Arhive etichete: BVB

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: O listare duala nu produce o evaluare mai buna pentru companii si exporta lichiditate din piata locala, ceea ce ne afecteaza clasificarea de piata in criteriile MSCI si FTSE Russell. Pentru ca vorbim de miliarde de euro investitii la Neptun Deep, asteptarea noastra si a investitorilor este ca piata de capital sa fie utilizata mult mai intensiv pentru a finanta astfel de proiecte

„Cred ca acum este mult mai usor de a convinge cel putin afacerile locale sa faca o singura listare aici decat inainte de IPO-ul Hidroelectrica. Au fost argumente puternice inainte de IPO Hidroelectrica privind listari duale si listari locale. Noi la bursa am adus propriile argumente si credem inca in ele. Da, succesul Hidroelectrica a aratat ca avem dreptate. Nu cred ca o listare duala produce o evaluare mai buna. Vin de pe partea de cumparare, am activat pe buy side mult timp si nu cred ca o listare duala produce o evaluare mai buna. Pe partea tehnica, o listare duala exporta lichiditate din piata locala, iar MSCI si FTSE Russell se uita numai la lichiditatea pietei locale. Asta (listarea duala a Hidroelectrica – n.r.) ar fi fost un efect negativ asupra perspectivelor noastre de a fi promovati de catre MSCI si FTSE Russell. Desigur ca pe termen mediu si lung vedem ca acea lichiditate se intoarce pe piata naturala asa cum am vazut in cazurile Petrom, Romgaz si Electrica (listate dual la Bucuresti si Londra – n.r.), dar pe termen scurt o parte din lichiditate va fi acolo, aici ramanand mai ales fondurile de pensii. O listare duala produce un efect negativ pe termen scurt privind criteriile urmarite de MSCI si FTSE Russell”, a declarat Adrian Tanase, Director General al Bursei de Valori Bucuresti (BVB) in cadrul evenimentului online ROMANIAN CAPITAL MARKET 2023 NEW HORIZON, organizat pe 13 iulie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Cred ca totul este aici, toate conditiile sunt indeplinite, comunitatea domestica de investitori este puternica, alocarea in book-ul Hidroelectrica pentru investitorii locali a trecut de 60%, da, avem o comunitate de investitori locali puternica, nu avem o comunitate locala de investitori diversificata. Trebuie sa lucram mult sa dezvoltam aceasta schema de participare voluntara a romanilor, dar cel putin in ceea ce priveste participarea la schemele de economisire obligatorie (pilonul pensiilor private obligatorii) este foarte puternica, fondurile de pensii sunt foarte puternice, au active multe, au mult apetit, nu au oportunitati, asta este clar”, a adaugat acesta.

„Nu trebuie sa va indoiti de capacitatea pietei locale de capital, de capacitatea comunitatii de investitori locali de a investi in tranzactii mari. De asemenea, la nivelul investitorilor individuali, daca ne uitam la emisiunile de obligatiuni de la reluarea programului Fidelis in 2020, investitorii individuali romani au investit 4 mld. Euro in obligatiuni guvernamentale”, a subliniat reprezentantul BVB.

„Deci, avem lichiditate in sectorul bancar, sunt bani pentru obligatiuni la investitori individuali si institutionali. Pnetru mine ar fi foarte ciudat sa nu vedem mai multa activitate in viitor cata vreme conditiile globale se normalizeaza”, afirma Adrian Tanase.

„IPO-ul Hidro este o validare din multe perspective. Cred ca cel mai important este ca este un semnal foarte puternic din partea guvernului ca vor sa dezvolte aceste companii romanesti. Au listat cele mai mari companii de stat din portofoliu, acesta este cel mai puternic angajament pe care puteau sa il exprime si cred ca in viitor este fezabil sa vedem alte operatiuni mari”, a spus reprezentantul BVB.

Putem astepta alocari mai mari la IPO-uri viitoare in transa de retail?

„Depinde de marimea tranzactiei. La un nivel similar (cu IPO Hidroelectrica – n.r.) nu ma astept (sa fie mai mare transa de retail – n.r.). 20% alocare pentru retail este foarte bine. Daca este insa o tranzactie de 30 mil. Euro poate fi bineinteles numai catre retail. Dar 20% a fost o alocare foarte buna, este o referinta (benchmark) foarte buna si este suficienta la o tranzactie de o asemenea marime”, este de parere CEO-ul BVB.

Bursa de la Bucuresti asteapta insa si finantarea proiectelor mari de investitii, avand in vedere apetitul investitorilor pentru actiuni, dar si pentru obligatiuni.

„IPO-ul Hidroelectrica este foarte important pentru dezvoltare, nu este numai pentru Hidroelectrica. Este o validare a capacitatii bursei noastre de a adresa astfel de tranzactii, astfel de valori si este un foarte puternic angajament al comunitatii de investitori din perspectiva guvernului despre vointa lor de a implementa standarde globale in companiile pe care le au in portofoliu. Asteptarea mea este ca cel putin in ceea ce priveste perspectiva sectorului de energie, sunt anumite nise importante care sunt foarte puternice, cu pipeline de investitii foarte mare in viitor. Speram sa vedem folosirea mult mai intensiva a pietelor de capital pentru a finanta acele investitii”, puncteaza Adrian Tanase.

„Pentru ca vorbim de miliarde de euro, pentru ca vorbim despre proiectul Neptun Deep, cu un CAPEX de 4 mld. euro, asteptarea noastra este ca acele companii din sectorul de energie sa foloseasca piata de capital mai intensiv pentru a finanta astfel de proiecte. Este o asteptare naturala din partea pietei, cel putin din perspectiva noastra si, bineinteles, a comunitatii de investitori. Sunt multi bani in ceea ce priveste emisiunile de obligatiuni la fondurile de pensii, investitorii straini se uita la tranzactii mari pentru Romania si ar fi un pas viitor natural sa vedem mai multe tranzactii atat pe partea de actiuni, cat si pe cea de obligatiuni”, a mai spus reprezentantul bursei de la Bucuresti.

„Guvernul va continua sa emita obligatiuni, tocmai au anuntat o noua emisiune. Poate este un moment foarte bun sa privim la instrumentele cu venit fix pentru ca este un consens ca ratele de dobanda merg in jos. Ma astept ca emisiunile de obligatiuni sa continue”, afirma Adrian Tanase.

„Ne asteptam de asemenea pe partea de credit, pe partea de obligatiuni corporative sa vedem mai multa activitate sa se intample, apetitul este foarte ridicat si ma refer la fondurile de pensii care au alocari foarte mici pe partea de credit, nu au oportunitati sa investeasca asta, in mod sigur orice bond (obligatiune – n.r.) care vine din sectorul non-financiar cum este cazul Romgaz si al altor companii, Hidroelectrica sau alte companii de stat pentru ca ne uitam la ele ca au o structura de capital foarte ineficienta as spune. Nu au datorii acolo si asta nu este atat de normal si poate ca in viitor vom vedea structuri de capital mai eficiente. De aceea un proces de educare, de accea Hidroelectrica este foarte importanta din nou ca sa vedem mai multe tranzactii, mai multa eficienta a managementului acestor companii si pentru mine ar fi foarte ciudat sa nu vedem tranzactii si o piata de capital locala mult mai activa in viitor dupa aceasta tranzactie (IPO Hidro – n.r.) atata vreme cat conditiile globale se normalizeaza. Toate conditiile sunt indeplinite, toate conditiile sunt aici.”, a declarat Directorul General al BVB.

Vor fi IPO-uri in a doua parte a anului pe BVB?

„Avem o perioada de vara si nu cred ca in acest an se va mai intampla ceva. Sunt multe pregatiri, unele companii iau in considerare foarte serios sa se listeze cum este cazul Maib, cea mai mare banca din Moldova, care se uita cu foarte mare atentie la Bursa de Valori Bucuresti si au anuntat intentia lor de listare aici. Succesul Hidro este un foarte mare trigger pentru ei sa mearga inainte cu decizia de listare”, afirma Adrian Tanase.

„Dar conditiile de piata trebuie sa se imbunatateasca, inflatia trebuie sa coboare, ratele dobanzilor trebuie sa coboare, iar conditiile de piata trebuie sai fie mai pozitive. Sunt foarte optimist ca vom avea un pipeline mult mai puternic de listari pe piata principala decat am avut in trecut. Deci, nu stiu daca in acest an, dar pe termen scurt vom avea anumite decizii in aceasta directie (IPO pe bursa de la Bucuresti – n.r.).”, a mai spus Adrian Tanase, Director General al Bursei de Valori Bucuresti (BVB) la panelul de deschidere privind impactul IPO Hidroelectrica si al proiectului Neptun Deep asupra pietei de capital din Romania in cadrul evenimentului online organizat pe 13 iulie.

Partenerul evenimentului ROMANIAN CAPITAL MARKET 2023 NEW HORIZON este NNDKP.

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Asteptarile noastre sunt ca IPO-ul Hidroelectrica sa aiba loc in a doua parte a lunii iunie. ”Fiecare IPO are specificul lui, are contextul lui, nu trebuie extrapolat de la un IPO la altul”

IPO-ul Hidroelectrica, care se preconizeaza a deveni cel mai mare IPO din istoria bursei de la Bucuresti, urmeaza sa se deruleze in a doua parte a lunii iunie 2023, conform ultimului calendar al tranzactiei care a fost amanata de mai multe ori intr-un interval de timp de peste 10 ani.

Intrebat cand ar urma sa aiba loc IPO-ul Hidroelectrica pe bursa de la Bucuresti si daca aceasta tranzactie va avea loc in luna iunie a acestui an dupa mai multe amanari, Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti a declarat in cadrul evenimentului MIRSANU IPO CHALLENGE 2023: ”Implicarea operatorului in astfel de deal este una foarte limitata. Suntem implicati pe aspectele tehnice, vorbim cu consortiul pe aspecte tehnice si nu pe aspecte ce tin de oportunitatea listarii si nu avem nicio implicare in discutiile pe care consortiul le care cu investitorii. Deci, nu avem nicio implicare acolo, dar avand in vedere discutiile pe care le avem pe aspecte tehnice, nu avem elemente sa ne gandim ca ar putea fi o amanare”.

”Asteptarile noastre avand in vedere discutiile pe care le avem cu consortiul este ca acest deal se va intampla in iunie. In a doua parte a lunii iunie. Asta este ce stim noi din elementele pe care le avem noi din discutiile pe care le avem cu consortiul, discutii care adreseaza doar aspecte tehnice ale deal-ului”, a adaugat Adrian Tanase de la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) in cadrul panelului dedicat tendintelor in tranzactiile IPO si de pe pietele de capital al evenimentului organizat pe 25 mai de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

IPO-ul Hidroelectrica este asteptat sa se realizeze pe bursa de la Bucuresti printr-o vanzare de actiuni a Fondului Proprietatea, care detine un pachet de 20% din producatorul de energie Hidroelectrica, al carui pachet majoritar este insa in mana statului roman.

Sunt elemente care ar putea conduce la o noua amanare a IPO-ului Hidroelectrica?

”Eu nu cunosc. Nu am niciun fel de elemente care sa-mi trezeasca vreun dubiu fata de acest termen. Este un deal la care se lucreaza. Suntem intr-un stadiu al procesului in care nu am fost niciodata (comparativ cu alte demersuri anterioare de listare – n.r.). Vorbim de atata timp si sunt atatea amanari, am vorbit foarte mult de acest deal, insa acum este foarte avansat procesul cum nu am fost niciodata legat de Hidroelectrica in stadiul asta al procesului”, afirma Adrian Tanase.

Peisajul IPO din Europa a fost unul linistit in prima parte a anului 2023, fara listari de calibru, potrivit datelor PwC, dupa ce in 2022 conditiile de piata s-au schimbat si mai multi candidati IPO si-au amanat tranzactiile de listare.

”Este un deal si in contextul asta foarte atractiv, o companie foarte buna. Vedem si pe piata din Romania, dar da, s-a produs o contractare a deal-urilor pe pietele publice. Nu trebuie sa ne mire treaba asta, totusi 2022 a deteriorat semnificativ conditiile de IPO. Trebuie sa ne fie foarte clar ca una e sa ai dobanzi la 2% si alta e sa ai dobanzi la 7%, nu se poate ca apetitul pentru equity sa fie acelasi. S-a vazut si in piata noastra s-a vazut si in pietele externe, insa Hidroelectrica are un anumit context si mesajul este ca fiecare companie este cu contextul ei, cu specificul ei. Nu trebuie sa generalizam trenduri”, puncteaza CEO-ul bursei de la Bucuresti.

Intrebat cum comenteaza IPO-ul Agricover, companie antreprenoriala care a nu a reusit sa inchida cu succes un IPO in mai 2023, Adrian Tanase a raspuns: ”Se mai intampla, faptul ca lansezi un IPO nu inseamna ca finalizezi cu succes. Sunt mai multi factori care pot contribui atat la esecul lui, cat si la succesul lui”.

”Nici nu am fost implicati in proces, noi nu stim ce s-a intamplat acolo. Cum nici la Hidroelectrica nu suntem implicati in proces, decat pe anumite aspecte tehnice, dar nu avem implicatii pe activitatea de vanzare a cazului catre investitori. S-a intamplat, face parte din experienta noastra a pietei ca se intampla si acest lucru si speram sa invatam din greseli. Pana la urma si esecurile astea au un rol, sa invatam din ele si sper ca si reprezentantii Agricover sa se uite constructiv la treaba asta si sa ia decizia sa revina in perioada urmatoare cu aceasta tentativa de a se lista avand in vedere importanta companiei, importanta sectorului. Vrem si noi sectorul mult mai bine reprezentat pe piata reglementata, plus si noi avem proiecte si am vrea sa avem proiecte legate de piata de agricultura si am vrea sa avem astfel de playeri si listati”, a mai spus reprezentantul Bursei de Valori Bucuresti.

La ce provocari trebuie sa fie atenti antreprenorii care isi propun sa isi listeze companiile pe bursa?

”Sunt anumite elemente pe care trebuie sa le pregatesti si guvernanta companiei, modul in care te prezinti, investitorii carora te adresezi, discutiile cu diferiti stakeholderi cum pregatesti un IPO. Nu pot sa spun care a fost motivul care a dominat IPO-ul Agricover, insa ce vreau sa spun ca si sfat este sa nu generalizam, sa nu spunem ca esecul acestui IPO trebuie sa fie interpretat ca apetitul pentru agricultura este scazut, nu este adevarat, ca nu sunt bani in piata iar nu este adevarat, ca piata de capital nu isi joaca rolul iar nu este adevarat. Nu trebuie generalizate lucrurile astea. Fiecare IPO are specificul lui, are modul lui de a se pregati, are contextul lui specific. Din cauza acestui specific s-a materializat un risc specific. Nu trebuie generalizat, nu trebuie extrapolat nimic de la un IPO la altul, pur si simplu fiecare IPO are specificul lui si speram ca toata lumea sa gandeasca in acest registru”, a declarat Adrian Tanase.

Ce tranzactii sunt in pregatire pe bursa de la Bucuresti?

”Stim ca sunt in pregatire. Nu vreau sa ignor complet piata Aero. In 2021, s-au listat 20 de companii pe piata Aero, un numar incredibil pentru istoricul nostru si avand in vedere istoricul Bursei de Valori Bucuresti si multe dintre ele au luat deja sau vor lua decizia sa vina in piata reglementata. Deci, in zona antreprenoriala stim ca sunt multe discutii si pregatiri unele mai avansate, altele mai putin avansate”, explica CEO-ul bursei de la Bucuresti in ceea ce priveste pipeline-ul IPO.

