Arhive etichete: CEC Bank

Ionut Lianu, CEC Bank: Ne dorim sa facem si in 2025 o emisiune de obligatiuni. Incercam sa facem emisiuni cat mai lichide cu sume minime de la 300 mil. Euro, insa intr-adevar pentru anumite fonduri emisiunea minima trebuie sa fie de 500 mil. Euro. Ne dorim pana la momentul viitoarei emisiuni sa avem si un cadru ESG pentru obligatiuni verzi sau in format sustenabil

CEC Bank, cea mai mare banca aflata in portofoliul statului roman, intentioneaza sa vina in 2025 cu urmatoarea emisiune de obligatiuni pe pietele financiare, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Ne dorim si anul viitor sa facem o emisiune (de obligatiuni – n.r.). Dimensiunea ei va fi in functie de diversi indicatori care influenteaza nevoia de astfel de instrumente din bilantul CEC Bank”, a declarat Ionut Lianu, Director Management Active si Pasive al CEC Bank, in cadrul unei conferinte de presa organizate la Bursa de Valori Bucuresti pe 20 decembrie 2024 cu prilejul listarii unei noi emisiuni de titluri a bancii.

Intrebat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO daca urmatoarea emisiune de obligatiuni va viza si fondurile locale de asset management, ai caror reprezentanti au spus ca au nevoie de un instrument lichid care ar insemna o emisiune de titluri de minim 500 mil. Euro pentru a putea sa investeasca in el, reprezentantul CEC Bank a raspuns: “Evident ca incercam sa facem emisiuni cat mai lichide, deci sume minime undeva la 300 mil. Euro. Intr-adevar pentru anumite fonduri suma minima nu este 300 mil. Euro, este 500 mil. Euro. Dar pentru regiunea noastra, un minim de 300 mil. Euro ar fi suficient.”

Banca de stat are in plan ca urmatoarea emisiune de obligatiuni sa intre intr-un cadru ESG, ceea ce ar insemna prima emisiune a CEC Bank de obligatiuni verzi sau sustenabile.

“Ne dorim pana la momentul respectiv sa avem si un <<framework>> (cadru – n.r.) ESG. Lucram la asta de ceva vreme si ne-am dori ca urmatoarea emisiune sa fie in acest framework. Este clar ca investitorii ar prefera asa ceva, dar daca o facem vrem sa o facem cu tot ce trebuie chiar de la implementare”, a precizat Ionut Lianu.

“Timing-ul si dimensiunea fiecarei transe putem sa le stabilim noi”, a adaugat reprezentantul CEC Bank in ceea ce priveste programul de emisiuni de obligatiuni ale bancii.

Intrebat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO daca CEC Bank se gandeste sau este interesata de un IPO pe bursa de la Bucuresti, Ionut Lianu a raspuns: “Lucrurile sunt strict la decizia actionarului, noi suntem o banca, o societate pe actiuni, actionarul decide”.

CEC Bank a listat pe 20 decembrie 2024 pe bursa de la Bucuresti o emisiune de obligatiuni in valoare de 300 mil. euro, acestea fiind obligatiuni senior nepreferential negarantate, eligibile pentru cerinte MREL, cu scadenta in 2029. Acestea au fost plasate catre investitori internationali si locali la o dobanda de 5,625% pe an, obligatiunile avand un rating BB din partea agentiei internationale de evaluare Fitch.

Plasarea de titluri MREL a vizat asigurarea unui strat de capital pentru CEC Bank pentru a raspunde unor cerinte de reglementare, nu din nevoie de lichiditate, avand in vedere ca banca dispune de o lichiditate confortabila, conform reprezentantilor bancii de stat.

“Si cu acest <<deal>> (tranzactie, n.r.) am demonstrat capacitatea comunitatii de investitori care se uita la Romania si apetitul lor pentru instrumentele romanesti, mai ales pentru o banca reprezentativa. As vrea pe viitor sa demonstram si mai abitir capacitatea Bursei de Valori Bucuresti de a rezolva deal-uri de fix income (instrumente cu venit fix, n.r.) in zona euro, mai ales avand in vedere ca Clearstream accepta si fondurile denominate in euro la decontare, deci am putea sa ne uitam si la <<single listing>> (listare unica-n.r.)”, a declarat Adrian Tanase, Directorul General al Bursei de Valori Bucuresti, care indeamna astfel emitenti mari locali sa vina cu emisiuni de obligatiuni listate exclusiv pe bursa locala.

In aceasta tranzactie de emitere a unui instrument de datorie, CEC Bank a mandatat Erste Group Bank A.G. si ING Bank N.V. ca Joint Bookrunners si Co-Aranjori ai emisiunii de obligațiuni, in timp ce BT Capital Partners a actionat in calitate de Co-Manager si de intermediar pentru listarea emisiunii de obligatiuni la BVB. Firma internationala de avocatura Dentons a acordat consultanta juridical pentru CEC Bank, in timp ce sindicatul de intermediere format de catre Erste Group Bank A.G.si ING Bank N.V. au fost consiliate de catre firma internationala de avocatura Clifford Chance.

Emisiunea de obligatiuni a CEC Bank, care tocmai a fost listata pe bursa locala, a fost prima care a atras un interes puternic din partea investitorilor internationali, care au luat aproximativ 80% din titlurile oferite. Dintre investitorii locali, fondurile de pensii au fost categoria cea mai puternica de cumparatori locali, avand in vedere ca tranzactia nu a vizat investitorii de retail, iar fondurile de investitii din industria de asset management au semnalat ca au nevoie de o emisiune mai mare pentru ca un astfel de instrument sa fie lichid pentru portofoliile pe care le administreaza.

CEC Bank, una dintre cele mai mari banci din Romania dupa valoarea activelor, a listat pana acum patru emisiuni de obligatiuni pe bursa de la Bucuresti, din care 3 emisiuni de titluri au avut loc in 2023, iar una in 2024.

Banca de stat CEC Bank poate veni catre investitorii de pe pietele de capital cu emisiuni de obligatiuni in cadrul unui program cu un plafon aprobat de 1,5 mld. Euro.

