Arhive etichete: Bursă

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Ne asteptam ca acest pipeline de tranzactii pe piata principala sa continue, antreprenorii descopera piata de capital ca o posibilitate de finantare a proiectelor . Facem un demers prin care sa avem scoruri ESG pentru toate companiile din Romania. Agenda BVB pentru 2022

“A fost un an record din punct de vedere al tranzactionarii pe secondary market (piata secundara – n.r.), iar din punct de vedere al numarului de listari pe care l-am avut, am avut pana acum 22 de listari de actiuni in acest an si vreo 30 de listari de obligatiuni corporate pe langa listarile de titluri de stat. Valoarea deal-urilor pe corporate a fost de peste 800 mil. euro, pe equity (listari actiuni ale companiilor – n.r.) a fost de circa 230 mil. euro, din cele 22 de listari 3 au fost pe piata reglementata – TTS, One si Aquila cu o valoare a acestor listari de aproape 190 mil. euro, iar restul de 40 mil. euro pe Aero. Ca numar este un an record, s-au facut listari anul acesta mai multe decat in ultimii 6 -7 ani. Piata noastra are nevoie de mai mult“, a declarat Adrian Tanase, CEO Bursa de Valori Bucuresti la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2021, eveniment organizat de jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Speram ca pipeline-ul sa continue, eu sunt foarte optimist, ca acest pipeline pe primary market (piata principala – n.r.) o sa continue. Din ce in ce mai multi antreprenori descopera piata de capital ca o posibilitate de finantare a proiectelor. Cred ca pipeline-ul va continua si cred ca se va accelera. Piata este populata de investitorii institutionali puternici, atat locali cat si straini ,care asteapta deal-uri din ce in ce mai mari pe piata“, afirma seful Bursei de Valori Bucuresti.

Daca sentimentul pietei se mentine sau chiar se imbunatateste si se mai clarifica lucrurile cu criza pandemica, premisele sunt foarte bune ca atat pe actiuni cat si pe obligatiuni sa continue.

“Sper ca deal-urile sa fie din ce in ce mai mari si mai multe. E obligatoriu pentru a multumi cel putin nevoia de investitie pe care fondurile de pensii o au in piata locala. Ne dorim ca fondurile de pensii sa investeasca in Romania si sa le cream aici oportunitati pentru a investi. Si investitorii straini sunt cu ochii pe piata de capital din Romania, mai ales de cand am fost upgradati la statutul de piata emergenta, avem investitori straini de un calibru foarte mare care se uita dupa orice oportunitate de un anumit nivel pentru a investi“, a mai spus Adrian Tanase in cadrul panelului de piete de capital al evenimentului.

“Pana acum, ca numar de investitori, lucrurile se misca foarte bine, avem o crestere a numarului de investitori individuali de 30% atat in ultimii doi ani, cred ca procentul este acelasi si in piata fondurilor deschise de investitii. Pentru investitiile directe avem acum 75.000 de investitori fata de peste 50,000 invesittori la sfarsitul lui 2019. Evolutia ne bucura, cifra nu ne bucura inca pentru ca ar trebui sa fie una mai ridicata avand in vedere populatia activa din Romania“, a precizat reprezentantul BVB.

“Am fost upgradati pe piata emergenta din 2019, promovati in 2020, s-a produs si aici o consolidare. Sunt companii care au intrat in indicii FTSE Russell. Cred ca trendul de consolidare a Romaniei in acesti indici va continua“, estimeaza Adrian Tanase.

Pe agenda pentru 2022 a Directorului General al Bursei de Valori Bucuresti figureaza mai multe proiecte si demersuri legislative.

“Ca si proiecte, avem proiectul de contraparte centrala pentru care 2022 va fi un an foarte important pentru acest proiect, ni-l dorim autorizat si implementat. La sfarsitul anului viitor, ne dorim sa avem instrumentele pietei financiare de derivate functionale, in consecinta si contrapartea centrala sa fie autorizata si functionala si ea. Acest proiect va domina cel putin activitatea mea in anul ce urmeaza. Mai avem si alte proiecte pe frontul legislativ, probabil stiti de acest demers care exista in Parlament cu simplificarea procedurilor fiscale pentru investitorii individuali. Pe piata de capital, ne dorim sa introducem sistemul de retinere la sursa a taxelor pentru castigurile de capital atat pentru investitiile directe, cat si pentru investitiile in fonduri deschise de investitii“, a spus Adrian Tanase.

“Mai avem si un alt demers pe care vrem sa punem mult accent la anul – reglementarea Real Estate Investment Trust (REIT), sa le avem reglementate si listate, acest instrument da acces din punct de vedere fiscal si mai facil catre sectorul de real estate atat pentru investitorii institutionali, cat si pentru cei de retail“, adauga acesta.

In acest moment, investitorii de pe piata de capital au acces la actiunile a doua companii din sectorul imobiliar – Impact si One United Properties, ultima listata in 2021 si proaspat intrata in mai multi indici bursieri.

“ESG este din ce in ce mai important, avem un demers prin care vrem sa avem scoruri ESG pentru toate companiile din Romania. Exista deja scoruri ESG calculate de Sustainalytics pentru toate companiile din Romania, la care companiile au acces si ne dorim sa fie publice cat mai repede pentru ca vrem sa oferim o vizibilitate cat mai mare catre investitori, cel putin pentru investitorii institutionali care cer sa fie accesibile pentru decizia lor de investitii. Se pot crea in viitor si produse, ma refer la indici de ESG, creati pe baza acestor scoruri“, subliniaza Adrian Tanase de la Bursa de Valori Bucuresti.

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2021 sunt Immofinanz, Dentons, Bursa de Valori București, ING Bank România, Prefera Foods, Alro, Mazars, Schoenherr și DLA Piper România.

Prima listare locala de calibru de pe piata imobiliara. Compania imobiliara One United Properties si-a anuntat intentia de a intra pe piata principala a bursei de la Bucuresti

Lasă un răspuns

Compania imobiliara One United Properties, fondata de catre Victor Capitanu si Andrei Diaconescu, si-a anuntat pe 19 aprilie 2021 intentia de a se lista pe piata principala a bursei de la Bucuresti.

Operatiunea a fost aprobata in cadrul Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor din 19 aprilie 2019, precizeaza reprezentantii companiei.

„Inca de la lansarea proiectelor sub brandul One, ne-am propus sa inovam continuu in ceea ce priveste construirea cladirilor eficiente energetic si durabile si ne-am concentrat eforturile pe redefinirea conceptului de locuire urbana la standarde occidentale. Planurile noastre de crestere a companiei continua si prin listarea la bursa, care va duce compania la nivelul urmator in strategia noastra pe termen lung, va diversifica opțtunile disponibile pentru accesarea de capital pentru proiectele noastre inovatoare din domeniul imobiliar, va permite unei noi categorii de investitori sa ni se alature si va spori lichiditatea pentru actionarii companiei”, a spus Victor Capitanu, co-fondator One United Properties.

Intermediarul ofertei este BRK Financial Group, în timp ce Swiss Capital va face parte din grupul de distribuție.

La solicitarea jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO, reprezentantii companiei nu au oferit si alte informatii legate de marimea pachetului propus pentru listarea pe bursa sau alte detalii care insotesc planul prin care One United Properties ar urma sa devina o companie publica, invocand restrictiile legale impuse pe piata de capital privind comunicarea unor astfel de detalii.

Ultimele listari mari de companii private pe bursa de la Bucuresti – Medlife, Digi, Sphera si Purcari – s-au realizat sub forma unor vanzari de pachete minoritare de actiuni, care au permis mai ales exitul unor actionari minoritari, dar in care principalii actionari care au fondat afacerile si-au pastrat pozitiile de control.

One United Properties este controlata in proportie de 75% de catre Victor Capitanu si Andrei Diaconescu, care sunt singurii membri executivi ai consiliului de administrație, restul celorlalți cinci membri fiind neexecutivi, potrivit datelor prezentate de catre reprezentantii companiei. Acestia adauga ca ambii fondatori vor ramane la conducerea societatii si dupa listarea acesteia pe bursa de la Bucuresti.

Cei doi fondatori au investit in imobiliare inca din 2000 si au dezvoltat prima cladire rezidentiala in 2006.

Pentru finantarea planurilor de dezvoltare ale One United Properties, cei doi fosti bancheri au apelat la o gama larga de surse de lichiditati precum avansuri de la clienti, capital proaspat atras de la co-investitori prin runde de majorare de capital, credite bancare sau bani din emisiuni de obligatiuni.

Ultima runda de capitalizare a companiei facuta publica dateaza din noiembrie 2020 cand One United Properties a anuntat o majorare de capital de pana la 70 mil. euro, la o evaluare de 380 mil. euro înainte de majorare și de până la 450 mil. euro după majorare, conform datelor prezentate de catre dezvoltatorul imobiliar.

One United Properties este una dintre cele mai active companii pe piata imobiliara, in special pe segmentul rezidential. Optiunea de listare a One United Properties este totusi naturala avand in vedere scara operatiunilor companiei, daca ne uitam la solutia de crestere aleasa si de alti jucatori majori de pe piata imobiliara din Romania – NEPI (lider pe piata centrelor comerciale), Globalworth (lider pe segmentul spatiilor de birouri) si CTP (lider pe piata spatiilor industriale) – proaspat listat pe bursa Euronext Amsterdam, care au insa un profil de jucatori de talie regionala.

Investitorii institutionali locali precum fondurile de pensii si fondurile de investitii, dar si investitorii institutionali internationali au dat semnale repetate pana acum ca doresc sa investeasca in vehicule de investitii de pe piata imobiliara si ca isi doresc o diversificare a sectoarelor prezente pe bursa.

Pe piata bursiera de la Bucuresti este listata deja de mai multi ani o alta companie imobiliara, Impact SA.

Piata imobiliara este unul dintre canalele majore prin care ruleaza lichiditatile atrase de la banci, de la investitori si una dintre primele optiuni de investitii ale antreprenorilor care cauta sa isi plaseze banii obtinuti din profiturile realizate in alte afaceri sau cei incasati in urma unor exituri. De asemenea, piata imobiliara este, de regula, scena unor tranzactii mari de fuziuni si achizitii (M&A), insa in ultimul an investitiile de profil au resimtit impactul crizei de coronavirus, in special pe segmentele de birouri si de centre comerciale.

Piața de capital din România în viziunea investitorilor instituționali: atractivă, receptivă și cu potențial

Lasă un răspuns

• 85% dintre investitorii instituționali care au răspuns sondajului realizat de Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR) ar recomanda investițiile la Bursa de Valori București (BVB) altor investitori
• Companiile listate la BVB sunt receptive la întrebările investitorilor, consideră 84% dintre investitorii instituționali care au participat la sondaj
• Rezultatele primului studiu de percepție realizat pentru piața de capital din România a fost derulat în perioada 5-23 noiembrie și a inclus investitori cu active totale în administrare de 5,7 mld. euro și o expunere de 689 mil. euro în România

București, 27 noiembrie, 2018 – Companiile listate la BVB sunt foarte receptive la solicitările investitorilor instituționali în opinia a 84% dintre participanții la primul studiu de percepție realizat în rândul investitorilor instituționali de Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR). Investitorii instituționali comunică cel mai des cu companiile listate prin intermediul evenimentelor dedicate (76%), dar și prin e-mail sau telefon (56%).

Disponibilitatea managementului companiilor listate este în proporție de 72% la nivelul așteptărilor investitorilor instituționali sau peste așteptări. În același timp, 60% dintre respondenți au declarat că transparența și calitatea raportărilor companiilor listate la BVB corespunde așteptărilor lor. În ceea ce privește experiența investitorilor instituționali în comunicarea cu companiile care se află în proces de IPO, 28% a fost pozitivă și 28% neutră; investitorii sunt, în principal, de acord că societățile care vor să se listeze la bursă sunt prezente activ în roadshow-uri și au prezentări bine pregătite.

La sondaj au răspuns investitori din România, Marea Britanie, SUA, Ungaria, Olanda, Cehia, Estonia, Polonia, Noua Zeelandă și Finlanda, cu active totale în administrare de 5,7 mld euro și o expunere de 689 mil. euro în România. Majoritatea respondenților investesc la Bursa de Valori București (BVB) de peste 3 ani și, în proporție de 85%, ar recomanda investițiile în acțiuni listate pe piața de capital locală altor investitori.