Salrom, Maib au anuntat intentii de listare pe bursa de la Bucuresti, unde este asteptata, de asemenea, compania agricola Agricover sa vina cu o noua oferta publica in atentia investitorilor.

”Pe partea de obligatiuni, am avut activitate si anul asta – titluri de stat, programul Fidelis continua, a mers foarte bine, in zona green avem BCR cu cel mai mare green de 700 mil. Euro care vine la bursa, este cel mai mare corporate istoric care s-a facut la bursa de la Bucuresti si care se va lista in curand. Zona de green este foarte activa, suntem foarte implicati si foarte interesati sa dezvoltam aceasta zona. Lucram si cu EBRD pe foarte multe proiecte, Sustainalytics, ESG, eforturile noastre sunt focusate cu predilectie in a educa emitentii in ceea ce priveste raportari nonfinanciare pentru a-si dezvolta capacitatea de a atrage green money (finantari verzi – n.r.).”, explica Adrian Tanase.

Vor veni emitenti noi de obligatiuni pe bursa de la Bucuresti?

”Am avut CEC Bank. Putem vedea si alte banci. Nu sunt semnale concrete, dar sunt foarte optimist ca vom vedea. Ca element de noutate stiu ca si Ministerul Finantelor pregateste emisiuni de bonduri verzi guvernamentale, o dezvoltare foarte buna si ne bucura foarte mult”, afirma CEO-ul bursei de la Bucuresti.

Ce tip de tranzactii va domina bursa de la Bucuresti in 2023?

”Debt (emisiuni de obligatiuni – n.r.) va fi, bineinteles, dar speram sa vedem din ce in ce mai mult equity (oferte de actiuni – n.r.)”, a raspuns Adrian Tanase.

Cum evolueaza proiectul BVB privind contrapartea centrala?

”Lucram, suntem foarte avansati in proiect, suntem intr-o zona tehnica a dezvoltarii proiectului. Impreuna cu participanti din piata testam sistemele efectiv si speram sa avem dosarul complet. Dupa cum stiti am facut prima aplicatie oficiala in ianuarie, avem deja feedback de la autoritati. Pe baza feedback-ului, completam dosarul si speram avem complet dosarul pana cel tarziu la sfarsitul lunii august ca dupa aia sa intram in zona de autorizare si sunt optimist ca asta se poate intampla pana la sfarsitul anului. Si sa avem aceste piete derivate si aceste servicii de clearing centralizat ca sa dezvoltam lichiditatea bursei si sa dezvoltam si alte produse, inclusiv pe zona de debt pe viitor”, afirma CEO-ul BVB. ”Pana la sfarsitul anului sper sa fie autorizat (proiectul – n.r.)”, adauga acesta.

Bursa de Valori Bucuresti detine un pachet de circa 55% din CCP.RO, in contextul in care la finele anului trecut a intrat in actionariat si Electrica dupa un aport de capital.

”Avem in plan, ca tot am vorbit de Agricover, si noi avem discutii cu dansii ca in viitor sa avem si produse tranzactionate si in zona de agricultura. Este o zona foarte interesanta. Am citit o stire ca partenerul nostru in CCP, Euronext ia in considerare dezvoltarea unui contract futures pe porumb cu livrare in portul Constanta.Si asta e un semnal foarte bun ca potential exista”, a mai spus Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti (BVB) in cadrul panelului dedicat tendintelor in tranzactiile IPO si de pe pietele de capital al evenimentului organizat pe 25 mai de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii evenimentului MIRSANU IPO CHALLENGE 2023 sunt Banca Transilvania si Dentons.

Adrian Tănase, Directorul general al Bursei de Valori București, vine speaker la MIRSANU DEALMAKERS FORUM

Lasă un răspuns

Absolvent al facultăţii de Cibernetică din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, Adrian Tănase are o experienţă profesională de aproape 20 de ani în piaţa de capital, cu focus pe managementul de portofoliu.

Adrian Tănase este speaker în cadrul evenimentului MIRSANU DEALMAKERS FORUM 2018 în cadrul panelului dedicat evoluției și tendințelor care modelează tranzacțiile din România.

MIRSANU DEALMAKERS FORUM 2018 este primul eveniment organizat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO și este dedicat tranzacțiilor din România și principalilor jucători din fuziuni și achiziții, finanțări corporative și piețe de capital.

Bursa de Valori București, Deloitte România, Reff și Asociații, Mazars România sunt parteneri ai evenimentului MIRSANU DEALMAKERS FORUM, care are loc pe 20 noiembrie 2018 la Radisson Blu Hotel sala Atlas 1. Vezi aici agenda evenimentului și ultimele detalii.

Forumul Investitorilor Individuali – ediția a șaptea – Noi coordonate de desfășurare

Lasă un răspuns

Forumul Investitorilor Individuali | Ediția a 7-a | 9 iunie, la hotelul Radisson Blu, sala Atlas, Calea Victoriei 63-81

La cea de-a 7-a ediție a Forumului Investitorilor Individuali ne concentrăm pe momentele oportune pentru investiții. Când economiile noastre pot și merită să fie transformate în investiții pe piața de capital? Poate suntem mult prea obisnuiți cu depozitele bancare, cu achizițiile imobiliare sau cu ținutul banilor la saltea atunci când vine vorba de economisire. Dar mai există un loc unde îți poti aduce economiile – la Bursa de Valori București. Economisești și apoi investești, pe termen lung. În companii românesti care și-au dovedit stabilitatea și transparența. Nu trebuie să fii nici lupul de pe Wall Street, nici Warren Buffet pentru a face asta. Vino la Forumul Investitorilor Individuali din 9 iunie și află cum și de ce merită să investești la bursă. Și nu uita, bursa e pentru oameni, nu doar pentru finanțiști.

Formularul de înregistrare este disponibil pe website-ul evenimentului – http://bvbforum.ro/

Participarea la eveniment este posibilă doar în baza înregistrarii și confirmării participării.

Te așteptăm!

Acționarii Purcari oferă un preț de vânzare între 19 și 28 lei per titlu pentru pachetul de 49% din acțiuni. Tranzacția de listare pe bursa de la București ar putea aduce în conturile vânzătorilor până la 57 mil. Euro

Lasă un răspuns

Acționarii producătorului moldovean de vinuri Purcari oferă pachetul de 49% din acțiuni la un preț de vânzare între 19 și 28 de lei per titlu, potrivit prospectului de listare pe bursa de la București, aprobat de către Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Oferta de acțiuni Purcari Wineries PCL se derulează pe bursă în perioada 29 ianuarie – 8 februarie.

Din pachetul scos la vânzare format din 9,8 milioane de acțiuni 90% sunt alocate tranșei de investitori instituționali, iar restul investitorilor de retail – persoane fizice și persoane juridice care nu îndeplinește criteriile pentru a fi cotat ca investitor instituțional.

Veniturile nete din tranzacția de listare a acțiunilor Purcari pe bursa de la București sunt estimate la 265,9 mil. Lei (57 mil. Euro) în cazul vânzării acțiunilor la prețul maxim din ofertă. La o astfel de cotație, capitalizarea de piață a companiei ar ajunge aproape de 122 mil. Euro.

Valoarea totală a comisioanelor plătite către intermediari și consultanți în legătură cu oferta este estimată la 8,5 mil. Lei (circa 2 mil. Euro).

Purcari Wineries Public Company Limited, înregistrată în Cipru, este o societate de tip holding a grupului Purcari.

România, Republica Moldova și Polonia au o pondere de 73% din veniturile totale pe primele nouă luni ale anului 2017. În primele nouă luni ale anului trecut, compania a raportat venituri de 94,5 mil. Lei, profit net de 22 mil. Lei. La 31 decembrie 2017, firma avea o capitalizare totală de 181 mil. Lei, din care total capitaluri proprii de 106,9 mil. Lei și datorii de 74,2 mil. Lei.

Vânzătorii acțiunilor Purcari pe bursa de la București sunt fondul american de investiții Horizon Capital prin Lorimer Ventures Limited (care deține 63,55%), IFC cu circa 6,42% și Amboselt Universal Inc cu 30,03% care în cazul vânzării pachetului de acțiuni oferit vor ajunge să dețină ulterior 22,69%, respectiv 3,27% și 25,03% din companie.

Amboselt Universal este la rândul său deținut în proporție de 83,5% de către fondatorul companiei, Victor Bostan, Sergey Glukhov cu 15% și Marcel Grăjdieru cu 1,5%.

Piața vinului din România, principala piață de vânzare a Purcari, a înregistrat în 2016 o valoare a cererii de 686 mil. Euro și un volum de 323 milioane litri, respectiv o medie de consum de 16,4 litri per capita, potrivit datelor Euromonitor.

Compania spune că își propune să devină cea mai mare companie listată din regiune pe segmentul producției de vin și că, pe lângă dezvoltare organică, are în vedere și achiziții. Grupul se va concentra pe activele sub-performante – inclusiv mărci puternice, podgorii, platforme de producție și distribuție din România, Polonia și Republica Moldova, dar și alte piețe vor fi luate în considerare pentru achiziții potențiale de active.

Purcari intenționează să solicite admiterea acțiunilor sale la tranzacționare în categoria Acțiuni Internaționale pe Piața Spot Reglementată administrată de Bursa de Valori București, în urma încheierii cu succes a ofertei.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 14 ianuarie 2018 că producătorul moldovean de vinuri Purcari intenționează să se listeze pe bursa de la București în cadrul unei tranzacții în care din consorțiul de intermediere fac parte Raiffeisen și Swiss Capital.

Compania operează peste 1.000 de hectare de podgorie și patru platforme de producție în România și Moldova. Purcari deține două dintre primele cinci branduri premium din România, având o cotă totală pe acest segment de 26%, potrivit unei cercetări Nielsen, susțin reprezentanții companiei.

Oferta se va adresa publicului de tip retail și investitorilor calificați din România și investitorilor calificați internaționali, din afara Statelor Unite ale Americii potrivit Regulamentului S din Legea privind Valorile Mobiliare din Statele Unite ale Americii. Informații detaliate privind Oferta se vor publica în cadrul prospectului, de îndată ce acesta este aprobat de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), urmând delegarea pentru aprobarea Prospectului primită de la Comisia de Valori Mobiliare din Cipru (CyCVM).

Raiffeisen Bank România va acționa în calitate de Coordonator Global Unic și Deținător Comun al Registrului de Subscrieri, iar Swiss Capital va acționa ca Deținător Comun al Registrului de Subscrieri, au mai precizat reprezentanții Purcari. Firma de avocatură RTPR Allen & Overy asigură consultanța emitentului în tranzacție în timp ce intermediarul ofertei mizează pe serviciile de asistență juridică ale CMS Cameron Mc Kenna, iar IFC lucrează alături de avocații Leroy și Asociații, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. De asemenea, firma de avocatură Turcan Cazac se ocupă de asistența juridică aferentă legislației din Republica Moldova, Georgiades & Pelides pentru aspectele tranzacției referitoare la impactul legilor din Cipru, Hassans pentru legislația din Gibraltar, Conyers Dill & Pearman pentru legislația din Insulele Virgine Britanice.

Pe fondul creșterii robuste a consumului în Europa Centrală și de Est și în special în România, Purcari a înregistrat o rată medie de creștere a veniturilor de 34% în perioada 2014-2016, cu rate medii anuale de creștere de 55% în România, 49% în Polonia, 44% în Moldova,15% în Cehia și Slovacia.

Purcari promite investitorilor că intenționează să adopte o politică de dividende progresivă, profitând de nivelul scăzut de îndatorare și de fluxuri de numerar sănătoase.

Pentru anii următori, presupunând absența unor condiții de piață excepționale sau a unor nevoi semnificative de finanțare, Consiliul de Administrație intenționează să recomande Adunării Generale a Acționarilor distribuția de dividende reprezentând 50% din profitul distribuibil anual, în conditiile legislației aplicabile, conform reprezentanților firmei.

Nivelul ridicat al creșterii afacerii s-a menținut în primele 9 luni ale anului 2017, în care compania a crescut cu 35% pe an, creșterea în România accelerând la 69% față de aceeași perioadă din 2016.

Anunțul Purcari privind intenția de listare vine pe un val favorabil unor astfel de tranzacții după ce pe bursa de la București au avut loc listări private majore în mai puțin de un an, reprezentate de intrarea Medlife din sectorul serviciilor medicale private (decembrie 2016), Digi Communications NV din piața de telecomunicații (mai 2017) și Sphera Franchise Group din piața lanțurilor de restaurante (noiembrie 2017).

Toate aceste tranzacții de listare, ca și cea anunțată de către Purcari, merg însă pe tiparul unor tranzacții de exit fie a unor investitori financiari, fie a unor acționari minoritari, fără a aduce însă capital proaspăt în companii.

Producătorul moldovean de vinuri Purcari se pregătește să intre pe bursa de la București

Lasă un răspuns

Grupul Purcari, unul dintre cei mai importanți producători de vinuri din România și Republica Moldova, intenționează să intre în perioada imediat următoare pe bursa de la București, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Un anunț în acest sens este așteptat la începutul săptămânii viitoare.

Tranzacția s-ar putea derula sub forma unei oferte secundare de acțiuni (SPO), susțin surse din piață.

Raiffeisen a primit mandat încă de anul trecut pentru a structura o astfel de operațiune prin care grupul moldovean Purcari ar urma să se listeze pe bursa de la București. Din consorțiul de intermediere ar face parte și Swiss Capital, susțin sursele citate. Compania implicată în tranzacție ar putea fi Purcari Wineries din Cipru.

Fondul american de investiții Horizon Capital cu focus pe piețele din Europa Centrală și de Est este acționarul majoritar de acțiuni al grupului Purcari cu 63,6% din acțiuni, iar un alt investitor financiar – International Finance Corporation (divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale) deține un pachet de 6,4%. Fondatorul și CEO-ul Grupului, Victor Bostan, are 30% din companie.

Reprezentanții Purcari nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Afacerea fondată de către Victor Bostan a atras ulterior investiții de capital din partea IFC în 2008, în valoare de 5 mil. Dolari, iar apoi din partea fondului american de investiții Horizon Capital, care a venit cu un capital de 18 mil. Dolari în 2010 în companie.

Grupul Purcari este unul dintre principalii producători de vin și brandy din Europa Centrală și de Est, având în administrare aproximativ 1.000 de hectare de podgorii și 4 vinării din România și Republica Moldova – Purcari, Crama Ceptura, Bostavan și Bardar.

Grupul deține un portofoliu format din mai multe branduri de vin și vin spumant, din toate categoriile de preț, precum și un brand premium, potrivit informațiilor făcute publice de către Purcari.

Grupul Purcari este cel mai mare exportator de vin din Moldova, cu livrări în peste 30 de piețe din Europa (printre care Polonia, Cehia, Slovacia, Ucraina, Norvegia și Marea Britanie), Asia (China, Japonia, Coreea de Sud) și America (SUA și Canada).

În 2016, grupul Purcari a vândut 11,9 milioane de sticle.

În ianuarie 2018, grupul avea peste 500 de angajați în cadrul celor 4 vinării pe care le deţine.

Firma de investiții Horizon Capital a fost înfiinţată în anul 2006 de către patru parteneri fondatori. Horizon Capital administrează trei fonduri de investiții. Primul fond este Western NIS Enterprise Fund (WNISEF) cu un capital de 150 mil. dolari, Emerging Europe Growth Fund, LP (EEGF) lansat în 2006 cu un capital de 132 mil. dolari, cu o investiţie primară în valoare de 25 milioane dolari SUA efectuată de WNISEF şi capital adiţional acordat de investitori instituţionali globali.

