Arhive etichete: corporate banking Romania

EBRD Rivus 624x344

Erste Bank, BCR si BRD Groupe Société Générale intra pe lista finantatorilor la creditul sindicalizat de peste 400 mil. Euro acordat catre grupul Iulius si Atterbury pentru proiectul imobiliar Rivus de la Cluj. EBRD a aprobat decizia de imprumut a 180 mil. Euro in cadrul celei mai mari finantari noi curente de pe piata locala

EBRD a anuntat pe 20 mai 2025 ca a aprobat decizia de a imprumuta 180,3 mil. Euro pentru dezvoltarea proiectului imobiliar Rivus de la Cluj, in cadrul unui pachet total de finantare de 400,6 mil. Euro, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Pe lista finantatorilor la imprumutul sindicalizat contractat de catre grupul Iulius si Atterbury Europe intra, de asemenea, Erste Bank (Austria), BCR (parte a grupului austriac Erste) si BRD Groupe Société Générale, potrivit datelor facute publice.

La un astfel de nivel, finantarea atrasa de catre proiectul imobiliar Rivus reprezinta cea mai mare finantare noua curenta de pe piata locala, fara sa includa si componente de refinantare, daca avem in vedere informatiile facute publice pana acum.

Electrica, una dintre cele mai mari companii de energie din Romania, a anuntat pe 2 aprilie 2025 contractarea unui imprumut de 3,1 mld. RON (622,8 mil. Euro) de la un sindicat format din 7 banci coordonat de catre Banca Transilvania si BCR, alaturi de care participa si Raiffeisen Bank, BRD – Groupe Societe Generale, CEC Bank, ING Bank si Intesa Sanpaolo Bank, insa tranzactia de finantare include si componente de refinantare a unor imprumuturi contractate anterior.

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO a anuntat inca de pe 30 aprilie 2025 ca EBRD intentioneaza sa vina cu un imprumut de peste 190 mil. Euro in cadrul mai larg al unei tranzactii de finantare totale de peste 400 mil. Euro destinate proiectului Rivus, detinut in proportii egale de cate 50% de catre grupul Iulius si asociatul sau extern in investitiile locale, grupul Atterbury.

In cadrul structurii de tranzactie, EBRD va asigura 132,8 mil. Euro, iar alte 57,5 mil. Euro urmeaza sa vina din partea unor banci comerciale in cadrul finantarii totale alocate catre Rivus Investments SRL, au precizat reprezentantii institutiei financiare internationale.

Costul total al proiectului este estimat la 564.148.820 Euro.

Aceasta tranzactie vine la 3 ani dupa o alta tranzactie majora de finantare realizata de catre aceiasi investitori.

In septembrie 2022, grupul Iulius si Atterbury au semnat un credit sindicalizat de 410 mil. Euro pentru reteaua de centre comerciale regionale Iulius din Iasi, Cluj – Napoca, Suceava si Timisoara. Imprumutul contractat in 2022 a fost o refinantare pe termen lung acordata de catre un sindicat de banci format de catre Erste Group Bank AG, BCR (parte a grupului austriac Erste), Raiffeisenlandesbank Niederösterreich-Wien AG, OTP Bank Nyrt si OTP Bank Romania.

Asocierea dintre grupul Iulius si Atterbury este rezultatul unei tranzactii care a fost aprobate in 2017 de catre Consiliul Concurentei.

Proiectul Rivus vizeaza dezvoltarea unui pol de regenerare urbana majora prin revitalizarea celui de-al doilea oras ca marime din Romania, prin transformarea unei platforme industrial intr-un mix de spatii cu destinatie de retail, birouri, cultural si de relaxare cu infrastructura adiacenta.

Printre altele. noul proiect imobiliar include dezvoltarea unei suprafete brute inchiriabile de 132.500 mp de spatii comerciale si de relaxare, prin consolidarea si conversia a doua cladiri istorice in facilitati cu uz multiplu.

Iulius Group, controlat de catre omul de afaceri Iulian Dascalu, este unul dintre cei mai puternici investitori de pe piata imobiliara din Romania, alaturi de jucatori de talie internationala precum NEPI Rockcastle – pe segmentul centrelor comerciale, Globalworth – pe segmentul spatiilor de birouri sau CTP pe segmentul spatiilor industriale si de logistica.

EBRD a anuntat ca a plasat peste 11,5 mld. Euro in 560 de proiecte din Romania.

EBRD este un finantator major in economiile emergente pe multiple canale de capital (equity) si datorie (debt). Actionarii EBRD sunt 75 de state din lume, printre cei mai mari fiind SUA (9,46% din actiuni), Marea Britanie, Germania si Japonia (fiecare cu cate 9,14% din banca), precum si Uniunea Europeana (cu 2,84% din actiuni), respectiv European Investment Bank (care detine 3,22% din EBRD). Romania este actionar in capitalul EBRD cu 0,52%, conform ultimelor date facute publice.