In 2024 au venit cu emisiuni de obligatiuni corporative catre investitori mai multi emitenti din Romania precum Banca Transilvania, Romgaz, CEC Bank, Raiffeisen Bank Romania, UniCredit Bank sau compania antreprenoriala Autonom.

Potrivit reprezentantilor BVB, este de asteptat pe termen scurt sa vina noi emisiuni de obligatiuni corporative pe piata locala de capital atat din partea unor emitenti bancari, cat si non-bancari.

Ionut Lianu, CEC Bank: Ne dorim ca urmatoarea emisiune de obligatiuni sa o facem intr-un format verde sau ESG. Tichetul de bonduri de 300 mil. Euro pe care l-am emis este unul minim pentru fondurile care acopera regiunea noastra

“Noi ce am facut cu o emisiune de 300 mil. Euro este practic un tichet minim. Am vazut alte banci sau alti emitenti care au facut tichete de 500 mil. Euro, 700 mil. Euro, déjà peste 500 mil. Euro este considerat <<benchmark size>> (referinta) la nivel international. Tichetul de 300 mil. Euro este un minim pentru fondurile care acopera regiunea pentru ca emitentii nu sunt atat de mari in regiune si nici tarile nu sunt atat de dezvoltate si atunci nevoile trebuie acoperite in bucati mai mici, dar sub 300 mil. Euro este destul de greu de vandut”, a declarat Ionut Lianu, Ofiter – Sef Management active si pasive al CEC Bank, la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024, eveniment organizat pe 5 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital, real estate si NPL din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.

CEC Bank a emis la finele lunii noiembrie 2024 pe pietele internationale de capital obligatiuni senior nepreferentiale eligibile in valoare de 300 mil. Euro printr-un plasament international de referinta, cu un cupon de 5,625% pe an. Titlurile au maturitate de 5 ani si optiune de rascumparare exercitabila dupa 4 ani si reprezinta a doua emisiune dupa cea din decembrie 2022.

CEC are in plan sa emita obligatiuni verzi sau in format sustenabil?

“Da. Avem de gand mai ales ca noi avem si cateva particularitati ca banca. Suntem inca prezenti in mediul rural, avem 1.000 de unitati, incercam sa ne mentinem prezenta si acolo si lucrul asta are o si o importanta latura sociala. Facem si noi finantari verzi, dar ceea ce trebuie sa ai ca sa poti sa emiti instrumente ESG, trebuie sa ai un intreg cadru intern pentru aceste procese, adica inclusiv raportari specifice pe care sa poti sa le prezinti investitorilor, exista si niste entitati care se ocupa cu acordarea unor ratinguri unde esti in procesul respectiv, cat de bine faci acest cadru intern si suntem in curs”, a spus Ionut Lianu.

“Ceea ce ne dorim este ca urmatoarea emisiune sa fie in zona asta <<verde>> – ESG”, a punctat seful Trezoreriei CEC Bank, una dintre cele mai mari banci de pe piata locala dupa active.

Cand va fi urmatoarea emisiune a CEC Bank?

“Cel mai probabil o sa mai dureze cel putin 6 luni pana la urmatoarea emisiune. De obicei sunt doua timing-uri pe care trebuie sa le corelezi”, subliniaza Ionut Lianu.

“Timingul tau intern ca emitent este cand ar fi optim pentru ca sunt emisiuni care se fac cu randamente mai mari, deci sunt scumpe. In principiu, ar trebui sa le faci cand ai nevoie de ele, dar nici sa fii chiar pe muchie. Timing-ul extern inseamna care este apetitul pietelor la momentul respectiv. De exemplu in 2022 apetitul pietelor era aproape zero. Anul acesta a fost un apetit aproape maxim din ce am vazut eu in ultimii 10 ani, poate 20 de ani. A fost un apetit foarte bun pentru pietele de obligatiuni”, explica bancherul CEC Bank.

“Deci procesul este in mod normal asa – ne pregatim si avem in vedere cateva <<ferestre>> pornind de la timingul nostru intern. Sunt cateva lucruri care trebuie sa se intample – un review de rezultate financiare, sunt cativa pasi pe care trebuie sa fii gata sa ii faci ca sa poti sa emiti. In momentul in care esti gata, iti pui problema cum sunt pietele, daca sunt ok sau nu sunt ok sa iesi. Sunt anumite perioade care in principiu sunt de evitat cum ar fi decembrie.”, nuanteaza Ionut Lianu.

“Sunt anumite perioade traditional mai bune cel putin pentru pietele de obligatiuni, de exemplu ianuarie cand toata lumea isi face portofoliile pentru anul urmator”, a precizat acesta.

“Ideal ar trebui sa nu ai o emisiune foarte mare, raportat la nevoile tale pentru ca daca ne imaginam practic ca emiti 1 mld. Euro dintr-odata asta inseamna ca erai in principiu in regula cu indicatorii inainte de emisiune si ca, dupa ce ai emis, esti cu mult peste nivelurile necesare de capitalizare”, a adaugat Ionut Lianu.

“Teoretic poti sa faci o emisiune mare daca ai un eveniment, de exemplu un M&A. Altfel e mai bine sa faci emisiuni cat mai granulare pentru ca, de exemplu, daca un an nu poti sa iesi pentru ca sunt pietele blocate cum a fost in mare parte in 2022 atunci sa nu ai acolo o scadenta mare care reprezinta toata cerinta ta si sa fii cu spatele la zid. Ideea e sa diversifici cat mai mult riscul pe ani asta inseamna sa spargi sumele, insa poti sa spargi sumele doar ca exista si o limita inferioara pentru ca ajungi la problema lichiditatii instrumentului”, a continuat seful Trezoriei CEC Bank.

“Ideal pentru noi ar fi sa zicem sa emitem cate 10 – 20 mil. Euro cand avem nevoie, dar atunci nu ar mai fi investibil instrumentul respectiv”, explica Ionut Lianu.