De asemenea, Horizon administrează Emerging Europe Growth Fund II, LP (EEGF II), care a strâns de la investitori 370 mil. dolari angajamente în toamna anului 2008.

Strategia de investiții a Horizon Capital vizează tichete de tranzacții situate de obicei între 10 și 40 mil. dolari, iar orizontul de exit vizat este în medie de 3 – 4 ani. Din această perspectivă, investiția Horizon Capital în grupul Purcari poate fi considerată una matură ceea ce înseamnă că o vânzare de acțiuni pe bursă ar putea fi citită într-un context mai amplu, și anume al apropierii fondului de investiții de momentul de exit din afacere.

Planurile de intrare a Purcari pe bursă vin în contextul în care piața bursieră locală trece printr-un moment favorabil, după ce a reușit să atragă trei listări private majore în mai puțin de un an – Medlife din sectorul serviciilor medicale private (decembrie 2016), Digi Communications NV din sectorul telecom (mai 2017) și Sphera Franchise Group din sectorul lanțurilor de restaurant (noiembrie 2017).

Sphera Franchise Group a încheiat cu succes tranzacția de listare pe bursă: Prețul final de ofertă de 29 lei înseamnă că pachetul vândut de către Lucian Vlad și Nicolae Badea ajunge la circa 62 mil. Euro, iar valoarea de piață a companiei a fost cotată la 245 mil. Euro. Investitorii instituționali au primit 95% din acțiunile oferite la vânzare

Lasă un răspuns

Prețul final de ofertă în cadrul tranzacției de listare a Sphera Franchise Group a fost stabilit la 29 lei, pachetul de acțiuni al acționarilor Lucian Vlad și Nicolae Badea urmând să fie vândut pentru aproape 62 mil. Euro.

La acest preț, compania este cotată la o valoare de piață de 245 mil. Euro, potrivit ultimelor date făcute publice de către managerul tranzacției. Tranzacția duce evaluarea companiei la un multiplu care trece de 15 x EBITDA, ceea ce este de așteptat să dea un impuls evaluărilor și altor afaceri din sectorul lanțurilor de restaurante și a serviciilor de alimentație conexe.

În final, investitorilor de retail le-a fost alocată o cotă de 5% din acțiuni, de trei ori mai puțin decât alocarea inițială, confirmând astfel percepția că tranzacția de listare a Sphera Franchise Group fiind de la bun început orientată că investitorii instituționali. Dealtfel, investitorilor instituționali le-a fost alocată 95% din oferta de acțiuni.

Indicele de alocare în tranșa investitorilor de retai este de 0,4409738979 ceea ce înseamnă că un investitor care a subscris în cadrul perioadei de ofertă pentru 100 de acțiuni va primi în final 44 de acțiuni.

Acționarii Lucian Vlad și Nicolae Badea vând în cadrul tranzacției de listare un pachet de 22,34%, respectiv 3% din acțiunile pe care le dețin în companie, urmând să își marcheze astfel un exit parțial din afacerea Sphera Franchise Group.

Acțiunile au fost oferite spre vânzare investitorilor la un preț ce variază între 25 lei și 33 lei pe acțiune, în condițiile în care investitorilor persoane fizice li s-a oferit un preț fix de subscriere de 33 de lei pe acțiune, în timp ce investitorii instituționali au putut subscrie la orice cotație din intervalul prețului de ofertă.

În acest moment, acțiunile companiei sunt deținute de către Radu Dimofte (43,67%), Lucian Vlad (33,33%) și Nicolae Badea (23%), care vor rămâne acționari în afacere și după listarea pe bursă și, implicit, după atragerea unor noi investitori.

Compania are consultant financiar banca de investiții Rothschild, iar sindicatul de intermediere este format din Wood, Raiffeisen și Alpha Finance. De asemenea, casa austriacă de avocatură Schoenherr asigură consultanța juridică a emitentului, iar consorțiul de intermediere are alături pe avocații RTPR Allen & Overy.

Perioada de derulare a ofertei a fost între 24 octombrie și 2 noiembrie.

Listarea Sphera Franchise Group se înscrie în trendul ultimelor listări private majore precum MedLife și Digi, în care au fost vândute pachete de acțiuni de către acționari ai companiilor, fără să fie operate prin aceste tranzacții vreo majorare de capital.

Sphera Franchise Group este o companie cu o cotă de piață agregată de 22,4% pe segmentul lanțurilor locale de restaurante, fiind al doilea jucător ca mărime după McDonald’s cu 24,6%, conform unei cercetări de piață Euromonitor publicate în prospectul de listare a companiei.

În 2016, compania malteză Premier Capital, parte a grupului Hili Ventures și francizat al McDonald’s, a plătit grupului american 65,3 mil. dolari pentru 100% din acțiunile Mc Donald’s România, liderul pieței de restaurante, cu 66 de restaurante și un profit de 11,02 mil. dolari la 31 decembrie 2015.

Dintre cele două mari rețele operate de către Sphera Franchise Group, KFC ocupă o cotă de 15,2%, iar Pizza Hut de 7,2%, urmați de jucători precum Fornetti (5,2%) sau jucători mai nou intrați pe piață precum Starbucks (3,3%), Subway (2,7%) și Salad Box (2,5%).

Piața restaurantelor este foarte fragmentată, dominând jucătorii independenți care acaparează circa 92% din piață, potrivit datelor făcute publice de către companie.

Primele zece mărci cumulează două treimi din piața lanțurilor de restaurante.

Sectorul de servicii alimentare din România este de circa 17,8 mld lei pe an (3,9 mld. euro), cu o rată medie anuală de creștere de 4,6% estimată de către consultanții Deloitte pentru perioada 2017 – 2022.

Potențialul de creștere al pieței de profil îi permite companiei să deruleze planuri de extindere, care mizează pe deschiderea a 51 de restaurante KFC, 44 de unități Pizza Hut până la finele lui 2022, iar pentru proaspăta marcă Taco Bell intrată în portofoliu sunt luate în calcul 14 unități până la finele lui 2021.

Pentru deschiderea de noi locații, compania vizează în cazul rețelei KFC orașe cu puțin sub 100.000 de locuitori, pentru Pizza Hut sunt luate în calcul localități sub 150.000 de locuitori, mai ales centre comerciale, iar pentru Taco Bell planurile vizează București și alte orașe de peste 200.000 de locuitori precum Constanța, Cluj sau Timișoara.

Compania operează cele trei rețele în baza unor francize contractate de la compania americană Yum. Firma locală plătește lunar către Yum redevențe de 6% din vânzări în baza contractului de franciză.

Planurile de extindere fac parte din angajamentele luate față de Yum și vizează nu doar piața din România, ci și din Italia.

Modelul de afaceri al Sphera Franchise Group se bazează pe încasări imediate de numerar sau plăți cu cardul din vânzări, ceea ce îi oferă o poziție puternică de lichiditate. De asemenea, stocurile sunt menținute până la două săptămâni, iar plățile către furnizori au termene între 45 și 60 de zile.

Lichiditățile astfel obținute finanțează nevoile de capital de lucru, în timp ce finanțarea bancară este utilizată pentru investiții în deschiderea de noi locații.

Compania are un împrumut de la Alpha Bank România, din care face trageri pentru investiții, iar din cercul său de bănci mai fac parte BRD și UniCredit Italia. Compania își plasează o parte din numerar în depozite la bancă.

Cele mai importante costuri care pun presiune pe marjele de profit ale afacerii sunt costurile cu vânzarea, care au o pondere de 35,6% din vânzările proforma pe 2016, respectiv costurile cu forța de muncă care înseamnă alte 17,9% din vânzările proforma din 2016.

Sphera Franchise Group număra la 30 iunie un personal format din 3.753 de angajați față de 2.572 de oameni la 31 decembrie 2014, creșterea de personal fiind justificată prin deschiderea de noi locații.

Din cele 104 locații aflate în rețea la 30 septembrie, numai una singură era în proprietate, restul fiind închiriate majoritatea pe termen mediu, ceea ce face ca evoluția pieței imobiliare și a chiriilor să aibă influență asupra costurilor companiei.

Compania a plătit dividende în primele șase luni ale anului de 46,2 mil. Lei către acționari, iar profitabilitatea afacerii este unul dintre cele mai importante argumente în cadrul tranzacției de listare, alături de gradul de îndatorare redus.

Sphera Franchise Group urmează să constituie fondul de rezervă, conform prevederilor legale, din alocarea a minim 5% din profitul companiei până la nivelul minim de 20% din capitalul social ceea ce înseamnă încă un factor de presiune asupra nivelului dividendelor.

Sphera Franchise Group este o afacere pornită în 1994, care acum are operațiuni în România, Republica Moldova și Italia.

Compania a raportat la 30 iunie pentru primul semestru al anului EBITDA din activități continue de 38,4 mil. Lei (peste 8 mil. Euro) la vânzări în restaurante de 287,8 mil. Lei (circa 62 mil. Euro) și un profit net de 28,3 mil. Lei (în jurul a 6 mil. Euro).

De asemenea, numerarul și echivalentele de numerar după primul semestru se ridicau la 35,8 mil. lei (aproape 8 mil. euro). Capitalurile proprii ale companiei erau la aceeași dată de 100 mil. lei (circa 22 mil. euro), iar datoriile totale ajungeau la 94,6 mil. lei (peste 20 mil. euro).

Oamenii de afaceri Nicolae Badea și Lucian Vlad intenționează să vândă pe bursa de la București un pachet de circa 25% din acțiunile Sphera Franchise Group. Tranzacția de listare ar putea avea loc la începutul lunii noiembrie. Rothschild este consultantul financiar al companiei, iar Wood, Raiffeisen și Alpha Finance fac parte din consorțiul de intermediere a tranzacției

Lasă un răspuns

Sphera Franchise Group, compania care operează al doilea lanț de restaurante din România, și-a anunțat, astăzi, intenția de a vinde pe bursa de la București un pachet de circa 25% din acțiunile existente.

Compania deținea 104 restaurante la 30 septembrie, din care 67 de unități KFC și 37 de locații Pizza Hut.

“Oferta va consta într-un pachet de acțiuni reprezentând aproximativ 25% din numărul total de acțiuni emise de companie. Informațiile detaliate în legătură cu oferta vor fi publicate în prospect, după aprobarea acestuia de către Autoritatea de Supraveghere Financiară”, precizează reprezentanții Sphera Franchise Group. Aceștia adaugă că oferta este de așteptat să fie finalizată în trimestrul al patrulea din acest an.

Oferta va consta dintr-o ofertă publică către investitorii de retail și instituționali din România și o ofertă către investitorii instituționali internaționali, în afara SUA, au mai spus reprezentanții companiei.

Pachetul ce urmează să fie vândut investitorilor de pe bursa de la București este format din acțiuni care aparțin lui Nicolae Badea și Lucian Vlad, doi din cei trei acționari ai companiei, susțin surse din piață. Omul de afaceri Radu Dimofte este principalul acționar cu un pachet de 43,67% din acțiuni în timp ce Lucian Vlad deține 33,33%, iar Nicolae Badea un pachet de 23% prin intermediul unei dețineri indirecte, potrivit datelor făcute publice de către companie.

Tranzacția de listare a pachetului de acțiuni al Sphera Franchise Group ar putea avea loc la începutul lunii noiembrie, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții Sphera Franchise Group nu au făcut niciun comentariu pe marginea acestor informații până la momentul publicării acestui articol.

În acest context, listarea Sphera Group va urma tiparul marilor listări private din ultimul an, de la MedLife și Digi, unde, de asemenea, au fost vândute pachete minoritare de acțiuni existente, tranzacții în urma cărora acționari minoritari și-au făcut exitul sau și-au redus participațiile în companiile respective.

Lansarea ofertei Sphera Franchise Group depinde de condițiile de piață și de îndeplinirea altor condiții care se referă în mod obișnuit la ofertele internaționale de acțiuni, inclusiv de obținerea tuturor aprobărilor necesare din partea autorităților de supraveghere (cum ar fi, printre altele, aprobarea Prospectului de către ASF) și înregistrarea acțiunilor Companiei la Depozitarul Central (Depozitarul Central S.A.), și adoptarea aprobărilor corporative necesare.

“Modelul nostru de afaceri s-a dovedit a fi de success și ne-a permis lansarea a 40 de restaurante noi în perioada 2012 –septembrie 2017, menținând în același timp un nivel de creștere anuală (like-for-like) semnificativ al vânzărilor. Avem în continuare planuri de dezvoltare ambițioase, cu 10 noi deschideri de restaurante în plan până la final de 2017. Considerăm că avem un potențial de creștere semnificativ în anii următori, atât în ceea ce privește rezultatele restaurantelor existente cât și prin deschiderea de noi restaurante KFC, Pizza Hut și Taco Bell în România, precum și prin dezvoltarea unui business semnificativ KFC în Italia. Planul nostru este de a depăși 240 de restaurante până la finalul anului 2022. Suntem încurajați de condițiile de piață și anticipăm că tendințele macroeconomice și de industrie vor continua evoluția pozitivă și după 2017. Credem în perspectivele Grupului și privim încrezător către acest moment important în dezvoltarea Companiei, și anume listarea acțiunilor la Bursa de Valori București precum și creșterea profilului și a vizibilității Grupului în calitate de entitate listată”, a declarat Mark Hilton, CEO Sphera Franchise Group pe tema listării companiei.

WOOD & Company este unic coordinator global al tranzacției și Joint Bookrunner al Ofertei. Raiffeisen Bank România este Joint Bookrunner, iar Alpha Finance România S.A. acționează în calitate de Co-Lead Manager în legătură cu oferta. Rothschild este consultant financiar al Sphera Franchise Group.

Compania încearcă să atragă potențialii investitori cu o serie de argumente printre care menționează modelul de afaceri foarte profitabil, creșterea robustă a vânzărilor, nivelul scăzut de îndatorare precum și un nivel ridicat de distribuire a dividendelor.

“Grupul are un model de afaceri foarte profitabil, menținând marje de profit operațional ridicate (măsurate prin EBITDA) în ultimii trei ani, pe fondul unei creșteri robuste a vânzărilor și îmbunătățirea unor elemente – cheie de cost. Marjele ridicate au permis Grupului să mențină un nivel scăzut de îndatorare, păstrând în același timp un nivel ridicat al ratei de distribuire a dividendelor”, susțin reprezentanții companiei.

Pentru 2016, compania a raportat vânzări în rețeaua de restaurante de 514,5 mil. Lei (114,3 mil. Euro), în creștere cu 26,8% față de anul anterior. Indicatorii de profitabilitate au înregistrat, de asemenea, majorări față de anul anterior ajungând la un profit operațional de 92,3 mil. Lei (20,5 mil. euro), EBITDA de 73,5 mil. Lei (16,3 mil. euro) și un profit net de 51,6 mil. Lei (11,5 mil. euro).

Pe rețele, vânzările în restaurantele KFC au avut un avans de 17% în 2016 față de 2015, iar rata de creștere în perioada similară în rețeaua Pizza Hut a fost de 13%.

Anul trecut, a avut loc o tranzacție de referință pe piața restaurantelor de tip fast – food, după ce americanii de la McDonald’s au vândut rețeaua locală pentru 65,33 mil. dolari către Premier Capital, care deține franciza mărcii americane pentru mai multe țări mediteraneene.

