Arhive etichete: Deloitte

Credit foto: MIRSANU.RO.

Alexandru Reff, Country Managing Partner Deloitte Romania & Moldova: Standardele ESG obligatorii de raportare vor fi aplicabile din 2025 la un numar de 1.000 – 1.200 de companii din toate sectoarele. Vedem astazi o alocare de atentie si resurse cu predilectie in energie si industria bancara

„Avem cred ca multi dintre noi senzatia ca este un subiect de perspectiva pentru ca atat schimbarile climatice se produc cu o oarecare lentoare si reglementarile sunt mai degraba de viitor decat imediat aplicabile. Deci, cred ca avem iluzia paguboasa ca avem timp cand in realitate suntem in criza de timp si nu facem suficient pentru a ne adapta.”, a declarat Alexandru Reff, Country Managing Partner Deloitte Romania & Moldova, in cadrul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Am vorbit de reglementari, din 2025 aproximativ 1.000 de companii, poate ceva mai mult, poate ceva mai putin,  vor fi obligate sa raporteze pe niste standarde de o prescriptibilitate pentru care probabil nu vor fi pregatite nici macar acele cateva zeci de companii care deja emit in mod voluntar acele raportari si principala provocare va fi accesul la informatii, la date de buna calitate.”, a adaugat acesta.

„Standardele obligatorii de raportare nu sunt aplicabile doar din 2030, vor fi aplicabile inca din 2025. Nu este definit inca foarte strict perimetrul companiilor carora li se va aplica aceasta obligativitate, dar noi estimam ca vor fi in jur de 1.000 – 1.200 de companii, un numar destul de mare din toate industriile”, estimeaza reprezentantul Deloitte.

„Unde vedem azi niste preocupari si o alocare corespunzatoare de atentie si de resurse, as spune ca sunt doua industrii predilecte. Una este cea a energiei, unde sunt toate aceste eforturi de tranzitie catre energie regenerabila si toate preocuparile inclusiv de consolidare a retelelor. Avem niste eforturi uriase, sunt alocari de fonduri publice foarte importante, sunt finantari bancare si mobilizari de resurse proprii ale companiilor implicate.  Dau un exemplu. Petrom are o agenda de investitii de 10 mld. euro si, in principal, este vorba despre transformarea lor intr-o companie verde. Iar aceste eforturi sunt acompaniate cu ajutorul nostru si de fonduri publice. Deja sunt cateva proiecte avansate,unele deja contractate de fonduri publice, desigur mici raportate la efortul pe care il face compania.”, a punctat Alexandru Reff.

„E nevoie de un anume profil de companie pentru a putea parcurge aceasta transformare si pentru a putea mobiliza resursele necesare. E nevoie de know how intern, de capacitate de organizare si de executie si e nevoie de cofinantare pentru ca nevoile sunt enorme, iar procentele in care statul poate sa ajute cu fonduri nerambursabile sunt totusi relativ mici.”, explica Reff.

„Cealalta industrie este cea bancara. Aici reglementarile sunt mai avansate si cerintele sunt mai prescriptive, mai apasatoare pentru banci si oricum bancile sunt levierul prin care reglementatorii doresc sa avanseze aceasta agenda pentru toti agentii economici. Practic, a restrictiona finantarea bancara sau a o face mai scumpa finantarea bancara pentru cei care nu se imbarca in aceasta calatorie sunt cei care vor ramane in urma si vor deveni mai putin competitivi inclusiv din aceasta perspectiva.”, afirma reprezentantul firmei de audit si consultanta Deloitte.

„Mai sunt si alte recomandari care sunt in curs de transformare in cerinte suplimentare de conformare. Deocamdata bancile sunt cele vizate in mod direct, dar ne va veni si noua celorlalti randul sa facem scenarii de risc climatic in contextul planificarii strategice si inclusiv sa cuantificam foarte precis care este impactul diferitelor scenarii climatice asupra business-ului. Va trebui sa invatam sa anticipam, sa cuantificam, sa raportam si sa gestionam si tipul asta de implicatii.”, afirma Alexandru Reff.

„As spune ca ceea ce nu este poate atat de evident, dincolo de reglementari creste foarte mult presiunea stakeholderilor, angajatilor si a clientilor care au asteptari tot mai ambitioase a felului in care companiile se angajeaza si monitorizeaza angajamentele legate de reducerea impactului climatic. Mai ales angajatii si clientii persoane fizice mai tineri ne spun in sondajele pe care le facem asupra generatiei mileniale si a generatiei Z ca optiunile lor de cariera si optiunile lor de achizitii sunt profund influentate de aceste criterii. Si devine o chestiune de competitivitate in piata de talent si in piata de clienti o strategie reala si un progres autentic spre acest tip de cerinte. Iar cand e vorba de B2B, care au clienti corporatii, aici nu mai sunt asteptari soft, ci asteptari hard. Sunt politici de due diligence in legatura cu impactul intregului lant de aprovizionare si acesti clienti iti solicita niste angajamente ferme cu niste tinte precise stabilite in mod stiintific, iar aderarea la aceste asteptari devine o chestiune de supravietuire a relatiei comerciale respective.”, mai spune acesta.

„Un alt impact pe care incepem deja sa il vedem este in alocarea capitalului si in accesul la finantare. Deja vedem ca fondurile de investitii si, in general, cei care aloca capital opereaza in plus fata de criterii traditionale precum riscul si rentabilitatea cu criterii de sustenabilitate. Bancile sunt obligate de reglementari sa includa in costul imprumuturilor cerintele mai oneroase de adecvare a capitalurilor pentru imprumuturile care nu sunt verzi. Deci, depinde extrem de mult costul finantarii de calificarea de a fi sustenabil sau nu modul in care se vor aloca fondurile respective.”, sustine Alexandru Reff.

„Vorbeam de fonduri de investitii, noi facem un private equity confidence survey (sondaj in sectorul fondurilor de investitii – n.r.) in Europa Centrala in fiecare an si 75% din respondenti ne-au spus ca folosesc criterii de sustenabilitate in modul in care isi aloca capitalul, dar, in acelasi timp, 57% au recunoscut ca nu pot include acest criteriu in evaluarea companiilor in absenta unor date de buna calitate, iar in ceea ce priveste bancile vedem un interes foarte mare pentru aceste finantari verzi. Am fost implicati in proiecte de ordinul zecilor de milioane de euro sau chiar mai mari in care a fost competitie intre banci si conditii de finantare mult mai avantajoase tocmai pentru ca era vorba de imprumuturi pentru atingerea tintelor lor de finantari verzi”, a mai spus Reff, care adauga ca este nevoie de multa tehnologie suplimentara pentru extragerea si procesarea unor astfel de date pentru consolidarea intelegerii si a competentei in zona ESG.

„Nu este vorba doar de provocari, ci si de oportunitati. Costurile tranzitiei energetice spre o economie circulara sunt foarte foarte mari, de ordinul multor mii de miliarde de euro sau de dolari si intreaga societate face eforturi. Statele au pus la dispozitie scheme de sprijin de ajutor de stat uriase Next Gen EU sau Inflation Reduction Act in SUA si accesarea lor devine un diferentiator intre actorii economici. Companiile investesc foarte mult, populatia suporta costuri mai mari ale produselor si serviciilor ca sa finantam impreuna tranzitia aceasta care trebuie facuta intr-un ritm pe care sa-l putem asuma, sa ni-l putem permite si din acest efort de finantare se nasc intregi noi industrii, activitati, modele de busines. Se inoveaza foarte mult si, uitati-va, ca se reindustrializeaza Europa, intregi industrii care migrasera catre in afara Europei sau a SUA se intorc acasa.”, afirma Reff.

„Cred ca este foarte important cu concentrare pe Romania felul in care folosim aceste fonduri publice. In SUA se atrag foarte multe investitii in crearea de valoare locala prin toate aceste facilitati care se acorda. Va dau cateva exemple. Noi avem cea mai generoasa schema de finantare a masinilor electrice, dar masinile vin din China, nu sunt produse aici. Cea mai mare fabrica de baterii construita antreprenorial in Europa se face la noi la Cernica si se face din bani exclusiv privati. Nu avem inca o schema, poate vom vorbi despre asta, de contracte pentru diferenta care sa impulsioneze dezvoltarea unor proiecte, in schimb finantam foarte generos o serie intreaga de scheme regenerabile, care ar fi probabil sustenabile si profitabile si ca atare”, precizeaza reprezentantul Deloitte Romania & Moldova.

„E foarte important sa ne orientam strategia de alocare a capitalului, inclusiv a fondurilor publice spre ceea ce este transformational si ceea ce creeaza valoare in plan local. Cele mai multe lucruri sunt in zona tranzitiei energetice, Romania este un actor important si cred ca jucam un rol pivotal in tranzitia continentului la energii regenerabile. Exista si niste scheme de finantare care sunt generoase, noi insine suntem implicati in multe proiecte si vedem o descatusare de forte in zona nu doar traditionala, eolian, solar, dar si in zone inovatoare, de exemplu biocombustibili in proiecte foarte ambitioase, proiecte de hidrogen. Vedem evolutii si in economia circulara. Am fost implicati in finantarea Returo, sistemului national de garantare returnare. Un proiect nu neaparat unic, dar distinctiv la nivel european, Romania poate fi in postura de a rezolva mult mai bine decat cei mai multi dintre partenerii nostri europeni si vedem multe alte zone in care se investeste si in colectare si in reciclare si in general o tranzitie la sustenabilitate”, afirma Alexandru Reff.

„Ce nu vedem neaparat si este firesc sa nu vedem pentru ca e o provocare foarte mare la nivel global nu vedem o transformare a modelelor de business, nu vedem prefaceri care sa fie paradigmatice, sunt putine noi modele de business care merg, sunt putine companii care isi schimba de o maniera fundamentala modul de lucru. Asta e o chestiune si de finantare. Este foarte foarte oneros, costisitor sa faci asta. Este si o chestiune de acces la inovatie si lucrurile nu stau neaparat grozav nici la nivel global pentru ca desi avem noi un alt sondaj prin care sondam mai multi executivi din mai multe zone de responsabilitate in legatura cu tranzitiile sustenabile si foarte multi dintre ei, 60% si ceva la suta spun da, facem lucruri, vedem impact pe termen scurt, ne preocupa in operatiuni, cei care vorbesc totusi de un impact dincolo de brand, de reputatie, 50% si ceva la suta vad un impact in zona mai soft de comunicare. Cei care vad un impact in profitabilitate, in return on investment, in valoarea activelor, in transformarea modelului de business undeva pana intr-o treime, asta la nivel global. Deci, nu ne putem astepta ca Romania sa stea mai bine”, a mai declarat Alexandru Reff, Country Managing Partner Deloitte Romania & Moldova, la panelul Trenduri din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

Credit foto: MIRSANU.RO.

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023: „Fie ca ne place sau nu, nu mai este intrebarea: viitorul ar trebui sa fie verde sau nu?”. Romania are nevoie de fonduri publice si private de 350 mld. USD pana in 2050 pentru decarbonare, din care 300 mld. pentru infrastructura. Circa 1.000 de companii locale vor avea din 2025 standarde obligatorii de raportare in sustenabilitate. De ce greenwashing-ul este furt si cum poate fi combatut. Ce impact are ESG in finantarea bancara, piete de capital, industrie, energie, transport & logistica, private equity si sectorul consumer

Fiecare sector economic in acest moment se indreapta intr-un mod sau altul in directia decarbonarii, un proces care necesita o finantare uriasa si solutii de acoperire a acesteia intr-un mix de fonduri publice alocate cu bani din mediul privat, insa cu termene de implementare din ce in ce mai apropiate, potrivit concluziilor THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO la care au participat lideri de afaceri, institutii financiare internationale, bancheri, investitori, antreprenori, consultanti si reprezentanti ai unor asociatii din mai multe sectoare economice.

„Multe provocari macroeconomice si geopolitice pe care le infruntam imping piata si, fie ca ne place sau nu, nu mai este acum intrebarea: Viitorul ar trebui sa fie verde sau nu?”, a punctat Victoria Zinchuk, Director pentru Romania in cadrul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD), in cadrul evenimentului. Intrebarea este cum sa fim siguri ca orice actiune din sectorul corporatist (companii – n.r.) sau a unui investitor va fi relevanta, adauga ea. „Cum putem sa ne asiguram ca ii stimulam pe cei care iau deciziile cu privire la programele lor de investitii sa se uite la componente verzi si sustenabile si ce pot face institutii ca EBRD pentru a ajuta dezvoltarea pietei?”, subliniaza Victoria Zinchuk, care conduce de la 1 septembrie 2023 biroul EBRD din Romania.

Potrivit acesteia, EBRD are ca tinta ca pana in 2025 minim 50% din toate investitiile pe care institutia financiara internationala le face in tarile in care opereaza sa fie investitii verzi, in contextul in care EBRD aloca un volum de investitii de 12 – 13 mld. Euro pe an.

Nevoile de dezvoltare si, implicit, de finantare ale Romaniei sunt foarte mari in acest moment in atingerea tintelor climatice.

„Pana in 2050, cand Romania trebuie sa ajunga la Net Zero, nevoia de finantare pentru decarbonizare este de 350 mld. USD. Dealtfel, 300 din aceste 350 mld. sunt pentru acoperirea nevoii de infrastructura, deci oricum ar fi trebuit sa ii cheltuim si, din calculele noastre, ale grupului Bancii Mondiale, se estimeaza ca numai o treime, chiar un sfert pot fi acoperite de surse publice”, a declarat Cristian Nacu, Senior Country Officer pentru International Finance Corporation (IFC), un alt finantator si catalizator financiar major pentru economia locala.

„De asta, noi credem ca aducerea sectorului privat in domeniul asta, in domeniul investitiilor in infrastructura este absolut esential pentru indeplinirea targeturilor Romaniei si principala modalitate prin care se poate face asta este parteneriatul public privat”, explica acesta.

Reglementarile care vizeaza companiile pentru alinierea la atingerea tintelor climatice pe termen lung vin deja cu termene scurte de implementare.

„Avem multi dintre noi senzatia ca este un subiect de perspectiva pentru ca atat schimbarile climatice se produc cu o oarecare lentoare si reglementarile sunt mai degraba de viitor decat imediat aplicabile. Cred ca avem iluzia paguboasa ca avem timp cand in realitate suntem in criza de timp si nu facem suficient pentru a ne adapta”, sustine Alexandru Reff, Country Managing Partner Deloitte Romania & Moldova.

„Am vorbit de reglementari. Din 2025 aproximativ 1.000 de companii, poate ceva mai mult, poate ceva mai putin, vor fi obligate sa raporteze pe niste standarde de o prescriptibilitate pentru care probabil nu vor fi pregatite nici macar acele cateva zeci de companii care emit in mod voluntar acele raportari si principala provocare va fi accesul la informatii, la date de buna calitate”, afirma Alexandru Reff de la Deloitte. El adauga ca in acest moment se vad alocari corespunzatoare de atentie si resurse in acest domeniu cu predilectie in doua mari sectoare – energie si industria bancara.

Implementarea politicilor ESG de catre companii va insemna o schimbare si o adaptare la nivelul modelelor de afaceri.

„Vorbim de cateva schimbari semnificative la nivel de legislatie, care vor intra in efectivitate. O parte au intrat, o parte vor intra incepand cu anul viitor si care desi aparent par elemente de conformitate mai degraba in realitate, ele vor duce nu neaparat pe termen scurt, ci mai degraba pe termen mediu si lung catre o schimbare de modelelor de afaceri. Pentru ca intr-adevar incepand din 2024 companiile vor trebui sa adauge in rapoarte nonfinanciare o serie de elemente ce tin de KPI si indicatori de ESG, dar aceste informatii si raportari vor trebui, de asemenea, auditate. Dar ele dincolo de a fi niste simple raportari vor trebui sa aiba o substanta semnificativa pentru ca vor presupune atingerea anumitor targeturi. Acesti KPI, acest cadru de sustenabilitate pe care va trebui sa il implementeze companiile, daca nu este implementat adanc in modelele de afaceri nu va avea niciun sens.”, a punctat Daniela Iliescu, membru in board-ul Patria Bank si director executiv al ROPEA.

Fenomenul de greenwashing, care a aparut odata cu procesele de aliniere la atingerea tintelor climatice, poate fi combatut prin masuri de control ale autoritatilor.

„Greenwashingul este furt. Este ca la o geanta Louis Vuitton, ti-o vopseste si ti-o da ca este originala. Greenwashing-ul este o impostura”, a punctat Marian Nastase, Presedintele Alro Slatina, producator de aluminiu de talie regionala.

„Acolo unde se declara masuri de sustenabilitate, trebuie sa exista un mecanism de verificare. In celelalte tari europene exista mecanisme de control, care sunt stabilite prin directiva si prin normative si s-au dat amenzi majore. Asta trebuie sa se intample obligatoriu si la noi pentru ca unii fac, iau din banii actionarilor, din banii bancilor, iar altii nu fac si acceseaza tot soiul de favoruri luate pe nedrept”, afirma reprezentantul Alro.
TOPICURI

 

  • Impactul ESG in energie & utilitati
  • Impactul ESG in industrie
  • Impactul ESG in transport & logistica
  • Impactul ESG in finantarea pe bursa
  • Impactul ESG in finantarea bancara
  • Impactul ESG in sectorul fondurilor de investitii (private equity)
  • Impactul ESG in finantarea prin intermediul institutiilor financiare internationale (IFI)
  • Impactul ESG in Consumer industries

 

 

Energie & Utilitati.

„Romania este un actor important si cred ca jucam un rol pivotal in tranzitia continentului la energii regenerabile. Exista si niste scheme de finantare care sunt generoase, noi insine suntem implicati in multe proiecte si vedem o descatusare de forte in zona nu doar traditionala, eolian, solar, dar si in zone inovatoare, de exemplu biocombustibili in proiecte foarte ambitioase, proiecte de hidrogen”, afirma Alexandru Reff de la Deloitte.

Nevoia de investitii in sectorul de energie si utilitati pentru atingerea tintelor climatice este critica in zona de infrastructura.

„Strict pe infrastructura, avem multe oportunitati, dar avem si anumite provocari si unele dintre ele sunt din nefericire de natura culturala. In zona de dezvoltare de infrastructura, aici stim foarte clar chiar si la nivel european, s-a cam uitat de grid (retea). Am vorbit foarte mult de structura de productie, de noi forme de productie, de noi capacitati, dar am uitat de cum ajunge aceasta energie verde la consumator la finalul zilei. Si acum, daca mergeti la Bruxelles, va spun ca primul lucru, lumea este ingrijorata de necesarul de investitii n grid pentru ca poate sa fie o problema reala, daca nu se intampla lucrurile, timpul este o provocare aici pe termen scurt pentru ca, fara acces la o infrastructura dezvoltata, nu se pot atinge aceste tinte. Aceeasi provocare o are si Romania.”, subliniaza Dana Daraban, director executiv al Federatiei Asociatiilor Companiilor de Utilitati din Energie (ACUE), care grupeaza marii investitori in infrastructura de energie din Romania.

Pentru alinierea retelelor de distributie de energie la tintele privind tranzitia energetica pana in 2030 este nevoie de minim o triplare a investitiilor.

„Noi daca vrem si in infrastructura de energie, trebuie sa digitalizam, trebuie sa investim cat se poate de mult in ultimele tipuri de tehnologii. Am centralizat ultimele cifre referitoare la investitiile facute de operatori in dezvoltarea retelei. Daca in ultimii 6 ani, avem 13,5 mld. RON, scenariul de baza, adica minimul pe care trebuie sa il facem pana in 2030, ar insemna o triplare a nivelului de investitie. Ca sa facem sustenabila aceasta tranzitie, cred ca o parte mai mare ar trebui sa fie din granturi pentru ca altfel totul se duce in tarifele de distributie si nu este sustenabil”, afirma Dana Daraban de la ACUE.

Alocarea de fonduri publice va scadea presiunea pe consumatorul final.

„Stim ca s-au alocat resurse foarte mari pentru sectorul energiilor regenerabile. Avem si in PNRR, si in Fondul de Modernizare, avem si in fonduri structurale, deci nu ducem lipsa de bani. Asta ne place foarte mult pentru ca ne asteptam sa scada presiunea pe consumator. Pana acum investitiile s-au facut bagand in factura consumatorului aceste asa – zise granturi. Pana la urma trebuie sa fim foarte onesti si seriosi: consumatorul final plateste toate facturile din sistem si investitii, si reparatii si transport si distributie si productie. Le plateste consumatorul final peste tot in lumea asta, nu doar in Romania, adica consumatorul final casnic si consumatorul final noncasnic pentru ca nu vorbim aici nu doar despre industrie, vorbim aici si despre IMM-uri cu alte tipuri de activitati”, afirma Marian Nastase, Presedinte Alro.

In opinia sa, in Romania s-a creat o bula speculativa, care are efecte pe mai multe planuri.

„Vedem ca in vestul Europei se semneaza contracte pe termen lung furnizare de energie verde cu sectorul regenerabil asa numitele PPA-uri. Vedem un blocaj masiv in Romania. In realitate s-a creat o bula. Fiind foarte multi bani si foarte multe resurse financiare alocate, iar aceste resurse financiare nu trebuie sa uitam, suntem cu totii de acord ca vin din fondurile Uniunii Europene. Fondurile Uniunii Europene vin din contributiile statelor membre, iar contributiile statelor membre vin de la noi. Deci cand vorbim de fonduri europene, vorbim de banii nostri”, afirma presedintele Alro.

Acesta sustine ca un MW de energie fotovoltaica, care astazi costa in jurul a 600.000 Euro, este majorat in medie cu aproape 300.000 euro care nu au nicio legatura cu proiectul, astfel ca un MW instalat de energie fotovoltaica ajunge la circa 900.000 Euro.

„Este o inflatare, este o bula speculativa. Sunt niste baieti destepti care profita de aceste lacune legislative si profita pe de alta parte de sumele uriase alocate in Romania pentru industria regenerabila ceea ce se translateaza automat in pretul energiei. Si, bineinteles, ca suntem intr-un impas. Nu se semneaza PPA-uri, nu se dezvolta proiectele. Asta are trei consecinte: Prima consecinta este ca in felul acesta intarziem foarte mult implementarea acestor proiecte. Si asta este un lucru rau pentru ca noi vrem sa semnam, dar nu la preturile astea. Riscul la final se transfera si catre banci. Bancile dau finantari sustenabile, dar nu are nimeni nicio idee cum va arata piata de energie peste 3 ani cand vor incepe proiectele astea sa functioneze sau peste 5 ani. Si s-ar putea sa vedem ca aceasta bula speculativa, care exista acum, se va sparge partial in piata bancara peste 3 – 4 ani”, afirma Marian Nastase.

„Si a treia chestiune este ca pana la urma este o alocare complet absurda a banilor din fondurile europene. Adica, de fapt, jumatate din fondurile europene se duc intr-o bula speculativa. Aici as fi foarte atent daca as fi Comisia Europeana. Pentru ca asta alimenteaza aceasta bula si banii nostri la final care trebuiau sa fie targetati si sa ajunga intr-un anumit sector si sa ne produca energie ieftina si accesibila pentru ca asta a fost mantra pe care o aud de 20 de ani. Jumatate din fondurile europene se duc in buzunarele unor baieti care nu au nicio legatura cu sectorul”, acuza reprezentantul Alro Slatina, unul dintre cei mai mari consumatori de energie din Romania.

In ceea ce priveste prosumerii, presedintele Alro sustine ca Romania ar trebui sa urmeze exemplul Germaniei, unde populatia este cel mai mare producator de energie electrica.

 

 

Industrie.

Statele au pus la dispozitie scheme de sprijin de ajutor de stat uriase Next Generation EU sau Inflation Reduction Act in SUA si accesarea lor devine un diferentiator intre actorii economici.

„Companiile investesc foarte mult, populatia suporta costuri mai mari ale produselor si serviciilor ca sa finantam impreuna tranzitia aceasta care trebuie facuta intr-un ritm pe care sa ni-l putem asuma, sa ni-l putem permite si din acest efort de finantare se nasc intregi noi industrii, activitati, modele de business, se inoveaza foarte mult si uitati-va ca se reindustrializeaza Europa, intregi industrii care migrasera catre inafara Europei sau a SUA se intorc acasa. Cred ca este foarte important cu concentrare pe Romania felul in care folosim aceste fonduri publice. In SUA se atrag foarte multe fonduri in crearea de valoare locala prin toate aceste facilitati care se acorda. Noi avem va dau cateva exemple. Cea mai generoasa schema de finantare a masinilor electrice, dar masinile vin din China, nu sunt produse aici”, nuanteaza Alexandru Reff de la Deloitte.

„Cea mai mare fabrica de baterii construita antreprenorial in Europa se face la noi la Cernica si se face din bani exclusiv privati. Nu avem inca o schema, poate vom vorbi despre asta, de contracte pentru diferenta care sa impulsioneze dezvoltarea unor proiecte, in schimb finantam foarte generos o serie intreaga de scheme regenerabile care ar fi probabil sustenabile si profitabile si ca atare. Deci e foarte important sa ne orientam strategia de alocare a capitalului, inclusiv a fondurilor publice spre ceea ce este transformational si ceea ce creeaza valoare in plan local”, adauga Alexandru Reff.

O alta problema in sector este lipsa certificatelor de origine a produselor.

„Noi in momentul de fata avem produse verzi si trebuie implementata de urgenta legislatia certicatului de origine. Avem din ce in ce mai multi clienti din domeniul auto, aeronautic, dar nu numai, inclusiv din domeniul producatorilor de cabluri vor sa le dau un certificat de origine in care sa le spun:  „Domle, da-mi confirmarea ca metalul tau este verde.” Eu am metal verde, dar nu am legislatie, nu am o baza pe care sa emit certificatul de origine.”, afirma presedintele Alro.

„Toti acesti producatori de energie au nevoie de acest cadru legislativ al certificatelor de origine. Asta ne va ajuta pe noi, dar si pe ei.”, sustine Marian Nastase.

 

 

Transport & Logistica.

Piata de logistica si spatii industriale catalizeaza acum o mare parte din impactul ESG la nivelul sectorului imobiliar.

„Acolo (in logistica – n.r) cumva tot pachetul este gandit mai usor poti sa adaugi aceste panouri fotovoltaice. In sectorul office e mult mai nuantata discutia. In office, zona de ESG va merge in continuare ce facem cu stocul existent, cum facem sa il eficientizam. Vorbim foarte mult acolo de audituri ESG, tot felul de smart technologies pe care le putem folosi, senzori care lucreaza impreuna. Luam o cladire care a fost construita acum 10 – 15 ani si cum o aducem in viitor. Iar pe partea de building management system sunt niste modificari fantastice, vorbim de saving-uri de pana la 50% pe zona de gaz doar din eficientizari de genul acesta. Pe zona de retail, este un pic mai complicat. Este clar un focus si acolo, dar retail park-urile sunt acum in focus pentru zona de prosumator”, a spus Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties la firma de consultanta imobiliara CBRE Romania.

Sectorul imobiliar mobilizeaza in prezent discutii privind credite verzi si obligatiuni verzi de circa 1 mld. Euro.

„Este greu sa facem o estimare la nivel de finantare sustenabila in piata, as zice in baza estimarilor cred ca vorbim de 1 mld. Euro care este in discutii pe zona de finantare sustenabila, atat credite, cat si bonduri.”, estimeaza Mihai Patrulescu de la CBRE.

In sectorul de transport si mobilitate, miza este si mai mare in ceea ce priveste impactul ESG.

„Eu folosesc hidrogenul ca si palnie pentru a filtra toate initiativele de energie regenerabila catre marile industrii”, puncteaza Vlad Stoicescu, presedintele Asociatiei pentru Combustibili Sustenabili (ACS).