Daniela Șerban, Președinte ARIR:
”Rezultatele studiului de percepție confirmă prioritățile pe care membrii ARIR le-au stabilit și oferă o imagine amplă asupra situației la momentul înființării asociației. Ne dorim o creștere a transparenței și îmbunătățirea tehnicilor de comunicare pe care companiile listate le utilizează în relația cu investitorii. Ne propunem să refacem studiul peste un an, precum și să-l extindem către investitorii individuali.”

Investitorii care au participat la studiul realizat de ARIR au menționat și următoarele puncte forte și puncte slabe ale pieței:

Puncte Forte
1. Randamentele Dividendelor (80%)
2. Multiplii mici și potențial de creștere
3. Volatilitatea redusă – Stabilitate
4. Datele macroeconomice bune
5. Îmbunătățirea guvernanței corporative
6. Prezența companiilor de stat din energie
7. Bază solidă de investitori ”buy and hold”

Puncte slabe

1. Lichiditatea și adâncimea pieței (50%)
2. Diversitate sectorială redusă – prea multe companii defensive
3. Activitatea redusă a investitorilor de retail – rata redusă de economisire
4. Oferta redusă de produse de tranzacționare
5. Comunicarea-vizibilitatea

Primul studiu de percepție în rândul investitorilor instituționali a fost realizat la inițiativa membrilor fondatori ai Asociației pentru Relații cu Investitorii la Bursa din România (ARIR) în perioada 5-23 noiembrie 2018. Răspunsurile au fost colectate online, pe un eșantion de 30 investitori instituționali cu active totale în administrare de 5.7 mld euro și o expunere de 689 mil. euro în România.
Despre Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR)

Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România este o organizație neguvernamentală și non-profit care a fost înființată cu scopul de oferi actualilor și potențialilor emitenți o platformă de dezvoltare a profesioniștilor din domeniul relației cu investitorii (IR) și de a contribui la implementarea celor mai bune practici în comunicarea cu investitorii și guvernanță corporativă. ARIR a fost fondată de companii listate, cu potențial de listare, administratori de fonduri și profesioniști în relația cu investitorii (IR). Membrii fondatori ai ARIR sunt: Bursa de Valori București, ALRO, Franklin Templeton Management – Suc. București, Electromagnetica, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Teraplast, Transelectrica, Daniela Șerban, Cosmin Răduță și Tony Romani.

Activitatea Asociației se concentrează pe 5 direcții strategice, cu următoarele obiective:
1. Evaluare – Măsurarea periodică a percepției investitorilor față de companiile listate;
2. Prezentare – Îmbunătățirea prezentării companiilor listate;
3. Reglementare – Monitorizarea cadrului legislativ și susținerea opiniilor membrilor;
4. Comunicare – Consolidarea legăturilor cu comunitățile de investitori și analiști;
5. Recunoaștere – Promovarea companiilor care implementează cele mai bune practici.

Forumul Investitorilor Individuali – ediția a șaptea – Noi coordonate de desfășurare

Lasă un răspuns

Forumul Investitorilor Individuali | Ediția a 7-a | 9 iunie, la hotelul Radisson Blu, sala Atlas, Calea Victoriei 63-81

La cea de-a 7-a ediție a Forumului Investitorilor Individuali ne concentrăm pe momentele oportune pentru investiții. Când economiile noastre pot și merită să fie transformate în investiții pe piața de capital? Poate suntem mult prea obisnuiți cu depozitele bancare, cu achizițiile imobiliare sau cu ținutul banilor la saltea atunci când vine vorba de economisire. Dar mai există un loc unde îți poti aduce economiile – la Bursa de Valori București. Economisești și apoi investești, pe termen lung. În companii românesti care și-au dovedit stabilitatea și transparența. Nu trebuie să fii nici lupul de pe Wall Street, nici Warren Buffet pentru a face asta. Vino la Forumul Investitorilor Individuali din 9 iunie și află cum și de ce merită să investești la bursă. Și nu uita, bursa e pentru oameni, nu doar pentru finanțiști.

Formularul de înregistrare este disponibil pe website-ul evenimentului – http://bvbforum.ro/

Participarea la eveniment este posibilă doar în baza înregistrarii și confirmării participării.

Te așteptăm!

Prima listare majoră pe bursa de la București a unei afaceri pornite de un antreprenor și controlate de un fond de investiții vine din Republica Moldova. Vasile Tofan, partener Horizon Capital: Am văzut listarea Purcari ca un compromis foarte bun în care fondul nostru realizează o lichiditate parțială din investiție, iar fondatorul rămâne cel mai mare acționar în companie. Mirela Ionescu, unul dintre managerii tranzacției de listare a afacerii cu vinuri: Raiffeisen nu a investit instituțional pentru că nu avea voie, dar eu, personal, am subscris

Lasă un răspuns

Producătorul de vin Purcari din Republica Moldova a intrat, ieri, pe bursa de la București după vânzarea unui pachet de 49% din acțiuni în cadrul unei tranzacții de listare de circa 40 mil. Euro.

Listarea Purcari a înregistrat însă unele note caracteristice față de alte listări pe bursa locală. Purcari este prima afacere din Republica Moldova care se listează la București. De asemenea, tranzacția de listare marchează o noutate la nivel local pentru că bazele afacerii au fost puse de către Victor Bostan, dar compania era controlată de către un fond de investiții, care a ales bursa ca un canal de exit parțial. Și la listările Medlife și Digi Communications, fonduri de investiții au fost în postura de vânzător, însă în ambele cazuri companiile erau și au rămas controlate de către fondatori.

În cazul Purcari, listarea companiei produce inversarea rolurilor astfel că fondul de investiții administrat de către Horizon Capital, principalul vânzător în cadrul tranzacției, devine din acționar majoritar un acționar minoritar cu 23%. Cel mai important acționar în companie redevine Victor Bostan, fondatorul afacerii cu vin, așa cum acesta a și confirmat, ieri, în cadrul conferinței de presă organizate cu ocazia listării Purcari la bursa de la București.

Întrebat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO dacă fondul de investiții a sondat terenul pentru un proces de vânzare a Purcari într-o tranzacție de fuziuni și achiziții anterior demarării procedurilor de listare pe bursă, Vasile Tofan, Partener al Horizon Capital, a răspuns: “Horizon Capital a fost investitor în companie din 2010. Evident ca și orice investitor financiar are intenții de a produce la un moment dat o lichiditate din investiție. Am avut o discuție foarte deschisă cu domnul Victor (Victor Bostan – n.r.) anul trecut. Dumnealui și-a exprimat intenția de a rămâne în companie, de a păstra o cotă semnificativă în companie de aceea nu am dorit să exercităm dreptul nostru de a-l atrage în vânzare de 100% din companie către un investitor strategic și am văzut IPO-ul ca un compromis foarte bun în care fondul nostru reușește să realizeze o lichiditate parțială din această investiție iarăși reținând o cotă de 23%, iar domnul Victor rămâne ca cel mai mare acționar din companie. Eu cred că business-ul ține de compromisuri și nu ne puteam dori un compromis mai bun decât acesta”.

Anterior au mai existat demersuri de exit prin bursa de la București a unor afaceri dezvoltate de la zero de către antreprenori, dar controlate de către fonduri de investiții. Astfel, Innova Capital a dat un astfel de mandat în 2015 pentru pregătirea listării La Fântâna, afacere pornită de antreprenorul Cristian Amza, însă a renunțat și s-a îndreptat către o tranzacție de vânzare către Oresa Ventures, care în 2007 vânduse La Fântâna chiar către Innova Capital.

De asemenea, Urgent Cargus, afacere controlată de către Abris Capital Partners, ar putea face obiectul unei listări pe bursă după picarea negocierilor de vânzare cu Warburg Pincus, așa cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a informat în premieră pe 23 ianuarie 2018.

Listarea Purcari lasă însă cea mai mare parte a acțiunilor în mâna investitorilor financiari, dacă avem în vedere că Horizon Capital și IFC rămân acționari minoritari iar pachetul de 49% din companie vândut a mers în proporție de 90% către investitori instituționali, dintre care Fiera Capital (fost Charlemagne Capital), Franklin Templeton și SEB intră fiecare în categoria acționarilor semnificativi cu dețineri de peste 5%, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fiera Capital a luat 7,94% din acțiunile Purcari, iar Franklin Templeton Investment Management Limited are după listare 5,2% din producătorul de vinuri, potrivit informațiilor făcute publice pe 15 februarie, prima zi de tranzacționare pe bursă.

Un alt element semnificativ al tranzacției de listare a Purcari îl constituie implicarea managerilor tranzacției în procesul de subscriere.

Întrebată de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO dacă managerii tranzacției au subscris în cadrul procesului de listare, Dana Mirela Ionescu, cea care a coordonat activitatea Raiffeisen pentru listarea Purcari, a răspuns: “Noi nu am subscris instituțional. Raiffeisen nu are voie să subscrie în oferte publice, personal, ca persoane fizice, am subscris. Asta avem voie. Bineînțeles cu avizul compliance (de conformitate – n.r.) și în cadrul MiFID II, chiar dacă nu e reglementat în România”.

Dintre investitorii instituționali care subscriu, de regulă, în cadrul tranzacțiilor de listare pe bursa de la București, nu au participat BERD și nici fondurile de pensii, care au producția de alcool pe lista sectoarelor interzise pentru investiții, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

“Vă mărturisesc că nu credeam că în conjunctura actuală internațională de pe piețele de capital (scăderea puternică a indicelui bursier american Dow Jones și a altor piețe bursiere din lume în ultimele săptămâni – n.r.) am ocazia să vin la o listare în anul ăsta. Asta este și prima semnificație a momentului (…) Al doilea moment semnificativ este că sfere noi apar pe piața listărilor după ce avem telecomunicațiile, sistemul medical, fast food-ul, iată acum industria vinurilor”, a punctat Mircea Ursache, vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară responsabil de piața de capital.

Participația Horizon Capital scade după listarea Purcari la București de la 63,55% la 22,69%, cea a IFC de la 6,4% la 3,27%, în timp ce fondatorul companiei Victor Bostan ar urma să dețină 25% față de 30% în prezent, conform datelor făcute publice de către companie. Afacerea a fost fondată de către Victor Bostan și pentru a se dezvolta a atras ulterior investiții de capital din partea IFC în 2008, în valoare de 5 mil. Dolari, iar apoi din partea fondului american de investiții Horizon Capital, care a venit cu un capital de 18 mil. Dolari în 2010 în companie.

Pachetul de 49% din Purcari a fost vândut pentru 186,2 mil. lei (circa 40 mil. euro) la 19 lei pe acțiune, adică la prețul minim din intervalul de 19 – 28 lei pe acțiune oferit pentru subscriere investitorilor.

Oferta de acțiuni a fost suprasubscrisă atât pe segmentul de retail, în proporție de 418%, cât și pe segmentul dedicat investitorilor instituționali.

Surse din piață susțin că indicele de alocare în cazul unor investitori instituționali a ajuns la aproximativ sau sub 50% raportat la subscrieri.

Calculele jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO pe baza datelor făcute publice în prospect indică faptul că valoarea de întreprindere a Purcari ar putea fi estimată la 432,5 mil. Lei (92,8 mil. Euro), respectiv la un multiplu de aproximativ 9 aplicat unui EBITDA anual estimat pentru 2017 la 47,9 mil. Lei.

Raiffeisen Bank România acționează în calitate de Coordonator Global Unic și Deținător Comun al Registrului de Subscrieri, iar Swiss Capital este Deținător Comun al Registrului de Subscrieri. Firma de avocatură RTPR Allen & Overy asigură consultanța emitentului în tranzacție în timp ce intermediarul ofertei mizează pe serviciile de asistență juridică ale CMS Cameron Mc Kenna, iar IFC lucrează alături de avocații Leroy și Asociații, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANURO.