În perioada 2011-2016, industria de servicii alimentare din România a crescut constant ca urmare a îmbunătățirii mediului macroeconomic, corelat cu dezvoltarea apetitului consumatorilor. Puterea de cumpărare a populației a crescut semnificativ pe fondul majorării salariului brut minim și mediu, scăderii ratei de șomaj și a reducerilor succesive ale cotei de TVA.

Industria de servicii alimentare este semnificativ fragmentată, restaurantele independente însumând 92% din numărul total de unități și 85,5% din total vânzări în 2016, conform datelor Euromonitor din raportul Consumer Foodservice in Romania din mai 2017.

Segmentul lanțurilor de restaurante este dominat de mărci internaționale precum McDonald’s, KFC și Pizza Hut.

Sectorul de servicii alimentare din România a avut o rată anuală de creștere compusă de 3,4% în perioada 2011-2016, în principal ca urmare a majorării numărului de tranzacții (rată medie anuală de creștere de 3,7% în aceeași perioadă). Ritmul de creștere a vânzărilor unităților independente a fost semnificativ mai scăzut decât al rețelelor în aceeași perioadă (rată anuală compusă de creștere de 2,5% comparativ cu 9,8%), mai arată raportul Euromonitor.

Se estimează că sectorul de servicii alimentare din România va avea o rată medie de creștere anuală de 4,6% în perioada 2017-2022 având în vedere rata actuală de sub-penetrare a unităților de servicii alimentare per capita și datorită creșterii așteptate a veniturilor disponibile ale populației.

Activitatea de operare de francize a fost lansată în 1994, odată cu deschiderea primului restaurant Pizza Hut, urmat de deschiderea în 1997 a primului restaurant KFC, ambele în București. De-a lungul ultimilor cinci ani, Compania a deschis cu succes restaurante atât în București, cât și în alte orașe mari din România. Din 2012, Grupul și-a extins rețeaua de restaurante cu 40 de unități sau cu 63%, ajungând la un total de 104 restaurante la 30 septembrie 2017, constând în 67 de restaurante KFC (dintre care 63 în România, 2 în Republica Moldova și 2 în Italia) și 37 de unități Pizza Hut (din care 16 sunt unități de livrare).

Oamenii de afaceri Nicolae Badea, Radu Dimofte și Puiu Popoviciu s-au asociat după 1990 în diferite formule în diferite afaceri, printre care proiectul imobiliar Băneasa, hotelul de cinci stele Howard Johnson, lanțurile de restaurante KFC și Pizza Hut, rețelele de spații comerciale din categoria fostelor Alimentara, precum și active din alte sectoare.

Banca Internațională de Investiții vine pe bursa de la București cu o emisiune locală de obligațiuni de circa 125 mil. Euro. Titlurile oferite investitorilor au o maturitate de trei ani și o dobândă variabilă în lei, respectiv o dobândă fixă pentru obligațiunile în euro

Lasă un răspuns

Banca Internațională de Investiții (IIB) a anunțat, în această seară, că noua emisiune locală de obligațiuni are o valoare de aproximativ 125 mil. Euro, fiind structurată dintr-un principal de 300 mil. Lei (circa 65 mil. Euro, la cursul de schimb al zilei), respectiv un principal de 60 mil. Euro.

Anunțul vine la puțin timp după ce reprezentanții IIB afirmau că valoarea tranzacției vizate este de minim 100 mil.euro, confirmând astfel informațiile publicate în premieră pe 5 septembrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Managerii tranzacției sunt BT Capital Partners și BCR. Titlurile au o maturitate de trei ani, având scadența pe 25 septembrie 2020.

Tranșa în lei a emisiunii de obligațiuni este oferită investitorilor sub forma unor titluri cu o valoare nominală de 10.000 lei per titlu la o dobândă variabilă de 1,5% peste ROBOR la 3 luni. Dobânda de referință ROBOR la 3 luni este, în prezent, de 1,05%, conform datelor publicate de către BNR, ceea ce indică o dobândă anuală totală în jurul a 2,55% per titlu.

Dobânda pentru obligațiunile în lei se plătește trimestrial, prima plată fiind programată pe 25 decembrie, iar ultima pe 25 septembrie 2020.

Componenta din tranzacție alocată obligațiunilor emise în euro vizează o valoare nominală de 10.000 euro per titlu la o dobândă fixă de 1,593%. În acest caz, investitorii vor primi banii cu titlu de dobândă o dată pe an, prima plată fiind programată pentru 25 septembrie 2018.

Data tranzacției este 21 septembrie, iar data emisiunii a fost stabilită pentru 25 septembrie, au mai anunțat reprezentanții IIB.

Fondurile obținute vor fi utilizate pentru consolidarea și extinderea portofoliului existent al emitentului și pentru finanțarea activităților în România, în conformitate cu strategia sa de dezvoltare.

IIB este la a treia emisiune locală de obligațiuni în ultimii doi ani, interval în care a devenit mai activă și în acordarea de credite către companiile din România.

În 2016, IIB a vândut obligațiuni de 300 mil. lei (circa 67 mil. euro), respectiv de 111 mil. lei (circa 25 mil. euro) în 2015.

Tranzacția IIB se înscrie într-un val de tichete de emisiuni de obligațiuni corporative de valori mari în ultimul an. Digi Communications NV (ex-Cable Communications Systems) a plasat în octombrie 2016 o emisiune de 350 mil. Euro cu titluri în euro pe piețele internaționale.

În ultimele două luni, Globalworth a listat pe bursa de la București obligațiuni de 550 mil. Euro, UniCredit Bank a vândut tot în vară obligațiuni de 610 mil. Lei, iar Alpha Bank are în plan prima sa emisiune de până la 300 mil. Lei în următoarele 18 luni. Recent, acționarii MedLife au aprobat lansarea unei emisiuni de obligațiuni de maxim 274,2 mil. Lei (circa 60 mil euro) la o dobândă maximă de 4,9% pe an și pe o perioadă de cel mult 7 ani.

Principalii investitori în astfel de emisiuni locale sunt pe de o parte, clasele de investitori instituționali precum BERD, fonduri internaționale de investiții, fonduri de pensii și administratori locali de fonduri de investiții.

La nivelul instituțiilor financiare internaționale, IFC a vândut în acest an obligațiuni locale în lei de 70 mil. Lei pe un an, iar BERD a avut în 2009 o emisiune locală de obligațiuni în lei.

International Investment Bank pregătește o tranzacție cu obligațiuni în jurul a 100 mil. Euro pe bursa de la București. Ilya Samorodov, IIB: “Ne așteptăm să ridicăm mai mulți bani față de obligațiunile anterioare”

Lasă un răspuns

International Investment Bank pregătește cea mai mare emisiune locală de obligațiuni proprii derulată până acum pe bursa de la București de către instituția financiară internațională.

“Așteptările IIB sunt să strângă mai mult decât la obligațiunile anterioare“, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Ilya Samorodov din cadrul Departamentului de Finanțări Structurate și de Datorii al International Investment Bank. Anterior, IIB a vândut obligațiuni de 300 mil. lei (circa 67 mil. euro) în 2016, respectiv de 111 mil. lei (circa 25 mil. euro) în 2015.

Potrivit acesteia, banca vizează în cadrul tranzacției să vândă “titluri pe termen mediu, pe 3 ani sau cu o maturitate mai lungă”.

Pe 4 septembrie, IIB a transmis investitorilor de pe bursa de la București că intenționează la finele acestei luni să lanseze o nouă emisiune locală, dacă o vor permite condițiile de piață.

Bancherii de investiții de la BT Capital Partners și BCR au mandatul să aranjeze această tranzacție, tot ei ocupându-se și de emisiunea de obligațiuni din 2016.

Noile titluri ar urma să fie denominate în lei și potențial în euro, au anunțat reprezentanții băncii.

Managerii tranzacției vor organiza întâlniri și conferințe telefonice cu investitorii începând din 11 septembrie, prima zi fiind dedicată unor întâlniri și conferințe telefonice în București, iar ziua de 12 septembrie este rezervată întâlnirii cu investitori în diferite locații din Europa.

În septembrie 2016, IIB a intrat pe bursa de la București cu o emisiune de obligațiuni de 300 mil. Lei (circa 67 mil. Euro) cu maturitate la 3 ani, la o dobândă de 3,4% per titlu.

IIB a plasat apoi o parte din bani, mai exact 14,5 mil. Euro în euro obligațiuni vândute de către Digi Communications NV la o dobândă anuală de 5%.

IIB, la care România este unul dintre acționari, și-a majorat semnificativ în ultimii trei ani expunerea față de piața locală după mai multe tranzacții bilaterale de finanțare corporativă și emisiunile de obligațiuni de pe bursă.

BERD și IFC, cei mai puternici investitori instituționali din România, dețin poziții puternice de finanțatori ai economiei locale. Pe lângă postura de acționari minoritari într-o gamă largă de companii locale, BERD și IFC au lansat propriile emisiuni de obligațiuni pe bursa de la București. IFC a plasat în iunie o emisiune de obligațiuni în monedă locală de 70 mil. lei, iar BERD a investit puternic în listarea Digi, dar și în achizițiile de obligațiuni Globalworth, unde a investit 50 mil. euro, respectiv alte 33 mil. euro în ultima tranzacție cu obligațiuni UniCredit Bank România.

International Investment Bank anunță o nouă emisiune de obligațiuni pe bursa de la București pentru finele lunii septembrie. BT Capital Partners și BCR au mandatul tranzacției menite să aducă banii necesari extinderii portofoliului băncii și a finanțării activităților locale

Lasă un răspuns

International Investment Bank, instituție financiară internațională la care România este unul dintre acționari, a anunțat, astăzi, intenția de a lansa la finele lunii septembrie o nouă emisiune de obligațiuni la bursa de la București, dacă o vor permite condițiile de piață.

Mandatul tranzacției de pe piața de capital a fost dat bancherilor de investiții de la BT Capital Partners și BCR, care au calitatea de manageri principali.

Emisiunea de obligațiuni ar urma să aibă maturitate medie, iar titlurile să fie denominate în lei și potențial în euro, au anunțat reprezentanții băncii.

“Fondurile obținute vor fi utilizate pentru consolidarea și extinderea portofoliului existent al emitentului și pentru finanțarea activităților în România, în conformitate cu strategia sa de dezvoltare“, au precizat reprezentanții IIB.

Managerii tranzacției vor organiza întâlniri și conferințe telefonice cu investitorii începând din 11 septembrie, prima zi fiind dedicate unor întâlniri și conferințe telefonice în București, iar ziua de 12 septembrie este rezervată întâlnirii cu investitori în diferite locații din Europa.

Această nouă emisiune ar fi a treia tranzacție de acest tip a IIB în România. În septembrie 2016, IIB a intrat pe bursa de la București cu o emisiune de obligațiuni de 300 mil. Lei (circa 67 mil. Euro) cu maturitate la 3 ani, la o dobândă de 3,4% per titlu, mai avantajoasă decât cea de 4,1% obținută în 2015 la emisiunea de 111 mil. Lei.

BCR și BT Capital Partners au avut și mandatul de vânzare al obligațiunilor IIB emise în septembrie 2016.

IIB a mai făcut anul trecut o afacere bună, după ce din banii obținuți din vânzarea obligațiunilor în lei la o dobândă de 3,4% a plasat 14,5 mil. Euro în octombrie 2016 în obligațiuni în euro ale Digi, la o dobândă anuală de 5%.

În acest an, s-au înmulțit mandatele cu tranzacții de obligațiuni pe bursa de la București. Globalworth a vândut în vară obligațiuni de 550 mil. Euro, UniCredit Bank a vândut tot în vară obligațiuni de 610 mil. Lei, iar Alpha Bank are în plan prima sa emisiune de până la 300 mil. Lei în următoarele 18 luni.

Un sindicat format de BCR și Raiffeisen are mandat pentru atragerea de pe bursă a unei finanțări de circa 80 mil. Euro pentru MedLife. Compania de servicii medicale are în plan o majorare de capital de 20 mil. Euro și vânzarea de obligațiuni de 60 mil. Euro pentru a putea profita de tranzacții de mare anvergură estimate să apară pe piața de profil în 2018

Lasă un răspuns

Compania de servicii medicale private MedLife a anunțat astăzi că evaluează oportunitatea atragerii unei finanțări de circa 80 mil. Euro prin intermediul bursei de la București.

Planul MedLife vizează ca aproape 20 mil. Euro să fie atrași prin majorare de capital, iar alte circa 60 mil. Euro prin emiterea de obligațiuni, banii fiind necesari pentru programul de achiziții și proiecte greenfield al companiei.

O astfel de tranzacție ar permite diversificarea mixului de finanțare al MedLife prin deschiderea unor canale noi de atragere de bani proaspeți după ce compania s-a dezvoltat până acum pe seama aporturilor investitorilor financiari de talia IFC sau Value 4 Capital în calitate de acționari minoritari, precum și prin contractarea unor împrumuturi bancare.

“În ultimii ani, MedLife a păstrat poziția de lider detașat al pieței de servicii medicale, realizând pe lângă creșterea organică solidă și 16 achiziții și integrări de succes. Dorim să profităm de oportunitățile pe care le oferă piața și întrucât estimăm că anul viitor vor avea loc câteva tranzacții de mare anvergură, ne pregătim să avem rolul central în consolidarea pieței. Avem marea șansă că am efectuat achiziții de succes, că am adus valoare considerabilă tuturor acționarilor minoritari din subsidiare după integrarea acestora în grup. Credem că modul în care am onorat promisiunile ne recomandă ca un partener și achizitor credibil și dorim să profităm din plin de această unică poziție și să alăturăm grupului nostru noi entități și parteneri de calibru”, a declarat Mihai Marcu, președinte și director general executiv al MedLife.

Mandatul pentru tranzacția de majorare a capitalului și prima emisiune de obligațiuni a MedLife prin atragerea de fonduri de la investitori aparține unui sindicat de intermediere din care face parte BCR și Raiffeisen. De asemenea, în tranzacție sunt implicate și firmele de avocatură Allen & Overy și Schoenherr, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

BCR este unul dintre principalii finanțatori ai MedLife, care alături de Raiffeisen, BRD și ING a acordat în martie 2016 companiei de servicii medicale un împrumut sindicalizat de 52 mil. Euro.

Anul trecut, la tranzacția de listare a MedLife pe bursa de la București, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 2 octombrie 2016, sindicatul de intermediere a fost format de către Raiffeisen și Wood, avocații firmei austriece Schoenherr asistând MedLife în proces, iar Allen & Overy au asigurat consultanța juridică a sindicatului de intermediere.

Tranzacția propusă este pe ordinea de zi a Adunării Generale a acționarilor MedLife, convocată de către Consiliul de administrație al companiei pentru 13 septembrie.

“CA MedLife propune către AGA aprobarea emiterii a unor obligațiuni corporative negarantate, cu o valoare nominală totală de maxim 274.200.000 lei, ce vor fi oferite investitorilor, prin intermediul unui plasament privat sau a unei oferte publice. Această emitere de obligațiuni se va putea realiza, în funcție de condițiile de piață și de nevoile de finanțare ale societății, în cadrul unei singure emisiuni sau în cadrul unui program de ofertă”, au precizat reprezentanții MedLife.

Tranzacția ar putea avea loc în toamna acestui an, susțin surse din piață.

Pe ordinea de zi, se mai află și propunerea pentru delegarea și autorizarea Consiliului de Administrație al MedLife până la 13 septembrie 2020 pentru a lua decizii în privința majorării capitalului social al companiei cu maxim 650.000 lei.

