia locala.

„De asta, noi credem ca aducerea sectorului privat in domeniul asta, in domeniul investitiilor in infrastructura este absolut esential pentru indeplinirea targeturilor Romaniei si principala modalitate prin care se poate face asta este parteneriatul public privat”, explica acesta.

Reglementarile care vizeaza companiile pentru alinierea la atingerea tintelor climatice pe termen lung vin deja cu termene scurte de implementare.

„Avem multi dintre noi senzatia ca este un subiect de perspectiva pentru ca atat schimbarile climatice se produc cu o oarecare lentoare si reglementarile sunt mai degraba de viitor decat imediat aplicabile. Cred ca avem iluzia paguboasa ca avem timp cand in realitate suntem in criza de timp si nu facem suficient pentru a ne adapta”, sustine Alexandru Reff, Country Managing Partner Deloitte Romania & Moldova.

„Am vorbit de reglementari. Din 2025 aproximativ 1.000 de companii, poate ceva mai mult, poate ceva mai putin, vor fi obligate sa raporteze pe niste standarde de o prescriptibilitate pentru care probabil nu vor fi pregatite nici macar acele cateva zeci de companii care emit in mod voluntar acele raportari si principala provocare va fi accesul la informatii, la date de buna calitate”, afirma Alexandru Reff de la Deloitte. El adauga ca in acest moment se vad alocari corespunzatoare de atentie si resurse in acest domeniu cu predilectie in doua mari sectoare – energie si industria bancara.

Implementarea politicilor ESG de catre companii va insemna o schimbare si o adaptare la nivelul modelelor de afaceri.

„Vorbim de cateva schimbari semnificative la nivel de legislatie, care vor intra in efectivitate. O parte au intrat, o parte vor intra incepand cu anul viitor si care desi aparent par elemente de conformitate mai degraba in realitate, ele vor duce nu neaparat pe termen scurt, ci mai degraba pe termen mediu si lung catre o schimbare de modelelor de afaceri. Pentru ca intr-adevar incepand din 2024 companiile vor trebui sa adauge in rapoarte nonfinanciare o serie de elemente ce tin de KPI si indicatori de ESG, dar aceste informatii si raportari vor trebui, de asemenea, auditate. Dar ele dincolo de a fi niste simple raportari vor trebui sa aiba o substanta semnificativa pentru ca vor presupune atingerea anumitor targeturi. Acesti KPI, acest cadru de sustenabilitate pe care va trebui sa il implementeze companiile, daca nu este implementat adanc in modelele de afaceri nu va avea niciun sens.”, a punctat Daniela Iliescu, membru in board-ul Patria Bank si director executiv al ROPEA.

Fenomenul de greenwashing, care a aparut odata cu procesele de aliniere la atingerea tintelor climatice, poate fi combatut prin masuri de control ale autoritatilor.

„Greenwashingul este furt. Este ca la o geanta Louis Vuitton, ti-o vopseste si ti-o da ca este originala. Greenwashing-ul este o impostura”, a punctat Marian Nastase, Presedintele Alro Slatina, producator de aluminiu de talie regionala.

„Acolo unde se declara masuri de sustenabilitate, trebuie sa exista un mecanism de verificare. In celelalte tari europene exista mecanisme de control, care sunt stabilite prin directiva si prin normative si s-au dat amenzi majore. Asta trebuie sa se intample obligatoriu si la noi pentru ca unii fac, iau din banii actionarilor, din banii bancilor, iar altii nu fac si acceseaza tot soiul de favoruri luate pe nedrept”, afirma reprezentantul Alro.
TOPICURI

 

  • Impactul ESG in energie & utilitati
  • Impactul ESG in industrie
  • Impactul ESG in transport & logistica
  • Impactul ESG in finantarea pe bursa
  • Impactul ESG in finantarea bancara
  • Impactul ESG in sectorul fondurilor de investitii (private equity)
  • Impactul ESG in finantarea prin intermediul institutiilor financiare internationale (IFI)
  • Impactul ESG in Consumer industries

 

 

Energie & Utilitati.

„Romania este un actor important si cred ca jucam un rol pivotal in tranzitia continentului la energii regenerabile. Exista si niste scheme de finantare care sunt generoase, noi insine suntem implicati in multe proiecte si vedem o descatusare de forte in zona nu doar traditionala, eolian, solar, dar si in zone inovatoare, de exemplu biocombustibili in proiecte foarte ambitioase, proiecte de hidrogen”, afirma Alexandru Reff de la Deloitte.

Nevoia de investitii in sectorul de energie si utilitati pentru atingerea tintelor climatice este critica in zona de infrastructura.

„Strict pe infrastructura, avem multe oportunitati, dar avem si anumite provocari si unele dintre ele sunt din nefericire de natura culturala. In zona de dezvoltare de infrastructura, aici stim foarte clar chiar si la nivel european, s-a cam uitat de grid (retea). Am vorbit foarte mult de structura de productie, de noi forme de productie, de noi capacitati, dar am uitat de cum ajunge aceasta energie verde la consumator la finalul zilei. Si acum, daca mergeti la Bruxelles, va spun ca primul lucru, lumea este ingrijorata de necesarul de investitii n grid pentru ca poate sa fie o problema reala, daca nu se intampla lucrurile, timpul este o provocare aici pe termen scurt pentru ca, fara acces la o infrastructura dezvoltata, nu se pot atinge aceste tinte. Aceeasi provocare o are si Romania.”, subliniaza Dana Daraban, director executiv al Federatiei Asociatiilor Companiilor de Utilitati din Energie (ACUE), care grupeaza marii investitori in infrastructura de energie din Romania.

Pentru alinierea retelelor de distributie de energie la tintele privind tranzitia energetica pana in 2030 este nevoie de minim o triplare a investitiilor.

„Noi daca vrem si in infrastructura de energie, trebuie sa digitalizam, trebuie sa investim cat se poate de mult in ultimele tipuri de tehnologii. Am centralizat ultimele cifre referitoare la investitiile facute de operatori in dezvoltarea retelei. Daca in ultimii 6 ani, avem 13,5 mld. RON, scenariul de baza, adica minimul pe care trebuie sa il facem pana in 2030, ar insemna o triplare a nivelului de investitie. Ca sa facem sustenabila aceasta tranzitie, cred ca o parte mai mare ar trebui sa fie din granturi pentru ca altfel totul se duce in tarifele de distributie si nu este sustenabil”, afirma Dana Daraban de la ACUE.

Alocarea de fonduri publice va scadea presiunea pe consumatorul final.

„Stim ca s-au alocat resurse foarte mari pentru sectorul energiilor regenerabile. Avem si in PNRR, si in Fondul de Modernizare, avem si in fonduri structurale, deci nu ducem lipsa de bani. Asta ne place foarte mult pentru ca ne asteptam sa scada presiunea pe consumator. Pana acum investitiile s-au facut bagand in factura consumatorului aceste asa – zise granturi. Pana la urma trebuie sa fim foarte onesti si seriosi: consumatorul final plateste toate facturile din sistem si investitii, si reparatii si transport si distributie si productie. Le plateste consumatorul final peste tot in lumea asta, nu doar in Romania, adica consumatorul final casnic si consumatorul final noncasnic pentru ca nu vorbim aici nu doar despre industrie, vorbim aici si despre IMM-uri cu alte tipuri de activitati”, afirma Marian Nastase, Presedinte Alro.

In opinia sa, in Romania s-a creat o bula speculativa, care are efecte pe mai multe planuri.

„Vedem ca in vestul Europei se semneaza contracte pe termen lung furnizare de energie verde cu sectorul regenerabil asa numitele PPA-uri. Vedem un blocaj masiv in Romania. In realitate s-a creat o bula. Fiind foarte multi bani si foarte multe resurse financiare alocate, iar aceste resurse financiare nu trebuie sa uitam, suntem cu totii de acord ca vin din fondurile Uniunii Europene. Fondurile Uniunii Europene vin din contributiile statelor membre, iar contributiile statelor membre vin de la noi. Deci cand vorbim de fonduri europene, vorbim de banii nostri”, afirma presedintele Alro.

Acesta sustine ca un MW de energie fotovoltaica, care astazi costa in jurul a 600.000 Euro, este majorat in medie cu aproape 300.000 euro care nu au nicio legatura cu proiectul, astfel ca un MW instalat de energie fotovoltaica ajunge la circa 900.000 Euro.

„Este o inflatare, este o bula speculativa. Sunt niste baieti destepti care profita de aceste lacune legislative si profita pe de alta parte de sumele uriase alocate in Romania pentru industria regenerabila ceea ce se translateaza automat in pretul energiei. Si, bineinteles, ca suntem intr-un impas. Nu se semneaza PPA-uri, nu se dezvolta proiectele. Asta are trei consecinte: Prima consecinta este ca in felul acesta intarziem foarte mult implementarea acestor proiecte. Si asta este un lucru rau pentru ca noi vrem sa semnam, dar nu la preturile astea. Riscul la final se transfera si catre banci. Bancile dau finantari sustenabile, dar nu are nimeni nicio idee cum va arata piata de energie peste 3 ani cand vor incepe proiectele astea sa functioneze sau peste 5 ani. Si s-ar putea sa vedem ca aceasta bula speculativa, care exista acum, se va sparge partial in piata bancara peste 3 – 4 ani”, afirma Marian Nastase.

„Si a treia chestiune este ca pana la urma este o alocare complet absurda a banilor din fondurile europene. Adica, de fapt, jumatate din fondurile europene se duc intr-o bula speculativa. Aici as fi foarte atent daca as fi Comisia Europeana. Pentru ca asta alimenteaza aceasta bula si banii nostri la final care trebuiau sa fie targetati si sa ajunga intr-un anumit sector si sa ne produca energie ieftina si accesibila pentru ca asta a fost mantra pe care o aud de 20 de ani. Jumatate din fondurile europene se duc in buzunarele unor baieti care nu au nicio legatura cu sectorul”, acuza reprezentantul Alro Slatina, unul dintre cei mai mari consumatori de energie din Romania.

In ceea ce priveste prosumerii, presedintele Alro sustine ca Romania ar trebui sa urmeze exemplul Germaniei, unde populatia este cel mai mare producator de energie electrica.

 

 

Industrie.

Statele au pus la dispozitie scheme de sprijin de ajutor de stat uriase Next Generation EU sau Inflation Reduction Act in SUA si accesarea lor devine un diferentiator intre actorii economici.

„Companiile investesc foarte mult, populatia suporta costuri mai mari ale produselor si serviciilor ca sa finantam impreuna tranzitia aceasta care trebuie facuta intr-un ritm pe care sa ni-l putem asuma, sa ni-l putem permite si din acest efort de finantare se nasc intregi noi industrii, activitati, modele de business, se inoveaza foarte mult si uitati-va ca se reindustrializeaza Europa, intregi industrii care migrasera catre inafara Europei sau a SUA se intorc acasa. Cred ca este foarte important cu concentrare pe Romania felul in care folosim aceste fonduri publice. In SUA se atrag foarte multe fonduri in crearea de valoare locala prin toate aceste facilitati care se acorda. Noi avem va dau cateva exemple. Cea mai generoasa schema de finantare a masinilor electrice, dar masinile vin din China, nu sunt produse aici”, nuanteaza Alexandru Reff de la Deloitte.

„Cea mai mare fabrica de baterii construita antreprenorial in Europa se face la noi la Cernica si se face din bani exclusiv privati. Nu avem inca o schema, poate vom vorbi despre asta, de contracte pentru diferenta care sa impulsioneze dezvoltarea unor proiecte, in schimb finantam foarte generos o serie intreaga de scheme regenerabile care ar fi probabil sustenabile si profitabile si ca atare. Deci e foarte important sa ne orientam strategia de alocare a capitalului, inclusiv a fondurilor publice spre ceea ce este transformational si ceea ce creeaza valoare in plan local”, adauga Alexandru Reff.

O alta problema in sector este lipsa certificatelor de origine a produselor.

„Noi in momentul de fata avem produse verzi si trebuie implementata de urgenta legislatia certicatului de origine. Avem din ce in ce mai multi clienti din domeniul auto, aeronautic, dar nu numai, inclusiv din domeniul producatorilor de cabluri vor sa le dau un certificat de origine in care sa le spun:  „Domle, da-mi confirmarea ca metalul tau este verde.” Eu am metal verde, dar nu am legislatie, nu am o baza pe care sa emit certificatul de origine.”, afirma presedintele Alro.

„Toti acesti producatori de energie au nevoie de acest cadru legislativ al certificatelor de origine. Asta ne va ajuta pe noi, dar si pe ei.”, sustine Marian Nastase.

 

 

Transport & Logistica.

Piata de logistica si spatii industriale catalizeaza acum o mare parte din impactul ESG la nivelul sectorului imobiliar.