La evenimentul de listare a Purcari la BVB din 15 februarie 2018 au participat printre alții, fondatorul companiei, Victor Bostan alături de soția sa, Vasile Tofan, Partener, și Lenna Koszarny, Partener fondator și Director Executiv Principal al Horizon Capital, Mihai Gribincea, ambasadorul Republicii Moldovei la București, Mircea Ursache, Vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară, Adrian Tănase, noul Director general al Bursei de Valori București, Lucian Anghel, Președintele Bursei de Valori București, Dana Mirela Ionescu și Laurențiu Ciocîrlan care coordonează activitatea de piețe de capital și investment banking din cadrul Raiffeisen Bank România, Mihai Ristici, Partener, și Loredana Chitu, Counsel, în cadrul firmei de avocatură RTPR Allen & Overy, precum și reprezentanți ai IFC, ai companiei, ai sindicatului de intermediere, ai consultanților și avocaților implicați în tranzacție.

Pe bursă, acțiunile Purcari se tranzacționează în acest moment la 19,95 lei pe acțiune, compania având o capitalizare bursieră de circa 395 mil. lei (circa 85 mil. euro).

Horizon Capital este un manager de capital privat focusat pe investiții în regiune, care a strâns până acum circa 700 mil. dolari sub administrare prin intermediul a patru fonduri de investiții. Horizon Capital este susținut de peste 40 investitori instituționali printre care UTIMCO, Stepstone, Aberdeen, Church Pension Fund, IFC, BERD sau FMO, conform informațiilor făcute publice.

Compania operează peste 1.000 de hectare de podgorie și patru platforme de producție în România și Moldova. Purcari deține două dintre primele cinci branduri premium din România, având o cotă totală pe acest segment de 26%, potrivit unei cercetări Nielsen, susțin reprezentanții companiei.

Reprezentanții Purcari au anunțat că intenționează să devină un lider în regiune pe piața de vinuri, un sector foarte competitiv și fragmentat, în care compania își propune să facă mișcări de consolidare pentru a-și atinge obiectivul. Piețele de desfacere de bază pentru companie sunt Republica Moldova, România, Polonia și China.

Listarea producătorului de vin urmează însă tiparul celorlalte tranzacții majore înregistrate pe bursa de la București din decembrie 2016 încoace astfel încât vânzările de acțiuni pe bursă ale Medlife, Digi Communications NV, Sphera Franchise Group și Purcari înseamnă rute de exit pentru acționari existenți fără ca firmele să încaseze bani de la investitori. De asemenea, cele patru listări majore mai indică și faptul că bursa a devenit soluția de compromis între nevoia de exit a investitorilor financiari sau minoritari și dorința fondatorilor de a-și controla companiile.

Proprietarii Dedeman oferă circa 7,5 mil. Euro prin ofertă publică de preluare pentru pachetul de 55,5% din Cemacon pe care nu îl dețin. Acționarii lanțului de bricolaj se pregătesc să devină principalul competitor pentru grupul austriac Wienerberger pe piața blocurilor ceramice

Lasă un răspuns

Compania PIF Industrial, controlată de frații Dragoș și Adrian Pavăl, a anunțat că va derula în perioada 22 februarie – 14 martie 2018 o ofertă publică de preluare obligatorie ce vizează un pachet de 55,5% din Cemacon pentru care oferă aproximativ 7,5 mil. Euro.

Prețul de cumpărare oferit este de 0,55 lei pe acțiune și vizează un pachet de 63.273.445 de acțiuni. Tranzacția este intermediată de către BT Capital Partners.

Datele făcute publice indică faptul că la 31 decembrie 2017 acționariatul producătorului de cărămizi Cemacon era împărțit de către Dedeman Bacău cu 40,77%, Business Capital For Romania – Opportunity Fund Cooperatief Amsterdam, în spatele căruia se află omul de afaceri Florin Pogonaru, care deține 33%, S. CIT Resources din grupul fondat de Andrei Cionca cu 10,926%, iar restul de aproximativ 15,29% este în mâna altor acționari.

Frații Pavăl au intrat în urmă cu un an în afacerea Cemacon, în contextul în care aceștia au căutat diferite plasamente pe piața de capital sau în investiții imobiliare pentru lichiditățile acumulate de-a lungul timpului din afacerea operată prin intermediul lanțului de bricolaj Dedeman.

Cemacon a afișat pentru 2017 o cifră de afaceri netă de 94,23 mil. Lei (20,6 mil. euro) și EBITDA de 24,89 mil. Lei ( 5,4 mil. euro) cu o marjă de EBITDA de 26% în creștere față de anul anterior, de 19%.

De asemenea, profitul net al producătorului de blocuri ceramice a fost în 2017 de 13,2 mil. Lei (2,9 mil. euro) față de 8,3 mil. Lei (1,8 mil. euro) în 2016.

Cemacon este unul dintre cei mai importanți jucători pe piața cărămizilor și a blocurilor ceramice în ansamblu, unde principalul său competitor este grupul austriac Wienerberger.

Wienerberger a anunțat anul trecut achiziția concurentului său Brikston Iași de la fondul de investiții ADM Capital într-o tranzacție estimată la circa 30 mil. Euro, anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Dosarul tranzacției a fost notificat Consiliului Concurenței, care trebuie să dea un aviz referitor la achiziția făcută de Wienerberger, liderul pieței locale de cărămizi.

O preluare integrală a Cemacon de către frații Pavăl i-ar aduce pe proprietarii celui mai mare lanț de bricolaj local în postura de principal competitor pentru Wienerberger.

Preluarea Brikston Iași de către Wienerberger ar putea crea un jucător cu o cotă de piață estimată de surse din industria de profil la circa 24% la nivel de volum (cantitativ), respectiv circa 28% cotă de piață valorică la nivelul întregii piețe de materiale de zidărie, care cuprinde cărămizi, blocuri ceramice, BCA și alte materiale de construcții, estimează surse din industria de profil. La nivelul strict la pieței de cărămizi, cota de piață combinată a Wienerberger și Brikston ar trece peste 40%, susțin aceleași surse.

Pe piața materialelor de zidărie, producătorii de blocuri ceramice precum Wienerberger, Cemacon, Brikston, Soceram, Siceram, concurează, în special, cu producătorii de BCA precum CRH, Celco Constanța, Macon Deva, precum și cu producătorii de pe alte segmente de piață precum Macofil Târgu Jiu.

Zentiva NV lansează ofertă publică de preluare a 18% din producătorul de medicamente Zentiva SA București pentru 57 mil. Euro. BRD intermediază tranzacția subsidiarei grupului francez Sanofi prin care oferă un preț de achiziție pe acțiunile fostului Sicomed cu 3% peste cotația de închidere din ziua anterioară anunțului de ofertă

Lasă un răspuns

Zentiva NV inițiază în perioada 20 februarie – 5 aprilie 2018 o ofertă publică de cumpărare pentru achiziția unui pachet de 18,32% din acțiunile producătorului de medicamente Zentiva SA București contra sumei de 267,3 mil. Lei (57,3 mil. Euro), potrivit unui anunț al companiei.

Acționarul majoritar oferă un preț de cumpărare de 3,5 lei pe acțiune pentru preluarea unui pachet de 76.377.607 acțiuni pe care nu le deține.

Intermediarul ofertei publice de cumpărare derulate de subsidiara gigantului farma francez Sanofi este BRD – Groupe Société Générale S.A.

La prețul oferit de Zentiva NV, pachetul de 100% din acțiuni al fostului Sicomed București este evaluat la 1,459 mld. Lei (313,14 mil. Euro).

Față de cotația de închidere din ședința din 14 februarie, de 3,4 lei pe acțiune, prețul oferit de acționarul majoritar este cu circa 3% mai mare.

Zentiva București a anunțat pentru 2017 o creștere cu 9% a cifrei de afaceri până la 458,6 mil. Lei (100,39 mil. Euro) și un avans de 16% a profitului operațional până la 104,3 mil. Lei (22,83 mil. Euro), conform rezultatelor financiare preliminare.

Profitul companiei a fost anul trecut de circa 86,3 mil. Lei (18,89 mil. Euro) ceea ce corespunde unui profit net pe acțiune de 0,2 lei față de 0,175 lei pe acțiune în 2016.

Tranzacția are loc în contextul în care compania – mamă franceză Sanofi este în plin proces de vânzare a operațiunilor de medicamente generice din Europa grupate sub umbrela Zentiva.

În 2005, Zentiva din Cehia a cumpărat Sicomed București într-o tranzacție care evalua producătorul local de medicamente la circa 200 mil. dolari de la fonduri de investiții administrate de GED Capital și Global Finance, oferta de achiziție cotând compania din România la un multiplu de 9,9 X EBITDA, potrivit datelor făcute publice la acel moment de către cumpărător.

Producătorul brazilian de medicamente EMS, firma indiană Torrent Pharma, fondurile globale de investiții Carlyle, BC Partnes, Advent, precum și un consorțiu format din fondurile de investiții Blackstone și Nordic Capital au depus oferte pentru achiziția Zentiva, tranzacție estimată la aproape 2 mld. Euro, potrivit Reuters.

Tranzacția de vânzare, coordonată de către băncile de investiții Rothschild, JP Morgan și Morgan Stanley, a pornit în luna octombrie 2017 și are ca obiect afacerea Zentiva, estimată aproape de 2 mld. Euro, adică la un multiplu de aproximativ 12 – 13 aplicat la EBITDA (câștigurile obținute înainte de plata dobânzilor, a impozitului pe profit, deprecierii și amortizării) de circa 150 mil. euro, mai notează Reuters. Sursa citată adaugă că au fost depuse în luna ianuarie 2018 oferte indicative și că pe lista scurtă s-ar afla numai doi investitori strategici, EMS din Brazilia și Torrent Pharma din India, în cursă fiind mai multe fonduri de investiții.

Un raport al Sanofi din 7 februarie 2018 indică faptul că semnarea acordurilor definitive ale tranzacției de vânzare a unității sale din Europa din sectorul genericelor este așteptată să aibă loc în trimestrul al treilea din acest an. După publicarea rezultatelor semestriale din 2017, reprezentanții Sanofi afirmau că “în conformitate cu „Foaia de parcurs strategică 2020”, am examinat toate opțiunile pentru afacerea noastră cu generice în Europa și ne-am angajat să renunțăm treptat la această afacere pe care ne așteptăm să o finalizăm până la sfârșitul anului 2018. Cu toate acestea, am reiterat angajamentul nostru față de afacerile noastre cu medicamente generice din alte părți ale lumii și ne vom concentra atenția asupra piețelor emergente”.

Prin acest plan strategic, Sanofi are în vedere dezvoltarea cu prioritate a anumitor linii de afaceri.

Primăria Municipiului București intenționează să lanseze până pe 20 aprilie o nouă emisiune de obligațiuni de aproximativ 555 mil. Lei pentru refinanțarea titlurilor care se apropie de scadență. Noile obligațiuni ar urma să aibă maturitate de 10 ani și să fie listate pe bursă. BCR, Raiffeisen și BRD ar putea forma un consorțiu pentru a depune ofertă în vederea câștigării mandatului de intermediere a tranzacției. Termenul de depunere a ofertelor pentru desemnarea consultantului PMB: 14 februarie ora 15

Lasă un răspuns

Primăria Municipiului București (PMB) intenționează să lanseze în această primăvară o emisiune de obligațiuni municipale pentru a refinanțarea tranșei de obligațiuni de 555 mil. Lei (circa 119,17 mil. Euro la cursul de schimb al zilei) emise în 2015, care ajung la scadență pe 4 mai 2018, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Noua emisiune are în vedere titluri cu maturitate de 10 ani, cu o dobândă fixă, cu plata anuală și care ar urma să fie listate pe bursa de la București, potrivit caietului de sarcini al PMB pentru licitația de selecție a intermediarului tranzacției.

“Obligațiunile urmează a fi emise cel târziu la data de 20 aprilie 2018, în funcţie de condiţiile pieţei. În cazul în care condiţiile pieţei sunt nefavorabile sau apar alte elemente care nu au putut fi luate în considerare, Municipiul București poate decide să amâne, anuleze sau să modifice orice element al tranzacţiei planificate”, precizează reprezentanții Primăriei Bucureștiului în documentul citat.

Consiliul General al Municipiului București a aprobat pe 19 decembrie 2017 contractarea unui pachet de finanțare rambursabilă în valoare de până la 555 mil. Lei în vederea refinanțării datoriei publice locale rezultate din obligațiunile PMB emise în 2015 scadente în acest an.