Această majorare va avea loc prin emiterea unui număr de maximum 2,6 milioane de acțiuni noi, în schimbul unor aporturi în numerar, iar dacă această majorare va fi realizată la nivelul maxim autorizat, capitalul social va crește de la 5.023.000 lei la 5.673.000 lei.

Actiunile MedLife au intrat la tranzacționare pe piața de capital de la București pe 21 decembrie 2016. Valoarea totală a ofertei publice inițiale a fost de 230 mil. Lei (circa 51 mil. Euro), pentru pachetul de 44% din acțiunile companiei.

MedLife concurează în lupta pentru consolidarea pieței de profil cu rețeaua Regina Maria, aflată în portofoliul fondului de investiții Mid Europa Partners, precum și cu alți operatori precum Medicover, care au arătat apetit pentru achiziții.

Familia Marcu deține pachetul de control, de 51% din MedLife, companie a cărui capitalizare de piață este de 749,4 mil. Lei (163,8 mil. Euro).

UniCredit Bank lansează o emisiune de obligațiuni negarantate de 500 mil. Lei cu plafon maxim de 610 mil. Lei. Titlurile cu maturități de 3,5 și 7 ani vor fi vândute la dobânzi între 0,6 și 1,1% plus dobânda ROBOR la șase luni. Banii merg spre scopuri generale de finanțare, inclusiv acordarea de împrumuturi clienților

Lasă un răspuns

UniCredit Bank SA, subsidiara locală a grupului bancar italian UniCredit, lansează o emisiune de obligațiuni în lei în valoare de 500 mil. Lei, care poate fi suplimentată în cazul unei suprasubscrieri până la 610 mil. Lei.

Anunțul confirmă informațiile publicate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 9 martie privind intenția Intenția UniCredit Bank de a lansa o emisiune de obligațiuni pe bursa de la București, intenție negată atunci de către reprezentanții băncii.

La acel moment, UniCredit Bank urma să convoace pentru luna aprilie acționarii pentru a aproba o emisiune de obligațiuni cu o valoare maximă de 500 mil. Euro cu scadența de până la 10 ani, ce urmau să fie listate pe bursa de la București sau pe cea de la Luxemburg.

Prospectul aprobat de către Autoritatea de Supraveghere Financiară spune că investitori calificați vor putea subscrie între 17 și 21 iulie până la 50.000 de obligațiuni negarantate cu o valoare nominală individuală de 10.000 lei per titlu.

Titlurile sunt împărțite în trei clase, fiecare cu o dobândă diferenșiată în funcție de scadență.

Astfel, obligațiuni cu scadența pe 5 ani la 15 iulie 2020 vor fi oferite investitorilor la o dobândă de 0,6 – 0,7% pe an plus ROBOR la șase luni, în timp ce titlurile cu maturitate în iulie 2022 au o dobândă de 0,8 – 0,9% pe an plus ROBOR la șase luni, iar obligațiunile pe 7 ani vor purta o dobândă de 1 – 1,1% pe an plus ROBOR la șase luni.

Oferta este considerată încheiată cu succes dacă mini 60% din obligațiunile oferite inițial vor fi subscrise.

Banii merg spre scopuri generale de finanțare, inclusiv acordarea de împrumuturi clienților.

Tranzacția este intermediată pe bursa de la București de către IEBA Trust.

UniCredit are deja activă o emisiune de obligațiuni din 2013, în valoare de 550 mil. Lei, care ajunge la scadență în iunie 2018.

UniCredit Bank SA, a cincea bancă locală după active, este o bancă poziționată ca lider pe segmentul finanțărilor corporative.

Banca estimează o cotă de piață de 17,6% pe segmentul clienților corporate la finele lui 2016, respectiv 21,7% la depozite pe acest segment în decembrie 2016.

După primul trimestru, profitul net consolidat al băncii înainte de participarea minoritară a fost de 103,4 mil. Lei, în scădere cu 2,9% față de rezultatul din perioada similară a anului anterior.

Activele consolidate erau la 31 martie de 36,6 mld. Lei.

Finanțarea UniCredit Bank SA este susținută de către banca – mamă astfel că la 31 decembrie 2016 finanțarea brută acordată de grupul UniCredit ajungea la 1 mld. Euro, din care finanțări pe termen mediu și lung de 845 mil. Euro și împrumuturi subordonate de 48 mil. Euro.

UniCredit Bank Austria AG, acționarul majoritar al UniCredit Bank SA, a pus la dispoziția fiicei sale din România linii de credit de până la 200 mil. Euro, care ar acoperi deficitul de lichiditate în cazul apariției unor crize pe piață.

O altă sursă de finanțare pentru bancă sunt acordurile de împrumut pe termen mediu și lung semnate cu BERD, BEI și IFC. La 31 decembrie, pe acest canal extern de finanțare facilitățile ajungeau la o valoare totală de 118 mil. Euro.

Banca poartă acum discuții cu instituțiile financiare internaționale pentru noi finanțări, ce ar putea include și subscrieri de obligațiuni.

Tranzacțiile celor mai activi investitori imobiliari fac valuri pe bursa de la București: Acțiunile NEPI ies de la tranzacționare pe 18 iulie, intră obligațiunile Globalworth

Lasă un răspuns

Cei mai activi jucători de pe piața imobiliară locală, NEPI și Globalworth, fac mișcări importante la mijlocul lunii iulie pe piața bursieră de la București.

Astfel, NEPI a anunțat astăzi că din 18 iulie acțiunile sale vor fi delistate de la BVB, care pierde astfel un emitent cu o valoare de piață de 13 mld. Lei (2,85 mld. Euro). NEPI, cu un portofoliu imobiliar aflat în cea mai mare parte a sa în România și evaluat la 2,55 mld. Euro la finele anului trecut, face pasul de exit de pe piața reglementată a BVB. Mutarea are loc în contextul fuziunii cu Rockcastle la un raport de conversie a acțiunilor de 4,7 acțiuni Rockcastle pentru fiecare acțiune NEPI.

Noua companie, NEPI Rockcastle a intrat la tranzacționare pe 12 iulie cu o valoare de piață de 6,1 mld. Euro pe bursele de la Johannesburg (Africa de Sud) și Euronext Amsterdam.

Pe de altă parte, celălalt investitor foarte activ pe piața imobiliară locală, fondul de investiții Globalworth cu acțiuni listate pe bursa de la Londra, intră la tranzacționare pe bursa de la București cu emisiunea de obligațiuni de 550 mil. Euro.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a anunțat astăzi emiterea Certificatului de Înregistrare a Valorilor Mobiliare aferent înregistrării obligațiunilor emise de Globalworth în vederea admiterii la tranzacționare la BVB.

Globalworth a finalizat recent o emisiune de eurobonduri în valoare de 550 mil. Euro, destinată rearanjării structurii datoriilor, precum și finanțării planurilor de creștere, inclusiv în România. Dintre investitori, BERD a plasat 50 mil. Euro în prima tranzacție cu eurobonduri a Globalworth. BT Capital Partners s-a ocupat de listarea titlurilor pe bursa de la București.

Titlurile au o maturitate de 5 ani până pe 20 iunie 2022 și poartă o dobândă fixă de 2,875% pe an, care va fi plătită investitorilor anual începând cu 20 iunie 2018.

Un alt jucător de profil, dezvoltatorul imobiliar Impact București a anunțat lansarea unei emisiuni de obligațiuni cu o valoare nominală de 12 mil. Euro, vândute către două fonduri de investiții administrate de firma poloneză Credit Value Investments Sp. Z o.o.

Obligațiunile Impact au fost emise pe 11 iulie și sunt scadente peste 54 de luni, cu condiția ca la 42 de luni de la data emisiunii, societatea să răscumpere în mod obligatoriu 50% din valoarea nominală a titlurilor. Obligațiunile Impact au o dobândă fixă de 6% pe an, plătibilă investitorilor de două ori pe an.

Piața imobiliară locală este în acest moment cea mai prolifică piață pentru tranzacții, de la fuziuni și achiziții până la emisiuni de obligațiuni sau împrumuturi pentru refinanțare sau dezvoltarea de noi proiecte. Investitorii sunt atrași de randamentele superioare obținute aici față de alte piețe din regiune, precum și de potențialul de dezvoltare al acestui sector.

Astfel, Dedeman a anunțat pe 1 iunie semnarea unui acord pentru preluarea complexului de birouri AFI în cadrul unei tranzacții de aproape 164 mil. Euro, cea mai mare tranzacție de pe piața imobiliară de la începutul anului și a doua pe piața de fuziuni și achiziții, despre care jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 16 ianuarie.

De asemenea, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 31 ianuarie despre refinanțarea Iulius Group în valoare de 220 mil. Euro semnată cu grupurile bancare Erste și UniCredit, cea mai mare tranzacție locală de finanțare imobiliară din ultimii ani.

De asemenea, pe 13 iunie, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a informat în premieră despre listarea pe bursa de la București a emisiunii de obligațiuni de 550 mil. Euro a Globalworth, tranzacție intermediată de către BT Capital Partners.

BERD a aprobat participarea la achiziția de acțiuni Digi pe bursa de la București. Compania controlată de Zoltan Teszari scoate la vânzare un pachet de până la 23,3% din acțiuni pe bursă, care poate fi suplimentat până la 25,6%. Prețul oferit cotează valoarea de piață a companiei – mamă a RCS&RDS la circa 1,1 mld. Euro, iar tranzacția ar putea aduce circa 287 mil. Euro în conturile vânzătorilor. Deutsche Bank și Citi fie găsesc cumpărători, fie trebuie să cumpere 80% din acțiunile oferite spre vânzare

Lasă un răspuns

Digi Communications NV, compania – mamă a RCS&RDS, scoate la vânzare pe bursa de la București un pachet de până la 21.744.108 acțiuni, care reprezintă circa 23,27% din capital, potrivit datelor făcute publice în prospectul de listare al companiei.

În cazul în care se va apela la opțiunea de supraalocare, vor fi oferite spre vânzare investitorilor alte 2.174.411 acțiuni, care aparțin Carpathian Cable Investment NV și Celest Limited. Într-un astfel caz, pachetul maxim de acțiuni Digi Communications NV ce va fi vândut va ajunge la circa 25,6% din acțiunile companiei.

Tranzacția este estimată să aducă venituri nete acționarilor vânzători de 287 mil. Euro, iar compania ar ajunge astfel la o capitalizare de piață de 1,156 mld. Euro. Prețul la care vor fi oferite acțiunile Digi se situează între 38 și 56 lei pe acțiune.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris, în premieră, pe 13 aprilie 2016 că grupul de comunicații al lui Zoltan Teszari intenționează să vândă pe bursa de la București un pachet în jurul a 25% din acțiuni pentru a permite exitul acționarilor minoritari.

Datele publice indică faptul că acționarii care ies la vânzare pe bursă cu acțiuni Digi Communications NV (fosta Cable Communications Systems NV) sunt Carpathian Cable Investments (20,6%), Celest Limited (1,1%), ING Bank NV (0,7%), Yarden Mariuma (0,4%), Dorina Schelean (0,4%), Nicușor Dorel Schelean (0,6%), Sirian Radu – Traian (1,4%), Zoltan Teszari (0,5%).

La acești parametri, listarea Digi va fi cea mai mare tranzacție de acest tip pentru o companie privată intrată la cota bursei de la București. Acțiunile ar urma să intre la tranzacționare sub simbolul bursier DIGI pe 16 mai pe piața la vedere a Bursei de Valori București.

Atât înainte, cât și după listare, Zoltan Teszari rămâne acționarul majoritar al Digi Communications NV, cu o deținere directă și indirectă totală de 56,93% din companie. Poziția acestuia este protejată ca urmare a unei operațiuni anterioare prin care acțiunile Digi au fost împărțite în două clase – clasa A, cu valoare nominală de 0,1 euro pe acțiune și cu o putere de vot de 10 ori mai mare față de acțiunile de clasa B, oferite la vânzare investitorilor.

Ambele tipuri de acțiuni oferă același drept la dividendele companiei.

Pachetul de acțiuni scos la vânzare este format din două tranșe, una care cuprinde 85% din pachet, oferită investitorilor instituționali, iar restul de 15% către investitorii de retail.

Procesul de bookbuilding se va derula în perioada 27 aprilie – 10 mai.

“Acțiunile Oferite vor fi alocate investitorilor din România și din alte țări, conform deciziei Societății, în urma consultării cu Coordonatorilor Globali Comuni (în numele Intermediarilor), la data de 10 mai 2017 („Data Alocării”). Investitorilor de Retail li se va acorda o alocare garantată de 100% pentru numărul maxim de 267 Acțiuni Oferite per Investitor de Retail, conform principiului „primul sosit, primul servit”, până la un număr total de 534.000 Acțiuni Oferite. Investitorii de Retail au dreptul la: o reducere de 7% din Prețul de Ofertă pentru subscrierile efectuate în mod valabil în primele 5 Zile Lucrătoare ale perioadei Ofertei (i.e., până la și inclusiv 5 mai 2017); și o reducere de 3% din Prețul de Ofertă pentru subscrierile efectuate în mod valabil în cea de-a 6-a Zi Lucrătoare și până la cea de-a 8-a Zi Lucrătoare a Perioadei Ofertei (de la și inclusiv 8 mai 2017, până la și inclusiv 10 mai 2017)”, se arată în prospectul de listare al Digi.

Acționarii vânzători estimează că vor plăti comisioane de intermediere totale, cheltuielile și sumele aferente taxei de timbru sau taxei de timbru rezervate, de aproximativ 41 mil. lei. Tarifele și cheltuielile ce urmează să fie suportate de către Acţionarii Vânzători în legătură cu Admiterea, onorariile profesionale și cheltuielile și costurile pentru imprimarea și distribuirea documentelor sunt estimate să ajungă la aproximativ 16 mil.lei (circa 3,55 mil. Euro).

BERD, cel mai puternic investitor instituțional activ în România, și-a exprimat deja intenția de a investi în acțiunile Digi Communications NV. Pe 26 aprilie, instituția financiară a aprobat participarea sa la achiziția de acțiuni.

“Suma finală a investiției BERD va fi determinată în timpul procesului de bookbuiolding și alocare efectuat în legătură cu Oferta. Societatea și BERD încheie un acord-cadru, care va intra în vigoare în cazul în care Investiția BERD se va realiza, în temeiul căreia Societatea (printre altele) (i) se va obliga să furnizeze BERD un raport anual privind aspectele sociale și de mediu; și (ii) își va asuma alte obligații în materia combaterii mitei și corupției”, scrie în prospectul de listare al acțiunilor făcut public pe 26 aprilie.

Consorțiul de intermediere al tranzacției este format de către băncile de investiții Deutsche Bank și Citigroup, respectiv din Raiffeisen Bank România, Societe Generale/BRD, Wood & Company și BT Capital Partners.

Potrivit contractului de intermediere, intermediarii se obligă să găsească ei cumpărători, sau în cazul în care nu găsesc să cumpere ei înșiși acțiunile Digi Communications oferite la vânzare. Astfel, lui Deutsche Bank și lui Citigroup le revine fiecăruia o cotă de 40% din acțiuni, iar ceilalți patru intermediari răspund fiecare de un pachet de 5% din acțiuni.

Intermediarii vor primi de la acționarii vânzători, un comision total de 26.788.741 lei în ipoteza în care prețul de ofertă și mărimea ofertei sunt maxime și opțiunea de supraalocare nu s-a exercitat. În plus, acționarii vânzători vor putea plăti, după cum vor considera necesar, un comision suplimentar de până la 13.394.371 lei, mai arată ultimele date făcute publice.