“Noi am inceput sa ne gandim la pietele de capital pentru instrumente MREL in special pentru ca sunt practic obligatiuni care sunt cerute prin legislatia bancara si care sunt un nivel intermediar intre senior unsecured (obligatiuni senior negarantate) si equity (capitalul bancii). Sunt mai multe straturi. Ce vreau sa spun este ca pentru noi acest program are, in primul rand, un rol in a ridica instrumente de capital din piata, nu neaparat lichiditate. Lichiditate avem si noi si au toate bancile in Romania”, a punctat acesta.

“Astfel de instrumente nu sunt adresabile zonei de retail, persoanelor fizice, sunt in special pentru investitori institutionali si experientele pe care le-am avut pe acest drum”, explica Ionut Lianu.

“Am pornit in 2022, am luat primul rating al bancii din toate timpurile, dupa care am dat drumul acestui program de emisiuni pentru a gestiona in acest mod cerintele de capital de rezolutie. Cum fac, dealtfel, toate bancile din Romania si am incercat sa mergem in 2022, am avut primul plasament privat, am venit cu o emisiune in 2023 adresata atat localilor, cat si internationalilor. Si aici mixul a fost mai degraba 80% local in 2023, iar ce am vazut anul acesta a fost aproape invers, 80% investitori straini”, a subliniat bancherul CEC Bank.

“A fost o situatie de piata destul de buna si am incercat sa profitam si noi de ea pentru ca odata ce devii emitent si esti cunoscut ca emitent, in momentul in care incerci sa vii cu noi instrumente investitorii te au déjà pe radar, au limite aprobate pe tine ca emitent si atunci e mai greu pasul asta pana faci prima emisiune cat de cat lichida. Noi asta am urmarit sa fie o emisiune de referinta pentru zona noastra de 300 mil. Euro si a fost o granularitate foarte buna in pool-ul de investitori, adica instrumentul ne asteptam sa fie destul de lichid ceea ce ne va ajuta pentru emisiunile urmatoare”, explica reprezentantul bancii aflate in portofoliul statului roman.

“Avem un program de 1,5 mld. Euro din care putem sa accesam diferite instrumente de capital. Mai putem sa facem emisiuni de obligatiuni subordonate, deci nivelul 2 de capital si practic experienta a fost una graduala”, afirma Ionut Lianu.

“La cat de bine cunoscuti suntem local, international suntem doar o banca cu un rating. Adica CEC este un brand, dar inafara practic nu existam si am incercat sa ne punem si noi pe aceasta harta a emitentilor romani. Vedem din ce in ce mai multe companii, banci care incearca sa isi deschida si acest canal de finantare nu pentru ca nu ar fi si local cerere si am avut implicarea multor fonduri locale de asset management, fonduri de pensii, dar pentru toti investitorii a avea o participare foarte larga, foarte granulara si a avea o piata secundara pentru aceste instrumente, pentru toti investitorii este foarte important si sunt o serie de companii care au ajuns in Romania, companii de toate felurile – banci, companii private, de stat cum suntem noi care au ajuns la o dimensiune care practic permite ca atunci cand emiti un instrument sa il emiti intr-un volum suficient de mare pentru a crea o piata secundara”, a mentionat acesta.

Ce pondere au avut fondurile de pensii locale la alocare in cadrul emisiunii CEC Bank?

“Cam 20% din emisiune au fost tot localul. Fondurile de pensii au participat, am avut o participare buna, nu as putea sa spun procentul. Cred ca undeva peste 50% din zona de locali, dar nu stiu exact cat. La participare straina, fonduri mari din Europa si din lume au fost interesate”, a mai spus Ionut Lianu, Ofiter – Sef Management active si pasive al CEC Bank, la panelul Piete de capital al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024 sunt KRUK Romania, Forvis Mazars Romania si NNDKP si are sprijinul Supporting Partners din partea Datasite, AxFina, Kapital Minds, Dentons, Sancons Capital & Investment, Bursa de Valori Bucuresti si Vetimex Capital.

Citeste seria integrala de articole MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024. “In a storm it’s pretty hard to stay dry”. Lichiditatea din pietele private si din pietele publice va fi afectata de “furtunile” din comertul global, ceea ce va impune schimbarea si adaptarea strategiilor jucatorilor la noul mediu de piata. Ce tendinte modeleaza tranzactiile M&A si de finantare ale investitorilor strategici, ale fondurilor de PE & VC si ale companiilor antreprenoriale. Ce asteptari au investitorii pe pietele de capital, real estate si NPL pentru 2025

Valeriu Binig, PPC Group: PPC a depasit pana acum 2 mld. Euro investitii pe piata de energie din Romania. Vom vedea in sector un flux de capital, intrebarea este cum va fi el ridicat. Pe fondul evolutiilor impredictibile din piete, project finance incepe sa fie sub semnul intrebarii ca tip de finantare si atunci se prefera corporate finance

Radu Hanga, Bursa de Valori Bucuresti: Ne mutam treptat dintr-o lume globala catre una mai locala, in care bursele si fondurile de investitii vor avea un rol mai important. Bursele sunt suficient de mature ca sa preia sarcina de exit a fondurilor de private equity din companii. Pe bursa de la Bucuresti vor continua sa vina pe termen scurt emisiuni de obligatiuni corporate si emitenti non-bancari

Ciprian Dascalu, BCR: Dobanzile pentru companiile din Romania sunt mai mici decat in Ungaria si mai mari decat in Polonia. Ne asteptam sa performeze in anii urmatori sectoarele cu o cerere inelastica sau mai putin elastica din perspectiva consumatorilor

Razvan Butucaru, Forvis Mazars: Estimam piata de M&A din Romania pentru 2024 la un volum de 100 – 120 tranzactii si ne asteptam sa se inchida ca valoare pana undeva la 2,5 mld. Euro. Observam un apetit mai scazut al investitorilor fata de tichetele mari si foarte mari, explicabil in contextul general economic si geopolitic

Bill Watson, Value4Capital: Pentru ca activitatea de strangere de noi fonduri private equity din CEE a fost modesta, va fi mai putin capital de investit si va fi o concurenta mai mica pe tranzactii. Dezvoltarea pietei de leverage pentru a sustine tranzactiile fondurilor de private equity va deveni mai importanta. “Suntem intr-o piata in care nu a fost nicio scanteie tranzactionala”

