Arhive etichete: CTP

Sursa: CTP.

Richard Wilkinson, CTP: In Europa, piata de obligatiuni si piata bancara traiesc in vremuri diferite. Am facut prima tranzactie de finantare inafara Europei si am accesat recent piata japoneza, al treilea bazin de lichiditate din lume. Cu cat avem mai multe surse de lichiditate, cu atat ne va fi mai usor sa avem mereu acces la capital si sa ne optimizam costul de finantare al grupului

“Daca te uiti la oportunitatile de finantare in acest moment, raspunsul este in jurul tarifelor vamale, in jurul efectului de scara sau de scop al investitiilor din Europa in remilitarizare sau in infrastructura. Mediul de pe piata emisiunilor de obligatiuni corporative este destul de provocator. Este multa volatilitate si am vazut o masiva scadere a emisiunilor de obligatiuni, costurile de pe piata de bonduri sunt mari de la inceputul acestui an. Vom vedea daca dl. Trump (presedintele SUA Donald Trump, n.r.) va da inapoi sau daca lumea accepta China, daca asta va conduce catre o anumita forma de stabilizare si de normalizare a pietelor de obligatiuni, insa recomandarea mea puternica pentru fiecare trezorier al unei companii este: Asigurati-va ca va puteti baza pe multiple bazine de capital (multiple pools of capital, lb. eng) mai degraba decat pe unul singur”, a declarat Richard Wilkinson, Chief Financial Officer al grupului imobiliar CTP, in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2025, eveniment online organizat pe 10 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea implicata in tranzactiile de pe pietele de capital.

Grupul CTP listat pe bursa Euronext Amsterdam, al carui mix de finantare este format majoritar din obligatiuni si in proportie mai mica din imprumuturi bancare, a plasat recent o emisiune de obligatiuni verzi de 750 mil. Euro in februarie 2024, o emisiune de obligatiuni verzi de 500 mil. Euro in noiembrie 2024 si o emisiune de obligatiuni verzi de 1 mld. Euro in martie 2025, insa schimbarea conditiilor de piata au determinat compania sa acceseze recent o noua sursa de lichiditate – piata japoneza, de unde a contractat un imprumut Samurai sindicalizat negarantat cu obiective de sustenabilitate in valoare de 30 mld. Yeni (circa 185 mil. Euro) cu maturitatea la 5 ani.

“Imprumutul Samurai pe care l-am facut este prima tranzactie pe care am facut-o inafara Europei si asta ne-a dat acces sau a inceput sa ne dea acces la al treilea bazin de lichiditate din jurul lumii si credem ca japonezii vor fi, probabil, putin diferiti in termen de timing si procese fata de multe dintre pietele europene”, a punctat Richard Wilkinson.

“Stim ca in Europa piata de obligatiuni si cea bancara sunt in vremuri diferite. Cand piata de obligatiuni din Europa a fost inchisa in 2022 si 2023, am fost capabili sa ne intoarcem catre banci. Cand piata s-a redeschis la inceputul anului trecut, noi am facut o emisiune de obligatiuni in ianuarie 2024, apoi in noiembrie 2024 si am facut o emisiune cu transe duale in luna martie a acestui an. Deci, am fost fericiti ca piata de obligatiuni s-a intors. Daca vrei sa emiti astazi obligatiuni, nu va merge”, a subliniat directorul financiar al grupului CTP.

Richard Wilkinson, care conduce finantele grupului imobiliar dupa ce a lucrat decenii ca bancher, se asteapta ca impactul noilor tarife din comertul global sa se reflecte mai departe in costul de productie al bunurilor si, implicit, mai departe intr-o crestere a inflatiei, ceea ce ar putea conduce la presiuni de crestere a dobanzilor si a costurilor de finantare pentru companii, lucru care ar putea determina bancile sa fie mai selective catre cine vor acorda finantare.

Cum arata mixul de finantare al CTP pe surse de lichiditate?

“Suntem la aproximativ 70% obligatiuni si circa 30% credite bancare in acest moment. Pe partea de credite bancare, avem un mix de imprumuturi garantate si negarantate”, a precizat Richard Wilkinson.

“Vom incerca mereu sa pastram un mix sanatos intre credite bancare si obligatiuni”, a adaugat acesta.

“Nu vrem sa ne bazam pe un singur pilon in finantarea noastra”, afirma reprezentantul grupului CTP.

“Cu cat mai multe surse de lichiditate diferite putem sa accesam, cu atat ne va fi mai usor pe de o parte sa avem mereu acces la capital, iar pe de alta parte sa optimizam pe parcurs costul finantarii noastre. Daca ma bazez pe o singura sursa de finantare atunci ar fi o provocare pentru noi”, a subliniat Richard Wilkinson.

Cum este finantata activitatea CTP din Romania, din credite bancare sau linii de finantare administrate la nivel de grup?

“Ne finantam din ambele surse. Avem un imprumut bancar sindicalizat contractat de la doua banci – Alpha Bank din Grecia si ING Bank din Olanda. Deci, nu avem nicio banca din Romania (printre finantatori – n.r.). Imprumutul l-am facut acum un an si jumatate si inca mai are 3 ani si jumatate – 4 ani”, a detaliat directorul financiar al CTP.

“Daca nu luam un credit bancar pentru proiecte specifice, atunci ne finantam din centrul nostru corporate. Insa afacerea noastra din Romania genereaza multe venituri din care reinvestim in mod normal in afacerea din Romania”, a adaugat acesta.

CTP, liderul pietei de logistica si spatii industriale din Europa continentala, a investit peste 1 mld. Euro pe piata de profil din Romania, unde se numara printre cei mai activi cumparatori din ultimii ani la nivelul pietei imobiliare locale.

“Avem o tranzactie in Romania care este in analiza autoritatii concurentiale, dar speram sa inchidem tranzactia luna viitoare sau in doua luni”, a comentat Richard Wilkinson pe marginea pipeline-ului de tranzactii la care lucreaza grupul.

CTP este o companie listata pe bursa Euronext Amsterdam.

Care este mai avantajoasa, finantarea verde sau cea clasica?

“Noi am emis obligatiuni verzi pentru ca avem tot portofoliul nostru certificat verde astfel ca avem mult colateral si ne-am spus ca, daca am inceput cu asta, vrem sa emitem obligatiuni verzi. Cred ca puteti vedea ca un numar de jucatori au mers in acea directie”, afirma Richard Wilkinson.

“Nu inseamna mult ca beneficiu de cost la obligatiunile verzi”, a precizat acesta.

“Daca te uiti acum la banci, acestea pun intr-o anumita forma o componenta verde in finantarea lor nu doar catre companiile din real estate, ci catre toate companiile asa ca daca Banca Centrala Europeana nu schimba reglementarile, m-as astepta ca acest lucru sa continue”, a mai spus Richard Wilkinson, Chief Financial Officer al grupului imobiliar CTP, la panelul Obligatiuni al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

BCR si Kapital Minds sunt partenerii evenimentului MIRSANU IPO CHALLENGE 2025.

 

 

 

 

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU IPO CHALLENGE 2025

MIRSANU IPO CHALLENGE 2025: “Fiecare trezorier de companie trebuie sa se asigure ca se poate baza pe multiple bazine de capital”. Volatilitatea si incertitudinea generata de noile tarife internationale pun pe hold pipeline-ul IPO si pe emitentii de obligatiuni, care asteapta stabilizarea pietei. Lectia New York Stock Exchange pentru alte burse: in 2025 au dominat IPO-urile sub 50 mil. USD, iar companiile mici sunt o tinta IPO. Ministerul Finantelor reduce tinta de emisiuni internationale de obligatiuni sub 13 mld. Euro si vede potential de vanzare de titluri peste 10 mld. Euro catre investitorii de retail. Ce diferente de evaluare aduc pentru o companie o listare pe bursa vs tranzactie M&A

 

Stefan Nanu, Ministerul Finantelor: Scopul nostru la emisiunile externe este sa scadem in 2025 sub tinta anuntata de 13 mld. Euro, in timp ce la programele de retail dupa cum au mers pana acum subscrierile vom depasi 10 mld. Euro. “Nu sterilizam deloc lichiditatea pentru ca nu facem un buffer din banii atrasi din emisiunile de titluri Fidelis si Tezaur, care se duc tot in sistemul bancar”

 

Marcel Cobuz, Titan Cement: Pietele de capital europene sunt marcate de un handicap al rating-urilor relativ scazute fata de piata americana, iar asta a fost un motiv pentru care noi am ales in februarie 2025 New York Stock Exchange pentru IPO-ul entitatii noastre americane ceea ce ofera lichiditate, vizibilitate globala, multipli de evaluare mai buni si acces la investitori sofisticati. Ceea ce poate fi inspirational pentru alte burse este ca pana si bursa americana tinteste IPO-uri sub 50 mil. USD

 

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Urmatorul IPO pe piata principala a bursei de la Bucuresti va fi al unei companii private. Cand se vor normaliza conditiile pe piata, sunt convins ca vom trece de la 1-2-3 listari pe an pe un alt palier. In Romania nu suntem obisnuiti sa gestionam companii cu 100% free float pe bursa, ne plac cele in care este un investitor strategic

 

Cosmina Plaveti, BCR: Ne asteptam ca mai degraba companiile antreprenoriale sa faca primul pas cu IPO pe bursa de la Bucuresti in defavoarea companiilor de stat. Avem nevoie de diversificarea industriilor pe bursa dincolo de energie si banci. Ce emisiuni de obligatiuni corporate vor veni pe piata

 

Raluca Tintoiu, ING Bank: Vedem in zona de finantare multe companii antreprenoriale care au crescut in dimensiune, s-au maturizat si sunt eligibile pentru tranzactii pe piata de capital. Piata bancara locala de corporate este deschisa pentru imprumuturi sindicalizate la valori semnificativ peste 500 mil. Euro

 

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Portofoliul IFC din Romania depaseste 1 mld. USD pe partea de investitii in emisiuni de obligatiuni ale institutiilor financiare, din care peste doua treimi sunt obligatiuni MREL emise de catre banci. Finantam si investitii de decarbonizare ale companiilor romanesti in zona de productie, energie, agribusiness sau real estate  

 

Ionut Lianu, CEC Bank: Suntem foarte avansati cu cadrul de emisiuni verzi si ma astept ca urmatoarea emisiune de obligatiuni oricand va fi lansata pe piete sa fie una verde. Ne uitam sa atragem capital catre finele acestui an sau anul viitor in functie de evolutia pietei si a bilantului nostru 

 

Laurentiu Stan, Kapital Minds: O companie de curierat ar fi un candidat potrivit pentru un IPO. Valoarea unei companii este mai mica intr-un IPO fata de o vanzare intr-o tranzactie de M&A pentru ca pe bursa sunt discountate de catre investitori lipsa pachetului de control din tranzactie si riscul mai ridicat. Ce arata multiplii de evaluare de la vanzarea Regina Maria vs Medlife si Medicover, respectiv evaluarea Premier Energy dupa listarea din 2024 de pe bursa de la Bucuresti

 

Richard Wilkinson, CTP: In Europa, piata de obligatiuni si piata bancara traiesc in vremuri diferite. Am facut prima tranzactie de finantare inafara Europei si am accesat recent piata japoneza, al treilea bazin de lichiditate din lume. Cu cat avem mai multe surse de lichiditate, cu atat ne va fi mai usor sa avem mereu acces la capital si sa ne optimizam costul de finantare al grupului

 

Bogdan Campianu, Wood & Company: Ce arata harta IPO din regiune – cele mai active piete din ultimii 5 ani au fost Polonia, Grecia si Romania si tot in cele 3 piete este si cel mai mare potential IPO. In Romania, o mare problema este amanarea alegerilor prezidentiale pentru ca inseamna ca am mai pierdut o jumatate de an pana vom avea o oarecare claritate, asta dupa ce 2024 a fost un an cu mai multe runde de alegeri pe care investitorii l-au discountat ca atare

 

Mihai Caruntu, Asociatia Analistilor Financiar – Bancari din Romania (AAFBR): Ne-am obisnuit sa ne gandim la bursa ca rol de finantare a companiilor, insa IPO-urile majore din ultimii 5 ani de pe bursele de la Varsovia si Bucuresti au fost, de regula, exituri ale unor investitori financiari. Cel mai important pentru antreprenori este calibrarea unei tranzactii IPO, sa lase potential de crestere si dupa listare pentru a multumi investitorii si sa nu uite ca profiturile companiei sunt combustibilul pietei de actiuni

 

Cristian Pascu, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Este o stare a investitorilor de tipul “wait and see”. Din perspectiva investitorilor de retail care au vazut volatilitate in piata si scaderi, au retras bani din fondurile de investitii in actiuni si au intrat cu ei in fonduri cu investitii in obligatiuni si venit fix

 

vizual MIPOC 2025 main

MIRSANU IPO CHALLENGE 2025: “Fiecare trezorier de companie trebuie sa se asigure ca se poate baza pe multiple bazine de capital”. Volatilitatea si incertitudinea generata de noile tarife internationale pun pe hold pipeline-ul IPO si pe emitentii de obligatiuni, care asteapta stabilizarea pietei. Lectia New York Stock Exchange pentru alte burse: in 2025 au dominat IPO-urile sub 50 mil. USD, iar companiile mici sunt o tinta IPO. Ministerul Finantelor reduce tinta de emisiuni internationale de obligatiuni sub 13 mld. Euro si vede potential de vanzare de titluri peste 10 mld. Euro catre investitorii de retail. Ce diferente de evaluare aduc pentru o companie o listare pe bursa vs tranzactie M&A

Volatilitatea si incertitudinea produsa de catre noul val de tarife vamale internationale declansat de catre SUA in comertul global au pus pe hold pipeline-ul de IPO-uri si de emisiuni de obligatiuni, in contextul in care companiile asteapta o stabilizare a pietei pentru a veni cu noi tranzactii, iar investitorii locali sunt intr-o stare de expectativa, conform concluziilor MIRSANU IPO CHALLENGE 2025,  a patra editie a evenimentului organizat pe 10 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea de emitenti, investitori si jucatori implicati in tranzactiile de pe pietele de capital.

Evenimentul a fost organizat in format online cu sprijinul Partenerilor de eveniment BCR si Kapital Minds.

“Este foarte multa incertitudine – este incertitudine globala, incertitudine locala, toate astea se traduc cateodata intr-o volatilitate foarte mare. Am avut si o perioada de lichiditate destul de redusa si ceea ce vedem este ca piata primara nu are cum sa fie o piata foarte activa – piata de listari, mai ales de actiuni. Este normal ca in astfel de momente de incertitudine, apetitul pentru <<risky assets>> (active cu risc mai ridicat, n.r.) sa fie mai redus. Ceea ce asteptam este sa se normalizeze toata aceasta situatie, adica sa capatam mai multa certitudine. Si dobanzile sunt destul de sus. Vedem si titlurile de stat Fidelis care se emit lunar la dobanzi usor de 7% la RON, la euro de 4%, 5%, 6% –  dobanzi foarte bune, iar aceste dobanzi destul de ridicate putem spune ca reduc apetitul pentru altceva, pentru un activ <<risk free>> (fara risc, n.r.) din punct de vedere al investitorului din Romania. Avand un yield atat de bun se reduce apetitul pentru actiuni”, a declarat Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti.