Consultanții juridici ai tranzacției sunt firmele de avocatură Freshfields Bruckhaus Derringer, care împreună cu avocații PeliFilip lucrează alături de companie, în timp ce sindicatul de intermediere lucrează cu firmele de avocatură Cleary Gottlieb Steen & Hamilton, Clifford Chance Badea și Houthoff Buruma Cooperatief.

Digi Communications NV deține 96,1% din acțiunile RCS&RDS, compania din grup care acoperă serviciile de internet fix și mobil, telefonie fixă și mobilă, cablu TV de pe teritoriul României. Veniturile RCS & RDS au avut o pondere de 73% din afacerile Digi Communications NV, o altă contribuție semnificativă de circa 16% la venituri având-o piața din Ungaria.

Digi Communications a raportat pentru anul 2016 venituri de 842,8 mil. Euro, EBITDA ajustat de 263,3 mil. Euro și un profit net de 11,8 mil. Euro, conform raportului anual pe 2016.

Afacerile din România au generat în 2016 venituri de 612,7 mil. Euro, adică 72,7% din venituri totale, Ungaria fiind a doua piață cu venituri de 137,9 mil. Euro și o pondere de 16,4%, Spania cu 83 mil. Euro și circa 9,9% din veniturile totale, iar Italia aduce 9,2 mil. Euro grupului, respectiv 1,1% din veniturile totale.

La finele anului trecut, grupul avea 13.400 de angajați.

Auditul companiei a fost realizat de către EY, partenerul responsabil de această operațiune fiind Anamaria Cora.

În legătură cu listarea pe bursă, Digi Communications NV, companie înregistrată în Olanda, își propune să mute sediul fiscal în România. Astfel, datorită nealinierii legislației fiscale românești la cea europeană, compania susține că se așteaptă ca emisiunea de obligațiuni de 350 mil. Euro cu maturitate în 2023 să devină subiectul unor taxe pe dobândă, estimările fiind că aproape 3,3 mil. Euro pe an vor fi tratate ca și cheltuieli cu dobânzile.

Anul trecut, compania – mamă a RCS & RDS și-a restructurat datoriile, printr-o emisiune de 350 mil.euro în luna octombrie plasată pe piețele externe la o dobândă de 5% pe an, prin care a fost plătită anticipat vechea emisiune din 2013, de 450 mil. Euro, contractată însă la o dobândă mai mare de 7,5%. Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră în anul 2016 despre pregătirile RCS & RDS pentru lansarea noii emisiuni de obligațiuni.

Grupul și-a scăzut costurile de îndatorare beneficiind atât de o dobândă mai mică la obligațiunile vândute investitorilor, cât și de dobânzile mai bune oferite de bancheri. RCS & RDS a intrat astfel într-un acord global de împrumut în valoare de 1,687 mld. Lei (circa 375 mil. Euro). Refinanțarea datoriilor vechi ale grupului a avut în vedere reducerea expunerii la euro și mutarea noilor datorii în proporție majoritară către lei, valută în care sunt cele mai mari încasări ale grupului.

Tranzacția de listare a Digi nu aduce bani companiei, ci acționarilor minoritari care fac fie un exit total, fie unul parțial.

Listarea Digi este structurată, dealtfel, în jurul exitului celor mai importanți acționari minoritari, Carpathian Cable Investment și Celest Limited, ale căror acțiuni se află și în pachetul oferit spre vânzare, cât și în opțiunea de supraalocare.

În spatele vehiculului de investiții Carpathian Cable Investment Ltd ultimele date publice indică doi acționari – fondul american de hedging Eton Park care deține o treime din acest vehicul, și deci indirect o cotă de circa 6,8% din Digi Communications NV, celălalt acționar fiind britanicul Wayne Grant Quasha, cu două treimi din acțiunile Carpathian Cable Investment Ltd, și indirect cu circa 13,7% din Digi Communications NV.

Pe 23 martie, Eric Mindich, managerul fondului de hedging Eton Park, a anunțat că fondul va fi lichidat ca urmare a rezultatelor proaste din 2016, când activele fondului au scăzut cu 2 mld. Dolari până la nivelul de 7 mld. Dolari. În perioada de glorie a sa, Eton Park avea în 2011 în administrare active de 14 mld. Dolari, potrivit datelor publicate de către Reuters.

Eric Mindich a mai anunțat că intenționează să returneze circa 40% din banii investitorilor în fond până la finele lunii aprilie.

Afacerea RCS & RDS, care înseamnă miezul Digi Communications NV, a fost pornită în 1992 de către un grup de oameni de afaceri printre care și Zoltan Teszari.

Din 1998 până în 1999, Carpathian Cable Investments S.a.r.l. și afiliații săi au investit aproximativ 10 mil. Dolari în afacere. Ulterior, între 1999 și 2000, Celest Limited și afiliații săi au investit aproximativ 6 mil. dolari. Aceste fonduri au fost utilizate pentru nevoile companiei de dezvoltare pe parcursul perioadei respective. În cazul în care Carpathian Cable Investments își vinde pachetul scos la vânzare, fără exercitarea opțiunii de supraalocare, ar putea încasa în jurul a 54 mil. euro, iar dacă își vor face exitul total prin exercitarea opțiuni de supraalocare, ar putea încasa aproape 60 mil. euro.

Compania s-a dezvoltat printr-o strategie de extindere organică și achiziții de operatori locali, finanțată din resurse ale acționarilor, dar mai ales din credite bancare refinanțate periodic pe baza unui flux de numerar în creștere.

Cei doi acționari au finanțat recent Digi Communications NV sub forma unor împrumuturi care sunt, de fapt, datorii provenite din conversia dividendelor.

La 30 ianuarie 2017, Digi a încheiat două împrumuturi pe termen scurt cu Carpathian Cable Investments S.à.R.L, pentru o sumă principală de 6,6 mil. euro și cu Celest Limited, pentru o sumă de 1,5 mil. Euro, la o rată a dobânzii de 5% pe an, data de rambursare fiind stabilită pentru 30 iunie 2017.

Digi Communications NV avea datorii financiare nete de 759,6 mil. Euro la 31 martie și lichidități de 8,7 mil. Euro.

Pe piața locală, principalii săi competitori sunt Orange, Vodafone, Telekom România și UPC.

La nivel strategic, grupul este concentrat asupra operațiunilor din România și Ungaria, unde marca Digi are notorietate puternică printre consumatori, iar segmentul de extindere a portofoliului de operațiuni de telefonie mobilă este de asemenea în centrul planurilor sale de dezvoltare.

Grupul lui Teszari ajunge la 25 de ani de la înființare la bursă, după ce în noiembrie 2007 renunța la planul de listare a unui pachet de 15% din acțiuni pe bursa din Londra, tranzacție intermediată atunci de către băncile de investiții Morgan Stanley și UBS. Motivul invocat atunci a fost contextul de piață.

Fondul Proprietatea vinde acțiuni OMV Petrom la un preț final de 0,21 lei pe titlu în cadrul ofertei publice secundare

Lasă un răspuns

Fondul Proprietatea a anunțat, vineri, că prețul final oferit investitorilor pentru vânzarea acțiunilor OMV Petrom în cadrul ofertei publice secundare este de 0,21 lei pe titlu, potrivit unui comunicat al companiei petroliere.

De asemenea, prețul final al ofertei pentru titlurile vândute sub formă de certificat global de depozit (GDR) este de 7,7 dolari pentru fiecare GDR.

Fondul Proprietatea și-a anunțat intenția de mai multă vreme de a-și vinde participația de 18,99% din acțiunile celei mai mari companii petroliere din Europa de Sud – Est, aflate sub controlul grupului austriac OMV. Însă, scăderea puternică a cotației petroliere care s-a reflectat inclusiv asupra rezultatelor companiei și a valorii bursiere a schimbat planurile FP, care acum s-a orientat către o vânzare parțială a pachetului deținut. Strategia mai amplă a FP vizează exitul din companii din energie pentru a scădea dependența fondului de activele de pe piața de energie, marcând în ultimii ani exituri din companii precum Transelectrica, Romgaz, companiile locale ale E.ON.

Tranzacția FP vizează vânzarea unui pachet de 6,4% din companie, adică a unui pachet de 3.641.100.108 de titluri, din care 3.315.928.608 acțiuni și 325.171.500 acțiuni oferite spre vânzare sub formă de certificate globale de depozit (GDR).

Prețul per acțiune aplicabil investitorilor din tranșa investitorilor mici de retail ale căror subscrieri au fost înregistrate în sistemul de tranzacționare al Bursei de Valori București în primele patru zile lucrătoare ale ofertei este de 95% din prețul final al ofertei, adică de 0,1995 RON per acțiune. Începând cu a cincea zi lucrătoare a ofertei, investitorii mici de retail astfel înregistrați vor putea cumpăra acțiuni OMV Petrom de la FP la un preț de 0,204 lei pe acțiune, adică la 97% din prețul final al ofertei.

Tranșa investitorilor mici de retail are alocate un număr de 364.110.011 acțiuni din totalul de 3.641.100.108 titluri, adică o pondere de 10% din pachetul oferit spre vânzare de FP. Indicele de alocare este de 0,6241930485 ceea ce înseamnă că investitorii care au subscris să cumpere 100 de acțiuni OMV Petrom vor primi în final circa 62 de acțiuni.

Pentru tranșa investitorilor mari de retail a fost alocat un pachet de 30.000.000 de titluri, respectiv un indice de alocare de 0,7169447428 ceea ce înseamnă că la fiecare 100 acțiuni subscrise, investitorii din această tranșă preiau peste aproape 72 de acțiuni.

Grosul pachetului scos la vânzare de FP va merge cum era de așteptat către tranșa investitorilor instituționali, cărora le-a fost alocată integral pachetul de GDR-uri și un număr de 2.921.818.597 acțiuni. Altfel spus, investitorii instituționali vor prelua peste 89% din pachetul de scos la vânzare din OMV Petrom, respective o participație finală de circa 5,7% din acțiunile companiei petroliere.

Consorțiul format din Goldman Sachs International, Banca Comercială Română SA, Erste Group Bank AG și WOOD & Company Financial Services a.s. sunt intermediarii tranzacției FP de la OMV Petrom.

Vânzarea pachetului OMV Petrom de către FP, în jurul valorii de 170 mil. euro, este una dintre cele mai mari tranzacții derulate pe bursa de la București în ultimii ani, iar în afara scopului de exit al fondului este de așteptat să îmbunătățească lichiditatea pieței locale, care caută să ajungă la statutul de piață emergentă.

Valoarea bursieră a OMV Petrom este de circa 13,02 mld. Lei (2,9 mld. Euro). OMV deține 51% din acțiuni, ministerul energiei are un pachet de 20,6%, în timp ce FP și va reduce în urma tranzacției de vânzare publică secundară de acțiuni pachetul până la aproximativ 12,6% din acțiuni.

MedLife pregătește listarea unui pachet minoritar de acțiuni pe bursa de la București

Lasă un răspuns

MedLife, lider pe piața serviciilor medicale private, pregătește listarea unui pachet minoritar de acțiuni pe bursa de la București, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția ar putea avea loc până la finele acestui an. Listarea MedLife ar permite realizarea unui exit pentru fondul de investiții Value4Capital (V4C), care încearcă de mai bine de un an vânzarea pachetului de 36,25 % din companie.

Acționarii MedLife au analizat mai multe structuri de tranzacție.

Discuțiile avute însă în ultimul an cu investitori precum fondul de investiții PineBridge și Țiriac Holdings au eșuat.

În acest an, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și-a exprimat interesul de a prelua un pachet de acțiuni la MedLife, în contextul unui exit al fondului de investiții Value4Capital din afacere.

Astfel, MedLife are pe masă și varianta unei tranzacții de preluare a unui pachet minoritar de către BERD împreună cu un fond de investiții.

Reprezentanții MedLife nu au făcut niciun comentariu pe subiectul listării până la publicarea acestui articol.

Ipoteza listării MedLife pe bursă a fost lansată de către reprezentanții companiei și în anii anteriori.

Tranzacția de exit a fondului V4C din MedLife este una de calibru. În toamna anului trecut, fondul de investiții Mid Europa Partners a preluat 100% din acțiunile rețelei Regina Maria, într-o tranzacție de circa 145 mil.Euro.

V4C a intrat în 2009 în afacerea MedLife, an în care rețeaua de servicii medicale private fondată și controlată de familia Marcu era la un nivel al cifrei de afaceri de 25,9 mil.Euro. De atunci, afacerea s-a extins puternic cu sprijinul celor doi investitori financiari străini – International Finance Corporation (IFC) și V4C.

Compania MedLife este angrenată într-o cursă de consolidare a sectorului de profil, alături de alți jucători precum Regina Maria, dar și Medicover sau Affidea.

La sfârșitul lunii septembrie, rețeaua Medlife s-a extins cu o hyperclinică la Ploiești, investiție de 0,7 mil. Euro. Potrivit reprezentanților Medlife, compania a anunțat suplimentarea bugetului de investiții cu un credit de 20 mil. Euro, astfel încât valoarea totală a bugetului de investiții se va ridica la 76 de mil. Euro.

MedLife a raportat pentru primul trimestru al anului 2016, o cifră de afaceri cumulată în valoare de 27,6 mil. Euro. Pentru întregul an, compania estimează o cifră de afaceri cumulată la nivel de grup în valoare de 117 mil. Euro, creștere organică, iar în funcție de concretizarea tranzacțiilor aflate în derulare, susține că ar putea atinge pragul de 130 până la 150 mil. Euro.

Medlife este o afacere controlată de familia fondatoarei afacerii, medicul pediatru Mihaela Marcu Cristescu, care are un pachet de 51% din acțiuni, restul fiind în posesia unor investitori financiari internaționali – fondul de investiții Value4Capital (36,25%), respectiv International Finance Corporation cu un pachet de 12,75%.

Medlife a apăsat puternic în acest an pedala împrumuturilor pentru a-și putea finanța planurile de creștere organică, dar mai ales pentru a avea bani pentru campania de achiziții care să-i consolideze poziția de lider în sectorul de profil.

În luna martie, MedLife a contractat un credit în valoare de 56 mil. Euro de la un consorțiu format de BCR,BRD, ING și Raiffeisen.

Ultima achiziție a Medlife a fost anunțată în luna august, când a fost semnat contractul de cumpărare a unui pachet de 90% din acțiunile Centrului Medical Panduri, vânzătorii în această ultimă tranzacție fiind Carmen Bichiș, fost președinte al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (CNVM) cu 33%, Ileana Agalopol, fost comisar CNVM, tot cu o deținere de 33%, respectiv Maria Pop, directorul general al companiei, care a vândut un pachet de 24% și a rămas acționar în companie cu 10%.

Centrul Medical Panduri este a 11-a achiziție în istoria de 20 de ani a Medlife.

Compania a cumpărat în 2010 Policlinica de Diagnostic Rapid din Brașov, apoi au urmat și alte achiziții precum grupul Genesys Medical Clinic din Arad (2011), două laboratoare la Iași și la Constanța (2014), centrul medical SAMA si Ultratest din Craiova, banca de celule stem Stem Cells Bank din Timișoara, Prima Medical din Craiova (în 2015), rețeaua de laboratoare Diamed Center și clinicile stomatologice Dent Estet (în 2016).

