„Din punct de vedere al pieței financiare, cei din zona financiara au in continuare fața de economia circular, n-as spune chiar teama, dar o reținere, pentru ca noi venim mereu cu soluții noi. Noi mereu suntem in prima linie. Noi venim cu soluții care, pe de alta parte, sunt si controlate prin lege. Suntem cred ca unul dintre domeniile cele mai reglementate, alaturi de – stiu eu – medicamente, sanatate. pentru ca deseurile de la proiectarea produsului, la conținut, la transport, la colectare, sunt ultra reglementate si toate lucrurile astea pot creste peste noapte sau scadea peste noapte bancabilitatea activitații noastre”, a declarat Constantin Damov, Presedinte si cofondator al grupului de firme Green Group,  la MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2026, eveniment online organizat pe 30 iunie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Or aici cred ca foarte importanta este si zona de reglementare si, cu regret, trebuie sa spun ca exista si o unda politica care, din cand in cand, se abate asupra noastra prin intervenții pe piața deseurilor”, a completat cofondatorul Green Group.

“Totusi trebuie sa ne uitam la contextul general, acel al materiilor prime. Astazi lumea se lupta in Golf, lumea vrea Groenlanda pentru materii prime. O parte din Groenlanda noi o avem in fabricile noastre de reciclare electronice, acolo unde practic avem aproape toate metalele din tabelul lui Mendeleev”, a semnalat Constantin Damov.

“Plasticele sunt o forma de petrol solid si in momentul in care avem o volatilitate atat de mare in zona de titei (crude oil, lb. eng.), dintr-o data atenția pentru reciclarea plasticului a crescut exponențial in ultimele luni pentru ca acolo avem stabilitate. Ce putem sa spunem este ca suntem promitatori (promising, lb. eng.) pentru investitori in perioada urmatoare, dar inca nu am reusit sa convingem total. Exista inca o zona de mister in activitatea noastra, chiar daca la prima vedere toata lumea se pricepe la deseuri, cand intram in procese si in piețe, lumea se retrage, iar investitorii si bancile pun mult mai multe intrebari decat daca am produce suruburi sau pantofi”, a subliniat presedintele grupului de firme Green Group.

“Rezultatele anului trecut au fost sub asteptari, pentru ca am fost loviți, ca toata industria de reciclare europeana, de prețul la energie. Asta ne-a facut mai puțin competitivi la materialele reciclate si ne-am trezit in piața europeana, nu numai noi, dar toți reciclatorii, cu o invazie de materiale reciclate care au venit din Asia, din China in special, Turcia, Orientul Mijlociu si nordul Africii. Diferența a fost data clar de prețul la energie. In Europa, sa stiți ca a fost un val, un <<tsunami>> de inchidere a unor colegi de-ai nostril si s-au inchis capacitați de circa 2 milioane de tone de reciclare plastic. Faptul ca noi astazi suntem si inca facem profit, nu suntem mulțumiți de el, dar inca facem profit, arata ca avem o reziliența speciala si ca am gasit soluții”, a descris Constantin Damov mediul in care evolueaza Green Group.

“De aceea si extinderea noastra zonala nu a venit la nivelul entuziasmului nostru, pentru ca nu avea rost intr-o piața care se contracta, intr-o piața in care America vine si spune <<drill, baby drill>>  sa ne ducem sa scoatem mai multe materiale virgine din scoarța terestra si sa nu ne uitam la ceea ce putem recupera cu anumite costuri bineințeles, am fost destul de rezervați.”, a completat cofondatorul Green Group.

In ce piete este interesat Green Group sa isi extinda operatiunile?

“In continuare, noi vizam Republica Moldova, Grecia, Albania, acolo unde se prefigureaza sisteme de colectare precum Returo, adica sisteme de garanție returnabila care nu fac nimic altceva decat sa creasca de 4-5 ori oferta de materii prime colectate prin sistem. Si acolo este necesara o prezenta industriala asa cum suntem noi”, a raspuns Constantin Damov.

“Poate sa fie un M&A pentru un jucator local pe care il putem creste, dat fiind ca sistemul de colectare creste si oferta de material local creste si in felul asta putem sa transferam din Romania know-how-ul nostru pentru reciclare. De regula, sunt companii de colectare si pregatire al materialului care lucreaza astazi la foc mic, insa lucrurile se schimba in momentul in care vine un sistem SGR. In Romania, ca sa va dau un exemplu, de la 30.000 de tone am trecut de 100.000 de tone pe an numai la plastic”, a precizat reprezentantul Green Group.

Potrivit acestuia, strategia de intrarea in alte piete din regiune este una combinata, care va include si optiuni de achizitie M&A.

Investitii Green Group pentru reciclarea a 1 milion de frifidere pe an, cererea este insa tripla

“In ce investim? Am pornit de cateva luni cea mai mare investiție a noastra de electronice. Avem o linie in care reciclam un milion de frigidere pe an. O sa fiți uimiți, dar este nevoie de o capacitate de trei ori milionul acesta, pentru ca se arunca si se consuma foarte mult in zona de frig, atat acasa cat si in zonele comerciale”, a punctat Constantin Damov.