“Avem si spectrul politic local, asteptam alegerile (prezidentiale, n.r.) din mai, avem si spectrul fiscal local, le avem pe toate si in conditiile astea sa discutam despre IPO-uri si pipeline-uri, pe termen scurt este foarte multa incertitudine. Nu sunt foarte optimist. Dar pe termen mediu da, odata cu normalizarea pietei. Sa speram ca nu avem vreo <<lebada neagra>> care se ascunde printre noi. Odata cu normalizarea acestor conditii si mai multa certitudine sunt convins ca vom ramane la un pipeline de piata primara. Ce stim este ca foarte multe companii se uita catre posibilitatea de a se lista, guvernul cu PNRR are obligatia de a lista alte 3 companii, iar Bursa de Valori lucreaza in cadrul unor grupuri de lucru organizate pentru a identifica aceste 3 companii. Avem si sectorul energetic care are nevoie de foarte mult capital si sunt convins ca va accesa in mare masura de pe piata de capital. Toate aceste premise si discutii care se intampla ma fac sa fiu optimist pe termen mediu, dar, bineinteles, ca o conditie pentru revenirea deal-urilor (tranzactiilor, n.r.), trebuie sa capatam mult mai multa certitudine fata de ce avem acum”, a completat Adrian Tanase de la Bursa de Valori Bucuresti.

La nivel international, companiile se uita la un mix mai larg de surse de lichiditate in noul context global.

“Daca te uiti la oportunitatile de finantare in acest moment, raspunsul este in jurul tarifelor vamale, in jurul efectului de scara sau de scop a investitiilor din Europa in remilitarizare sau in infrastructura. Mediul de pe piata emisiunilor de obligatiuni corporative este destul de provocator. Este multa volatilitate si am vazut o masiva scadere a emisiunilor de obligatiuni, costurile de pe piata de bonduri sunt mari de la inceputul acestui an. Vom vedea daca dl. Trump (presedintele SUA Donald Trump, n.r.) va da inapoi sau daca lumea accepta China, daca asta va conduce catre o anumita forma de stabilizare si de normalizare a pietelor de obligatiuni, insa recomandarea mea puternica pentru fiecare trezorier al unei companii este: Asigurati-va ca va puteti baza pe multiple bazine de capital (multiple pools of capital, lb. eng) mai degraba decat pe unul singur!”, a declarat Richard Wilkinson, Chief Financial Officer al grupului imobiliar CTP, liderul pietei de logistica si spatii industriale din Europa continentala care a investit peste 1 mld. Euro pe piata de profil din Romania.

Fostul bancher care conduce finantele grupului imobiliar se asteapta ca impactul noilor tarife sa se reflecte mai departe in costul de productie al bunurilor si, implicit, mai departe intr-o crestere a inflatiei, ceea ce ar putea conduce la presiuni de crestere a dobanzilor si a costurilor de finantare pentru companii, lucru care ar putea determina bancile sa fie mai selective catre cine vor acorda finantare.

Grupul CTP listat pe bursa Euronext Amsterdam, al carui mix de finantare este format majoritar din obligatiuni si in proportie mai mica din imprumuturi bancare, a plasat recent o emisiune de obligatiuni verzi de 750 mil. Euro in februarie 2024, o emisiune de obligatiuni verzi de 500 mil. Euro in noiembrie 2024 si o emisiune de obligatiuni verzi de 1 mld. Euro in martie 2025, insa schimbarea conditiilor de piata au determinat compania sa acceseze recent o noua sursa de lichiditate – piata japoneza, de unde a contractat un imprumut Samurai sindicalizat negarantat cu obiective de sustenabilitate in valoare de 30 mld. Yeni (circa 185 mil. Euro) cu maturitatea la 5 ani.

Diferentele dintre mediile investitionale sunt puternice nu doar pentru companii, ci si pe segmentul emitentilor suverani de datorie, unde statul roman a fost unul dintre cei mai activi emitenti de obligatiuni de pe pietele emergente.

“Din discutiile pe care le-am avut cu diferite medii investitionale, investitorii judeca lucrurile total diferit. Pentru investitorii americani nu conteaza ca emiti <<verde>>, conteaza pretul. Nu ii intereseaza prea mult sustenabil si <<green>>. Nu doar Trump, ci toti investitorii institutionali americani nu sunt atat de sensibili la acestea. Da – este un <<nice to have>> (este bine sa ai, n.r.), dar nu este criteriul care sa ii faca sa te cumpere. In schimb, la europeni sunt investitori si aici mai ales cei din tarile scandinave, Olanda, unde, de exemplu, sunt fonduri de pensii care au mandate in cadrul carora cei mai multi bani pe care ii administreaza, daca nu chiar toti, trebuie sa se duca in active care au latura ESG pronuntata si atunci, daca nu emiti astfel de obligatiuni verzi, nu ii vei avea niciodata expusi pe tine, ii pierzi si sunt sume mari.”, a punctat Stefan Nanu, Director General al Directiei Generale Trezorerie si Datorie Publica in cadrul Ministerului Finantelor.

Statul roman a lansat in 2024 prima emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale si a avut o emisiune inaugurala de obligatiuni Samurai pe piata din Japonia, insa in acest an este concentrat mai mult pe emisiunile de titluri pe piata interna.

“Inainte traiam intr-un cu totul alt context, incercam sa avem spatii si sa fim emitenti frecventi pe pietele internationale, insa acum nu stim cum sa ne diminuam aceste emisiuni astfel incat sa putem sa reducem spread-urile Romaniei. Pentru ca aceste marje de credit spread, aceste marje de credit risk ale Romaniei sunt mari, nu justifica fundamentele Romaniei si nici rating-urile Romaniei si, din pacate, am ajuns aici pentru ca a trebuit sa emitem niste sume enorme. Anul trecut a trebuit sa emitem 252 mld. RON, din care vreo 18 mld. Euro au insemnat emitere de euroobligatiuni – euro, USD, sub forma de <<public bonds>> sau plasamente private. Am devenit cel mai mare emitent emergent dintr-o zona destul de mare, nu din lume, dar dintr-o zona destul de mare, ceea ce atunci cand pui foarte multa oferta pe masa si, ca in orice lucru din economie, tine normal randamentele sus si asta nu e bine pentru noi, inclusiv din punct de vedere al altor emitenti. Daca un emitent vrea sa emita – de exemplu o companie de stat, acum referinta ei sunt obligatiunile noastre asa cum la fel referinta lor este curba de randamente interna. Si este clar ca nu poti sa faci reducerea acestor randamente decat printr-o oferta mai mica, iar oferta mai mica este legata de deficitele bugetare. Ajustarea asta fiscala este absolut necesara prin prisma reducerii costurilor cu dobanzile si a sustenabilitatii unei datorii publice. In contextul in care suntem – deficit bugetar inca mare, 7% este tinta anul asta, noi ne reducem oferta, nu o sa mai emitem 18 mld. Euro, noi am anuntat 13 mld. Euro si scopul nostru este de a reduce acest 13 mld. Euro”, a precizat seful Trezoreriei statului.

“Am crescut frecventa emiterii titlurilor de stat Fidelis. Am incercat cumva sa ne ajustam si, practic, am emis déjà 19 mld. RON prin aceste doua programe (Tezaur si Fidelis). Initial, ne asteptam la 45 mld. RON pe tot anul. Asa cum au mers astea primele 3 luni, este clar ca putem sa mizam pe mai mult. Deci, practic, e realizabil o suma de peste 50 mld. RON la cum a mers subscrierea in aceste programe”, a punctat Stefan Nanu din partea Ministerului de Finante.

Diferentele dintre mediile investitionale din lume se reflecta in functie de context si in solutii diferite de atragere de lichiditate pentru companii, inclusiv pe piata de IPO-uri (listari).

“Mixul de finantare este diferit in SUA fata de Europa. Mixul de finantare in Europa este proeminent bancar, insa el este minoritar in SUA. Si asta a fost o alta consideratie pentru a impinge IPO-ul in SUA, pentru a ridica capital primar si pentru a-l utiliza in principal in SUA pentru optiuni de dezvoltare organica si inorganica. Modul in care vom folosi acest capital de aproape 400 mil. USD este inca supus aprobarii actionarilor in luna mai, dar, cu siguranta, o parte va ramane sa sprijine cresterea organica si inorganica a Titan America, o parte secundara va fi pentru a acompania alte directii de dezvoltare a grupului in celelalte 24 de piete si o parte se va intoarce la actionari”, a subliniat Marcel Cobuz, Chairman of the Group Executive Committee in cadrul Titan Cement International, un producator de ciment si de materiale de constructii cu operatiuni la nivel international.

Grupul – mama elen Titan Cement, o companie listata pe bursa Euronext Bruxelles, a realizat in februarie 2025 listarea subsidiarei sale Titan America pe bursa americana New York Stock Exchange in cadrul unei tranzactii IPO in valoare de 393 mil. USD.

“Revin la exemplul de la New York Stock Exchange de la inceputul anului. In conditiile unui context volatil, nu au fost mai mult de 60 de IPO-uri de peste 50 mil. USD. Deci, vorbim despre o piata de trilioane de dolari, unde vorbim de 60 de deal-uri de peste 50 mil. USD. Sunt sute (de IPO-uri) la mai putin de 50 mil. USD. Si o piata vibranta, cum este New York Stock Exchange de fapt, tinteste IPO-urile de marime mica. Cred ca asta este o directie care poate fi inspirationala pentru toate bursele. Emitentii mici sunt, probabil, categoria cea mai putin tintita. Emitentii mici de azi cu fundamente puternice sunt emitentii mari de maine”, sustine Marcel Cobuz, care face parte din conducerea unui grup international cu o cifra de afaceri de 3 mld. Euro si a avut in ultimii 20 ani mai multe pozitii internationale de management sau de membru de board in Europa, Asia, Orientul Mijlociu si Africa de Nord si SUA, inclusiv pozitia de Head of Europe and Group Innovation in cadrul liderului global LafargeHolcim.

 

Ce asteptari sunt pe piata de capital din Romania privind pipeline-ul de listari de companii si de emisiuni de obligatiuni

 

“Pe piata de IPO-uri cu totii recunoastem ca este o perioada extrem de complexa pe care o traversam acum. Ceea ce as vrea sa subliniez este ca asteptarile sunt mai degraba ca firmele antreprenoriale sa faca primul pas pe bursa de la Bucuresti in defavoarea companiilor de stat, pe care noi dealtfel anul trecut chiar le asteptam sa se intample anul acesta. Inca ramane de vazut in functie de ceea ce se discuta in cadrul PNRR care dintre companiile de stat vor avea un SPO (second public offer, oferta publica secundara – n.r.) in perioada urmatoare”, a spus Cosmina Plaveti, Head of Investment Banking in cadrul BCR, care a facut parte din consortiul ce a intermediat listarile Hidroelectrica si Premier Energy, ultimele tranzactii IPO realizate pe bursa de la Bucuresti.

“In ceea ce priveste emisiunile de obligatiuni, acestea au fost dominate de emisiunile bancare care se realizau mai putin din nevoia de finantare de lichiditate, cat mai ales pentru indeplinirea cerintelor minime de capital, si anume sa emita marea majoritate emisiuni eligibile MREL. Din aceasta perspectiva, ma astept ca procesul sa continue, nu stiu daca neaparat anul acesta pentru ca depinde de evolutia business-ului fiecarui emitent in parte si ce nevoi au de acoperit, dar ma astept ca ele sa continue pentru ca mare parte dintre ele ajung la maturitate in urmatorii ani la toti emitentii bancari care au inceput sa emita si la nivel local si la nivel international. (…) Ma astept sa continue si sectorul energetic. Ca si vizibilitate cam pe acolo as vedea cele doua industrii sa continue sa domine”, a punctat reprezentantul BCR.

“Se adauga Primaria Bucuresti care oricum este un emitent recurent. Am vazut ca au aparut si alte municipalitati si consilii care se uita si au inceput sa se finanteze pe piata locala de capital ceea ce este un semnal foarte bun. Mai putin insa companiile antreprenoriale, trebuie sa recunosc, pentru ca la emisiunile de obligatiuni pricing-ul se face pornind de la randamentul titlurilor de stat peste care pui prima de emisiune. Si atunci cand ajungi intr-o perioada de dobanzi ridicate la discutia de pricing pentru emitentii mai mici s-ar putea sa nu fie cea mai buna solutie de finantare”, a adaugat Cosmina Plaveti.

“Ne vom intoarce pe piete cu siguranta pentru ca avem deja doua emisiuni de obligatiuni existente si va trebui sa construim pe nivelul de capital de nivel 1 pe care tocmai l-am extins in acest an dupa o injectie de capital din partea actionarului nostru. Deci, ne uitam pentru a vedea care este momentul potrivit. Nu avem nimic in pregatire in acest moment. Ne uitam potential la nivelul de capital de nivel 2 (tier 2) catre finele acestui an sau anul viitor in functie de evolutia pietelor si, bineinteles, a bilantului nostru”, afirma Ionut Lianu, Chief Treasury & ALM Officer al CEC Bank, cea mai mare banca din portofoliul statului roman si una dintre cele mai mari banci de pe piata.

“Suntem foarte avansati cu cadrul de emisiune de obligatiuni verzi asa ca ma astept ca urmatoarea emisiune, oricand va fi aceasta, sa fie o emisiune de titluri verzi”, a punctat Ionut Lianu din partea CEC Bank.

CEC Bank a emis la finele lunii noiembrie 2024 pe pietele internationale de capital obligatiuni senior nepreferentiale eligibile in valoare de 300 mil. Euro printr-un plasament international de referinta, cu un cupon de 5,625% pe an in cadrul unui program total aprobat de instrumente de capital de 1,5 mld. Euro.

Ce semnale vin din cealalta parte a pietei de la sectorul de buy side (investitori) in tranzactiile de pe pietele de capital?

“Ca si investitor – ancora, IFC se angajeaza sa subscrie o portie substantiala din obligatiunile emise (…) Portofoliul nostru din Romania de obligatiuni emise de catre institutiile financiare depaseste usor 1 mld. USD in total, din care 650 mil. USD sunt obligatiuni de tip MREL, circa 230 mil. USD sunt in obligatiuni de tip Basel 3 tier 2, iar alte 135 mil. USD sunt plasate in obligatiuni senior”, a punctat Cristian Nacu, Senior Country Officer al International Finance Corporation, principala institutie globala de finantare a sectorului privat in tarile emergente.

IFC, un investitor orientat cu predilectie catre obligatiuni in formate verzi sau sustenabile, a investit, printre altele, in emisiunile recente de obligatiuni ale Unicredit, Banca Transilvania, dar si in cele a unor emitenti corporativi non – bancari cum este Voestalpine.