In momentul de fata, unul dintre cele mai cautate produse care va fi realizat in Romania este biometanolul, care este un amestec de hidrogen cu captura de carbon din sursa de carbon biologic.

„Linde ne-a finantat pentru o cercetare ampla la nivel de piata in Romania prin care practic alegem regiunile economice de interes specific, de implementare a conceputului de Hydrogen Valley, pentru implementarea proiectelor de Power to X pentru a produce acesti combustibili noi. Intr-adevar sunt energofagi, costisitori, dar trebuie sa ne uitam ca UE scoate bani pe banda rulanta si nu sunt banii nostri, sunt banii imprimati noi care genereaza inflatie ce-i drept, sunt bani care sunt disponibili a fi investiti in acest gen de proiecte. De ce? Pentru ca vine tona de carbon. Feriti-va de tona de carbon din cauza CBAM (Carbon Border Adjustment Mechanism – taxa pe carbon, care se aplica incepand cu 1 octombrie 2023 pe importul in UE de produse poluante si e un mecanism al UE parte din pachetul climatic care vizeaza reducerea cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de sera pana in 2030 – n.r.) . Estimarile mele cel putin academice sunt ca aceasta tona de carbon de la 90,2 Euro va costa undeva la 500 Euro undeva in 3 ani. Si atunci cand avem o asemenea marota in piata, noi trebuie sa facem sa vedem cum putem sa ne cuantificam proiectele”, sustine Vlad Stoicescu de la ACS.

„Eu pot la momentul de fata sa lansez un ETF intre Linde, intre Alstom, intre Hidroelectrica pentru ca ei sa vanda 12 trenuri cu pila de combustie pe hidrogen ministerului transporturilor. Jumatate din ce am spus acum este un adevar. Se intampla, adica Linde, Alstom vor vinde 12 trenuri cu pila de combustie, inclusiv capacitate de productie a hidrogenului prin electroliza pentru sunt singurii deponenti de oferta catre Ministerul Transporturilor”, a spus reprezentantul ACS.

 

 

Finantare prin piete de capital.

Pe piata de capital, IPO-urile si emisiunile de obligatiuni sunt in acest moment marcate de contextul de piata, in care investitorii se uita la dobanzile ridicate si la climatul general influentat de mai multi factori.

„In primul rand, trebuie sa trecem de impasul acesta conjunctural legat de situatia financiara si incertitudine. Nu as vrea sa fiu prea pesimist aici. Sper sa dureze cat mai putin dar exista forte structurale care probabil vor tine inflatia si dobanzile ceva mai sus decat ne-am fi dorit. Dar asta nu inseamna ca piata nu se poate debloca. E o chestie si de mental pana la urma pentru ca odata ce incepi sa te obisnuiesti cu ideea ca inflatia si dobanzile nu vor mai fi 2% ci poate vor fi 4% sau 5%,  daca oportunitatile din economie exista si cred ca vor exista inclusiv legat de tranzitia verde la un moment dat se vor debloca lucrurile poate nu va exista un Big Bang, dar va exista o deblocare graduala si sunt convins ca este nevoie de un push si dintr-o parte si din alta, si din partea emitentilor si a operatorilor de piata si din partea autoritatilor si din partea investitorilor. Aspectul pozitiv pe care il vad legat de 2023 este ca piata locala de capital a avut o evolutie foarte buna, inclusiv legat de IPO-ul Hidroelectrica a supraperformat destul de semnificativ pietele internationale si vedem deja ca urmare a acestui fapt un interes mai mare al investitorilor pentru investitii pe piata locala si atunci pe masura ce aceasta tendinta se va mentine si va creste atractia vor veni bani mai multi catre zona asta se va crea o masa critica la un moment dat pentru a impinge si mai mult activitatea pe piata de capital”,  a spus Horia Braun – Erdei, CEO al Erste Asset Management Romania, lider al pietei locale de asset management.

Activele verzi au fost in acest an motorul unor tranzactii semnificative pe bursa de la Bucuresti, daca avem in vedere IPO-ul producatorului de energie verde Hidroelectrica si emisiunile cu obligatiuni derulate de catre banci.

„Recent, am ridicat o noua runda de finantare prin emisiunea noastra inaugurala de eurobonduri in format sustenabil, care s-a bucurat de un interes ridicat din partea investitorilor. Vorbim aici de investitori institutionali straini, dar si locali, iar institutiile financiare internationale EBRD si IFC au jucat un rol de investitor – ancora. La acest succes a contat si modelul nostru de afaceri responsabil, caracterizat de o situatie financiara solida, dar si strategia de sustenabilitate, istoricul de performanta demonstrat si obiectivele pe care ni le-am asumat in acest sens. In legatura cu programul, avem un program – cadru sub care emitem aceste obligatiuni. Pana acum am avut o cadenta de aproximativ 300 – 350 mil Euro pe an. Toate au fost in format verde sau sustenabil. Iar uitandu-ne in viitor, planul este sa ramanem un emitent recurent pe piata, dimensiunea finantarilor o sa depinda evident de evolutia bilantului nostru si a pipeline-ului de credite verzi pe care il vedem ca potential. Si aici cum spuneam si la inceput, potentialul il vedem ca fiind unul mare”, a declarat Romulus Mircea, Head of Tresury Raiffeisen Bank Romania.

De cealalta parte, managerii de asset management, una dintre cele mai importante categorii de investitori institutionali locali si cumparatori locali de titluri, raman ghidati de lichiditate oferita de astfel de instrumente.

„In zona de obligatiuni verzi, as spune ca ponderea in general nu este mare la nivel de total portofoliu dar asta este legat mai mult de structura generala a portofoliului, unde preferam in continuare datorita profilului fondurilor mutuale, preferam investitii foarte lichide si titlurile de stat raman cele mai lichide instrumente. In cadrul portofoliului de obligatiuni corporative, ponderea este in crestere, adica practic am participat la cele mai importante emisiuni de green bonds sau sustainability link bonds de pe piata. Ne uitam foarte atent la aceste oportunitati si aproape 80% din ce am cumparat in ultima perioada fie a fost un green bond, fie a fost un sustainability linked bond. Deci avem clar o atentie sporita spre active care au componenta de sustenabilitate”, puncteaza Horia Braun – Erdei de la Erste Asset Management.

Ca perspectiva, sunt asteptate pe bursa de la Bucuresti noi tranzactii de obligatiuni cu componenta sustenabila.

„Sunt convins ca pipeline-ul de green financing se va intensifica si trebuie sa fim pregatiti atunci. Sunt si chestiuni de sector. Este clar pentru toata lumea ca sectorul de real estate ar fi un mare beneficiar si un mare generator de proiecte verzi si aici poate trebuie sa reglementam acele REIT-uri. Sunt foarte multi bani green care vin prin astfel de instrumente sa le avem reglementate in viitorul apropiat. Daca ne uitam la sectorul energetic, care este foarte bine reprezentat pe bursa – Nuclearelectrica, Romgaz, toate fac si vor trebui sa faca investitii in zona asta ori verde ori de tranzitie – gazul este considerat activ de tranzitie. Neptun Deep este un proiect care trebuie finantat, Nuclearelectrica cu reactoarele, tot sectorul energetic are CAPEX care se duce in zona asta. Nu cred ca se duce vreo investitie in alta zona decat cea tranzitorie sau green. Si ne asteptam ca o parte din  aceste finantari sa se intample prin piata de capital.”, a spus Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti.

„O sa fie pipeline, sunt convins de acest lucru. In plus, o sa vedem din ce in ce mai multe municipalitati care o sa vina prin bursa sa-si finanteze proiectele verzi. Avem Resita, nu stiu Clujul a anuntat acum daca are vreo componenta de green, dar ar trebui sa aiba. Mi-e greu sa vad de acum incolo investitii care sa nu fie in zona asta”, a adaugat Adrian Tanase de la Bursa de Valori Bucuresti.

 

 

Finantare bancara.

Impactul ESG in sectorul bancar se simte in portofoliile bancilor, unde cererea de finantari sustenabile este in crestere.

Raiffeisen Bank Romania avea alocate pana la finele anului trecut 500 mil. Euro, din care aproximativ 60% – 65% catre credite verzi, iar aici in ultimii ani focusul a fost mai degraba in zona cladirilor verzi, cu focus atat catre credite ipotecare verzi.

„Noi astazi avem un proces de originare unul din doua credite ipotecare pe care le originam sunt verzi, dar si in zona de project finance, corporate avem proiecte verzi, finantam parcuri logistice, centre comerciale. Suntem in ambele zone prezenti. De asemenea, vedem in ultima perioada o zona mai dinamica pe partea de transport verde, energie regenerabila atat in scop de reducere a consumului propriu de energie partea de prosumator, eficienta energetica si agricultura sustenabila. Ne asteptam in urmatorii ani sa vedem cumva o pondere mai mare din resurse alocate catre ultimele sectoare pe care le-am mentionat aici”, afirma Romulus Mircea de la Raiffeisen Bank Romania, una dintre bancile mari de pe piata locala.

„In Patria Bank, inca suntem in proces intern de definire a strategiei in zona aceasta de sustenabilitate, dar am vazut in ultimii 2 ani un trend important in ceea ce priveste aceste finantari. De exemplu, daca in 2022 finantarile verzi acopereau 2% din volumul nou de credite, anul acesta pana la septembrie, deja 11% din volumele de credite sunt finantari de tip verde in special catre clienti din zona de energie eficienta si energie regenerabila, proiecte de tip solar, eolian, biogaz. De asemenea, lucram pentru ca si prin produsele adresate clientilor din retail putem incuraja o constientizare pana la urma schimbari in piata care se vor intampla pe termen lung.”, a declarat Daniela Iliescu, membru in board-ul Patria Bank.

Finantarile bancare sustenabile sunt o ruta alternativa la emisiunile de obligatuni sustenabile pentru companiile care au nevoie de finantare.

„Cumva creditul fiind un tip de finantare alternativ la bonduri, noi, in ultimii 2 ani, aproape mereu am avut cel putin un proiect activ, respectiv un proiect – doua in pipeline care sa includa componenta de finantare sustenabila. Cel mai mare astfel de credit in acest an a fost finantarea oferita de Erste si Raiffeisen catre NEPI de 200 mil. Euro”, afirma Stefi Ionescu, Senior Associate in cadrul practicii de Banking & Finance al firmei globale de avocatura Dentons.

Potrivit acesteia, CNSM (Comitetul National de Supraveghere Macroprudentiala – n.r.) a atras atentia ca pana la 50% din portofoliile bancilor sunt expuse unor sectoare ca afectate de schimbarile climatice.

„Acum cativa ani stiu ca 3% din portofolii erau considerate verzi, am auzit azi procentul de 10%, insa, adresandu-ne cumva CEE noi fiind si avocati de drept englez,  vedem tranzactiile acestea cross-border in regiune. Vedem angajamente ale bancilor de Net Zero pana in 2050. Asta inseamna ca deja in 2030 portofoliile bancilor trebuie sa arate diferit. Creditele se acorda pe 3 – 5 – 7 ani, iar asta inseamna ca in urmatorii ani trebuie sa vedem deja credite care ne vor spune cum vor arata portofoliile bancilor in 2030 si observam ca bancile isi dezvolta criterii de rating intern pentru a putea sa faca aceste evaluari. Vedem presiune pe actorii si din mediul bancar pentru a obtine si a genera proiecte de finantari care sa aiba aceste componente de ESG”, a mai spus avocatul Dentons.

 

Private equity.

Fondurile de investiii urmaresc implementarea politicilor ESG in portofoliile de companii, avand in vedere ca vin bani in fondurile de private equity de la institutii cu focus pe ESG.

„As vrea sa aduc atentia la S si G din ESG pentru ca din punctul meu de vedere guvernanta este foarte importanta pentru E si S, pentru ca sa ai KPI si sa ii urmaresti cum trebuie iti trebuie o foarte buna guvernanta altfel mergi in green washing”, semnaleaza Simona Gemeneanu, Partener si Cofondator al managerului de private equity Morphosis Capital.

Daca pana acum ESG a fost folosit mai mult pentru CSR va fi foarte greu sa se mentina acelasi trend in viitor.

„La nivel de companii de portofoliu, concret ce am reusit sa facem este, o data, sa ne focusam politicile de investitii si chestionarele ESG de due diligence spre investitii sustenabile, sa implementam politici de whistleblowing, de anticoruptie si am reusit sa facem un diagnostic al amprentei de carbon la nivelul companiilor de portofoliu si cu recomandari pe care am inceput deja sa le implementam”, adauga Simona Gemeneanu.

Managerul de capital privat spune ca au fost stabiliti pasi pentru stabilirea KPI avand in vedere ca 3 companii din portofoliu au peste 250 de angajati si probabil vor urma sa indeplineasca si alte criterii, avand in vedere ca primul an de raportare pentru companiile nelistate este 2026 pentru situatiile anuale din 2025.

 

 

Finantare prin intermendiul institutiilor financiare internationale (IFI).

EBRD a investit pana acum peste 10 mld. Euro in economia Romaniei si dispunde de un portofoliu actual local de 2,5 mld. Euro.

„La acest moment, peste 70% din portofoliul nostru, precum si business-ul nou este verde. Portofoliul este echilbrat si cine se asteapta ca energia regenerabila sa aiba cea mai mare expunere, putem spune ca este cea mai dinamica, dar nu cea mai mare in portofoliu. Joaca un rol foarte important in constructia noastra de pipeline-ului in portofoliul nostru si cred ca intr-un an de acum incolo structura de portofoliu s-ar putea schimba cand vorbim despre cat cantareste energia, in mod particular ebergia regenerabila in  portofoliul nostru total”, a precizat Victoria Zinchuk, Director pentru Romania al EBRD.

Portofoliul din Romania este impartit intre expuneri pe sectorul financiar, sectorul ICA – industrie, comert si agribusiness care acopera productie, sectorul de proprietati, centre logistice, productie alimentara si procesare, sectorul telecom, in timp ce infrastructura are o pondere semnificativa in portofoliu.

„Ne uitam sa investim mai mult din capitalul nostru in Romania pentru ca este o piata foarte dinamica unde vedem ca au loc multe investitii in diferite sectoare si ne-ar placea sa fim parte a acestei povesti de succes mai departe. Romania este a sasea piata EBRD din punct de vedere al marimii portofoliului dintre pietele in care opereaza institutia financiara.

EBRD este agnostic din punct de vedere sectorial si este interesata sa joace rol de investitor – ancora in tranzactii sau sa faca parte din imprumuturi mari sindicalizate adresate pietei locale, fie in rol de coordonare, fie de participant in sindicatul de banci.

„As spune daca intrebati daca focusul ar trebui sa fie credite sindicalizate sau tranzactii pe piata de capital as pune ca prioritatea este oricat de mult ne place sa avem un rol instrumental in tranzactii mari de sindicalizare ca suntem extrem de interesati sa scalam tranzactii pe piata de capital. Pentru noi, strategic sunt foarte importante tranzactiile de e piata de capital pentru ca mai degraba vor merge in spatiul de active verzi si sustenabile, iar dezvoltarea pietei de capital locale este ceva ce suntem foarte pregatiti sa sustinem si sa promovam in anii urmatori”, a subliniat Victoria Zinchuk din partea EBRD.

IFC, un alt investitor – ancora in piata de capital si in finantarea adresata sectorului privat din Romania, este de asemenea pregatit sa participe la viitoare tranzactii de finantare verde.

„In ultimii 5 ani, am finantat proiecte de peste 2 mld. USD in Romania ceea ce este aproape jumatate din ce am facut in ultimii 30 de ani. Si asta pentru ca nevoile Romaniei sunt foarte mari si IFC se potriveste foarte bine in indeplinirea acestor nevoi. In continuare finantam foarte mult sectorul bancar, avem  peste 1 mld. bonduri si imprumuturi de tip MREL si Basel 3 Tier 2 date in ultimii 2 ani”, a spus Cristian Nacu de la IFC.

 

 

Consumer.

Retail.

„Exista o guvernanta a companiilor si o alta, sa zicem publica, a autoritatilor publice. Vedem decizii, hotarari, legi, care cumva par sa nu tina seama de aceste aspecte ESG. Par sa fie cumva paralele”, afirma George Badescu, Director Executiv al Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR).

„Faptul ca nu este inca un stakeholder care sa vorbeasca si in numele unei industrii intr-un anumit moment, cred ca este un aspect care ar trebui cumva reevaluat si, din acest punct de vedere, ar da si mai multa consistenta si substanta asociatiilor care de multe ori sunt vazute ca fiind limitate la o situatie de criza unde trebuie sa salvam punctual un anumit moment dificil”, adauga George Badescu din partea asociatiei care reprezinta marile retele de retail din Romania.

Industrie alimentara.

„Am incetinit un pic partea de panouri fotovoltaice. Am reusit insa sa ne innoim parcul auto printr-un parteneriat strategic cu cei de la Autonom. Si acum suntem in plin proces de discutare a ofertelor si speram concretizarea cat mai rapida pe partea aceasta de instalare a panourilor fotovoltaice in contextul in care vom adresa energie verde pentru ambele facilitati de productie. Nu doar energie verde avem in focus, ci si partea de eficientizare a consumului de apa, o modernizare a sistemului de ventilare a aerului din cele doua fabrici. Ne uitam catre optimizarea consumurilor de energie si gaz”, a declarat Oana Gresoiu, Group Chief People, Culture and Sustainability Officer la producatorul din industria alimentara Verdino Green Foods, companie fondata de catre antreprenorul Raul Ciurtin si in care a investit fondul de investitii BlackPeak Capital.

Servicii medicale private.

„Sincer, nu m-am intalnit destul de des in serviciile medicale de acest domeniu, mai degraba, reglementat legislativ. Noi in schimb la Medima ne-am intalnit si am reglementat cumva in intern datorita presiunii dinafara si anume mai degraba a presiunilor care vin din zona fondurilor de investitii. Medima are doua fonduri de investitii cu bani de afara care au investit intr-o companie cu capital romanesc, fondata aici si ambele aceste doua fonduri de investitii au programe de ESG si trebuie sa raporteze la randul lor pentru ca banii care vin din aceste institutii internationale trebuie sa urmareasca si aceasta zona de responsabilitate. Medima are de intocmit anual pe aceasta baza rapoarte de sustenabilitate catre mai multe institutii financiare.”, a declarat Vlad Ardeleanu, CEO al Medima Health, companie aflata in portofoliul fondurilor de investitii Integral Venture Partners si Morphosis Capital.

„Cred ca serviciile medicale urmeaza acest trend care a fost mai pregnant in zona retelelor de comert sau chiar in zona retailului food.”, a adaugat Vlad Ardeleanu de la Medima Health.

Fintech.

„In wealth management,impactul ESG este impartit in 2 categorii mari – zona de credit la care toata lumea crede ca nu are legatura cu wealth management-ul (…) si zona de asset management unde iti administrezi banii pentru ca ai un surplus si vrei sa faci ceva cu ei. In fiecare componenta lucrurile sunt cumva diferite”, a declarat Andrei Perianu, Cofondator si COO la platforma de servicii financiare Bankata.

„In zona de asset management, consumatorul final el nu intelege neaparat beneficiul unui fond ESG sau nu la magnitudinea pe care cei din zona de fonduri o imping catre consumatorul final, iar asta inseamna ca vorbim de ESG pana la randament (…) In zona cealalta, de credit, oamenii sunt foarte doritori sa faca mai multe, dar problema este ca orice e finantat acum este sub presiune. Si o casa verde, pe care toata lumea si-o doreste in Romania, e sub presiune pentru ca nu poti sa ti-o iei, dobanzile sunt mai mari ca acum doi ani”. spune Andrei Perianu de la Bankata, care adauga ca situatia este intalnita si la achizitiile de panouri fotovoltaice si masini electrice.

 

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

 

Deloitte: Piata de M&A din Romania a crescut in 2021 catre 4,4 mld. euro. Companiile de energie controlate de catre stat au acaparat peste un sfert din piata de profil cu doua achizitii majore

Piața de fuziuni și achiziții (M&A) din România a atins un nivel record în 2021 în ceea ce privește numărul de tranzacții, 137, potrivit unei analize efectuate de Deloitte România.

Valoarea totală estimată a pieței, atât pentru tranzacțiile cu valori comunicate, cât și pentru cele cu valori nedivulgate, a ajuns la aproximativ 4-4,4 miliarde de euro, în timp ce valoarea tranzacțiilor cu valori comunicate s-a ridicat la 2,3 miliarde de euro. Pentru comparație, valoarea de piață a tranzacțiilor în 2020 a fost de 3,9-4,1 miliarde de euro și, respectiv, 2,5 miliarde de euro.

„Pandemia a catalizat activitatea de fuziuni și achiziții în toate aspectele sale, ceea ce, pe de o parte, a remodelat atât  businessurile tradiționale, dar și non-tradiționale, iar, de pe altă parte, a generat un val de stimulente macroeconomice, care favorizează activitatea M&A. Activitatea globală de M&A a atins niveluri record în 2021. În România, 2021 și 2020 au fost ani foarte buni pentru piața de fuziuni și achiziții. Analiza noastră sugerează că dinamica pozitivă se va menține, așadar anticipăm o activitate fără precedent în următorii ani”, spus Iulia Bratu, Director, Corporate Finance, Deloitte România.

În 2021 au avut loc cinci tranzacții cu o valoare comunicată sau estimată de minimum 100 de milioane de euro.

„În 2021, interesul businessurilor locale pentru listarea la bursă și pentru atragerea de finanțare prin intermediul bursei a fost semnificativ mai mare comparativ cu anii anteriori. Merită menționat și că numărul de tranzacții cu valori de peste 5 milioane de euro în care au fost implicate firme de capital privat de partea vânzătorului sau a cumpărătorului a crescut în ultimul an și a ajuns la 24. Un alt aspect notabil este că firmele locale de capital privat și-au majorat investițiile în 2021, ceea ce indică maturizarea pieței locale de profil. 

Având în vedere modul în care a evoluat 2021 față de anii trecuți, dezvoltarea pieței regionale și globale de M&A în 2021 și tranzacțiile aflate în faze incipiente în acest moment, 2022 va fi un an promițător din perspectiva fuziunilor și achizițiilor. Cred că România va rămâne o destinație atrăgătoare pentru investitori,” a declarat Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanță Financiară, Deloitte România.

Cele mai mari tranzacții din 2021 au fost:

  • Romgaz, al cărui acționar majoritar este statul roman, a ajuns la un acord pentru a achiziționa o participație de 50% în Neptun Deep, proiectul offshore de gaze naturale din Marea Neagră, de la ExxonMobil din SUA, pentru o valoare comunicată de 920 de milioane de euro, iar finalizarea tranzacției este așteptată in primul trimestru din 2022;
  • Novalpina Capital, cu sediul la Londra, a achiziționat MaxBet România, pentru o valoare estimată de 250 de milioane de euro;
  • preluarea de către Glovo a operațiunilor Delivery Hero din regiunea Balcanilor, pentru o valoare comunicată de 170 de milioane de euro;
  • fondul maghiar de capital privat Adventum a cumpărat Hermes Business Campus de la Atenor, printr-o tranzacție estimată la 150 de milioane de euro;
  • preluarea de către Hidroelectrica a Crucea Wind Farm și a Steag Energie pentru o valoare comunicată de 130 de milioane de euro.

Cele mai active sectoare în funcție de volumul tranzacțiilor au fost imobiliarele (inclusiv construcțiile), tehnologia, energia și industria. Împreună, acestea au generat 76 de tranzacții. Din punctul de vedere al valorii tranzacțiilor, cel mai activ sector a fost cel imobiliar, urmat de energie și retail și distribuție.

Piața de fuziuni și achiziții din România în 2021

  • valoarea de piață (tranzacții cu valoare comunicată): 2,3 miliarde de euro;
  • valoarea de piață estimată (inclusiv tranzacțiile cu valoare nedivulgată): 4-4,4 miliarde de euro;
  • numărul de tranzacții cu valoare comunicată: 52;
  • valoarea medie a tranzacției (calculată pentru tranzacțiile cu valoare comunicată): 27 de milioane de euro.

 

Deloitte România este una dintre cele mai mari companii de servicii profesionale din țara noastră și oferă, în cooperare cu Reff & Asociații | Deloitte Legal, servicii de audit, de consultanță fiscală, servicii juridice, de consultanță în management și consultanță financiară, servicii de managementul riscului, soluții de servicii și consultanță în tehnologie, precum și alte servicii adiacente, prin intermediul a peste 2.600 de profesioniști.

M&A evolutie piata poza Main

Ioana Filipescu, Deloitte: Piața totală de fuziuni și achiziții din România a scăzut ușor în 2018 în jurul a 4 mld. Euro, dar rămâne robustă. În premieră, pe radarul marilor tranzacții apar antreprenorii români cu două achiziții estimate la peste 100 mil. Euro după intrarea fraților Pavăl de la Dedeman în proiectul imobiliar The Bridge și în acționariatul producătorului de aluminiu Alro Slatina

Piața totală de fuziuni și achiziții din România s-a situat în 2018 între 3,8 mld. Euro și 4,3 mld. Euro, în ușoară scădere față de anul anterior, potrivit estimărilor firmei de consultanță Deloitte.

Pentru prima oară însă, antreprenorii români au intrat pe lista celor mai mari tranzacții locale cu două achiziții de peste 100 mil. Euro. Frații Adrian și Dragoș Pavăl de la Dedeman, care caută în ultimii ani să își plaseze lichiditățile acumulate din afacerea cu bricolaj în alte oportunități de investiții, au marcat în 2018 preluarea proiectului imobiliar de birouri The Bridge din București, precum și a unui pachet de 23% din producătorul de aluminiu Alro Slatina pentru 108 mil. Euro.

„Am asistat la o ușoară diminuare a activității de M&A în 2018, după ce în 2017 a existat un context particular, cu o valoare record a tranzacțiilor între 100 și 500 de milioane de euro. În pofida acestei evoluții, piața rămâne la un nivel robust, specific unui an de creștere economică. Premiera anului 2018 a fost reprezentată de cele două finanțări prin care startup-ul românesc UiPath a atras puternice fonduri de investiții din lume, devenind primul unicorn din sectorul IT din România”, a spus Ioana Filipescu, Partener Corporate Finance în cadrul Deloitte România.

Potrivit cercetării realizate de echipa Deloitte, piața de fuziuni și achiziții din România a fost de 1,9 miliarde de euro în 2018, estimare realizată pe baza surselor publice și a tranzacțiilor cu valoare comunicată. Cu tot cu tranzacțiile a căror valoare nu a fost comunicată, estimările firmei din Big Four indică o piață totală cel puțin dublă față de segmentul tranzacțiilor a căror valoare a fost comunicată.

În 2018, au fost anunțate 14 tranzacții cu o valoare comunicată sau estimată de cel puțin 100 mil. euro. În total, numărul tranzacțiilor contabilizate de către Deloitte a fost de 96 în 2018.

Tichetul mediu pentru tranzacțiile cu valoare comunicată a fost de 50 de mil. euro. Toate valorile de tranzacție se referă la valoarea de întreprindere a firmei cumpărate.

Achiziția UPC România în cadrul tranzacției prin care Vodafone a cumpărat operațiunile Liberty Global din Germania, Republica Cehă, Ungaria și România conduce lista celor mai mari tranzacții locale din 2018, fiind urmată de către achiziția Zentiva SA România, fostul Sicomed (valoare calculată la 287 de milioane de euro, aplicând multiplul EBITDA al tranzacției la rezultatele Zentiva SA din 2017) tot în cadrul unei tranzacții transfrontaliere prin care fondul american de investiții Advent a preluat operațiuni ale producătorului de medicamente Sanofi.

De asemenea, vânzarea Agricost către grupul Al Dahra, cu o valoare estimată la peste 200 mil. Euro, fiind cea mai mare tranzacție din agricultură în România, a fost printre cele mai mari tranzacții de anul trecut, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO în decembrie 2017.