 

 

 

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 26 iunie evenimentul MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025 pentru investitori strategici, fonduri de venture capital, fonduri de private equity, asset management, fonduri de pensii, institutii financiare internationale, investitori in real estate si in infrastructura. Citeste aici mai multe detalii

 

 

 

Sursa foto: ING Bank Romania.

Raluca Tintoiu, ING Bank: Vedem in zona de finantare multe companii antreprenoriale care au crescut in dimensiune, s-au maturizat si sunt eligibile pentru tranzactii pe piata de capital. Piata bancara locala de corporate este deschisa pentru imprumuturi sindicalizate la valori semnificativ peste 500 mil. Euro

 “La nivel personal sunt o mare sustinatoare a pietei de capital si cred ca si pentru profilul de leverage (indatorare, n.r.) al unei companii mari este foarte util sa ia in calcul si piata de capital ca alternativa sau supliment la finantarea bancara sau alt tip de instrumente. Deci, chiar daca in momentul de fata intr-adevar ai un moment dificil de a inchide o emisiune pe piata de capital, astazi de exemplu, sper ca in cateva luni lucrurile sa se mai poata imbunatati. Evident ca nu acelasi lucru se poate spune despre piata bancara”, a declarat Raluca Tintoiu, Deputy CEO si Head of Wholesale Banking al ING Bank Romania, in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2025, eveniment online organizat pe 10 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea implicata in tranzactiile de pe pietele de capital.

“Am confirmarea clientului nostru Digi sa va spun ca un imprumut sindicalizat de 200 mil. Euro Euro tocmai s-a inchis in dimineata asta (10 aprilie, n.r.) cu 7 banci. Acesta este avantajul pietei bancare in situatii de turbulente pe pietele de capital”, a punctat Raluca Tintoiu.

“Daca ne uitam, emisiunile de obligatiuni si IPO-urile dureaza foarte mult sa fie pregatite. Momentul iesirii pe piata trebuie analizat cu atentie, dar nu cred ca putem spune ca in urmatoarele 6 luni – 12 luni va disparea complet aceasta posibilitate”, a completat bancherul ING Bank, care vine cu o experienta solida acumulata in sectorul pietelor de capital, inclusiv pe partea de buy side, unde a ocupat pozitia de CEO al NN Pensii – cel mai mare manager de bani din Romania si cel mai mare administrator de pensii private la nivel local.

“Intr-adevar cu totii urmarim volatilitatea pietelor din ultimele zile. Sigur insa ca piata bancara este mai putin sensibila la aceste volatilitati. In momentul de fata, piata bancara este deschisa, bancile au apetit de finantare. Mi se pare un moment bun. Avem un pipeline solid, sunt tranzactii pe zona de finantare”, a adaugat Raluca Tintoiu.

“Pe zona de debt capital markets (DCM), am avut cateva emisiuni de succes. A fost anul trecut emisiunea de obligatiuni a BT, as adauga si emisiunile suverane ale Ministerului de Finante de la inceputul acestui an, unde ING a fost bookrunner si am obtinut rezultate foarte bune, Ministerul de Finante a obtinut un spread foarte bun. Este o dovada in plus ca pietele sunt deschise pentru Romania si pentru companiile mari romanesti”, a subliniat ea.

Cine este mai aproape de a face tranzactii IPO si emisiuni de obligatiuni pe piata de capital dintre companiile antreprenoriale si cele de stat?

“Clientii companii de stat care au dimensiuni foarte mari, companiile energetice, pe care le cunoastem foarte bine, sunt déjà listate, au déjà experienta in zona pietei de capital si imi imaginez ca e mai simplu pentru ei sa ia in calcul asemenea instrumente (tranzactii pe pietele de capital – n.r.). Eu, la nivel personal, mi-as dori foarte mult sa vad si emitenti din alte zone. In zona bancara vedem multe companii antreprenoriale cu capital local sau capital strain care au crescut in dimensiune, care au crescut in maturitate si care sunt eligibile pentru asemenea tranzactii. Ca vor dori sau nu si zona aceasta, vom vedea si sper sa discutam impreuna cu ei si cu Bursa de Valori, dar este pentru mine una dintre surprizele placute de cand m-am reintors pe piata bancara acest nivel de maturitate si de sofisticare in crestere pe care companiile romanesti il au”, a spus bancherul ING Bank.

La ce calibru sunt cele mai mari tichete de finantare sindicalizata de pe piata corporate?

“Piata este deschisa pentru tranzactii sindicalizate care pot sa se ridice la peste 500 mil. Euro in total, poate chiar semnificativ peste 500 mil. Euro”, a raspuns Raluca Tintoiu.