“<<Mood-ul>> (starea investitorilor locali – n.r.) la momentul acesta as zice ca este mai degraba <<wait and see>>. Nu sunt miscari evidente. Nu exista un trend evident. Mai degraba este o usoara crestere a interesului catre fondurile de obligatiuni si fixed income (titluri cu venit fix), dar din perspectiva investitorilor de retail, care au vazut volatilitate in piata, au vazut scaderi si atunci cumva au retras banii din astfel de fonduri de actiuni si au intrat cu bani in fonduri de obligatiuni, de fix income”, sustine Cristian Pascu, vicepresedinte al Asociatiei Administratorilor de Fonduri din Romania, ai carei membri administreaza active de 9,9 mld. Euro si reprezinta industria locala de asset management, una dintre cele mai importante categorii de investitori institutionali locali.

 

Cum arata finantarea companiilor prin piata de capital in raport cu finantarea bancara si tranzactiile M&A

 

Finantarea bancara nu ar trebui sa excluda tranzactiile de finantare prin piata de capital, ci sa fie complementara in mixul mai larg de finantare a unei companii, conform bancherilor si jucatorilor de pe pietele de capital.

La nivel personal sunt o mare sustinatoare a pietei de capital si cred ca si pentru profilul de leverage (de indatorare – n.r.) al unei companii mari este foarte util sa ia in calcul si piata de capital ca alternativa sau supliment la finantarea bancara sau alt tip de instrumente. Chiar daca in momentul de fata, intr-adevar, ai un moment dificil de a inchide o emisiune, astazi de exemplu, sper ca in cateva luni lucrurile sa se mai poata imbunatati. Evident ca nu acelasi lucru se poate spune despre piata bancara. Am confirmarea clientului nostru Digi sa va spun ca un imprumut sindicalizat de 200 mil. Euro Euro tocmai s-a inchis in dimineata asta (10 aprilie, n.r.) cu 7 banci. Deci, asta este avantajul pietei bancare in situatii de turbulente pe pietele de capital. Dar daca ne uitam la emisiunile de obligatiuni, la IPO-uri, dureaza foarte mult sa fie pregatite (…) Momentul iesirii pe piata trebuie analizat cu atentie, dar nu cred ca putem spune ca in urmatoarele 6 luni – 12 luni va disparea complet aceasta posibilitate”, a spus Raluca Tintoiu, noul Deputy CEO si Head of Wholesale Banking al ING Bank Romania, pozitie din care coordoneaza portofoliul finantarilor bancare pentru companiile mari, cu o cifra de afaceri anuala de peste 100 mil. Euro.

“Clientii companii de stat care au dimensiuni foarte mari, companiile energetice, pe care le cunoastem foarte bine, sunt déjà listate, au déjà experienta in zona pietei de capital si imi imaginez ca e mai simplu pentru ei sa ia in calcul asemenea instrumente (tranzactii pe pietele de capital – n.r.). Eu, la nivel personal, mi-as dori foarte mult sa vad si emitenti din alte zone. In zona bancara vedem multe companii antreprenoriale cu capital local sau capital strain care au crescut in dimensiune, care au crescut in maturitate si care sunt eligibile pentru asemenea tranzactii. Ca vor dori sau nu si zona aceasta, vom vedea si sper sa discutam impreuna cu ei si cu Bursa de Valori, dar este pentru mine una dintre surprizele placute de cand m-am reintors pe piata bancara acest nivel de maturitate si de sofisticare in crestere pe care companiile romanesti il au”, a adaugat Raluca Tintoiu din partea ING Bank, care a fost implicat recent si ca intermediar in emisiuni de obligatiuni precum cea derulata in toamna anului 2024 de catre Banca Transilvania.

Listarea pe bursa insa concureaza frecvent in optiunile antreprenorilor cu tranzactiile M&A, in conditiile in care cele doua rute ofera perspective diferite pentru viitorul companiei, dar si pentru cel al proprietarului companiei.

“Evaluatorul trebuie sa se gandeasca asa cum gandesc si investitorii. Asta incercam noi ca si evaluatori de business sa ne uitam in ambele parti – atat pe partea de <<buy>> (cumparare, n.r.) cat si de <<sell>> (vanzare, n.r.) – si sa gandim din punct de vedere al pietei, al asteptarilor de piata. Intr-adevar, sunt niste diferente importante intre cele doua tipuri de evaluare pentru piata de capital si pentru M&A, printre cele mai importante cred ca sunt ca lucram cu niste multipli la ambele tipuri de evaluare, dar multiplii sunt diferiti in sensul ca pentru IPO, de exemplu, ne uitam la multipli <<forward>> orientati spre viitor. Asta pe cand la tranzactiile M&A de obicei ne uitam la trecut, la situatiile financiare si la multipli ancorati cumva in trecut, dar aruncam o privire si catre viitor”, afirma Laurentiu Stan, fondator al companiei Kapital Minds.

“Pe bursa, investitorii nu cumpara pachete de control, de obicei, pe cand in tranzactiile M&A, foarte multe tranzactii sunt cu pachete de control. Si, de aici si diferenta de valoare, pentru ca pe bursa se acorda un discount pentru lipsa de control si nu numai, iar in tranzactiile directe exista posibilitatea ca valoarea de piata sa fie depasita de valoarea de sinergii – sa existe o sinergie a cumparatorului si valoarea sa fie uneori considerabil mai mare decat valoarea de piata. Este o diferenta foarte importanta intre cele doua tipuri de evaluare sau de valoare. Pe bursa riscul perceput de investitori este mult mai ridicat. Inafara acelei lipse de control, automat randamentul asteptat este mai mare, de aici si valoarea ceva mai mica atunci cand se alege IPO-ul fata de o tranzactie directa prin procedura de M&A pentru ca exista un discount fata de valoarea de piata pentru a asigura acea atractivitate a emisiunii pentru investitorii atat institutionali, cat si pentru cei de retail”, a concluzionat consultantul Laurentiu Stan de la Kapital Minds.

 

Tranzactiile IPO din Romania vs IPO-urile din regiune

 

“Cele mai active piete IPO din regiune au fost Polonia, Grecia si Romania (…) Un potential mare (de IPO, n.r.) este tot in cele trei piete, adica Polonia, Grecia si Romania, care vine partial si din potentialul de re-rating cu Polonia si Grecia la nivelul de piete dezvoltate (development markets) si Romania la nivel de piata emergenta. Aici stim ca este o discutie care dureaza de mult, dar pana la urma speram sa ajungem acolo. In Polonia, anul asta si anul urmator, bineinteles cu disclaimerul ca inainte de ce se intampla zilele astea (noul val de tarife vamale din comertul international, n.r.), vedeam cel putin 3 IPO-uri in zona de 300 – 500 mil. Euro plus unele mai mici plus potential de ABB-uri (accelerated book building, lb. eng). In Polonia, anul trecut in a doua parte si inceputul anului acesta, a fost o activitate foarte efervescenta. Grecia as lasa-o deoparte pentru ca sunt deal-uri mai mult <<local driven>> (generate la nivel local, n.r.) si au mai putin interes pentru discutia noastra”, a declarat Bogdan Campianu, Managing Director and Head of SEE Investment Banking in cadrul Wood & Company, unul dintre cei mai activi intermediari de tranzactii IPO din pietele Europei Centrale si de Est, implicat inclusiv in IPO-urile Hidroelectrica si Premier Energy de pe bursa de la Bucuresti.

“Avem asemanari si deosebiri intre IPO-urile de pe bursa de la Bucuresti si cea de la Varsovia. (..)  La Varsovia, avem majoritatea IPO-urilor, iar daca vorbim de cele de dupa 2020 – Allegro, Zabka si Diagnostyka, observam ca doar o mica componenta de sub 10% din oferta a fost de actiuni emise la Allegro, insa la celelalte doua – lantul de magazine de proximitate Zabka si Diagnostyka au fost vanzari ale actionarilor existenti. Si la Bursa de Valori Bucuresti, daca vorbim de companiile antreprenoriale, exceptand o componenta la Premier Energy si Aquila, toate IPO-urile realizate de companiile antreprenoriale au fost exituri ale unor investitori financiari, dar nu numai. Si la IPO-urile Sphera, Medlife si TTS au fost exituri si vanzari de la actionari existenti. Noi ne-am obisnuit sa ne referim la bursa ca si rol de finantare – este un rol important si rolul primordial, insa cele mai multe IPO-uri in ultimul timp se realizeaza prin vanzari de pachete existente ale unor investitori de regula financiari. De exemplu, la Zabka a vandut si EBRD. Aceasta valenta de platforma de exit este foarte importanta de a fi constientizata si de catre antreprenori cu anvergura din Romania pentru ca iata si la Digi a fost tot vanzare de actiuni existente. Cele mai importante IPO-uri antreprenoriale de la Bucuresti au fost Digi si Medlife si au fost exituri ale unor actionari existenti. Asta este o asemanare cu bursa de la Varsovia”, a punctat Mihai Caruntu, Vicepresedinte al Asociatiei Analistilor Financiar – Bancari din Romania (AAFBR) pe marginea unei analize privind cele mai importante IPO-uri realizate din ultimii 5 ani de pe bursele din Romania si Polonia.

“In Romania, déjà s-a spus de multe ori, pe piata IPO este o discutie intre companiile antreprenoriale si cele de stat. O alta mare problema, pe langa cele pe care le stim, este cea legata de amanarea acestor alegeri prezidentiale. Anul trecut a fost deja un an cu foarte multe alegeri pe care toata lumea l-a discountat, dar se astepta sa se incheie, iar anul acesta sa intram fara presiunea asta a alegerilor pentru o perioada lunga. Marele rau pe care l-a facut aceasta amanare este ca am mai pierdut o jumatate de an pana cand o sa avem o oarecare claritate. Dar dincolo de asta eu cred ca – bineinteles, si in functie de rezultatul acestor alegeri – o revenire la discutia legata de a selecta din Hidroelectrica si alte companii de stat poate fi avuta si trebuie avuta si poate sa contribuie la restartarea pietei mai repede decat altfel”, nuanteaza Bogdan Campianu din partea casei cehe de brokeraj si investment banking Wood & Co.

“Antreprenorii trebuie sa inteleaga si asta e diferenta fata de tranzactiile M&A ca nu neaparat maximizarea pretului de IPO este obiectivul si sa vanda la cel mai mare pret. El (antreprenorul – n.r.) daca isi face un exit, poate sa isi faca un exit partial cu o parte din actiuni, dar, peste 3 ani compania fiind déjà listata, poate sa vanda. Cel mai important lucru este calibrarea IPO-ului, insa sa lase si un potential de crestere al respectivei companii in piata pentru ca este foarte important ca viitorii sai parteneri – cei care subscriu in viitorul IPO sa fie niste parteneri multumiti, sa marcheze niste profituri in viitor, iar compania sa creasca ca urmare a planurilor pe care le-a facut publice in exercitiul de IPO. Si (antreprenorul, n.r.) sa vina la bursa doar daca crede ca are vocatie de performanta pentru ca, din pacate, in multe zone se intelege ca, eventual, bursa este o zona de exit, unde iti rezolvi problemele si mai vezi tu ce mai faci. Bursa este pentru vocatie de performanta, unde trebuie sa vii cu modele clare de business, cu simplitate cat mai mare in a te prezenta investitorilor, iar combustibilul pietei de actiuni sunt profiturile. Deci, daca viziunea pe care o ai se reflecta in profitul in crestere, asta este combustibilul si atunci vei avea success, iar partenerii tai, investitorii de retail si cei institutionali, vor fi multumiti”, a concluzionat Mihai Caruntu, Senior Analyst in cadrul diviziei de corporate finance a BRD-Groupe Societe Generale, si Vicepresedinte al Asociatiei Analistilor Financiar – Bancari din Romania (AAFBR).

 

 

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU IPO CHALLENGE 2025

MIRSANU IPO CHALLENGE 2025: “Fiecare trezorier de companie trebuie sa se asigure ca se poate baza pe multiple bazine de capital”. Volatilitatea si incertitudinea generata de noile tarife internationale pun pe hold pipeline-ul IPO si pe emitentii de obligatiuni, care asteapta stabilizarea pietei. Lectia New York Stock Exchange pentru alte burse: in 2025 au dominat IPO-urile sub 50 mil. USD, iar companiile mici sunt o tinta IPO. Ministerul Finantelor reduce tinta de emisiuni internationale de obligatiuni sub 13 mld. Euro si vede potential de vanzare de titluri peste 10 mld. Euro catre investitorii de retail. Ce diferente de evaluare aduc pentru o companie o listare pe bursa vs tranzactie M&A

 

Stefan Nanu, Ministerul Finantelor: Scopul nostru la emisiunile externe este sa scadem in 2025 sub tinta anuntata de 13 mld. Euro, in timp ce la programele de retail dupa cum au mers pana acum subscrierile vom depasi 10 mld. Euro. “Nu sterilizam deloc lichiditatea pentru ca nu facem un buffer din banii atrasi din emisiunile de titluri Fidelis si Tezaur, care se duc tot in sistemul bancar”

 

Marcel Cobuz, Titan Cement: Pietele de capital europene sunt marcate de un handicap al rating-urilor relativ scazute fata de piata americana, iar asta a fost un motiv pentru care noi am ales in februarie 2025 New York Stock Exchange pentru IPO-ul entitatii noastre americane ceea ce ofera lichiditate, vizibilitate globala, multipli de evaluare mai buni si acces la investitori sofisticati. Ceea ce poate fi inspirational pentru alte burse este ca pana si bursa americana tinteste IPO-uri sub 50 mil. USD

 

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Urmatorul IPO pe piata principala a bursei de la Bucuresti va fi al unei companii private. Cand se vor normaliza conditiile pe piata, sunt convins ca vom trece de la 1-2-3 listari pe an pe un alt palier. In Romania nu suntem obisnuiti sa gestionam companii cu 100% free float pe bursa, ne plac cele in care este un investitor strategic

 

Cosmina Plaveti, BCR: Ne asteptam ca mai degraba companiile antreprenoriale sa faca primul pas cu IPO pe bursa de la Bucuresti in defavoarea companiilor de stat. Avem nevoie de diversificarea industriilor pe bursa dincolo de energie si banci. Ce emisiuni de obligatiuni corporate vor veni pe piata

 

Raluca Tintoiu, ING Bank: Vedem in zona de finantare multe companii antreprenoriale care au crescut in dimensiune, s-au maturizat si sunt eligibile pentru tranzactii pe piata de capital. Piata bancara locala de corporate este deschisa pentru imprumuturi sindicalizate la valori semnificativ peste 500 mil. Euro

 

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Portofoliul IFC din Romania depaseste 1 mld. USD pe partea de investitii in emisiuni de obligatiuni ale institutiilor financiare, din care peste doua treimi sunt obligatiuni MREL emise de catre banci. Finantam si investitii de decarbonizare ale companiilor romanesti in zona de productie, energie, agribusiness sau real estate  

 

Ionut Lianu, CEC Bank: Suntem foarte avansati cu cadrul de emisiuni verzi si ma astept ca urmatoarea emisiune de obligatiuni oricand va fi lansata pe piete sa fie una verde. Ne uitam sa atragem capital catre finele acestui an sau anul viitor in functie de evolutia pietei si a bilantului nostru 

 