Pentru realizarea noii tranzacții, PMB așteaptă până pe 14 februarie la ora 15 ofertele pentru contractul de servicii de intermediere din partea consultanților interesați.

BCR, Raiffeisen și BRD discută formarea unui consorțiu care să înainteze o ofertă pentru câștigarea mandatului noii emisiuni de obligațiuni a PMB, susțin surse din piață.

De asemenea, BT ar putea fi un alt candidat interesat să participe la licitația prin care Primăria oferă un contract de servicii cu o valoare estimată la 1,99 mil. Lei (0,4 mil. Euro) fără TVA.

Reprezentanții băncilor nu au putut fi contactați imediat pentru comentarii pe acest subiect.

Criteriul luat în calcul pentru desemnarea consultantului este cel mai bun raport calitate – preț în evaluarea ofertei.

Pentru evaluarea ofertelor, PMB a anunțat că în alegerea intermediarului cel mai mult cântărește oferta tehnică referitoare la valoarea maximă a cuponului fix anual, în sensul că pentru oferirea celui mai mic cupon, adică a celei mai mici dobânzi pentru noile titluri vor fi acordate 50 de puncte din punctajul maxim de 100 puncte pentru evaluarea unei oferte.

Alte maxim 15 puncte pot fi acordate pentru oferta tehnică referitoare la capacitatea ofertantului de a garanta subscrierea emisiunii de obligațiuni, aici ofertantul fiind evaluat în funcție de procentul din valoarea totală a emisiunii de obligațiuni pe care acesta intenționează ferm să îl subscrie pe piața primară la nivel de cupon maxim propus în oferta tehnică.

Oferta financiară, adică prețul cerut de consultant pentru executarea contractului licitat de PMB, poate fi cotată cu cel mult 35 de puncte, punctajul maxim fiind atins în cazul celui mai mic preț cerut de către ofertant.

După analiza ofertelor depuse, Comisia de evaluare a ofertelor din cadrul PMB va putea solicita îmbunătățirea ofertelor depuse, reprezentanții PMB precizând că va exista o singură etapă de îmbunătățire a ofertelor.

În mai 2015, PMB a vândut obligațiuni în valoare de 2,220 mld. Lei (500 mil. Euro), împărțite în patru tranșe egale cu maturități pe 3, 5, 7 și 10 ani, banii fiind destinați rambursării unei emisiuni anterioare din 2005 care se apropia de scadență. BERD a investit atunci 333 mil. Lei (75 mil. Euro) în obligațiuni, adjudecându-și astfel 15% din întreaga emisiune de titluri de împrumut.

Intermediarii emisiunii de obligațiuni PMB din 2015 au fost Raiffeisen și BT.

Acționarii Purcari oferă un preț de vânzare între 19 și 28 lei per titlu pentru pachetul de 49% din acțiuni. Tranzacția de listare pe bursa de la București ar putea aduce în conturile vânzătorilor până la 57 mil. Euro

Lasă un răspuns

Acționarii producătorului moldovean de vinuri Purcari oferă pachetul de 49% din acțiuni la un preț de vânzare între 19 și 28 de lei per titlu, potrivit prospectului de listare pe bursa de la București, aprobat de către Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Oferta de acțiuni Purcari Wineries PCL se derulează pe bursă în perioada 29 ianuarie – 8 februarie.

Din pachetul scos la vânzare format din 9,8 milioane de acțiuni 90% sunt alocate tranșei de investitori instituționali, iar restul investitorilor de retail – persoane fizice și persoane juridice care nu îndeplinește criteriile pentru a fi cotat ca investitor instituțional.

Veniturile nete din tranzacția de listare a acțiunilor Purcari pe bursa de la București sunt estimate la 265,9 mil. Lei (57 mil. Euro) în cazul vânzării acțiunilor la prețul maxim din ofertă. La o astfel de cotație, capitalizarea de piață a companiei ar ajunge aproape de 122 mil. Euro.

Valoarea totală a comisioanelor plătite către intermediari și consultanți în legătură cu oferta este estimată la 8,5 mil. Lei (circa 2 mil. Euro).

Purcari Wineries Public Company Limited, înregistrată în Cipru, este o societate de tip holding a grupului Purcari.

România, Republica Moldova și Polonia au o pondere de 73% din veniturile totale pe primele nouă luni ale anului 2017. În primele nouă luni ale anului trecut, compania a raportat venituri de 94,5 mil. Lei, profit net de 22 mil. Lei. La 31 decembrie 2017, firma avea o capitalizare totală de 181 mil. Lei, din care total capitaluri proprii de 106,9 mil. Lei și datorii de 74,2 mil. Lei.

Vânzătorii acțiunilor Purcari pe bursa de la București sunt fondul american de investiții Horizon Capital prin Lorimer Ventures Limited (care deține 63,55%), IFC cu circa 6,42% și Amboselt Universal Inc cu 30,03% care în cazul vânzării pachetului de acțiuni oferit vor ajunge să dețină ulterior 22,69%, respectiv 3,27% și 25,03% din companie.

Amboselt Universal este la rândul său deținut în proporție de 83,5% de către fondatorul companiei, Victor Bostan, Sergey Glukhov cu 15% și Marcel Grăjdieru cu 1,5%.

Piața vinului din România, principala piață de vânzare a Purcari, a înregistrat în 2016 o valoare a cererii de 686 mil. Euro și un volum de 323 milioane litri, respectiv o medie de consum de 16,4 litri per capita, potrivit datelor Euromonitor.

Compania spune că își propune să devină cea mai mare companie listată din regiune pe segmentul producției de vin și că, pe lângă dezvoltare organică, are în vedere și achiziții. Grupul se va concentra pe activele sub-performante – inclusiv mărci puternice, podgorii, platforme de producție și distribuție din România, Polonia și Republica Moldova, dar și alte piețe vor fi luate în considerare pentru achiziții potențiale de active.

Purcari intenționează să solicite admiterea acțiunilor sale la tranzacționare în categoria Acțiuni Internaționale pe Piața Spot Reglementată administrată de Bursa de Valori București, în urma încheierii cu succes a ofertei.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 14 ianuarie 2018 că producătorul moldovean de vinuri Purcari intenționează să se listeze pe bursa de la București în cadrul unei tranzacții în care din consorțiul de intermediere fac parte Raiffeisen și Swiss Capital.

Oferta se va adresa publicului de tip retail și investitorilor calificați din România și investitorilor calificați internaționali, din afara Statelor Unite ale Americii potrivit Regulamentului S din Legea privind Valorile Mobiliare din Statele Unite ale Americii. Informații detaliate privind Oferta se vor publica în cadrul prospectului, de îndată ce acesta este aprobat de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), urmând delegarea pentru aprobarea Prospectului primită de la Comisia de Valori Mobiliare din Cipru (CyCVM).

Raiffeisen Bank România va acționa în calitate de Coordonator Global Unic și Deținător Comun al Registrului de Subscrieri, iar Swiss Capital va acționa ca Deținător Comun al Registrului de Subscrieri, au mai precizat reprezentanții Purcari. Firma de avocatură RTPR Allen & Overy asigură consultanța emitentului în tranzacție în timp ce intermediarul ofertei mizează pe serviciile de asistență juridică ale CMS Cameron Mc Kenna, iar IFC lucrează alături de avocații Leroy și Asociații, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. De asemenea, firma de avocatură Turcan Cazac se ocupă de asistența juridică aferentă legislației din Republica Moldova, Georgiades & Pelides pentru aspectele tranzacției referitoare la impactul legilor din Cipru, Hassans pentru legislația din Gibraltar, Conyers Dill & Pearman pentru legislația din Insulele Virgine Britanice.

Pe fondul creșterii robuste a consumului în Europa Centrală și de Est și în special în România, Purcari a înregistrat o rată medie de creștere a veniturilor de 34% în perioada 2014-2016, cu rate medii anuale de creștere de 55% în România, 49% în Polonia, 44% în Moldova,15% în Cehia și Slovacia.

Purcari promite investitorilor că intenționează să adopte o politică de dividende progresivă, profitând de nivelul scăzut de îndatorare și de fluxuri de numerar sănătoase.

Pentru anii următori, presupunând absența unor condiții de piață excepționale sau a unor nevoi semnificative de finanțare, Consiliul de Administrație intenționează să recomande Adunării Generale a Acționarilor distribuția de dividende reprezentând 50% din profitul distribuibil anual, în conditiile legislației aplicabile, conform reprezentanților firmei.

Nivelul ridicat al creșterii afacerii s-a menținut în primele 9 luni ale anului 2017, în care compania a crescut cu 35% pe an, creșterea în România accelerând la 69% față de aceeași perioadă din 2016.

Anunțul Purcari privind intenția de listare vine pe un val favorabil unor astfel de tranzacții după ce pe bursa de la București au avut loc listări private majore în mai puțin de un an, reprezentate de intrarea Medlife din sectorul serviciilor medicale private (decembrie 2016), Digi Communications NV din piața de telecomunicații (mai 2017) și Sphera Franchise Group din piața lanțurilor de restaurante (noiembrie 2017).

Toate aceste tranzacții de listare, ca și cea anunțată de către Purcari, merg însă pe tiparul unor tranzacții de exit fie a unor investitori financiari, fie a unor acționari minoritari, fără a aduce însă capital proaspăt în companii.

Producătorul moldovean de vinuri Purcari se pregătește să intre pe bursa de la București

Lasă un răspuns

Grupul Purcari, unul dintre cei mai importanți producători de vinuri din România și Republica Moldova, intenționează să intre în perioada imediat următoare pe bursa de la București, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Un anunț în acest sens este așteptat la începutul săptămânii viitoare.

Tranzacția s-ar putea derula sub forma unei oferte secundare de acțiuni (SPO), susțin surse din piață.

Raiffeisen a primit mandat încă de anul trecut pentru a structura o astfel de operațiune prin care grupul moldovean Purcari ar urma să se listeze pe bursa de la București. Din consorțiul de intermediere ar face parte și Swiss Capital, susțin sursele citate. Compania implicată în tranzacție ar putea fi Purcari Wineries din Cipru.

Fondul american de investiții Horizon Capital cu focus pe piețele din Europa Centrală și de Est este acționarul majoritar de acțiuni al grupului Purcari cu 63,6% din acțiuni, iar un alt investitor financiar – International Finance Corporation (divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale) deține un pachet de 6,4%. Fondatorul și CEO-ul Grupului, Victor Bostan, are 30% din companie.

Reprezentanții Purcari nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Afacerea fondată de către Victor Bostan a atras ulterior investiții de capital din partea IFC în 2008, în valoare de 5 mil. Dolari, iar apoi din partea fondului american de investiții Horizon Capital, care a venit cu un capital de 18 mil. Dolari în 2010 în companie.

Grupul Purcari este unul dintre principalii producători de vin și brandy din Europa Centrală și de Est, având în administrare aproximativ 1.000 de hectare de podgorii și 4 vinării din România și Republica Moldova – Purcari, Crama Ceptura, Bostavan și Bardar.

Grupul deține un portofoliu format din mai multe branduri de vin și vin spumant, din toate categoriile de preț, precum și un brand premium, potrivit informațiilor făcute publice de către Purcari.

Grupul Purcari este cel mai mare exportator de vin din Moldova, cu livrări în peste 30 de piețe din Europa (printre care Polonia, Cehia, Slovacia, Ucraina, Norvegia și Marea Britanie), Asia (China, Japonia, Coreea de Sud) și America (SUA și Canada).

În 2016, grupul Purcari a vândut 11,9 milioane de sticle.

În ianuarie 2018, grupul avea peste 500 de angajați în cadrul celor 4 vinării pe care le deţine.

Firma de investiții Horizon Capital a fost înfiinţată în anul 2006 de către patru parteneri fondatori. Horizon Capital administrează trei fonduri de investiții. Primul fond este Western NIS Enterprise Fund (WNISEF) cu un capital de 150 mil. dolari, Emerging Europe Growth Fund, LP (EEGF) lansat în 2006 cu un capital de 132 mil. dolari, cu o investiţie primară în valoare de 25 milioane dolari SUA efectuată de WNISEF şi capital adiţional acordat de investitori instituţionali globali.