Ionut Lianu, CEC Bank: Ne dorim ca urmatoarea emisiune de obligatiuni sa o facem intr-un format verde sau ESG. Tichetul de bonduri de 300 mil. Euro pe care l-am emis este unul minim pentru fondurile care acopera regiunea noastra

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Problema in piata de M&A nu este la nivelul multiplilor de evaluari, ci de pipeline. Lucram la doua tranzactii de “crestere”, din care pentru una clar trebuie sa cautam un partener. Urmatoarea semnare de achizitie, estimata pentru prima jumatate a anului viitor

Daniela Secara, BT Capital Partners: Urmatoare emisiune de obligatiuni a Bancii Transilvania va fi candva anul viitor, fereastra o vom decide in functie de necesarul de finantare al bancii si de evolutia pietelor. Banca Transilvania a decis sa iasa pe pietele internationale pentru ca fondurile de pensii locale si fondurile de asset management au anumite limite de investitii per emitent si atunci ai nevoie si de alti investitori

Cosmina Marinescu, KRUK: Media de portofolii vandute pe piata este la circa 150 in acest an. Va ramane un nivel crescut de vanzare de portofolii NPL de catre IFN-uri, ceea ce poate duce inclusiv la iesirea din piata a anumitor jucatori

Cornel Marian, Oresa: Am vandut de-a lungul timpului 4 companii locale din portofoliu la o valoare de intreprindere de peste 100 mil. Euro. Cred ca nu am avut o companie suficient de mare in portofoliu pentru a face un IPO pe bursa. „Cand intri in perioade ca acestea e bine sa nu fii supraindatorat, iti trebuie cash si acces la capital”

Marius Ghenea, Catalyst Romania: Cel mai profitabil exit l-am facut cu Green Horse Games catre Tencent, unde multiplul fata de capitalul investit de noi in companie a fost de cateva zeci de ori mai mare. La fondul Catalyst 1, dupa 6 exituri avem un multiplu de peste 4x fata de capitalul investit ceea ce ne confirma ca este un fond de succes. Ce minusuri sunt in ecosistemul antreprenorial din Romania

Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: In 2025, obiectivul este sa facem 2 – 3 achizitii de platforme noi cu fondul al doilea, care are un hard cap de 120 mil. Euro. Cu tot cu tranzactii add-on, ne apropiem de un volum M&A de doua cifre. “De cand investim in Romania, mi se pare ca a executa aici strategii bolt-on este mai dificil decat in alte geografii”

Mihai Purcarea, BRD Asset Management: In acest moment, este o discrepanta destul de mare intre oferta si cererea de pe piata de capital pentru ca sunt cateva zeci de miliarde din partea clientilor care vor sa investeasca si nu au in ce. La emisiunile de obligatiuni se poate obtine o lichiditate buna a acestui instrument daca tranzactia este minim de 500 mil. Euro

Oana Mogoi, ING Bank: Am vazut in acest an o stagnare pe piata creditelor sindicalizate, unde s-au strans peste 1,5 mld. Euro, din care energia este cap de lista cu peste 1 mld. Euro. Energia, serviciile medicale private si telecom, printre sectoarele in care se vor invarti banii din finantarile bancare

Florin Visa, Early Game Ventures: Pentru 2025 ne asteptam la fondul 1 sa avem 1 – 2 investitii follow-on si 4 exituri, iar la fondul 2 avem in plan 6 investitii. Ne concentram pe verticale de business precum cybersecurity, devtools si edutech

Tudor Grecu, KPMG: Nu avem o tranzactie de 1 mld. Euro in pipeline, dar tranzactii de sute de milioane de euro avem si speram sa se intample. “Upper hand”-ul in negocierile de pe piata de M&A este la vanzator cu exceptia energiei regenerabile, iar in tranzactiile din banking este la autoritatea de reglementare

Carmen Sebe, Seedblink: Vedem si noi cumva acea trecere de la globalizare la localizare pentru ca am avut mai multe companii din Romania pe platforma decat companii europene cum incepusem sa avem in ultimii ani

Robert Miklo, Colliers: Un „pipeline” de tranzactii de circa 500 mil. Euro este pe muchie intre 2024 si 2025 pe piata imobiliara. Din valoarea investitiilor de 700 – 750 mil. Euro din acest an pana acum, cam jumatate din pondere este sectorul industrial si spatii logistice, iar segmentul de birouri si cel de retail fiecare a luat cam un sfert

Andrei Racu, Arobs: Strategia noastra M&A este sa mergem catre piete noi din Vest, dar si catre Turcia si ne intereseaza verticale precum cybersecurity, embedded software, medical, aerospatial, AI sau data science. Pana acum am facut 10 achizitii din cash propriu si le-am refinantat in unele situatii pe Arobs

Valentin Voinescu, NNDKP: Vedem si noi o tendinta de localizare. Este o perioada de reasezare pe care am resimtit-o puternic in piata si care probabil va continua in 2025. Daca inainte aveam bani proaspeti 70% – 80% din activitatea noastra, acum suntem la aproximativ 50% – 50% bani proaspeti si reiteratii

Mihai Patrulescu, CBRE: Ne asteptam ca volumul de tranzactii pe piata imobiliara sa se inchida la circa 850 mil. Euro in 2024. Tranzactiile dureaza mai mult – due diligence mai lung si mai greu, au venit si reglementarile ESG la care se adauga cadrul legislativ. Pentru 2025 vad focus pe investitii in retail si industrial

Andreea Pipernea, APlus Advisory: Din zece mandate de fuziuni si achizitii la care am lucrat recent cu antreprenorii, 20% dintre acestea au fost mandate in care sa cumpere competitori mai mici. Prima mentalitate de schimbat la antreprenori este acela ca fac un business ca sa il vand pentru ca, de fapt, venim dintr-o mentalitate mai veche de “business as a lifestyle” prin care sa dau de mancare familiei mele

Florin Sandor, Sancons Capital & Investment: La apogeul pietei locale de NPL, ajunsesem sa administrez active neperformante cat o treime din banca. Fostul bancher Intesa Sanpaolo a investit acum pe cont propriu in achizitia unui portofoliu NPL in Republica Moldova. “Ma uit la pietele din jurul Romaniei la portofolii cu expuneri de 10 – 30 mil. Euro”

Ionut Lianu, Chief Treasury and ALM Officer at CEC Bank, speaker of MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024

Ionut Lianu, Chief Treasury and ALM Officer at CEC Bank, is one of the speakers of MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024.