„Acolo (in logistica – n.r) cumva tot pachetul este gandit mai usor poti sa adaugi aceste panouri fotovoltaice. In sectorul office e mult mai nuantata discutia. In office, zona de ESG va merge in continuare ce facem cu stocul existent, cum facem sa il eficientizam. Vorbim foarte mult acolo de audituri ESG, tot felul de smart technologies pe care le putem folosi, senzori care lucreaza impreuna. Luam o cladire care a fost construita acum 10 – 15 ani si cum o aducem in viitor. Iar pe partea de building management system sunt niste modificari fantastice, vorbim de saving-uri de pana la 50% pe zona de gaz doar din eficientizari de genul acesta. Pe zona de retail, este un pic mai complicat. Este clar un focus si acolo, dar retail park-urile sunt acum in focus pentru zona de prosumator”, a spus Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties la firma de consultanta imobiliara CBRE Romania.

Sectorul imobiliar mobilizeaza in prezent discutii privind credite verzi si obligatiuni verzi de circa 1 mld. Euro.

„Este greu sa facem o estimare la nivel de finantare sustenabila in piata, as zice in baza estimarilor cred ca vorbim de 1 mld. Euro care este in discutii pe zona de finantare sustenabila, atat credite, cat si bonduri.”, estimeaza Mihai Patrulescu de la CBRE.

In sectorul de transport si mobilitate, miza este si mai mare in ceea ce priveste impactul ESG.

„Eu folosesc hidrogenul ca si palnie pentru a filtra toate initiativele de energie regenerabila catre marile industrii”, puncteaza Vlad Stoicescu, presedintele Asociatiei pentru Combustibili Sustenabili (ACS).

In momentul de fata, unul dintre cele mai cautate produse care va fi realizat in Romania este biometanolul, care este un amestec de hidrogen cu captura de carbon din sursa de carbon biologic.

„Linde ne-a finantat pentru o cercetare ampla la nivel de piata in Romania prin care practic alegem regiunile economice de interes specific, de implementare a conceputului de Hydrogen Valley, pentru implementarea proiectelor de Power to X pentru a produce acesti combustibili noi. Intr-adevar sunt energofagi, costisitori, dar trebuie sa ne uitam ca UE scoate bani pe banda rulanta si nu sunt banii nostri, sunt banii imprimati noi care genereaza inflatie ce-i drept, sunt bani care sunt disponibili a fi investiti in acest gen de proiecte. De ce? Pentru ca vine tona de carbon. Feriti-va de tona de carbon din cauza CBAM (Carbon Border Adjustment Mechanism – taxa pe carbon, care se aplica incepand cu 1 octombrie 2023 pe importul in UE de produse poluante si e un mecanism al UE parte din pachetul climatic care vizeaza reducerea cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de sera pana in 2030 – n.r.) . Estimarile mele cel putin academice sunt ca aceasta tona de carbon de la 90,2 Euro va costa undeva la 500 Euro undeva in 3 ani. Si atunci cand avem o asemenea marota in piata, noi trebuie sa facem sa vedem cum putem sa ne cuantificam proiectele”, sustine Vlad Stoicescu de la ACS.

„Eu pot la momentul de fata sa lansez un ETF intre Linde, intre Alstom, intre Hidroelectrica pentru ca ei sa vanda 12 trenuri cu pila de combustie pe hidrogen ministerului transporturilor. Jumatate din ce am spus acum este un adevar. Se intampla, adica Linde, Alstom vor vinde 12 trenuri cu pila de combustie, inclusiv capacitate de productie a hidrogenului prin electroliza pentru sunt singurii deponenti de oferta catre Ministerul Transporturilor”, a spus reprezentantul ACS.

 

 

Finantare prin piete de capital.

Pe piata de capital, IPO-urile si emisiunile de obligatiuni sunt in acest moment marcate de contextul de piata, in care investitorii se uita la dobanzile ridicate si la climatul general influentat de mai multi factori.

„In primul rand, trebuie sa trecem de impasul acesta conjunctural legat de situatia financiara si incertitudine. Nu as vrea sa fiu prea pesimist aici. Sper sa dureze cat mai putin dar exista forte structurale care probabil vor tine inflatia si dobanzile ceva mai sus decat ne-am fi dorit. Dar asta nu inseamna ca piata nu se poate debloca. E o chestie si de mental pana la urma pentru ca odata ce incepi sa te obisnuiesti cu ideea ca inflatia si dobanzile nu vor mai fi 2% ci poate vor fi 4% sau 5%,  daca oportunitatile din economie exista si cred ca vor exista inclusiv legat de tranzitia verde la un moment dat se vor debloca lucrurile poate nu va exista un Big Bang, dar va exista o deblocare graduala si sunt convins ca este nevoie de un push si dintr-o parte si din alta, si din partea emitentilor si a operatorilor de piata si din partea autoritatilor si din partea investitorilor. Aspectul pozitiv pe care il vad legat de 2023 este ca piata locala de capital a avut o evolutie foarte buna, inclusiv legat de IPO-ul Hidroelectrica a supraperformat destul de semnificativ pietele internationale si vedem deja ca urmare a acestui fapt un interes mai mare al investitorilor pentru investitii pe piata locala si atunci pe masura ce aceasta tendinta se va mentine si va creste atractia vor veni bani mai multi catre zona asta se va crea o masa critica la un moment dat pentru a impinge si mai mult activitatea pe piata de capital”,  a spus Horia Braun – Erdei, CEO al Erste Asset Management Romania, lider al pietei locale de asset management.

Activele verzi au fost in acest an motorul unor tranzactii semnificative pe bursa de la Bucuresti, daca avem in vedere IPO-ul producatorului de energie verde Hidroelectrica si emisiunile cu obligatiuni derulate de catre banci.

„Recent, am ridicat o noua runda de finantare prin emisiunea noastra inaugurala de eurobonduri in format sustenabil, care s-a bucurat de un interes ridicat din partea investitorilor. Vorbim aici de investitori institutionali straini, dar si locali, iar institutiile financiare internationale EBRD si IFC au jucat un rol de investitor – ancora. La acest succes a contat si modelul nostru de afaceri responsabil, caracterizat de o situatie financiara solida, dar si strategia de sustenabilitate, istoricul de performanta demonstrat si obiectivele pe care ni le-am asumat in acest sens. In legatura cu programul, avem un program – cadru sub care emitem aceste obligatiuni. Pana acum am avut o cadenta de aproximativ 300 – 350 mil Euro pe an. Toate au fost in format verde sau sustenabil. Iar uitandu-ne in viitor, planul este sa ramanem un emitent recurent pe piata, dimensiunea finantarilor o sa depinda evident de evolutia bilantului nostru si a pipeline-ului de credite verzi pe care il vedem ca potential. Si aici cum spuneam si la inceput, potentialul il vedem ca fiind unul mare”, a declarat Romulus Mircea, Head of Tresury Raiffeisen Bank Romania.

De cealalta parte, managerii de asset management, una dintre cele mai importante categorii de investitori institutionali locali si cumparatori locali de titluri, raman ghidati de lichiditate oferita de astfel de instrumente.

„In zona de obligatiuni verzi, as spune ca ponderea in general nu este mare la nivel de total portofoliu dar asta este legat mai mult de structura generala a portofoliului, unde preferam in continuare datorita profilului fondurilor mutuale, preferam investitii foarte lichide si titlurile de stat raman cele mai lichide instrumente. In cadrul portofoliului de obligatiuni corporative, ponderea este in crestere, adica practic am participat la cele mai importante emisiuni de green bonds sau sustainability link bonds de pe piata. Ne uitam foarte atent la aceste oportunitati si aproape 80% din ce am cumparat in ultima perioada fie a fost un green bond, fie a fost un sustainability linked bond. Deci avem clar o atentie sporita spre active care au componenta de sustenabilitate”, puncteaza Horia Braun – Erdei de la Erste Asset Management.

Ca perspectiva, sunt asteptate pe bursa de la Bucuresti noi tranzactii de obligatiuni cu componenta sustenabila.

„Sunt convins ca pipeline-ul de green financing se va intensifica si trebuie sa fim pregatiti atunci. Sunt si chestiuni de sector. Este clar pentru toata lumea ca sectorul de real estate ar fi un mare beneficiar si un mare generator de proiecte verzi si aici poate trebuie sa reglementam acele REIT-uri. Sunt foarte multi bani green care vin prin astfel de instrumente sa le avem reglementate in viitorul apropiat. Daca ne uitam la sectorul energetic, care este foarte bine reprezentat pe bursa – Nuclearelectrica, Romgaz, toate fac si vor trebui sa faca investitii in zona asta ori verde ori de tranzitie – gazul este considerat activ de tranzitie. Neptun Deep este un proiect care trebuie finantat, Nuclearelectrica cu reactoarele, tot sectorul energetic are CAPEX care se duce in zona asta. Nu cred ca se duce vreo investitie in alta zona decat cea tranzitorie sau green. Si ne asteptam ca o parte din  aceste finantari sa se intample prin piata de capital.”, a spus Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti.

„O sa fie pipeline, sunt convins de acest lucru. In plus, o sa vedem din ce in ce mai multe municipalitati care o sa vina prin bursa sa-si finanteze proiectele verzi. Avem Resita, nu stiu Clujul a anuntat acum daca are vreo componenta de green, dar ar trebui sa aiba. Mi-e greu sa vad de acum incolo investitii care sa nu fie in zona asta”, a adaugat Adrian Tanase de la Bursa de Valori Bucuresti.

 

 

Finantare bancara.

Impactul ESG in sectorul bancar se simte in portofoliile bancilor, unde cererea de finantari sustenabile este in crestere.

Raiffeisen Bank Romania avea alocate pana la finele anului trecut 500 mil. Euro, din care aproximativ 60% – 65% catre credite verzi, iar aici in ultimii ani focusul a fost mai degraba in zona cladirilor verzi, cu focus atat catre credite ipotecare verzi.

„Noi astazi avem un proces de originare unul din doua credite ipotecare pe care le originam sunt verzi, dar si in zona de project finance, corporate avem proiecte verzi, finantam parcuri logistice, centre comerciale. Suntem in ambele zone prezenti. De asemenea, vedem in ultima perioada o zona mai dinamica pe partea de transport verde, energie regenerabila atat in scop de reducere a consumului propriu de energie partea de prosumator, eficienta energetica si agricultura sustenabila. Ne asteptam in urmatorii ani sa vedem cumva o pondere mai mare din resurse alocate catre ultimele sectoare pe care le-am mentionat aici”, afirma Romulus Mircea de la Raiffeisen Bank Romania, una dintre bancile mari de pe piata locala.

„In Patria Bank, inca suntem in proces intern de definire a strategiei in zona aceasta de sustenabilitate, dar am vazut in ultimii 2 ani un trend important in ceea ce priveste aceste finantari. De exemplu, daca in 2022 finantarile verzi acopereau 2% din volumul nou de credite, anul acesta pana la septembrie, deja 11% din volumele de credite sunt finantari de tip verde in special catre clienti din zona de energie eficienta si energie regenerabila, proiecte de tip solar, eolian, biogaz. De asemenea, lucram pentru ca si prin produsele adresate clientilor din retail putem incuraja o constientizare pana la urma schimbari in piata care se vor intampla pe termen lung.”, a declarat Daniela Iliescu, membru in board-ul Patria Bank.

Finantarile bancare sustenabile sunt o ruta alternativa la emisiunile de obligatuni sustenabile pentru companiile care au nevoie de finantare.

„Cumva creditul fiind un tip de finantare alternativ la bonduri, noi, in ultimii 2 ani, aproape mereu am avut cel putin un proiect activ, respectiv un proiect – doua in pipeline care sa includa componenta de finantare sustenabila. Cel mai mare astfel de credit in acest an a fost finantarea oferita de Erste si Raiffeisen catre NEPI de 200 mil. Euro”, afirma Stefi Ionescu, Senior Associate in cadrul practicii de Banking & Finance al firmei globale de avocatura Dentons.

Potrivit acesteia, CNSM (Comitetul National de Supraveghere Macroprudentiala – n.r.) a atras atentia ca pana la 50% din portofoliile bancilor sunt expuse unor sectoare ca afectate de schimbarile climatice.

„Acum cativa ani stiu ca 3% din portofolii erau considerate verzi, am auzit azi procentul de 10%, insa, adresandu-ne cumva CEE noi fiind si avocati de drept englez,  vedem tranzactiile acestea cross-border in regiune. Vedem angajamente ale bancilor de Net Zero pana in 2050. Asta inseamna ca deja in 2030 portofoliile bancilor trebuie sa arate diferit. Creditele se acorda pe 3 – 5 – 7 ani, iar asta inseamna ca in urmatorii ani trebuie sa vedem deja credite care ne vor spune cum vor arata portofoliile bancilor in 2030 si observam ca bancile isi dezvolta criterii de rating intern pentru a putea sa faca aceste evaluari. Vedem presiune pe actorii si din mediul bancar pentru a obtine si a genera proiecte de finantari care sa aiba aceste componente de ESG”, a mai spus avocatul Dentons.