Este posibila pe piata bancara locala in acest moment o tranzactie de finantare corporate de 1 mld. Euro?

“Depinde de activ evident, dar nu cred ca este imposibil. Am vazut si pe piata de capital ca s-a putut, Hidroelectrica a reusit acest record. Mi-as dori sa lansam acest challenge, poate ca reusim”, a spus coordonatorul finantarilor corporate din cadrul ING Bank Romania.

Sunt interesate fondurile de private equity de IPO-uri pe bursa de la Bucuresti?

“Cred ca nu atat de mult cat ne-am dori ca sa fim sinceri. Este adevarat ca exista o curba de maturizare a companiilor si exista diferite tipuri de private equity si exista acea maturizare a companiilor cand fondurile de private equity pot sa faca exit catre piata de capital. Un IPO necesita un anumit nivel de maturizare al companiei, atat a structurii interne, a structurii organizationale si a business plan-ului si a profilului de venituri, de profitabilitate ca sa poata sa acceseze piata de capital si sigur ca exista un loc in aceasta maturizare pentru fiecare tip de investitor. Finantarea bancara acompaniaza toate aceste tipuri de investitori, mai putin in zona de venture capital, dar mi-as dori sa vedem companii pe tot acest parcurs. In momentul de fata nu stiu de vreun private equity care sa se gandeasca la vreun exit pe piata de capital, sigur mi-as dori sa ajungem in situatia asta”, a punctat Raluca Tintoiu.

“Cred ca pentru o companie finantarea si accesul la piata de capital nu va inlocui bancile. Chiar dupa un asemenea exit, bancile continua sa ramana partenere, se bucura de imbunatatirea guvernantei corporatiste, de transparenta pe care o aduce pe piata de capital, de ratingul pe care il obtine in cazul unei emisiuni de obligatiuni”, explica bancherul ING Bank.

“Vedem fonduri de investitii care sunt active, fie ca sunt active in zona de corporate, fie ca sunt in zona de proiecte de investitii – in zona de energie, de exemplu in zona de energie verde si sigur ca este un inceput foarte bun. Mi-as dori sa ramanem aproape si de zona asta si in urmatorii cativa ani poate ca vom asista si la urmatorul pas”,a adaugat Raluca Tintoiu.

Ce sectoare sunt finantate acum de catre banci?

“Energia continua sa ramana un domeniu important in portofoliul nostru, probabil ca si in portofoliul altor banci si pe piata de capital. Exista o diversificare mai mare pentru tranzactii de dimensiuni mari si in alte zone. In zona de retail avem un pipeline bun. Real estate este in continuare activ, sigur pe anumite tipuri de active mai mult decat pe altele, dar este o zona activa. In zona de FI – institutii financiare, inclusiv financiar non bancar, cum a fost Banca Transilvania anul trecut. Mai sunt si alte cazuri. Si food & agri este o zona active”, nuanteaza bancherul ING Bank.

“Ma bucur sa vad ca exista proiecte de investitii pe termen lung, ma bucur sa vad ca companiile se uita sa isi creasca liniile de productie, sa isi construiasca facilitati noi si cauta credite care sa sustina acest lucru. Asta demonstreaza ca exista inca incredere in piata noastra, ca fie investitorii locali, fie cei straini continua sa faca planuri serioase pentru Romania pentru anii viitori”, a mai spus Raluca Tintoiu, Deputy CEO si Head of Wholesale Banking al ING Bank Romania la panelul Tendinte pe pietele de capital al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

BCR si Kapital Minds sunt partenerii evenimentului MIRSANU IPO CHALLENGE 2025.

 

 

 

 

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU IPO CHALLENGE 2025

MIRSANU IPO CHALLENGE 2025: “Fiecare trezorier de companie trebuie sa se asigure ca se poate baza pe multiple bazine de capital”. Volatilitatea si incertitudinea generata de noile tarife internationale pun pe hold pipeline-ul IPO si pe emitentii de obligatiuni, care asteapta stabilizarea pietei. Lectia New York Stock Exchange pentru alte burse: in 2025 au dominat IPO-urile sub 50 mil. USD, iar companiile mici sunt o tinta IPO. Ministerul Finantelor reduce tinta de emisiuni internationale de obligatiuni sub 13 mld. Euro si vede potential de vanzare de titluri peste 10 mld. Euro catre investitorii de retail. Ce diferente de evaluare aduc pentru o companie o listare pe bursa vs tranzactie M&A

 

Stefan Nanu, Ministerul Finantelor: Scopul nostru la emisiunile externe este sa scadem in 2025 sub tinta anuntata de 13 mld. Euro, in timp ce la programele de retail dupa cum au mers pana acum subscrierile vom depasi 10 mld. Euro. “Nu sterilizam deloc lichiditatea pentru ca nu facem un buffer din banii atrasi din emisiunile de titluri Fidelis si Tezaur, care se duc tot in sistemul bancar”