He is an experienced treasury and finance professional with strong technical background and proven organizational skills with 20 years in various transformative positions in banking and asset management.

On December 5, 2024, MIRSANU.RO transaction journal is hosting MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024, an OFFLINE event dedicated to the community of corporate transactions – mergers & acquisitions (M&A), financing, capital market transactions, real estate deals and other major corporative transactions.

The agenda of this event will be as follows:

09:00 – 09:50 (EET/GMT+2) Registration & Networking

10:00 – 10:45 Panel: Trends

10:45 – 11:30 Panel: Mergers and Acquisitions (M&A)

11:30 – 12:15 Panel: Financing

12:15 – 12:45 Coffee break

12:45 – 13:30 Panel: Capital Markets

13:30 – 14:15 Panel: Private Equity & Venture Capital

14:15 – 15:15 Lunch

15:15 – 15:45 Panel: Real Estate

15:45 – 16:15 Panel: NPL & Debt Management

16:15 – 17:00 Panel: Buyer vs Seller

17:00 Final notes

The Event’s Partners are KRUK Romania, Forvis Mazars Romania and NNDKP. The Supporting Partners of this event are Datasite, AxFina, Kapital Minds, Dentons, Sancons Capital & Investment and Vetimex Capital.

If you are interested in attending this event, please contact us at office@mirsanu.ro

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO transaction journal is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

CEC Bank a ieșit pe piață cu tranzacția de vânzare a unui portofoliu neperformant cu o valoare nominală de peste 300 mil. Lei

Lasă un răspuns

CEC Bank, bancă aflată în portofoliul statului român, a scos la vânzare un portofoliu neperfomant cu o valoare nominală de peste 300 mil. Lei (aproximativ 70 mil. Euro), pentru care a invitat investitorii interesați să depună oferte, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Portofoliul cuprinde atât credite garantate, cât și negarantate.

Banca de stat urmează să evalueze în această primăvară ofertele primite de la investitori și să selecteze un cumpărător, conform datelor disponibile din piață.

CEC Bank a tranzacționat și în anii anterior portofolii de credite neperformante, de valori mai mici față de cel scos acum pe piață. Compania poloneză Kruk de pe piața administrării datoriilor s-a poziționat ca unul dintre cei mai importanți cumpărător pe portofolii ale CEC Bank.

Un studiu recent al Deloitte, care analiza situația din 2015 a primelor zece bănci locale, situa CEC Bank pe poziția a doua după BCR cu o rată a creditelor neperformante de 17,5% în ansamblul portofoliului de credite, adică la o valoare de 519 mil. Euro.

Banca de stat a încheiat anul 2015 cu un profit de 10,99 mil. Lei, conform bilanțului făcut public de către Ministerul Finanțelor Publice.

CEC era poziționată la finele lui 2015 în primele șase bănci locale, cu un activ net bilanțier de 27,5 mld. Lei (circa 6,2 mld. Euro) și o cotă de piață de 7,3%.

Strategia băncii de stat este de a credita, cu precădere, sectorul IMM, agricultura și administrațiile publice locale.

Pe piața tranzacțiilor cu credite neperformante, concurența crește în contextul în care pe lângă APS, Kruk, EOS și Kredyt Inkaso, care au deja portofolii solide în administrare intră jucători cu forță financiară mare. Astfel, platforma poloneză de administrare a datoriilor GetBack a intrat în portofoliul fondului de investiții Abris Capital Partners. În anul 2016, norvegienii de la B2 Holding au intrat în România prin achiziția firmei bulgare DCA și, alături de EOS, au semnat achiziția portofoliului Blue Lake de la BCR.

În această săptămână, grupul suedez Intrum Justitia și-a anunțat intrarea în România prin achiziția platformei locale Top Factoring și este de așteptat să intre în cursa pentru achiziția de portofolii neperformante locale.

România a fost anul trecut cea mai dinamică piață de profil din regiune și a marcat vânzarea celui mai mare portofoliu din istoria pieței locale. Astfel, un consorțiu format de APS, Deutsche Bank și IFC au cumpărat portofoliul Tokyo de 1,1 mld. Euro valoare nominală de la BCR, prețul estimat al achiziției fiind în jurul a 150 mil. Euro.

Ca urmare a tranzacțiilor prin care BCR, Volksbank, Intesa, Piraeus Bank și Bancpost au vândut portofolii de valori semnificative în ultimii ani pentru a-și curăța bilanțurile sau a face exit din piață, rata creditelor neperformante a coborât în jurul pragului de 10%.

Prețul portofoliilor neperformante tranzacționate pe piața locală s-au scumpit în ultimii ani, afirmă investitorii în astfel de active. Reprezentanții APS spuneau, recent, că, de exemplu, pentru un portofoliu negarantat format din credite acordate persoanelor fizice se plătește în jurul a 40% din valoarea nominală a portofoliului.

Pentru acest an, datele Deloitte, confirmate de unii investitori locali, indică o piață a tranzacțiilor cu credite neperformante de 1,5 – 2 mld. euro.

Kruk a cumpărat cu 13,2 mil. euro un portofoliu neperformant de 70 mil. euro al CEC Bank. Prețul de achiziție cotează pachetul vândut de CEC la 19 eurocenți pentru 1 euro la valoare nominală și confirmă tendința de scumpire a portofoliilor locale scoase la vânzare

Lasă un răspuns

Firma poloneză Kruk, unul dintre liderii pieței locale de administrare a portofoliilor neperformante, a cumpărat pe 28 iunie un portofoliu neperformant al CEC Bank, cu o valoare nominală de 313,3 mil. lei (69,6 mil. euro). Prețul de achiziție al acestui portofoliu este de 59,5 mil. lei (13,2 mil. euro), ceea ce cotează plata la nivelul de 19 eurocenți raportat la 1 euro valoare nominală a creanțelor din pachet și echivalează cu aplicarea unui discount de 81% față de valoarea la care au fost înscrise în bilanțul băncii.