BCR și IFC s-au poziționat ca principalii finanțatori de-a lungul timpului pentru Medlife.
MedLife a încheiat anul 2015 cu o cifră de afaceri cumulată de 101,5 mil. Euro.

Compania MedLife își desfășoară activitatea în 17 hyperclinici din București, Timișoara, Brașov, Arad, Craiova, Galați, Iași, Ploiești și Cluj, 23 de laboratoare proprii de analize, 10 spitale în Bucureşti, Braşov, Arad, Craiova şi Iaşi, dintre care un spital de Pediatrie, unul de Ortopedie şi unul de Obstetrică-Ginecologie, trei maternităţi în Bucureşti şi în ţară, 32 de centre medicale generaliste în Bucureşti şi în ţară, 14 centre de excelenţă cu specializare unică, 8 farmacii proprii reunite sub reţeaua PharmaLife Med şi în colaborare cu 140 de clinici medicale partenere din toată ţara.

Pe piața serviciilor medicale private, Medlife concurează cu Regina Maria – aflată în portofoliul managerului de fonduri de investiții Mid Europa Partners, cu Medicover și Sanador.

Banca Internațională de Investiții intră pe bursa de la București cu obligațiuni de 300 mil. lei la o dobândă de 3,4% pe an. BT Capital Partners a intermediat tranzacția, din consorțiul de intermediere a făcut parte și BCR

Lasă un răspuns

BT Capital Partners (BTCP), divizia de investment banking și piețe de capital a Grupului Financiar Banca Transilvania, a condus consorțiul care a intermediat emisiunea de obligațiuni a International Investment Bank (IIB), în valoare de 300 milioane lei, obligațiuni care vor fi listate la Bursa de Valori București.

BT Capital Partners și BCR au fost co-lead manageri ai emisiunii de obligațiuni.

Aceasta este a treia emisiune de obligațiuni IIB în Uniunea Europeană și al doilea plasament în România, în lei. Emisiunea a fost suprasubscrisă de peste două ori.

În 2015, banca a emis obligațiuni de 111 milioane de lei, la o dobândă de 4,1% pe an.

Noua emisiune a atras investitori instituționali, inclusiv fonduri de investiții și de pensii, companii de asigurări și brokeraj, precum și alti investitori, nu numai din România, ci și din Germania, Austria, Croația și Cehia.

Fondurile obținute în urma emisiunii de obligațiuni vor avea ca destinație creditarea de către International Investment Bank a unor companii și proiecte românești.

IIB a emis 30.000 obligațiuni pe 3 ani, cu o valoare nominală de 10.000 lei, o rată fixă a dobânzii de 3,4 % pe an, plătibila anual începând cu 27 septembrie 2017, iar răscumpărarea principalului, la maturitate. Obligațiunile urmează să fie listate la Bursa de Valori București, începând cu data de 29 septembrie.

Ludwik Sobolewski așteaptă pe bursa locală cea mai mare tranzacție de obligațiuni corporative a unei companii din România: “Am fi bucuroși dacă RCS & RDS își listează emisiunea de obligațiuni la București. Ar fi o tranzacție de câteva sute de milioane de euro”

Lasă un răspuns

Ludwik Sobolewski, directorul general al Bursei de Valori București, așteaptă o listare a obligațiunilor RCS & RDS, în cazul în care compania va decide să-și refinanțeze vechea emisiune de titluri emise în 2013 cu o nouă astfel de tranzacție.

“Am fi bucuroși dacă RCS & RDS își listează emisiunea de obligațiuni pe bursa de la București. Ar fi o tranzacție de câteva sute de milioane de euro”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Ludwik Sobolewski, șeful Bursei de la București.

Un sindicat format din băncile de investiții JP Morgan, Citi și Deutshe Bank, respectiv bănci precum ING Bank, BRD sau Unicredit au fost mandatate de către grupul de comunicații RCS & RDS pentru a pregăti lansarea unei noi emisiuni de obligațiuni în vederea refinanțării titlurilor emise în 2013 și scadente în 2020. Banca Transilvania face și ea parte din grupul finanțatorilor companiei controlate de către omul de afaceri Zoltan Teszari.

Consultanța juridică pentru tranzacție este coordonată de către firma americană de avocatură Cleary Gottlieb Steen & Hamilton, respectiv casa londoneză din “Magic Circle” Freshfields Bruckhaus Deringer. La nivel local, lucrează o altă firmă de top londoneză, Clifford Chance, care asigură consultanța pe aspecte privind dreptul românesc, iar PeliFilip este firma de avocatură care consiliază RCS & RDS.

Emisiunea de obligațiuni a RCS & RDS are un plafon stabilit până la 800 mil. Euro, care urmează să fie supus aprobării acționarilor companiei pe 3 octombrie în cadrul unei adunări generale extraordinare. Compania cere aprobarea acționarilor pentru a putea emite obligațiuni sau a contracta finanțări bancare în limita unui plafon total de până la 1,6 mld. Euro, care să-i permită restructurarea datoriei actuale și să-i lase posibilitatea Consiliului de administrație de a utiliza astfel de resurse financiare și în alte scopuri corporative.

Noua emisiune ar putea fi lansată pe piețele financiare la începutul lunii noiembrie, iar titlurile ar putea fi emise în lei și în euro în condițiile în care vechea emisiune de 450 mil. Euro a Cable Communications Systems NV (firma – mamă a RCS & RDS) a fost lansată numai în euro pe piețele externe de capital la o dobândă anuală a cuponului de 7,5%.

Emisiunea de obligațiuni RCS & RDS vizează bursa de la București, dar ar putea fi luată în calcul și o piață bursieră externă pentru listarea titlurilor, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

O tranzacție cu obligațiunile RCS & RDS pe bursa de la București la anvergura anunțată ar fi cea mai mare vânzare de titluri de împrumut a unei companii din România din istoria pieței locale de capital.

“Avem nevoie de a oferi investitorilor astfel de instrumente de investiții de tip debt capital market (DCM, oferte publice de obligațiuni – n.r.)”, a mai spus Ludwik Sobolewski.

Pe bursa de la București, companiile din energie și băncile domină emisiunile locale de obligațiuni corporative. Astfel, Transelectrica și Engie au listate astfel de titluri de împrumut cu venit fix. BRD Groupe Societe Generale a deschis seria acestor emisiuni locale de obligațiuni corporative în 2004, ulterior și alte bănci intrând pe piața bursieră de la București cu emisiuni proprii – Banca Transilvania, Credit Europe Bank, Garanti Bank, Raiffeisen Bank sau UniCredit Bank.

Bursa de la București face eforturi de a-și crește lichiditatea și, implicit, atractivitatea în fața investitorilor pentru a trece de la statutul de piață de frontieră la cel de piață emergentă. Pentru a atinge acest scop, este necesară atragerea de noi listări atât pe piețele de acțiuni, cât și pe segmentul de obligațiuni.

BVB și Sibex, operatorul bursei de la Sibiu, au selectat recent Deloitte pentru serviciile de evaluare a celor doi operatori bursieri în vederea unei posibile fuziuni. Anul trecut, BVB a lansat piața AeRo ca un canal alternativ de finanțare pentru firmele mici și mijlocii. Printre eforturile echipei actuale de management a BVB în frunte cu polonezul Ludwik Sobolewski de a spori vizibilitatea externă a bursei locale s-a numărat și vânzarea unui pachet de 4,99% din acțiunile operatorului bursier de la București către BERD pe 19 noiembrie 2014.

Astăzi, BVB a lansat o platformă online de educație financiară “Fluent în finanțe”, parteneri de proiect fiind grupul financiar Banca Transilvania, BCR Pensii, Depozitarul Central, Intercapital Invest, OTP Asset Management și Tradeville, printre mizele acestui proiect fiind și lărgirea bazei de investitori, respectiv de emitenți în piața locală de capital.

În ceea ce privește listările de companii la cota principală a BVB, investitorii așteaptă venirea Hidroelectrica, care ar putea avea loc în toamna acestui an sau primăvara anului viitor, precum și listarea unor companii private.

Printre firmele private mari care au în vedere o listare pe bursa de la București este și RCS & RDS, care are în plan vânzarea unui pachet minoritar pentru a da posibilitatea unui exit acționarilor străini ai companiei precum fondul de investiții Eton Park și americanul de origine britanică Wayne Grant Quasha, care dețin împreună prin vehiculul de investiții Carpathian Cable Investment Limited (Quadrant) 21,42% din Cable Communications Systems NV, firma – mamă care are 95,92% din RCS&RDS, conform datelor făcute publice în noiembrie 2013 în prospectul de emisiune a obligațiunilor. Documentul citat indica faptul că Eton Park deținea un pachet de 6,85%, Wayne Quasha 13,7%, iar austriacul Gustav Wurmbock, managing partner la fondul de investiții EPIC, era raportat cu un pachet de 3,26%. În afara acestora, pe lista acționarilor minoritari cu pachete importante se mai aflau la acea dată Stefozar Bugarski cu 3,92%, Nicușor Dorel Schelean cu 3,64%, Ioan Bendei cu 3,41% și Gheorghe Maftei cu 3,32%.

Listarea RCS & RDS s-ar putea face sub forma oferirii către investitori a unui astfel de pachet minoritar de acțiuni preferențiale, lipsite însă de drept de vot în cadrul adunării acționarilor, susțin surse din piață. Ultima listare de anvergură a avut loc în 2014, când au intrat la tranzacționare acțiunile companiei energetice de stat Electrica după vânzarea unui pachet de 51% pe bursele din București și Londra pentru 443 mil. Euro. În 2015, la BVB a fost listată cea mai mare emisiune de obligațiuni locală, cea a Primăriei Municipiului București care și-a refinanțat cu 500 mil. euro vechea emisiune de titluri.

BVB are o capitalizare de 31,45 mld. Euro și înregistrează o valoare medie zilnică de tranzacții de 7 mil. Euro, conform datelor statistice făcute publice.

Bursa de Valori București și Bursa de la Sibiu au dat mandat consultanților Deloitte pentru a evalua cei doi operatori bursieri în vederea unei posibile fuziuni

Lasă un răspuns

Bursa de Valori București (BVB) și SIBEX, operatorul Bursei de la Sibiu, au desemnat Deloitte Consultanță SRL în calitate de consultant care va realiza evaluarea societăților implicate în posibila fuziune dintre cele două burse.

Deloitte va realiza un raport de evaluare care va prezenta opinia asupra valorii BVB și SIBEX, împreună cu subsidiarele lor, precum și rata de schimb a acțiunilor în cazul fuziunii bazate pe valoarile societăților.

Deloitte va folosi metodologiile de evaluare potrivite bunurilor și intereselor evaluate, luând în considerare mai mulți factori, precum și statutul societăților de operatori de piață.

“Suntem mulțumiți că procesul de absorbție al Sibex de către BVB decurge într-un mod foarte profesionist, care poate fi un model pentru astfel de tranzacții din sectorul financiar”, a spus Lucian Anghel, Președintele Bursei de Valori București.

„Bursa de Valori București are misiunea de a aborda și de a rezolva problemele pieței de capital din România. Astăzi încheiem o altă etapă din procesul de consolidare a arhitecturii de piață și așteptăm cu nerăbdare următorii pași ai acestui demers interesant, pe care îl reazăm împreună cu colegii noștri de la Sibex”, a declarant Ludwik Sobolewski, Director General al BVB.

Bursa de Valori București administrează piețe de acțiuni, obligațiuni și alte instrumente financiare, prin platforme reglementate sau sisteme alternative de tranzacționare și furnizează o gamă variată de servicii participanților la piețele financiare. Bursa de Valori București este o companie listată pe propria piață din 2010.

“Încheierea acestui contract tripartit, împreună cu acordul de coordonare încheiat între SIBEX și BVB la finalul lunii iunie, marchează o nouă abordare în peisajul cooperării din ultimii 10 ani dintre cele două burse, o abordare unitară prin care cele două instituții dau dovadă de profesionalism și implicare în direcția concretizării unui proiect de infrastructură major pentru piața locală”, a declarat Ovidiu Petru, Director General Sibex.

Bursa de la Sibiu a fost înființată în 1994 având ca obiect inițial de activitate intermedierea de mărfuri, iar începând cu anul 1997 s-a concentrat pe dezvoltarea și administrarea piețelor de instrumente financiare de tipul produselor derivate. În prezent, SIBEX este operator de piață și administrator al unei piețe de derivate fiind în același timp administrator al unei piețe reglementate la vedere și al unui sistem alternativ de tranzacționare. SIBEX este începând cu anul 2010 o companie listată pe propria piață reglementată.

Jurnalul de fuziuni și achiziții din 8 decembrie 2014

Lasă un răspuns

ROMÂNIA

Șeful Bursei de la București: Negocierile cu BERD pentru achiziția de acțiuni la BVB au început în octombrie la Londra

BURSE. Negocierile cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru achiziția de acțiuni la BVB SA, operatorul bursei de la București au început în luna octombrie la Londra și au avansat repede, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Ludwik Sobolewski, directorul bursei de la București. Luna trecută, BERD a preluat un pachet de 4,99% din acțiunile BVB.

Fuziunea Carpatica-Nextebank: acţionarii Nextebank ar urma să deţină 46% din acţiunile băncii de la Sibiu

BĂNCI. Actualii acţionari ai băncii Nextebank, controlată de fondul de investiţii Axxess Capital, ar urma să deţină 46% din acţiunile Băncii Carpatica în eventualitatea finalizării procesului de fuziune cu banca deţinută de omul de afaceri Ilie Carabulea, potrivit unei informări către acţionarii Nextebank, citată de ZF.

Certinvest vrea să cumpere AXA Asigurări

ASIGURĂRI. Certinvest, cel mai mare administrator independent de fonduri mutuale, vrea să cumpere AXA Asigurări, subsidiara locală a gigantului francez AXA, potrivit unor surse din piaţă, citate de ZF, după ce tranzacţia de preluare de către Astra Asigurări a căzut din cauza problemelor Astra. AXA Asigurări a încheiat anul 2013 cu prime subscrise de 34 milioane de lei şi active de 151 milioane de lei.

EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST

O companie din Luxemburg cumpără o participație de 4,70% într-o companie de resurse de energie regenerabilă listată la Bursa de Valori din Atena

ENERGIE REGENERABILĂ. Conducerea companiei York Global Finance Offshore BDH (Luxembourg) S.a.r.I. a anunțat achiziția a unui număr de încă 5,13 milioane de acțiuni în compania de resurse de energie regenerabilă Terna Energy, respectiv o participație de 4,70% în compania listată la Bursa de Valori din Atena, conform publicației elene Kathimerini.

A doua mare bancă din Polonia a primit acordul Autorității de Supraveghere Financiară de a prelua o entitate de servicii financiare din Polonia

SERVICII FINANCIARE. Ce-a de-a doua mare bancă din Polonia, Bank Pekao, a primit acordul Autorității de Supraveghere Financiară de a prelua entitatea de servicii financiare SKOK Kopernik din Polonia, conform unui comunicat al Autorității de Supraveghere Financiară, citat de Warsaw Business Journal.

Serbia așteaptă oferte pentru o participație de 80% dintr-un combinat siderurgic

INDUSTRIA SIDERURGICĂ. Serbia așteaptă oferte pentru o participație de 80% într-un combinat siderurgic ce aduce pierderi, cu scopul de a ușura presiunea asupra finanțelor țãrii, notează Reuters. Termenul limită pentru depunerea ofertelor este 5 ianuarie 2015.