 

Private equity.

Fondurile de investiii urmaresc implementarea politicilor ESG in portofoliile de companii, avand in vedere ca vin bani in fondurile de private equity de la institutii cu focus pe ESG.

„As vrea sa aduc atentia la S si G din ESG pentru ca din punctul meu de vedere guvernanta este foarte importanta pentru E si S, pentru ca sa ai KPI si sa ii urmaresti cum trebuie iti trebuie o foarte buna guvernanta altfel mergi in green washing”, semnaleaza Simona Gemeneanu, Partener si Cofondator al managerului de private equity Morphosis Capital.

Daca pana acum ESG a fost folosit mai mult pentru CSR va fi foarte greu sa se mentina acelasi trend in viitor.

„La nivel de companii de portofoliu, concret ce am reusit sa facem este, o data, sa ne focusam politicile de investitii si chestionarele ESG de due diligence spre investitii sustenabile, sa implementam politici de whistleblowing, de anticoruptie si am reusit sa facem un diagnostic al amprentei de carbon la nivelul companiilor de portofoliu si cu recomandari pe care am inceput deja sa le implementam”, adauga Simona Gemeneanu.

Managerul de capital privat spune ca au fost stabiliti pasi pentru stabilirea KPI avand in vedere ca 3 companii din portofoliu au peste 250 de angajati si probabil vor urma sa indeplineasca si alte criterii, avand in vedere ca primul an de raportare pentru companiile nelistate este 2026 pentru situatiile anuale din 2025.

 

 

Finantare prin intermendiul institutiilor financiare internationale (IFI).

EBRD a investit pana acum peste 10 mld. Euro in economia Romaniei si dispunde de un portofoliu actual local de 2,5 mld. Euro.

„La acest moment, peste 70% din portofoliul nostru, precum si business-ul nou este verde. Portofoliul este echilbrat si cine se asteapta ca energia regenerabila sa aiba cea mai mare expunere, putem spune ca este cea mai dinamica, dar nu cea mai mare in portofoliu. Joaca un rol foarte important in constructia noastra de pipeline-ului in portofoliul nostru si cred ca intr-un an de acum incolo structura de portofoliu s-ar putea schimba cand vorbim despre cat cantareste energia, in mod particular ebergia regenerabila in  portofoliul nostru total”, a precizat Victoria Zinchuk, Director pentru Romania al EBRD.

Portofoliul din Romania este impartit intre expuneri pe sectorul financiar, sectorul ICA – industrie, comert si agribusiness care acopera productie, sectorul de proprietati, centre logistice, productie alimentara si procesare, sectorul telecom, in timp ce infrastructura are o pondere semnificativa in portofoliu.

„Ne uitam sa investim mai mult din capitalul nostru in Romania pentru ca este o piata foarte dinamica unde vedem ca au loc multe investitii in diferite sectoare si ne-ar placea sa fim parte a acestei povesti de succes mai departe. Romania este a sasea piata EBRD din punct de vedere al marimii portofoliului dintre pietele in care opereaza institutia financiara.

EBRD este agnostic din punct de vedere sectorial si este interesata sa joace rol de investitor – ancora in tranzactii sau sa faca parte din imprumuturi mari sindicalizate adresate pietei locale, fie in rol de coordonare, fie de participant in sindicatul de banci.

„As spune daca intrebati daca focusul ar trebui sa fie credite sindicalizate sau tranzactii pe piata de capital as pune ca prioritatea este oricat de mult ne place sa avem un rol instrumental in tranzactii mari de sindicalizare ca suntem extrem de interesati sa scalam tranzactii pe piata de capital. Pentru noi, strategic sunt foarte importante tranzactiile de e piata de capital pentru ca mai degraba vor merge in spatiul de active verzi si sustenabile, iar dezvoltarea pietei de capital locale este ceva ce suntem foarte pregatiti sa sustinem si sa promovam in anii urmatori”, a subliniat Victoria Zinchuk din partea EBRD.

IFC, un alt investitor – ancora in piata de capital si in finantarea adresata sectorului privat din Romania, este de asemenea pregatit sa participe la viitoare tranzactii de finantare verde.

„In ultimii 5 ani, am finantat proiecte de peste 2 mld. USD in Romania ceea ce este aproape jumatate din ce am facut in ultimii 30 de ani. Si asta pentru ca nevoile Romaniei sunt foarte mari si IFC se potriveste foarte bine in indeplinirea acestor nevoi. In continuare finantam foarte mult sectorul bancar, avem  peste 1 mld. bonduri si imprumuturi de tip MREL si Basel 3 Tier 2 date in ultimii 2 ani”, a spus Cristian Nacu de la IFC.

 

 

Consumer.

Retail.

„Exista o guvernanta a companiilor si o alta, sa zicem publica, a autoritatilor publice. Vedem decizii, hotarari, legi, care cumva par sa nu tina seama de aceste aspecte ESG. Par sa fie cumva paralele”, afirma George Badescu, Director Executiv al Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR).

„Faptul ca nu este inca un stakeholder care sa vorbeasca si in numele unei industrii intr-un anumit moment, cred ca este un aspect care ar trebui cumva reevaluat si, din acest punct de vedere, ar da si mai multa consistenta si substanta asociatiilor care de multe ori sunt vazute ca fiind limitate la o situatie de criza unde trebuie sa salvam punctual un anumit moment dificil”, adauga George Badescu din partea asociatiei care reprezinta marile retele de retail din Romania.

Industrie alimentara.

„Am incetinit un pic partea de panouri fotovoltaice. Am reusit insa sa ne innoim parcul auto printr-un parteneriat strategic cu cei de la Autonom. Si acum suntem in plin proces de discutare a ofertelor si speram concretizarea cat mai rapida pe partea aceasta de instalare a panourilor fotovoltaice in contextul in care vom adresa energie verde pentru ambele facilitati de productie. Nu doar energie verde avem in focus, ci si partea de eficientizare a consumului de apa, o modernizare a sistemului de ventilare a aerului din cele doua fabrici. Ne uitam catre optimizarea consumurilor de energie si gaz”, a declarat Oana Gresoiu, Group Chief People, Culture and Sustainability Officer la producatorul din industria alimentara Verdino Green Foods, companie fondata de catre antreprenorul Raul Ciurtin si in care a investit fondul de investitii BlackPeak Capital.

Servicii medicale private.

„Sincer, nu m-am intalnit destul de des in serviciile medicale de acest domeniu, mai degraba, reglementat legislativ. Noi in schimb la Medima ne-am intalnit si am reglementat cumva in intern datorita presiunii dinafara si anume mai degraba a presiunilor care vin din zona fondurilor de investitii. Medima are doua fonduri de investitii cu bani de afara care au investit intr-o companie cu capital romanesc, fondata aici si ambele aceste doua fonduri de investitii au programe de ESG si trebuie sa raporteze la randul lor pentru ca banii care vin din aceste institutii internationale trebuie sa urmareasca si aceasta zona de responsabilitate. Medima are de intocmit anual pe aceasta baza rapoarte de sustenabilitate catre mai multe institutii financiare.”, a declarat Vlad Ardeleanu, CEO al Medima Health, companie aflata in portofoliul fondurilor de investitii Integral Venture Partners si Morphosis Capital.

„Cred ca serviciile medicale urmeaza acest trend care a fost mai pregnant in zona retelelor de comert sau chiar in zona retailului food.”, a adaugat Vlad Ardeleanu de la Medima Health.

Fintech.

„In wealth management,impactul ESG este impartit in 2 categorii mari – zona de credit la care toata lumea crede ca nu are legatura cu wealth management-ul (…) si zona de asset management unde iti administrezi banii pentru ca ai un surplus si vrei sa faci ceva cu ei. In fiecare componenta lucrurile sunt cumva diferite”, a declarat Andrei Perianu, Cofondator si COO la platforma de servicii financiare Bankata.

„In zona de asset management, consumatorul final el nu intelege neaparat beneficiul unui fond ESG sau nu la magnitudinea pe care cei din zona de fonduri o imping catre consumatorul final, iar asta inseamna ca vorbim de ESG pana la randament (…) In zona cealalta, de credit, oamenii sunt foarte doritori sa faca mai multe, dar problema este ca orice e finantat acum este sub presiune. Si o casa verde, pe care toata lumea si-o doreste in Romania, e sub presiune pentru ca nu poti sa ti-o iei, dobanzile sunt mai mari ca acum doi ani”. spune Andrei Perianu de la Bankata, care adauga ca situatia este intalnita si la achizitiile de panouri fotovoltaice si masini electrice.

 

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

 

Inca o banca italiana isi creste cota de piata locala din „mostenirea elena”: Intesa isi finanteaza cash achizitia First Bank cu care ajunge la 2% pe piata din Romania. Fondul american de investitii JC Flowers isi face exitul dupa 6 ani de la intrarea sa prin achizitia fostei subsidiare a Piraeus Bank

Intesa Sanpaolo, cea mai mare banca italiana dupa active, a anuntat pe 30 octombrie 2023 ca a semnat un acord de cumparare a pachetului de 99,98% din First Bank de la un vehicul de investitii inregistrat in Luxemburg si controlat de catre fondul american de investitii JC Flowers, potrivit informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Intrebati de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO din ce surse va fi acoperita achizitia First Bank, reprezentantii grupului italian au raspuns: „A fost finantata cu cash”.

Valoarea tranzactiei nu a fost dezvaluita, au adaugat acestia.

Achizitia First Bank ofera bancii italiene Intesa oportunitatea de a-si dubla cota de piata avand in vedere ca ambele banci detineau in jurul a 1,1% din sistemul bancar la 31 decembrie 2022, potrivit datelor publicate de catre banca centrala. De asemenea, achizitia din Romania intareste prezenta Intesa in spatiul Europei Centrale si de Est.

First Bank are active totale de circa 1,5 mld. Euro, cu un portofoliu concentrat pe IMM si clienti retail, si numara 40 de unitati. De cealalta parte, cumparatorul Intesa dispune tot de active de aproape 1,5 mld. Euro si o retea formata din 34 de unitati la nivel local.

Tranzactia este asteptata sa fie finalizata in primul trimestru din 2024, fiind necesare aprobarile autoritatilor competente. Firma de avocatura londoneza Clifford Chance a asistat JC Flowers la vanzarea First Bank, au anuntat reprezentantii biroului local, Clifford Chance Badea.

Anuntul Intesa vine la o saptamana dupa anuntul celeilalte mari banci italiene UniCredit, care a semnat o tranzactie de fuziune cu Alpha Bank Romania la capatul careia grupul elen ar urma sa ramana cu un pachet de 9,9% din actiunile noii banci locale si sa primeasca 300 mil. Euro de la banca italiana.

Si in cazul Intesa, tranzactia vizeaza, de fapt, o banca a carei origine pleaca de la Piraeus Bank Romania, subsidiara a unei alte mari banci elene, la care in 2019 au fost adaugate operatiunile Leumi Bank din Romania.

In 2018, grupul bancar grec Piraeus a incasat un pret de 44 mil. Euro de pe urma vanzarii Piraeus Bank Romania. Structura de tranzactie de atunci permitea astfel intrarea pe piata bancara din Romania a fondului american de investitii JF Flowers, care devenea principalul actionar al bancii, alaturi de EBRD care prelua un pachet de 19% din noua First Bank printr-un vehicul de investitii inregistrat in Luxemburg, in timp ce managementul bancii prelua restul actiunilor de 4,9%.

Intesa Sanpaolo a anuntat, ieri, semnarea achizitiei unui pachet de 99,98% din actiunile First Bank de la vehiculul de investitii JCF Tiger Holdings S.A.R.L., inregistrat in Luxemburg.

Tranzactia marcheaza astfel exitul fondului american de investitii JC Flowers din Romania la 6 ani de la semnarea achizitiei Piraeus Bank Romania, cu care isi facea intrarea pe piata bancara locala.

O scurta privire comparativa indica faptul ca Piraeus Bank Romania avea capitaluri proprii de 684 mil. RON (circa 150 mil. Euro, calculat la cursul anual mediu de schimb) la 31 decembrie 2017, in timp ce First Bank (creata prin achizitia Piraeus Bank Romania si achizitia ulterioara a operatiunii locale a bancii israeliene Leumi) avea capitaluri proprii de 848 mil. RON (peste 170 mil. Euro, calculat la cursul anual mediu de schimb) la 31 decembrie 2022.