“Si este un val puternic, cel al textilelor. De la inceputul anului, in toata Europa, textilele se colecteaza separate, iar noi fiind producatori de fibra sintetica de poliester din sticlele de PET, – aceasta este activitatea noastra principala la plastic, noi producem poliester din PET – urmatorul pas vom investi chiar anul acesta in primele linii de fiber to fiber adica ne ducem la colectarea textilelor care au poliester si vom reconverti fibra de poliester in fibra de polyester”, a semnalat cofondatorul Green Group.

“Este o noutate la nivel european, iar in Romania cu atat mai mult. O sa va dau exemplu de unde vine acest material. Sunt centurile de siguranta de la masina. Toate acele echipamente de protecție sunt din poliester. In jurul nostru este foarte mult poliester, mai mult decat PET si speram sa fim printre pionierii europeni in a obține fibra sintetica din textile”, a subliniat Constantin Damov.

Green Group este un grup de firme care face parte din portofoliul managerului de private equity de talie regionala Abris Capital Partners, care anul trecut a finalizat exitul din platform a Pehart.

Avand in vedere ca Green Group a fost printre primele investitii la intrarea fondului de investitii Abris Capital Partners pe piata din Romania in urma cu mai mult de un deceniu, care este orizontul actual de exit al Abris Capital Partners din Green Group?

“Eu as spune ca pe termen mediu din punctul de vedere al unui fond cum este Abris. Ce am facut? Am reconstruit business-ul dupa lovitura din Covid (perioada din timpul pandemiei Covid 19, n.r.) si asta a justificat aceasta perioada de a sta in Green Group-a lui Abris Capital atat de mult. Deci orizontul ar fi undeva de doi ani”, sustine Constantin Damov.

“Modelul nostru este puțin diferit pentru ca noi suntem un model, n-as spune de economie verde, acum deja avem titulaturi mai precise, suntem un model de economie circulara. Modelul nostru duce la crestere economica fara consum de resurse naturale. Ceea ce consumam noi este ceea ce au consumat alții, insa la ciclul al doilea. Inputul nostru este numai din zona de deseuri ca sa spun asa plastic, electronice, sticla. Si suntem astazi o continuare, daca vreți, haideți sa spunem a lui Returo, care toata lumea stie ca a revoluționat comportamentul nostru zilnic de consum si ne-a pus in lanț pe toți (…) Si se creeaza in Romania, fara sa ne dam seama, un mediu de lucru in care crestem cu toții, fara sa mai importam materii prime.”, a mai spus Constantin Damov, Presedinte si cofondator al grupului de firme Green Group,  la panelul Investitori strategici & Antreprenori in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2026 este sustinut de catre Auchan Romania in calitate de Event Partner si de Vetimex Capital in calitate de Supporting Partner.

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2026

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2026: “Aderarea la OCDE si pastrarea rating-ului investitional sunt doua preconditii importante ca sa vina mai multe surse financiare cu o dobanda mai mica pentru Romania si pentru amandoua e important comportamentul ca statul roman sa fie mai fiabil”. Oportunitatile din energie, infrastructura, sectorul de productie sau cel de aparare intaresc pozitia Romaniei ca a doua optiune de investitii dupa Polonia din regiune, insa pietele CEE isi pierd din atractivitate, iar capitalul se muta catre pietele mai mature din Europa de Vest si SUA. Circa 6 – 8 companii pregatesc IPO-uri pe piata principala a bursei de la Bucuresti. Bancile lucreaza la aproximativ 10 tranzactii de finantare de peste 500 mil. Euro. Ce asteptari au investitorii strategici, antreprenorii, investitorii din venture capital, private equity, private debt, piete de capital si real estate

Volker Raffel, E.ON: Aderarea la OCDE si pastrarea rating-ului investitional sunt doua preconditii importante ca sa vina mai multe surse financiare cu o dobanda mai mica pentru Romania si pentru amandoua e important comportamentul ca statul roman sa fie mai fiabil. E.ON Romania isi finanteaza investitiile in proportie de 100% din piata financiara locala si nu se imprumuta de la compania – mama

Andrei Svoronos, EBRD: Ne asteptam pentru 2026 sa avem un volum de investitii de circa 800 – 900 mil. Euro, usor mai mic fata de anul trecut, pentru ca e si o anumita corelatie cu evolutia economiei, unde vedem o scadere de 0,2% din PIB in acest an. Vrem sa fim un accelerator de crestere pentru jucatori din Romania, care au ganduri de expansiune regionala. Circa 6 – 8 companii sunt in diferite stadii de pregatire pentru IPO pe piata principala a bursei de la Bucuresti

Tiberiu Danetiu, Auchan: “Never say never”.  Ne vom continua ritmul de crestere organica, dar suntem deschisi daca apar oportunitati de achizitii M&A. Zona de expansiune in retail s-a mutat in timp din zona de hipermarketuri si cash & carry catre segmentele de proximitate si ultraproximitate. Dupa atacul lansat pe formatul hard discount, urmatorul pariu al Auchan vizeaza dezvoltarea francizei cu formate medii de supermarketuri