Laurentiu Stan, Kapital Minds: O companie de curierat ar fi un candidat potrivit pentru un IPO. Valoarea unei companii este mai mica intr-un IPO fata de o vanzare intr-o tranzactie de M&A pentru ca pe bursa sunt discountate de catre investitori lipsa pachetului de control din tranzactie si riscul mai ridicat. Ce arata multiplii de evaluare de la vanzarea Regina Maria vs Medlife si Medicover, respectiv evaluarea Premier Energy dupa listarea din 2024 de pe bursa de la Bucuresti

 

Richard Wilkinson, CTP: In Europa, piata de obligatiuni si piata bancara traiesc in vremuri diferite. Am facut prima tranzactie de finantare inafara Europei si am accesat recent piata japoneza, al treilea bazin de lichiditate din lume. Cu cat avem mai multe surse de lichiditate, cu atat ne va fi mai usor sa avem mereu acces la capital si sa ne optimizam costul de finantare al grupului

 

Bogdan Campianu, Wood & Company: Ce arata harta IPO din regiune – cele mai active piete din ultimii 5 ani au fost Polonia, Grecia si Romania si tot in cele 3 piete este si cel mai mare potential IPO. In Romania, o mare problema este amanarea alegerilor prezidentiale pentru ca inseamna ca am mai pierdut o jumatate de an pana vom avea o oarecare claritate, asta dupa ce 2024 a fost un an cu mai multe runde de alegeri pe care investitorii l-au discountat ca atare

 

Mihai Caruntu, Asociatia Analistilor Financiar – Bancari din Romania (AAFBR): Ne-am obisnuit sa ne gandim la bursa ca rol de finantare a companiilor, insa IPO-urile majore din ultimii 5 ani de pe bursele de la Varsovia si Bucuresti au fost, de regula, exituri ale unor investitori financiari. Cel mai important pentru antreprenori este calibrarea unei tranzactii IPO, sa lase potential de crestere si dupa listare pentru a multumi investitorii si sa nu uite ca profiturile companiei sunt combustibilul pietei de actiuni

 

Cristian Pascu, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Este o stare a investitorilor de tipul “wait and see”. Din perspectiva investitorilor de retail care au vazut volatilitate in piata si scaderi, au retras bani din fondurile de investitii in actiuni si au intrat cu ei in fonduri cu investitii in obligatiuni si venit fix

 

vizual MIPOC 2025 main

Lideri de business, investitori, bancheri si jucatori de pe pietele de capital vor dezbate principalele tendinte de pe pietele de capital privind tranzactiile IPO si emisiuni de obligatiuni la MIRSANU IPO CHALLENGE 2025

MIRSANU IPO CHALLENGE 2025

Companies. Transactions. Capital Markets.

 

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 10 aprilie MIRSANU IPO CHALLENGE 2025, a patra editie a unui eveniment de continut concentrat asupra tranzactiilor IPO, a emisiunilor de obligatiuni si a tendintelor care preocupa investitori, antreprenori si comunitatea pietelor de capital in ansamblu.

Companiile din Europa Centrala si de Est (CEE) au venit cu tranzactii in ultimul an pe pietele din regiune si au aratat ca apetitul pentru oportunitatile de investitii de pe pietele publice permite incheierea cu succes a unor noi IPO-uri si ca sunt lichiditati pentru emisiunile de obligatiuni care cauta bani proaspeti, atat la investitorii institutionali internationali, cat si in buzunarele investitorilor de retail.

Premier Energy a mai adus un IPO de companie privata pe bursa de la Bucuresti in 2024 si a pus din nou pe masa tematica pietei de energie, subliniind inca o data potentialul de crestere venit de pe segmentul productiei de energie regenerabila.

Banca Transilvania, CEC Bank si Romgaz se numara printre emitentii de obligatiuni asteptati sa revina in acest an pe piata bursiera cu noi tranzactii, insa “fereastra” de intrare este configurata in functie de evolutiile si conditiile pe care le vor oferi miscarile investitorilor de pe pietele financiare.

Un emitent recurent major de titluri pentru bursa de la Bucuresti, dar care a apelat in 2024 si la pietele internationale, este Ministerul de Finante, care are nevoie sa isi completeze resursele necesare pentru bugetul statului intr-un moment in care statul roman se imprumuta mai scump pe pietele externe, iar atentia emitentului s-a mutat mai recent dinspre investitorii institutionali externi catre investitorii locali de retail.

De asemenea, noile cresteri de taxe vamale care lovesc comertul global pun investitorii si companiile intr-un nou context de piata, care aduce ajustari diferentiate de la o piata la alta, de la o economie la alta.

Ce companii vor veni cu oferte de vanzare de actiuni catre investitori din pietele de capital in 2025? Ce fel de proiecte se finanteaza cu obligatiuni emise pe bursa? Ce evaluari sunt dispusi sa ofere investitorii pentru noile oportunitati tranzactionale? Ce prevaleaza in sentimentul investitorilor institutionali – nevoia unui randament superior pentru o investitie sau nevoia de a diversifica portofoliile prin includerea de instrumente de finantare verzi? Cine castiga acum lupta pentru atragerea antreprenorilor care au nevoie de lichiditati – creditele bancare, tranzactiile din pietele publice sau tranzactiile private M&A? Cine este mai aproape de a face tranzactii pe bursa – antreprenorii, companiile de stat sau fondurile de private equity? Ce structuri de tranzactii ar avea acum succes pe bursa?

 

  • FORMAT Online (pe Zoom)
  • AUDIENTA – TARGET comunitatea formata din investitori, antreprenori, manageri de fonduri de investitii, investitori institutionali locali si internationali, executivi, consultanti, brokeri, avocati, alte parti interesate
  • CATEGORIE DE INTERESE strategie corporativa, piete de capital, investitii, antreprenoriat, finantare, tranzactii corporative
  • DATA 10.04.2025

 

Au confirmat pana acum participarea la eveniment urmatorii vorbitori:

 

ADRIAN TANASE, Chief Executive Officer BURSA DE VALORI BUCURESTI

STEFAN NANU, Director General Trezoreria Statului MINISTERUL FINANTELOR

RICHARD WILKINSON, Chief Financial Officer CTP Group

MARCEL COBUZ, Chairman of the Group Executive Committee TITAN CEMENT INTERNATIONAL

CRISTIAN NACU, Senior Country Officer INTERNATIONAL FINANCE CORPORATION

RALUCA TINTOIU, Deputy Chief Executive Officer & Head of Wholesale Banking ING BANK ROMANIA

IONUT LIANU, Chief Treasury & ALM Officer CEC BANK

COSMINA PLAVETI, Head of Investment Banking BCR

BOGDAN CAMPIANU, Managing Director and Head of SEE Investment Banking WOOD & COMPANY

LAURENTIU STAN, Fondator KAPITAL MINDS

CRISTIAN PASCU, Vicepresedinte Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF)

MIHAI CARUNTU, Vicepresedinte Asociatia Analistilor Financiar – Bancari din Romania (AAFBR)

 

 

Agenda evenimentului:

10:00 – 10:05 Cuvant de deschidere din partea lui Adrian Mirsanu, Fondator al jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO

10:05 – 11:05 Panel Tendinte pe pietele de capital

11:05 – 12:00 Panel IPO

12:00 – 12:55 Panel Obligatiuni

12:55 – 13:00 Concluzii

 

Partenerii acestui eveniment sunt BCR si Kapital Minds.

 

bcr logo baza 300

 

 

 

 

 

KM baza 300

 

 

 

 

 

 

Supporting Partner

Better Speakers baza 300

 

 

 

 

 

Principalele topicuri

 

  • Ce tendinte modeleaza evolutiile de pe pietele de capital
  • Ce companii vor veni cu oferte de vanzare de actiuni catre investitori din pietele de capital in 2025
  • Ce fel de proiecte se finanteaza cu obligatiuni emise pe bursa
  • Ce evaluari sunt dispusi sa ofere investitorii pentru noile oportunitati tranzactionale
  • Ce prevaleaza in sentimentul investitorilor institutionali – nevoia unui randament superior pentru o investitie sau nevoia de a diversifica portofoliile prin includerea de instrumente de finantare verzi
  • Cine castiga acum lupta pentru atragerea antreprenorilor care au nevoie de lichiditati – creditele bancare, tranzactiile din pietele publice sau tranzactiile private M&A
  • Cine este mai aproape de a face tranzactii pe bursa – antreprenorii, companiile de stat sau fondurile de private equity
  • Ce structuri de tranzactii au succes pe bursa in actualul context de piata
  • Cum se misca mixul equity – debt in portofoliile investitorilor institutionali

 


Profil speakeri

 

  • Investitori
  • Lideri de afaceri
  • Manageri de fonduri
  • Top management companii
  • Autoritati
  • Consultanti

 

 

De ce sa participi

 

  • Fii conectat la deciziile si tendintele principalilor jucatori din piata de capital
  • Afli direct de la sursa ce teme sunt de interes pentru liderii de pe pietele de capital
  • Un timp bine investit
  • Ai acces la continut relevant privind tranzactiile IPO si cu emisiuni de obligatiuni
  • Iti extinzi aria profesionala cu perspective noi de interes de la investitori, lideri de companii, exponenti ai autoritatilor din pietele de capital, consultanti de top
  • Gasesti noi oportunitati de afaceri

 

 

Cei interesati sa participe sau sa fie parteneri ai evenimentului MIRSANU IPO 2025 sunt invitati sa ne contacteze la office@mirsanu.ro.

Accesul la eveniment se va face pe baza de invitatie sau pe baza unei taxe de acces la eveniment de 250 RON (50 Euro).

 

 

Despre MIRSANU.RO

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este primul produs media romanesc de stiri, analize, interviuri si opinii dedicat exclusiv tranzactiilor si profesionistilor din acest domeniu. Ofera informatii din aria tranzactiilor corporative pe trei directii principale – fuziuni si achiziții (M & A), finantari si tranzactii pe piata de capital.

Platforma de media MIRSANU.RO organizeaza incepand cu 2018 seria de evenimente corporate MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT impreuna cu jucatori – cheie din tranzactiile de M&A, finantare, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii real estate si alte tranzactii corporative majore din Romania si Europa Centrala si de Est. In 2022, a lansat conferintele MIRSANU IPO CHALLENGE, dedicata tranzactiilor si comunitatii pietelor de capital, si THE SUSTAINABILITY CHALLENGE, eveniment dedicat impactului politicilor de sustenabilitate asupra mediului de afaceri. Din 2024, in portofoliul de evenimente al MIRSANU.RO a intrat si MIRSANU INVESTORS SUMMIT – un eveniment anual dedicat diferitelor categorii de investitori corporativi.

 

Sursa: CTP.

Richard Wilkinson, CFO of CTP Group, speaker of MIRSANU IPO CHALLENGE 2025

Richard Wilkinson, CFO of CTP Group, is one of the speakers of MIRSANU IPO CHALLENGE 2025.

Richard joined as Group CFO, in his role he focuses on securing external funding to support CTP growth plans, as well as managing investor relations. Among his achievements, Richard organized the largest industrial real estate refinancing in CEE history, led CTP’s debut green bond issue, guided CTP’s IPO process in 2021, and oversaw the takeover of Deutsche Industrie REIT.

On April 10, 2025, the MIRSANU.RO transaction journal is hosting MIRSANU IPO CHALLENGE 2025, an exclusively ONLINE event for entrepreneurs and the capital markets community.

The final agenda of this event will be as follows:

 

10:00 – 10:05 (EEST) Welcome message from Adrian Mirsanu, Founder of the MIRSANU.RO transaction journal

10:05 – 11:05 Panel Trends of the capital markets

11:05 – 12:00 Panel IPO

12:00 – 12:55 Panel Bonds

12:55 – 13:00 Conclusions

 

The event’s partners are BCR and Kapital Minds.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at office@mirsanu.ro

 

 

About MIRSANU.RO

The MIRSANU.RO transaction journal is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

 

Sursa: CTP.

Richard Wilkinson, CTP: Cresterea capitalului domestic si regional in pietele CEE este una dintre cele mai importante dezvoltari pe piata imobiliara pentru ca asta creeaza o piata sustenabila si predictibila pe termen lung. Activele din CEE sunt subevaluate pe termen lung, iar randamentele in regiune sunt foarte atractive in timp ce yield-urile din Europa de Vest au ajuns la niveluri „nebunesti”

„Cresterea capitalului domestic si regional in Europa Centrala si de Est a fost masiv subestimata, dar reprezinta una dintre cele mai importante dezvoltari pe termen mediu. Daca te uiti in urma, pentru o perioada foarte lunga de timp, singurii investitori mari au fost investitorii straini. Climatul de investitii si sentimentul au fost determinate de oameni care traiau la mii si mii de kilometri departare de piata. Iar acum sentimentul in sectorul proprietatilor este format in mare parte de oameni care traiesc si sunt activi in regiune, si poate ca acesta este un jucator regional precum CTP sau poate fi un jucator din Romania. Acesta este unul dintre lucrurile care creeaza o piata sustenabila si predictibila pe termen lung”, a spus Richard Wilkinson, CFO al grupului imobiliar CTP, in cadrul MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024, eveniment online organizat pe 27 iunie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„A fost o crestere a yield-urilor in CEE, insa cresterea materiala a acestora in Europa de Vest a fost mare pentru ca randamentele in Vest s-au dus la niveluri silly (nebunesti)”, sustine Richard Wilkinson.

„Randamentele in pietele Europei Centrale si de Est sunt inca foarte atractive din perspectiva noastra. Europa Centrala a fost si ramane un loc foarte atractiv pentru a investi asa cum si noi am evidentiat cu cele doua tranzactii pe care le-am facut in Romania (achizitiile de portofolii Globalworth si FM Logistic – n.r.) si am combinat cresterea rapida prin dezvoltarea parcurilor noastre cu achizitii strategice cu care am pus la punct portofoliul nostru. Dar a venit cu un pret sensibil.”, a punctat acesta.

„Totdeauna am fost fani foarte mari ai Romaniei unde am intrat acum aproape 10 ani si unde suntem unul dintre cei mai mari investitori pe piata din Romania si ne asteptam sa continuam asta. Ne uitam mereu dupa oportunitati in piata, cateodata gasim, alteori nu si atunci trecem sa ne facem business-ul normal care este acela sa ne dezvoltam urmatorul parc logistic. Activitatea noastra de baza este cresterea orgnica, iar partea frumoasa este sa adaugam in varf achizitii.”, a spus reprezentantul CTP, grup listat pe bursa Euronext de la Amsterdam care a investit in Romania circa 1 mld. Euro.

Potrivit acestuia, yield-urile sunt in scadere in Romania.

Care este politica CTP privind mixul de finantare al investitiilor sale?

„Intotdeauna incercam sa facem un mix. Daca te finantezi din surse proprii, daca te bazezi pe securizarea unui imprumut bancar sau orice alta forma de finantare ai, daca ai o singura sursa de finantare si cei care iti asigura finantarea se razgandesc si chiar fac asta, suntem de mult timp in acest business si am vazut bancheri care decid sa nu te imprumute sau investitori care nu vor sa cumpere obligatiuni, daca vrei sa administrezi lichiditati, in primul rand trebuie sa te asiguri ca ai suficient cash sa iti acoperi ce ai nevoie, iar in al doilea rand trebuie sa te asiguri ca ai acces la multiple surse de finantare. Pentru ca daca te bazezi pe o singura sursa de finantare, te vor abandona. Nu stiu cand si de ce, dar vor face asta pentru ca asta fac pietele”, a spus directorul financiar al grupului imobiliar de talie continentala.