De asemenea, Horizon administrează Emerging Europe Growth Fund II, LP (EEGF II), care a strâns de la investitori 370 mil. dolari angajamente în toamna anului 2008.

Strategia de investiții a Horizon Capital vizează tichete de tranzacții situate de obicei între 10 și 40 mil. dolari, iar orizontul de exit vizat este în medie de 3 – 4 ani. Din această perspectivă, investiția Horizon Capital în grupul Purcari poate fi considerată una matură ceea ce înseamnă că o vânzare de acțiuni pe bursă ar putea fi citită într-un context mai amplu, și anume al apropierii fondului de investiții de momentul de exit din afacere.

Planurile de intrare a Purcari pe bursă vin în contextul în care piața bursieră locală trece printr-un moment favorabil, după ce a reușit să atragă trei listări private majore în mai puțin de un an – Medlife din sectorul serviciilor medicale private (decembrie 2016), Digi Communications NV din sectorul telecom (mai 2017) și Sphera Franchise Group din sectorul lanțurilor de restaurant (noiembrie 2017).

Lucian Vlad și Nicolae Badea vor încasa 53 mil. Euro după vânzarea pachetului de 25,3% din acțiunile Sphera Franchise Group pe bursa de la București. Listarea companiei a atras 538 de ordine de cumpărare de la investitori. Oferta de acțiuni Sphera a fost suprasubscrisă de peste 3 ori datorită interesului managerilor de fonduri de investiții și a fondurilor de pensii, atrași de rata de creștere a companiei și de planurile de dezvoltare anunțate

Lasă un răspuns

Oamenii de afaceri Lucian Vlad și Nicolae Badea vor încasa aproximativ 243,7 mil. Lei (circa 53 mil. Euro) din vânzarea pachetului de 25,3% din acțiunile Sphera Franchise Group pe bursa de la București, potrivit datelor făcute publice de către managerii tranzacției.

Din valoarea pachetului vândut de 62 mil. Euro, urmează să fie plătite comisioanele consorțiului de intermediere precum și alte costuri asociate tranzacției.

Acțiunile oferite inițial în marja unui interval de 25 – 33 lei per titlu, după derularea ofertei în perioada 24 octombrie – 2 noiembrie, au ajuns la un preț final de ofertă de 29 lei (circa 6,3 euro) per acțiune. Astfel, valoarea bursieră a Sphera Franchise Group a ajuns să fie cotată în urma încheierii cu succes a tranzacției la 245 mil. Euro. Raportat la EBITDA de circa 16 mil. Euro pe an, valoarea de piață a companiei ar fi echivalentă unui multiplu de peste 15 aplicat EBITDA, ceea ce ar putea influența și alte evaluări viitoare de afaceri din sectorul de profil.

Tranzacția de listare a celui de-al doilea jucător de pe piața locală a lanțurilor de restaurante a fost încheiată cu succes, după ce oferta de acțiuni a fost suprasubscrisă de peste 3 ori în contextul interesului masiv arătat de investitorii instituționali de tipul manageri de fonduri de investiții locale, fonduri de investiții internaționale care investesc în piețe de frontieră sau fonduri de pensii, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Printre investitorii instituționali locali care au subscris s-au aflat și fondurile administrate de către Erste Asset Management și NN, doi dintre cei mai mari manageri de bani din România.

Pe tranșa investitorilor de retail, interesul mai slab pentru tranzacție a dus la o realocare a numărului de acțiuni oferite între clasele de investitori. Dacă, inițial, investitorilor de pe tranșa de retail li s-a oferit 15% din cele 9.831.753 de acțiuni, în final acestora le-a fost alocat un număr de trei ori mai mic de acțiuni, care a reprezentat 5% din numărul acțiunilor vândute.

Indicele de alocare în tranșa investitorilor de retail este de 0,4409738979 ceea ce înseamnă că un investitor care a subscris în cadrul perioadei de ofertă pentru 100 de acțiuni va primi în final 44 de acțiuni.

Printre catalizatorii interesului investitorilor instituționali s-au aflat rata anuală de creștere a afacerilor companiei și potențialul de dezvoltare, structurat sub forma unui plan de extindere pe termen mediu a rețelelor de restaurante operate în baza contractelor de franciză cu gigantul american Yum!, care este cotat să aducă noi rate de creștere anuală de două cifre în anii care vin.

Astfel, rezultatele neauditate din prospectul de listare indică pentru primul semestru al anului vânzări în restaurante de 242 mil. Lei, în creștere cu 25% față de perioada similară a anului anterior pentru compania nou – creată în acest an, Sphera Franchise Group. Pe rezultate auditate, US Food Network SA, care operează franciza KFC – motorul principal al afacerii Sphera Franchise Group, a raportat o rată de creștere a vânzărilor de restaurante de 26% în 2016 față de 2015, respectiv de 26% în 2015 față de anul anterior.

În cadrul tranzacției de listare a Sphera Franchise Group, Erste Asset Management a plasat ordine de cumpărare de aproape 5 mil. Euro și a luat în final acțiuni în valoare de peste 1,5 mil. Euro. În plus, clienții individuali care au apelat la serviciile de administrare discreționară a portofoliului de către echipa Erste Asset Management au luat aproximativ 17% din tranșa de acțiuni alocată investitorilor de retail, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Sphera Franchise Group are consultant financiar banca de investiții Rothschild, iar sindicatul de intermediere este format din Wood, Raiffeisen și Alpha Finance. De asemenea, casa austriacă de avocatură Schoenherr asigură consultanța juridică a emitentului, iar consorțiul de intermediere are alături pe avocații RTPR Allen & Overy.

Sphera Franchise Group este o companie cu o cotă de piață agregată de 22,4% pe segmentul lanțurilor locale de restaurante, fiind al doilea jucător ca mărime după McDonald’s cu 24,6%, conform unei cercetări de piață Euromonitor publicate în prospectul de listare a companiei.

În 2016, compania malteză Premier Capital, parte a grupului Hili Ventures și francizat al McDonald’s, a plătit grupului american 65,3 mil. dolari pentru 100% din acțiunile Mc Donald’s România, liderul pieței de restaurante, cu 66 de restaurante și un profit de 11,02 mil. dolari la 31 decembrie 2015.

Dintre cele două mari rețele operate de către Sphera Franchise Group, KFC ocupă o cotă de 15,2%, iar Pizza Hut de 7,2%, urmați de jucători precum Fornetti (5,2%) sau jucători mai nou intrați pe piață precum Starbucks (3,3%), Subway (2,7%) și Salad Box (2,5%).

Sectorul de servicii alimentare din România este de circa 17,8 mld lei pe an (3,9 mld. euro), cu o rată medie anuală de creștere de 4,6% estimată de către consultanții Deloitte pentru perioada 2017 – 2022.

Potențialul de creștere al pieței de profil îi permite companiei să deruleze planuri de extindere, care mizează pe deschiderea a 51 de restaurante KFC, 44 de unități Pizza Hut până la finele lui 2022, iar pentru proaspăta marcă Taco Bell intrată în portofoliu sunt luate în calcul 14 unități până la finele lui 2021.

Pentru deschiderea de noi locații, compania vizează în cazul rețelei KFC orașe cu puțin sub 100.000 de locuitori, pentru Pizza Hut sunt luate în calcul localități sub 150.000 de locuitori, mai ales centre comerciale, iar pentru Taco Bell planurile vizează București și alte orașe de peste 200.000 de locuitori precum Constanța, Cluj sau Timișoara.

Compania operează cele trei rețele în baza unor francize contractate de la compania americană Yum!. Firma locală plătește lunar către Yum redevențe de 6% din vânzări în baza contractului de franciză.

Planurile de extindere fac parte din angajamentele luate față de Yum și vizează nu doar piața din România, ci și din Italia.

Modelul de afaceri al Sphera Franchise Group se bazează pe încasări imediate de numerar sau plăți cu cardul din vânzări, ceea ce îi oferă o poziție puternică de lichiditate. De asemenea, stocurile sunt menținute până la două săptămâni, iar plățile către furnizori au termene între 45 și 60 de zile.

Lichiditățile astfel obținute finanțează nevoile de capital de lucru, în timp ce finanțarea bancară este utilizată pentru investiții în deschiderea de noi locații.

Compania are un împrumut de la Alpha Bank România, din care face trageri pentru investiții, iar din cercul său de bănci mai fac parte BRD și UniCredit Italia. Compania își plasează o parte din numerar în depozite la bancă.

Cele mai importante costuri care pun presiune pe marjele de profit ale afacerii sunt costurile cu vânzarea, care au o pondere de 35,6% din vânzările proforma pe 2016, respectiv costurile cu forța de muncă care înseamnă alte 17,9% din vânzările proforma din 2016.

Sphera Franchise Group număra la 30 iunie un personal format din 3.753 de angajați față de 2.572 de oameni la 31 decembrie 2014, creșterea de personal fiind justificată prin deschiderea de noi locații.

Din cele 104 locații aflate în rețea la 30 septembrie, numai una singură era în proprietate, restul fiind închiriate majoritatea pe termen mediu, ceea ce face ca evoluția pieței imobiliare și a chiriilor să aibă influență asupra costurilor companiei.

Compania a plătit dividende în primele șase luni ale anului de 46,2 mil. Lei către acționari, iar profitabilitatea afacerii este unul dintre cele mai importante argumente în cadrul tranzacției de listare, alături de gradul de îndatorare redus.

Sphera Franchise Group urmează să constituie fondul de rezervă, conform prevederilor legale, din alocarea a minim 5% din profitul companiei până la nivelul minim de 20% din capitalul social ceea ce înseamnă încă un factor de presiune asupra nivelului dividendelor.

Sphera Franchise Group este o afacere pornită în 1994, care acum are operațiuni în România, Republica Moldova și Italia.

Compania a raportat la 30 iunie pentru primul semestru al anului EBITDA din activități continue de 38,4 mil. Lei (peste 8 mil. Euro) la vânzări în restaurante de 287,8 mil. Lei (circa 62 mil. Euro) și un profit net de 28,3 mil. Lei (în jurul a 6 mil. Euro).

De asemenea, numerarul și echivalentele de numerar după primul semestru se ridicau la 35,8 mil. lei (aproape 8 mil. euro). Capitalurile proprii ale companiei erau la aceeași dată de 100 mil. lei (circa 22 mil. euro), iar datoriile totale ajungeau la 94,6 mil. lei (peste 20 mil. euro).

Până acum, valul de listări private majore din ultimul an reprezentat de către MedLife (decembrie 2016), Digi Communications NV (Mai 2017) și Sphera Franchise Group (noiembrie 2017) a fost realizat pe seama vânzării de pachete de acțiuni de către acționari ai companiilor, niciuna dintre tranzacții nu a fost structurată astfel încât să atragă capital proaspăt de la investitori prin majorare de capital, ceea ce ar fi însemnat bani pentru finanțarea companiei și o sursă de lichiditate pentru planurile de extindere anunțate pe piața serviciilor medicale private, piața de telefonie mobilă, respectiv pe piața restaurantelor.

Banca Internațională de Investiții vine pe bursa de la București cu o emisiune locală de obligațiuni de circa 125 mil. Euro. Titlurile oferite investitorilor au o maturitate de trei ani și o dobândă variabilă în lei, respectiv o dobândă fixă pentru obligațiunile în euro

Lasă un răspuns

Banca Internațională de Investiții (IIB) a anunțat, în această seară, că noua emisiune locală de obligațiuni are o valoare de aproximativ 125 mil. Euro, fiind structurată dintr-un principal de 300 mil. Lei (circa 65 mil. Euro, la cursul de schimb al zilei), respectiv un principal de 60 mil. Euro.

Anunțul vine la puțin timp după ce reprezentanții IIB afirmau că valoarea tranzacției vizate este de minim 100 mil.euro, confirmând astfel informațiile publicate în premieră pe 5 septembrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Managerii tranzacției sunt BT Capital Partners și BCR. Titlurile au o maturitate de trei ani, având scadența pe 25 septembrie 2020.

Tranșa în lei a emisiunii de obligațiuni este oferită investitorilor sub forma unor titluri cu o valoare nominală de 10.000 lei per titlu la o dobândă variabilă de 1,5% peste ROBOR la 3 luni. Dobânda de referință ROBOR la 3 luni este, în prezent, de 1,05%, conform datelor publicate de către BNR, ceea ce indică o dobândă anuală totală în jurul a 2,55% per titlu.