În eșalonul de tranzacții cu o valoare între 100 mil. euro și 200 mil. Euro au fost incluse achiziția de către frații Pavăl a proiectului de birouri The Bridge de la Forțe Partners (valoare necomunicată), achiziția unui pachet de 7,5% din startup-ul românesc UiPath, specializat în dezvoltarea de soluții pentru automatizarea proceselor interne cu ajutorul roboticii,de către un consorțiu de investitori condus de Sequoia Capital, care a dus compania la o evaluare de 2,6 miliarde de euro (valoare: 194 de milioane de euro), preluarea proiectului de birouri Oregon Park din zona Barbu Văcărescu din Pipera de către Lion’sHead Investment, care realizează prima achiziție în România (valoare necomunicată) și achiziția de către grupul german Phoenix a distribuitorului Farmexim și a rețelei de farmacii Help Net (valoare necomunicată).

Pe segmentul tranzacțiilor estimate între 100 mil. euro și 150 mil. Euro mai intră apoi câteva tranzacții realizate de către investitori financiari precum vânzarea de către SIF Oltenia a participației de 6,3% pe care o avea la BCR către Erste Group Bank (valoare: 140 de milioane de euro), prima finanțare atrasă de către UiPath, acordată de către Accel, Capital G și Kleiner Perkins Caufield&Byers (124 de milioane de euro), vânzarea de către fondul de investiții Abris a firmei de curierat Urgent Cargus către fondul de investiții Mid Europa, cea mai mare tranzacție din acest domeniu de până acum (valoare necomunicată).

În același interval de valoare, intră și achiziții realizate de investitori non financiari printre care preluarea de către Liberty House a combinatului ArcelorMittal Galați, alături de combinatele din Macedonia, Italia și Cehia (valoare necomunicată), achiziția unui pachet de 23% din producătorul de aluminiu Alro din Slatina de către Pavăl Holding, un vehicul deținut de către frații Pavăl (valoare: 108 milioane de euro), achiziția de către Unilever a producătorului de înghețată Betty Ice, la finalul unei proceduri competitive de vânzare (valoare necomunicată) sau preluarea de către dezvoltatorul imobiliar Immofinanz a centrului comercial Sun Plaza, a hotelului Novotel şi a birourilor Sun Offices (valoare necomunicată).

Activitatea fondurilor de private equity s-a menținut la un nivel ridicat în 2018, cu 12 tranzacții anunțate, la vârful clasamentului fiind preluarea Zentiva (inclusiv producătorul local Zentiva SA) de către Advent Internațional. Valoarea totală a achizițiilor realizate de fonduri a fost de peste 1,1 miliarde de euro, arată calculele Deloitte.

„Interesul investitorilor financiari pentru România s-a păstrat, în condițiile în care companiile românești au continuat să crească, iar fundamentul macroeconomic nu s-a schimbat semnificativ față de anul precedent”, a adăugat Ioana Filipescu.

În 2018, echipa de Corporate Finance a Deloitte România a asistat acționarii Farmexim/Help Net în vânzarea către Phoenix, a acordat asistență Oresa Ventures la vânzarea producătorului de vopsele Fabryo către AkzoNobel, a asistat de asemenea acționarii Animax în vânzarea către TRG, precum și acționarii IKB în vânzarea către BNP Paribas.

Principalii indicatori ai pieței de fuziuni și achiziții din România din 2018 arată astfel:

• valoare piață (tranzacții cu valoare comunicată): 1,9 miliarde de euro;
• valoarea medie (tranzacții cu valoare comunicată): 50 de milioane de euro;
• valoare piață (inclusiv tranzacții cu valoare necomunicată – estimare Deloitte): între 3,8 mld. euro și 4,3 miliarde de euro;
• număr tranzacții (inclusiv cele a căror valoare nu a fost comunicată oficial): 96;
• număr tranzacții cu o valoare comunicată sau estimată de cel puțin 100 de milioane de euro: 14.

Față de 2017, s-au înmulțit tranzacțiile cu valori nedeclarate ceea ce face să crească așa – zisa parte nevăzută a pieței de fuziuni și achiziții, bazată pe estimări ale consultanților specializați în tranzacții.

Pe sectoare, au fost înregistrate tranzacții în TMT (tehnologie media telecom), farma, agricultură, imobiliare, curierat, aluminiu, siderurgie, producție de înghețată și altele. Investitorii strategici au continuat să fie motorul pieței de profil, în timp ce investitorii financiari au fost pe locul secund și un alt pol, din ce în ce mai semnificativ la nivelul pieței, se formează în jurul capitalului local și al antreprenorilor autohtoni.

Apetitul investitorilor externi pentru activele locale este confirmat, de asemenea, și de un multiplu de EBITDA superior comparativ cu regiunea. Astfel, activele românești au fost evaluate în 2018, în medie, la un multiplu de 11,5 față de EBITDA (profitul obținut înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării), peste cele din regiunea Europei Centrale și de Est, care au înregistrat un multiplu mediu de 9,3. Tranzacțiile cu companii din sectoarele TMT (Tehnologie, Media, Telecom) și bunuri de consum din România au înregistrat multipli mai mari de evaluare față de tranzacțiile din regiune în piețele de profil, potrivit unor date Deloitte prezentate în noiembrie 2018 la MIRSANU DEALMAKERS FORUM, primul eveniment MIRSANU.RO dedicat jucătorilor – cheie din tranzacțiile locale și principalelor tendințe în fuziuni și achiziții, respectiv în alte tranzacții corporative majore.

Sursă foto: Deloitte.

Ioana Filipescu, Partener Consultanță în Fuziuni și Achiziții la Deloitte România, vine speaker la MIRSANU DEALMAKERS FORUM

Ioana Filipescu, un profesionist cu peste 25 de ani de experiență în domeniul consultanței în fuziuni și achiziții și în domeniul finanțărilor corporative, este Partener Consultanță în Fuziuni și Achiziții la Deloitte România din 2016. De-a lungul carierei, a fost implicată în numeroase tranzacții pe care le-a finalizat cu succes, în care a reprezentat atât antreprenori locali în mandate de vânzare, cât și cumpărători internaționali în mandate de achiziție. De asemenea, Ioana a coordonat tranzacții implicând instrumente tradiționale de finanțare prin equity, finanțări bancare sau produse mai complexe de quasi-equity.

Printre cele mai recente tranzacții în care a fost implicată se numără vânzarea Fabryo, cel mai mare jucător din industria producătorilor de vopsele decorative din România, către Akzo Nobel N.V., al doilea cel mai mare producător global de vopsea și substanțe chimice, vânzarea distribuitorului de produse farmaceutice Farmexim și a lanțului de retail farmaceutic Help Net către Phoenix Group, lider european în distribuția farmaceutică, vânzarea furnizorului de servicii financiare și leasing IKB Leasing către BNP Paribas, vânzarea Animax, lider de piață în retailul specializat pentru animale, către fondul de investiții TRG.

Ioana Filipescu este speaker în cadrul evenimentului MIRSANU DEALMAKERS FORUM 2018 în cadrul panelului dedicat evoluției și tendințelor care modelează tranzacțiile din România.

MIRSANU DEALMAKERS FORUM 2018 este primul eveniment organizat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO și este dedicat tranzacțiilor din România și principalilor jucători din fuziuni și achiziții, finanțări corporative și piețe de capital.

Bursa de Valori București, Deloitte România, Reff și Asociații, Mazars România sunt parteneri ai evenimentului MIRSANU DEALMAKERS FORUM, care are loc pe 20 noiembrie 2018 la Radisson Blu Hotel sala Atlas 1. Vezi aici agenda evenimentului și ultimele detalii.

 

Sursă: Deloitte.

Radu Dumitrescu, Partener Deloitte România: Tranzacțiile cu credite neperformante din România au avut în 2017 o valoare nominală totală sub 1 mld. Euro. Începem să vedem din acest an că se structurează o piață secundară de vânzare a portofoliilor neperformante

Vânzările de credite neperformante s-au situat la o valoare nominală totală sub 1 mld. Euro, potrivit unor estimări prezentate de către Radu Dumitrescu, Partener servicii de suport în tranzacții în cadrul departamentului de consultanță financiară al Deloitte România.

Față de 2016, când piața de profil era estimată la 1,5 – 2 mld. Euro, tranzacțiile au înregistrat aparent un pas înapoi, însă la finele anului trecut erau în curs de vânzare portofolii neperformante de circa 1  – 1,5 mld. Euro, precizează Deloitte.

Un factor cu impact asupra pieței de credite neperformante a fost reprezentat de procesele de vânzare a unor bănci locale, care sunt așteptate să genereze însă pe termen scurt noi tranzacții pe piața de profil după ce noii proprietari vor intra în posesia activelor achiziționate.

În 2017, Banca Transilvania a semnat contractul de achiziție al Bancpost și a altor două entități ale Eurobank din România, OTP s-a angajat să cumpere Banca Românească de la National Bank of Greece, iar fondul american de investiții JC Flowers a anunțat că va prelua Piraeus Bank România.

Soarta unor tranzacții pe piața de profil este însă influențată și de o serie de măsuri de reglementare, printre care modificarea recentă a Codului fiscal privind plafonarea gradului de deducere a cheltuielilor reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate la 30% din valoarea creanțelor înstrăinate. Alte măsuri cu impact asupra investitorilor pe acest segment de piață sunt și propunerea legislativă de eliminare a caracterului executoriu pentru contractele de credit încheiate, ceea ce ar însemna că acest titlu executoriu nu poate fi decis decât de către o instanță de judecată. De asemenea, Deloitte susține că achizițiile de portofolii neperformante pot fi afectate și de o propunere legislativă care ar limita valoarea creanței ce poate fi recuperate de către un creditor la dublul sumei plătite pentru preluarea respectivei creanțe.

În 2017, pe piața de profil au apărut vânzători noi de credite neperformante precum BRD și Banca Transilvania, care au generat cele mai importante tranzacții, cea cu nume de cod Iris, respectiv Castrum. La celălalt capăt s-au remarcat ca și cumpărători în 2017 Kruk, B2 Holding și EOS.

Rata de credite neperformante la nivel de sistem a ajuns în 2017 la 7,3%, fiind pe un trend de scădere, însă încă peste media Uniunii Europene de 4,5%, potrivit unor date prezentate la începutul acestei săptămâni de către Sergiu Oprescu, președintele Asociației Române a Băncilor.

Ca evoluție, rata NPL din România a scăzut de la un maxim istoric de 21,9% atins în decembrie 2013 până la o valoare de aproape trei ori mai mică într-un interval de 4 ani, potrivit datelor Deloitte.

“Observăm că prețurile de tranzacționare a portofoliilor neperformante au crescut în 2017, tendință care a apărut pe fondul reducerii stocului de credite neperformante coroborat cu interesul de achiziție venit din partea mai multor investitori“, explică Radu Dumitrescu.

În 2018, piața de profil a ajuns la un stoc de credite neperformante de 4,6 mld. Euro, piața portofoliilor corporative fiind estimată la 3 mld. Euro, restul de 1,6 mld. Euro fiind reprezentat de portofolii rezidențiale și de credite de consum.

“Ne așteptăm să vedem în acest an că începe să se structureze în România o piață secundară de vânzare a portofoliilor neperformante, unde vor fi tranzacționate bucăți din portofoliile cumpărate anterior de investitori de la bănci“, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Radu Dumitrescu.

Potrivit acestuia, Deloitte are o echipă de 15 oameni care se ocupă de activitățile de due diligence (analiză) și consultanță pentru tranzacțiile cu credite neperformante.

Pe piața consultanței în tranzacțiile cu portofolii neperformante, Deloitte concurează cu PwC și  KPMG.

La nivelul pieței de credite neperformante, principalii jucători sunt APS, Kruk, EOS, Kredyt Inkaso, B2 Holding și Intrum.

Notă Deloitte: Graficul include tranzacțiile anunțate în perioada relevantă cu valoare declarată. Cifrele istorice sunt ajustate la zi cu valoarea tranzacțiilor rezultată din ultimele informații disponibile.

Ioana Filipescu: Fuziunile și achizițiile din România au avut anul trecut o valoare totală de peste 4 mld. euro, din care 15 tranzacții au depășit bariera unui preț minim plătit de cumpărător de 100 mil. Euro. Consultanții Deloitte estimează că JC Flowers plătește un preț între 165 și 193 mil. Euro pentru preluarea Piraeus Bank România

Piața de fuziuni și achiziții din România a înregistrat o valoare de 3,8 mld. euro în 2017, arată o analiză a Deloitte România realizată pe baza surselor publice și a tranzacțiilor cu valoare comunicată. Adăugând tranzacțiile cu valoare necomunicată, totalul pieței este între 4 și 4,6 mld euro, conform estimărilor Deloitte, în creștere cu 15% comparativ cu 2016. Și în acest an există premise ca piața de profil să atingă nivelul de 4 mld. euro.

“Activitatea de M&A (mergers and acquisitions – fuziuni și achiziții) a continuat să crească în 2017, dar mai îmbucurător a fost faptul că s-au înregistrat 15  tranzacții cu o valoare cuprinsă între 100 și 500 milioane de euro, o performanță record în ultimii zece ani”, a spus Ioana Filipescu, Partener în Consultanță Fuziuni și Achiziții în cadrul Deloitte România.

Analiza Deloitte vizează tranzacțiile cu o valoare mai mare de pragul de 5 mil. Euro, iar criteriul luat în calcul ca valoare per tranzacție, deci implicit și al pieței în ansamblu, este prețul plătit de către cumpărător.

“Evaluările sunt subiective, dar prețul plătit este valoarea de piață a unei companii“, a precizat, astăzi, într-o conferință de presă Lars Wiechen, Partener Coordonator al departamentului de Consultanță financiară al Deloitte România.

Prin acest unghi privind piața de profil, cea mai mare tranzacție a fost preluarea de către Enel a unui pachet de aproape 14% din acțiunile E-Distribuţie Muntenia şi ale Enel Energie Muntenia, prețul fiind stabilit de către Curtea de Arbitraj de la Paris la 401 mil. Euro, acesta fiind determinat de exercitarea de către SAPE a clauzei de put option din contractul de privatizare al Electrica Muntenia Sud.

Pe palierul de preț între 200 și 400 mil. Euro sunt cotate trei achiziții – cea a grupului A&D Pharma de către fondul de investiții Penta Investments, preluarea platformei financiare locale a grupului elen Eurobank formate din Bancpost, ERB Retail și ERB Leasing de către Banca Transilvania, în  ambele cazuri nefiind făcută publică valoarea tranzacției.

Potrivit unor informații publicate în noiembrie și decembrie 2017 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, prețul de achiziție plătit de către Penta pentru A&D Pharma ar fi în jurul a 350 mil. Euro, în timp ce Banca Transilvania ar urma să plătească un preț estimat în jurul a 250 mil. euro pentru preluarea operațiunilor locale ale Eurobank.

De asemenea, grupul britanic DS Smith a anunțat preluarea Ecopack și Ecopaper, afaceri controlate de către Vladimir Cohn, în cadrul unei tranzacții de 208 mil. Euro.

Alte 11 tranzacții sunt contabilizate de către consultanții Deloitte în intervalul de preț între 100 și 200 mil. Euro acestea fiind în ordine descrescătoare:

– listarea pe bursa de la București a unui pachet minoritar al firmei de telecomunicații Digi Communications NV pentru 193 mil. Euro

– achiziția Piraeus Bank România de către fondul american de investiții JC Flowers (valoare ce nu a fost făcută publică)

– achiziția hotelurilor Radisson Blu și Park Inn de către fondurile de investiții Cerberus și Revetas Capital (cu o valoare anunțată oficial de 169,2 mil. Euro)

– achiziția pachetelor minoritare de acțiuni în patru filiale ale Electrica de la Fondul Proprietatea de către compania – mamă, Electrica SA, pentru 165 mil. Euro

– preluarea operațiunilor locale ale firmei nipone Takata Corporation cu două fabrici la Arad și una la Sibiu de către Key Safety Systems

– asocierea dintre Atterbury Europe și Iulius Holding

– achiziția pachetului de 30% din producătorul de soluții antivirus Bitdefender de către fondul de investiții Vitruvian Partners care a plasat valoarea companiei la peste 600 mil. Dolari

– achiziția operatorului ungar Invitel Tavlkozlesi de către Digi pentru 140 mil. Euro

– acordul de preluare a unei companii imobiliare poloneze de către Globalworth și Griffin Premium RE NV

– achiziția anunțată a celei mai mari părți a activelor Oltchim de către Chimcomplex la un preț de 127 mil. euro

– achiziția Banca Românească de către OTP, care așteaptă avizul BNR.

O privire de ansamblu arată că primele 15 tranzacții de fuziuni și achiziții au marcat o privatizare, două tranzacții în sectorul imobiliar, trei tranzacții de exit ale unor mari bănci elene, vânzări de pachete minoritare de acțiuni la foste sau actuale filiale ale Electrica, vânzarea unor campioni sectoriali cu activități integrate precum A&D Pharma și grupul Ecopack – Ecopaper în tranzacții – record pentru distribuția farma și sectorul cartonului ondulat, cea mai mare tranzacție din istoria pieței hoteliere, cea mai mare achiziție în străinătate făcute de o companie din România, cea mai mare listare privată din istoria bursei de la București, o tranzacție globală cu impact local semnificativ, precum și o primă evaluare la vedere a unui producător local de antivirus creat în România și ajuns la o notorietate globală într-o industrie de vârf.

De notat că piața de fuziuni și achiziții din România a înregistrat și picarea unei tranzacții anunțate în 2017, respectiv tranzacția evaluată la circa 164 mil. Euro prin care Dedeman urma să preia complexul de birouri AFI Park de la AFI.

M&A nr tranzactii si clase de investitori Ro deloitte

În total, Deloitte a numărat 105 tranzacții anunțate în 2017, inclusiv cele ale căror valoare nu a fost dezvăluită. Numărul de tranzacții a crescut cu 15% față de 2016.

Pe sectoare, domină piața de energie și serviciile financiare, iar o activitate dinamică în creștere a fost înregistrată în TMT (Tehnologie Media Telecom), industrie și servicii medicale.

Achizițiile investitorilor strategici au acaparat circa 66% din piața de profil în 2017, instituțiile financiare având o pondere de 20% în valoarea pieței, iar listările pe bursă au cântărit 14% în ansamblu.

O altă tendință remarcată de Deloitte în 2017 este că a crescut numărul tranzacțiilor bilaterale, în care cumpărătorul a negociat direct cu vânzătorul, în absența deci a unui proces competitiv de vânzare.

Valoarea tichetului mediu de tranzacție în România a fost calculat de către Deloitte la 59,5 mil. Euro, cea mai ridicată din 2004 încoace.

M&A tichet mediu tranzactie Ro Deloitte

Anul trecut, activitatea fondurilor de investiții a fost la un nivel ridicat, acestea realizând în total 13 achiziții, printre cumpărători fiind nume noi precum Penta Investments, Vitruvian Partners, JC Flowers sau Cerberus.

“Am observat un interes mult mai mare din partea jucătorilor de private equity pentru România, interes manifestat atât de cei prezenți, cât și de nume noi. O parte din acest interes s-a concretizat în tranzacții, dar ne așteptăm ca anul 2018 să aducă noi fonduri în România pe care le-am văzut active în tranzacții încă de anul trecut“, spune Ioana Filipescu.

Un astfel de jucător care vânează tichete mari de tranzacții locale este fondul american de investiții Warburg Pincus, care a fost în discuții pentru achiziția A&D Pharma, iar apoi s-a concentrat pe negocierile pentru Urgent Cargus, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Apetitul pentru achiziții al jucătorilor de private equity vine în contextul în care mai mulți manageri de capital privat cu focus regional sau de talie globală au închis fonduri noi de investiții și au bani proaspeți de plasat în companii.

M&A piata pe sectoare Deloitte

“Ne așteptăm ca activitatea de M&A să rămână la un nivel ridicat în 2018, pe un fond macroeconomic favorabil în care companiile, fie românești, fie străine, au la dispoziție fonduri tot mai multe pentru investiții. Traversăm un moment oportun pentru activitatea de M&A, atât prin prisma investitorilor care vor să facă achiziții cât și pentru cei care vor să vândă. Este o fereastră de oportunitate de care mediul de business încă beneficiază. Anticipăm o continuare a consolidării în sectorul bancar și în servicii financiare, dar și noi tranzacții în TMT. Ne așteptăm, de asemenea, să asistăm la și mai multe tranzacții între companii românești, care vor vrea să consolideze domeniile în care activează”, a mai spus Ioana Filipescu.

Pentru evaluarea afacerilor, cel mai utilizat indicator este multiplul aplicat la EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării), a precizat Marius Vasilescu, Director servicii de evaluare și modelare în cadrul departamentului de Consultanță Financiară al Deloitte România. Acesta arată că, în continuare, principalul factor care “omoară“ tranzacțiile este diferența dintre așteptările de preț ale vânzătorului și ale cumpărătorului.

În timp ce vânzătorul își bazează evaluarea pe multiplii obținuți în același sector, cumpărătorul se orientează spre o evaluare bazată în principal pe fluxuri de numerar viitoare estimate.

Întrebată de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO care este zona mediană de multipli înregistrată în tranzacțiile de pe piața locală, Ioana Filipescu afirmă că pe piața bancară aceasta ajunge la circa 1 raportat la valoarea contabilă, respectiv în jurul intervalului de multiplu de 5 – 6,5 EBITDA în  sectoare precum servicii medicale, companiile aflate pe primele poziții într-un sector fiind mai bine cotate de către investitori. Vârfuri de multipli cu două cifre sunt înregistrate pe piețe precum tehnologia sau retailul specializat, adaugă ea.

La nivelul Deloitte România, Lars Wiechen, Partenerul coordonator al departamentului de Consultanţă Financiară, a spus că firma a avut anul trecut 14 mandate de vânzare, 14 de achiziţie, 3 de finanţare sau refinanţare şi 2 pentru tranzacţionarea unor credite neperformante.

“În 2017, ne-am dublat cifra de afaceri și numărul de angajați“, a explicat Lars Wiechen, care a adăugat că echipa pe care o conduce a evaluat peste 100 de afaceri și a fost consultant în 5 litigii.

Deloitte concurează pe piața consultanței în fuziuni și achiziții cu celelalte firme din așa-numitul Big Four – EY, KPMG, PwC, precum și cu bănci de investiții precum Rothschild sau consultanți independenți care activează pe cont propriu sau în asociere cu jucători de pe piața de profil.

Tranzacția Florence prin care BT cumpără Bancpost: BT a lucrat cu bancherii de investiții de la Barclays, consultanții de la Deloitte și avocații PeliFilip, iar Eurobank a mizat pe serviciile firmelor de avocatură Shearman & Sterling și Schoenherr, respectiv pe bancherii de investiții de la HSBC și Mediobanca

Grupul Eurobank a ajuns la un acord cu Banca Transilvania pentru a vinde acțiunile deținute de Eurobank în Bancpost S.A., ERB Retail Services IFN SA și ERB Leasing IFN S.A.

Stavros Ioannou, director general adjunct al Eurobank, a comentat: „Odată cu cesionarea Bancpost și a afiliaților săi, Eurobank îndeplinește ultima obligație de cesiune în conformitate cu planul său de restructurare aprobat de Comisia Europeană cu o tranzacție de capital. Cred că această tranzacție cu un partener de renume precum Banca Transilvania este în interesul clienților Bancpost, deponenților și angajaților. Continuând, Eurobank se va concentra și va dezvolta în continuare piețele-cheie. Aș dori să le mulțumesc tuturor colegilor noștri din filialele noastre românești pentru cooperarea strânsă și fructuoasă în toți acești ani, precum și cu reprezentanții BT pentru acest rezultat reușit „.

Bancpost și Banca Transilvania vor continua să își desfășoare activitatea în mod independent până la primirea aprobărilor necesare de la BNR și Consiliul Concurenței, așteptate în următoarele luni. Odată ce achiziția este finalizată, BT va lucra la foaia de parcurs pentru integrare cu sprijinul echipelor BT și Bancpost.

„Achiziția Bancpost reprezintă o oportunitate de apreciere pentru Banca Transilvania, care va fi maximizată prin integrarea celor două bănci. Achiziția va completa strategia de creștere organică a BT, astfel încât să ne putem consolida și consolida poziția pe piață. Suntem pregătiți să ne adaptăm în mod responsabil la noua dimensiune a Bancii Transilvania, la un nou capitol. BT va continua să-și atingă obiectivul de a sprijini antreprenorii din România și economia locală, în scopul creșterii în continuare a creării de valoare pentru acționarii, clienții și angajații BT. Mulțumim reprezentanților Eurobank pentru sprijinul, profesionalismul și cooperarea acestora în contextul negocierii acestei tranzacții, de o importanță strategică pentru ambele părți „, a spus Horia Ciorcilă, președintele Consiliului de Administrație al BT.

HSBC Bank Plc și Mediobanca – Banca di Credito Finanziario S.p.A au fost consultanți financiari ai Eurobank în legătură cu tranzacția, iar Shearman & Sterling LLP și Schoenherr și Asociații SCA au oferit consultanță juridică. ERchipa de avocați Schoenherr a fost coordonată de către Matei Florea, Partener coordonator al practicii de Finanțe & Bănci, respectiv de către Mădălina Neagu, Partener coordonator al departamentului local de fuziuni și achiziții din cadrul firmei.

Barclays Bank PLC a acționat în calitate de consultant financiar unic al BT în contextul acestei tranzacții. PeliFilip a oferit consultanță juridică, iar Deloitte a oferit consultanță financiară cu privire la anumite probleme de contabilitate și diligență.

Bancpost este a noua bancă din România, cu o cotă de piață de aproape 3% și un total de active în valoare de 11,6 miliarde lei (2,5 miliarde de euro). Bancpost are peste 2000 de angajați prin rețeaua de aproximativ 150 de unități, care deservește mai mult de 1 milion de clienți.

Banca Transilvania, a doua bancă din piața locală după active, are o cotă de piață de peste 13% si active totale în valoare de 54,9 miliarde RON (11,9 miliarde de euro), Banca Transilvania este a doua banca din Romania. BT are peste 7.000 de angajați, 2,2 milioane de clienți și aproximativ 500 de unități.

Sursă grafic: Deloitte.

Șase tranzacții care au totalizat peste 1 mld. Euro au făcut aproape jumătate din piața de fuziuni și achiziții din primele nouă luni ale anului. Ioana Filipescu, Partener Deloitte România: Ultimul trimestru ne așteptăm să mai adauge un miliard de euro la piața totală din acest an

Piața de fuziuni și achiziții din România a atins 898 milioane de euro în trimestrul III al acestui an, potrivit surselor publice și a tranzacțiilor cu valoare comunicată, conform unei analize realizate de Deloitte România.

În ce privește numărul tranzacțiilor, centralizându-le și pe cele cu valoare nedeclarată, au fost anunțate 28 de achiziții, în medie, câte două în fiecare săptămână. Față de perioada similară a anului trecut, valoarea tranzacțiilor s-a triplat, iar numărul lor a crescut cu 20%.

“În primele nouă luni ale anului, piața M&A a atins deja 2 miliarde de euro, iar ceea ce este și mai impresionant, totalul nu s-a realizat datorită unor mega-tranzacții, ci mulțumită a șase tranzacții între 100 și 500 milioane de euro. Ultimul trimestru este, conform tendinței istorice, cel mai important din an și, ținând cont de tranzacțiile care se negociază în prezent, ne așteptăm să mai adauge încă un miliard de euro la total”, a spus Ioana Filipescu, Partener consultanță fuziuni și achiziții Deloitte România.

În această perioadă, valoarea medie a unei tranzacții a fost de 56 mil. euro, evidențiind tendința de creștere a valorii tranzacțiilor M&A.