Pentru CTP, astazi este un pic mai ieftin sa se finanteze prin emisiuni de obligatiuni decat prin alte canale de finantare, a precizat Richard Wilkinson.

„Am fost capabili sa cumparam active in Romania la preturi foarte atractive, dar am fost de asemenea capabili sa dezvoltam active la randamente (yield-uri) si costuri foarte atractive”, a mai spus acesta.

„Daca ne uitam la castigurile de capital, Romania este inca un pic limitata pentru ca evaluarile sunt un pic prea sus, dar ma astept ca asta sa se schimbe in perioada urmatoare. Daca ne uitam la gap-ul dintre randamente (yield), acesta este undeva intre 3,5% si 4% ca diferenta intre Europa de Vest si Romania, iar spread-ul actual dintre Romania si Germania este de numai 120 puncte de baza (bps, 1,2% – n.r.). Ceea ce nu are niciun sens”, a punctat Wilkinson.

„Pe termen lung, activele din CEE credem ca sunt subevaluate”, a spus reprezentantul CTP.

Potentialul de crestere al pietei de logistica si spatii industriale din Romania este unul in continuare ridicat.

„Stocul de spatii industriale per capita in Romania este la 0,3 – 0,4 metri patrati, in timp ce in Vest se situeaza in jurul a 1 – 1,1 metri patrati pe cap de locuitor. Este mult spatiu de recuperat in Romania, dar ma astept sa ajungem acolo (la nivelul Europei de Vest – n.r.) destul de repede pentru ca aveti unul dintre cele mai rapide cresteri ale venitului disponibil din Europa, sprijinit de regimul fiscal”, a spus Richard Wilkinson de la CTP.

Acesta considera ca piata de profil din Romania, dar si cea din regiune, este destul de concentrata, fara sa lase loc pentru alte miscari de consolidare.

„Nu sunt sigur ca se va intampla asta prea curand. Piata din Romania este relativ consolidata daca te uiti, noi avem mai putin de 30% cota de piata din stocul modern de spatii, dar cifra este mai mica daca ne raportam la stocul total inclusiv la active brownfield. Deci, cred ca cei mai mari jucatori din piata vor continua sa creasca organic si atunci este destul de dificil daca vrei sa cumperi un portofoliu pentru ca noi nu vindem, WDP nu vinde, P3 nu vinde, Logicor nu vinde. Nu este nicio oportunitate sa te scalezi prin tranzactii M&A.”, a declarat reprezentantul CTP.

„Nu cred ca se va intampla pentru ca piata este relativ concentrata Daca te uiti la pietele din Vest, nu este nimeni care sa aiba genul asta de cote de piata. Probabil ca este mai mult spatiu de scalare pentru consolidara si concentrare in pietele vestice decat undeva in pietele CEE. Aproape toate pietele CEE sunt similare. Singura diferita este Polonia, unde sunt mult mai multe investitii financiare, in celelalte 4 mari piete din regiune – Cehia, Slovacia, Ungaria si Romania toti jucatorii sunt operatori cunoscuti, cu moduri similare de operare – buy or build – own and operate (cumpara sau dezvolta – detine si opereaza) si activeaza pe termen lung. De aceea, nu sunt jucatori interesati sa vanda mult”, a mai spus Richard Wilkinson, CFO al grupului CTP, in cadrul panelului Real Estate al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024 sunt Raiffeisen Bank Romania si NNDKP.

 

Citeste serie de articole MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024: Investitorii se uita la lucruri specifice din clasa lor de active si investesc in story-ul unei companii, ei nu investesc in trenduri, ceea ce inseamna ca unde esti localizat devine aproape secundar. Ce tendinte si ce randamente urmaresc investitorii strategici, institutii financiare internationale, investitorii in Private Equity, Venture Capital, piete de capital, asset management, companii antreprenoriale, investitorii din real estate si piata de NPL

 

Aleksandar Dragicevic, MidEuropa: In cazul unui exit, ne rezervam optiunea sa vindem Regina Maria cu totul, adica pietele din Romania si Serbia, sau optional separat. Suntem interesati sa facem noi achizitii in acest an in Romania in sectorul de tehnologie si in sectorul de consum

 

Florin Visa, Early Game Ventures: La fondul 1 avem rezervat 15% dry powder din capitalul fondului pentru inca 2 – 3 ani de tranzactii follow on cu companiile din portofoliu. Cand facem o investitie, daca nu vedem potentialul ca la un exit peste 5 – 6 ani sa recuperam de 10 ori suma investita inseamna ca nu ne respectam obiectivul de early stage investitor

 

Richard Wilkinson, CTP: Cresterea capitalului domestic si regional in pietele CEE este una dintre cele mai importante dezvoltari pe piata imobiliara pentru ca asta creeaza o piata sustenabila si predictibila pe termen lung. Activele din CEE sunt subevaluate pe termen lung, iar randamentele in regiune sunt foarte atractive in timp ce yield-urile din Europa de Vest au ajuns la niveluri „nebunesti”

 

Andrei Svoronos, EBRD: Avem in Romania un cadru pentru emisiuni de obligatiuni corporative de 150 mil. Euro, din care putem sa luam pana la 30% dintr-o emisiune la maturitati intre 3 si 8 ani daca tranzactiile au un unghi „verde”. De ce EBRD a facut exit partial din Banca Transilvania si ce urmeaza? „Cel mai probabil vom mai avea una sau doua tranzactii equity in acest an in Romania”

 

Mihail Ion, Raiffeisen Bank: Ne concentram pe crestere organica pe piata pensiilor private facultative. Ce planuri are Raiffeisen Bank pe piata de asset management si cu emisiunile de obligatiuni

 

Ramona Jurubita, Foreign Investors Council (FIC): Investitorii strategici considera ca Romania are o forta de munca competitiva fata de alte piete, chiar daca ne zbatem sa gasim resurse. Vedem multa miscare la investitori in FMCG, retail, energie regenerabila, servicii financiare si medicale, respectiv tech

 

Liviu Dragan, Druid: Pentru noi, SUA este piata strategica, apoi Europa, in timp ce Asia si Australia sunt piete oportuniste in care tot cheltuiesti bani si ai promisiuni, dar nu se intampla lucruri spectaculoase. Intotdeauna va fi o problema intre asteptarile unui investitor si valoarea companiei. Nu toate companiile isi ating tintele si atunci apar o gramada de probleme privind evaluarea companiei

 

Adriana Gaspar, NNDKP: Sectoarele de care sunt interesati investitori private equity sunt interesante si pentru investitorii strategici care mai au in vizor si energia regenerabila, IT, logistica sau sectorul agribusiness. Un factor descurajator pentru investitori este slabiciunea prelungita la nivelul institutiilor de reglementare, cu exceptia celor din sectorul bancar si al serviciilor medicale

 

Adrian Tanase, BVB: Sectorul de investitori buy side este mult inaintea oportunitatilor create pe partea de vanzare. Autoritatile trebuie sa fie foarte atente sa fie create oportunitati pentru a atrage banii din fondurile de pensii altfel va trebui sa fim mai relaxati cand vedem ca vor alege sa investeasca in alte piete

 

Bill Watson, Value4Capital: Una dintre provocarile cu care se confrunta piata de private equity din CEE este ca multi dintre investitorii din Europa de Vest urmaresc fonduri mari si nu fac angajamente de investitii in runda aceasta in regiune ceea ce trage in jos marimea fondurilor aflate in curs de strangere. „Un IRR mic nu hraneste la fel de multi oameni ca un multiplu mare”

 

Cosmina Marinescu, Kruk: Pretul de achizitie al portofoliilor pe piata managementului datoriilor este in crestere ceea ce duce la scaderea randamentului. Vor exista in continuare exituri de jucatori din piata de NPL, iar noi suntem suntem interesati de tot ce inseamna potential de investitie

 

Camelia Dragoi, EIF: Fondul European de Investitii a finantat cu peste 1 mld. Euro peste 150 de companii din Romania, printre care UiPath, Regina Maria sau Profi. Suma investita de toate fondurile de investitii cu focus pe Romania nu depaseste 300 mil. Euro, insa cifrele vor creste dupa ce fondurile cu alocari din PNRR vor fi in plina faza de investitii

 

Ivan Kurtovic, InterCapital Asset Management: Romania este prima investitie ca geografie cu peste 25% pondere in cadrul unui fond de actiuni pe care il avem focusat pe investitii in Europa de Sud – Est

 

Dan Lupu, Earlybird: Este inca in derulare procesul de ajustare al asteptarilor antreprenorilor fata de evaluarile la care vor sa ridice finantare pentru start-upuri. Pana la urma valorile la care se fac finantarile in venture capital nu au nicio baza teoretica legata de activitatea firmei, este strict o negociere intre cel care ofera finantarea si cel care o cere

 

Cristian Nacu, IFC: Instrumentele noastre de finantare sunt la nivelul preturilor din piata, nu vrem sa concuram bancile sau alte institutii financiare, insa randamentele noastre sunt mai complexe pentru ca proiectele noastre trebuie sa aduca o contributie puternica la dezvoltarea tarii. In fiecare an am pus circa 100 – 150 mil. USD in fonduri de private equity si venture capital din regiune, iar in ultimii 2 ani am investit peste 500 – 600 mil. USD in obligatiuni

 

David Jennison, STJ Advisors: Cred ca piata de capital din Romania este inaintea multor piete din Europa datorita combinatiei dintre cererea puternica din zona fondurilor de pensii si a investitorilor de retail. Si investitorii in titluri cu venit fix si investitorii in actiuni se uita la lucruri specifice din clasa lor de active si investesc in story-ul unei companii, ei nu investesc in trenduri, ceea ce inseamna ca unde esti localizat devine aproape secundar

 

Adrian Rosoaga, BCR Seed Starter: Fata de un fond de venture capital, suntem mai putin agresivi in termen de randamente si suntem mai flexibili pentru ca nu avem presiune de exit intr-un anumit orizont de timp. Ideal ti-ai dori sa ajungi sa iti recuperezi valoarea in intregime a fondului din una – doua investitii

 

Radu Dobre, APS Holding: Fiscalitatea reprezinta un impediment substantial pentru vanzatorii de portofolii. Ne vom uita alaturi de partenerii si investitorii nostri la orice oportunitate fie ca este vorba despre private lending, fie ca este vorba de achizitia de alti jucatori din piata NPL

 

Petr Stohr, Premier Energy: Fondurile de pensii din Romania si din regiunea CEE ca si tip de investitor au avut cea mai mare pondere la IPO Premier Energy si au ajuns sa detina in jurul a 10% din firma. Compania de furnizare de energie CEZ Vanzare este o piesa de baza in modelul nostru integrat de afaceri in timp ce nu era un activ de baza pentru un investitor in infrastructura ca Macquarie

 

Ciprian Nicolae, ACP Credit: Vedem cerere de capital in special in raza tichetului nostru de finantare de circa 10 mil. Euro. Noi ca si fond de private debt putem sa ne desfasuram capitalul in spatiul dintre banci si private equity

 

Evtim Chesnovski, Integral Venture Partners: In spatiul mai larg al pietelor CEE, daca ai capital dry powder sunt multe oportunitati de investitii pe piata companiilor mici si medii la tranzactii sub 100 mil. Euro, chiar sub 50 mil. Euro valoare de intreprindere. Vom investi circa 20 – 25% din fondul nostru regional pe piata din Romania

 

Tomasz Mrozowski, MCI Capital: Vedem o incetinire a fluxului de tranzactii in CEE fata de Europa de Vest. Suntem interesati in special de investitii in sectorul de tehnologie si avem de cheltuit 200 – 300 mil. Euro pentru achizitia de active in regiune in tichete de la 20 mil. Euro la 100 mil. Euro per tranzactie

 

Robert Miklo, Colliers: Ne asteptam ca 2024 sa fie la un nivel similar cu 2023 in ceea ce priveste volumele de tranzactii din pietele CEE. In Romania, motorul pietei a fost sectorul industrial in primul semestru, iar in semestrul al doilea ma astept sa devina sectorul de birouri

keynote-speaker-IPO-2022 main

Richard Wilkinson, CFO & Deputy CEO CTP Group, keynote speaker of MIRSANU IPO CHALLENGE 2022

Richard Wilkinson, Chief Financial Officeer and Deputy Chief Executive Officer of CTP Group, is keynote speaker of MIRSANU IPO CHALLENGE 2022.

As Group CFO & Deputy CEO, Richard is responsible for the financing of the entire Group’s portfolio. He was instrumental in the first sale of a portion of CTP’s portfolio to a third party, organised the largest industrial real estate refinancing in CEE history, and lead CTP’s debut Green Bond which was the largest inaugural in CEE Real Estate. In just five months, the Group raised €1.55 billion over three Green Bond issuances.

In March 2021, CTP had a successful IPO on Euronext Amsterdam which stood to be the largest real estate IPO in Europe since 2014. With gross proceeds of 854 mil. Euro from this IPO deal, CTP has reached a market capitalization per year-end 2021 of 7.5 billion euros. CTP is the leader of the industrial real estate market in Romania and CEE.

Richard Wilkinson continues to play a vital role in CTP’s growth and ambitious growth plans.

After studying Law at at London School of Economics, Richard moved to career in finance. For nearly 30 years he has held various senior management positions in Treasury, Balance Sheet Management, Corporate Banking and Real Estate.

On April 20, 2022, MIRSANU.RO transaction journal is hosting MIRSANU IPO CHALLENGE 2022, an online event for entrepreneurs and capital markets community.

The agenda of this event will be as follows:

10.00 (EEST/GMT+2) – 10.05 Introduction by the event moderator

10.05 – 10.20 Keynote Speaker

10.20 – 11.10 Panel on trends in IPO and capital markets deals

11.10 – 12.00 Equity Stories. Growth Stories

12.00 – 12.50 Challenges. Which are the challenges for a company in pre-IPO and post-IPO

12.50 – 13.00 Event conclusions

 

The event’s partners are BT Capital Partners, Bucharest Stock Exchange and Dentons. If you are interested in attending this event, please contact us at: office@mirsanu.ro.

 

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and funders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional merger & acquisition (M&A) and overall deal making community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

Schimbări la conducerea celui mai activ investitor pe piața parcurilor logistice: Ana Dumitrache pleacă după numai 14 luni din poziția sa la vârful CTP România, iar atribuțiile sale vor fi preluate de către noul director de operațiuni al grupului, un fost director în cadrul giganților de retail Lidl și Tesco

CTP, cel mai mare dezvoltator și administrator pe termen lung de parcuri industriale și logistice premium din România și Europa Centrală și de Est, anunță schimbări, precum și mărirea echipei manageriale, la nivel local și internațional, pentru a sprijini continuarea dezvoltării companiei și ritmul accelerat de creștere al afacerii.

Robert Pitt s-a alăturat echipei internaționale a CTP fiind numit Director de Operațiuni, începând cu finalul anului trecut, iar Iuliana Bușcă și Andreea Enescu se vor ocupa de dezvoltarea companiei la nivel local, începând cu 1 februarie 2018.