Achiziție de aproximativ 140 de milioane de euro pe piața de logistică din Polonia

LOGISTICĂ. Fondul de investiții al firmei poloneze de asigurări PZU a preluat ” un portofoliu de proprietăți de logistică de prestigiu” pentru aproximativ 140 de milioane de euro, potrivit unui comunicat de presă al companiei, citat de Warsaw Business Journal.

EUROPA

Tranzacție de până la 100 de milioane de euro în industria farmaceutică din Rusia

INDUSTRIA FARMACEUTICĂ. Consiliul Concurenței din Rusia a aprobat preluarea unei afaceri din Rusia a unui retailer finlandez de medicamente și a lanțului de magazine de medicamente Oriola-KD din Rusia de către lanțul de farmacii Pharmacy Chain 36.6, în valoare de până la 100 de milioane de euro (123 milioane dolari), scrie Moscow Times.

Tranzacție de aproximativ 100 de milioane de euro pe piața de imobiliare din Spania

IMOBILIARE. Banco Santander a cumparat o participație de 19% din firma spaniolă de imobiliare Metrovacesa pentru aproximativ 100 de milioane de euro, anunță Capital Madrid.

Ofertă de 4,07 mld. de dolari respinsă pentru districtul financiar Canary Wharf din Londra

CENTRE FINANCIARE. Songbird Estates, proprietarul districtului financiar Canary Wharf din Londra, a respins o noua ofertã comunã de la fondul suveran din Qatar și de la un investitor din America de Nord care evaluează compania la 2,6 miliarde de lire sterline (4,07 mld. de dolari), scrie Financial Times.

Ofertă de 1,6 mld. de dolari respinsă în sectorul infrastructurii din Marea Britanie

CONSTRUCȚII. Conducerea grupului britanic de construcții Balfour Beatty a declarat cã a respins o ofertã de un miliard de lire sterline (1,6 miliarde de dolari) de la fondul de infrastructură John Laing Infrastructure Fund pentru activele sale de parteneriat public-privat, transmite BBC.

Comisia de preluare din Austria a aprobat planurile unui fond global din Australia de a majora o ofertă pentru o participație minoritară dintr-un aeroport din Viena

AEROPORTURI. Comisia de preluare din Austria a aprobat planurile fondului global IFM Investors din Australia de a majora oferta pentru o participație minoritară din aeroportul Vienna Airport din Viena de la 80 de euro pe acțiune la 82 de euro pe acțiune, transmite Reuters.

Acționarul majoritar al unei companii de construcții din Spania a redus participația din companie cu peste 3%

CONSTRUCȚII. Reprezentanții vehiculului Grupo Villar Mir din Spania, acționar majoritar la compania de construcții OHL din Spania, au declarat cã au redus participația în cadrul companiei de construcții OHL la 57,6%, de la peste 61 la sutã, înca din septembrie, notează Reuters.

A doua mare companie de telefonie din Brazilia a fost aproape de aprobarea unei oferte de 7,4 miliarde euro pentru activele sale portugheze

TELECOMUNICAȚII. Oi SA, a doua mare companie de telefonie din Brazilia, a fost aproape de aprobarea unei oferte de 7,4 miliarde euro (9,2 miliarde dolari) de la entitatea de telecomunicații Altice SA pentru activele sale portugheze, la o reuniune a consiliului de conducere, au declarat persoane familiare cu situația pentru Bloomberg.

AMERICA DE NORD

Fondul de investiții JH Partners vinde o participație de 40% dintr-un retailer american de bijuterii

BIJUTERII. Firma de private equity JH Partners a vândut participația de 40% în retailerul american de bijuterii Alex and Ani, conform unor persoane familiare cu tranzacția, care au adăugat că producătorul de brățări ar putea valora nu mai puţin de un miliard de dolari, notează Reuters.

Guvernul din Rusia intenționează să vândă acțiuni ale unei companii de transport maritim din New York

TRANSPORT MARITIM. Guvernul din Rusia intenționează să vândă acțiuni ale companiei de transport maritim Sovkomflot din New York, ca parte a planurilor de privatizare, a declarat un ministru adjunct al transporturilor, o mișcare care ar putea întâmpina rezistență din cauza confruntării cu Occidentul asupra rolului Moscovei în dosarul ucrainean, notează Reuters.

Dow Chemical a făcut o vânzare de 225 mil. dolari

INDUSTRIA CHIMICĂ. Gigantul american din industria chimică Dow Chemical Co. a fost de acord să-și vândă afacerile de borohidrură de sodiu și o fabrică din Ohio pentru aproximativ 225 milioane dolari în total, ca parte a planului său de a scăpa de operațiunile din plan secundar, relatează Wall Street Journal.

Negocieri de peste 7 miliarde de dolari în industria biofarmaceutică din America

INDUSTRIA BIOFARMACEUTICĂ. Reprezentanții producătorului de medicamente Merck & Company poartă discuții pentru a achiziționa compania americană biofarmaceutică Cubist Pharmaceuticals Inc. pentru mai mult de 7 miliarde de dolari, potrivit unor persoane ce dețin informați în această privință, transmite Dealbook New York Times.

Tranzacție de aproximativ 330 milioane dolari în sectorul de IT din America

IT. Conducerea companiei de software Open Text Corp a declarat că a fost de acord să cumpere compania americană de software Actuate Corp pentru aproximativ 330 milioane dolari, anunță Wall Street Journal.

Tranzacție de aproximativ 95 milioane dolari în industria auto din America

AUTO. Un producător american de echipamente auto a încheiat un acord pentru a achiziționa compania de echipamente auto Henderson Products din Manchester pentru 95 milioane dolari, scrie Telegraph Herald.

Tranzacție de aproximativ 247 milioane de dolari în industria energiei solare din America

ENERGIE SOLARĂ. Producătorul de echipamente electronice Sharp Corp din Japonia a hotărât să vândă divizia americană de dezvoltare a energiei solare Recurrent Energy către firma de energie solară Canadian Solar Inc pentru aproximativ 247 milioane de dolari, transmite Reuters.

Tranzacție de aproximativ 300 milioane dolari în industria de telecomunicații din America

TELECOMUNICAȚII. Conducerea firmei americane de telecomunicații Alaska Communications Systems a anunțat că va vinde operațiunile de telefoane mobile către firma americană de telecomunicații General Communication Inc. într-o afacere în valoare de 300 milioane de dolari, transmite juneauempire.com.

Șeful Bursei de la București, polonezul Ludwik Sobolewski, pentru MIRSANU.RO: Negocierile cu BERD ca să cumpere acțiuni la BVB au început în octombrie la Londra

Lasă un răspuns

Discuțiile cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru a cumpăra un pachet de acțiuni la Bursa de Valori București au fost inițiate la Londra și au mers repede, a explicat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Ludwik Sobolewski, directorul Bursei de Valori București.

”Noi aveam discuții mai vechi pe alte subiecte cu BERD. În ceea ce privește achiziția pachetului de acțiuni la BVB, discuțiile au început în luna octombrie la Londra și au mers repede. Cum știți, BERD nu putea achiziționa un pachet de acțiuni peste pragul de 5% din BVB”, a declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO șeful Bursei de la București. Acesta nu a dorit să dezvăluie care a fost prețul tranzacției pentru achiziția pachetului de acțiuni BVB de către BERD.

Sobolewski nu a dorit să facă niciun comentariu nici pe marginea posibilității de a atrage și alți acționari străini, instituționali sau privați, în acționariatul operatorului bursier de la București.

”Pentru noi, atragerea BERD ca acționar la BVB este un semnal important de legitimitate pe care îl transmite această tranzacție investitorilor. Este un catalizator pentru investitori”, explică Sobolewski.

Pe 19 noiembrie, BVB informa investitorii că BERD a cumpărat un pachet de 4,99% din acțiunile operatorului bursier. Titlurile operatorului bursier sunt listate la categoria a II-a a Bursei de la București.La 31 octombrie, acțiunile BVB erau deținute în proporție de 71,3% de către acționari instituționali români, 10,2% din titluri sunt în posesia unor acționari instituționali străini, 17,8% din acțiuni revin unor persoane fizice române, iar acționarii persoane fizice străine cumulează numai 0,6% din titluri. Numărul total de acționari ai BVB la aceeași dată era de 1.404. La ultima cotație a acțiunii de 32,2 lei pe acțiune, valoarea de piață a operatorului bursier BVB este de 247,1 mil. lei (55,7 mil. euro, calculat la cursul de schimb al zilei de 4,4315 lei la euro). Raportat la valoarea de piață, un pachet de mărimea celui cumpărat de către BERD este cotat acum la aproximativ 2,78 mil. euro.

În ceea ce privește atragerea de emitenți noi, șeful Bursei de la București își pune speranțele în segmentul de piață alternativă AeRo, unde așteaptă listarea companiilor de talie mică și medie în căutare de finanțare.

”Ne așteptăm să vedem companii din diferite sectoare economice că vor intra pe acest segment de piață bursieră. Vrem, de asemenea, ca aceste firme mici și medii să aibă un loc special unde să poată veni cu emisiuni de obligațiuni corporative către investitori”, explică Sobolewski.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, ce emisiuni de obligațiuni corporative vom vedea pe bursa de la București în 2015, Ludwik Sobolewski a spus: ”Suntem în discuții cu mai mulți emitenți. Nu vă pot spune în acest moment ce emisiuni de obligațiuni corporative vom avea pe BVB în 2015, dar mă aștept la cel puțin una importantă care vine din sectorul non-financiar”.

În acest moment, emisiunea de obligațiuni în lei a Primăriei Municipiului București, care își propune să atragă de la investitorii locali echivalentul a 500 de milioane de euro este cea mai importantă tranzacție de acest tip care se anunță în acest moment la BVB pentru 2015. Primăria Bucureștiului are nevoie de această emisiune de obligațiuni pentru a-și refinanța o emisiune de titluri de 500 mil. euro din 2005, cu o dobândă de 4,125% pe an și scadentă pe 22 iunie 2015.

Pentru emisiunea în lei pe zece ani se bat două consorții locale, formate din BCR și BRD, respectiv Raiffeisen Bank și Banca Transilvania.

Ludwik Sobolewski, 49 de ani, fost director al bursei de la Varșovia, dată astăzi ca exemplul clasic de succes pentru o piață bursieră din estul Europei, a fost instalat în fruntea bursei de la București în urmă cu un an. Declarația de intenție a polonezului este ca Bursa de la București să devină centrul financiar al Europei de Sud – Est, iar în cadrul pieței românești să aspire la poziția de principal finanțator al companiilor locale.

Printre măsurile luate pentru a spori atractivitatea bursei față de investitori se numără și elaborarea unui nou cod de guvernanță corporativă, care să permită investitorilor să aibă acces la informații în timp real despre emitenții lor. Noul cod este în faza de proiect, ce urmează să fie prezentat emitenților în cursul acestei luni, termenul de implementare fiind stabilit pentru trimestrul al doilea din 2015.

Bursa de la București are o capitalizare de piață de 133,8 mld. lei (30,2 mld. euro) pe piața principală, în timp ce pe segmentul de piață Rasdaq capitalizarea atinge 7,7 mld. lei (1,7 mld. euro).

Ludwik Sobolewski a fost instalat în august 2013 directorul general executiv al Bursei de Valori București pentru un mandat de patru ani. Profesia sa de bază este cea de avocat. Are din 1989 o diplomă în drept și administrație a Facultății de profil din cadrul Universității din Cracovia și este doctor în drept din 1995. Este fluent pe lângă limba maternă (poloneză), în engleză și franceză, și are un nivel bun de cunoaștere al limbii ruse.

În perioada 2006 – 2010, a fost președintele Asociației Avocaților Polonezi, iar în perioada 2006 – 2013 a condus din poziția de CEO bursa de la Varșovia, care a devenit cel mai mare centru financiar din Europa de Est și unul dintre cele mai importante din Europa. A ocupat și alte poziții de top în cadrul instituțiilor de top din piața de capital din Polonia, cum ar fi cea de vicepreședinte executiv în cadrul Depozitarului Național de Valori Mobiliare, respectiv de Președinte și membru al Board-ului de supraveghere al bursei poloneze de gaze și energie. Din luna iunie a acestui an, Sobolewski ocupă și poziția de președinte al Consiliului de administrație al Poștei Române, companie de stat aflată în fază avansată de privatizare cu belgienii de la bpost.

BERD a cumpărat 4,99% din Bursa de Valori București

Lasă un răspuns

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a anunțat astăzi că a cumpărat un pachet de 4,99% din acțiunile Bursei de Valori București pentru a-și demonstra sprijinul în vederea întăririi pieței de capital locale, potrivit unui comunicat al instituției financiare internaționale.

Bursa de Valori București este cel mai important operator bursier din România și cea mai mare bursă din Europa de Sud – Est. BERD susține astfel eforturile de creștere a lichidității pieței bursiere locale.

”Bursa de Valori București intenționează să acționeze ca un catalizator pentru finanțarea economiei țării. Ca acționar, BERD va ajuta la dezvoltarea în continuare a guvernanței corporative pe bursă și în companiile listate. Vom munci să facem din Bursa de Valori București bursa preferată de către emitenții și traderii români, ca dealtfel și pentru investitorii cu apetit pentru acțiuni românești și alte instrumente financiare”, a declarat în cadrul unei vizite la București Phil Bennett, prim – vicepreședinte al BERD.

BERD, unul dintre cei mai mari investitori și finanțatori ai economiei locale, va sprijini reformele necesare în ceea ce privește cadrul de reglementare pentru ca România să își atingă obiectivul ca bursa de la București să treacă de la statutul de piață de frontieră pentru investitori la cel de piață emergentă. În acest moment, acțiunile românești sunt incluse în indicele bursier MSCI Frontier MSCI Index, iar scopul este ca acestea să poată fi integrate în indicele bursier aferent piețelor emergente MSCI Emerging Markets Index.

”Vrem să devenim centrul financiar al Europei de Sud – Est, un centru nou pentru afaceri și inovație, și astfel să îmbogățim peisajul de investiții al regiunii. Sunt mândru că BVB are un acționar nou din lumea financiară ceea ce demonstrează valori care sunt cruciale pentru creșterea economică și dezvoltare durabilă”, a spus Ludwik Sobolewski, Director General Executiv (CEO) al Bursei de Valori București.

Lucian Anghel, președintele Consiliului de Administrație al Bursei de Valori București a adăugat: ”Modernizarea și dezvoltarea pieței de capital românești, care a început în urmă cu un an, a adus deja rezultate pozitive fără precedent. Pași importanți stau acum în fața noastră care vor permite implementarea totală a noii arhitecturi a pieței. Suntem încântați să vedem că BERD apreciază această nouă abordare, viziune și leadership și vom continua să muncim din greu pentru a atinge obiectivele noastre comune”.

Operatorul bursier și-a listat propriile acțiuni pe bursa de la București în 2010. Pe bursa de la București au fost listate 83 de companii până în luna septembrie a acestui an, printre care cele mai mari companii petroliere (Petrom, Rompetrol Rafinare), de gaze (Romgaz, Transgaz), din energie (Electrica, Transelectrica, Nuclearelectrica), bănci (BRD Groupe Societe Generale, Banca Transilvania) sau fonduri de investiții (Fondul Proprietatea). Capotalizarea totală a bursei de la București este de circa 30 mld. euro.

BERD a investit recent în listarea companiei de stat Electrica din sectorul distribuției și furnizării de energie și în producătorul de gaze de stat Romgaz. De asemenea, BERD a participat la toate emisiunile de obligațiuni ale băncilor din ultimii doi ani.