Deoarece numeroase tranzacții au valori nedeclarate, Deloitte a încercat să atribuie o valoare estimativă fiecăreia dintre ele pentru a determina valoarea totală a pieței de M&A din România.

Astfel, în trimestrul al III lea al anului, valoarea totală a pieței de M&A este estimată a fi între 1,1-1,2 mld euro.

Totodată, faptul că în acest trimestru au fost anunțate cinci tranzacții, fiecare având o valoare de peste 100 de milioane de euro, iar patru dintre ele s-au și fructificat, a reprezentat o performanță care nu a mai fost înregistrată în ultimii doi ani.

Achiziția complexului hotelier Radisson de către Revetas Capital pentru suma de 177,5 milioane de euro stabilită în urma unei proceduri competitive a fost cea mai mare tranzacție a trimestrului.

“Valoarea cu care s-a vândut hotelul va deveni o referință pentru alte hoteluri de 5 stele din Romania. Ne așteptăm să vedem mai multe tranzacții de acest gen”, a mai spus Filipescu.

Achiziția pachetelor minoritare deținute de Fondul Proprietatea în subsidiarele sale de către Electrica, în valoare de 165 de milioane de euro, a fost a doua cea mai mare tranzacție a trimestrului, și este concluzia îndelung așteptată a unei tranzacții ce se discuta de ani de zile. Achiziția face parte din strategia Fondului Proprietatea de lichidare a participațiilor.

De asemenea, cumpărarea de către Digi Communications a unei subsidiare a firmei maghiare Invitel este una din rarele tranzacții de achiziții internaționale încheiată de o firmă românească, notabilă mai ales dată fiind valoarea ei de 140 milioane de euro.

Achiziția Banca Româneasca de către OTP, cu o valoare vehiculată a fi de aproximativ 100 milioane de euro, este cea mai mare tranzacție bancară din ultimii doi ani și evidențiază continua consolidare a sectorului bancar românesc.

În această perioadă, Deloitte Romania a asistat vânzătorii într-un număr considerabil de proiecte care sunt încă în derulare. De partea cumpărătorilor, Deloitte a avut rolul de consultant due diligence în trei dintre tranzacțiile anunțate în cursul trimestrului și care sunt încă în procedurile de aprobare: Sigma Alimentos – Caroli Foods Group; QuEST Engineering – IT Six Global Services precum și Global Trade Center – Cascade Office Building.

Piața de fuziuni și achiziții din România a fost în 2016 în jurul a 3,3 mld. Euro, potrivit estimărilor firmelor de consultanță Deloitte, EY și PwC.

Sursă : Deloitte.

Deloitte: Piața de fuziuni și achiziții s-a dublat în prima jumătate a anului la 1,28 mld. Euro față de anul trecut. Trei tranzacții din energie și imobiliare au făcut diferența

Piața de fuziuni și achiziții din România s-a ridicat la 889 milioane euro în al doilea trimestru al anului, conform surselor publice, mai mult decât dublu față de trimestrul precedent, potrivit unei analize realizate de Deloitte România. Numărul de tranzacții relevante a fost de 19. Comparativ cu trimestrul al doilea al anului trecut, anul acesta a avut loc o tranzacție în plus, dar valoarea a crescut de trei ori.

“Am asistat la un trimestru foarte bun în piața de fuziuni și achiziții din România, în linie cu așteptările, determinat de contextul macroeconomic favorabil și de rezultatele solide înregistrate de companiile românești. Vedem efervescență în multe sectoare de activitate, în principal în servicii financiare, retail si bunuri de larg consum, sănătate, industrial. În continuare ne așteptăm ca în piața de M&A, activitatea să se mențină într-un ritm susținut și în perioada următoare”, a spus Ioana Filipescu, partener consultanță în fuziuni și achiziții Deloitte România.

Valoarea medie a unei tranzacțiii în acest trimestru a fost de 68 mil. euro, datorită impactului deosebit de mare al celor trei tranzacții din top.

În urma analizei tranzacțiilor a căror valoare nu a fost dezvăluită sau estimată public, estimarea Deloitte cu privire la piața totală de M&A în trimestrul II 2017 se situează în intervalul 950 milioane – 1 miliard euro.

Cea mai mare tranzacție a trimestrului, care a influențat semnificativ datele, dar nu a atins dimensiunea necesară pentru a fi clasificată ca megatranzacție, a fost tranzacția de 401 milioane euro prin care Enel a achiziționat pachete de câte 13,6% în E-Distributie Muntenia și Enel Energie Muntenia, în urma finalizării arbitrajului internațional privind privatizarea Electrica Muntenia Sud.

A doua tranzacție ca importanță a fost anunțul achiziției clădirilor de birouri AFI Park de către Dedeman, cu o valoare totală estimată de 164 milioane euro. Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 16 ianuarie că Dedeman se pregătește să cumpere AFI pentru o sumă în jurul a 160 mil. euro.

Topul tranzacțiilor este încheiat de vânzarea a 50% din proprietățile Iulius Holding către Atterbury Romania. Potrivit estimărilor Deloitte, valoarea acestei tranzacții este în jurul a 150 milioane de euro, pe baza valorii estimate a activelor de 300 milioane euro.

Cumulat, în prima jumătate a anului, piața de M&A din România a atins valoarea de 1,28 miliarde EUR, nivel dublu comparativ cu primul semestru din 2016. În acest an au fost anunțate 49 de tranzacții față de 38 în primele șase luni din 2016.

În acestă perioadă, Deloitte a fost implicată în calitate de consultant financiar în achiziția a 31 de farmacii de către Penta Investments, ce vor fi relansate sub logo Dr. Max, precum și în achiziția aplicației Clever Taxi de către proprietarii liderului european în domeniu mytaxi.

 

De la stânga la dreapta, Andrei Burz-Pînzaru (Partener Reff&Asociații), Alexandru Reff (Country Managing Partner Deloitte România și Moldova), Ahmed Hassan (ex-Country Managing Partner Deloitte România și Moldova, acum lider de risc pentru Deloitte Europa Centrală și membru al Comitetului Executiv regional). Sursă foto: Deloitte.

Mișcări în lanț la vârful structurilor locale ale Deloitte: Alexandru Reff devine primul avocat român șef peste operațiunile locale ale unui Big Four. Conducerea casei de avocatură afiliate Reff & Asociații trece în mâinile partenerului Andrei Burz – Pînzaru. Ahmed Hassan urcă pe o poziție la nivel regional

Deloitte a anunțat astăzi numirea de la 1 iunie a avocatului Alexandru Reff pe poziția de Country Managing Partner pentru România și Moldova, în locul lui Ahmed Hassan, confirmând astfel informațiile care circulau pe piață încă de la începutul lunii ianuarie.

Numirea lui Reff la conducerea Deloitte România înseamnă atât o premieră pentru un avocat român în cea mai înaltă poziție la nivel local în cadrul unei companii Big Four, precum și ocuparea integral de către români a posturilor de coordonare locală din cadrul tuturor celor patru firme care fac parte din Big Four. Astfel, coordonarea PwC România este făcută de către Ionuț Simion, cea a EY România de către Bogdan Ion, cea a KPMG România de către Șerban Toader, iar cea a Deloitte România trece de la 1 iunie în mâna lui Alexandru Reff.

Mutarea are un efect în lanț pentru că Ahmed Hassan preia o funcție de conducere la nivel regional, în timp ce firma de avocatură afiliată Reff & Asociații urmează să fie condusă de către Andrei Burz-Pînzaru, Partener în cadrul firmei.

Reff, avocat specializat în fuziuni și achiziții, respectiv drept imobiliar, este fondator al Reff & Asociații, societatea de avocați reprezentând Deloitte Legal în România. Și-a început cariera în Deloitte în 1997 și a avut mai multe poziții de conducere, inclusiv cea de partener coordonator al practicii de Servicii fiscale și juridice Deloitte timp de patru ani.

„Sunt onorat să preiau conducerea firmei unde mi-am început cariera. Vom continua să construim un proiect excepțional centrat pe obiective dincolo de noi înșine, dezvoltând cariere la cel mai înalt nivel și contribuind cu impact semnificativ în mediul de afaceri și în societate”, a declarat Alexandru Reff cu ocazia numirii în funcție.

Ahmed Hassan va prelua noi responsabilități regionale în cadrul Deloitte, în calitate de lider de risc pentru Europa Centrală și membru al Comitetului Executiv regional. El s-a alăturat Deloitte România în anul 2000 și are o experiență de peste 20 de ani în domeniul consultanței financiare și al auditului. Ahmed Hassan a avut un rol central în extinderea Deloitte în plan local și a servit drept Country Managing Partner de la începutul anului 2011. El a deținut anterior poziții de conducere precum partener coordonator servicii de audit și risc pentru regiunea balcanică și președinte al Comitetului director Deloitte în Europa Centrală.

În timpul mandatului său, veniturile Deloitte au crescut de la 22 mil.  Euro pe an la peste 35 mil. Euro pe an, o creștere agregată de aproximativ 60% în șase ani. Conducerea firmei este reprezentată de 17 parteneri și 35 de directori, în timp ce echipa s-a dublat la aproximativ 700 de oameni, iar portofoliul de servicii s-a extins.

Conducerea Reff & Asociații va fi preluată de către avocatul Andrei Burz-Pînzaru, coordonator al practicii bancare și de piețe de capital a firmei, în timp ce Reff va continua să asiste clienți în practicile de M&A și imobiliare. Burz-Pînzaru are 20 de ani de experiență multidisciplinară în domeniile bancar, piețe de capital și fuziuni și achiziții. El s-a alăturat Deloitte în anul 2002.

Reff & Asociații are o echipă formată din șase parteneri și peste 60 de avocați.

Deloitte este prezent în România de 25 de ani și concurează pe piața serviciilor de audit și consultanță cu ceilalți giganți la nivel global – PwC, EY și KPMG.

Deloitte piata M&A_Q1 2017 Main

Deloitte: Piața locală de fuziuni și achiziții în primul trimestru a crescut cu 11% până la 368 mil. Euro. Achiziția Casa Pariurilor pentru 51 mil. Euro de către fondul de investiții Penta, cea mai mare tranzacție din primele trei luni ale anului

Primul trimestru din 2017 a adus o corecție pe piața locală de fuziuni și achiziții (M&A), în care au devenit publice 28 de tranzacții semnificative cu o valoare anunțată de 368 milioane de euro, după ce în ultimul trimestru din 2016, valoarea tranzacțiilor atinsese un record.

Față de trimestrul I al anului trecut, numărul de tranzacții a crescut cu 40%, în timp ce valoarea a crescut cu 11%. Față de trimestrul anterior, volumul tranzacțiilor a scăzut cu 10%, iar valoarea tranzacțiilor s-a înjumătățit, chiar și fără a lua în considerare cele două mega-tranzacții ale trimestrului IV (Mid Europa – Profi și Asahi – Ursus Breweries).

“Piața de fuziuni și achiziții traversează o perioadă propice, iar primul trimestru a fost în linie cu așteptările noastre. În continuare, estimăm că, la nivelul întregului an, activitatea la nivelul pieței să fie la fel de intensă comparativ cu 2016, având în vedere rezultatele în creștere ale companiilor din toate domeniile de activitate cât și un interes mare al fondurilor de investiții pentru România”, a spus Ioana Filipescu, partener consultanță în fuziuni și achiziții Deloitte România.

Cea mai mare tranzacție din primul trimestru a fost achiziția de către Fortuna Entertainment Group a Hattrick Sports Group, prezent în România prin Casa Pariurilor. După estimările noastre valoarea componentei românești a achiziției a fost de 51 milioane euro. În cadrul tranzacției, Deloitte a realizat due diligence pentru cumpărător. A doua tranzacție după valoare a fost preluarea și majorarea de capital de 50 milioane euro a City Insurance de către fondul specializat Berlin London Beteiligungs. Podiumul este completat de achiziția depozitului de la Oarja de către Globalworth Real Estate, care a plătit 42,5 milioane euro pentru a intra în posesia spațiilor.

Valoarea medie a unei tranzacții a fost de 25 milioane euro în primul trimestru, similar cu cea din trimestrele precedente, dar sub nivelul din trimestrul IV 2016. Dacă luăm în considerare tranzacțiile ale căror valori nu au fost făcute publice, Deloitte estimează că piața de tranzacții de fuziuni și achiziții din România a fost de 370-500 milioane euro în primele trei luni ale anului 2017.

În această perioadă, echipa de Corporate Finance a Deloitte a încheiat cu succes negocierile privind vânzarea afacerilor de brutărie proaspătă ale GoodMills unui grup de 18 cumpărători locali și are în lucru o serie de tranzacții, în diferite stadii de execuție, atât de partea vânzătorului, cât și de partea cumpărătorului.

Dimitrios Goranitis a fost numit Partener în echipa locală Deloitte pe zona de serviciilor de risc și reglementare din industria financiar-bancară. Sursă foto : Deloitte.

Deloitte îl aduce în echipa de conducere locală pe Dimitrios Goranitis ca partener pentru a întări echipa dedicată industriei financiar – bancare

Deloitte îl numește pe Dimitrios Goranitis Partener servicii de risc și reglementare în industria financiar-bancară în scopul extinderii practicii în România.

Din această poziție, Dimitrios va conduce serviciile de risc pentru industria financiar-bancară a Deloitte în Europa Centrală, concentrându-se asupra strategiei de reglementare și supraveghere bancară și a riscului de credit. Numirea sa în România arată potențialul țării de a fi lider în reforma de risc și reglementare la nivelul Europei Centrale și Sud-Est.

”Sunt încântat să mă alătur uneia dintre cele mai bune echipe de specialiști în domeniul  serviciilor financiare a Deloitte în Europa Centrală. La nivel regional, serviciile de reglementare în industria financiară au un potențial mare de creștere și sper să pot contribui la dezvoltarea acestui segment”, a spus Dimitrios.

Dimitrios a deținut poziții de management în domeniul riscului bancar, atât în cadrul Deloitte, cât și în alte companii din Big 4 din Sudul și Estul Europei. Anterior, el a deținut funcții de conducere la UBS și JP Morgan, la New York.

Începând cu anul 2010, Dimitrios a oferit sprijin Băncii Centrale Europene (BCE), autorităților naționale competente responsabile cu supravegherea bancară, precum și instituțiilor bancare pe parcursul perioadei de criză, inclusiv în definirea Uniunii bancare și adoptării standardelor Basel III.

El a oferit servicii de consultanță pe perioada crizei, fiind implicat în proiecte europene majore, cum ar fi exercițiul de Evaluare a Calității Activelor (AQR), scenarii de stres și redresare / rezoluție a sistemului bancar din Grecia și Cipru (opt bănci sistemice), exercițiul AQR și scenariu de stres pentru sectorul bancar din Malta (patru bănci sistemice) și exercițiul AQR, scenarii de stres și redresare / rezoluție bancară în Bulgaria (22 de bănci). În prezent, Dimitrios coordonează analiza modelelor interne (TRIM) a BCE, în Europa Centrală și de Est.

Dimitrios este membru al Centrului bancar unional din Frankfurt, ca parte a unei echipe multidisciplinare de profesioniști Deloitte din domeniul financiar ce oferă clienților servicii care îndeplinesc condițiile și exigențele Uniunii bancare. De asemenea, el este membru al Centrului pentru strategie de reglementare a Deloitte EMEA, o inițiativă prin care Deloitte monitorizează dezvoltarea domeniului de reglementare și menține un dialog permanent cu organisme internaționale de reglementare de tipul EBA (Autoritatea Bancară Europeană), ESMA (Autoritatea Europeană de supraveghere în domeniul piețelor de capital), EIOPA (Autoritatea Europeană de supraveghere în domeniul asigurărilor și a pensiilor ocupaționale) și ECB (Banca Centrală Europeană).

Deloitte face parte din grupul celor mai mari firme de consultanță și audit din lume, supranumit Big Four, alături de PwC, EY și KPMG.

Sursă date: Deloitte NPL CEE 2016.

Deloitte se așteaptă în acest an la 4 – 5 tranzacții cu portofolii de credite neperformante, de sute de milioane de euro valoare nominală fiecare. Prețul mediu de vânzare a unui portofoliu local de neperformante, de 11% din valoarea lui nominală

România a fost campioana Europei Centrale și de Est la vânzarea de portofolii de credite neperformante (NPL), cu tranzacții încheiate în valoare de 3,5 miliarde euro în 2015 și 2016, arată raportul anual Deloitte NPL Study.

Europa Centrală si de Est a beneficiat de un interes crescut al investitorilor și de o activitate bancară mai intensă datorită îmbunătățirii condițiilor economice și a creșterii provizioanelor în câteva țări din regiune ca urmare a exercițiului de Evaluare a Calității Activelor (AQR). Cele mai multe tranzacții încheiate au avut loc în România (37%), urmată de Ungaria (24%), Polonia (11%) și Slovenia (9%).

În 2016, investitorii în portofolii de credite neperformante din anumite țări europene au arătat un interes mai mare pentru portofoliile de credite retail ipotecare, iar această tendință va continua și în 2017. Portofoliile corporative tranzacționate în Europa Centrală și de Est au urcat până la valoarea de 4,8 miliarde euro în perioada 2015 – 2016, în timp ce portofoliile care includ împrumuturi imobiliare și de consum au atins valoarea de 1,6 miliarde euro.

”În 2017 băncile românești vizează micșorarea ratei NPL de 10% înregistrata la sfârșitul anului 2016, astfel că vor ținti reducerea diferenței dintre nivelul actual și media europeană de 5%. În acest context, mă aștept să văd patru până la cinci tranzacții cu credite neperformante în acest an, fiecare cu valori nominale de câteva sute de milioane de euro”, a spus Radu Dumitrescu, Partener Deloitte România și coordonator al ramurii dedicate serviciilor de fuziuni și achiziții și serviciilor de reorganizare din cadrul departamentului de consultanță financiară.

În acest moment, tranzacția Iris prin care BRD a scos la vânzare un portofoliu neperformant de 329 mil. Euro este aproape de desemnarea cumpărătorului.

”Creditele neperformante corporative și retail ipotecare vor rămâne în continuare vedetele tranzacțiilor in Europa Centrala si de Est. Ne așteptăm ca tendința de creștere a tranzacțiilor cu credite neperformante retail ipotecare începută în 2016 să continue și în 2017”, mai afirmă acesta.

Mediul macroeconomic a susținut creșterea pieței creditelor neperformante din regiune: produsul intern brut a crescut în toate cele douăsprezece țări analizate, având un impact pozitiv indirect asupra capacității de plată a clienților persoane fizice, cât și asupra clienților persoane juridice. De asemenea, piața imobiliară s-a îmbunătățit și ne așteptăm ca această tendință să continue în următoarea perioadă, în timp ce în zona de reglementare există tendința de a înlătura obstacolele din procesul de vânzare a creditelor neperformante. Ultima directivă a Băncii Centrale Europene stipulează reguli de raportare cuprinzătoare în cazul băncilor care înregistrează în bilanțurile lor volume mari de credite neperformante.

Vânzările de portofolii de credite neperformante au crescut în 2016, comparativ cu 2014 și 2015, în mare parte datorită creșterii interesului investitorilor din Europa Centrală și de Est și a unei disponibilități crescute din partea băncilor de a renunța la aceste portofolii.

Deși investitorii s-au arătat interesați de creditele ipotecare retail, capacitatea de colectare a creanțelor rămâne o preocupare pentru mulți investitori.

Așteptările sunt ca in 2017 tranzacțiile cu credite neperformante sa atingă un nivel stabil sau mai ridicat pe măsură ce investitorii se vor familiariza cu regiunea.

De asemenea, rolul restructurării va crește ca importanță în perioada următoare, ajutând la reducerea creditelor neperformante.

Rata NPL din regiune va fi afectată de capacitatea creditelor restructurate de a rămâne viabile pe termen lung sau posibilitatea de a intra din nou în default.

Deloitte a intermediat tranzacții cu portofolii de credite bancare în valoare de peste 400 miliarde euro la nivel global, reprezentând atât cumpărătorii, cât și vânzătorii de portofolii. În ultimii trei ani, Deloitte a oferit consultanță clienților din Europa Centrală și de Est cu privire la active de peste cinci miliarde euro.

A cincea ediție a raportului Deloitte NPL Study analizează piețele de NPL din douăsprezece țări – Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Serbia, Slovacia și Slovenia.

Radu Dumitrescu, Partener servicii suport în tranzacții și reorganizare în cadrul Deloitte România. Sursă foto: Deloitte.

Radu Dumitrescu, partener Deloitte România pentru servicii de suport în tranzacții și reorganizare: Piața locală de credite neperformante a fost de 1,5 – 2 mld. Euro și ar putea rămâne la acest nivel și în 2017. Mă aștept ca tranzacțiile cu portofolii locale să devină tranzacții cu portofolii regionale

Piața creditelor nepeformante din România a fost în 2016 la un nivel de 1,5 – 2 mld. Euro, nivel care este așteptat să fie atins și în acest an, afirmă Radu Dumitrescu, Partener servicii de suport în tranzacții și reorganizare în cadrul Deloitte România.

Acesta mai spune că piața de profil ar putea să se înscrie pe o tendință nouă. “Dacă până acum am văzut tranzacții cu portofolii locale, mă aștept ca acestea să devină tranzacții cu portofolii regionale”.

Piața de credite neperformante a luat avânt din 2014 încoace, făcând din România cea mai activă locație de profil din regiune, ceea ce a făcut și ca rata acestor împrumuturi la nivel de sistem să scadă de la un nivel de 22% în 2013 la 10% în octombrie 2016.

Datele Deloitte indică un stoc de credite neperformante de 6,464 mld. Euro pentru România la 31 decembrie 2015, cu mult sub nivelul Poloniei, cu 16,7 mld. Euro, dar peste Ungaria cu 5,1 mld. Euro, Cehia, cu 3,8 mld. Euro, Bulgaria cu 4,2 mld. Euro sau Serbia cu 2,5 mld. Euro.

deloitte npl grafic ro vs cee main

Anul trecut, Piraeus Bank a vândut portofoliul Elisabeth de 164 mil. Euro pentru 9 mil. Euro către Kruk, care a cumpărat și un portofoliu de aproape 600 mil. Euro valoare nominală de la Bancpost și alte subsidiare ale Eurobank. De asemenea, BCR a vândut portofoliul Blue Lake de circa 370 mil. Euro la un preț de până la 55 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Printre vânzătorii importanți de portofolii neperformante din 2016 s-a numărat și CEC Bank. În toamnă, BRD a lansat tranzacția Iris, de vânzare a unui portofoliu neperformant cu o valoare nominală de 329 mil. Euro, anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, tranzacție care a atras toți jucătorii locali majori, însă calendarul a suferit amânări, astfel că tranzacția urmează să ajungă în faza ofertelor finale la finele lunii ianuarie, deși inițial trebuie să se încheie până la finele anului 2016.

Tranzacțiile cu credite neperformante prezintă două aspecte importante, afirmă Radu Dumitrescu de la Deloitte: așteptarea de preț și structura tranzacției.

Echipa Deloitte a încheiat cu succes șase tranzacții de vânzare de credite neperformante, cu o valoare nominală de 1,2 mld. Euro. Deloitte a avut în 2016 mandatul Piraeus Bank România pentru vânzarea portofoliului Elisabeth.

Pe piața mandatelor pentru tranzacțiile cu credite neperformante, Deloitte concurează cu PwC și KPMG.

Ioana Filipescu, Partener consultanță în fuziuni și achiziții în cadrul Deloitte România. Sursă foto: Deloitte.

Deloitte a calculat piața locală de fuziuni și achiziții din 2016 la 3,4 – 4 mld. Euro, peste nivelul estimărilor EY. Ioana Filipescu, partener M&A Deloitte România: Tranzacții de peste 500 mil. Euro ar putea apare în acest an în domenii ca servicii financiare sau energie

Piața de fuziuni și achiziții a fost în 2016 la nivelul de 3,4 – 4 mld. Euro, în creștere cu 23% față de anul anterior, potrivit datelor Deloitte România, pe fondul tranzacțiilor înregistrate pe final de an. Valoarea este încă departe de nivelul pieței din 2007 – 2008, când aceasta a atins un vârf de 6 – 7 mld. Euro, afirmă Ioana Filipescu, Partener consultanță în fuziuni și achiziții în cadrul Deloitte România.

Cifrele Deloitte indică o piață locală de fuziuni și achiziții în 2016 ceva mai mare față de calculele făcute recent de către o altă firmă din Big Four. Florin Vasilică, liderul biroului de asistență în tranzacții al EY România, spunea că dacă în prima jumătate a anului trecut, piața a atins o valoare de 1,1 mld. Dolari, în a doua jumătate a anului, numărul aproape s-a dublat, ceea ce sugerează o valoare de până la 3,3 mld. Dolari (circa 3 mld. Euro).

Consultanții Deloitte spun că România a înregistrat anul trecut trei tranzacții de peste 500 mil. Euro, așa-numitele megatranzacții. Achiziția fabricii Ursus de către japonezii de la Asahi este estimată la 856 mil. Euro, calcul bazat pe un multiplu de circa 14,7 EBITDA, așa cum rezultă din tranzacția încheiată la nivelul regiunii, valoare care o situează în postura de cea mai mare tranzacție de pe piața locală de fuziuni și achiziții.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO scria pe 13 decembrie că achiziția locală a Asahi din industria berii ar putea fi cea mai mare tranzacție de pe piața de fuziuni și achiziții din România în anul 2016.

Conform Deloitte, achiziția Asahi a fost urmată de către cumpărarea pachetului majoritar al KMG International (fostul Rompetrol Group) de către chinezii de la CEFC, tranzacție estimată la 595 mil. Euro, respectiv de către achiziția Profi de către fondul de investiții Mid Europa Partners pentru 533 mil. Euro. În două dintre cele trei megatranzacții, EY a lucrat la achiziția Asahi a activelor SAB Miller, respectiv pentru Mid Europa la achiziția Profi.

“Acum considerăm megatranzacții orice tranzacție de peste 500 mil. Euro, însă până în 2008 megatranzacții erau considerate doar acele tranzacții care depășeau valoarea de 1 mld. Euro”, explică Ioana Filipescu, Partener consultanță în fuziuni și achiziții în cadrul Deloitte România.

Potrivit acesteia, tranzacțiile mari sunt considerate cele cu valori cuprinse între 100 și 500 mil. Euro.

Evaluarea Deloitte asupra pieței de profil cuprinde 85 de tranzacții care au fost făcute publice, tranzacții cu o valoare minimă de 5 mil. Euro fiecare.

M&A Deloitte infografic main

Valoarea medie a unei tranzacții a fost anul trecut de 43 mil. Euro, în creștere față de 2015, valoarea medie fiind obținută după scoaterea din analiză a megatranzacțiilor și apoi normalizarea celor luate în calcul.

Fondurile de investiții au avut o pondere de 27% în fuziunile și achizițiile înregistrate în  România.

“Ne așteptăm în 2017 ca piața de fuziuni și achiziții să fie în jurul a 3 mld. Euro”, afirmă reprezentanta Deloitte.

Întrebată de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO unde am putea vedea megatranzacții (tranzacții cu o valoare minimă de peste 500 mil. Euro) în acest an, Ioana Filipescu a răspuns: “În servicii financiare sau energie”.

De asemenea, întrebat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO câte bănci locale ar putea fi vândute în acest an, Radu Dumitrescu, Partener servicii de suport în tranzacții și reorganizare în cadrul Deloitte, a răspuns: “Mai mult de o bancă sau două”.

În acest moment, sunt în derulare procese de vânzare la Veneto Banca și Banca Românească, conform informațiilor disponibile din piață.

Piața de fuziuni și achiziții din România intră în al doilea grup de piețe din regiune din punct de vedere al mărimii, cu Ungaria, Grecia sau Croația, însă după grupul valoric reprezentat de către Turcia, Polonia, Austria și Cehia, mai spun oficialii Deloitte.