Dobânda pentru obligațiunile în lei se plătește trimestrial, prima plată fiind programată pe 25 decembrie, iar ultima pe 25 septembrie 2020.

Componenta din tranzacție alocată obligațiunilor emise în euro vizează o valoare nominală de 10.000 euro per titlu la o dobândă fixă de 1,593%. În acest caz, investitorii vor primi banii cu titlu de dobândă o dată pe an, prima plată fiind programată pentru 25 septembrie 2018.

Data tranzacției este 21 septembrie, iar data emisiunii a fost stabilită pentru 25 septembrie, au mai anunțat reprezentanții IIB.

Fondurile obținute vor fi utilizate pentru consolidarea și extinderea portofoliului existent al emitentului și pentru finanțarea activităților în România, în conformitate cu strategia sa de dezvoltare.

IIB este la a treia emisiune locală de obligațiuni în ultimii doi ani, interval în care a devenit mai activă și în acordarea de credite către companiile din România.

În 2016, IIB a vândut obligațiuni de 300 mil. lei (circa 67 mil. euro), respectiv de 111 mil. lei (circa 25 mil. euro) în 2015.

Tranzacția IIB se înscrie într-un val de tichete de emisiuni de obligațiuni corporative de valori mari în ultimul an. Digi Communications NV (ex-Cable Communications Systems) a plasat în octombrie 2016 o emisiune de 350 mil. Euro cu titluri în euro pe piețele internaționale.

În ultimele două luni, Globalworth a listat pe bursa de la București obligațiuni de 550 mil. Euro, UniCredit Bank a vândut tot în vară obligațiuni de 610 mil. Lei, iar Alpha Bank are în plan prima sa emisiune de până la 300 mil. Lei în următoarele 18 luni. Recent, acționarii MedLife au aprobat lansarea unei emisiuni de obligațiuni de maxim 274,2 mil. Lei (circa 60 mil euro) la o dobândă maximă de 4,9% pe an și pe o perioadă de cel mult 7 ani.

Principalii investitori în astfel de emisiuni locale sunt pe de o parte, clasele de investitori instituționali precum BERD, fonduri internaționale de investiții, fonduri de pensii și administratori locali de fonduri de investiții.

La nivelul instituțiilor financiare internaționale, IFC a vândut în acest an obligațiuni locale în lei de 70 mil. Lei pe un an, iar BERD a avut în 2009 o emisiune locală de obligațiuni în lei.

Un sindicat format de BCR și Raiffeisen are mandat pentru atragerea de pe bursă a unei finanțări de circa 80 mil. Euro pentru MedLife. Compania de servicii medicale are în plan o majorare de capital de 20 mil. Euro și vânzarea de obligațiuni de 60 mil. Euro pentru a putea profita de tranzacții de mare anvergură estimate să apară pe piața de profil în 2018

Lasă un răspuns

Compania de servicii medicale private MedLife a anunțat astăzi că evaluează oportunitatea atragerii unei finanțări de circa 80 mil. Euro prin intermediul bursei de la București.

Planul MedLife vizează ca aproape 20 mil. Euro să fie atrași prin majorare de capital, iar alte circa 60 mil. Euro prin emiterea de obligațiuni, banii fiind necesari pentru programul de achiziții și proiecte greenfield al companiei.

O astfel de tranzacție ar permite diversificarea mixului de finanțare al MedLife prin deschiderea unor canale noi de atragere de bani proaspeți după ce compania s-a dezvoltat până acum pe seama aporturilor investitorilor financiari de talia IFC sau Value 4 Capital în calitate de acționari minoritari, precum și prin contractarea unor împrumuturi bancare.

“În ultimii ani, MedLife a păstrat poziția de lider detașat al pieței de servicii medicale, realizând pe lângă creșterea organică solidă și 16 achiziții și integrări de succes. Dorim să profităm de oportunitățile pe care le oferă piața și întrucât estimăm că anul viitor vor avea loc câteva tranzacții de mare anvergură, ne pregătim să avem rolul central în consolidarea pieței. Avem marea șansă că am efectuat achiziții de succes, că am adus valoare considerabilă tuturor acționarilor minoritari din subsidiare după integrarea acestora în grup. Credem că modul în care am onorat promisiunile ne recomandă ca un partener și achizitor credibil și dorim să profităm din plin de această unică poziție și să alăturăm grupului nostru noi entități și parteneri de calibru”, a declarat Mihai Marcu, președinte și director general executiv al MedLife.

Mandatul pentru tranzacția de majorare a capitalului și prima emisiune de obligațiuni a MedLife prin atragerea de fonduri de la investitori aparține unui sindicat de intermediere din care face parte BCR și Raiffeisen. De asemenea, în tranzacție sunt implicate și firmele de avocatură Allen & Overy și Schoenherr, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

BCR este unul dintre principalii finanțatori ai MedLife, care alături de Raiffeisen, BRD și ING a acordat în martie 2016 companiei de servicii medicale un împrumut sindicalizat de 52 mil. Euro.

Anul trecut, la tranzacția de listare a MedLife pe bursa de la București, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 2 octombrie 2016, sindicatul de intermediere a fost format de către Raiffeisen și Wood, avocații firmei austriece Schoenherr asistând MedLife în proces, iar Allen & Overy au asigurat consultanța juridică a sindicatului de intermediere.

Tranzacția propusă este pe ordinea de zi a Adunării Generale a acționarilor MedLife, convocată de către Consiliul de administrație al companiei pentru 13 septembrie.

“CA MedLife propune către AGA aprobarea emiterii a unor obligațiuni corporative negarantate, cu o valoare nominală totală de maxim 274.200.000 lei, ce vor fi oferite investitorilor, prin intermediul unui plasament privat sau a unei oferte publice. Această emitere de obligațiuni se va putea realiza, în funcție de condițiile de piață și de nevoile de finanțare ale societății, în cadrul unei singure emisiuni sau în cadrul unui program de ofertă”, au precizat reprezentanții MedLife.

Tranzacția ar putea avea loc în toamna acestui an, susțin surse din piață.

Pe ordinea de zi, se mai află și propunerea pentru delegarea și autorizarea Consiliului de Administrație al MedLife până la 13 septembrie 2020 pentru a lua decizii în privința majorării capitalului social al companiei cu maxim 650.000 lei.

Această majorare va avea loc prin emiterea unui număr de maximum 2,6 milioane de acțiuni noi, în schimbul unor aporturi în numerar, iar dacă această majorare va fi realizată la nivelul maxim autorizat, capitalul social va crește de la 5.023.000 lei la 5.673.000 lei.

Actiunile MedLife au intrat la tranzacționare pe piața de capital de la București pe 21 decembrie 2016. Valoarea totală a ofertei publice inițiale a fost de 230 mil. Lei (circa 51 mil. Euro), pentru pachetul de 44% din acțiunile companiei.

MedLife concurează în lupta pentru consolidarea pieței de profil cu rețeaua Regina Maria, aflată în portofoliul fondului de investiții Mid Europa Partners, precum și cu alți operatori precum Medicover, care au arătat apetit pentru achiziții.

Familia Marcu deține pachetul de control, de 51% din MedLife, companie a cărui capitalizare de piață este de 749,4 mil. Lei (163,8 mil. Euro).

UniCredit Bank lansează o emisiune de obligațiuni negarantate de 500 mil. Lei cu plafon maxim de 610 mil. Lei. Titlurile cu maturități de 3,5 și 7 ani vor fi vândute la dobânzi între 0,6 și 1,1% plus dobânda ROBOR la șase luni. Banii merg spre scopuri generale de finanțare, inclusiv acordarea de împrumuturi clienților

Lasă un răspuns

UniCredit Bank SA, subsidiara locală a grupului bancar italian UniCredit, lansează o emisiune de obligațiuni în lei în valoare de 500 mil. Lei, care poate fi suplimentată în cazul unei suprasubscrieri până la 610 mil. Lei.

Anunțul confirmă informațiile publicate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 9 martie privind intenția Intenția UniCredit Bank de a lansa o emisiune de obligațiuni pe bursa de la București, intenție negată atunci de către reprezentanții băncii.

La acel moment, UniCredit Bank urma să convoace pentru luna aprilie acționarii pentru a aproba o emisiune de obligațiuni cu o valoare maximă de 500 mil. Euro cu scadența de până la 10 ani, ce urmau să fie listate pe bursa de la București sau pe cea de la Luxemburg.

Prospectul aprobat de către Autoritatea de Supraveghere Financiară spune că investitori calificați vor putea subscrie între 17 și 21 iulie până la 50.000 de obligațiuni negarantate cu o valoare nominală individuală de 10.000 lei per titlu.

Titlurile sunt împărțite în trei clase, fiecare cu o dobândă diferenșiată în funcție de scadență.

Astfel, obligațiuni cu scadența pe 5 ani la 15 iulie 2020 vor fi oferite investitorilor la o dobândă de 0,6 – 0,7% pe an plus ROBOR la șase luni, în timp ce titlurile cu maturitate în iulie 2022 au o dobândă de 0,8 – 0,9% pe an plus ROBOR la șase luni, iar obligațiunile pe 7 ani vor purta o dobândă de 1 – 1,1% pe an plus ROBOR la șase luni.

Oferta este considerată încheiată cu succes dacă mini 60% din obligațiunile oferite inițial vor fi subscrise.

Banii merg spre scopuri generale de finanțare, inclusiv acordarea de împrumuturi clienților.

Tranzacția este intermediată pe bursa de la București de către IEBA Trust.

UniCredit are deja activă o emisiune de obligațiuni din 2013, în valoare de 550 mil. Lei, care ajunge la scadență în iunie 2018.

UniCredit Bank SA, a cincea bancă locală după active, este o bancă poziționată ca lider pe segmentul finanțărilor corporative.

Banca estimează o cotă de piață de 17,6% pe segmentul clienților corporate la finele lui 2016, respectiv 21,7% la depozite pe acest segment în decembrie 2016.

După primul trimestru, profitul net consolidat al băncii înainte de participarea minoritară a fost de 103,4 mil. Lei, în scădere cu 2,9% față de rezultatul din perioada similară a anului anterior.

Activele consolidate erau la 31 martie de 36,6 mld. Lei.

Finanțarea UniCredit Bank SA este susținută de către banca – mamă astfel că la 31 decembrie 2016 finanțarea brută acordată de grupul UniCredit ajungea la 1 mld. Euro, din care finanțări pe termen mediu și lung de 845 mil. Euro și împrumuturi subordonate de 48 mil. Euro.

UniCredit Bank Austria AG, acționarul majoritar al UniCredit Bank SA, a pus la dispoziția fiicei sale din România linii de credit de până la 200 mil. Euro, care ar acoperi deficitul de lichiditate în cazul apariției unor crize pe piață.

O altă sursă de finanțare pentru bancă sunt acordurile de împrumut pe termen mediu și lung semnate cu BERD, BEI și IFC. La 31 decembrie, pe acest canal extern de finanțare facilitățile ajungeau la o valoare totală de 118 mil. Euro.

Banca poartă acum discuții cu instituțiile financiare internaționale pentru noi finanțări, ce ar putea include și subscrieri de obligațiuni.

Tranzacțiile celor mai activi investitori imobiliari fac valuri pe bursa de la București: Acțiunile NEPI ies de la tranzacționare pe 18 iulie, intră obligațiunile Globalworth

Lasă un răspuns

Cei mai activi jucători de pe piața imobiliară locală, NEPI și Globalworth, fac mișcări importante la mijlocul lunii iulie pe piața bursieră de la București.

Astfel, NEPI a anunțat astăzi că din 18 iulie acțiunile sale vor fi delistate de la BVB, care pierde astfel un emitent cu o valoare de piață de 13 mld. Lei (2,85 mld. Euro). NEPI, cu un portofoliu imobiliar aflat în cea mai mare parte a sa în România și evaluat la 2,55 mld. Euro la finele anului trecut, face pasul de exit de pe piața reglementată a BVB. Mutarea are loc în contextul fuziunii cu Rockcastle la un raport de conversie a acțiunilor de 4,7 acțiuni Rockcastle pentru fiecare acțiune NEPI.