În ultimele 14 luni, Ana Dumitrache, fost bancher BCR, a ocupat funcția de Co-Country Head al CTP în România, poziție din care a lucrat îndeaproape cu Remon Vos pentru a construi o echipă puternică de profesioniști în administrarea și dezvoltarea proprietăților industriale și logistice. Ana Dumitrache va da curs unei noi oportunități în carieră, iar atribuțiile sale vor fi preluate, începând cu 1 februarie 2018, de Robert Pitt, care va colabora cu echipa locală responsabilă de construcții, și de Iuliana Bușcă și Andreea Enescu, care vor coordona echipa locală și se vor ocupa de continuarea dezvoltării companiei în România. Remon Vos își va continua activitatea în funcția de Country-Head al CTP Romania.

“Aș vrea să îi mulțumesc Anei pentru implicarea sa în activitatea companiei din ultimul an, fapt ce a contribuit semnificativ la dezvoltarea și sedimentarea echipei, precum și la creșterea CTP în România. Pasiunea ei s-a reflectat în dezvoltarea extraordinară a CTP pe piața locală și a transformat 2017 în cel mai bun an al nostru pe piața românească, până acum”, a completat Remon Vos.

Robert Pitt va fi implicat în stabilirea și implementarea proceselor necesare pentru a sprijini în mod eficient structura operațională a companiei, la nivel local și internațional, pregătind astfel CTP pentru atingerea obiectivelor ambițioase stabilite pentru următoarea perioadă. El se va concentra cu precădere pe coordonarea mai multor departamente: Resurse Umane, IT, Juridic, Control și Construcții, Proiectare, Autorizații și Achiziții, iar în paralel va lucra alături de echipa locală în cadrul diferitelor proiecte de dezvoltare de noi construcții, care se desfășoară în toată țara. Robert Pitt are 47 de ani și o diplomă în studii economice obținută la Universitatea din Dublin. Are o vastă experiență profesională în cadrul unor importante companii internaționale, unde a ocupat funcții de conducere: Property Director în cadrul Lidl Irlanda și Irlanda de Nord, precum și Director de Operațiuni pentru Lidl Republicile Cehă și Slovacă. A petrecut opt ani ca Director de operațiuni și CEO al Tesco, iar cea mai recentă poziție a fost cea de CEO al companiei Independent News & Media PLC, cu sediul în Irlanda, la Dublin.

“În ultimele 24 de luni, CTP și-a extins în mod semnificativ operațiunile și este în prezent foarte activ în Europa Centrală și de Est. În acest moment avem 350 de angajați și avem în plan dublarea portofoliului internațional și atingerea a 10 milioane metri pătrați până în 2022. Robert Pitt vine cu o experiență considerabilă și cu determinarea necesară pentru a contribui major la creșterea companiei. Consider că implicarea și atitudinea sa pozitivă vor ajuta CTP din punct de vedere operațional”, a declarat Remon Vos, CEO CTP și Country Head al CTP România.

CTP România are trasate scopuri bine definite pentru următoarea perioadă: atingerea unei suprafețe închiriabile totale de 1,5 milioane metri pătrați, la nivel național, până în 2019. Creșterea se va face pe baza cererii venite din partea clienților existenți, cu care CTP are relații pe termen lung.

Echipa CTP Romania are, în acest moment, 60 de membri care sunt implicați în întregul ciclu al dezvoltării de proprietăți, de la achiziția terenului, până la construcție, finanțare și administrarea proprietăților.

CTP este un dezvoltator și administrator full-service de proprietăți comerciale, specializat în livrarea și managementul parcurilor de business high-tech personalizate pentru companii internaționale și locale de prim rang, care fac investiții strategice noi sau își extind operațiunile în Europa Centrală și de Est. CTP deține CTPark Network, cel mai mare sistem integrat premium de parcuri de afaceri din Europa Centrală, cu peste 4,1 milioane de metri pătrați de spații de clasa A, în peste 80 de puncte strategice.

În România, CTP este cel mai mare dezvoltator și administrator de spații logistice și industriale de clasa A, cu peste 700.000 metri pătrați suprafață închiriabilă situați în zece orașe: Arad, București, Cluj-Napoca, Deva, Ineu, Pitești, Salonta, Sibiu, Timișoara și Turda.

Pe piața imobiliară din România, CTP este un investitor poziționat pe segmentul parcurilor logistice și a spațiilor industriale, unde a derulat o amplă campanie de achiziții combinată cu dezvoltarea propriilor proiecte. Alți investitori puternici sunt NEPI pe segmentul spațiilor comerciale, respectiv Globalworth pe spații de birouri.

CTP cumpără cu aproape 7 mil. Euro proiectul logistic Phoenix Logistics Center din apropierea Bucureștiului. Investitorul imobiliar a raportat în acest an trei achiziții de proiecte pentru care a dat peste 42 mil. Euro

CTP, cel mai mare dezvoltator și administrator pe termen lung de parcuri industriale și logistice premium din România și Europa Centrală și de Est, a anunțat, astăzi, că a cumpărat cu aproximativ 7 mil. Euro parcul logistic Phoenix Logistics Center de la compania olandeză LSREF3 Alpha Dutch Holdings B.V.

Tranzacția a avut loc în trimestrul al doilea al acestui an. Achiziția a fost finanțată din credit bancar, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. CTP a anunțat la finele lunii octombrie că a contractat în acest an finanțări noi în valoare de 117 mil. euro pentru achiziții și dezvoltări de proiecte imobiliare, fondurile fiind acordate de către cinci bănci – Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), BCR, Banca Transilvania, Alpha Bank și Bancpost.

Phoenix Logistics Center (PLC) a fost integrat în CTPark Bucharest și se află în localitatea Chiajna, la intersecția autostrăzii A1 cu Șoseaua de Centură, la o distanță de doar 10 kilometri de centrul Bucureștiului. Parcul are o suprafață totală de 43.000 metri pătrați și o suprafață închiriabilă de 21.000 m². Spațiile sunt ideale pentru a fi utilizate atât pentru activități de depozitare, logistice și de distribuție, cât și producție pentru industria ușoară. Phoenix Logistics Center este complet închiriat către DB Schenker, companie internațională ce oferă servicii de transport rutier de marfă, transport feroviar, transport aerian, transport maritim, servicii de logistică şi formalităţi vamale.

Planurile dezvoltatorului pentru parcul logistic din Chiajna presupun lucrări de renovare și modernizare, investiția estimată se ridică la aproximativ 1,5 mil. euro și se face în două faze. Prima etapă a fost demarată imediat după achiziție, urmând să se încheie luna aceasta. A doua fază va fi demarată anul viitor.

Depozitul din Phoenix Logistics Center dispune atât de spații destinate depozitării, cât și de spații de birouri împreună cu serviciile aferente. Printre caracteristile spațiilor de depozitare se numără: înălţime utilă de 10 metri, capacitate de încărcare de 5 tone pe metru pătrat, instalație de sprinklere, 7 uși secționale, 38 de porți de încărcare și descărcare.

CTP a cumpărat cu peste 42 mil. Euro în acest an patru proiecte logistice în cadrul a trei tranzacții. Astfel, investitorul a preluat două parcuri logistice de la compania slovacă IPEC Group într-o tranzacție de 18 mil. Euro, iar pentru Chitila Logistic Park a încheiat o tranzacție de 17,3 mil. Euro.

CTP este un dezvoltator și administrator full-service de proprietăți comerciale, specializat în livrarea și managementul parcurilor de business high-tech personalizate pentru companii internaționale și locale de prim rang, care fac investiții strategice noi sau își extind operațiunile în Europa Centrală și de Est. CTP deține CTPark Network, cel mai mare sistem integrat premium de parcuri de afaceri din Europa Centrală, cu peste 4,1 milioane de metri pătrați de spații de clasa A, în peste 80 de puncte strategice.

În România, CTP este cel mai mare dezvoltator și administrator de spații logistice și industriale de clasa A, cu peste 700.000 metri pătrați de suprafață închiriabilă situați în zece orașe – Arad, București, Cluj-Napoca, Deva, Ineu, Pitești, Salonta, Sibiu, Timișoara și Turda.

CTP este cel mai activ investitor pe segmentul spațiilor industriale și de logistică, unde au portofolii importante și jucători de talie internațională precum Blackstone sau P3.

Randamentele investițiilor pe piața spațiilor de logistică din București în medie la 8,75%, peste Varșovia cu 6,5%, Budapesta cu 8% și Praga cu 6,25%, potrivit unui raport al Colliers pentru prima jumătate a anului.

CTP a contractat finanțări noi de 117 mil. Euro de la cinci bănci în acest an pentru dezvoltări și achiziții de proiecte. Investitorul a cumpărat patru proiecte pe piața de parcuri logistice și industriale în același interval de timp

 

CTP, cel mai mare dezvoltator și administrator pe termen lung de parcuri industriale și logistice premium din România și Europa Centrală și de Est, a încheiat de la începutul anului acorduri de împrumut în valoare de circa 117 mil. Euro. Banii au avut ca destinație dezvoltarea de proiecte și finanțarea de achiziții pe piața imobiliară, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Investitorul imobiliar a contractat aceste împrumuturi de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), BCR, Banca Transilvania, Alpha Bank și Bancpost. Valoarea raportată de 117 mil. Euro nu cuprinde refinanțările, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții CTP.

Indicatorul loan-to-value (LTV) corespunzător CTP România, care reprezintă raportul dintre valoarea creditelor şi cea a garanţiilor constituite de un investitor, se situează în acest moment la 65%.

Portofoliul de spații din România al companiei a crescut în 2017 cu 73%, ajungând la peste 700.000 metri pătrați  și  la o valoare de piață de 364 mil. Euro, afirmă reprezentanții CTP.

“Cu siguranță că 2017 este cel mai bun an pe care l-am traversat până în prezent. Stocul de spații logistice și industriale pe care îl deținem în România a depășit 700.000 metri pătrați, am investit conform planului în CTPark Bucharest West, care este gândit să devină cel mai mare parc logistic din Europa de Est și am făcut achiziții importante în zone cheie din apropierea Bucureștiului și din România. În viitor vom continua să construim masiv, în funcție de cererile din piață și de nevoile clienților noștri, dar avem în plan și câteva dezvoltări speculative”, a declarat Ana Dumitrache, Co-Country Head al CTP România.

Ana Dumitrache a venit în urmă cu un an la conducerea operațiunilor locale ale CTP de la BCR, unde anterior se ocupa de portofoliul de finanțări imobiliare.

Pentru CTP, 2017 este anul cu cel mai accelerat ritm de dezvoltare, cu o suprafață închiriabilă construită și livrată până la sfârșitul anului care se situează la aproximativ 180.000 metri pătrați, iar circa 300.000 metri pătrați sunt în construcție, cu date de finalizare estimate pentru prima jumătate a anului viitor.

În acest an, investitorul imobiliar a făcut mai multe investiții în noi construcții și achiziții de parcuri industriale, atât în apropierea capitalei, cât și în țară. Acestea au consolidat poziția CTP de cel mai mare dezvoltator și administrator de spații logistice și industriale de clasa A, la nivel național.

CTP a raportat de la începutul anului că a cumpărat patru proiecte de pe piața imobiliară.

Astfel, CTP a cumpărat două parcuri logistice cu o suprafață închiriabilă cumulată de 37.000 metri pătrați, situate în vestul țării, în apropierea localităților Ineu și Salonta, de la compania slovacă IPEC Group într-o tranzacție de 18 mil. Euro. De asemenea, CTP a achiziționat proiectul Phoenix, parte din CTPark Bucharest, situat pe centura Capitalei, cu o suprafață închiriabilă de aproximativ 21.000 metri pătrați. Cea mai recentă achiziție este Chitila Logistic Park (CLP), situat în apropierea Bucureștiului, care are 45.000 metri pătrați suprafață închiriabilă și 48.000 metri pătrați teren destinat dezvoltărilor ulterioare într-o tranzacție de 17,3 mil. Euro.

De asemenea, compania a început construcția a două clădiri cu o suprafață de 100.000 metri pătrați în CTPark Bucharest West, care vor fi finalizate în primul trimestru, respectiv al doilea trimestru al anului viitor.  CTP a început și construcția a 32.000 metri pătrați, cu termen de finalizare în luna decembrie 2017 în CTPark Timișoara. La Cluj, CTP a investit în achiziția terenului pe care vor fi dezvoltați 29.000 metri pătrați suprafață brută închiriabilă, sub denumirea CTPark Cluj II. Noul parc va fi finalizat în două etape, în cursul anului 2018.

În prezent, rata de neocupare a spațiilor care sunt gata pentru a fi predate potențialilor chiriași este de sub 3%, iar 2017 a marcat încheierea unor contracte de închiriere cu o serie de clienți strategici, în 7 parcuri din București și din țară. O parte dintre aceștia se afla la primul parteneriat cu CTP, iar restul sunt clienți existenți care si-au extins activitatea in depozite mai mari, odată cu dezvoltarea afacerilor.

Pentru anul 2018 este prevăzută construirea a aproximativ 200.000 metri pătrați în CTPark Bucharest West și circa 290.000 metri pătrați în localități ca Pitești, Cluj, Turda și Chitila.

În România, CTP este cel mai mare dezvoltator și administrator de spații logistice și industriale de clasa A, cu peste 700.000 metri suprafață închiriabilă situați în zece orașe – Arad, București, Cluj-Napoca, Deva, Ineu, Pitești, Salonta, Sibiu, Timișoara și Turda.

Pe piața spațiilor logistice și industrial, alți investitori cu expuneri importante la nivel local sunt jucători precum fondul american de investiții Blackstone și P3, iar Globalworth, cel mai puternic investitor pe segmentul spațiilor de birouri, își extinde portofoliul local și la nivelul acestei clase de active.

Randamentele investițiilor pe piața spațiilor de logistică din București în medie la 8,75%, peste Varșovia cu 6,5%, Budapesta cu 8% și Praga cu 6,25%, potrivit unui raport al Colliers pentru prima jumătate a anului.

CTP a cumpărat încă un parc logistic pentru 17,3 mil. euro

CTP, cel mai mare dezvoltator și administrator pe termen lung de parcuri industriale și logistice premium din România și Europa Centrală și de Est, își continuă ritmul accelerat de dezvoltare prin achiziționarea unui parc logistic în apropierea capitalei, Chitila Logistic Park (CLP).

Tranzacția a fost încheiată în cursul lunii septembrie, iar valoarea investiției se ridică la 17,3 mil. euro.

Vânzătorul este UBM Development, unul dintre cei mai importanți dezvoltatori imobiliari de pe piața europeană. Această achiziție este parte a strategiei CTP de a crește stocul de spații logistice și industriale deținute pe teritoriul României, la aproximativ 1 milion de metri pătrați până la sfârșitul lui 2018.

Cel mai nou parc logistic al CTP este situat pe Șoseaua de Centură, în partea de Nord-Vest a orașului, la 7 km de autostrada A1 (E81), 12 km distanță de DN1 (E60), 16 km de Aeroportul Internațional Henry Coandă și la circa 13 km de CTPark Bucharest, respectiv 18,5 km de CTPark Bucharest West, cele două proprietăți pe care CTP le mai deține lângă București. În prezent, parcul are o suprafață totală de 93.000 metri pătrați, din care 45.000 metri pătrați suprafață închiriabilă și 48.000 metri pătrați teren destinat dezvoltărilor ulterioare.