Pachetul CEC Bank este format din credite garantate și negarantate, fiind un mix de împrumuturi retail și corporate.

Kruk a anunțat că tranzacțiile executate cu CEC Bank, bancă aflată în portofoliul statului român, au ajuns la valoarea de 72,6 mil. lei fără TVA (peste 16 mil. euro) și depășesc pragul de 10% din veniturile înregistrate de grupul polonez în ultimul an.

Acordul încheiat cu CEC Bank a fost cel mai mare încheiat în perioada raportată.

De asemenea, Kruk derulează în paralel alte achiziții de portofolii bancare de anvergură pe piața de profil. Astfel, firma poloneză a primit pe 27 iunie decizia de aprobare din partea Consiliului Concurenței privind preluarea a trei portofolii neperformante cu o valoare nominală totală de 597 mil. euro, cunoscută investitorilor sub numele de tranzacția Ursa.

În această tranzacție, vânzătorii sunt entități ale grupului bancar elen Eurobank, și anume Bancpost, ERB New Europe Funding II B.V. și ERB Retail Services IFN S.A. Achiziția este realizată împreună cu International Finance Corporation (IFC) și înseamnă că Kruk va investi 46 mil. euro în achiziția portofoliului, la care se adaugă un împrumut de 20 mil. euro din partea instituției financiare internaționale.

Kruk se pregătește să semneze pe lângă tranzacția de la CEC Bank și tranzacția Elisabeth, prin care urmează să preia un portofoliu neperformant de la Piraeus Bank cu o valoare nominală de 164,2 mil. euro, potrivit informațiilor publicate în exclusivitate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Prețul de achiziție pentru portofoliul Elisabeth, format din credite retail și corporate, este așteptat să fie unul comparabil cu cel plătit de Kruk în urmă cu un an pentru portofoliul Henri al Piraeus Bank, când polonezii au dat 12 mil. euro obținând un discount de 93,5% din valoarea nominală a portofoliului.

Tranzacțiile în diferite faze de execuție ale Kruk cu Eurobank, Piraeus Bank România și CEC Bank indică un val de achiziții în curs al firmei poloneze de portofolii neperformante cu o valoare nominală agregată de peste 800 mil. euro.

În 2015, investițiile Kruk în achiziția de portofolii pe piața românească au fost de aproximativ 163 mil.lei (majoritatea pentru achiziția de portofolii retail), comparativ cu circa 98 mil. lei în 2014. Investițiile din 2015 i-au asigurat Kruk o cotă de piață de 37% pe piața segmentului de creanțe cesionate, raportat la tranzacțiile finalizate în 2015. În următorii ani, grupul polonez intenționează să fie mai activ pe segmentul creanțelor ipotecare și a celor corporate.

Valoarea nominală totală a portofoliilor achiziționate de Kruk în 2015 a fost de 5,04 mld. lei (1,1 mld. euro).

Valoarea nominală a creanțelor vândute (tranzacții finalizate până în decembrie 2015) sau externalizate spre colectare de bănci sau alte entități pe piața din România, a fost de aproximativ 8,96 mld. lei , comparativ cu valoarea de aproximativ 14 mld. lei în 2014, din care valoarea nominală a portofoliilor de creanțe vândute (tranzacții finalizate până în decembrie 2015) a fost 4,5 mld. lei, față de 9,3 mld. lei în 2014, susțin datele prezentate de Kruk. De asemenea valoarea nominală a portofoliilor externalizate spre colectare a fost de 4,3 mld. lei, comparativ cu 4,7 mld. lei în 2014.

Ultimele tranzacții finalizate pe piața de profil, Rosemary (vânzarea unui portofoliu de circa 287 mil. euro de către Intesa Sanpaolo cehilor de la APS), Tokyo (vânzarea unui portofoliu BCR de 1,1 mld. euro pentru aproape 150 mil. euro), ultima tranzacție încheiată de Kruk cu CEC, respectiv achiziția în derulare a portofoliului Blue Lake al BCR, de circa 400 mil. euro de către un consorțiu din care fac parte EOS și B2 Holding indică o tendință de creștere a prețurilor de achiziție a portofoliilor scoase la vânzare.

Pe piața de profil, Kruk concurează cu APS, EOS, Kredyt Inkaso, iar în ultima lună au dat semnale puternice prin achiziții internaționale cu impact local B2 Holding (care a cumpărat platforma de origine bulgară DCA), respectiv GetBack (preluată de fondul de investiții Abris Capital Partners alături de alți co-investitori). De asemenea, în contextul mai larg al tranzacției de vânzare a portofoliului Neptun al BCR, cu o valoare nominală de 2,7 mld. euro, eșuată însă în septembrie 2015, fondul de investiții Lone Star a fost aproape de a cumpăra firma cehă de administrare a creanțelor APS.

Piața românească de tranzacții cu portofolii neperformante a fost cea mai mare din regiune în 2015 și este atractivă pentru investitorii de profil. Băncile locale stau în acest moment pe un stoc de credite neperformante de circa 6 mld. euro, conform unor estimări făcute de investitori activi pe acest segment și firme de consultanță.

Compania Remarul 16 februarie va contracta credite de 8 milioane lei de la BCR

Lasă un răspuns

Compania Remarul 16 februarie din Cluj – Napoca, care se ocupă de construcția, modernizarea și repararea trenurilor va contracta de la BCR credite de 7,94 milioane de lei (1,8 milioane euro, calculate la cursul zilei de 4,4008 lei/euro).

Decizia cu privire la contractarea creditului va fi luată de acționari în data de 29 septembrie în cadrul Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor, potrivit raportului publicat pe bursa din București. De asemenea, este propusă aprobarea unui amendament la contractul de credit luat de la BCR în 2004 în valoare de 1,4 milioane lei (circa 345.000 euro, calculat la cursul mediu anual comunicat de BNR pentru 2004 de 40.532 lei vechi pentru un euro).