“Noi contabilizăm acel așa-zis M&A pur, care nu include tranzacțiile ce intră în categoria M&A capital markets (tranzacții pe piețele de capital – n.r.), unde găsim ofertele publice de preluare, vânzări secundare de pachete de acțiuni, tranzacții cu pachete minoritare. De asemenea, din analiză excludem tranzacțiile din piața imobiliară”, mai spune Ioana Filipescu.

Piața de fuziuni și achiziții este ciclică pentru că urmează ciclurile de dezvoltare economică, ea urmărind curba de evoluție a investițiilor străine directe, în condițiile în care, de obicei, cumpărătorul este un investitor străin, fie strategic, fie financiar.

Datele Deloitte mai arată că în sectorul imobiliar, anul trecut tranzacțiile locale au fost de aproximativ 300 – 400 mil. euro.

Lars Wiechen, Partener coordonator consultanță financiară în cadrul Deloitte România, Sursă foto: Deloitte.

Lars Wiechen, Partener coordonator consultanță financiară în cadrul Deloitte România, Sursă foto: Deloitte.

Departamentul de consultanți în fuziuni și achiziții alături de echipa de suport în tranzacții și reorganizare, respectiv de departamentul de evaluare și modelare financiară, precum și activitățile de forensic (servicii de investigare) sunt coordonate de către Lars Wiechen, Partener coordonator consultanță financiară în cadrul Deloitte România.

Potrivit acestuia, din 2014 până acum, departamentul pe care îl coordonează a ajuns de la 25 la 50 de oameni, iar veniturile generate au crescut cu peste 25% în ultimii trei ani.

„Avem în derulare un număr de aproximativ 10 mandate în tranzacții, mai multe pe partea de vânzare, iar restul pe partea de cumpărare. Portofoliul nostru este unul echilibrat între investitori strategici, financiari și antreprenori”, a spus pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Lars Wiechen.

Potrivit acestuia, veniturile departamentului pe care îl coordonează au o pondere de peste 10% din afacerile locale ale Deloitte, peste media înregistrată în industrie. Consultanța fiscală și cea juridică, respectiv auditul constituie, de asemenea, linii principale de afaceri ale Deloitte România.

La nivel local și global, Deloitte face parte din careul firmelor de audit și consultanță alături de EY, KPMG și PwC.

Sursă grafic : ANRE.

Casa de comerț cu energie electrică și gaze Arelco cu afaceri de 163 mil. Euro a fost scoasă la vânzare. Deloitte are mandatul tranzacției cu nume de cod Mayer privind vânzarea unui furnizor cu o cotă de 4% pe piața concurențială a furnizării de energie. Robert Neagoe, fostul șef al Direcției Juridice din OPSPI în perioada privatizărilor din energie, printre vânzătorii Arelco

O nouă tranzacție a apărut pe harta comerțului cu energie, după ce MET Group a semnat achiziția afacerii locale a casei de comerț elvețiene cu energie Repower.

Astfel, acționarii Arelco, casă de comerț cu energie electrică și gaze naturale, intenționează să vândă până la 100% din acțiunile afacerii către un investitor financiar sau strategic. Consultanții Deloitte au mandatul tranzacției cu nume de cod Mayer pentru care au trimis un teaser potențialilor investitori, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Printre acționarii Arelco se află Robert Neagoe, care a deținut poziția de șef al Direcției juridice în cadrul OPSPI (Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie) în perioada privatizărilor Petrom, Distrigaz Nord și Sud, filiale ale Electrica derulate în perioada 2004 – 2005. Robert Neagoe a fost implicat în dosarul privatizărilor strategice din energie, unde calitatea sa a fost schimbată din inculpat în martor, în acest dosar fiind condamnați, printre alții, foștii miniștri Codruț Șereș și Zsolt Nagy, fostul consilier al lui Dan Ioan Popescu și fost adjunct al șefului OPSPI, Dorinel Mucea, precum și bancheri de investiții ai Credit Suisse First Boston, care a asigurat consultanța statului român la privatizare.

Robert Neagoe deține 5% din acțiunile Arelco Power și apare în calitate de creditor cu suma de 602.971 lei către companie în declarația de avere din 15 iunie a soției sale, Mona Lisa Neagoe, membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Restul acțiunilor aparțin unei firme de tip off – shore.

Robert Neagoe nu a putut fi contactat pentru comentarii pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Robert Neagoe este director general al Arelco, iar Cornelius Pop este administrator al firmei Arelco Power din mai 2005.

Afacerea Arelco Power SRL a fost înființată în 2003, cu obiect de activitate de vânzare a energiei electrice, iar din 2007 a obținut și licență de vânzare de gaze naturale. După deschiderea conductei de gaze Arad – Szeged, Arelco a început din septembrie 2011 să importe gaze pe această rută.

Potrivit informațiilor publice, Complexul Energetic Turceni Rovinari sau Compania Națională de Administrare a Portului Maritim Constanța apar pe lista companiilor care au relații de afaceri cu Arelco.

Portofoliul de clienți Arelco cuprindea în iunie 19 clienți pe zona de furnizare gaze și 150 de clienți pe zona furnizării de energie electrică, având un mix format din multinaționale, companii locale mari și firme de stat.

Pe piața competitivă a furnizării de energie electrică în retail, Arelco avea în 2015 o cotă de piață de aproximativ 4% după volumele vândute.

Arelco desfășoară operațiuni în România și are licență de furnizare de energie electrică în Ungaria și de comerț cu energie electrică în Serbia.

În 2015, Arelco a raportat o cifră de afaceri de 163 mil. Euro, iar în primele șase luni ale anului a obținut o cifră de afaceri de 92,5 mil. Euro. Pentru întregul an, compania estimează o cifră de afaceri de 185 mil. Euro, în condițiile unei înjumățățiri a numărului de clienți de la 202 în 2015 la circa 100 în 2016.

Anul trecut, Arelco a raportat un profit net de 2,4 mil. Euro, iar la jumătate acestui an rezultatul a ajuns la circa 2,8 mil. Euro, ceea ce înseamnă o marjă netă de 3%.

Câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) au fost anul trecut de 3 mil. Euro, iar EBITDA normalizat de 6,7 mil. Euro. La finele lui 2015, datoria netă a Arelco era de 2,4 mil. Euro.

Printre creditorii Arelco se află bănci precum OTP Bank România și ING Bank România, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Consultanții Deloitte vor testa interesul pentru achiziția unei afaceri într-o piață în care prețurile la energie sunt scăzute, cu marje mici de câștig și cu un grad mare de concurență. Prețurile mici la energie și pierderile i-au determinat anul trecut pe elvețienii de la Repower să-și reconsidere strategia la nivel de grup, luând decizia vânzării inclusiv a afacerii din România.

MET Group, o casă de comerț înregistrată în Elveția și controlată de acționari din Ungaria, cu grupul MOL deținând 40% din afacere, a semnat achiziția Repower.

Pe piața concurențială a energiei electrice, Arelco Power deținea pentru perioada ianuarie – iulie o cotă de piață de 3,61%, în urma RCS & RDS (cu 3,62%) și a Repower (4,17%), primii clasați fiind Electrica Furnizare (15,98%), Tinmar Energy (9,15%), E.ON Energie (6,85%), Transenergo Com (5,44%), CEZ Vânzare (4,77%) și Enel Energie (4,37%), potrivit ultimului raport de monitorizare publicat de către ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei).

Având în vedere că poziția Arelco în piața de energie este una apropiată de cea a Repower, este posibil ca tranzacția Mayer să urmeze un scenariu asemănător și să atragă interesul unui jucător deja existent în piața locală de energie pentru a-și majora cota de piață. MET Group a demonstrat interes pentru astfel de mutări, iar dintre jucătorii proaspăt intrați în acest sector, RCS & RDS a arătat interes pentru construirea unui portofoliu de clienți în piața de energie pe care să-l aducă lângă clientela din celelalte linii ale sale de afaceri – telefonie mobilă, fixă, internet mobil și fix, cablu TV.

Pe de altă parte, contextul dificil de piață și apariția acestor tranzacții de exit asamblează o tendință de consolidare și în sectorul comerțului cu energie electrică.

Ioana Filipescu (dreapta) și Florin Vișa (stânga), fondatorii Filipescu Vișa Financial Advisors. Sursă foto: Deloitte. Prelucrare grafică: MIRSANU.RO.

Bancherii de investiții independenți de la Filipescu Vișa trec sub „umbrela” Deloitte pentru a reveni în marile tranzacții locale. Ioana Filipescu preia conducerea echipei de Fuziuni și Achiziții și poziția de partener în cadrul firmei locale a Big Four, iar Florin Vișa vine pe poziția de director Corporate Finance la Deloitte România

Deloitte România a anunțat, astăzi, preluarea Filipescu Vișa, una dintre cele mai cunoscute case locale independente de consultanță în fuziuni și achiziții, pentru a-și întări departamentul specializat în astfel de tranzacții.

Mișcarea survine după doi ani de la înființarea Filipescu Vișa Financial Advisors, în contextul în care firmele din Big Four – PwC, Deloitte, EY și KPMG – și băncile de investiții străine au o poziție dominantă în ceea ce privește mandatele de fuziuni și achiziții de talie mare.

Miza mutării bancherilor de investiții Ioana Filipescu și Florin Vișa sub „umbrela” Deloitte este revenirea pe mandatele marilor tranzacții locale. O mișcare similară a anunțat și casa de investiții locală independentă Capital Partners, condusă de Doru Lionăchescu și Vlad Bușilă, care în acest an a fuzionat cu BT Securities, parte a grupului Băncii Transilvania, noua entitate schimbându-și denumirea în BT Capital Partners.

Ioana Filipescu, unul dintre cei mai importanți bancheri de investiții din România, va prelua poziția de Partener al Deloitte România și va conduce echipa de consultanți în fuziuni și achiziții.

Florin Vișa va ocupa poziția de Director Corporate Finance în cadrul aceluiași departament al firmei. De asemenea, Iulia Bratu, Director în cadrul Filipescu Vișa, va trece, de asemenea, la Deloitte pe poziția de Senior Manager Corporate Finance.

“Suntem încântați de venirea în echipa Deloitte a conducerii Filipescu Vișa”, a spus Ahmed Hassan, Country Managing Partner Deloitte România. “Clienții noștri vor cunoaște beneficii extraordinare de pe urma cooptării Ioanei Filipescu și a lui Florin Vișa în echipa actuală. Noua echipă aduce în fața clienților cele mai bune abilități de pe piață, care astfel vor primi servicii complete și consistente”, a mai spus acesta.

Deloitte a fost oferit recent consultanță în tranzacții remarcabile cum ar fi  vânzarea de către grupul german REWE a 86 de supermarketuri Billa România către Carrefour sau vânzarea de către GoodMills România a lanțurilor de magazine Belforno către management, precum și consultanță acordată Bog’Art în obținerea unei finanțări de 10 milioane euro numerar și 10 milioane euro disponibili pentru scrisori de garanție.

Echipa de consultanță financiară a Deloitte numără peste 40 de profesioniști specializați în evaluarea și modelarea afacerilor, fuziuni și achiziții, finanțe corporative, servicii de suport în tranzacții și investigarea fraudelor.

“Atât eu cât și colegii mei suntem deosebit de entuziasmați în legătură cu venirea la Deloitte. Experiența noastră combinată cu cea a Deloitte ne va ajuta să venim în sprijinul clienților în vederea finalizării cu succes a tranzacțiilor. Sperăm totodată ca astfel să lucrăm la o scară mai mare și să ne folosim experiența pentru a ne concentra mai mult pe deservirea antreprenorilor locali”, a declarat Ioana Filipescu, noul partener al Deloitte România.

“Proiectele aflate în derulare indică un număr semnificativ de tranzacții care vor urma până la finalul acestui an, precum și în 2017. Datorită contextului economic actual, România este foarte bine poziționată, iar investitorii urmăresc atent piața în vederea derulării unor potențiale proiecte. Creșterea numărului de tranzacții este de asemenea o tendință globală, cele mai numeroase având loc în industria bunurilor de larg consum sau în sectorul industrial”, a adăugat Ioana Filipescu.

Ioana Filipescu are o experiență de peste 20 de ani în servicii financiare și investiții bancare, lucrând pentru Filipescu Vișa, Raiffeisen Investment, KPMG și EBRD. Pe parcursul carierei sale, Ioana a contribuit la finalizarea cu succes a peste 30 de tranzacții, printre care achiziția Asiban pentru 350 mil. Euro de către Groupama sau achiziția Labormed de către Advent pentru 123 mil. euro.

Ioana Filipescu deține un certificat de absolvent al École Nationale d’Administration – ENA, precum şi masterate în administrarea afacerilor şi studii politehnice.

Florin Vişa are o experiență de peste 16 ani în fuziuni și achiziții dobândită la Filipescu Vişa și în companii ca Raiffeisen Investment, ABN AMRO/RBS și KPMG.

Vișa a fost consultant în peste 20 de tranzacții finalizate cu succes, având o valoare cumulată de peste un miliard de euro. Florin Vișa este absolvent de Relații Internaționale.

Ioana Filipescu și Florin Vișa au lucrat împreună la Raiffeisen Investment România, divizia locală de bancă de investiții, până când austriecii au decis închiderea birourilor din regiune, activitățile de profil fiind integrate în structurile locale ale băncii. În acest context, cei doi au decis să-și pornească propria afacere, înființând în 2014 Filipescu Vișa Financial Advisory.

În ultimii ani, Filipescu Vișa a fost implicată în numeroase tranzacții de impact cum ar fi consultanță acordată fondului de investiții Advent International la vânzarea Ceramica Iași, în 2014, sau consultanță acordată acționarilor Real Estate Services Group (RESG) cu privire la vânzarea subsidiarei bulgare, în 2015, precum și la vânzarea pachetului majoritar deținut la RESG Romania către compania franceză Samsic în 2016. Totodată, firma a oferit consultanță acționarilor Ana Imep cu privire la vânzarea companiei în acest an către grupul nipon Nidec.

Piața locală a consultanței în fuziuni și achiziții este disputată de firmele din Big Four – PwC, Deloitte, EY și KPMG, bănci de investiții internaționale precum Rothschild, Morgan Stanley, Citi, departamentele specializate ale marilor bănci locale – BCR, BRD, UniCredit, ING Bank sau Alpha Bank, respectiv firme locale independente precum BAC România Investment Banking, condus de Matei Păun, sau Rampart Capital.

Bursa de Valori București și Bursa de la Sibiu au dat mandat consultanților Deloitte pentru a evalua cei doi operatori bursieri în vederea unei posibile fuziuni

Bursa de Valori București (BVB) și SIBEX, operatorul Bursei de la Sibiu, au desemnat Deloitte Consultanță SRL în calitate de consultant care va realiza evaluarea societăților implicate în posibila fuziune dintre cele două burse.

Deloitte va realiza un raport de evaluare care va prezenta opinia asupra valorii BVB și SIBEX, împreună cu subsidiarele lor, precum și rata de schimb a acțiunilor în cazul fuziunii bazate pe valoarile societăților.

Deloitte va folosi metodologiile de evaluare potrivite bunurilor și intereselor evaluate, luând în considerare mai mulți factori, precum și statutul societăților de operatori de piață.

 “Suntem mulțumiți că procesul de absorbție al Sibex de către BVB decurge într-un mod foarte profesionist, care poate fi un model pentru astfel de tranzacții din sectorul financiar”, a spus  Lucian Anghel, Președintele Bursei de Valori București.

„Bursa de Valori București are misiunea de a aborda și de a rezolva problemele pieței de capital din România. Astăzi încheiem o altă etapă din procesul de consolidare a arhitecturii de piață și așteptăm cu nerăbdare următorii pași ai acestui demers interesant, pe care îl reazăm împreună cu colegii noștri de la Sibex”, a declarant Ludwik Sobolewski, Director General al BVB.

Bursa de Valori București administrează piețe de acțiuni, obligațiuni și alte instrumente financiare, prin platforme reglementate sau sisteme alternative de tranzacționare și furnizează o gamă variată de servicii participanților la piețele financiare.  Bursa de Valori București este o companie listată pe propria piață din 2010.

“Încheierea acestui contract tripartit, împreună cu acordul de coordonare încheiat între SIBEX și BVB la finalul lunii iunie, marchează o nouă abordare în peisajul cooperării din ultimii 10 ani dintre cele două burse, o abordare unitară prin care cele două instituții dau dovadă de profesionalism și implicare în direcția concretizării unui proiect de infrastructură major pentru piața locală”, a declarat Ovidiu Petru, Director General Sibex.

Bursa de la Sibiu a fost înființată în 1994 având ca obiect inițial de activitate intermedierea de mărfuri, iar începând cu anul 1997 s-a concentrat pe dezvoltarea și administrarea piețelor de instrumente financiare de tipul produselor derivate. În prezent, SIBEX este operator de piață și administrator al unei piețe de derivate fiind în același timp administrator al unei piețe reglementate la vedere și al unui sistem alternativ de tranzacționare. SIBEX este începând cu anul 2010 o companie listată pe propria piață reglementată.

Lars Wiechen (stânga) - noul partener coordonator Consultanță financiară Deloitte România, Radu Dumitrescu (centru) - numit partener servicii Fuziuni și Achiziții, respectiv servicii reorganizare în același departament de Consultanță financiară și Paula Lavric (dreapta) - director Investigarea Fraudelor în cadrul aceluiași departament. Sursă foto: Deloitte. Prelucrare: MIRSANU.RO.

Germanul Lars Wiechen preia poziția de partener coordonator al departamentului de consultanță financiară Deloitte România, părăsită de către Hein van Dam. Radu Dumitrescu avansează ca partener responsabil de fuziuni și achiziții, respectiv servicii de reorganizare în cadrul aceluiași departament. Deloitte: Seria de numiri vine ca urmare a extinderii portofoliului de clienți și a poziției pe piață

Lars Wiechen a preluat începând de astăzi rolul de Partener coordonator în departamentul de Consultanță Financiară al Deloitte România, poziție ocupată până acum de către Hein Van Dam.

Lars Wiechen și-a început activitatea la Deloitte în noiembrie 2014 ca Partener în departamentul de  Evaluare și Modelare a afacerilor companiei, contribuind la creșterea cu 25% a activității departamentului de Consultanță Financiară, precizează reprezentanții companiei care adaugă că numirile în departamentul de consultanță financiară al Deloitte România au loc ”ca urmare a extinderii portofoliului de clienți și a poziției sale pe piață”.

Hein Van Dam va pleca din companie, urmând să plece împreună cu familia în Australia, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Înainte de a veni la Deloitte acum un an și jumătate, Lars Wiechen a fost director executiv la rivalii de la EY România, iar în perioada 2005 – 2010 a făcut parte din echipa locală a unei alte firme din Big Four, PwC. Consultantul de origine germană vorbește pe lângă limba nativă engleza și româna. Are o diplomă de MBA a Universității din Frankfurt.

Începând cu 1 iunie, alături de Wiechen, Radu Dumitrescu a fost promovat pe poziția de Partener și va coordona ramura dedicată serviciilor în fuziuni și achiziții și serviciilor de reorganizare din cadrul departamentului de Consultanță Financiară. Radu s-a alăturat Deloitte ca Senior Manager în urmă cu cinci ani, contribuind la dezvoltarea continuă a afacerii și a membrilor echipei, mai spun oficialii companiei.

Radu Dumitrescu a absolvit Academia de Studii Economice în 2000, cu specializarea Bănci și Asigurări, și este membru al unor organizații profesionale de renume precum CAFR, CECCAR și  ACCA. Radu Dumitrescu a făcut parte din echipa Deloitte care a gestionat inclusiv tranzacții locale importante cu credite neperformante.

Seria de avansări la nivel intern are loc în contextul în care Deloitte a căutat în ultimele luni candidați pentru poziția de partener coordonator al departamentului de Consultanță Financiară inclusiv în afara companiei, pe lista celor cu care au fost discuții fiind inclusiv nume cu greutate din industria locală a fondurilor de investiții, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tot de la 1 iunie, noua echipă de Consultanță Financiară a Deloitte își va extinde portofoliul de servicii prin alăturarea echipei de Investigarea fraudelor (Forensic), ca parte integrantă a schimbărilor din departament. Paula Lavric, Director, va continua să coordoneze echipa de Investigarea fraudelor a Deloitte, pe care o conduce de cinci ani.Rezultatele remarcabile obținute de Paula au plasat echipa sa în rândul celor mai importante din Europa Centrală, alături de echipele Deloitte din Praga, Budapesta și Varșovia.

„Obiectivul nostru la Deloitte este acela de acrea un impact vizibil în societate pentru clienți, pentru angajați și comunități. Suntem în permanentă căutare de modalități pentru a contribui la succesul clienților noștri și oferim soluțiidedicateîn funcție de nevoile specifice ale fiecărui client în parte. Am identificat o cerere tot mai marede soluții de consultanță financiară, de aceea investim în creșterea departamentului de Consultanță Financiară, ca parte a strategiei noastre globale de business”, a spus Ahmed Hassan, Country Managing Partner Deloitte România.

„Consultanța Financiară este o linie de business ambițioasă, orientată spre viitor, ce oferă un spectru complet de servicii financiare clienților care se confruntă cu evenimente de business decisive, atât în perioadele de creștere economică, cât și în cele de recesiune. Am încredere că noua echipă își va depăși limitele pentru a dezvolta soluții adaptate provocărilor climatului de afaceri actual și pentru a se asigura că serviciile noastre aduc o valoare adăugată și depășescașteptările clienților noștri”, a spus Lars Wiechen.

Cu o echipă de 40 de oameni, departamentul de Consultanță Financiară al Deloitte România se numără printre cele mai puternice de pe piața locală de profil, oferind soluții integrate de consultanță în domeniul finanțelor corporative și suport în tranzacții unui portofoliu select de clienți naționali și internaționali, atât în domeniul privat, cât și guvernamental.

Pe piața locală a serviciilor de consultanță financiară oferite de firmele din Big Four, Deloitte concurează cu PwC, EY și KPMG.

Andrei Burz-Pînzaru, partener al firmei de avocatură Reff & Asociații, și Radu Dumitrescu, directorul departamentului de asistență în tranzacții al Deloitte România (dreapta) conduc echipele dedicate tranzacțiilor cu portofolii bancare locale

Radu Dumitrescu, directorul departamentului de asistență în tranzacții al Deloitte România: Piața tranzacțiilor cu credite neperformante are potențial de 2 mld. Euro în 2016, acum sunt în derulare tranzacții de 1 mld. Euro. Andrei Burz Pînzaru, partener Reff & Asociații: Nu mă aștept să vedem ca în Polonia o piață secundară, dar cred că sunt investitori interesați să cumpere targetat anumite active dintr-un portofoliu. Tendințele pieței și cifrele – cheie pentru Deloitte și Reff & Asociații în tranzacțiile cu portofolii bancare

Piața tranzacțiilor cu portofolii bancare neperformante poate ajunge în acest an la 2 mld. Euro, în condițiile în care acum sunt în derulare vânzări de portofolii ce totalizează 1 mld. Euro, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Radu Dumitrescu, directorul departamentului de asistență în tranzacții al Deloitte România.

România este cea mai activă piață de vânzare de portofolii bancare din Europa Centrală și de Est, cu tranzacții încheiate și în derulare care totalizează o valoare nominală de 2,5 mld. Euro.

La acest  nivel, piața locală are o pondere de 40% la nivelul întregii regiuni, inclusiv Austria, reiese din raportul Deloitte “Deleveraging Europe 2015 – 2016”.

deloittepiataportofoliibancareregiunegrafic

Consultanții Deloitte se așteaptă ca România să rămână activă și în 2016, în timp ce în regiune sunt estimate creșteri ale tranzacțiilor cu portofolii bancare în Slovenia și Croația. Europa a contabilizat tranzacții totale de 104,3 mld. Euro, iar pentru acest an sunt estimate valori de 130 mld. Euro, pe fondul ascensiunii tranzacțiilor cu portofolii performante.

În ciuda acestui tablou optimist, investitorii rămân prudenți față de piețele și băncile care au înregistrat tranzacții eșuate, categorie în care intră, de exemplu, tranzacția Neptun prin care BCR a retras în septembrie de la vânzare un portofoliu neperformant de 2,7 mld. Euro, cea mai mare tranzacție din regiune.

Pentru piața locală, riscul legislativ este unul considerabil pentru impactul asupra nivelului tranzacțiilor.

“Unele proiecte de lege ar putea avea un impact negativ. Piața tranzacțiilor cu portofolii neperfomante poate să fie afectată dacă vor apărea noi schimbări legislative cum sunt puse acum în discuție, conform cărora banca și-ar pierde titlul executoriu al contractului și ar trebui să meargă în instanță pentru a obține executare silită împotriva clientului. Un astfel de efect ar putea veni și dacă va fi impus plafonul pentru firmele de colectare de a nu încasa mai mult de dublul prețului la care a fost vândută creanța”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Andrei Burz – Pînzaru, partener în cadrul Reff & Asociații, firma de avocatură corespondentă a Deloitte. Acesta conduce echipele locale specializate de Finanțe & Bănci și Piețe de Capital din cadrul firmei de avocatură și este lider în rețeaua globală Deloitte Legal pentru sectorul bancar și piețe de capital.

“În principiu, legea dării în plată nu va afecta tranzacțiile cu portofolii de retail pentru că băncile au reposedat activele atașate ca garanție și le vând bulk (grupate în portofolii – n.r.)”, afirmă Radu Dumitrescu.

Riscul legislativ ar putea avea efect asupra activelor scoase la vânzare, dar și asupra destinației investitorilor.

“Schimbările legislative pot pune presiune pe prețurile de vânzare în sensul că investitorii pot folosi un astfel de argument pentru a încerca să obțină un preț mai bun. La celălalt capăt însă, dacă valorificarea portofofiilor devine neatractivă, investitorii se vor muta pe alte piețe. Atunci când investitorii văd un risc politic, aceștia își pot direcționa capitalul către alte jurisdicții pentru că banii nu sunt alocați pentru o anumită țară”, explică Andrei Burz-Pînzaru de la Reff & Asociații.

Ce caută investitorii și de ce pică tranzacțiile

 

Piața de tranzacționare a portofoliilor bancare începe să se așeze atât la nivelul firmelor de colectare a creanțelor, cât și la nivelul investitorilor.

Studiul Deloitte indică astfel că în 2015 cei mai activi trei investitori din regiune au fost Deutsche Bank, Kredyt Inkaso și Kruk, în oglindă cu cei trei mai activi vânzători BCR, UniCredit Bank și Piraeus Bank. Corespondența dintre acestea s-a tradus tocmai prin perechile de tranzacții încheiate în România la portofoliul Tokyo de 1,2 mld. Euro între Deutsche Bank (alături de APS și International Finance Corporation) și BCR, la portofoliul Triton de 340 mil. Euro tranzacționat între UniCredit și Kredyt Inkaso, respectiv la portofoliul Henri de circa 200 mil. euro, vândut de Piraeus Bank România către Kruk.

„Piața locală începe să se așeze atât sub aspectul investitorilor, a firmelor de colectare de creanțe, cât și a finanțatorilor. S-au conturat cam 3 – 4 jucători mai mari aici. Eu sunt adeptul modelului de piață spaniol. Acolo, băncile au vândut portofolii cu tot cu departamente interne specializate în administrarea respectivelor portofolii și s-au creat din start jucători cu o anumită masă critică pe piața de profil”, explică Radu Dumitrescu de la Deloitte.

O astfel de tranzacție era Neptun, cea prin care BCR a încercat să vândă un portofoliu – gigant de 2,7 mld. Euro alături de care voia să externalizeze și departamentul specializat în administrarea portofoliului de circa 370 de oameni, însă tranzacția a picat în luna septembrie, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Unul din motivele pentru care astfel de portofolii nu au reușit să fie vândute, în ciuda faptului că anvergura sa a atras un interes inițial puternic, este diversitatea pachetului respectiv. Până la urmă, vin investitori care sunt interesați de anumite clase de active, și nu de un întreg astfel de portofoliu, explică Radu Dumitrescu.