Chitila Logistic Park este complet închiriat, iar printre companiile care dețin spații aici se numără  firma internațională de logistică Havi Logistics, distribuitorul de produse farmaceutice Europharma și tipografia Ringier Print, parte a trustului de presă Ringier.

Planurile CTP pentru proprietatea nou achiziționată includ extinderea acesteia și prima etapă de dezvoltare se preconizează că va fi demarată la sfârșitul acestui an și va presupune construirea a aproximativ 13.000 metri pătrați de noi depozite.

“Decizia de a cumpăra parcul logistic de la Chitila se înscrie în linia investițiilor susținute pe care
le-am demarat în ultima perioadă și prin care vrem să creștem stocul de spații deținute în zona Bucureștiului, dar și la nivel național, pentru a face față atât cererilor noi care vin din piață, cât și nevoii de extindere a clienților noștri actuali. Alte considerente au fost existența unor contracte pe termen lung, structura de chiriași existentă în parc, care cuprinde nume cunoscute și importante pe piață, precum și zona strategică în care este situată proprietatea”, a explicat Ana Dumitrache, Country Head al CTP România.

În România, CTP este cel mai mare dezvoltator și administrator de spații logistice și industriale de clasa A, cu peste 700.000 m² suprafață închiriabilă situați în zece orașe – Arad, București, Cluj-Napoca, Deva, Ineu, Pitești, Salonta, Sibiu, Timișoara și Turda.

Ana Dumitrache, Country Head al CTP România

CTP cumpără două parcuri logistice cu 18 mil. Euro de la compania slovacă IPEC Group. Șeful CTP România anunță că va continua extinderea în zona de vest a țării

Compania cu capital olandez CTP, unul dintre cei mai puternici investitori de pe piața spațiilor logistice din România și din regiune, a anunțat astăzi că a cumpărat două parcuri logistice în oraşele Ineu şi Salonta de la compania slovacă IPEC Group în cadrul unei investiții de 18 mil. euro.

„Achiziția parcurilor logistice din Ineu și Salonta face parte din strategia noastră de dezvoltare națională a afacerii și de acoperire a tuturor zonelor strategice din România. Un alt criteriu pentru care am ales aceste proprietăți a fost existența unor contracte de închiriere pe termen lung cu două companii importante: Delphi Packard și Inteva. Ne-am propus să fim prezenți în toate regiunile din țară unde infrastructura este suficient de bine dezvoltată pentru clienții noștri și pentru afacerile lor. Cererea pentru spații industriale de clasă A e într-o creștere rapidă, iar chiriașii au început să înțeleagă care sunt avantajele închirierii de spații construite la cele mai înalte standarde de calitate. De aceea consider că acesta este momentul optim pentru accelerarea ritmului nostru de creștere, prin cumpărarea de proprietăți și prin dezvoltarea de noi facilități”, a declarat Ana Dumitrache, Country Head al CTP România.

Cele două proprietăţi totalizează 119.000 mp de teren şi 37.000 mp suprafaţă închiriabilă.

Depozitul din Ineu, judeţul Arad, are o suprafaţă de 23.000 metri pătrați şi este amplasat pe un teren de 56.000 metri pătrați. Hala este închiriată complet companiei Delphi Packard, care are în Ineu o fabrică de componente auto.

Parcul din Salonta, judeţul Bihor, are o suprafaţă de 14.000 metri pătrați şi este amplasat pe un teren de 63.000 metri pătrați, care mai permite dezvoltarea unei suprafeţe de 30.000 mp. Cele două depozite din parc sunt ocupate în proporţie de 97% de producătorul francez de componente auto Inteva.

„“Vom continua extinderea în vestul țării, datorită faptului că această zonă înregistrează unul dintre cele mai ridicate niveluri ale cererii de închiriere pentru spații industriale și logistice din România. Printre avantajele pe care le are această regiune se numără: apropierea de granița vestică, lucrările de îmbunătățire a infrastructurii care s-au făcut în ultimii ani, precum și creșterea numărului de companii proaspăt intrate pe piața zonală, din domenii ca electronică, IT, componente auto și FMCG și care caută spații de depozitare”, a adăugat Ana Dumitrache.

În prezent, CTP este cel mai mare dezvoltator și administrator de spații logistice și industriale de clasa A, cu 650.000 metri pătrați suprafață închiriabilă situați în zece orașe – Arad, București, Cluj-Napoca, Deva, Ineu, Pitești, Salonta, Sibiu, Timișoara și Turda.

CTP a investit puternic în achiziții și în proiecte de dezvoltare pe segmentul său de interes, piața de logistică și spații industriale, investiții susținute de finanțări de la BCR, BRD, Raiffeisen sau BERD.

Cererea pe piața industrială și de logistică a depășit estimările firmei de consultanță imobiliară JLL, închirierile din prima jumătate a anului fiind peste nivelul previzionat pentru întreg anul 2017, în condițiile în care o menținere a ritmului de creștere ar putea aduce un nou record al cererii, după maximul istoric din 2016 când companiile au închiriat circa 460.000 metri pătrați, afirma în iulie Costin Bănică, associate director, head of Industrial Agency JLL Romania.

Piața spațiilor industriale înregistrează un randament al investiției mai ridicat față de segmentele de birouri sau cel de retail, arată un studiu Colliers, care dă exemplul Bucureștiului unde randamentul anual pe segmentul de logistică este de 8,75% față de 7,5% pe segmentul de birouri, respectiv 7% pe retail, valori mai ridicate pe toate segmentele față de piețele din Varșovia, Budapesta și Praga.

Cererea de pe piața de logistică este alimentată de companii din sectorul bunurilor de larg consum, comerț electronic sau industria de componente auto, iar din punct de vedere geografic este o concentrație a proiectelor de profil în jurul Bucureștiului, a autostrăzilor și în zona de vest a României pe coridoarele de transport rutier care fac legătura cu vestul și nordul Europei.

CTP împrumută circa 76 mil. Euro de la BERD și BCR pentru extinderea parcului logistic CTPark Bucharest West

BCR, cea mai mare bancă locală după active, și BERD au semnat pe 19 iunie un acord de finanțare în valoare de 75,8 mil. Euro pentru extinderea unui parc logistic al CTP din apropierea Bucureștiului.

Creditul a fost acordat pentru extinderea parcului logistic, prin construcția a două depozite “verzi” de peste 70.000 metri pătrați și refinanțarea unui împrumut existent al CTPark București West.

Finanțatorii au aprobat o  facilitate de credit în valoare de 75,8 mil., în care BCR participa cu  39,1 mil. Euro, iar BERD cu  36,7 mil. euro. În această finanțare, BCR are calitatea de Aranjor Principal, Agent de Documentație și Agent de Facilitate și Garanții.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 20 martie că CTP ar putea împrumuta 36,5 mil. Euro de la BERD pentru finanțarea parțială a lucrărilor de extindere a parcului de logistică CTP aflat la 23 kilometri de București, în condițiile în care costul total al proiectului era estimat la 111,8 mil. Euro.

Tranzacția de finanțare a CTP, semnată pe 19 iunie cu cei doi creditori, cuprinde 75,3 mil. Euro și 2,76 mil. Lei (circa 0,5 mil. Euro). Potrivit documentelor de finanțare, CTP a adus ca garanții suprafețe de teren, depozite și bunuri mobile ale companiei împrumutate cu sediul în localitatea Joița din județul Giurgiu.

Pe lista documentelor de finanțare garantate cu ipotecă imobiliară se mai află un contract de hedging de 2,5 mil. Euro semnat de BCR și CTP, respectiv un contract de hedging în valoare de 2 mil. Euro semnat de către BERD și companie, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cu o suprafață închiriabilă planificată de 600.000 de metri pătrați, CTPark Bucharest West este proiectat să devină cel mai mare parc logistic din România, urmând ca la finalizarea construcției celor două clădiri, care fac obiectul acestei finanțări, să ajungă la peste 244.000 de metri pătrați suprafață închiriabilă.

Parcul de aproximativ 100 de hectare este operat de reprezentanța românească a dezvoltatorului ceh CTP, care administrează o suprafață închiriabilă de peste 3,9 milioane de metri pătrați de proprietăți de clasă A, în peste 60 de locații strategice. CTP susține că operează cel mai mare portofoliu de parcuri de afaceri premium din Europa Centrală și din România.

„Credem în strategia CTP de a dezvolta parcuri logistice de înaltă tehnologie pentru companiile internaționale și naționale, care fac investiții-cheie în Europa Centrală și România. În mod special, considerăm că putem sprijini avantajul competitiv al României în regiune prin finanțarea proiectelor strategice în infrastructura logistică. Suntem recunoscători CTP pentru că ne-a oferit oportunitatea de a fi partener financiar în acest proiect”, a declarat Sergiu Manea, Președintele BCR.

Cele două clădiri vor sprijini CTP să răspundă cererii tot mai mari de spațiu de depozitare, atât pentru clienții existenți, precum și pentru noii clienți de pe piețele din România.

„Suntem foarte mulțumiti de acest acord, care ne va ajuta să facem încă un pas important în a transforma CTPark Bucharest West în cel mai important parc logistic din România, atât în termeni de suprafață totală, cât și în ceea ce privește ritmul dezvoltării și standardele de calitate. Ne propunem să fim un parc strategic pentru economia României, prin sprijinul pe care îl oferim pentru investiții logistice și industriale semnificative, atât străine, cât și românești. Acest împrumut reprezintă de asemenea prima cooperare dintre CTP și BERD, alături de partenerul nostru financiar pe termen lung, BCR (la nivel local) și Erste Bank (la nivel de grup). Suntem încrezători însă că acesta va fi doar începutul unei colaborări fructuoase între CTP și BERD”, a declarat Ana Dumitrache, Country Head al CTP România.

În luna noiembrie 2016, compania condusă de către Remon Vos a cooptat pentru coordonarea locală a operațiunilor pe poziția de Co-Country Head pe Ana Dumitrache, care anterior a coordonat în cadrul BCR segmentul de finanțări imobiliare.

„Ne bucură dorința CTP de a obține certificarea ecologică, care nu este încă un criteriu standard pe piața logistică românească. Închirierea de spații verzi este, de asemenea, o nouă caracteristică în sectorul logisticii din România, ce va aduce beneficii atât colaborării cu chiriașii, cât și consolidării competitivității CTP pe piață”, a declarat Matteo Patrone, directorul BERD, Manager Regional pentru România și Bulgaria.

În România, CTP este cel mai mare dezvoltator și administrator de spații logistice și industriale de clasa A, cu 615.000 metri pătrați suprafață închiriabilă situați în Arad, București, Cluj-Napoca, Deva, Pitești, Sibiu, Timișoara și Turda.

CTP a anunțat în luna martie achiziția unui teren de 50 de hectare în apropierea CTPark Bucharest West, pe care are în plan dezvoltarea a noi depozite cu o suprafață totală de peste 275.000 metri pătrați, pe fondul creșterii cererii din piață.

CTP a cumpărat în 2015 parcul logistic Bucharest West Park de la ProLogis în cadrul unei tranzacții estimate în jurul a 60 mil. Euro.

Pe 29 iulie 2015, CTPark Bucharest West I SRL, compania de proiect pentru Bucharest West Park, a semnat un credit de 57,1 mil. Euro de la BCR, împrumut majorat în septembrie 2016 la 66,8 mil. Euro, conform ultimelor informații disponibile.

Portofoliul de finanțări al CTP este împărțit de instituții financiare internaționale de talia BERD cu bănci precum BCR, BRD sau Raiffeisen, arată datele disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

După șapte ani de prezență pe piață, CTP a trecut în anul 2015 la o campanie de achiziții de parcuri logistice în țară devenind astfel cel mai puternic jucător pe acest segment, cu investiții evaluate la circa 250 mil. Euro, conform ultimelor estimări disponibile.

Pe piața de logistică, în afara CTP activează și alți investitori precum P3 sau Globalworth, întreaga piață imobiliară locală fiind scena de mai mulți ani a unor tranzacții de fuziuni și achiziții, de finanțare bancară sau chiar a unor tranzacții pe piețele de capital externe prin emisiuni de obligațiuni.

CTP va împrumuta până la 37 mil. Euro de la BERD pentru dezvoltarea a două depozite. Lucrările fac parte din extinderea Bucharest West Park până la o valoare a proiectului logistic de 112 mil. Euro

CTP, unul dintre cei mai activi investitori pe piața proiectelor de logistică, ar putea împrumuta 36,5 mil. Euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru finanțarea parțială a proiectului Bucharest West Park.

Instituția financiară internațională are programată pentru 5 aprilie discutarea acestui împrumut în board-ul său, potrivit instituției financiare internaționale.

Banii de la BERD ar urma să fie destinați dezvoltării a două noi depozite ca urmare a extinderii proiectului de logistică situat la 23 kilometri vest de București.

Costul total al proiectului este estimat la 111,8 mil. Euro, potrivit informațiilor actualizate prezentate de către finanțator, și cuprinde atât activele existente în cadrul Bucharest West Park, cât și cheltuielile aferente dezvoltării celor două noi depozite.

Noile facilități sunt așteptate să devină operaționale în acest an. În acest moment, 80 de muncitori sunt implicați în proiect, urmând ca numărul acestora să ajungă la un maxim de 200 de oameni pe măsură ce lucrările avansează.

Compania de proiect este CTPark Bucharest West I SRL.

După șapte ani de prezență pe piață, CTP a trecut în anul 2015 la o campanie de achiziții de parcuri logistice în țară devenind astfel cel mai puternic jucător pe acest segment, cu investiții curente evaluate la circa 250 mil. Euro.

CTP dezvoltă proiecte industriale de clasa A în București și în orașele mari din țară, ținta companiei fiind să ajungă la un portofoliu local de suprafață închiriabilă de 1 milion metri pătrați în 2018. CTP are parcuri logistice în vecinătatea autostrăzii București – Pitești, dar a lansat proiecte importante și la Sibiu și Cluj – Napoca.

Din luna noiembrie 2016, compania condusă de către Remon Vos a cooptat pentru coordonarea locală a operațiunilor pe poziția de Co-Country Head pe Ana Dumitrache, care anterior a coordonat în cadrul BCR segmentul de finanțări imobiliare.

Universal Property, companie controlată de familia omului de afaceri Nicolae Rațiu, și Liviu Hagea, directorul general al societății care administrează parcul industrial București, au aprobat pe 29 noiembrie vânzarea unui pachet de 25,75% din acțiunile Universal Management către CTP Invest, potrivit unei decizii a acționarilor companiei publicate în Monitorul Oficial.

Universal Management administrează Bucharest Industrial Park, situate la kilometrul 23 lângă autostrada București – Pitești, parc industrial în care investitorul imobiliar CTP deține o suprafață de 28,5 hectare. Tranzacția cu Universal Property constă, de fapt, în achiziție de teren în parcul logistic, susțin surse din piață.