Garanția adusă de companie pentru creditul contractat în 2004 este reprezentată de trei imobile, situate în Cluj- Napoca.

Printre acționarii companiei Remarul 16 februarie se numără S.C. Transferoviar Grup S.A, care deține 32,96 % din acțiuni și Monica Băiculescu, aceasta deținând 32,74 % din acțiunile companiei. În spatele Transferoviar Grup se află omul de afaceri Călin Mitică, soțul Monicăi Băiculescu, conform ultimelor informații disponibile pe piață.

Acțiunile companiei sunt listate pe bursa din București, cel mai recent preț al unei acțiuni fiind de 6,44 lei/acțiune, iar capitalizarea bursieră are valoarea de 13,17 milioane lei (2,99 milioane euro, calculate la cursul zilei de 4,4008 lei/euro).

La finele anului 2013, compania Remarul 16 februarie a înregistrat o cifră de afaceri de 21,68 milioane lei (4,9 milioane euro), înregistrând o pierdere de 5,89 milioane lei (1,33 milioane euro), la un număr de 317 angajați. În anul 2012 compania înregistra un profit de 276 mii lei (61,94 mii euro). Rezultatele au fost transformate la cursurile medii anuale ale anilor 2013, de 4,4190 lei/euro, respectiv 2012, de 4,4560 lei/euro.

Înființată în anul 1870, compania Remarul 16 februarie are ca obiect de activitate construcția, modernizarea și repararea trenurilor.

CET Arad va suplimenta linia de credit contractată de la CEC Bank cu 10 milioane lei

Lasă un răspuns

Producătorul de energie termică şi electrică CET Arad va suplimenta linia de credit luată de la CEC Bank cu suma de 10 milioane lei (2,3 milioane euro). Decizia cu privire la suplimentarea acestui credit va fi luată de acționari pe 29 august în cadrul Adunării Generale, potrivit convocării publicate în Monitorul Oficial.

Înființată în 2002, CET Arad se află sub autoritatea Consiliului Municipal Arad, având ca obiect de activitate producerea de energie termică și producerea și furnizarea de energie electrică. Compania derulează un amplu plan de investiţii, parte din el acoperit din credite bancare.

În 2012, în centrul programului de investiţii de la CET Arad a fost pus proiectul de realizare a unei investiţii noi destinate retehnologizării sursei de producţie de energie termică.

Astfel, CET Arad caută să se asocieze cu un investitor privat pentru realizarea unei centrale pe ciclu combinat cu turbină pe gaze, cazan recuperator şi acumulator de căldură. Pentru realizarea investiţiei, CET Arad a cerut un raport de evaluare a activelor cu care intenţionează să intre în această asociere, iar aportul său a fost stabilit de către un evaluator autorizat de către ANEVAR (Asociaţia Naţională a Evaluatorilor din România) la 41,5 mil. euro valoare de investiţie.

La finele anului 2013 cifra de afaceri avea o valoare de 79,1 milioane lei (17,9 milioane euro), profitul fiind de 382.372 lei (86.529 euro), la un număr de 415 angajați. Profitul din anul 2012 al companiei are o valoare de 24 de ori mai mare față de cea din 2013. La 1 iunie 2014 compania avea 307 angajați.

În anul 1895 s-a hotărât înființarea Uzinei Electrice Arad, urmând ca 2 ani mai târziu să fie puse în funcțiune două cazane Simonis Lanz. În 1898, SA Electricitate Arad a preluat exploatarea și administrarea instalațiilor electroenergetice din Arad, urmând ca în perioada următoare să se extindă instalațiile de energie electrică și termică prin montarea mai multor cazane și renovarea instalațiilor. Acum 12 ani, CET Arad a trecut în portofoliul Consiliului local al municipiului Arad.

Acționarii libanezi de la Toneli Nutrition au aprobat garanții pentru finanțări de 4 milioane de euro luate de la CEC Bank

Lasă un răspuns

Producătorul de furaje combinate Toneli Nutrition Titu, controlat de acționari libanezi, a aprobat garanții pentru finanțări totale de 18,1 milioane de lei (circa 4 milioane de euro) contractate de la banca de stat CEC Bank.

Acționarii companiei au decis ieri prelungirea termenului de rambursare al unui împrumut de la CEC, în valoare de 9,1 mil. lei (peste 2 milioane de euro). De asemenea, Toneli Nutrition Titu a decis garantarea majorării de 5 milioane de lei (1,1 milioane de euro) până la valoarea de 9 mil. lei a unui credit de la CEC, în calitate de codebitor alături de Avicola Găești, cea care a contractat în 2012 creditul inițial de 4 mil. lei (0,9 milioane de euro), potrivit anunțului publicat de companie pe bursă.

Toneli Nutrition și Avicola Găești fac parte din rețeaua de firme Toneli controlat de un grup de oameni de afaceri libanezi. Acționarii Toneli Nutrition sunt Agrisol International R.O. SRL cu 34%, Sarkis Sarkis cu aproximativ 22%, Laoun Youssef cu 21%, Laoun Fadi cu 10,5%, Toni Khoury cu 7,6%.

Acțiunile Toneli Nutrition Titu sunt listate pe piața bursieră Rasdaq, ultima cotație fiind de 0,67 lei per titlu ceea ce înseamnă o valoare de piață a companiei de 21,5 mil. euro.
Compania aduce pentru garantarea împrumuturilor un ansamblu de garanţii, format din aproximativ 10 hectare de terenuri, construcţii și imobile situate în județul Dâmbovița, gaj asupra poliţelor de asigurare aferente bunurilor imobile. De asemenea, acestora li se adaugă ipotecă mobiliară asupra conturilor în lei şi valută deschise la CEC Bank şi fidejusiune din partea administratorului Toni Khoury.

Compania Toneli Nutrition Titu SA este producător de preparate pentru hrana animalelor, principalii săi clienți fiind firme controlate de același grup de acționari libanezi, care au activități în agricultură și în industria agroalimentară – de la cultivarea de cereale până la ferme de păsări și porci, abatoare de procesare a cărnii și transport către clienți din țară și din străinătate.