Piraeus Bank Romania avea la finele lui 2017 o cota de piata de 1,5% dupa active. In 2019, JC Flowers si-a continuat planurile de expansiune pe piata prin achizitia pe 10 iulie 2019 a pachetului de 99,9235% din Leumi Bank Romania, o banca cu o cota de piata de 0,27%, pentru care a platit 90,545 mil. RON (peste 19 mil. Euro), potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Concurenta puternica de pe piata bancara a adus insa cresteri de cota de piata pentru marile banci din Top 10 active, din care unele au facut miscari oportuniste de M&A pentru a castiga cota de piata.

First Bank, banca controlata de catre fondul american de investitii JC Flowers, este astazi la abia 1,1% pe o pozitie de piata perfect comparabila cu Intesa Romania.

In 2017, Intesa Sanpaolo a finalizat formalitatile privind transferul anumitor active si pasive de la fosta sucursala din Romania a bancii italiene Veneto Banca, inclusiv reteaua de 19 unitati, catre nou-infiintata Intesa Sanpaolo SPA Torino Sucursala Bucuresti.

Intesa Sanpaolo Bank Romania a inregistrat la 31 decembrie 2016 o cota de piata de 1,04% cu un activ net bilantier de 4,088 mld. Lei, in timp ce sucursala locala a Veneto Banca Spa Italia Montebelluna avea o cota de piata similara, de 1,04%, cu un activ net bilantier de 4,111 mld. Lei, potrivit datelor bancii centrale.

Insa preluarea activelor Veneto Banca nu a ajutat prea mult pozitia Intesa pe piata din Romania.

Cele patru banci mari din Grecia – Alpha Bank, Piraeus Bank, EFG Eurobank si National Bank of Greece au oferit un teren fertil pentru noi intrari pe piata din Romania, dar au produs inclusiv schimbari in ierarhia bancilor locale, prin oportunitatea data Bancii Transilvania de a detrona BCR din pozitia de cea mai mare banca locala, dupa achizitia Bancpost.

In 2017, subsidiarele locale ale celor patru mari banci elene detineau cumulat 9,18% din piata bancara din Romania si au oferit astfel oportunitati pentru majorarea cotei de piata pentru Banca Transilvania (cumparatorul Bancpost) si bancii de stat romanesti EximBank (cumparatorul Banca Romaneasca, subsidiara National Bank of Greece), iar Piraeus a deschis portile intrarii in Romania pentru fondul american JC Flowers, conform calculelor jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO.

Ultimele achizitii de pe piata bancara arata o noua faza de consolidare prin tranzactii M&A, din care vor castiga acum cota de piata bancile italiene UniCredit si Intesa, aflate in lupta in Romania cu bancile austriece Erste Bank si Raiffeisen, dar si cu banca olandeza ING, BRD (parte a grupului francez Societe Generale) si bancile controlate de statul roman – CEC Bank si Exim Banca Romaneasca, ultima rezultata dupa achizitia fostei subsidiare a National Bank of Greece de catre Eximbank.

Intesa Sanpaolo are o capitalizare bursiera de 44,94 mld. Euro.

Source: EBRD.

Victoria Zinchuk, Director for Romania EBRD, speaker of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023

Victoria Zinchuk, Director for Romania, EBRD, is one of the speakers of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, an event organized by MIRSANU.RO transaction journal and dedicated to changes and challenges generated by sustainability in business models and financing models of the companies.

Ms. Zinchuk has over 27 years of professional experience, of which nearly 10 years in management and leadership roles within EBRD. She has strong track record in originating, structuring and implementation of investment transactions across various sectors in EBRD region. Victoria also has extensive and successful hands-on experience in leading policy dialogue, developing and implementing sector and country strategies as well as representing EBRD with government authorities, business counterparts and the media. 

Prior to being appointed as Director for Romania on 1st September 2023, Victoria was the Regional Director for Central Europe covering Croatia, Slovenia, Hungary, Czech Republic, and Slovak Republic. 

On October 26, 2023, MIRSANU.RO transaction journal is hosting an OFFLINE event for business leaders, entrepreneurs, bankers, investors, advisors and other important stakeholders involved in the sustainability chain.

The agenda of this event will be as follows:

08.30 – 09.00 (EEST/GMT+2) Registration & Networking

09.00 – 09.05 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founding Editor of transaction journal MIRSANU.RO

09.05 – 09.50 Trends

09.50 – 10.35 Industry & Energy

10.35 – 11.20 Trasport, Mobility & Logistic

11.20 – 11.50 Coffee break

11.50 – 12.35 Financing

12.35 – 13.20 FMCG

13.20 – 14.05 Retail & Services

14.05 – 14.10 Final notes

14.10 – 15.00 Lunch & Networking

The event’s partners are Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania and Dentons.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

mipoc vizual main

MIRSANU IPO CHALLENGE 2023: Industria de asset management din Romania si fondurile locale de pensii ar putea investi in jurul a 1,5 mld. Euro in IPO Hidroelectrica. Ce spune EBRD, actionar minoritar al Agricover, despre IPO-ul companiei. Cat au investit investitorii – ancora in tranzactii cu obligatiuni verzi. Tendintele de finantare de pe pietele de capital, in tranzactiile IPO si in emisiuni cu obligatiuni

Industria de asset management din Romania si fondurile locale de pensii ar putea investi in jurul a 1,5 mld. Euro in IPO-ul Hidroelectrica date fiind fondurile disponibile in cele doua zone mari de investitori institutionali locali, potrivit unor estimari facute in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2023, a doua editie a evenimentului organizat pe 25 mai de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de investitori, antreprenori si comunitatea de pe pietele de capital.

”Asteptarile noastre avand in vedere discutiile pe care le avem cu consortiul este ca (IPO Hidroelectrica – n.r.) se va intampla in iunie, in a doua parte a lunii iunie. Asta este ce stim noi din elementele pe care le avem noi din discutiile pe care le avem cu consortiul, discutii care adreseaza doar aspecte tehnice ale deal-ului.”, a declarat Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti in cadrul evenimentului.

Pentru partea a doua a acestui an sunt asteptate pe bursa de la Bucuresti si IPO-uri ale altor companii, printre care Salrom sau Maib – liderul pietei bancare din Republica Moldova.

”Cred ca este mai probabil sa fie a doua jumatate a acestui an decat a doua jumatate a anului viitor”, a spus Vasile Tofan, Senior Partner al managerului regional de private equity Horizon Capital despre potentialul IPO al celei mai mari banci din Republica Moldova pe bursa de la Bucuresti. Horizon Capital a fost artizanul listarii producatorului de vinuri Purcari in 2018 pe bursa de la Bucuresti.

De asemenea, compania antreprenoriala din agricultura Agricover, al carei IPO a esuat pe bursa la mijlocul lunii mai, va pregati o noua tranzactie de listare pe bursa de la Bucuresti.

”Concluziile pe care le tragem noi incep cu concluzia generala care este aceea ca, fie cu IPO sau fara IPO, oricum am fi ramas actionari in Agricover. Este adevarat ca daca IPO-ul ar fi avut succes, am fi ramas un actionar mai mic. Indiferent de procent, participarea noastra sau commitmentul (angajamentul – n.r.) nostru fata de companie ar fi ramas acelasi.  Investitia noastra ca timp, ca efort, ca resurse continua in Agricover pentru ca noi credem cu tarie ca rolul Agricover este pe Bursa de Valori Bucuresti si, probabil, asteptam un context viitor in care putem sa continuam procesul de listare”, a declarat Mihaela Mihailescu, Deputy Head for Romania al EBRD (Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare) in cadrul evenimentului online MIRSANU IPO CHALLENGE 2023.

Agricover, detinuta peste 87% de catre antreprenorul Jabbar Kanani si aproape 13% de catre EBRD, a propus printr-o oferta publica derulata in luna mai investitorilor de pe bursa de la Bucuresti o tranzactie de vanzare de pachete de actiuni ale celor doi actionari importanti combinata cu atragerea de capital proaspat prin majorare de capital pe bursa.

”Scopul nostru este sa cream o companie puternica romaneasca, cu o crestere sustenabila, cu un potential de dezvoltare regionala daca asta este strategia dansilor, care sa fie atractiva pe piata. Suntem la etapa la care inca ne tragem concluziile in urma a ceea ce s-a intamplat si ne stabilim o strategie pe viitor. Probabil, structura IPO-ului va fi stabilita la momentul la care hotaram sa revenim in piata in functie de conjunctura respectiva, in functie de interesul pe care il vedem in piata din partea diverselor tipuri de investitori”, a adaugat Mihaela Mihailescu de la EBRD.

Sentimentul de piata in Europa nu a fost unul propice pentru listari si cred ca se mentine de cand a inceput razboiul, spune Loredana Chitu, Partner & Head of capital markets group Romania la firma globala de avocatura Dentons.  ”Este si un delay (intarziere – n.r.) la noi in sensul ca suntem acum consultanti pe 3 IPO-uri de tip 144 A, adica IPO-uri internationale cu valori foarte mari dintre care doua au fost puse pe hold in special din cauza razboiului, iar unul este Hidroelectrica. Dupa cum se stie, este informatie publica, daca se inchide si speram sa se intample asta, o sa reprezinte cel mai mare IPO din istoria Bursei de Valori Bucuresti, dar si din CEE (Europa Centrala si de Est – n.r.) probabil anul acesta, o sa ne duca pe un trend in crestere, diferit de trendul european”, afirma Loredana Chitu de la Dentons.

Din perspectiva de retail, volumele de tranzactionare pe bursa de la Bucuresti au fost destul de scazute anul acesta pentru ca unul dintre motive este acela ca retailul asteapta listarea Hidroelectrica, afirma Daniela Secara, CEO al BT Capital Partners.

”Avem in continuare clienti noi, care pana acum nu au investit in piata de capital, si care au venit sa isi deschida cont de tranzactionare ca sa fie pregatiti pentru momentul listarii. Deci, vedem si speram sa vedem cat mai multe conturi deschise si pe partea de retail”, afirma Daniela Secara, care adauga ca IPO-ul Hidroelectrica este o tranzactie asteptata de peste 17 ani de catre fonduri de investitii, investitori – ancora, intermediari, fiind asteptat un efect benefic asupra tuturor stakeholderilor din piata locala.

Adancimea actuala a industriei de asset management din Romania permite fondurilor deschise de investitii si fondurilor alternative de investitii sa aloce fonduri in jurul a 800 mil. Euro pentru IPO-ul Hidroelectrica, o tranzactie estimata in jurul a 2 mld. Euro in functie de pachetul de actiuni pe care in final va decide sa il vanda Fondul Proprietatea pe bursa de la Bucuresti.

”Din totalul activelor de la 31 martie de 17,5 mld. RON, discut deocamdata de fonduri deschise si apoi separat de fonduri alternative. Deci, din acest total, fondurile de actiuni reprezinta 2,8 mld. RON, iar fondurile multiactive care includ si actiuni reprezinta 1,8 mld. RON. In total, 4,6 mld. RON asta este poza fondurilor deschise de investitii din Romania care ar putea sa subscrie intr-un emitent de actiuni. Regula (de subscriere intr-un emitent – n.r.) este de maxim 10% (din activul investitorului – n.r.), deci regula de baza este 5% din activ poti sa pui intr-un emitent de actiuni, dar poti sa depasesti aceasta limita de 5% pana la 10% cu conditia ca toti emitentii pe care ii ai in acest interval intre 5% si 10% sa dea 40%. Deci presupunand ca poti sa te duci in limita maxima de 10% din 4,6 mld. RON suma disponibila pe care fondurile deschise de investitii ar putea sa o puna este de maxim 460 mil. RON. Daca ne intoarcem la piata de fonduri alternative, piata este mai mare, adica industria este mai mare, dar dintr-un motiv mai simplu, este de 26,4 mld RON, dar 55% are Fondul Proprietatea (vanzatorul pachetului la IPO Hidroelectrica – n.r.) pe care trebuie sa il dam deoparte. Deci, piata, daca dam la o parte FP, ajunge la 11,74 mld. RON. Din acesti bani, presupunand ca toate fondurile si pot sa confirm ca cele mai mari fonduri sunt societatile de investitii financiare (SIF), a caror limita este 40% din totalul activului, dar nu toate fondurile au 40% pentru ca de exemplu sunt unele fonduri destinate investitorilor profesionali si pot sa-si puna toti banii intr-un singur emitent. Dar hai sa plecam de la calculul asta cu 40% din 11 mld. RON, deci din partea cealalta ne ramane o limita de 4,7 mld. RON presupunand ca toate fondurile alternative din Romania incepand cu SIF si continuand cu ceilalti membri pot pune 40% din totalul activului, 4,7 mld. RON.  Asta este maxim maximorum, dar, in realitate, nu poate fi asa pentru ca sunt deja cateva fonduri care au aceasta limita destul de sus, probabil ca sumele o sa fie ceva mai mici. Deci, potentialul calculand este de aproximativ 5 mld. RON din zona de fonduri deschise si din zona de fonduri alternative ca plafon maxim cum spuneam”, estimeaza Horia Gusta, presedintele Asociatiei Administratorilor de Fonduri (AAF).