Interesele diferite ale investitorilor într-o achiziție de portofolii bancare poate modela structuri diferite ale tranzacțiilor locale.

„Nu mă aștept să vedem ca în Polonia o piață secundară pentru astfel de tranzacții, dar cred că sunt investitori interesați să cumpere targetați anumite active dintr-un portofoliu neperformant scos la vânzare”, afirmă Burz – Pînzaru.

Tranzacțiile cu portofolii neperformante care eșuează nu se referă doar la modul de structurare al pachetelor scoase la vânzare, ci și la așteptările de preț diferite dintre vânzător și potențialii cumpărători.

 „Investitorii se uită la două aspecte când este vorba de preț. Când își fac evaluarea sunt atenți la ce venituri a generat portofoliul scos la vânzare în ultima perioadă. Și se uită la colateralul atașat portofoliului, adică la calitatea garanțiilor”, afirmă directorul departamentului specializat în asistență pentru tranzacții din Deloitte România.

De asemenea, angajarea răspunderii și pe ce își angajează răspunderea părțile în cadrul documentației contractuale poate avea impact asupra prețului, adaugă șeful echipei de drept bancar din cadrul Reff & Asociații.

Tendințele în tranzacțiile cu portofolii bancare indică o preferință mai mare a investitorilor pentru pachetele de credite corporate cu colateral.

“Dacă în 2013 se vindeau portofolii de retail negarantate, acum se vând, de regulă, pachete de credite corporate garantate. În principiu, portofoliile de retail sunt mai ieftine, iar cele corporate sunt mai scumpe, dar, am avut și cazuri de portofolii retail vândute recent la 19 eurocenți”, explică Radu Dumitrescu.

În tranzacțiile locale cu credite neperformante, investitorii internaționali caută să obțină randamente mai bune, deci prețuri mai mici față de activele vândute în piețele mature din Europa de Vest.

Prețul pe portofoliile cu credite neperformante de consum a variat în România de la 10 eurocenți în 2013 la 11 eurocenți la fiecare 1 euro valoare nominală a creanței în 2014, indică datele Kruk, citate de Deloitte.

Pe segmentul corporate, prețurile pot ajunge până la 20 eurocenți, dacă ne uităm la tranzacțiile încheiate sau la ofertele primite recent de către bănci pe portofolii locale.

“În 2011 – 2012, am vândut un portofoliu retail negarantat la 8 eurocenți, iar clientul nostru cerea 12 eurocenți. Astăzi se vând și la 0,5 eurocenți sau pot să ajungă la 19 eurocenți, cum am arătat deja, în funcție de colateralul atașat. Prețul pentru un portofoliu neperformant depinde de vechimea creditelor din portofoliu”, mai spune reprezentantul Deloitte.

Tranzacțiile cu credite neperformante vs fuziuni și achiziții

Tranzacțiile cu portofolii bancare sunt mai scurte decât tranzacțiile de tip fuziuni și achiziții.

“Din momentul în care s-au agreat termenii financiari ai tranzacției, documentația contractuală, de fapt, durează trei luni până la semnare. Am avut însă, într-o tranzacție, când doar negocierile au durat trei luni în perioada noiembrie 2015 – februarie 2016. Contează cine este cumpărătorul, prețul, cât va negocia pe contract cumpărătorul, cât și alte elemente”, explică Andrei Burz – Pînzaru.

O explicație pentru care tranzacțiile NPL durează mai puțin este și aceea că la NPL, jucătorii din sector își fac evaluarea intern, au departamente specializate și nu mai consumă timp pentru a-și căuta și a-și angaja evaluatori, adaugă Burz – Pînzaru.

Diferențele dintre cele două tipuri de tranzacții vizează și nivelul comisioanelor de succes încasate de către consultanți.

 „Procesul de derulare a unei tranzacții NPL (credite neperformante – n.r.) este unul mai mic decât în cazul unui M&A (fuziuni și achiziții – n.r.). În cazul unei tranzacții NPL, se poate ajunge la semnare și într-o săptămână – două. În medie însă, durează 3 până la 4 luni, pot fi și 6 luni. La M&A, tranzacția durează în medie peste 6 luni. Sunt etape precum depunerea ofertelor preliminare (NBO), faci due dilligence, pregătești oferta angajantă. Evaluarea în tranzacțiile de tip M&A este mai lungă decât la cele de NPL. Inclusiv, fee-urile (comisioanele de succes) sunt mai mari pentru consultanții din tranzacții M&A decât în cele de NPL”, susține Radu Dumitrescu.

Bilanțurile Deloitte și Reff & Asociații în tranzacțiile cu portofolii bancare

Deloitte a fost anul trecut printre cei mai activi consultanți la vânzarea de portofolii bancare, alături de PwC și KPMG.

În 2015, Deloitte afirmă că a avut mandat în patru tranzacții de transfer de portofolii nepeformante, din care trei pe partea de vânzare, respectiv una pe partea de cumpărare, potrivit datelor furnizate jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

DeloitteReffNPLdeals2015baza624

Firma de avocatură corespondentă a Deloitte, Reff & Asociații, afirmă că în 2015 a participat la cinci transferuri de portofolii, din care în trei tranzacții NPL a fost de partea vânzătorului, iar în altele două a consiliat vânzătorul la vânzarea de portofolii performante.

De asemenea, firma de avocatură a mai raportat alte trei tranzacții în care a avut mandat de consultant unic (single ticket), din care două au fost pe partea de vânzare, iar în una a lucrat de partea cumpărătorului.

Astfel, Deloitte a contabilizat tranzacții de acest tip încheiate în 2015 în valoare totală de aproape 500 mil. Euro, restul nefiind finalizate anul trecut.

Reff & Asociații a totalizat tranzacții cu portofolii bancare totale de 1 mld. Euro în 2015 și începute în 2014, dar continuate anul trecut.

Firma de avocatură a consiliat Bank of Cyprus în 2014 la tranzacția de vânzare de 95 mil. Euro a participației sale în hotelul de cinci stele JW Marriott și a datoriilor aferente dintr-un împrumut contractat pentru hotel, iar în 2013 a participat la tranzacția Bank of Cyprus cu Marfin Bank prin care au fost transferate active de 82 mil. Euro și depozite de 77 mil. Euro.

Pe segmentul mandatelor aflate în curs, Deloitte a raportat două astfel de tranzacții cu o valoare nominaltă agregată de 650 mil. Euro.

Reff & Asociații are în curs de derulare două tranzacții cu portofolii neperformante, una aproape de finalizare, iar cealaltă în curs. La acestea se adaugă încă un potențial mandat de consultant unic la o altă tranzacție NPL. Valoarea nominală agregată a acestor tranzacții este de circa 500 mil. Euro, conform datelor furnizate jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Deloitte mizează pentru tranzacțiile cu portofolii bancare pe o echipă internă de 5 oameni, precizează Radu Dumitrescu, directorul departamentului de asistență în tranzacții al Deloitte România. „Dar putem oricând accesa resurse regionale de încă 10 oameni de la birourile din Europa Centrală și de Est, respectiv Marea Britanie”, spune acesta.

Pe zona echipelor de avocați, în funcție de complexitatea tranzacției, însă nu pe toată durata acesteia, numărul oamenilor Reff & Asociații pe proiect poate varia între 4 și 12 avocați.

Pe lângă echipa de drept bancar, formată din nouă avocați, în unele cazuri este nevoie și de implicarea avocaților specializați în concurență, insolvență și protecția datelor, precizează Andrei Burz-Pînzaru, șeful practicii de profil din cadrul firmei de avocatură.

Reff & Asociații, cu o echipă de aproximativ 50 de oameni,face parte din rețeaua Deloitte Legal din Europa Centrală. Firma de avocatură condusă de Alexandru Reff și Andrei Burz-Pînzaru, se numără printre cele mai active firme ale pieței de profil într-un eșalon din care mai fac parte firme  locale precum NNDKP, Țuca Zbârcea & Asociații, PNSA, PeliFilip, Bondoc & Asociații sau operatori internaționali activi prin intermediul RTPR Allen & Overy, Clifford Chance Badea, DLA Piper, Schoenherr, Wolf  Theiss sau Cameron McKenna.

Deloitte face parte din grupul celor patru mari firme de consultanță și audit la nivel global, alături de PwC, EY și KPMG. Deloitte are o echipă locală de peste 500 de oameni în consultanță, audit, consultanță fiscal și juridică, care deservește clientele sa din România și Republica Moldova.

autonet_indicatori main

Mandat Deloitte la liderul pieței de distribuție de piese auto de schimb, o afacere de circa 200 mil. euro pe an. Elvețienii de la Swiss Automotive Group, interesați de o eventuală achiziție a companiei din Satu Mare. Mihaly Lieb, directorul și unul dintre acționarii Autonet despre vânzarea companiei: Informații eronate. Unii dintre competitori lansează astfel de zvonuri pe piață

Consultanții de la Deloitte, una din cele patru firme globale de consultanță și audit, au primit un mandat din partea Autonet, liderul pieței de comerț și distribuție de piese auto de schimb, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Mandatul aparține Deloitte Ungaria, care caută cumpărători pentru grupul cu sediul la Satu Mare, cu un rulaj anual în jurul a 200 mil. euro, susțin sursele citate. Acestea adaugă că grupul elvețian Swiss Automotive Group s-a arătat deja interesat de achiziția Autonet.

Contactat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, Mihaly Lieb, directorul general și unul dintre acționarii Autonet, a declarat că ”unii dintre competitorii noștri lansează cel puțin odată pe an astfel de zvonuri pe piață, cu puțin succes”, calificând informațiile privind vânzarea companiei ca fiind ”eronate”.

De asemenea, în ceea ce privește interesul elvețienilor de la SAG (Swiss Automotive Group) pentru o achiziție a Autonet, Mihaly Lieb a spus: ”Cu grupul la care ați făcut referire, dar nu numai cu ei, suntem în relații strânse de colaborare, ambele companii fiind membri ATR (asociaţia celor mai mari importatori şi distribuitori de piese de schimb pentru automobile din Europa – n.r.), cu delegați în funcțiile de conducere în cadrul ATR”. Acesta nu a comentat care este mandatul acordat Deloitte de către Autonet.

Reprezentanții Swiss Automotiv Group nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect. De asemenea, reprezentanții Deloitte nu au făcut niciun comentariu până la momentul publicării acestui articol.

Ultimele date disponibile indică faptul că Autonet Import este controlata de Zoltan Kondor, cu o participatie de 70% din acțiuni și de Mihaly Lieb, cu 30%.

Autonet Import este cea mai importantă companie din grupul Autonet, fondat la Satu Mare în 1996. Pe piața in Ungaria, activează în comerțul, importul și distribuția de piese auto prin intermediul Autonet Import Magyarország. Cele două companii oferă Autonet un profil regional în piața de profil.

Întreaga piață de profil din România este estimată că depășește cifra de vânzări de un miliard de euro pe an, iar alături de Autonet activează companii precum Auto Total, Augsburg, Meteor sau Elit. Vânzările de piese auto vizează, mai ales, service-uri și magazine de piese.

Autonet Import SRL a raportat pentru 2014 un profit net de 27,6 mil. lei (6,2 mil. euro) la o cifră de afaceri de 806,8 mil. lei (181,5 mil. euro) și un număr mediu de 882 de angajați. Față de anul anterior, rata de creștere a afacerii a fost de circa 18%, iar câștigurile s-au majorat cu 50%.

În ceea ce privește datele privind firma din Ungaria, AUTONET Import Magyarország Kereskedelmi és Szolgáltató Korlátolt Felelősségű Társaság (pe scurt AUTONET Import Magyarország Kft), cu sediul la Dunakeszi, localitate aflată în zona metropolitană a Budapestei.

Conform datelor obținute de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, afacerea Autonet din Ungaria a fost înființată în iunie 2002 și a înregistrat venituri nete de 33,6 mil. euro în 2014, iar ultimele informații disponibile indică un număr de 219 angajați.

Din grupul Autonet mai fac parte Lubexpert, care se ocupă de lubrifianţi, Forsius în domeniul distribuției de vopsele, Consult Scolari pentru activități de training, cursuri și alte servicii educaţionale. La acestea se adaugă brokerul de asigurări Global Assistance, Network Systems pentru furnizarea de servicii IT şi web, A24 Road Patrol Assistance cu servicii de asistență rutieră cu acoperire națională și internațională, Garage Assist ce oferă soluţii complete în domeniul echipamentelor de service, Point S – rețea independentă din Europa care oferă anvelope și servicii de calitate în domeniu, respectiv Partslife care asigură soluţii pentru tratarea şi reciclarea deşeurilor produse de industria auto.

Elvețienii de la Swiss Automotive Group sunt activi pe piața românească prin intermediul Alpha Aftermarket Services din Sibiu, înființată în 2007. Compania are 43 de angajați și a raportat un profit net modic de 0,1 mil. lei la o cifră de afaceri de 3,3 mil. lei, oferind servicii de dezvoltare de soft, contabilitate, call center și alte servicii pentru grupul elvețian.

Swiss Automotive Group (SAG) este o companie elvețiană controlată de două familii. În 2009, afacerile de familie Derendinger AG și Métraux Services, ambele active în industria de piese și componente auto, au fuzionat sub un singur nume, cel cu care operează acum pe piață.

Familiile fondatoare, Derendinger și Métraux, nu mai fac parte din partea operațională a afacerii, cei mai importanți acționari fiind Sandro Piffaretti, directorul general al companiei, și Olivier Métraux, președintele acesteia.

Grupul elvețian, unul dintre cei mai mari distribuitori de piese auto din Europa, are circa 1.750 de angajați, operațiuni puternice în Elveția, Austria și Belgia, respectiv o cifră de afaceri anuală de peste 500 mil. franci elvețieni (circa 460 mil. euro). Și-a extins operațiunile în 2011 cu trei achiziții, care au întărit prezența Swiss Automotive Group în Elveția, Slovenia și Austria prin preluarea firmelor E.Klaus AG, Matik Handels Gmbh și Augros Wetzikon AG.

Pe piața locală de fuziuni și achiziții, țintele favorite ale investitorilor strategici și ale fondurilor de investiții cu apetit de risc sunt companiile dezvoltate de antreprenori ce ocupă poziții de lideri de piață și sunt capabile să se finanțeze din propriul EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării).

În timp ce investitorii cu capital de risc caută, mai ales, companii care nu și-au epuizat câmpul de creștere de două cifre pe an, firmele ajunse la maturitate, unele dintre ele trecând în ciclurile anterioare prin experiența unui acționar fond de investiții, sunt preferate de investitorii strategici.

Abris Capital și Mid Europa, singurele fonduri de investiții cu achiziții de peste 100 mil. euro în România de la începutul anului. Deloitte: Tranzacția prin care Abris preia 55% din acțiunile Pehart de la familia lui Ioan Tecar și BERD, în valoare de 114 mil. euro

Tranzacția prin care fondul de investiții preia un pachet de 55% din acțiunile unui grup de firme Pehart de la familia antreprenorului Ioan Tecar și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare este estimată la 114 mil. euro de către consultanții Deloitte în cadrul unui studiu privind Deloitte CE Private Equity Confidence.

Jurnalul de tranzacții a scris în premieră pe 12 mai că fondul de investiții Abris cumpără pachetul majoritar al operațiunilor de producție hârtie ale lui Ioan Pecar în cadrul unei tranzacții în valoare de aproximativ 100 mil. euro.

Reprezentanții Abris nu au făcut până acum vreun comentariu pe tema valorii tranzacției. Ei nu au putut fi contactați până la momentul publicării articolului pentru a comenta valoarea tranzacției din studiul Deloitte.

Datele Deloitte obținute în urma unui chestionar adresat managerilor de fonduri de investiții din regiune coroborate cu declarațiile publice ale Mid Europa pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO arată că de la începutul anului până acum numai două fonduri de investiții au semnat achiziții locale de peste 100 mil. euro – Abris în cazul Pehart, respectiv Mid Europa Partners, care în urmă cu două luni a semnat preluarea a 100% din acțiunile rețelei private de sănătate Regina Maria de la fondul de investiții Advent și fondatorul afacerii, Wargha Enayati.

Ambele tranzacții sunt în curs de finalizare.

Fondul de investiții Mid Europa Partners, unul dintre cei mai mari investitori cu capital de risc din regiune, a confirmat oficial pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că prețul plătit pentru achiziția rețelei de servicii medicale private Regina Maria depășește nivelul de 100 mil. euro.

Creditul Erste pentru finanțarea parțială a achiziției este de 55 mil. euro. Nikolaus Bethlen, Partener Mid Europa Partners și omul care coordonează activitatea fondului de investiții a explicat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO mecanismele tranzacției.
”Noi vom plăti o sumă în numerar (cash consideration – lb. eng) pentru 100% din acțiuni. Finanțarea (pentru achiziție – n.r.) asigurată de Erste este 55 mil. euro”, a spus reprezentantul Mid Europa Partners.

Întrebat dacă valoarea achiziției depășește 100 mil. euro, conform estimărilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, Nikolaus Bethlen a răspuns: ”Presupunerea ta privind prețul este corectă”.

Mid Europa Partners a anunțat în august achiziția pachetului integral al Regina Maria, al doilea jucător după cifra de afaceri pe piața serviciilor medicale private. Vânzătorii sunt fondul de investiții Advent International, cu 80% din acțiuni, și familia fondatorului companiei, Wargha Enayati, cu restul de 20% din acțiuni.

Anterior, pe 12 mai, Abris a anunțat preluarea pachetului majoritar în producătorul de hârtie Pehart Group. Astfel, fondul de investiții a preluat 55% din acțiunile Pehart Group de la familia antreprenorului Ioan Tecar și în condițiile exit-ului făcut de BERD din companie. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Achiziția Pehart Group de către Abris, care include plata în numerar precum și infuzie de fonduri proaspete sub forma unei majorări de capital destinate finanțării proiectelor de investiții pentru creșterea capacităților de producție.

Structura tranzacției prevede că fondul de investiții Abris preia pachetul majoritar de 55% în vehiculul de investiții Fertero Limited înregistrat în Cipru, prin care sunt controlate patru companii din Pehart Group – producătorul de hârtie și carton Pehart Tec cu sediul în Petrești (județul Alba), Metalicplas Impex cu sediul la Dej (județul Cluj) – al cărei domeniu de activitate este fabricarea articolelor din fire metalice, lanţuri şi arcuri, dar operează și fabrica de hârtie de la Dej, Samus Construcții Dej – implicată și ea în producția de hârtie de la Dej, respectiv Metalicplas Distribution – firmă implicată în dezvoltarea unei structuri noi de fabricare a hârtiei la Dej, potrivit datelor disponibile din decizia Consiliului Concurenței de aprobare a tranzacției.

Planul Abris în cazul Pehart Group este de a consolida și a extinde talia de producător regional de hârtie tissue în spațiul Europeide Sud – Est. Grupul dispune de trei fabrici și investește pentru a pune în funcțiune a patra unitate de producție de profil până la finele anului și pentru a atinge o producție de 100.000 tone de hârtie tissue. Pufina este cea mai cunoscută marcă din portofoliul Pehart, a cărui strategie de vânzări este bazată pe exporturile spre piețele din regiune.

Abris a intrat pe piață în urmă cu aproape trei ani prin achiziția Cargus în timp ce Mid Europa abia finalizează prima achiziție locală la Regina Maria.

Sursă foto și date: Kruk

Ignaczak, directorul Kruk România: ”Am făcut până acum peste 100 de tranzacții cu credite neperformante în România din 2007 încoace. Vrem să ne păstrăm poziția de lider pe piața creditelor de consum neperformante”. Cea mai mare achiziție locală a polonezilor este pachetul Piraeus Bank România de 184 mil. euro, vândut cu 12 mil. euro la un discount de 93,5%. Vânzările de portofolii de datorii s-au triplat în România anul trecut până la 2,2 mld. euro, iar tendința de creștere continuă. Cifrele Kruk privind piața locală a tranzacțiilor cu credite neperformante

Kruk România, subsidiara locală a grupului polonez Kruk specializat în colectarea de creanțe, a realizat cea mai mare tranzacție locală cu credite de consum neperformante negarantate prin achiziția unui portofoliu de datorii de la Piraeus Bank România. Vânzarea de către Piraeus Bank România a unui portofoliu de credite neperformante de până la 200 mil. euro, tranzacție aranjată de Deloitte, a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 3 martie.

Pachetul de credite cu valoare nominală de circa 185 mil. euro, cumpărat cu circa 12 mil. euro la un discount de 93,5%, este cea mai mare tranzacție a celor de la Kruk din lista de peste 100 de tranzacții realizate în România din 2007 până acum, a declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Tomasz Ignaczak, director general al Kruk România. Alte tranzacții pe piața de profil s-au realizat la discounturi estimate între 85% și până la 95%.

”Tranzacția cu Piraeus Bank România este cea mai mare achiziție de pe piața portofoliilor de credite neperformante de consum negarantate. Noi am făcut în România din 2007 până acum peste 100 de tranzacții cu portofolii de datorii și cea cu Piraeus Bank România este cea mai mare achiziție locală făcută de noi. Cea mai mică viza preluarea unui pachet de credit cu o valoare nominală în jurul a 1 milion de lei”, explică Ignaczak.

”Piața tranzacțiilor cu credite neperformante va crește în 2015. Noi suntem implicați acum în până la zece tranzacții, aflate în diferite stadii. Pe segmentul nostru de afaceri, vrem să ne menținem lideri cu o cotă de piață de aproximativ 30%”, susține polonezul.

Kruk estimează că în 2014 a înregistrat o cotă de piață de 38% pe piața creditelor de consum neperformante.

Vânzarea portofoliului de datorii al Piraeus Bank România a fost o tranzacție aranjată în acest an de către consultanții de la Deloitte, care astfel au câștigat primul mandat major pe o piață în care până acum pe tranzacțiile mari de profil derulate de Volksbank și BCR în 2014 au fost vizibili cei de la PwC.  Cea mai mare tranzacție de pe piața de profil este derulată în prezent pe piață de către BCR în cadrul operațiunii cu nume de cod Neptun.

Fazele tranzacției de vânzare de credite neperformante a Piraeus Bank România – lansarea licitației, depunerea ofertelor, analiza de tip due dilligence, negocierea contractului și semnarea acestuia – s-au derulat într-un interval de 2 – 3 luni, conform informațiilor din piață disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Piraeus Bank România nu a răspuns până acum solicitărilor de informații pe marginea acestei tranzacții, iar reprezentanții Kruk nu au dorit să intre în astfel de detalii privind tranzacția din motive de confidențialitate.

”La tranzacția cu Piraeus Bank România, echipa noastră a cuprins cinci oameni din biroul din România și alți trei oameni de la biroul din Polonia”, a precizat șeful Kruk România, care afirmă că pentru acest proiect nu au fost angajați consultanți externi sau firme de avocatură. Avocații de la Reff & Asociații au asigurat consultanța juridică a vânzătorului, Piraeus Bank România.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO dacă Kruk este interesată de tranzacția de vânzare a celui mai mare portofoliu de datorii locale de către BCR, reprezentantul firmei poloneze a răspuns: ”Nu pot confirma sau comenta pe acest subiect”.

Kruk România a raportat pentru 2013 venituri totale de 48,1 mil. lei (10,9 mil. euro) și un profit net de circa 32.000 lei (peste 7.000 euro) la un personal mediu angajat de 336 de oameni, conform ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor.

Piața datoriilor ipotecare, motor de creștere în anii următori. Kruk: În anii următori, vom fi activi pe tranzacțiile cu portofolii de credite neperformante ipotecare și corporative

Valoarea nominală a portofoliilor de datorii vândute și externalizate pentru administrare de către bănci și alte entități de pe piața românească a fost anul trecut de 13,8 mld. zloți (3,3 mld. euro, calculate la cursul mediu anual de 4,1852 zloți comunicat de Banca Centrală a Poloniei – n.r.), conform estimărilor grupului Kruk.

Față de 2013, înseamnă o dublare a pieței, având în vedere că datele Kruk indică 7,2 mld. zloți (1,7 mld. euro, calculat la cursul mediu anual de 4,1975 zloți la euro comunicat de Banca Centrală a Poloniei pentru 2013).

Aproximativ două treimi din această piață este reprezentată de valoarea nominală a portofoliilor de datorii vândute, care anul trecut s-a ridicat la 9,1 mld.zloți (2,2 mld. euro) față de 2,8 mld. zloți (0,7 mld. euro) în 2013. Dacă ne uităm la vânzarea portofoliului Volksbank România de 495 mil. euro, constatăm că cea mai mare tranzacție de profil de anul trecut a avut o pondere de 22% în total piață.

Felia portofoliilor de datorii externalizate pentru administrare s-a ridicat în 2014 la 4,6 mld. zloți (1,1 mld. euro), în creștere ușoară față de anul anterior, când valoarea era de 4,4 mld. zloți (1,05 mld. euro).

”Disponibilitatea portofoliilor de datorii pe piața românească a fost afectată material de tranzacțiile mari de credite corporative și ipotecare, cu o valoare nominală totală de 5,1 mld. zloți (1,2 mld. euro) , respectiv 1,8 mld. zloți (0,4 mld. euro). Piața datoriilor ipotecare s-ar putea extinde substanțial în anii următori, urmând modelul de creștere văzut anterior în Polonia”, afirmă Ignaczak.

Acesta adaugă că Kruk și-a asigurat o licență importantă și că este pregătit să cumpere portofolii ipotecare de pe piața locală.

”În anii următori, grupul intenționează să urmeze o abordare activă pe piețele de credite neperformante ipotecare și corporative (ale companiilor – n.r.)”, afirmă șefuk Kruk România.

Anul trecut, cheltuielile Kruk cu portofoliile de datorii din România au fost de 95 mil. zloți (22,7 mil. euro), din care 93 mil. zloți au fost dați pe portofolii de credite de consum neperformante.
În 2013, polonezii au cheltuit mai mult, circa 133 mil. zloți (31,8 mil. euro).

Grupul Kruk a preluat anul trecut în administrare portofolii de datorii din România cu o valoare nominală de 350 mil. zloți (circa 84 mil. euro) față de 320 mil. zloți (76 mil. euro) în 2013.
”Piața administrării datoriilor din România este mai puțin fragmentată decât în Polonia, chiar și așa numărul entităților interesate de achiziția de portofolii de datorii este în creștere”, a spus Tomasz Ignaczak.

Pe piața recuperării de creanțe comerciale și a administrării datoriilor, Kruk activează alături de alte firme specializate precum Kredyt Inkaso (Polonia), APS (Cehia), francezii de la Coface sau EOS KSI, firmă cu rădăcini germane.

Bazele grupului Kruk au fost puse în urmă cu circa 17 ani de către polonezul Piotr Krupa, care este și acum cel mai mare acționar cu un pachet de 12%. Alți acționari majori ai afacerii sunt fondurile gestionate de ING (10%), Aviva (9,8%) și Generali (9%).

În 2003, administratorul polonez de fonduri de investiții Enterprise Investors, care are în România afaceri precum lanțul de magazine Profi sau producătorul de BCA Macon Deva, a investit 21 mil. dolari în Kruk. În 2007, Kruk a intrat în România. În 2011, Kruk a fost listat pe bursa de la Varșovia, iar valoarea bursieră a companiei este acum de 2,8 mld. zloți (circa 680 mil. euro). Are operațiuni în Polonia, România, Cehia, Slovacia și Germania.