Capitalul social subscris și vărsat al companiei este de 3,2 milioane de lei (0,7 milioane de euro).

Compania a raportat un profit net de 311.992 lei (70,6 mii euro) la o cifră de afaceri de 48.019.761 lei (10, 9 milioane de euro) și un personal de aproximativ 48 de angajați.

Producătorul de vinuri Domeniul Coroanei Segarcea contractează finanțări de la CEC de 20 milioane lei

Lasă un răspuns

Producătorul de vinuri Domeniul Coroanei Segarcea a luat finanțări de la CEC Bank în valoare de 20 milioane lei ( 4,6 milioane euro), bani folosiți pentru finanțarea activității companiei.

Mai exact, compania controlată de omul de afaceri Mihai Anghel, unul dintre cei mai mari proprietari de teren agricol din țară, a contractat un nou credit de 12 milioane de lei (2,7 milioane de euro) de la banca de stat.

De asemenea, acționarii producătorului de vinuri au aprobat luna trecută și suplimentarea unui credit luat anterior de la aceeași bancă cu suma de 8 milioane lei (1,8 milioane euro) de la nivelul inițial de 52 milioane lei (11,8 milioane euro).

Compania aduce ca garanții pentru aceste finanțări stocuri de vin în valoare de până la 20,3 milioane lei (4,6 milioane euro) , ipotecă pe conturile societății deschise la CEC Bank, garanție din partea Fondului de Garantare a Creditului Rural. La acestea se adaugă ipoteci pe mijloace fixe și pe contracte încheiate cu clienții săi, terenuri de 1,3 hectare în orașul Segarcea (județul Dolj), precum și pe construcțiile aferente.

Domeniul Coroanei din Segarcea a înregistrat în 2013 o cifră de afaceri de19,5 milioane lei (4,4 milioane euro) și un profit net de 406.260 lei (91.934 euro) la un număr de 72 de angajați

Înființată în 1999, Domeniul Coroanei Segarcea desfășoară activități în producerea vinului, avându-l ca și acționar pe Anghel Mihai, deținătorul grupului Comcereal Dolj, unul dintre cei mai importanți jucători din agricultură.

Producătorul de nutrețuri combinate Nutrimold Iași își prelungește finanțarea de la CEC Bank

Lasă un răspuns

Producătorul de nutrețuri combinate Nutrimold Iași şi-a prelungit linia de credit în valoare de 14,7 milioane de lei (3,3 milioane de euro), contractată la CEC Bank SA cu încă un an. De asemenea, compania intenționează să obțină un plafon de scontare în valoare de 11 milioane de lei (2,5 milioane de euro), conform unei hotărâri a acționarilor companiei din 5 mai.

Nutrimold Iași aduce ca garanții pentru linia de credit stocuri şi creanţe prezente şi viitoare de cereale şi produse finite de natură furajeră ale firmei, conturile deschise de societate la CEC Bank SA, precum și două bilete la ordin. Acestora li se adaugă o garanţie emisă de Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR), respectiv contracte de fidejusiune şi orice alte bunuri mobile sau imobile aflate în proprietatea firmei sau terţilor, în funcţie de necesităţile de garantare agreate cu banca.

Linia de scontare va fi garantată cu cesiunea contractelor de livrare încheiate de Nutrimold cu clienţii săi, respectiv cu bilete la ordin emise de clienţi pentru mărfurile livrate şi cu contracte fidejusiune.

Compania Nutrimold a fost înfinţată în anul 1991 la Iaşi, acţionarii companiei fiind Tartau Iulian Gabriel, (99,9%) și Tartau Monica. Compania a raportat la 31 decembrie 2013 o cifră de afaceri în valoare de 104.720.394 lei (23,7 milioane de euro), un profit net de 243.640 lei (55.134 euro) şi 72 de angajaţi.

Producătorul ferestrelor de termopan QFort împrumută de la CEC Bank 11 milioane de euro pentru refinanțare și investiții

Lasă un răspuns

Producătorul de tâmplărie termoizolantă Casa Noastră din Craiova intenționează să contracteze trei împrumuturi cu o valoare totală de 11,3 milioane de euro de la CEC Bank.
Cel mai mare dintre credite se ridică la 42,08 mil. lei (9,6 mil. euro) și are destinație de credit de investiții pentru refinanțarea unor împrumuturi luate anterior de la Alpha Bank România, potrivit unei hotărâri luate de acționarii companiei.

De asemenea, producătorul de tâmplărie termoizolantă marca QFort vrea să ia și un credit de investiții de 1,45 milioane de euro, precum și o linie de credit de 300.000 euro.
Ștefan Cherciu și Cosmin Ionescu dețin împreună pachetul de 100% din acțiunile companiei Casa Noastră.

Compania aduce ca garanții pentru contractarea creditelor de la CEC Bank terenuri cu o suprafață totală de 15,4 hectare, situate în comuna Pielești. În plus, vor fi ipotecate mijloacele fixe ce urmează să fie achiziționate cu banii din credit, mijloace fixe ce compun linii de fabricație, spații de producție, conturile bancare deschise la bancă, stocuri de mărfuri, marca QFort, precum și creanțe cu o valoare totală de 10, 5 milioane de lei (2,4 milioane de euro).

Pentru semnarea contractelor de credit au fost împuterniciți Ștefan Cherciu, unul dintre acționarii companiei, și Ovidiu – Vasile Vasilescu, președintele Consiliului de administrație al companiei.

Casa Noastră este o firmă înființată în 1995 și are ca obiect de activitate producția de ferestre și uși termoizolante.

Compania a înregistrat un profit net de un milion de euro la o cifră de afaceri de 31,3 milioane euro, în creștere cu 12% față de anul anterior. Personalul companiei a ajuns de la 754 de angajați la finele anului 2012 la 850 de oameni la 31 decembrie 2013. Capitalul social al companiei este de 5,48 milioane de lei (1,25 milioane de euro).

Per ansamblu, cererea de finanțare din partea companiilor se află pe un trend ușor în scădere, conform ultimelor rapoarte publicate de banca centrală.