”De aici incepe scaderea. Am mers la plafoanele maxime, dar pot sa confirm ca niciun administrator nu o sa se duca cu 9,99% din activ in Hidroelectrica sau cu 40% din activ intr-un emitent pe fondurile alternative. Putin probabil sa se intample lucrul asta pentru ca asa cum spuneam exista si administratori de risc si ofiteri de conformitate, care vin si trag semnale de alarma, si banci depozitare, care sunt in jurul administratorilor de fonduri. Cred ca depinde si de pret, administratorii sunt investitori profesionali si isi vor face foarte bine calculele. Dar daca lasam pretul la o parte, daca nu pretul va fi o problema, estimarea mea este ca o sa fie in jur de 4 mld. RON, nu cred ca o sa fie mai mult de 4 mld. RON. 800 mil. Euro ar fi disponibilitatea asa grosso modo a pietei de asset management din Romania la momentul de azi”, a mai precizat Horia Gusta de la AAF.

O suma comparabila poate veni si din sectorul fondurilor de pensii.

”Acum fondurile de pensii au in administrare undeva la 100 mld. RON, limita interna impusa prin legislatie a fost 5% dintr-un emitent ceea ce este in linie cu norma din industrie. S-a schimbat legislatia de curand permitand ca sa poata fi crescuta aceasta limita pana la 10%, conditia fiind ca emitentul respectiv sa fie o companie de stat. Hidroelectrica bifeaza, bineinteles, acest criteriu. La un calcul simplu, 10% inmultit cu 20 mld. Euro duce undeva la 2 mld. euro. Acum, evident din perspectiva riscului nu stiu daca este foarte intelept sa mergi intr-un singur emitent cu 10% chiar daca acest emitent este Hidroelectrica si atunci se vor aplica discount-uri la acest 10% pentru toti administratorii de fonduri. Acum, la o estimare poate varia foarte mult aceasta pondere in functie de pricing, de free float, de cat se va vinde. Ca o estimare asa, probabil, 700 – 800 mil. Euro ar putea fi, dar cum spuneam cu un asterisc pentru ca va depinde foarte mult de calculul fiecaruia, de modul cum va fi prezentat interval de pret in IPO, toate celelalte criterii. Este o estimare grosiera”, precizeaza Dan Gheorghe, Chief Investment Officer al NN Pensii.

 

 

Topicuri

  • Tendinte in finantarea pe pietele de capital, tranzactii IPO si emisiuni cu obligatiuni
  • IPO Agricover
  • IPO Hidroelectrica

 

 

Tendinte in finantarea pe pietele de capital, tranzactii IPO si emisiuni cu obligatiuni

 

Evaluare companii publice vs companii private. ”Media de multipli EBITDA pe sectoare (la companiile listate la BVB – n.r.) a scazut in 2022 la 5,6x EBITDA comparativ cu 8,5x EBITDA medie cat aveam in 2021. Cred eu ca exista o serie de explicatii – sunt companii care au avut rezultate bune in 2022 raportate la ce s-a intamplat in 2021, 2020 cand am avut si partea de pandemie, incertitudine, razboi la granita. Profiturile si indicatorii financiari fiind mai buni, capitalizarea bursiera n-a variat semnificativ si atunci, implicit, multiplii sunt mai mici comparativ cu ce s-a intamplat in 2021 cand erau rezultate mai proaste in majoritatea sectoarelor in contextul de care discutam”, afirma Sorin Petre, Partner & Head of Valuation & Economics la firma de consultanta PwC Romania.

In ce sectoare a fost cea mai agresiva scadere de multipli? ”As putea spune ca in sectorul de electricitate si oil&gas observam o astfel de scadere, eu cred ca se datoreaza si unui an in care performanta financiara a fost destul de mare, cumva mai deosebit fata de asteptarile pe termen lung ale investitorilor pentru aceste sectoare de activitate”, precizeaza Sorin Petre.

Ce sectoare au fost mai reziliente in pastrarea/conservarea valorii business-ului la companiile publice? ”Am putea spune ca sectorul de healthcare (servicii medicale private – n.r.) este acolo si ce am pus noi ca sector materials (materiale de constructii), desi intervalul este destul de mare, am putea spune ca a fost cam la acelasi nivel in termen de multipli. Dar, inca o data, multiplul fiind o valoare relativa depinde atat de capitalizarea bursiera, dar si de performantele punctuale din anul respectiv”, explica consultantul PwC.

In ce sectoare, investitorii platesc in tranzactii M&A multipli mai mari fata de companiile de pe pietele publice? ”Cred ca pe partea de M&A, in sectorul de electricitate asteptarile sunt mai mari, stim contextul in care aceste fonduri disponibile atat la nivel european de la UE si ajutoare de stat sa sustina sectorul de productie electricitate, transport, distributie. Cred ca aici partea de M&A este un pic mai agresiva decat ce observam pe piata de capital. Cred ca asteptarile sunt mai mari pe piata de M&A, oportunitatile sunt mai mari si atunci  investitorii sunt dispusi sa isi asume riscuri suplimentare si sa plateasca mai mult. As putea spune ca in sectorul de electricitate si oil&gas observam o astfel de scadere, eu cred ca se datoreaza si unui an in care performanta financiara a fost destul de mare, cumva mai deosebit fata de asteptarile pe termen lung ale investitorilor pentru aceste sectoare de activitate”, afirma Sorin Petre de la PwC.

 

Finantare prin bursa vs finantare bancara. ”La finantarea investitiilor in companii, aici, ne bazam pe fondurile deja atrase de la investitori (fonduri de la IPO-ul Aquila – n.r.), pe de o parte. Si, pe de alta parte, studiem atragerea de finantari bancare ca sa maximizam utilizarea capitalului. Avand in vedere insa costurile mari de finantare bancara de la ora asta, ne uitam inclusiv la varianta in care intram cu cash pe achizitie de companii si refinantam ulterior astfel incat sa beneficiem de niste dobanzi mai bune”, precizeaza strategia de finantare a companiei Jean Dumitrescu, Investor Relations Director la Aquila, companie listata pe bursa de la Bucuresti in 2021 si care face parte din indicele bursier BET. Pana la urma bancile se uita la capacitatea ta de rambursare, adauga acesta.

”Finantarea pe bursa este si o chestiune de perspectiva atat a companiei, cat si a investitorilor. Pentru ca trebuie sa iti pui problema ce fel de parteneriat vrei. Poti sa te duci in zona de obligatiuni si asta inseamna ca investitorii se asteapta la un anumit randament, la un tichet sau vrei sa-si asume riscul odata cu tine pentru ca in momentul in care cumpara actiuni inseamna ca investitorii isi asuma cresterea sau scaderea”, afirma Jean Dumitrescu de la Aquila.

”Credem ca bursa de la Bucuresti este o oportunitate pentru noi pentru a obtine lichiditati inclusiv pe termen lung atat equity, cat si bonds”, adauga Vasile Tofan de la Horizon Capital, care a strans sub administrare 6 fonduri de investitii si active de peste 1,4 mld. USD.

 

Evolutie portofolii equity vs portofolii debt la investitori institutionali. 

IFI. ”Portofoliul curent de tranzactii este de 2,5 mld. Euro, in jur de 187 de tranzactii. Din acesta peste 10%, circa 12% este in zona de equity. Din acest procent, mai mult de 50% sunt investitii in fonduri de investitii (equity funds), foarte multe dintre ele regionale. Asa ca tranzactii active curente, mentionez Banca Transilvania care este mai vizibila, Electrica, Agricover. Agricover este o suma relativ mica in portofoliul nostru, dar, asa cum mentionam anterior, participarea noastra in aceste companii, in toate, este la acelasi nivel si se bazeaza pe imbunatatiri pe zona de guvernanta corporativa. Anul trecut am avut un volum de business foarte mare fata de perioada anterioara, chiar si in 2021 a fost o crestere. Anul trecut a insemnat peste 700 mil. Euro, foarte mult in sectorul privat 90% si foarte multe verzi, peste 60%”, a declarat Mihaela Mihailescu, Deputy Head for Romania EBRD.

”O mare parte a cresterii volumului de business in ultimii 2 ani de zile se datoreaza si investitiilor pe care le-am realizat in aceste instrumente de tip MREL, emise de bancile locale. Am participat in 15 emisiuni de obligatiuni SNP (senior non preffered) si SP (senior preffered) emise de catre BCR, Raiffeisen si mai nou, Banca Transilvania. Pana acum in anul acesta am investit 140 mil. Euro in emisiunile de obligatiuni SNP emise de BCR si Banca Transilvania. Obligatiunile acestea toate au fost listate in principal pe Bursa de Valori Bucuresti, dar si pe cele de la Dublin, Viena si Luxemburg. 88% din utilizarea acestor fonduri a fost alocata investitiilor verzi”, adauga Mihaela Mihailescu.

”As putea spune ca in ultimii ani, IFC a fost probabil cel mai mare sau, in orice caz, unul dintre cei mai mari cumparatori de astfel de obligatiuni din piata. Dealtfel, numai in ultimii 2 ani, 2022 si 2023, am investit peste 450 mil. USD in astfel de finantari. Finantarile de tip MREL si Basel 3 Tier 2 sunt interesante din mai multe puncte de vedere. In primul rand, pentru ca ele contribuie la intarirea bilanturilor bancilor. Acest tip de datorii au un anumit grad de convertibilitate in equity (actiuni – n.r.) si in felul asta intaresc banca in caz de situatie speciala. Vom continua cu aceasta strategie si in anul urmator fiscal, anul fiscal pentru noi se incheie in iunie si ne asteptam sa depasim rezultatele de anul trecut, cand a fost un an record, anul fiscal 2022 am facut 458 mil. USD, anul asta ne asteptam sa facem chiar mai mult de atat. Suntem deja aproape acolo”, afirma Cristian Nacu, Senior Country Officer Romania la IFC.

”Astazi, IFC are in Romania un portofoliu de 1,5 mld.USD si suntem pana la sfarsitul anului o sa ajungem undeva la 1,6 mld. USD. Este cel mai mare portofoliu din Europa, reprezinta peste 45% din portofoliul din Europa la ora actuala, Romania este a zecea tara ca expunere la nivel global, aproape jumatate din ce am facut noi in ultimii 32 de ani s-a intamplat in ultimii 5 ani. Asta reflecta si nevoia tarii. Suntem constienti ca are nevoie de finantari foarte multe pentru ca se dezvolta cu un ritm foarte accelerat, dar este si datorita nevoii de finantari verzi”, detaliaza Cristian Nacu. La 30 iunie 2023, probabil portofoliul IFC din Romania va fi undeva probabil la 1,6 mld. USD, din care majoritatea este debt (finantare – n.r.), IFC avand o pondere nesemnificativa de equity (actiuni – n.r.) in portofoliul din Romania, explica reprezentantul IFC.

Fonduri de pensii. ”In portofoliul nostru care este undeva la 7 mld. Euro, aproximativ 25% reprezinta investitii in actiuni. Romania reprezinta undeva la 85% din asta. Deci, undeva la 1,5 mld. Euro noi investim in actiuni la Bursa de Valori Bucuresti”, afirma Dan Gheorghe, Chief Investment Office la NN Pensii, cel mai mare manager de fonduri locale de pensii si cel mai mare manager de bani din Romania.

”Au fost foarte putine emisiuni noi, putine IPO-uri, si atunci nu prea am avut unde sa ne miscam, doar am adaugat ce aveam deja in portofoliu, ce ne-a placut mai mult si ce a fost mai interesant. Legat de portofoliul de obligatiuni, mare parte din el este in titluri de stat. De ce acest lucru? Sunt mai multe motive. Unul legislatia, doi faptul ca noi trebuie sa ne incadram intr-un profil de risc si in legislatie se mentioneaza ca titlurile de stat se considera a fi cel mai putin riscante, ceea ce este si normal si investitiile in obligatiuni corporate au fost destul de putine. Motivele aici la fel sunt mai multe. Noi avem anumite restrictii din perspectiva rating-ului acestor emisiuni si emitentilor acestor emisiuni. Adica ar trebui sa se incadreze ca investment grade. Si sa fie companii listate pentru a fi considerate mai sigure”, explica Dan Gheorghe.