În 2014, Kruk a raportat un profit net de 152 mil. zloți (36 mil. euro) la venituri de 488 mil. zloți (116 mil. euro). Achizițiile de portofolii bancare neperformante din regiune se realizează la prețuri reprezentând între 5% și 25% din valoarea nominală a creditelor vândute.

deloitte_romania_tabel_companii_indicatori_2013_21052015 main

Deloitte extinde cu încă doi parteneri echipa de conducere a afacerilor din România care depășesc 30 mil. euro pe an. Avansările vin ca urmare a ratelor de creștere anuale de două cifre obținute de liniile de servicii de evaluare a riscurilor și de taxe indirecte. Cine sunt oamenii care conduc Deloitte în România și câți bani fac liniile de afaceri locale ale firmei din Big Four

Deloitte România, unul dintre principalii jucători pe piața serviciilor de consultanță și audit, a anunțat promovarea pe poziția de partener de la 1 iunie a lui Andrei Ionescu, care coordonează practica de servicii de evaluare a riscurilor, și a lui Vlad Boeriu, care face parte din echipa de Taxe indirecte.

Avansările au la bază rezultatele obținute de cele două linii de servicii, care au înregistrat creșteri ale veniturilor de 15 – 20% pe an în ultimii doi ani în cazul activității de evaluare a riscurilor, respectiv un ritm de 40% în ultimii trei ani pe segmentul taxelor indirecte, conform reprezentanților firmei din Big Four.

Global, Deloitte rulează afaceri în România de peste 30 mil. euro pe an cu toate liniile de servicii, din care pilonii de bază sunt reprezentați de audit, consultanță financiară, consultanță fiscală (taxe) și avocatură, conform estimărilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Auditul a adus aproximativ jumătate din veniturile obținute de Deloitte în România în 2013 după cum rezultă din analiza bilanțurilor făcute publice de Ministerul Finanțelor.

Deloitte Audit SRL a realizat în 2013 o cifră de afaceri de 14,3 mil. euro, un profit net de 1,2 mil. euro la un personal mediu de 213 oameni. Comparativ cu alte linii de servicii, auditul înseamnă afaceri cu puțin sub cât aduc cumulat avocatura, consultanța financiară și asistența în materie de taxe.

Deloitte Tax SRL a raportat o cifră de afaceri de 6 mil. euro, comparabilă cu cea a Deloitte Consultanță SRL (cifră de afaceri de 5,8 mil. euro). Firma de asistență în materie de taxe a Deloitte a realizat cu o echipă de 62 de oameni un câștig net de 1 mil. euro, aproape cât cel obținut de echipa de audit.

Avocații de la Reff & Asociații, firmă condusă de partenerul Alexandru Reff și afiliată rețelei Deloitte, a obținut, conform datelor și a estimărilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, venituri anuale în jurul a 3,5 mil. euro și o marjă de profit medie netă de aproape 25% la o echipă de circa 40 de oameni.

Firma de avocatură nu a dorit să facă publice rezultatele obținute, în condițiile în care există restricții pentru comunicarea unor astfel de date.

Firmele care operează în România sub umbrela Deloitte cumulează afaceri de circa 30 mil. euro la nivelul anului 2013, un profit net de circa 3,2 mil. euro, iar numărul de oameni total se cifrează aproape de 370. Conducerea operațiunilor locale este asigurată de către Ahmed Hassan, Managing Partner Deloitte pentru România și Republica Moldova.

Deloitte oameni conducere Ro tabel

Pe piața de audit și consultanță din România, activează toate cele patru firme globale Deloitte, PwC, EY și KPMG. De asemenea, fiecare dintre acestea are propria firmă de avocatură corespondentă – astfel, Deloitte lucrează cu Reff & Asociații, PwC cu avocații de la D & B David & Baias, KPMG cu NTMO (Nemoianu Toncescu Mihăilă Olteanu), iar EY cu SPRL Radu și Asociații, fondată anul trecut de Dragoș Radu, unul dintre artizanii RTPR – acum membre a rețelei britanice Allen & Overy.

Cine sunt cei doi noi parteneri ai Deloitte România

Andrei Ionescu, 39 ani, a intrat în rândurile Deloitte ca manager în 2006.  Cu o experiență de peste 15 ani în servicii profesionale de consultanță în evaluarea riscurilor, Andrei Ionescu coordonează departamentul de Servicii de evaluare a riscurilor de cinci ani. Sub conducerea sa, departamentul a crescut de la 10 la 30 de oameni, iar veniturile generate de au crescut cu 15-20% pe an în ultimii doi ani.

Andrei Ionescu are experiență în managementul riscului și securitatea informațiilor. De la angajarea sa la Deloitte, a coordonat numeroase proiecte din zona serviciilor de risc în România, Bulgaria, Albania și Orientul Mijlociu, în industrii ca sector public, telecomunicații și servicii bancare. Acesta a absolvit Academia de Studii Economice și a lucrat anterior aproape doi ani ca manager pentru Romtelecom, una dintre cele mai mari companii din piața de telecomunicații aflate acum în portofoliul Deutsche Telekom.

Vlad Boeriu, 34 ani, a venit în Deloitte în 2004 pe poziția de consultant taxe și a urcat de la consultant junior până la partener. Boeriu a jucat un rol important în construirea practicii de taxe indirecte, alături de Pieter Wessel, senior tax partner Deloitte România.

Sub conducerea lor, serviciul de taxe indirecte al Deloitte a crescut cu peste 40% în ultimii trei ani, iar echipa a ajuns la 30 de oameni.

Vlad Boeriu are experiență în planificarea TVA și a asistat numeroase companii cu privire la conformitatea și optimizarea TVA. A asistat și a reprezentat clienți în cadrul inspecțiilor fiscale, a contestațiilor și a fazelor litigioase.

Acesta este consultant fiscal certificat și absolvent al Academiei de Studii Economice. Are un Masterat în legislație europeană în domeniul fiscalității și a urmat cursurile unui program de Executive MBA.

Deloitte are mandatul grecilor de la Piraeus Bank pentru tranzacția de vânzare a unei tranșe inițiale de credite neperformante de până la 200 mil. euro

Firma de consultanță și audit Deloitte, cea mai mare din așa-numitul Big Four, are un mandat pentru vânzarea de credite neperformante la Piraeus Bank România, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piața financiară.

”Deloitte este consultantul Piraeus Bank România, care pregătește vânzarea unui pachet de credite neperformante, tranșa inițială fiind de aproape 200 mil. euro. Tranzacția este încă într-o fază incipientă”, au precizat sursele citate.

Reprezentanții Deloitte și ai Piraeus nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat pe 3 martie că Piraeus Bank România, filiala locală a grupului bancar grecesc, scoate la vânzare un pachet de credite neperformante în valoare de până la 200 mil. euro.

Până acum, cele mai mari tranzacții locale cu credite neperformante au fost cele anunțate de Volksbank în iulie 2014, când un pachet de 495 mil. euro a fost transferat către un consorțiu format din Deutsche Bank, fondul londonez AnaCap, HIG Capital și APS. A urmat BCR care a vândut două tranșe, una de 400 mil. euro, alta de 220 mil. euro, ambele în semestrul al doilea. Mandatele pe partea de vânzare în cele trei tranzacții organizate de austrieci au fost primite de PwC.

Pe piața serviciilor profesionale de afaceri, Deloitte activează cu linii de audit, consultanță fiscală și financiară, precum și cu gama de servicii de asistență juridică prin intermediul casei de avocatură afiliate Reff & Asociații.

Deloitte face parte din grupul celor mai mari firme de consultanță și audit din lume, supranumit Big Four, alături de EY, KPMG și PwC. Toate cele patru sunt active direct și pe piața românească.

Piraeus Bank România este una dintre băncile locale, care cu o rată a creditelor neperformante de 27% în luna septembrie, depășește sensibil media sistemului bancar local. Aceasta se situa la 15,33% în septembrie 2014, iar în decembrie a coborât sub 14%, conform datelor prezentate de banca centrală. Portofoliul de credite neperformante al Piraeus Bank România era în septembrie 2014 acoperit cu garanții în proporție de 87%, potrivit unei prezentări a băncii – mamă. Auditorul Piraeus este PwC.

La un portofoliu de credite brute de 1,5 mld. euro rezultă că în septembrie împrumuturile depreciate ale subsidiarei grecești aveau o valoare totală de peste 400 mil. euro. Adică, în scădere față de nivelul afișat la 31 decembrie 2013, când valoarea creditelor neperformante era de 2,67 mld. lei (circa 604 mil. euro, calculat la cursul mediu de schimb din 2013), din care în jurul a 95% însemna expunere pe IMM-uri și credite de consum acordate persoanelor fizice.

Pentru a slăbi presiunea portofoliului de credite neperformante pe bilanț, Piraeus Bank România a vândut o parte din acestea în aprilie 2014, după cum menționează reprezentanții băncii în ultimul raport anual.

Vânzarea de credite neperformante este considerată afacerea momentului pe piața bancară, de care caută să profite investitorii financiari specializați în administrarea unor astfel de active. Tranzacțiile derulate în ultimul an pe piața românească de profil s-au încheiat la discount-uri de peste 85%, chiar peste 90% față de valoarea nominală a portofoliului în funcție de garanțiile care însoțesc pachetele de credite și de cât se estimează că se mai pot recupera din ele.

Piraeus Bank este una dintre marile bănci grecești care au prezentat anul trecut la Bruxelles Comisiei Europene planuri de restructurare a operațiunilor pe piețele externe, alături de National Bank of Greece, proprietarul Banca Românească, și de alte instituții de credit.

Ultimele date prezentate de banca – mamă din Grecia indică active în România de 1,989 mld. euro, o cotă de piață de 2,9% la credite și de 1,8% la depozite la nivelul lunii septembrie 2014.
Piraeus Bank România are, conform sursei citate, o rețea formată din 130 de agenții și un personal care numără 1.607 angajați. Primele nouă luni ale anului trecut indică o ajustare a echilibrului între credite și depozite, care au ajuns la un raport de 108%, pe fondul scăderii volumului de împrumuturi și, în paralel, a creșterii nivelului depozitelor.

Veniturile nete ale Piraeus Bank România au fost de 108 mil. euro în primele nouă luni ale anului trecut. Ultimul bilanț făcut public al băncii locale indică o revenire în 2013 pe profit cu un plus de 12,8 mil. lei (2,9 mil. euro) față de o pierdere de 94,9 mil. lei (21,3 mil. euro) în 2012.

Grupul bancar grecesc Piraeus a venit în România în anul 2000, când a cumpărat Pater Bank, cu două surcursale. Apoi, Piraeus a trecut la o dezvoltare organică a operațiunii locale. În ultimii ani, grupul elen a redevenit activ și a trecut la achiziții în 2012 și 2013 în Grecia, unde a preluat activele bune ale ATE Bank, apoi Geniki Bank, operațiunile a trei bănci cipriote, precum și subsidiara locală a grupului bancar portughez Millennium. În România, a preluat activele ATE Bank România în 2013 și le-a vândut în circa un an către omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, care a intrat astfel pe piața bancară locală sub marca Băncii Române de Credite și Investiții.

Răzvan Nicolescu a intrat în echipa de consultanți în energie a Deloitte. Sursă foto: Deloitte.

Fostul ministru Răzvan Nicolescu intră în rândurile Big Four. Care sunt ”achizițiile” rețelei Deloitte din ultima lună

Deloitte l-a recrutat pe fostul ministru delegat pentru energie, Răzvan Nicolescu, mutare menită să întărească echipa de consultanți în domeniu după plecarea de anul trecut a lui Valeriu Binig, un alt nume cu greutate pe piața de energie, către EY România.

În ultima lună au fost anunțate trei achiziții importante de către rețeaua locală a firmei din Big Four, Deloitte România și casa de avocatură corespondentă, Reff & Asociații.

Fostul ministru intră astfel în consultanță pe o poziție special creată în rândurile Deloitte, cea de Executive Lead Advisor, în cadrul echipei de servicii de consultanță în energie, coordonate de către Farrukh Khan, Partener al Deloitte România, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

„Într-un moment în care piaţa cere constant servicii integrate de consultanţă, ne bucurăm că Răzvan ni s-a alăturat. Cariera lui solidă de până acum, împreună cu o capacitate extraordinară de a reuși, sunt atuuri importante pentru echipa noastră și sunt convins că vor adăuga valoare serviciilor pe care le oferim, spre beneficiul clienților noștri”, a spus Farrukh Khan, Partener al Deloitte România.

Din noua poziție, Nicolescu trebuie să îmbunătățească practica firmei în sectorul de energie, urmând să-și concentreze activitatea asupra Romaniei și a Europei Centrale și de Est.

„Sunt bucuros să mă alătur unei organizații mari, care oferă servicii de înaltă calitate şi soluţii inovatoare. Cred că experienţa şi valorile mele se potrivesc cu echipa solidă pe care Deloitte o are”, afirmă Nicolescu.

Răzvan Nicolescu și-a dat demisia în luna decembrie a anului trecut din funcția de ministru delegat pentru energie, post în care a rezistat doar zece luni de la numirea sa. La finele lui 2014, premierul Victor Ponta a remaniat mai mulți miniștri din echipa guvernamentală, pe care i-a înlocuit cu titulari de portofolii numiți politic.

În scurtul mandat de ministru responsabil de energie, au avut loc listarea Electrica pe bursa de la București, considerată cea mai mare din istoria pieței locale de capital, și intrarea companiilor de stat Electrica și Nuclearelectrica în cursa pentru achiziția activelor scoase la vânzare de Enel în România, tranzacție ”înghețată” recent de italieni, o mișcare rară pentru companiile de stat românești.

Nicolescu, 37 de ani, a lucrat în perioada 2008 – 2014 ca director de afaceri publice și reglementare în cadrul OMV Petrom, cea mai mare companie din România. Petrom este punctul de intersecție al traseului lui Răzvan Nicolescu cu Deloitte, care a fost auditorul companiei petroliere imediat după venirea OMV la finele lui 2004 și până în 2012. De asemenea, după venirea sa de la Petrom, Nicolescu a ocupat postul de ministru al energiei în perioada în care expira acordul de menținere a redevențelor agreat la privatizarea Petrom în 2004, decizia guvernului fiind însă de a amâna cu un an momentul renegocierii lor, motivul invocat fiind acela că ar da peste cap planurile investitorilor. Fostul ministru susține că decizia în acest caz, în care a fost acuzat că apără interesele fostului său angajator, nu îi aparține.

Nicolescu ocupă și poziția de președinte al Consiliului de Administrație al Agenției Europene de Reglementare în Energie și a lucrat în perioada 2006 – 2008 ca atașat la UE pe probleme în domeniul energiei din partea României.

Este absolvent al Facultății de Energetică din cadrul Universităţii Politehnice Bucureşti şi deţine o diplomă MBA la Solvay Business School.

Venirea lui Nicolescu este a treia achiziție importantă a rețelei locale a Deloitte. Astfel, pe 27 ianuarie, a fost anunțată cooptarea lui Lars Wiechen pe poziția de partener în cadrul Deloitte România, acesta activând anterior ca director executiv la rivalii de la EY România, iar în perioada 2005 – 2010 a făcut parte din echipa locală a unei alte firme din Big Four, PwC.

Deloitte mutari oameni ian feb 2015

Lars Wiechen face parte din echipa de servicii de consultanță financiară, unde coordonează departamentul de evaluare și modelare a afacerilor companiilor.

În cariera sa de 13 ani petrecută în firme din Big Four în România și Germania, nouă ani înseamnă expertiză locală, unde a fost implicat în mai multe tranzacții. Are certificări locale și internaționale de contabil de gestiune și de evaluator.

De asemenea, săptămâna trecută, casa de avocatură Reff & Asociații , afiliată rețelei Deloitte, a anunțat cooptarea ca partener asociat a Andreei Artenie, care anterior a lucrat ca avocat senior pentru David & Baias, firma de avocatură corespondentă PwC.

Andreea Artenie a preluat coordonarea echipei de litigii a Reff & Asociații. Ea a făcut parte din echipa de avocați care a asistat Rafinăria Steaua Română în procesul câștigat cu Agenția Națională de Administrare Fiscală în 2013 în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv la Curtea Europeană de Justiție. Acest dosar a creat un precedent în materie de jurisprudență europeană, după ce Fiscul a fost obligat la plata de dobânzi de aproximativ 4 mil. euro pentru întârzierile la rambursarea TVA-ului de către stat.

Deloitte face parte din careul celor mai mari grupuri de consultanță și audit din lume alături de KPMG, EY și PwC, toate active pe piața românească de servicii profesionale de afaceri.

Sursă date: Bursa de Valori București.

Primul Big Four care intră pe bursă: Deloitte și firma de avocatură Reff & Asociații au devenit consultanți autorizați pe piața bursieră Aero. Lista a ajuns la 31 de intermediari cu trei săptămâni înainte de lansarea sistemului de tranzacționare destinat finanțării companiilor mici și mijlocii

Consultanții de la Deloitte România în asociere cu Reff & Asociații, avocații afiliați firmei din Big Four, au devenit consultanți autorizați pe piața bursieră AeRo, segmentul alternativ de tranzacționare al Bursei de la București destinat finanțării companiilor mici și mijlocii. Este prima companie din careul firmelor de consultanță globale supranumit Big Four care a intrat pe bursa de la București, până acum fiind 31 de consultanți autorizați pe această piață bursieră nouă, dintre care două bănci, două firme de consultanță, o societate mixtă creată de o casă de avocatură și o bancă de investiții, un consorțiu format din consultanți și avocați, un consultant autorizat pe segmentul NewConnect și 24 de case de brokeraj.

Noua piață bursieră AeRO pentru companii nou – înființate și finanțarea IMM-urilor va fi lansată pe 25 februarie.

Ahmed Hassan, Managing Partner Deloitte România. Sursă foto: Deloitte.

Ahmed Hassan, Managing Partner Deloitte România. Sursă foto: Deloitte.

„Considerăm că noul sistem de tranzacționare va avea un rol benefic, atât pentru mediul de afaceri din România, cât și pentru piața de capital în general, întrucât vine în sprijinul antreprenorilor în căutare de finanțare, într-un moment în care accesul la metodele tradiționale de finanțare rămâne dificil”, a spus Ahmed Hassan, Country Managing Partner al Deloitte România, filiala locală a grupului internațional de consultanță și audit DeloitteToucheTomatsu.

Deloitte România are în portofoliu firme internaționale și locale și oferă o gamă de servicii în domenii precum audit și consultanță, evaluarea riscurilor, consultanță fiscală și juridică, consultanță financiară, finanțări alternative – fonduri structurale și ajutoare de stat. Pe piața românească sunt active și celelalte membre din Big Four – PwC, EY și KPMG.

„Mulți dintre clienții noștri și-au manifestat interesul pentru piața AeRo si considerăm că noua platformă de tranzacționare le oferă oportunități mai mari de acces pe piețele financiare”, afirmă Andrei Burz-Pînzaru, partener și coordonator al practicii de drept bancar și piețe de capital în cadrul firmei de avocatură Reff & Asociații.

Reff & Asociații este societate de avocați membră a rețelei Deloitte Legal, care este prezentă în 57 de țări. În România, societatea include aproape 50 avocați și furnizează întreg spectrul de servicii juridice aferent domeniului de afaceri.În ultimii patru ani, Reff & Asociații SCA a acordat asistență clienților în tranzacții cu o valoare totală de peste un miliard de euro pe an în diferite domenii, afirmă reprezentanții societății.

Andrei Burz - Pînzaru, partener al firmei de avocatură Reff & Asociații și coordonator al practicii de drept bancar și piețe de capital

Andrei Burz – Pînzaru, partener al firmei de avocatură Reff & Asociații și coordonator al practicii de drept bancar și piețe de capital

Firma de avocatură afiliată Deloitte are o practică recunoscută în domeniul serviciilor financiare și piețelor de capital, asistând clienți în numeroase tranzacții, inclusiv emisiuni de acțiuni pe piața locală, oferte transfrontaliere, precum și finanțări bancare clasice. Reff & Asociații este plasată în ghidul juridic Legal 500 în al doilea palier valoric pe zona practicii de Bănci, Finanțări și Piețe de Capital, iar în clasamentul IFLR 1000 este cotată pe segmentul liderilor de practică. De asemenea, Andrei Burz-Pânzaru este cotat de ghidurile Legal 500 și IFLR 1000 ca unul dintre liderii individuali de practică pe segmentul bancar și piețe de capital.

Tot astăzi, a fost autorizată BCR, cea mai mare bancă de pe piață, și casele de brokeraj Alpha Finance și Muntenia Global Invest.

Primii consultanți autorizați de a acorda servicii de intermediere companiilor pe piața bursieră AeRo au fost anunțați pe 19 ianuarie. Atunci, a primit dreptul de a intermedia tranzacții compania de consultanță BAC Grigorescu Capital Advisors, creată prin asocierea firmei de avocatură bpv Grigorescu Ștefănică cu banca de investiții BAC Investment Banking și condusă de către Cătălin Grigorescu, partener coordonator și cofondator al casei de avocați, respectiv de Dan Vișoiu, Partener al BAC.

Pe lista primilor 22 de consultanți autorizați au mai intrat atunci firma de consultanță FSA Advisory și INC, consultant autorizat pe piața NewConnect, precum și Raiffeisen Bank România, care dispune de un puternic departament de piață de capital condus de Dana Mirela Ionescu. Au mai fost autorizate și 18 firme de brokeraj – BT Securities din grupul financiar Banca Transilvania, Confident Invest, Eastern Securities, Eldainvest, Goldring, Ieba Trust, IFB Finwest, Intercapital Invest, Interfinbrook Corporation, Intervam, Prime Transaction, Romcapital, SSIF Broker Cluj, Super Gold Invest, Tradeville, Vienna Investment Trust și Voltinvest.

Pe 21 ianuarie, a fost anunțată autorizarea altor cinci consultanți – din care patru case de brokeraj NBG Securities Atena Sucursala București, Swiss Capital, Romintrade și Blue Rock Financial Services, respectiv firma de consultanță Capital Markets Experts.

Piața AeRO este segmentul de piață din cadrul sistemului alternativ de tranzacționare al Bursei de Valori București dedicat listării companiilor nou înființate și pentru finanțarea proiectelor într-un context în care firmele evită împrumuturile bancare clasice și se orientează către alte canale de finanțare ale planurilor de investiții.

Sistemul alternativ de tranzacționare a fost înființat de BVB pentru a oferi o piață cu mai puține cerințe de raportare din partea emitenților, dar, în același timp, cu un nivel suficient de transparență pentru investitori, pentru a-i motiva să tranzacționeze.

site MIRSANU main

Lista de exclusivități MIRSANU.RO de la lansarea pe 16 octombrie 2014. Aici ați aflat prima oară despre tranzacții majore și mutările făcute la vârful băncilor, în lumea Big Four, a bancherilor de investiții, a avocaților și a fondurilor de investiții – de la vânzarea Volksbank România către Banca Transilvania, vânzarea fabricii P&G de la Timișoara către Dalli, mandatul Deloitte de vânzare a magazinelor Billa din România și Bulgaria, plecarea lui Marinel Burduja de la șefia BRCI până la intrarea Deutsche Bank în cursa pentru achiziția pachetului de credite neperformante de peste 400 mil. euro de la BCR

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a contabilizat lista de exclusivități pentru anul 2014, în cele aproximativ două luni de activitate de la lansarea sa pe 16 octombrie. MIRSANU.RO a scris în premieră despre cea mai importantă tranzacție semnată anul trecut, vânzarea Volksbank România către Banca Transilvania, precum și despre vânzarea fabricii de detergenți a gigantului american Procter & Gamble către grupul german Dalli.

tabel lista exclusivitati MIRSANU.RO 2014

Astfel, pe 16 octombrie, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a intrat pe piață cu știrea potrivit căreia francezii de la GDF Suez plătesc circa 35 mil. euro austriecilor de la OMV Petrom și germanilor de la E.ON pentru achiziția a 57% din afacerea Congaz de distribuție a gazelor.

Pe 20 octombrie, am scris despre culisele vânzării activelor Enel din România, una dintre cele mai mari tranzacții aflate acum în curs pe piața de fuziuni și achiziții, și anume că grupul german E.ON pregătește o ofertă pentru achiziția distribuțiilor Enel din Banat și Muntenia.

Pe 21 octombrie, tot în dosarul vânzării activelor Enel, am anunțat că francezii de la GDF Suez sunt interesați de achiziția a două – trei companii din pachetul de participații scos la vânzare de către italieni.

Pe 24 octombrie, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO scria că avocații de la Schoenherr asistă BCR la vânzarea unui pachet de credite neperformante de 433 mil. euro, iar pe 27 octombrie, am anunțat în premieră că Deutsche Bank a intrat în cursa pentru achiziția acestui pachet, al doilea ca mărime în 2014 după cel în valoare de 498 mil. euro vândut de către Volksbank România. Tranzacția a fost confirmată în a doua jumătate a lunii decembrie prin anunțul BCR că un pachet de 400 mil. euro de credite neperformante a fost vândut.

Pe 29 octombrie, Horia Ciorcilă, președintele Băncii Transilvania, declara în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că face oferte pentru cumpărarea de bănci locale și că interesul instituției financiare cu sediul la Cluj – Napoca este predilect pentru majorarea cotei de piață pe segmentul de retail, declarații confirmate ulterior de achiziția Volksbank România.

Pe 31 octombrie, am anunțat în premieră că fondul de investiții Oresa Ventures intră pe piața IT cu o achiziție de circa 10 mil. euro, prin preluarea unui pachet de aproximativ 49% din acțiunile Romanian Business Consult (RBC), liderul pieței de soluții de profil pentru retail și industria alimentară. Tranzacția a fost oficial confirmată pe 5 noiembrie printr-un comunicat comun al celor două părți.

Pe 3 noiembrie, am scris din nou din culisele vânzării de active Enel despre echipa de consultanți a Nuclearelectrica în această tranzacție, adică un consorțiu condus de către Raiffeisen Bank România, din care fac parte avocații de la Popovici, Nițu & Asociații pe partea de consultanță juridică, BDO Business Advisory, respectiv asocierea dintre Roener EnergyPro și ICPE.

Pe 4 noiembrie, cehii de la APS, aflați în consorțiul cu Deutsche Bank, fondul de investiții AnaCap și HIG Capital care a bifat cu Volksbank România cea mai mare achiziție pe piața creditelor neperformante, declarau în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că au în derulare câteva tranzacții majore pe segmentul acestui tip de active scoase la vânzare de către bănci.

Pe 11 noiembrie, am anunțat plecarea lui Marinel Burduja, unul dintre cei mai cunoscuți bancheri locali, de la șefia băncii lui Dorinel Umbrărescu, Banca Română de Credite și Investiții.

Pe 12 noiembrie, am scris în premieră despre vânzarea fabricii de detergenți de la Timișoara a gigantului american P&G din sectorul de bunuri de larg consum către germanii de la Dalli.

Pe 18 noiembrie, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat în premieră despre discuțiile pe care Banca Transilvania le poartă pentru achiziția Volksbank România. Pe 26 noiembrie, Banca Transilvania confirmă demersurile printr-un comunicat adresat Bursei de Valori București în care își informa investitorii că există negocieri și că nu este nimic semnat, dar că acest lucru va fi anunțat în situația unei tranzacții.

Pe 1 decembrie, am anunțat că Deloitte, firmă din celebrul careu de consultanță și audit Big Four, are mandatul pentru vânzarea rețelei din România și Bulgaria a lanțului austriac de comerț Billa, patronat de germanii de la Rewe, în cadrul unei tranzacții care ar putea totaliza până la 500 mil. euro.

Pe 3 decembrie, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO anunța tot în premieră că Banca Transilvania a ajuns la un acord pentru preluarea Volksbank România și că urmează să fie semnat în perioada imediat următoare contractul de achiziție. Pe 10 decembrie, reprezentanții Băncii Transilvania și ai Volksbank România confirmă informațiile MIRSANU.RO și anunță semnarea contractului.