Noua companie, NEPI Rockcastle a intrat la tranzacționare pe 12 iulie cu o valoare de piață de 6,1 mld. Euro pe bursele de la Johannesburg (Africa de Sud) și Euronext Amsterdam.

Pe de altă parte, celălalt investitor foarte activ pe piața imobiliară locală, fondul de investiții Globalworth cu acțiuni listate pe bursa de la Londra, intră la tranzacționare pe bursa de la București cu emisiunea de obligațiuni de 550 mil. Euro.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a anunțat astăzi emiterea Certificatului de Înregistrare a Valorilor Mobiliare aferent înregistrării obligațiunilor emise de Globalworth în vederea admiterii la tranzacționare la BVB.

Globalworth a finalizat recent o emisiune de eurobonduri în valoare de 550 mil. Euro, destinată rearanjării structurii datoriilor, precum și finanțării planurilor de creștere, inclusiv în România. Dintre investitori, BERD a plasat 50 mil. Euro în prima tranzacție cu eurobonduri a Globalworth. BT Capital Partners s-a ocupat de listarea titlurilor pe bursa de la București.

Titlurile au o maturitate de 5 ani până pe 20 iunie 2022 și poartă o dobândă fixă de 2,875% pe an, care va fi plătită investitorilor anual începând cu 20 iunie 2018.

Un alt jucător de profil, dezvoltatorul imobiliar Impact București a anunțat lansarea unei emisiuni de obligațiuni cu o valoare nominală de 12 mil. Euro, vândute către două fonduri de investiții administrate de firma poloneză Credit Value Investments Sp. Z o.o.

Obligațiunile Impact au fost emise pe 11 iulie și sunt scadente peste 54 de luni, cu condiția ca la 42 de luni de la data emisiunii, societatea să răscumpere în mod obligatoriu 50% din valoarea nominală a titlurilor. Obligațiunile Impact au o dobândă fixă de 6% pe an, plătibilă investitorilor de două ori pe an.

Piața imobiliară locală este în acest moment cea mai prolifică piață pentru tranzacții, de la fuziuni și achiziții până la emisiuni de obligațiuni sau împrumuturi pentru refinanțare sau dezvoltarea de noi proiecte. Investitorii sunt atrași de randamentele superioare obținute aici față de alte piețe din regiune, precum și de potențialul de dezvoltare al acestui sector.

Astfel, Dedeman a anunțat pe 1 iunie semnarea unui acord pentru preluarea complexului de birouri AFI în cadrul unei tranzacții de aproape 164 mil. Euro, cea mai mare tranzacție de pe piața imobiliară de la începutul anului și a doua pe piața de fuziuni și achiziții, despre care jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 16 ianuarie.

De asemenea, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 31 ianuarie despre refinanțarea Iulius Group în valoare de 220 mil. Euro semnată cu grupurile bancare Erste și UniCredit, cea mai mare tranzacție locală de finanțare imobiliară din ultimii ani.

De asemenea, pe 13 iunie, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a informat în premieră despre listarea pe bursa de la București a emisiunii de obligațiuni de 550 mil. Euro a Globalworth, tranzacție intermediată de către BT Capital Partners.

O echipă de avocați Leroy & Asociații a asistat grupul francez Lactalis la preluarea a încă 2,7% din Albalact de la acționarii minoritari

Lasă un răspuns

Casa de avocatură Leroy şi Asociaţii a asistat grupul francez Lactalis în procedura de retragere a acționarilor minoritari ai Albalact.

Această operațiune finalizează cu succes cea mai mare tranzacție din ultimii 5 ani din industria alimentară, în urma căreia Lactalis a achiziţionat Albalact printr-o ofertă publică de preluare voluntară desfășurată pe Bursa de Valori București.

Echipa Leroy şi Asociaţii, formată din Bruno Leroy, partener, Andreea Toma, partener şi Mădălina Ivan, avocat senior a asistat grupul francez în toate aspectele juridice legate de procedura de squeeze out.

„Suntem mândri să oferim consultanță juridică de înaltă calitate grupului Lactalis de mai bine de 10 ani în cele mai mari tranzacţii de pe piața de lactate din România. Suntem totodată recunoscători pentru oportunitatea de a fi lucrat în cea mai semnificativă ofertă publică de preluare voluntară a unei societăți listate pe Bursa de Valori București desfășurată până în prezent. Această operațiune consolidează practica noastră de M&A (fuziuni și achiziții – n.r.) şi drept bursier,” a declarat Bruno Leroy, avocat asociat fondator al cabinetului Leroy şi Asociaţii.

În cadrul acestei tranzacții, numărul total de acțiuni cumpărat a fost de 17.595.007 acțiuni, ceea ce reprezintă un pachet de 2,6957% din Albalact. Prețul oferit de către Lactalis a fost de 0,5252 lei pe acțiune, iar valoarea tranzacției a depășit 9 mil. Lei (2 mil. Euro).

Ca urmare a acestei tranzacții, Lactalis a ajuns la o deținere de 97,4962% și a delistat Albalact de la bursa de la București.

În 2016, Lactalis, cu afaceri anuale de 17 mld. Euro, a cumpărat în cadrul ofertei publice de preluare a Albalact un pachet de 94,8% din acțiuni pentru care a plătit 73,07 mil. euro, conform datelor făcute publice de către Bursa de Valori București.

În urma tranzacției, fondul de investiții RC2, condus de Ion Florescu și listat pe bursa de la Londra, a anunțat că a încasat 87,027 mil. lei (19,572 mil. euro) din vânzarea pachetului de 25,4% din Albalact, ceea ce înseamnă marcarea unui profit de 14,9 mil. euro în raport cu costul total al investiției în companie.

Raul și Lorena Ciurtin au încasat 34,5 mil. euro din vânzarea unui pachet de 44,9% din Albalact. Raul Ciurtin a vândut prin vehiculul de investiții cipriot Crisware Holdings Limited 26,8% pentru 20,7 mil. euro, la care se adaugă vânzarea unei dețineri directe nesemnificative.

Albalact este liderul pieței de lactate, care intră în portofoliul Lactalis, iar ulterior, grupul francez a cumpărat și Covalact de la fondul de investiții SigmaBleyzer, tranzacție anunțată în premieră de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO în octombrie 2016.

Echipa Leroy şi Asociaţii are prezenţă de peste 18 ani pe piaţa locală şi numără 20 de avocaţi. Iniţial, societatea a funcţionat ca birou local al cabinetului francez Gide, iar din 2014 operează ca entitate independentă sub noul nume dat de Bruno Leroy, avocatul care a condus anterior operațiunile Gide din România.

Drumul de zece ani al afacerii RCS & RDS către bursă : Grupul de telecomunicații al lui Zoltan Teszari renunța în noiembrie 2007 la listarea unui pachet de 15% la Londra, în mai 2017 va bate la porțile bursei de la București pentru listarea în jurul a 25% din companie. Fondul american de hedging Eton Park, unul dintre acționarii minoritari care vrea să-și facă exitul din companie, a anunțat că se închide și că returnează banii investitorilor săi. Majorare de capital de circa 10 mil. euro și tranzacții de conversie în acțiuni ale lui Teszari și a altor acționari înaintea listării Digi Communications NV

Lasă un răspuns

Grupul de comunicații controlat de Zoltan Teszari a anunțat ieri oficial intenția sa de listare în luna mai pe bursa de la București, confirmând astfel informațiile publicate în premieră pe 13 aprilie 2016 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO privind vânzarea a circa 25% din acțiuni pe piața bursieră locală.

Tranzacția vizează un pachet de acțiuni ale Digi Communications NV, noul nume sub care operează compania – mamă a RCS & RDS și a întregului grup de comunicații, care anterior se numea Cable Communications Systems NV. Digi Communications deține 96,1% din RCS & RDS, potrivit datelor disponibile în ultimul raport anual al companiei.

“DIGI, important furnizor de servicii de telecomunicații din România și Ungaria, anunță astăzi intenția de a lansa o ofertă publică inițială de acțiuni ordinare din clasa B către public, în România, și anumiți investitori instituționali și profesionali. DIGI intenționează să solicite admiterea Acțiunilor la tranzacționare pe Piața Reglementată la vedere operată de Bursa de Valori București în luna Mai 2017”, se arată în comunicatul companiei din 11 aprilie 2017.

Societatea intenționează să listeze cel puțin 25% din capitalul social subscris, presupunând că are loc exercitarea opțiunii de supra-alocare a 10% din acțiuni, imediat după admitere, precizează reprezentanții companiei.

Tranzacția constă în vânzarea unui pachet de acțiuni care va permite exitul unor acționari minoritari astfel încât compania nu va încasa bani în urma listării.

Pe bursa de la București, vor fi vândute acțiuni de clasa B, a căror valoare nominală este de 1 eurocent per titlu și conferă un drept de vot în timp ce acțiunile de clasa A ale Digi Communications au o valoare nominală de zece ori mai mare, adică de 10 eurocenți per titlu, și oferă 10 drepturi de vot.

Această împărțire a acțiunilor în două clase protejează poziția lui Zoltan Teszari, omul care controlează Digi Communications NV prin intermediul RCS Management. Deținătorii ambelor clase de acțiuni au aceleași drepturi la dividende, au mai precizat ieri reprezentanții companiei.

Conducerea companiei nu a anunțat până acum prețul pe acțiune ce va fi oferit investitorilor, însă surse din piață au estimat în aprilie 2016 pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO valoarea tranzacției în jurul a 500 mil. Euro.

„Ziua de astăzi marchează un moment istoric pentru DIGI Comunications N.V. și pentru economia românească, în general. În calitate de unul dintre cei mai importanți furnizori de servicii de telecomunicații din România și Ungaria, intenția de listare la Bursa de Valori București este o oportunitate importantă pentru publicul românesc și va reprezenta o realizare de care vom fi foarte mândri. Investind în DIGI, investitorii obțin acces la un lider atractiv în industrie, cu o creștere structurală stabilă. Investitorii vor beneficia de expertiza echipei noastre de conducere și de o marcă cu o recunoaștere puternică pe piețele în care activăm și pe segmentele noastre de clienți. Consiliul de Administrație al Societății sprijină cu mândrie această etapă a dezvoltării noastre și așteaptă cu nerăbdare să lucreze cu acționarii viitori, în calitatea de societate cotată la bursă“, a declarat Serghei Bulgac, CEO al RCS & RDS și viitorul CEO al Digi Communications NV.

Managerii fondurilor de pensii și administratorii fondurilor de investiții, precum și investitori instituționali precum IFC sau BERD, vor avea ocazia de a-și completa portofoliile locale de investiții cu prima companie majoră de telecomunicații care vine pe bursă.

Tranzacția este intermediată de un sindicat format din Citigroup și Deutsche Bank, care acționează în calitate de Coordonatori Globali Comuni, și împreună cu BT Capital Partners S.A., BRD – Groupe Société Générale S.A., Société Générale S.A., Raiffeisen Bank S.A. și Wood & Company Financial Services, a.s. în calitate de Deținători Comuni ai Registrului de Subscrieri.

În cadrul procedurilor premergătoare listării, au avut loc la nivelul unor acționari tranzacții de schimburi de acțiuni Digi Communications NV, RCS Management și RCS & RDS.

În luna februarie, Digi Communications NV a convertit dividende plătibile către 2 acționari minoritari în credite pe termen scurt în valoare de 8,1 mil. Euro, cu scadența până pe 30 iunie și la un cost al dobânzii de 5% pe an.

În luna martie, Zoltan Teszari a schimbat un număr de 7,5 milioane de acțiuni RCS & RDS pentru 1.042 de acțiuni Digi Communications NV, conform raportului anual pe 2016 al companiei – mamă a RCS&RDS.

Tot în luna martie, acorduri de schimb de acțiuni au fost încheiate între Digi Communications NV și câțiva acționari minoritari ai RCS Management, prin care acționarii minoritari au schimbat 16.582 de acțiuni RCS Management cu 17.367.832 acțiuni RCS & RDS, precizează sursa citată.

De asemenea, pe 7 aprilie, board-ul companiei a fost autorizat să emită 99.494.060 acțiuni clasa A cu o valoare nominală de circa 9,95 mil. Euro, operațiune prin care capitalul social al companiei este majorat.