”Am investit in obligatiuni MREL emise de catre banci, chiar cu angle-ul (unghiul – n.r.) acesta de green (verde –  n.r.) care este destul de in voga”, adauga reprezentantul NN Pensii.

Asset Management. ”Aici, la nivel local, lucrurile (privind evolutia fondurilor verzi – n.r.) sunt un pic mai complicate. Pe de o parte, lipsa de date e o problema. In general, companiile romanesti nu sunt acoperite de furnizori de date pe zona de ESG si atunci si interesul sau curajul companiilor de asset management a fost mai mic pe a lansa fonduri pe articolul 8 sau articolul 9 (din Regulamentul SFDR al UE – n.r.)”, afirma Dan Popovici, CEO al OTP Asset Management Romania.

”La nivelul intregii societati, noi administram 11 fonduri de investitii, fondurile de fix income -deci fondurile care nu investesc deloc in actiuni – sunt undeva la 62% – 63%, restul sunt si fonduri care au si componenta de actiuni indiferent ca sunt fonduri de actiuni pure sau fonduri mixte, de absolute return, dar care in componenta lor au si zona de actiuni. Pe zona de obligatiuni verzi, exista in portofoliul fondurilor noastre, dar intr-o pondere relativ mica si asta este pana la urma si un mesaj care trebuie dat emitentilor de obligatiuni.  Noi in zona de asset management incepand cu 2020, am avut o lectie foarte dura legata de lichiditate. Prima data atunci cu pandemia am avut rascumparari puternice, apoi pe parcursul lui 2022 in martie – aprilie iar rascumparari foarte mari. Si asta au invatat toti asset managerii sa se uite foarte mult la lichiditate. Asa ca primul lucru, primul criteriu, cand alegem o investitie este in primul rand lichiditatea si este foarte important ca instrumentele respective sa fie lichide. Oricat de ok este compania, emitentul, oricat de interesant este domeniul de activitate, oricat de interesanta este dobanda la obligatiuni, randamentul oferit de ea, lichiditatea este un factor foarte important”, explica Dan Popovici de la OTP Asset Management Romania.

 

Potential IPO pentru firmele de tehnologie.

”IPO-urile sunt o Fata Morgana dupa care alearga orice investitor de venture capital. Este unul dintre scenariile de exit pe care le avem intotdeauna in vedere, nu cel mai des intalnit insa din cauza ca lumea de tehnologie are foarte multi jucatori giganti cu un apetit foarte mare pentru achizitii, cu foarte mult capital disponibil, care intotdeauna vad niste amenintari existentiale in tehnologiile noi care apar”, afirma Cristian Munteanu, Founder & Managing Partner la Early Game Ventures, fond cu capital de risc cu 25 de companii active in portofoliu.

”Exista aceasta varianta, dar la nivel teoretic. In orice portofoliu si vorbim in cazul nostru de aproape 30 de companii, din care 25 sunt active, exista castigatori mai mari si castigatori mai mici. Castigatorii mai mari ating deja niste evaluari care nu sunt sustenabile pe bursele locale, avem deja companii care ridica ca 25 milioane ca serie A, vorbim deja de evaluare de 200 milioane intr-o perioada timpurie din viata acestor companii. Deci, nu ar avea cum sa atraga astfel de sume de pe niste piete locale in momentul in care vor lista mai tarziu dupa serie A, C, D, E si atunci m-as uita poate doar la acele companii in care fondul de venture capital a investit crezand initial ca acolo exista un potential global la care in timp dupa pivotari, dupa cine stie cate eforturi, au ajuns cumva la concluzia ca nu piata globala este potrivita pentru ei, ci sunt mai degraba niste campioni locali sau campioni regionali. Poate aceasta categorie de start-up-uri pot sa ia in considerare o listare pe piata Aero sau chiar pe piata mare a bursei de la noi dat fiind necesarul de capital de acolo”, afirma Cristian Munteanu.

”Sper ca lucrurile se vor schimba undeva in viitor pentru ca sectorul de tehnologie devine din ce in ce mai important. Ne uitam sa vedem care sunt cele mai valoroase companii din lumea asta si deja nu mai sunt Coca Cola sau oil & gas. Pentru orice bursa, ca este locala, ca este regionala, daca pierde total din vedere sectorul de tech asta este o pierdere cumplita de fapt”, adauga reprezentantul Early Game Ventures.

 

Provocari antreprenori la IPO companii. Ce provocari au fost la IPO Purcari in 2018 pentru emitent? ”A fost o companie mica, un IPO relativ mic si venind din Republica Moldova eram mai exotici. In 5 ani am demonstrat ca tinem la guvernanta noastra corporativa si setam standarde foarte inalte de activitate, de raportare, de guvernanta corporativa, cred ca am demonstrat ca acea istorie de crestere pe care am promis-o investitorilor in pofida pandemiei, in pofida razboiului din Ucraina, ea a tinut”, sustine Vasile Tofan, Senior Partner al Horizon Capital, autor al tranzactiei IPO Purcari pe bursa de la Bucuresti.

”Si consultantii trebuie sa educe antreprenorii. Un IPO de succes este un IPO care dincolo de plasarea actiunilor mai lasa ceva si pentru cei care vin dupa aceea. Adica nu trebuie facut la pretul maxim posibil eventual nu doar astazi, ci pe urmatorii 2 – 3 ani pentru ca atunci investitorii care cumpara daca nu le lasi si lor nimic data viitoare nu mai vin. Putine IPO-uri de la noi au respectat acest principiu”, sustine Cristian Nacu, Senior Country Officer Romania la IFC.

”Sunt anumite elemente pe care trebuie sa le pregatesti si guvernanta companiei, investitorii carora te adresezi, discutiile cu stakeholderi, cum pregatesti un IPO”, afirma Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti. ”Nu trebuie generalizat, nu trebuie extrapolat nimic de la un IPO la altul, pur si simplu fiecare IPO are specificul lui si speram ca toata lumea sa gandeasca in acest registru”, adauga acesta.

 

IPO Agricover

 

Factori. ”Investitorul de retail din Romania, spre deosebire de cel din SUA, cand vorbim de IPO-uri cel din SUA se uita mai mult la cota de piata, la perspective si mai putin la rezultatele financiare actuale. In Romania e un pic invers, se uita la PER care e un indicator destul de vizat de investitorul de retail si se uita intr-adevar si la dividend. Si atunci poate disponibilitatea de companii de growth in piata principala inca nu este atat de exersata”, sustine Octavian Gogleaza, Director brokeraj TradeVille, care a actionat ca agent de retail la IPO Agricover, tranzactie esuata la mijlocul lunii mai pe bursa de la Bucuresti. ”Este greu de estimat daca transa este potrivita pe retail. Noi, de exemplu, la Agricover in conditiile actuale de piata noi am recomandat o transa de retail de 5%, care s-a si suprasubscris putin”, sustine reprezentantul TradeVille.

”Din analizele noastre interne vedem ca a fost un mix de factori. Posibil ca timing-ul sa fi afectat acest proces, am stiut bineinteles de IPO-ul Hidroelectrica, dar am considerat in acelasi timp ca exista suficienta lichiditate in piata si, pe de alta parte, acest IPO si Agricover in sine asigurau diversificarea surselor de investitii pentru investitorii locali.

Pe de alta parte, intr-adevar contextul acesta macroeconomic, geopolitic marcat de multe incertitudini cu siguranta a afectat interesul investitorilor in IPO, in special al celor straini care sunt mult mai prudenti in general in aceste perioade. Am observat un interes mai crescut al investitorilor din zona de retail si ca atare, probabil, ca focusul nostru ar fi trebuit sa fie mai mult spre a prezenta modelul de business al companiei, care este unul complex, acesta fiind un alt motiv pentru care lucrurile nu s-au intamplat cum ne-am dorit noi. Este totusi un business integrat, un IFN care finanteaza aceste input-uri catre fermieri, o companie de distributie. Ar fi trebuit probabil sa explicam mai bine care sunt sinergiile intre ele, sa ne luam mai mult timp sa explicam modelul de business catre investitorii de pe piata de capital si, de asemenea, poate sa argumentam mai bine imbunatatirile care au fost aduse in cadrul companiei, cel putin de cand suntem noi actionari pentru ca aceasta este perioada pe care noi o cunoastem”, afirma Mihaela Mihailescu, Deputy Head for Romania EBRD.

”De asemenea, poate faptul ca Agricover Holding nu a distribuit dividende in ultima perioada a mutat foarte mult focusul catre investitori pe termen lung in bursa si, probabil, ca pe viitor va trebui din nou sa ne reorientam focusul si sa prezentam mai bine modelul de business catre acei investitori care sunt potential mai interesati de un astfel de IPO”, adauga reprezentantul EBRD.

”Acum politic vorbind, poate ca momentul nu a fost cel mai potrivit. Poate. In sensul in care nu se astepta nimeni. Toata lumea se astepta sa apara Hidroelectrica si, surpriza, apare Agricover, care Agricover apare de astazi pe maine cu prospectul, poate aici a fost un timing nepotrivit asezat. Asta este un aspect. Si sa ne mai uitam la ceva. Structura IPO-ului era una destul de complexa. Adica aveai mai intai o majorare de capital, aveai si doua vanzari succesive, a doua fiind chiar cea a BERD. Lucru care desigur ca, daca te uitai in prospect, BERD-ul trebuia sa ramana cu 5% ca sa aiba un drept de veto pe mai multe probleme ori daca vindea tot ramanea cu mai putin de 5%. Asta a fost o mirare si pentru mine”, sustine Horia Gusta de la AAF.

”Cert este ca piata a aratat ca nu este timpul pentru o astfel de listare inaintea Hidroelectrica. Si sunt convins ca atat emitentul, cat si consultantii au invatat foarte mult din acest esec si daca pregatirea va fi mai buna data viitoare speram ca va fi un succes. Din punctul nostru de vedere, noi vrem cat mai multe IPO-uri din sectoare cat mai diverse si Agricover a venit dupa o perioada destul de lunga de timp. Adica sa ai un IPO o data la 2 – 3 ani este destul de trist pentru piata noastra”, afirma Dan Gheorghe de la NN Pensii.

”Totdeauna trebuie sa te uiti si la companii similare de pe alte piete, aici vorbesc atat despre Hidroelectrica, cat si despre Agricover. Ne-am uitat foarte atent la alte companii similare, care se tranzactioneaza trebuie sa spunem la indicatori mult mai mici decat a iesit Agricover”, a spus Dan Popovici, CEO al OTP Asset Management Romania.

 

IPO Hidroelectrica

Pret. ”Discutam despre un vanzator foarte avizat pe acest subiect, poate unul dintre cei mai importanti jucatori institutionali din piata. Cu siguranta, si-a luat companii importante langa el care sa-l sfatuiasca si intermediari valorosi. Fondul Proprietatea este un jucator care are in actionariat multe fonduri de pensii, chiar si Ministerul de finante cu 5%”, afirma Horia Gusta, presedintele AAF.  ”Fondul Proprietatea este un fond de investitii alternativ si are valoarea Hidroelectrica in propriul activ, deci nu poate sa fie cu mult diferit de pretul de acolo. Ca o sa fie mai mult sau mai putin nu stim, dar este acolo. Pretul trebuie sa se orienteze in jurul pretului de evaluare facut deja. Eu cred ca va fi o prima pentru ca vor fi listate (actiunile – n.r.). Una e sa ai o participatie la o companie necotata si altceva sa ai la o companie cotata”, adauga acesta.

”Va conta foarte mult si pricing-ul si cat se va vinde in acest IPO pentru ca noi speram cred ca pentru viitor, pentru lichiditate si inclusiv pentru pricing, ar fi bine ca ei sa plaseze intreg pachetul pentru ca, daca nu se va intampla asta, va fi acel overhang risk, adica lumea se va astepta ca in viitor Fondul Proprietatea sa continue sa vanda din pachetul ramas si atunci pricing-ul va fi ajustat ca atare. De asta noi credem ca free float-ul trebuie sa fie cat mai mare. Aici, bineinteles, va conta cat demand (cerere – n.r.) se va atrage si din partea fondurilor din strainatate pentru ca vrem si lichiditate ulterioara”, afirma Dan Gheorghe, Chief Investment Officer la NN Pensii.

”Referitor la Hidroelectrica, conform legislatiei europene, inseamna ca maxim 10% din activul fondului poate fi investit in oferta. Si eu cred ca, in functie de pret, exista posibilitatea ca cel putin fondurile de actiuni sa fie interesate sa mearga catre valoarea maxima a ofertei. Dar, inca o data, este foarte important si la ce evaluare va fi oferta. Totdeauna trebuie sa te uiti si la companii similare de pe alte piete, aici vorbesc atat despre Hidroelectrica, cat si despre Agricover”, explica Dan Popovici, CEO la OTP Asset Management Romania.