Pe 7 decembrie, polonezul Ludwik Sobolewski, directorul general al Bursei de Valori București, povestea în exclusivitate cum au fost demarate la Londra negocierile pentru vânzarea de acțiuni ale Bursei de la București către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Pe 10 decembrie, am scris în premieră că banca de investiții Rothschild a fost angajată de către fondul de investiții Advent International pentru vânzarea rețelei de servicii medicale private Regina Maria.

Pe 11 decembrie, am anunțat că Ioana Mihai, Director Debt Capital Markets în cadrul BCR, cea mai mare bancă locală, vine pe poziția de șef în cadrul departamentului de corporate finance al EY România, subsidiara locală a grupului membru al Big Four.

Tot pe 11 decembrie, am scris că grupul Rompetrol a ajuns la un acord pentru contractarea unui pachet de finanțări de la cele mai mari bănci locale de pe segmentul de corporate (finanțare corporativă), din care face parte o refinanțare de 150 mil. dolari și un credit nou de 250 mil. dolari.

Pe 18 decembrie, am anunțat că fondul de investiții american Marlin Equity Partners, cu active de circa 3 mld. dolari sub administrare, intră pe piața românească prin achiziția unei afaceri IT.

Jurnalul de fuziuni și achiziții din 2 decembrie 2014

ROMÂNIA

Fuziunile și achizițiile, subiect cu interes aproape zero pentru directorii din România. Studiu Deloitte: Principalele preocupări la nivelul conducerii companiilor sunt strategia și performanțele organizației

FUZIUNI ȘI ACHIZIȚII. Abia unul din douăzeci de directori din România are pe agenda sa de interes fuziunile și achizițiile, cele mai multe preocupări la nivelul managementului concentrându-se asupra strategiilor, performanței, a cadrului de reglementare, guvernanței și a conformării la acestea, conform unui studiu Deloitte, citat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

REWE a scos la vânzare rețeaua BILLA din România și Bulgaria, tranzacție estimată în jurul a 500 mil. euro. Deloitte are mandatul de vânzare. REWE neagă că BILLA este la vânzare

RETAIL. Grupul german de retail REWE pregătește vânzarea rețelei BILLA din România și Bulgaria, precum și a activelor aferente acestora din cele două piețe, au declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață. Valoarea tranzacției este estimată în jurul a 500 mil. euro. Deloitte are mandatul de a găsi cumpărători. Contactați de MIRSANU.RO, reprezentanții REWE au negat orice discuții de vânzare privind BILLA, spunând că se concentrează asupra strategiei de creștere și că piața românească este foarte importantă în cadrul acestei strategii.

Orbis preia 46 de hoteluri Accor, inclusiv din România, pentru 142,26 milioane de euro

HOTELURI. Orbis a semnat un acord preliminar de achiziție cu Accor, Accor Polska, Holpa și Accor Hotels Belgium pentru a cumpăra acțiunile din 46 de hoteluri din Polonia, Ungaria, România și Republica Cehă pentru o sumă totală de 142,26 milioane de euro, anunță Warsaw Business Journal.

Vodafone analizează potențiale achiziții, inclusiv cea a Liberty Global, proprietarul UPC România

TELECOMUNICAȚII. Vodafone analizează potențiale achiziții, inclusiv cea a operatorului de servicii prin cablu Liberty Global din Europa, proprietarul UPC România, pentru a contracara consolidarea în curs între rivalii din Marea Britanie, au declarat cinci persoane familiare cu situația pentru Reuters. De asemenea, Vodafone Qatar a anulat oferta de cumpărare a furnizorului de internet de stat Qatar National Broadband Network.

Liberty Global deţine UPC România, prin intermediul UPC Broadband, divizia europeană a grupului. UPC România furnizează servicii de televiziune (digitală, prin satelit şi analogică), Internet în bandă largă şi telefonie în aproximativ 300 de localităţi şi are 1,16 milioane de clienţi.

Pionierul sistemelor de ferestre din PVC în Turcia, Pimaș Plastik, vinde unitatea din România către directorul general al acesteia

TERMOPAN. Pionierul sistemelor de ferestre din PVC în Turcia, Pimaș Plastik, a decis să vândă unitatea de distribuție SC Pimapen Logistic Center SRL din România către directorul general al filialei, Nicolae Irinoiu, anunță European Plastics News. Tranzacția se va finaliza până în luna iulie din 2015.

EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST

Un proprietar de centre comerciale a achiziționat un centru comercial din Polonia pentru 122 de milioane de euro

CENTRE COMERCIALE. Proprietarul, operatorul și dezvoltatorul de centre comerciale Atrium Real Estate a achiziționat centrul comercial Focus Mall din Polonia de la compania londoneză de gestionare a activelor Aviva Investors pentru 122 de milioane de euro, relatează Warsaw Business Journal.

Serbia caută consultant financiar pentru vânzarea unei participații majoritare la cea de-a doua mare bancă din țară

BĂNCI. Serbia solicită cereri pentru un consilier financiar pentru a ajuta la gestionarea vânzării unei participații majoritare din ce-a de-a doua mare bancă din țară, Komercijalna Banka, notează Reuters. Firmele internaționale pot depune scrisori de interes până la 26 decembrie 2014, termen stabilit de Agenția de Asigurări a Depozitelor.

EUROPA

Rosneft cumpără o participație de 16,67% dintr-o rafinărie din Germania

PETROL. Producătorul de petrol Rosneft din Rusia a semnat un acord cu compania franceză Total pentru a cumpăra o participație de 16,67% din rafinăria de petrol PCK Raffinerie GmbH din Germania, conform unui comunicat de presă al producătorului de petrol Rosneft.

Airbus reduce participația deținută într-un producător privat francez de avioane

AVIAȚIE. Conducerea producătorului francez de avioane Airbus Group a declarat că a vândut acțiuni în valoare de 794 milioane de euro în producătorul privat francez de avioane Dassault Aviation înapoi companiei, și are planuri de a reduce și mai mult participația până la jumătatea anului viitor, conform Wall Street Journal. Astfel, Airbus a redus efectiv participația din producătorul privat de avioane Dassault de la 46% la 42%.

Italia amână vânzarea unei participații din Enel până la sfârșitul anului conform planului, dar ar putea cumpăra, în schimb, producătorul italian de oțel Ilva

SIDERURGIE. Italia preconizează că este puțin probabil să vândă o participație din societatea de utilități de stat Enel SpA până la sfârșitul anului conform planului, invocând condițiile precare din piață, dar în schimb a sugerat că ar putea interveni pentru a cumpăra producătorul italian de oțel Ilva, anunță Reuters.

Uniunea Europeană a aprobat o fuziune de 43 miliarde de dolari dintre un producător american de dispozitive medicale și o companie globală de produse de ingrijire a sănătății din Irlanda

APARATURĂ MEDICALĂ. Uniunea Europeană a aprobat fuziunea de 43 miliarde de dolari dintre producătorul american de dispozitive medicale Medtronic Inc și compania globală de produse de ingrijire a sănătății Covidien Plc din Irlanda, conform Wall Street Journal.

Italia vinde pachete minoritare dintr-o societate de rețea de electricitate și un operator de rețea de gaze pentru 2,4 miliarde de euro

ENERGIE ELECTRICĂ ȘI GAZE. Italia a încheiat un acord definitiv de a vinde pachete minoritare din societatea de rețea de electricitate Terna și operatorul rețelei de gaze Snam către un grup chinez de energie electrică de stat și investitorilor italieni pentru 2,4 miliarde de euro (3 miliarde dolari).

Tranzacție de 3,9 miliarde de euro în numerar și acțiuni pe piața imobiliară din Luxemburg

IMOBILIARE. Cea mai mare firmă de imobiliare din Germania, Deutsche Annington, a convenit să preia firma rivală din industria imobiliară Gagfah din Luxemburg într-o tranzacție de 3,9 miliarde de euro (4,9 miliarde de dolari) în numerar și acțiuni, consolidându-și astfel poziția de conducere într-un sector fragmentat, anunță Reuters.

Ofertă de 1,6 miliarde dolari în sectorul construcțiilor din Londra

CONSTRUCȚII. Compania de infrastructură John Laing Infrastructure Fund a oferit să cumpere portofoliul de active de parteneriat public-privat al companiei londoneze de construcții Balfour Beatty, în sectoare precum educația și sănătatea, pentru 1 miliard de lire sterline (1,6 miliarde dolari) în numerar, anunță Reuters.

Cea mai bogată femeie din Germania cumpără un proiect de birouri pentru 350 de mil. de euro

IMOBILIARE. Susanne Klatten, cea mai bogată femeie din Germania, a cumpărat proiectul de birouri Winx din Germania, programat pentru finalizare în 2017, de la compania germană ce se ocupă cu tranzacții pe piața imobiliară DIC Asset AG, conform unui comunicat de presă al companiei DIC Asset AG. Valoarea investiției se va situa în jurul valorii de 350 de mil. de euro.

Tranzacție de 247 milioane dolari în numerar pe piața imobiliară din Marea Britanie

IMOBILIARE. Oficialii băncii cooperative din Marea Britanie au declarat că au vândut afacerile de imobiliare Illius Properties Ltd din Marea Britanie companiei Salmon Real Estate Ltd pentru 247 milioane dolari în numerar, ca parte a planului de a vinde active din plan secundar și de a consolida capitalul, conform unui comunicat publicat la Bursa De Valori din Londra.

Tranzacție de 20,4 milioane dolari pe piața bancară din Marea Britanie

BĂNCI. Oficialii băncii britanice Virgin Money Ltd au declarat că au vândut banca regională privată Church House Trust Ltd companiei Ocean Industries SA pentru 13 milioane de lire sterline (20,4 milioane dolari), la patru ani după ce au cumpărat afacerea, anunță Reuters.

Tranzacție de 750 milioane dolari în industria chimică din Irlanda

INDUSTRIA CHIMICĂ. Reprezentanții furnizorului irlandez de servicii petroliere Weatherford International Plc au declarat că furnizorul american de produse chimice de specialitate Lubrizol Corp va plăti 750 milioane dolari în numerar pentru două unități care furnizează produse chimice și fluide de foraj pentru producția de petrol și gaze naturale, notează Reuters.

Achiziție în sectorul ambalajelor din PET din Italia

AMBALAJE. Compania italiană din sectorul ambalajelor PET, Sipa SpA, a preluat în mod oficial afacerile legate de producția de sticle din PET de la Automa SpA, o altă companie italiană bine cunoscută în sectorul ambalajelor PET, potrivit unui comunicat de presă al companiei din sectorul ambalajelor PET.  Compania italiană din sectorul ambalajelor PET Sipa SpA este prezentă pe piața din România prin unitatea de producție SIPA ENGINEERING S.R.L. din Timișoara.

Germania a aprobat achiziția planificată a unei firme germane ce oferă soluții de securitate de către Blackberry

SOLUȚII DE SECURITATE. Germania a aprobat achiziția planificată a firmei ce oferă soluții de securitate Secusmart de către producătorul de smartphone-uri Blackberry din Canada, a cărei tehnologie de criptare este folosită pentru a proteja dispozitivele mobile ale politicienilor de top, cum ar fi cancelarul german Angela Merkel, informează Reuters.

Telefonica se află în căutarea unei „alianțe globale” cu un grup londonez de telecomunicații din Marea Britanie în schimbul unității O2 a firmei de telecomunicații

TELECOMUNICAȚII. Președintele firmei de telecomunicații Telefonica din Spania a declarat că firma de telecomunicații se află în căutarea unei „alianțe globale” cu grupul londonez de telecomunicații BT Group din Marea Britanie în numerar și acțiuni în schimbul unității O2 a firmei de telecomunicații Telefonica, a confirmat un purtator de cuvant al companiei Telefonica pentru Reuters.

AMERICA DE NORD

Un fondator al companiei Twitter Inc vinde pentru prima dată acțiuni în valoare de 28,7 mil. de dolari

MEDIA. Evan Williams, un fondator al companiei americane de media Twitter Inc și acționarul majoritar al acesteia, a vândut o parte din participația în societatea de media pentru prima dată, pentru aproximativ 28,7 milioane dolari, conform Wall Street Journal.

Tranzacție de 670 milioane dolari pe piața de telecomunicații din America

TELECOMUNICAȚII. BCE Inc, cea mai mare companie de telecomunicații din Canada, a fost de acord să cumpere compania de telecomunicații Glentel Inc. din Canada pentru 670 milioane dolari în numerar sau acțiuni, într-o tranzacție de 26,5 de dolari pe acțiune, stimulând prezența companiei pe piața de telecomunicații, potrivit comunicatelor de presă ale celor două companii.

Tranzacție de 650 milioane dolari în industria energiei eoliene din SUA

ENERGIE EOLIANĂ. Enbridge Inc, cel mai mare operator de conducte din Canada, va cumpăra o participație majoritară în două ferme eoliene din SUA în valoare de 650 milioane dolari deținute de entitatea germană de utilități EON SE, scrie Bloomberg.

Tranzacție estimată la aproximativ 7 miliarde de dolari pe piața bunurilor de larg consum din America

PRODUSE DE LARG CONSUM. Compania americană de produse de larg consum Procter & Gamble Co lucrează cu banca americană Goldman Sachs pentru a analiza o posibilă vânzare a activității sale de îngrijire a părului Wella, care ar putea valora aproximativ 7 miliarde de dolari, au declarat surse familiare cu posibila vânzare pentru Reuters, precum cea mai mare companie din lume de produse de larg consum își va eficientiza activitatea.

Tranzacție de 383,3 mil. de dolari în industria alimentară din Columbia

INDUSTRIA ALIMENTARĂ. Conglomeratul din industria alimentară Grupo Nutresa SA din Columbia a plătit 383,3 mil. de dolari pentru a cumpăra cel mai mare lanț de fast-food al țării, El Corral, precum producătorul de paste, ciocolată și cafea se extinde în consumul de alimente în afara casei, scrie Reuters.

O companie americană de produse de larg consum preia o firmă de produse pentru copii pentru 210 milioane dolari

BUNURI DE LARG CONSUM. Conducerea companiei americane de produse de larg consum Newell Rubbermaid Inc a anunțat că a fost de acord să achiziționeze firma americană de produse pentru copii Baby Jogger Holdings Inc. de la firma de private equity The Riverside Co. pentru 210 milioane dolari, potrivit unui comunicat de presă al companiei.

AMERICA CENTRALĂ ȘI DE SUD

Ultratech Cement poartă discutii cu banca pentru o finanțare de 1,2 miliarde dolari pentru achiziția activelor de ciment ale Holcim din Brazilia

CIMENT. Conglomeratul din industria cimentului Ultratech Cement poartă discutii cu banca pentru o finanțare de 1,2 miliarde dolari pentru achiziția activelor de ciment ale producătorului de ciment Holcim din Brazilia, pe care firma elvețiană le vinde pentru a îndeplini cerințele de reglementare pentru o fuziune cu Lafarge, conform Business Standard. Potrivit Economic Times, conglomeratul din industria cimentului Ultratech Cement se află în faza de inițiere a procesului de due diligence, după ce a depus oferte neangajante pentru unitățile din Brazilia și Filipine. Procesul de vânzare din România vizează exclusiv activele Lafarge.

Achiziție de 7,4 miliarde de euro pe piața de telecomunicații din Brazilia

TELECOMUNICAȚII. Grupul de telecomunicații Altice SA a fost de acord să cumpere operațiunile portugheze ale firmei de telecomunicații Grupo Oi din Brazilia pentru aproximativ 7,4 miliarde de euro (9,2 miliarde dolari), și va reprezenta cea de-a treia mare achiziție din acest an, scrie Reuters.

AFRICA

AXA intenționează să preia controlul celei de-a patra mare companie de asigurări a Nigeriei

ASIGURĂRI. Conducerea companiei franceze de asigurări AXA SA a declarat că va prelua o participație de 77% din cea de-a patra mare companie de asigurări a Nigeriei, Mansard Insurance PLC, pentru 198 mil. de euro, într-un impuls de creștere pe un continent unde mulți oameni sunt neasigurați, scrie Wall Street Journal.

Ludwik Sobolewski, Directorul general al BVB (stânga), Ahmed Hassan, Managing Partner Deloitte România (centru) și Peter Jansen, membru în Consiliul de administrație al Romgaz (dreapta). Sursă foto: Deloitte.

Ce schimbări se pregătesc pentru investitori și companiile listate pe piața de capital. Șeful Bursei de la București: Noul cod de guvernanță corporativă va ajunge în decembrie la companii și va fi implementat în trimestrul al doilea din 2015

Proiectul noului cod de guvernanță corporativă pentru companiile listate, realizat de Bursa de Valori București, este gata și va fi transmis emitenților în luna decembrie, a declarat, vineri, polonezul Ludwik Sobolewski, directorul general al BVB, la o conferință pe tema guvernanței corporative, organizată de către Deloitte împreună cu Bursa de Valori București.

„Scopul este ca noul Cod de guvernanță corporativă să fie implementat în trimestrul al doilea din 2015”, afirmă Sobolewski.

”Investitorii trebuie să aibă acces la informații în timp real privind situația din companiile listate, dacă respectă regulile de guvernanță corporativă”, explică șeful Bursei de Valori București.

Draftul noului cod de guvernanță corporativă este structurat în 5 – 6 capitole, fiecare dintre acestea cuprinde două secțiuni legate de cultura guvernanței corporative și recomandări.

Potrivit prevederilor noului cod, de fiecare dată când emitentul se va află în situația de a nu respecta una sau mai multe prevederi ale Codului de guvernanță corporativă, acesta trebuie să transmită BVB un raport curent prin care să comunice informații detaliate cu privire la această situație. În cazul emitenților care se conformează cu prevederile Codului de guvernanță corporativă, BVB poate adopta măsuri de recompensare a acestora, precum reducerea tarifelor de menținere, includerea într-un indice dedicat, acordarea de premii, promovarea emitenților în cadrul unor evenimente sau publicații.

Un element – cheie al regulilor de guvernanță corporativă îl constituie independența membrilor din board-urile companiilor listate.

”Cu cât sunt mai independenți membrii din board-uri de managementul companiei, cu atât vor servi mai bine interesele acționarilor”, a spus Peter Jansen, membru în Consiliul de Administrație al Romgaz. Acesta a dat exemplu chiar cazul companiei de stat din sectorul de gaze, listată pe bursa din București, menționând că, în afara directorului general executiv, la Romgaz sunt directori non – executivi în board.

Pentru investitorii și companiile listate pe bursă au apărut, de asemenea, noi reglementări de cadru la nivelul legislației europene, care vor avea efect și asupra pieței locale de capital.

Astfel, în acest an, Parlamentul European a votat și a adoptat reglementări noi în ceea ce privește abuzul de piață, explică Andrei Burz – Pânzaru, partener al firmei de avocatură Reff & Asociații afiliate rețelei Deloitte.

Andrei Burz - Pânzaru, partener al firmei de avocatură Reff & Asociații și coordonatorul departamentului de Bănci și Piețe de capital. Sursă foto: Deloitte.

Andrei Burz – Pânzaru, partener al firmei de avocatură Reff & Asociații și coordonatorul departamentului de Bănci și Piețe de capital. Sursă foto: Deloitte.

Dacă în România, pragurile actuale de sancțiuni administrative aplicate pentru abuz de piață merg de la plata unei amenzi de 10.000 lei până la 100.000 lei în cazul în care tranzacția nu a fost efectuată, iar pedeapsa maximă poate ajunge la valoarea totală a tranzacției efectuate, prevederile la nivel european impun sancțiuni mult mai dure, avertizează Andrei Burz – Pânzaru, șeful departamentului Bănci și Piețe de capital în cadrul firmei de avocatură.

La nivelul companiilor și investitorilor au fost introduse trei praguri de sancțiuni. Amenzile pleacă de la 5 mil. euro pentru acuzațiile de abuz de piață și tranzacționarea pe baza de informații privilegiate, respectiv minim 15 mil. euro sau 15% din cifra de afaceri anuală în cazul companiilor implicate în astfel de încălcări ale legislației specifice pieței de capital.

Fuziunile și achizițiile, subiect cu interes aproape zero pentru directorii din România. Studiu Deloitte: Principalele preocupări la nivelul conducerii companiilor sunt strategia și performanțele organizației

Abia unul din douăzeci de directori din România are pe agenda sa de interes fuziunile și achizițiile, cele mai multe preocupări la nivelul managementului concentrându-se asupra strategiilor, performanței, a cadrului de reglementare, guvernanței și a conformării la acestea, arată un studiu efectuat de Deloitte.

Dacă anul trecut 5% din managerii locali intervievați au menționat fuziunile și achizițiile pe lista topicurilor de interes, adică de două ori mai puțini decât media la nivel global, evoluția în următoarele 12 – 24 luni indică la nivel local interes zero pentru acest subiect.

Studiul ”Global Director 360°: Growth from all Directions” a fost realizat de către firma globală de consultanță și audit Deloitte pe bază de interviuri pe un eșantion de 317 directori din consiliile de administrație din companii publice și private din 15 țări ale lumii, printre care și România.

De asemenea, directorii din România acordă atenție sporită și subiectului remunerării executivilor (21% din cei intervievați), al crizei financiare globale (16%), respectiv chestiunilor anticorupție și antifraudă (16%).

Planurile de succesiune privind poziția de director general executiv, globalizarea, promovarea talentelor și inovația sunt lipsite de interes și nu vor intra nici în perioada următoare pe agenda conducerii companiilor.

Cea mai mare creștere de interes vizează creșterea afacerii, de la 5% în 2013 la 37% în termen de un an – doi ani.

„Problemele globale identificate de raport se regăsesc şi pe agenda consiliilor de administraţie din România. Aceste rezultate pot fi un indiciu conform căruia consiliile administrative îşi schimbă orientarea de la politici de austeritate la performanţă”, afirmă Ahmed Hassan, Country Managing Partner Deloitte România.

Potrivit acestuia, este surprinzător că, deși directorii au în centrul preocupărilor lor strategia și perfomanța companiilor pe care le conduc, totuși planurile legate de succesiunea la cel mai înalt nivel executiv și promovarea talentelor lipsesc din agenda lor. Mai mult, aspectele legate de măsuri preventive de evitare a furtului de date din companii și atacuri informatice nu sunt luate în seamă, cu toate că riscurile vizează controlul intern al companiilor și riscul reputațional, care pot duce la pierderi financiare.

Concluziile studiului Deloitte privind conducerea companiilor din România arată că procesele de evaluare ale consiliilor de administrație nu sunt suficient de solide și că evaluările performanțelor acestor consilii nu influențează schimbarea. La nivel local, sunt implementate mai puțin politicile privind diversitatea în consiliile de administrație, iar interacțiunea acestora cu acționarii este de așteptat să  crească. Rețelele de socializare sunt privite de către manageri ca un instrument de marketing, în condițiile în care două treimi dintre aceștia afirmă că nu le folosesc.

Avocații de la Reff & Asociații asigură consultanța juridică la vânzarea ultimelor active ale Bank of Cyprus România. Ciprioții, aproape de exitul complet de pe piață

Firma de avocatură Reff & Asociații, afiliată la rețeaua Deloitte – una dintre cele patru mari firme globale de audit și consultanță din lume, asigură consultanța juridică la vânzarea pachetului de credite al Bank of Cyprus România, au declarat surse de pe piața financiară.

”Reff & Asociații se ocupă de partea juridică a tranzacției de vânzare a creditelor neperformante de la Bank of Cyprus, care sunt, de fapt, ultimele active ale băncii. De fapt, tranzacția de vânzare a portofoliului de active corporative a Bank of Cyprus România echivalează cu exitul lor de pe piața din România”, au confirmat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piața serviciilor de consultanță. Acestea susțin că procesul de vânzare al activelor Bank of Cyprus România ar fi ajuns în faza în care investitorii interesați sunt în camera de date a băncii pentru due – dilligence (analiză financiară – n.r.), etapă premergătoare depunerii ofertelor.

Reprezentanții firmei de avocatură Reff & Asociații nu au dorit să facă niciun comentariu pe acest subiect.

Reff & Asociații are o echipă de peste 40 de avocați și acoperă o gamă largă de tranzacții de la fuziuni și achiziții, finanțări, listări până la asistență acordată fondurilor de investiții sau investitorilor din piața imobiliară, bancară sau din alte sectoare. Din portofoliul său face parte, printre alții, și fondul de investiții sud – african New Europe Property Investments (NEPI), unul dintre cei mai activi jucători din piața imobiliară.

Bank of Cyprus este, de asemenea, pe lista clienților Reff & Asociații, care le-a asigurat consultanța în mai multe dosare legate de piața bancară și de piața de capital, având în vedere că până în acest an ciprioții au fost acționari la Banca Transilvania, listată pe bursa de la București.

În luna august a acestui an, Bank of Cyprus a anunțat odată cu vânzarea participației pe care o avea la compania care operează hotelul de cinci stele din București, JW Marriott, și faptul că a mandatat banca de investiții HSBC să se ocupe de vânzarea Bank of Cyprus România.

Săptămâna trecută, a apărut pe piață informația, potrivit publicației britanice Costar Finance, preluate de Mediafax, că un pachet de credite neperformante în valoare de 360 mil. euro aparținând Bank of Cyprus este la vânzare pe piață.

Valoarea pachetului este foarte apropiată de valoarea activelor raportate de Bank of Cyprus România la finele anului trecut, când subsidiara băncii – mamă din Cipru avea active totale de 1.667 mld. lei (377 mil. euro, calculat la cursul mediu pentru 2013) ceea ce îi asigura o cotă de piață de 0,4%, conform datelor prezentate în raportul anual al băncii centrale pe 2013.

Vânzarea activelor Bank of Cyprus România este tipul de tranzacție care se încadrează în două tendințe majore care se manifestă în acest moment pe piața românească.

Pe de o parte, exitul Bank of Cyprus face parte dintr-o serie de plecări de pe piața bancară, unde are loc o consolidare a acestui sector. În ultimii doi ani, au ieșit din România MKB Nextebank (Ungaria), Millennium (Portugalia), Royal Bank of Scotland (Marea Britanie), Citi și-a vândut portofoliul de clienți – retail către Raiffeisen, este în curs procesul de vânzare al Volksbank România, iar Carpatica își caută un partener de fuziune pentru a se recapitaliza. La orizont, Banca Românească, deținută de National Bank of Greece va fi vândută până în 2018, iar mișcări similare sunt probabile și din partea altor bănci elene, care au prezentat în vară planuri de restructurare a operațiunilor din străinătate la Bruxelles, iar aceste planuri au fost aprobate.

O altă tendință care în acest moment marchează tranzacțiile din sectorul bancar este cea a vânzării de portofolii de credite neperformante, care ar elibera lichidități ale băncilor spre segmentul de creditare al populației și al companiilor.

Din acest punct de vedere, în iulie, Volksbank a vândut un pachet de credite neperformante în valoare de 495 mil. euro către un consorțiu format din fondul de investiții AnaCap, banca germană Deutsche Bank, HIG Capital și APS.

La finele lunii iulie, BCR, cea mai mare bancă locală, a anunțat vânzarea unui pachet de credite neperformante în valoare de 1 mld. lei (circa 225 mil. euro).

În acest moment, BCR are pe piață la vânzare un pachet de active din această categorie în valoare de 433 mil. euro.

Vânzarea activelor Bank of Cyprus România este dictată de decizia băncii – mame din Cipru de a-și lichida complet portofoliul local de participații. Deja, Bank of Cyprus a vândut în acest an un pachet de aproximativ 10% din Banca Transilvania pentru 82,5 mil. euro, iar în trimestrul al treilea a finalizat vânzarea participației la hotelul Marriott din București către austriecii de la Strabag în cadrul unei tranzacții de 95 mil. euro.

Marfin Bank România a preluat anul trecut de la sucursala din România a Bank of Cyprus depozite în valoare totală de 77 de milioane euro şi active brute de 82 de milioane euro.