CTP a anunțat, săptămâna trecută, achiziția unui teren de 50 de hectare în apropierea CTPark Bucharest West, pe care are în plan dezvoltarea a noi depozite cu o suprafață totală de peste 275.000 metri pătrați, pe fondul creșterii cererii din piață.

CTP a cumpărat în 2015 parcul logistic Bucharest West Park de la ProLogis în cadrul unei tranzacții estimate în jurul a 60 mil. Euro.

Pe 29 iulie 2015, CTPark Bucharest West I SRL, compania de proiect pentru Bucharest West Park, a semnat un credit de 57,1 mil. Euro de la BCR, împrumut majorat în septembrie 2016 la 66,8 mil. Euro, conform ultimelor informații disponibile.

Portofoliul de finanțări al CTP este împărțit de instituții financiare internaționale de talia BERD cu bănci precum BCR, BRD sau Raiffeisen, arată datele disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pe piața de logistică, în afara CTP activează și alți investitori precum P3 sau Globalworth, întreaga piață imobiliară locală fiind scena de mai mulți ani a unor tranzacții de fuziuni și achiziții, de finanțare bancară sau chiar a unor tranzacții pe piețele de capital externe prin emisiuni de obligațiuni.

Familia omului de afaceri Nicolae Rațiu a decis să vândă 25% din compania de administrare a parcului industrial București către CTP Invest, cel mai activ cumpărător de proiecte de logistică

Universal Property, companie controlată de familia omului de afaceri Nicolae Rațiu, și Liviu Hagea, directorul general al societății care administrează parcul industrial București, au aprobat pe 29 noiembrie vânzarea unui pachet de 25,75% din acțiunile Universal Management către CTP Invest, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Universal Management administrează Bucharest Industrial Park, situate la kilometrul 23 lângă autostrada București – Pitești, parc industrial în care investitorul imobiliar CTP deține o suprafață de 28,5 hectare, preluată în momentul achiziției portofoliului ProLogis.

Bucharest Industrial Park, proiect logistic demarat în anul 2000 în zona comunei Bolintin Deal din județul Giurgiu, deține o suprafață de 102 hectare, conform informațiilor făcute publice.

Asociații societății Universal Management au aprobat vânzarea unui număr de 25 părți sociale de către Universal Property și a unei părți sociale de către Liviu Hagea către dezvoltatorul imobiliar ceh CTP Invest Bucharest.

Asociații Universal Management sunt Universal  Property cu 99,01% din acțiuni și Liviu Hagea cu 0,99%.

Ca urmare a vânzării, Liviu Hagea nu va mai deține calitatea de asociat al societății , iar acționarii Universal Management vor fi Universal Property cu un pachet de 74,25% acțiuni și CTP Invest cu 25,75% acțiuni.

Termenii, condițiile și prețul  sunt stabilite printr-o promisiune de vânzare de părți sociale semnată între Universal Property, Liviu Hagea și CTP Invest.

Părțile implicate nu au putut fi contactate pentru comentarii până la momentul publicării acestui articol.

Hotărârea asociaților Universal Management din 29 noiembrie și vânzarea părților sociale avute în vedere în aceasta sunt condiționate de întrunirea acordului părților cu privire la toți termenii tranzacției.

Tranzacția va fi formalizată prin încheierea unei promisiuni de vânzare de părți sociale și prin transmiterea de către CTP Invest a notificării de exercitare a opțiunii de cumpărare a părților sociale, conform promisiunii de vânzare de părți sociale.

Dacă acest acord al părților nu se va realiza până la data de 29 aprilie 2018, atunci vânzarea nu va avea loc , iar hotărârea va deveni inaplicabilă.

După șapte ani de prezență pe piață, CTP a trecut în anul 2015 la o campanie de achiziții de parcuri logistice în țară devenind astfel cel mai puternic jucător pe acest segment, cu investiții curente evaluate la circa 250 mil. Euro.

CTP dezvoltă proiecte industriale de clasa A în București și în orașele mari din țară, ținta companiei fiind să ajungă la un portofoliu local de suprafață închiriabilă de 1 milion metri pătrați în 2018. CTP are parcuri logistice în vecinătatea autostrăzii București – Pitești, dar a lansat proiecte importante și la Sibiu și Cluj – Napoca.

Din luna noiembrie, compania condusă de către Remon Vos a cooptat pentru coordonarea locală a operațiunilor pe poziția de Co-Country Head pe Ana Dumitrache, care anterior a coordonat în cadrul BCR segmentul de finanțări imobiliare.

Piața imobiliară locală a devenit un motor de tranzacții pe segmentul de fuziuni și achiziții în contextul în care randamentele locale au atras atenția mai multor fonduri de investiții inclusiv a Blackstone sau Texas Pacific Group, care au venit aici să investească prin platforme regionale. În 2015, poziția de cumpărător de serviciu pe segmentul de spații comerciale a revenit fondului sud-african NEPI, pe segmentul imobilelor de birouri fondului de investiții Globalworth, condus de grecul Ioannis Papalekas, iar pe segmentul spațiilor industriale celor de la CTP.

CTP ridică plafonul unui credit de 56 mil. Euro de la BCR cu facilități de dezvoltare și investiții în valoare totală de 17,5 mil. Euro

CTP, cel mai puternic investitor local în piața spațiilor de logistică, a decis suplimentarea cu 17,5 mil.de Euro  a creditului la termen în valoare de 56,1 mil.euro acordat în iulie 2015 de către Banca Comercială Română (BCR), potrivit unei hotărâri a adunării generale a acționarilor Deva Logistic Center din 26 septembrie 2016.

Suplimentarea creditului inițial acordat de BCR va fi constituită dintr-o facilitate inițială de dezvoltare  în valoare maximă de 4,4 mil euro, o facilitate subsecventă de dezvoltare în valoare maximă de 3,4 mil.euro, o facilitate în scopuri de TVA în valoare maximă de 1,5 mil. Euro și o facilitate de investiții în valoare maximă de 8,2 mil. Euro.

Contractul de împrumut încheiat în iulie 2015 cu BCR și modificat ulterior în data de 14 septembrie 2015, 21 octombrie 2015, 30 octombrie 2015 și 18 martie 2016, urmează a fi rescris în întregime pentru a cuprinde împrumuturile menționate.

De asemenea, CTP intenționează să incheie acte adiționale la documentele de garanție și alte documente aferente, prin care se va mări suma garantată până la valoarea de 66,8 mil.euro.

Recent, CTP a anunțat că Ana Dumitrache,  șef al departamentului de finanțări imobiliare din BCR, va împărți de la 7 noiembrie atribuțiile de coordonare a operațiunilor locale ale companiei imobiliare cu șeful acestui grup, olandezul Remon Vos.

În vara anului 2015, CTP a contractat un credit de 56,1 mil. Euro și încă aproape 1 mil. Euro pentru plata TVA, banii mergând pentru refinanțarea achizițiilor parcului logistic Cefin Arad (unde a fost rambursat un credit de 13 mil. Euro), a parcului Deva Logistic Center pentru aproape 2,5 mil. Euro, a parcului logistic ProLogis pentru circa 33 mil. Euro, respectiv a unui parc logistic la Turda unde împrumutul a fost de 1,4 mil. Euro.

Valoarea împrumuturilor contractate și a dobânzilor aferente ale CTP în România a crescut de la zero în 2014 la 110,97 mil. Euro în 2015.

Băncile cu expunere pe proiectele locale ale CTP sunt BCR (cu credite pe companiile CTPark Beta SRL, CT Park Bucharest West I SRL, Deva Logistic Center SA), BRD (cu expunere pe firmele  CTPark Bucharest SRL și H.E.E. (Mercury) Proprietăți SRL) și Raiffeisen Bank SA (cu CTP Park Alpha SRL, unde expunerea este de circa 21 mil. Euro).

După șapte ani de prezență pe piață, CTP a trecut în anul 2015 la o campanie de achiziții de parcuri logistice în țară devenind astfel cel mai puternic jucător pe acest segment, cu investiții curente evaluate la circa 250 mil. Euro.

CTP dezvoltă proiecte industriale de clasa A în București și în orașele mari din țară, ținta companiei fiind să ajungă la un portofoliu local de suprafață închiriabilă de 1 milion metri pătrați în 2018. CTP are parcuri logistice în vecinătatea autostrăzii București – Pitești, dar a lansat proiecte importante și la Sibiu și Cluj – Napoca.

Pe piața imobiliară, CTP este lider pe segmentul spațiilor industriale, fondul sud-african de investiții NEPI pe segmentul spațiilor comerciale, iar în ultimii ani segmentul imobilelor de birouri a fost dominat de achizițiile Globalworth, însă și alți investitori precum GTC sau fondul de investiții GLL au demonstrat apetit pentru achiziții în acest sector. Piața imobiliară este unul dintre cele mai efervescente scene de fuziuni și achiziții, pe fondul revenirii interesului investitorilor străini pentru România, care oferă randamente mai atrăgătoare comparativ cu alte piețe din regiune.

Ana Dumitrache, Country Head al CTP România

Bancherul BCR din spatele refinanțării achizițiilor CTP trece de cealaltă parte a mesei și se va ocupa de finanțările companiei imobiliare. Ana Dumitrache va avea pe mână portofoliul local de 250 mil. euro al liderului pieței de spații industriale

Ana Dumitrache, șef al departamentului de finanțări imobiliare din BCR, va împărți de la 7 noiembrie atribuțiile de coordonare a operațiunilor locale ale companiei imobiliare CTP cu șeful acestui grup, olandezul Remon Vos.

Din poziția sa în cadrul BCR, Ana Dumitrache este unul dintre cei mai puternici bancheri locali pe piața finanțărilor imobiliare, printre clienții băncii numărându-se jucători precum AFI, fondul de investiții Globalworth sau chiar CTP. Astfel, în urmă cu un an, BCR a refinanțat cu 56,1 mil. Euro achizițiile realizate de CTP pe piața locală. Acum, Ana Dumitrache va trece de cealaltă parte a mesei și va avea printre responsabilități finanțarea operațiunilor locale ale companiei, precum și dezvoltarea afacerilor, respectiv contabilitate.

Ana Dumitrache lucrează în BCR din 2009, iar în perioada 2005 – 2008 a fost director adjunct al diviziei de real estate din Volksbank România (bancă preluată în 2015 de către Banca Transilvania). Are o diplomă în jurnalism a Universității din București și are un MBA (master în administrarea afacerilor) cu specializarea Finanțe a Universității din Seattle (SUA).

În vara anului 2015, CTP a contractat un credit de 56,1 mil. Euro și încă aproape 1 mil. Euro pentru plata TVA, banii mergând pentru refinanțarea achizițiilor parcului logistic Cefin Arad (unde a fost rambursat un credit de 13 mil. Euro), a parcului Deva Logistic Center pentru aproape 2,5 mil. Euro, a parcului logistic ProLogis pentru circa 33 mil. Euro, respectiv a unui parc logistic la Turda unde împrumutul a fost de 1,4 mil. Euro.

Valoarea împrumuturilor contractate și a dobânzilor aferente ale CTP în România a crescut de la zero în 2014 la 110,97 mil. Euro în 2015.

Băncile cu expunere pe proiectele locale ale CTP sunt BCR (cu credite pe companiile CTPark Beta SRL, CT Park Bucharest West I SRL, Deva Logistic Center SA), BRD (cu expunere pe firmele  CTPark Bucharest SRL și H.E.E. (Mercury) Proprietăți SRL) și Raiffeisen Bank SA (cu CTP Park Alpha SRL, unde expunerea este de circa 21 mil. Euro).

După șapte ani de prezență pe piață, CTP a trecut în anul 2015 la o campanie de achiziții de parcuri logistice în țară devenind astfel cel mai puternic jucător pe acest segment, cu investiții curente evaluate la circa 250 mil. Euro.

CTP dezvoltă proiecte industriale de clasa A în București și în orașele mari din țară, ținta companiei fiind să ajungă la un portofoliu local de suprafață închiriabilă de 1 milion metri pătrați în 2018. CTP are parcuri logistice în vecinătatea autostrăzii București – Pitești, dar a lansat proiecte importante și la Sibiu și Cluj – Napoca.

Piața imobiliară locală a devenit un motor de tranzacții pe segmentul de fuziuni și achiziții în contextul în care randamentele locale au atras atenția mai multor fonduri de investiții inclusiv a Blackstone sau Texas Pacific Group, care au venit aici să investească prin platforme regionale. În 2015, poziția de cumpărător de serviciu pe segmentul de spații comerciale a revenit fondului sud-african NEPI, pe segmentul imobilelor de birouri fondului de investiții Globalworth, condus de grecul Ioannis Papalekas, iar pe segmentul spațiilor industriale celor de la CTP.

Se înmulțesc tranzacțiile pe piața spațiilor industriale: CTP anunță achiziția unui parc logistic în apropierea Bucureștiului

CTP, unul din primii patru dezvoltatori de spaţii industriale din Europa,a anunțat azi achiziția fostului Mercury Business Park, care cuprinde 100.000 de metri pătrați. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Noile spații se adaugă portofoliului CTP din România. Circa 34.000 de metri pătrați sunt disponibili pentru închiriere. Clădirile din CTPark Bucharest West vor fi modernizate, au anunțat reprezentanții companiei.

Lanțul de magazine Profi anunță închirierea unui spațiu de 4.900 mp în CTPark Bucharest West, unde printre chiriași se mai află Rhenus Logistics, Tibett Logistics și Dumagas Transport.

“CTP intenționează să își dezvolte afacerile în Romania,” afirmă Remon Vos, CEO al CTP.

“Am vorbit cu mulți dintre clienții noștri despre oportunitățile de creștere și pot să spun că apetitul există. A venit timpul pentru a investi în România.”

CTPark Bucharest West este situat la 23 de kilometri de centrul Capitalei și are acces direct la autostrada București – Pitești de pe coridorul IV Pan European și este principala arteră rutieră spre Europa Centrală. Parcul este situat la doar 7 kilometri de Șoseaua de Centură, care, după modernizare și extinderea la două benzi pe sens, va asigura legătura cu aeroportul International Henry Coandă în circa 25 de minute.

CTPeste un dezvoltator imobiliar cu sediul în Olanda, care oferă servicii complete de livrare și management al parcurilor de afaceri. Clienții CTP sunt companii locale și internaționale.

CTP deține CTPark Network, cel mai mare sistem integrat premium de parcuri de afaceri din Europa Centrală, cu peste 2,5 milioane de metri pătrați de spații de categorie A în peste 50 de locații.

În România – o piaţă – cheie pentru planurile de creştere ale companiei – harta CTP cuprinde spaţii de logistică în jumătatea de vest a României, acoperind rutele de transport către Europa Centrală – şi anume axa Bucureşti – Piteşti – Turda – Cluj – Arad.

CTP rulează un venit brut din chirii de 130 mil. euro şi dispune de active totale nete de peste 2,3 mld. euro.

Piaţa imobiliară din România a revenit în vizorul investitorilor străini, pe lângă cei doi investitori puternici – NEPI pe segmentul comercial şi Globalworth pe piaţa de birouri – s-au înregistrat tranzacţii mari pe piaţa spaţiilor industriale.