 

Dividende. ”PER-ul este una si distributia de dividend este alta. Degeaba este PER-ul mare daca nu distribuie dividendul”, sustine Horia Gusta, presedintele AAF.

”Hidroelectrica va intra in ceea ce inseamna piata de energie in Romania, adica se va alatura Petrom, Nuclearelectrica si celorlalte companii care evident sunt atractive pentru dividend si atunci la Hidroelectrica trebuie sa te uiti in acelasi fel ca si la celelalte. Adica o companie matura, a carei crestere este destul de mica, evident au planuri de investitii, dar core business-ul (activitatea principala – n.r.) va fi foarte greu sa il dezvolti adica sa te apuci sa construiesti hidrocentrale cu o capacitate care sa aiba sens pentru ca microhidrocentralele nu sunt eficiente din cate stiu. Si cresterea fiind foarte mica, te astepti la un dividend yield, toate profiturile obtinute sa fie date catre investitori. Si atunci cred ca foarte multi investitori se vor uita la acest aspect si care este dividend yield-ul corect, fiecare va decide in functie de cum va considera si analizele interne”, explica Dan Gheorghe de la NN Pensii. ”Politica de dividend este destul de clara, fiind companie de stat au deja 50% minim. Sunt memorandumuri care se aproba in fiecare an pentru a distribui tot cash-ul. Daca ne uitam la Hidroelectrica si planul lor de investitii este clar ca ar putea da o cota mai mare nu doar 50% din profitul net”, sustine reprezentantul NN Pensii.

 

Pachet IPO. ”Din punct de vedere al pachetului pe care il va scoate Fondul Proprietatea, probabil, va fi unul insemnat. Nu cred ca va scoate tot pachetul, asta este parerea mea personala, dar, probabil, ca va scoate intre 10% si 15%, dar conteaza foarte mult si pretul. Adica eu cred ca investitorii institutionali, dar cred ca si retailul s-a invatat si se uita la indicatorii pe care companiile ii au”, sustine Horia Gusta de la AAF.

”Hidroelectrica este de un alt calibru atat din perspectiva strict a emitentului, cat si a viitorului free float, lichiditate si tipul de investitori care pot fi atrasi cu un astfel de IPO. ca sa nu mai spun ca daca Hidroelectrica va fi listata speram cu un free float cat mai mare sa bifam si acel ultim criteriu al celor de MSCI Emerging Markets pentru a include Romania ca piata emergenta ceea ce va da posibilitatea in a accesa alt tip de investitori cu potential financiar mult mai mare si speram noi ca asta sa se intample cat mai repede din partea MSCI Emerging Markets, sa inceapa ulterior cat mai repede aceste listari. Acum legat de Hidroelectrica perspectiva ESG bifeaza mare parte din criterii legat de free float cum spuneam va fi cel mai mare IPO care a fost vreodata la bursa locala. Si interesul cred ca va fi pe masura”, sustine Dan Gheorghe de la NN Pensii.

”Eu personal cred ca vom vedea 15% din Hidroelectrica pe bursa si cred ca exista o cerere foarte mare atat din partea investitorilor locali – fonduri de pensii, fonduri de investitii, investitorii de retail. Pe de alta parte, cum spuneam sunt 2.648 de fonduri green de actiuni in Europa cu peste un trilion de euro, deci cred ca oferta de la Hidroelectrica va fi un succes, se va inchide. Nu am nicio grija in privinta asta”, sustine Dan Popovici de la OTP Asset Management Romania.

Partenerii evenimentului MIRSANU IPO CHALLENGE 2023 sunt Banca Transilvania si Dentons.

BERD a investit 709 mil. euro in 2022 in Romania si a ajuns la un portofoliu local activ de 2,5 mld. euro

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a anuntat pe 26 ianuarie 2023 ca a investit in Romania 709 mil. euro in 2022, aproape de recordul local atins in 2009 cand investitiile sale ajungeau la 720 mil. euro.

Din acesti bani, 436 mil. euro au fost alocati anul trecut pentru asa-numita economie verde, in care au fost investiti 61% din totalul fondurilor.

Trei sferturi din investitiile BERD din Romania au vizat in 2022 sectorul privat, potrivit reprezentantilor institutiei financiare internationale.

Portofoliul activ din Romania al BERD depaseste 2,5 mld. euro, ceea ce impreuna cu volumele de investitii anuale, plaseaza Romania printre tarile de top in care BRRD opereaza.

Intr-o privire mai ampla, BERD a investit pana acum in Romania peste 10 mld. euro, din care 546 mil. euro in 2021, ceea ce indica o crestere de angajament in 2022.

Comparativ cu cele 709 mil. euro investite de catre BERD in Romania, in 2022 institutia financiara internationala a investit 525 mil. euro in Moldova (o cifra-record la nivel local pe fondul razboiului din Ucraina), 2,3 mld. euro in cele 3 state baltice – Lituania, Letonia si Estonia, iar Polonia 990 mil. euro, toate fiind investitii anuale la nivel record pentru pietele mentionate. Un angajament – record al BERD este si fata de Ucraina, unde pachetul financiar se ridica la 3 mld. euro pentru exercitiul 2022 – 2023, pe fondul razboiului care afecteaza aceasta tara in urma invaziei ruse incepute in februarie 2022.

In 2022, BERD a investit in total 13,1 mld. euro in tarile in care opereaza, o cifra de asemenea record intr-un context economic marcat de mai multe socuri – cresterea inflatiei, majorarea puternica a preturilor la energie in ultimul an, cresterea dobanzilor bancare si declansarea razboiului din Ucraina.

Beata Javorcik, economistul – sef al BERD: “Piata se asteapta ca preturile la grau sa ramana ridicate pana in decembrie 2023”. Riscuri si oportunitati pentru Romania in contextul international actual

“Mai mult de 10% din caloriile consumate in Egipt vin din Rusia sau Ucraina, acelasi procent este si in Mongolia. Daca te uiti la Turcia, mai mult de 10% din caloriile consumate local vin din tari cu restrictii de export. In Georgia, de asemenea, care este in topul tarilor afectate de conflict (conflictul ruso – ucrainean, n.r.), stocurile sunt scazute. Romania nu este expusa direct, dar preturile ridicate ale produselor agricole afecteaza economia si consumatorii”, a spus Beata Javorcik, economist – sef al Bancii Europene penrtru Recosntructie si Dezvoltare (BERD), la conferinta „Equality, Diversity and Inclusion in CEE Conference: Today and Tomorrow”, organizata la Bucuresti pe 29 iunie 2022 de catre BERD si Camera de Comert Romana pentru Diversitate (RDCC).

Tarile cu cea mai mare cota de exporturi alimentare aflate sub restrictii sunt Indonezia, Algeria si Rusia, ultima pe fondul agresiunii militare asupra Ucrainei, care i-a adus mai multe valuri de sanctiuni internationale si embargouri de export.

Pe lista tarilor cu restrictii la exporturile alimentare se afla Ucraina, Kazahstan, Serbia, Egipt si Turcia, potrivit datelor International Food Policy Research Institute, prezentate de catre economistul – sef al BERD.

Pe harta celor mai afectate tari de razboiul Rusiei in Ucraina si de restrictiile de export existente, tari ca Tadjikistan si Uzbekistan sunt in top, in conditiile in care importa 90% din grau din Kazahstan, tara cu restrictii de export , sau Georgia, care isi asigura 70% din consumul de grau si 90% din uleiul de floarea-soarelui din Rusia si Ucraina. Importul Romaniei de calorii este afectat in proportie de 20% de catre restrictiile de export impuse, in linie cu celelalte tari din regiunea Europei Centrale si de Est, mai arata datele BERD.

Cheltuielile cu hrana in raport cu cosul de consum au avut in 2021 o pondere de 30% in Romania, cea mai ridicata medie inregistrata de un stat membru al UE si peste media de 25% a tarilor din aria de actiune a BERD care acopera state din Europa, Africa si Asia. Comparativ, state precum Cehia, Polonia, Slovacia, statele baltice, Croatia sunt la un nivel in jurul a 20%, iar in Germania ponderea cheltuielilor de hrana ajung la 15% din cosul de consum, adica undeva la jumatate fata de media inregistrata in Romania, mai arata datele prezentate de BERD.

Pe piata internationala, s-au inregistrat cresteri mari atat ale pretului din energie precum petrol, gaze naturale, energie electrica, dar si la grau, porumb si alte produse agricole, pe fondul razboiului ruso-ucrainean si a restrictiilor de export aducand tot mai multe riscuri pentru siguranta alimentara.

“Piata se asteapta ca preturile ridicate la grau vor persista pana in decembrie 2023”, a punctat Beata Javorcik de la BERD.

In contrast, pietele se asteapta ca pretul pretrolului sa scada in acelasi interval de timp, a mai precizat Beata Javorcik.

Daca impactul cotatiei la titei este unul global, pretul la gaze naturale este unul regional si a ajuns la niveluri istorice in Europa.

In ceea ce priveste ponderea cheltuielilor cu utilitatile in raport cu venitul per gospodarie, Romania inregistra in 2016 un raport de 25%, cel mai ridicat la nivelul statelor UE, depasita doar de tari precum Armenia (27%) si Moldova (28%), ceea ce indica o puternica vulnerabilitate a consumatorilor din Romania la cresterea preturilor la energie, care se traduce in facturi mai mari.

In ceea ce priveste cresterea inflatiei, datele din aprilie 2022 prezentate de BERD indica Romania in linie cu celelalte state din regiune si sub media statelor in care activeaza BERD, dar peste media de inflatie inregistrata in zona Euro.

Toate aceste cresteri, inclusiv a costurilor de finantare a statelor si a datoriei publice, indica o presiune si mai mare asupra cheltuielilor bugetului de stat, a carui marja de manevra este din ce in ce mai mica in alte arii de cheltuieli publice.

Pe de alta parte, intreruperile din lanturile de alimentare aduc si oportunitati, considera Beata Javorcik, in contextul in care companiile incep sa se gandeasca la diversificarea surselor, si deci a furnizorilor. Astfel, 29,5% din randurile producatorilor germani intentioneaza sa isi creasca numarul de furnizori, ceea ce devine o oportunitate pentru regiunea Europei Centrale si de Est in conditiile in care aici se produc multe dintre produsele importate din China de firmele germane.

Ceea ce ar insemna o oportunitate pentru Romania si alte tari din regiune sa isi creasca exporturile catre piata germana, noteaza Beata Javorcik. Romania ar putea sa isi valorifice astfel potentialul in zona comenzilor de echipamente, panouri de bord, cabluri, scaune si alte piese de mobilier, mai arata datele BERD.

La conferinta organizata de catre BERD si RDCC au mai participat, printre altii, si Hiroshi Ueda, ambasadorul Japoniei la Bucuresti, Shane Dixon din partea ambasadei SUA la Bucuresti, Charlotte Ruhe – Managing Director BERD pentru regiunea Europei Centrale si de Sud-Est si Igor Ostrowski, Partener si Co-Coordonator la nivel global al practicii de tehnologie, media si telecomunicatii in cadrul firmei de avocatura Dentons.

BERD a investit 50 mil. Euro în tranzacția de obligațiuni de 550 mil. Euro vândute de Globalworth

BERD a investit 50 mil. Euro în emisiunea de obligațiuni Globalworth de 550 mil. Euro, au anunțat printr-un comunicat reprezentanții instituției financiare internaționale.

De asemenea, la tranzacție au participat și Pimco și alți manageri de fonduri care investesc în titluri cu venit fix, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondul de investiții imobiliare Globalworth, condus de Ioannis Papalekas, a plasat cu succes o emisiune de eurobonduri în valoare de 550 mil. Euro, destinată rearanjării structurii datoriilor, precum și finanțării planurilor de creștere, inclusiv în România.

Titlurile au o maturitate de 5 ani până pe 20 iunie 2022 și poartă o dobândă fixă de 2,875% pe an, care va fi plătită investitorilor anual începând cu 20 iunie 2018.

Emisiunea de titluri în euro a Globalworth este notată BB+ cu perspectivă stabilă de către analiștii Standard & Poor’s, reespectiv Ba2 cu perspectivă stabilă de către agenția de evaluare Moody’s.

Oferta inițială de 500 mil. euro a fost suprasubscrisă de 1,2 ori pe fondul interesului investitorilor ceea ce a determinat emitentul să vândă în final titluri în valoare de 550 mil. euro

Banii încasați din vânzarea titlurilor vor fi folosiți pentru a plăti anumite datorii ale companiei, precum și pentru scopuri generale corporative.