 

Marcel Cobuz, Titan Cement: Pietele de capital europene sunt marcate de un handicap al rating-urilor relativ scazute fata de piata americana, iar asta a fost un motiv pentru care noi am ales in februarie 2025 New York Stock Exchange pentru IPO-ul entitatii noastre americane ceea ce ofera lichiditate, vizibilitate globala, multipli de evaluare mai buni si acces la investitori sofisticati. Ceea ce poate fi inspirational pentru alte burse este ca pana si bursa americana tinteste IPO-uri sub 50 mil. USD

 

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Urmatorul IPO pe piata principala a bursei de la Bucuresti va fi al unei companii private. Cand se vor normaliza conditiile pe piata, sunt convins ca vom trece de la 1-2-3 listari pe an pe un alt palier. In Romania nu suntem obisnuiti sa gestionam companii cu 100% free float pe bursa, ne plac cele in care este un investitor strategic

 

Cosmina Plaveti, BCR: Ne asteptam ca mai degraba companiile antreprenoriale sa faca primul pas cu IPO pe bursa de la Bucuresti in defavoarea companiilor de stat. Avem nevoie de diversificarea industriilor pe bursa dincolo de energie si banci. Ce emisiuni de obligatiuni corporate vor veni pe piata

 

Raluca Tintoiu, ING Bank: Vedem in zona de finantare multe companii antreprenoriale care au crescut in dimensiune, s-au maturizat si sunt eligibile pentru tranzactii pe piata de capital. Piata bancara locala de corporate este deschisa pentru imprumuturi sindicalizate la valori semnificativ peste 500 mil. Euro

 

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Portofoliul IFC din Romania depaseste 1 mld. USD pe partea de investitii in emisiuni de obligatiuni ale institutiilor financiare, din care peste doua treimi sunt obligatiuni MREL emise de catre banci. Finantam si investitii de decarbonizare ale companiilor romanesti in zona de productie, energie, agribusiness sau real estate  

 

Ionut Lianu, CEC Bank: Suntem foarte avansati cu cadrul de emisiuni verzi si ma astept ca urmatoarea emisiune de obligatiuni oricand va fi lansata pe piete sa fie una verde. Ne uitam sa atragem capital catre finele acestui an sau anul viitor in functie de evolutia pietei si a bilantului nostru 

 

Laurentiu Stan, Kapital Minds: O companie de curierat ar fi un candidat potrivit pentru un IPO. Valoarea unei companii este mai mica intr-un IPO fata de o vanzare intr-o tranzactie de M&A pentru ca pe bursa sunt discountate de catre investitori lipsa pachetului de control din tranzactie si riscul mai ridicat. Ce arata multiplii de evaluare de la vanzarea Regina Maria vs Medlife si Medicover, respectiv evaluarea Premier Energy dupa listarea din 2024 de pe bursa de la Bucuresti

 

Richard Wilkinson, CTP: In Europa, piata de obligatiuni si piata bancara traiesc in vremuri diferite. Am facut prima tranzactie de finantare inafara Europei si am accesat recent piata japoneza, al treilea bazin de lichiditate din lume. Cu cat avem mai multe surse de lichiditate, cu atat ne va fi mai usor sa avem mereu acces la capital si sa ne optimizam costul de finantare al grupului

 

Bogdan Campianu, Wood & Company: Ce arata harta IPO din regiune – cele mai active piete din ultimii 5 ani au fost Polonia, Grecia si Romania si tot in cele 3 piete este si cel mai mare potential IPO. In Romania, o mare problema este amanarea alegerilor prezidentiale pentru ca inseamna ca am mai pierdut o jumatate de an pana vom avea o oarecare claritate, asta dupa ce 2024 a fost un an cu mai multe runde de alegeri pe care investitorii l-au discountat ca atare

 

Mihai Caruntu, Asociatia Analistilor Financiar – Bancari din Romania (AAFBR): Ne-am obisnuit sa ne gandim la bursa ca rol de finantare a companiilor, insa IPO-urile majore din ultimii 5 ani de pe bursele de la Varsovia si Bucuresti au fost, de regula, exituri ale unor investitori financiari. Cel mai important pentru antreprenori este calibrarea unei tranzactii IPO, sa lase potential de crestere si dupa listare pentru a multumi investitorii si sa nu uite ca profiturile companiei sunt combustibilul pietei de actiuni

 

Cristian Pascu, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Este o stare a investitorilor de tipul “wait and see”. Din perspectiva investitorilor de retail care au vazut volatilitate in piata si scaderi, au retras bani din fondurile de investitii in actiuni si au intrat cu ei in fonduri cu investitii in obligatiuni si venit fix