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Tranzactiile au incetinit in spatiul Europei Centrale si de Est, iar piata inclina catre tichetele M&A mai mari. Ne uitam la achizitii add-on in regiune pentru Pehart pentru ca vrem la exit sa avem o companie mai mult regionala, si mai putin locala. Urmatoarea achizitie M&A pe piata din Romania ar putea fi in sectorul de productie. Maib este interesata sa ia cat mai repede o licenta in Romania pentru acordarea de credite de consum si ar putea viza achizitii M&A in acest scop, iar grupul INVL Invalda vizeaza cu un fond de private debt de 55 mil. Euro piata locala

Cosmin Calin, Banca Transilvania: Pe piata finantarilor sindicalizate, sunt aproape 10 tranzactii cu un tichet fiecare de peste 500 mil. Euro. Vedem tranzactii in sectoare precum energie, servicii medicale private sau retail. Expunerea maxima pe care o avem fata de un singur grup depaseste cu putin jumatate de miliard de euro. Ne uitam la oportunitatile de extindere in regiune, atat pe pietele din jur, cat si in Europa

Adrian Negru, Raiffeisen Asset Management: Pentru companiile care pregatesc IPO pe bursa de la Bucuresti, daca sunt companii bune si vin la un multiplu P/E intre 10x si 15x, succesul IPO-ului este aproape garantat si vor intalni cerere solida din partea investitorilor institutionali. Raiffeisen Asset Management pregateste lansarea unui fond de investitii care sa capitalizeze oportunitati din sectorul european de aparare. “Sa vedem cu totii cam cata prima de risc politica exista in cotatiile bondurilor suverane, care daca se permanentizeaza, se poate transforma in miliarde de euro anual dobanzi platite in plus sau in minus”

Florentin Cotorobai, Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene: Prin bugetul alocat din PNRR s-a vazut clar apetitul fondurilor de investitii si se va cunoaste o evolutie a instrumentelor de finantare pentru entitatile private in noul cadru financiar multianual 2028 – 2034. Cati bani a produs primul exit complet al unui fond de investitii capitalizat prin PNRR: “Efectul de multificare a fost undeva de trei ori valoarea investita”

Constantin Damov, Green Group: “Speram sa fim printre pionierii europeni in a obține fibra sintetica din textile”. Vizam pentru extindere pietele din Republica Moldova, Grecia, Albania, unde se prefigureaza sisteme de colectare precum Returo si ne gandim la un mod combinat de intrare pe piata care include M&A. Orizontul de exit al investitorului private equity Abris Capital Partners din Green Group, estimat la circa 2 ani

Cristian Munteanu, Early Game Ventures: Romania si, poate Ungaria sunt tarile cu cel mai scazut volum de investitii venture capital si cu cel mai mic numar de startup-uri, chiar si calitatea acestora nu iese la nivelul celor din Polonia si Bulgaria. Asistam la o usoara schimbare intre private equity si venture capital ca si greutate a claselor de active. In 2026 si in 2027 vom vedea companii care ating valori poate aproape  de 1 mld. Euro, unele dintre acestea fiind poate chiar in Romania unde BibleChat si Druid se pregatesc sa atraga noi runde de investitii. Cel mai bun exit realizat de catre EGV la 4,5x

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii a incetinit partial din cauza recesiunii si a instabilitatii politice. Mozaik Investments anunta o noua achizitie din noul sau fond de private equity, care va prelua o participatie majoritara intr-o companie din Romania pe modelul “buy and build”. Din capitalul strans de 51 mil. Euro de la investitori, aproape jumatate a fost alocat pentru achizitia primelor trei companii de portofoliu. De ce este dificil pentru fondurile de private equity din Romania sa intre pe piata din Polonia

Ciprian Nicolae, ACP Credit: Vom anunta foarte curand noul nostru fond de private credit pentru Europa Centrala si de Est, care ne asteptam sa aiba o dimensiune dubla fata de primul nostru fond de 100 mil. Euro. Ne asteptam ca investitiile din Romania sa reprezinte cel putin o treime, insa mai putin de jumatate din intregul portofoliu al noului fond. Care sunt diferentele in universul de investitori LP dintre un fond de private credit si un fond de private equity

Marius Ghenea, Catalyst Romania: Tranzactiile de la Regina Maria si La Cocos arata ca atractivitatea pietei romanesti pentru investitori este ca fondurile de investitii sa gaseasca acele companii care la final merg catre vanzari destinate unui anumit tip de consolidare, fie locala, fie regionala. De ce nu listeaza fondurile de investitii din Romania companii pe bursa de la Bucuresti si ce alternative de investitii au antreprenorii. Exiturile fondului 1 al Catalyst Romania, realizate la multipli cash on cash intre 3-4x si 20x. Care sunt cifrele – tinta pentru noul fond al Catalyst