Deutsche Bank AG, J.P. Morgan Securities plc și UBS Limited au fost joint bookrunners ai tranzacției, în timp ce BT Capital Partners S.A. și Rand Merchant Bank, divizie a FirstRand Bank Limited au acționat în calitate de Co-manageri.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 6 iunie că Globalworth, cel mai activ investitor pe piața de birouri din România, a mandatat băncile de investiții Deutsche Bank, JP Morgan și UBS pentru aranjarea unei serii de întâlniri în Europa cu investitori în titluri cu venit fix în vederea unei tranzacții de vânzare de obligațiuni în euro cu o maturitate intermediară. De asemenea, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a informat în premieră pe 13 iunie că BT Capital Partners are mandat pentru listarea obligațiunilor Globalworth în termen de 30 de zile pe bursa de la București.

Globalworth, aflată într-un demers investițional de amploare în ultimii ani, a căutat în paralel cu oportunitățile de achiziții și de dezvoltare să își reducă costurile de finanțare și să își întărească propriul capital prin atragerea de fonduri proaspete de la acționari noi.

Astfel, în 2016, Globalworth a vândut obligațiuni de 180 mil. Euro către Canada Pension Plan Investment Board și Cairn Capital, iar într-o tranzacție separată și-a majorat capitalul cu 200 mil. Euro, majorare la care au participat Growthpoint din Africa de Sud, care a devenit principalul acționar al companiei, și Oak Hill Advisors.

Aceste operațiuni la care s-a adăugat contractarea de noi finanțări bancare au permis fondului de investiții să-și înlocuiască datorii pe termen scurt cu credite pe termen lung, iar costul mediu al datoriilor să scadă cu 0,9% până la 5,3%.

Globalworth, fond de investiții listat pe bursa de la Londra, a înregistrat în 2016 venituri de 68,2 mil. euro (față de 44,8 mil. euro în 2015), un cost net de finanțare de circa 32 mil. euro și un profit de 11,3 mil. euro.

BERD este unul dintre cei mai importanți investitori instituționali în emisiunile de obligațiuni și tranzacțiile de listare de companii din România.

Printre tranzacțiile de referință de acest fel la care a participat în ultimii ani se numără achiziția unui pachet de 3,25% din Digi Communications NV în cadrul tranzacției de listare în luna mai a companiei – mamă a RCS & RDS pe bursa de la București.

În ceea ce privește alte emisiuni de obligațiuni vândute de entități din România, BERD a investit 333 mil. Lei (75 mil. Euro) în emisiunea de obligațiuni de 500 mil. Euro a Primărieri Municipiului București din 2015. De asemenea, a investit în emisiunea în euro de obligațiuni a Băncii Transilvania din 2013 și în tranzacția Garanti Bank România din iunie 2014, când BERD a luat tot 15% din totalul emisiunilor, adică 4,4 mil. euro, respectiv 46 mil. lei.

Cele mai mari expuneri BERD au fost pe emisiunile locale ale Raiffeisen Bank România, cu 25% din emisiunea din iulie 2013, când a luat obligațiuni de 56,3 mil. lei, respectiv 22,5% în mai 2014 când a investit 112,5 mil. lei.

În iunie 2013, la emisiunea de titluri a UniCredit Țiriac, BERD a investit 110 mil. lei, adică expunere de 20%, prag similar cu cel din decembrie 2013 la tranzacția de 200 mil. lei derulată de Transelectrica.

În șapte emisiuni de obligațiuni derulate în perioada 2013 – 2015, din care șase în lei, BERD a investit circa 700 mil. Lei, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

BERD a investit în România până acum 7,47 mld. Euro. Are în portofoliul său 396 de proiecte locale și un număr de 160 de proiecte active.

Pe lângă investițiile în acțiuni și obligațiuni ale companiilor listate, BERD este un investitor activ și pe segmentul companiilor nelistate, iar un alt canal indirect prin care furnizează capital este cel al fondurilor de investiții administrate de manageri precum Axxess Capital, Mid Europa sauV4C.

Investițiile de capital în pachete de acțiuni înseamnă 25% din portofoliul local al BERD, conform datelor raportate la 31 mai.

O altă componentă majoră este finanțarea BERD destinată companiilor și entităților publice, fie bilaterală, fie în cadrul unor structuri de credit sindicalizat alături de bănci comerciale.

Sectorul privat reprezintă 56% din portofoliul local al BERD, mai indică datele instituției financiare supranaționale consultate de către jurnalul de tranzacției MIRSANU.RO.

 

BERD alocă până la 70 mil. Euro pentru un pachet de finanțare de circa 100 mil. Euro destinat eficienței energetice și de resurse în sectorul construcției de locuințe. Banca Transilvania va lua în cadrul noii facilități un împrumut de 40 mil. Euro, din care 28 mil. Euro de la BERD

 

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) va discuta în board-ul instituției pe 4 mai asigurarea a până la 70 mil. Euro dintr-un pachet total de circa 100 mil. Euro, destinat finanțării investițiilor în eficiență energetică și a resurselor în sectorul construcției de locuințe în România.

Restul de circa 30 mil. Euro vin de la Fondul de Cooperare și Dezvoltare Internațională din Taiwan.

Fondurile vor fi alocate în cadrul unei facilități de finanțare denumite GEFF (Green Economy Financing Facility).

Tot pe 4 mai, BERD va lua în discuție și aprobarea unei finanțări de 28 mil. Euro dintr-un pachet total de 40 mil. Euro alocat Băncii Transilvania în cadrul facilității GEFF.

Pe lângă pachetul de finanțare, din program fac parte și măsuri de cooperare tehnică.

Astfel, facilitatea GEFF va fi susținută printr-un pachet de cooperare tehnică finanțat de un donator de până la 3 mil. Euro, asigurat printr-o facilitate alocată consultantului. O sumă inițială de 0,9 mil. Euro va fi acordată din Fondul Special al Acționarilor BERD, iar alte 1,5 mil. Euro vor fi alocate prin programul Global Environnement Facility.

BERD este cel mai puternic investitor instituțional la nivel local.

BERD are o investiție cumulată de 7,494 mld. Euro în România. În portofoliul său local, s-au strâns până acum 392 proiecte, din care 158 de proiecte sunt active. În 2016, BERD a investit în România 201 mil. Euro și s-a implicat în 15 proiecte, ambii indicatori fiind la cel mai scăzut nivel din 2011 până acum.

BERD este implicat puternic și ca acționar în sectorul corporatist local. Astfel, instituția financiară internațională a fost de-a lungul timpului acționar în BCR și Petrom, a vândut recent pachete minoritare de acțiuni în grupul de firme Green Group și Pehart, iar acum are printre dețineri la nivel local pachete minoritare la Banca Transilvania și, mai recent, la Profi Rom Food, compania care operează lanțul de supermarketuri Profi.

BERD a aprobat o investiție de capital de 40 mil. Euro în Accession Mezzanine Capital IV, un nou fond de investiții mezanin care vrea să strângă 250 mil. Euro pentru tranzacții în România și în regiune. Managerii de capital privat activi la nivel local strâng fonduri de investiții regionale al căror capital total trece de 1 mld. euro

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a aprobat în board-ul instituției o investiție de capital de 40 mil. Euro într-un nou fond de investiții ridicat de Mezzanine Management. BERD a fost unul dintre investitori și în cazul celor trei fonduri de investiții ridicate anterior de către Mezzanine Management.

Accession Mezzanine Capital IV are o capitalizare – țintă de 250 mil. Euro și este orientat către investiții pe piețele din Europa Centrală și de Est, inclusiv România. De asemenea, noul fond de investiții ridicat de către Mezzanine Management ar putea investi selectiv în Turcia și Grecia, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondul va viza companii de talie mică și mijlocie prin investiții de tip mezanin, care combină structuri de finanțare și investiții în acțiuni.

În acest moment, mai mulți manageri de capital activi în România sunt în diferite stadii de ridicare a unor noi fonduri de investiții cu focus pe piața locală și pe altele din regiune.

Fonduri noi de investiții cu capitaluri proaspete de peste 1 mld. Euro sunt astfel în curs de ridicare, conform datelor centralizate de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Abris Capital Partners și Resource Partners sunt printre managerii de capital aflați în fază avansată cu ridicarea noilor fonduri de investiții. Astfel, Abris strânge al treilea său fond de investiții, Abris CEE Mid – Market Fund III, cu o capitalizare – țintă de 500 mil. Euro, pentru care principalele piețe vizate sunt Polonia și România, potrivit datelor făcute publice de către International Finance Corporation. De asemenea, Resource Partners a făcut prima închidere a ultimului fond pe care îl ridică pentru regiune, după ce a strâns 100 mil. Euro de la investitori. Capitalizarea – țintă a Resource Eastern European Equity Partners II este de 200 mil. Euro.

Pe lângă aceștia, și alți manageri de capital privat încearcă să convingă investitorii să le încredințeze banii pentru noi investiții în regiune.

Mezzanine Management este un manager de capital privat al cărui istoric investițional local este legat de producătorul de ape Carpatina, în care a intrat în iunie 2008, și Imcorp pe piața explorării și extracției de minerale industriale, unde a investit în iulie 2008. De asemenea,  Accession Mezzanine Capital III, administrat de Mezzanine Management, a susținut în 2015 grupul american GP Paine & Partners la achiziția Spearhead International printr-un pachet de finanțare de 30 mil. Euro. Spearhead avea la acel moment un portofoliu de operațiuni în agricultură de 85.000 hectare în România, Polonia, Cehia, Slovacia și Marea Britanie.

În mai 2014, expunerea Mezzanine Management față de piața locală s-a mărit, în condițiile intrării ca acționar minoritar în afacerea lanțului de centre de radioterapie Amethyst.

Inițial, fondul de investiții Accession Mezzanine Capital III, administrat de Mezzanine Management, a acordat Amethyst o facilitate de credit de tip mezanin în valoare de 21 mil. Euro, iar în aprilie 2015 a participat alături de alți acționari la majorarea de capital a companiei astfel încât finanțarea acordată afacerii s-a extins la circa 25 mil euro.

Finanțarea de tip mezanin combină acordarea de împrumuturi subordonate cu investițiile de capital prin care sunt preluate participații în compania – țintă.

Împrumuturile subordonate, spre deosebire de cele bancare, sunt convertibile în acțiuni ale companiei finanțate în momentul ajungerii finanțării la scadență dacă banii nu au fost rambursați.

De aceea, fondurile de mezanin sunt un canal alternativ de finanțare a unei afaceri la creditul acordat de o bancă și la banii cu care vin acționarii companiei. Finanțarea de tip mezanin acoperă un risc de credit mai mare decât cel la care o bancă acceptă să se expună, perioada de acordare poate fi de circa 6 – 10 ani, iar costul ei poate fi cu 150 – 300 puncte de bază peste cel al împrumutului acordat de o instituție bancară.

Capitalul alocat de către Mezzanine Management pentru o investiție este între 5 și 25 mil. euro

Mezzanine Management, firmă de investiții fondată în 2000 de austriacul Franz Hörhager cu focus pe piețele din Europa Centrală și de Est.

Mezzanine Management administrează trei fonduri de investiții mezanin – AMC I (lansat în mai 2003 cu o capitalizare de 115 mil. euro), AMC II (lansat în mai 2007 cu fonduri disponibile de 261 mil. euro) care a investit în Carpatina și Imcorp din România, respectiv AMC III (lansat în decembrie 2010 cu un capital de 200 mil. euro), acesta din urmă investind în Amethyst.

Din capitalul administrat de AMC II, în România au fost investite aproximativ 9% (în jurul a 23 mil. euro), în timp ce în capitalul AMC III, piața locală are o pondere de 14%, adică undeva la aproximativ 28 mil. euro.

Unul dintre cei mai importanți investitori de capital în AMC III este guvernul american, care a contribuit cu 75 mil. dolari la ridicarea fondului de investiții prin intermediul Overseas Private Investment Corporation (OPIC).

Fondurile de investiții sunt, prin natura lor, cei mai activi jucători pe piața de fuziuni și achiziții.

Piața locală de private equity însumează jucători de calibru diferit, de la fonduri de țară dedicate așa cum este cazul Catalyst România, care vizează tichete de tranzacție între 0,2 și 2 mil. euro, la manageri de capital precum Axxess Capital, Resource Partners, Oresa Ventures, care se orientează, de regulă, către investiții în medie în marja 5 – 15 mil. euro, în timp ce manageri de capital privat precum Enterprise Investors, Abris Capital Partners și Mid Europa Partners vizează, de obicei, tichete de investiție mai mari.

În noiembrie 2016, Mid Europa Partners a semnat achiziția a 100% din lanțul de comerț Profi pentru 533 mil. euro în numerar de la Enterprise Investors, ceea ce marchează un record în istoria tranzacțiilor locale de secondary, realizate adică între fonduri de investiții, respectiv un record absolut în istoria pieței de retail din România.