La 31 decembrie 2016, structura acționariatului Digi Communications NV era formată din RCS Management, care deținea 57,87% din acțiuni, Zoltan Teszari cu 4,6% din acțiuni, Carpathian Cable Investment Ltd cu 19,67%, Celest Limited Cipru cu 5,32%, Digi care deține 8,17% din propriul capital și alți acționari cu 4,38%, conform raportului anual al companiei – mamă a RCS & RDS.

În spatele vehiculului de investiții Carpathian Cable Investment Ltd ultimele date publice indică doi acționari – fondul american de hedging Eton Park care deține o treime din acest vehicul, și deci indirect o cotă de circa 6,8% din Digi Communications NV, celălalt acționar fiind britanicul Wayne Grant Quasha, cu două treimi din acțiunile Carpathian Cable Investment Ltd, și indirect cu circa 13,7% din Digi Communications NV.

Pe 23 martie, Eric Mindich, managerul fondului de hedging Eton Park, a anunțat că fondul va fi lichidat ca urmare a rezultatelor proaste din 2016, când activele fondului au scăzut cu 2 mld. Dolari până la nivelul de 7 mld. Dolari. În perioada de glorie a sa, Eton Park avea în 2011 în administrare active de 14 mld. Dolari, potrivit datelor publicate de către Reuters.

Eric Mindich a mai anunțat că intenționează să returneze circa 40% din banii investitorilor în fond până la finele lunii aprilie.

Acționarii din spatele Carpathian Cable Investment Ltd sunt, de altfel, cei mai importanți acționari minoritari ai Digi Communications NV, care așteaptă să își facă exitul în luna mai din afacerea controlată de Zoltan Teszari.

Zoltan Teszari este acționarul majoritar al grupului, și deci al Digi Communications NV, și va rămâne în această poziție și după listarea companiei pe bursă.

În legătură cu listarea pe bursă, Digi Communications NV, companie înregistrată în Olanda, își propune să mute sediul fiscal în România. Astfel, datorită nealinierii legislației fiscale românești la cea europeană, compania susține că se așteaptă ca emisiunea de obligațiuni de 350 mil. Euro cu maturitate în 2023 să devină subiectul unor taxe pe dobândă, estimările fiind că aproape 3,3 mil. Euro pe an vor fi tratate ca și cheltuieli cu dobânzile.

Anul trecut, compania – mamă a RCS & RDS și-a restructurat datoriile, printr-o emisiune de 350 mil.euro în luna octombrie plasată pe piețele externe la o dobândă de 5% pe an, prin care a fost plătită anticipat vechea emisiune din 2013, de 450 mil. Euro, contractată însă la o dobândă mai mare de 7,5%. Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră în anul 2016 despre pregătirile RCS & RDS pentru lansarea noii emisiuni de obligațiuni.

Grupul și-a scăzut costurile de îndatorare beneficiind atât de o dobândă mai mică la obligațiunile vândute investitorilor, cât și de dobânzile mai bune oferite de bancheri. RCS & RDS a intrat astfel într-un acord global de împrumut în valoare de 1,687 mld. Lei (circa 375 mil. Euro). Refinanțarea datoriilor vechi ale grupului a avut în vedere reducerea expunerii la euro și mutarea noilor datorii în proporție majoritară către lei, valută în care sunt cele mai mari încasări ale grupului.

Grupul Digi Communications este format din Digi Communications NV, RCS & RDS și subsidiarele acestora. Operațiunile principale sunt grupate în RCS & RDS (în România), Digi T.S Kft în Ungaria, Digi Spania și Digi Italia.

Digi Communications a raportat pentru anul 2016 venituri de 842,8 mil. Euro, EBITDA ajustat de 263,3 mil. Euro și un profit net de 11,8 mil. Euro, conform raportului anual pe 2016.

Afacerile din România au generat în 2016 venituri de 612,7 mil. Euro, adică 72,7% din venituri totale, Ungaria fiind a doua piață cu venituri de 137,9 mil. Euro și o pondere de 16,4%, Spania cu 83 mil. Euro și circa 9,9% din veniturile totale, iar Italia aduce 9,2 mil. Euro grupului, respectiv 1,1% din veniturile totale.

La finele anului trecut, grupul avea 13.400 de angajați.

Afacerea RCS&RDS a fost fondată în 1994, iar acum grupul construit în jurul său oferă cinci activități de bază – televiziune prin cablu, internet și date fixe, servicii de telecomunicații mobile, telefonie fixă și televiziune prin satelit de tip direct to home (DTH).

Compania s-a dezvoltat în cele două decenii prin creștere organică, combinată cu campanii de achiziție de operatori locali, finanțată atât din propriul numerar, cât și din credite bancare rostogolite periodic.

Pe piața locală, principalii săi competitori sunt Orange, Vodafone, Telekom România și UPC.

La nivel strategic, grupul este concentrat asupra operațiunilor din România și Ungaria, unde marca Digi are notorietate puternică printre consumatori, iar segmentul de extindere a portofoliului de operațiuni de telefonie mobilă este de asemenea în centrul planurilor sale de dezvoltare.

Grupul lui Teszari ajunge la 23 de ani de la înființare la bursă, după ce în noiembrie 2007 renunța la planul de listare a unui pachet de 15% din acțiuni pe bursa din Londra, tranzacție intermediată atunci de către băncile de investiții Morgan Stanley și UBS. Motivul invocat atunci a fost contextul de piață. Acum, peisajul în care a fost anunțată listarea este unul favorabil. Activitatea de listări pe bursele din Europa și întreaga regiune EMEIA este în creștere, în ciuda incertitudinii geopolitice, arată consultanții EY, care estimează că în primul trimestru al acestui an au avut loc la nivel global 369 de oferte publice care au atras 33,7 mld. dolari, marcând o creștere de 92% a numărului de IPO-uri și de 146% a capitalului atras, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. EY este auditor al rapoartelor financiare ale Digi Communications NV.

Pe bursa de la București, intrarea Digi Communications NV ar putea aduce cea mai mare listare a unei companii private locale și vine la mai puțin de jumătate de an după listarea MedLife în luna decembrie, tranzacție anunțată în premieră de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 2 octombrie 2016. Inițial, planurile de listare ale grupului lui Zoltan Teszari vizau al doilea semestru din 2016, însă ulterior tranzacția a fost amânată pentru trimestrul al doilea din 2017.

O echipă de avocați RTPR Allen & Overy în frunte cu Costin Tărăcilă a asigurat consultanța juridică pentru Raiffeisen și Wood, intermediarii listării MedLife pe bursa de la București

Lasă un răspuns

O echipă de avocați ai RTPR Allen & Overy, condusă de către Costin Tărăcilă, a asigurat serviciile de consultanță juridică pentru Raiffeisen Bank și Wood & Company, intermediarii tranzacției de listare a MedLife pe bursa de la București.

Echipa RTPR Allen & Overy a fost formată din Costin Tarăcilă, Managing Partner al firmei, Loredana Chivu (Boeru), care ocupă poziția de Counsel, Tudor Năftică în calitate de Associate și Mihnea Radu, Junior Associate.

Tranzacția prin care MedLife a vândut 44% din acțiuni pentru circa 50 mil. Euro este cea mai mare listare a unei companii private pe bursa de la București, conform unui comunicat al RTPR Allen & Overy.

MedLife a lucrat în tranzacția de listare pe BVB cu avocații Schoenherr, V4C cu casa de avocatură NNDKP, iar IFC cu firma de avocatură Leroy & Asociații.

RTPR Allen & Overy numără 42 de avocați înscriși în listele Baroului București și este afiliată rețelei globale a firmei poziționate în cercul select al firmelor de avocatură londoneze de top, prestigiosul Magic Circle.

MedLife a anunțat pe 16 decembrie, în urma încheierii cu succes a perioadei de subscriere, că prețul final al ofertei a fost stabilit la 26 lei pe acțiune, ceea ce echivalează cu o capitalizare de piață a companiei de 522,4 mil. Lei (115,57 mil. Euro, calculat la cursul de schimb al zilei).

Fondul de investiții Value4Capital (V4C) își marchează exitul din compania de servicii medicale private MedLife la un preț de aproximativ 41,9 mil. Euro pentru pachetul de 36,25%, vândut în cadrul tranzacției prin care liderul pieței de profil se listează pe bursa de la București.

Pe lângă V4C, International Finance Corporation (IFC) a făcut un exit parțial prin vânzarea unei participații de 7,75% din acțiunile deținute, rămânând astfel în portofoliu cu un pachet rezidual de 5% din MedLife. Pentru pachetul vândut în cadrul listării MedLife pe bursa de la București, IFC încasează 8 mil. Euro.

Suma netă pe care V4C și IFC o încasează de pe urma vânzării acțiunilor MedLife pe bursă este de circa 223 mil. Lei (49,5 mil. Euro).

Acțiunile MedLife sunt așteptate să intre la tranzacționare cu simbolul bursier M pe bursa din București la 21 decembrie.

Avocații RTPR Allen & Overy au intermediat în 2014 cea mai mare listare din istoria Bursei de Valori București, când pachetul majoritar al societății de stat Electrica a fost preluat de către investitorii de pe piața de capital, fie prin achiziția de acțiuni pe bursa locală, fie sub forma de certificate globale de depozit (GDR) pe bursa de la Londra. Electrica a încasat atunci 428 mil. Euro de la investitori pentru pachetul său de 51%. Din sindicatul de intermediere al acestei tranzacții a făcut parte și Raiffeisen Bank.

Pe piața avocaturii de afaceri, RTPR Allen & Overy face parte din eșalonul firmelor al cărui model de generare a veniturilor este bazat, pe de o parte, pe clientela venită din rețeaua internațională la care firma de avocatură locală este afiliată, iar pe de altă parte dispune de un portofoliu format din companii locale.

Fondul de investiții V4C obține la exitul din MedLife de circa 2,8 ori banii investiți în urmă cu 7 ani. MedLife se listează pe bursa de la București la o capitalizare de piață de 115,6 mil. Euro după stabilirea prețului final de ofertă la 26 lei pe acțiune

Lasă un răspuns

Prețul obținut de V4C indică un multiplu obținut de aproximativ 2,8 ori al investiției în MedLife, afacere în care a intrat ca acționar în 2009.

MedLife a anunțat în urma încheierii cu succes a perioadei de subscriere că prețul final al ofertei a fost stabilit la 26 lei pe acțiune, ceea ce echivalează cu o capitalizare de piață a companiei de 522,4 mil. Lei (115,57 mil. Euro, calculat la cursul de schimb al zilei).

În total, în cadrul ofertei publice inițiale, valoarea totală a ofertei este de 230 mil. Lei (50 mil. Euro) pentru 8.840.480 de acțiuni, reprezentând 44% din acțiunile MedLife. Pachetul vândut este format din 8.036.800 de acțiuni de bază și un număr de 803.680 de acțiuni supraalocate.

Pentru investitorii instituționali, prețul acțiunilor MedLife a fost stabilit în cadrul ofertei la 26 lei pe acțiune, adică la același preț cu cel oferit investitorilor de retail care au subscris începând din a cincea zi a ofertei publice. Pentru investitorii de retail care au subscris în primele patru zile ale ofertei publice derulate în intervalul 6 – 15 decembrie, prețul oferit este de 24,7 lei pe acțiune.

Familia Marcu este acționarul majoritar al MedLife, având pachetul de control de 51% din companie.

Familia Marcu, V4C și IFC (în cazul pachetului rezidual, respectiv orice deținere a V4C după stabilizare) au fost de acord să ofere aranjamente de interdicție a înstrăinării acțiunilor pe o perioadă de 6 luni.

Raiffeisen Bank și Wood & Company au fost managerii tranzacției, în timp ce asistența juridică a fost asigurată pentru intermediarii ofertei de către RTPR Allen & Overy, în timp ce MedLife a lucrat cu avocații Schoenherr, V4C cu NNDKP, iar IFC cu casa de avocatură Leroy & Asociații.

Acțiunile MedLife sunt așteptate să intre la tranzacționare cu simbolul bursier M pe bursa din București la 21 decembrie.

Listarea MedLife este cea mai mare listare a unei afaceri private create de la zero în România, după cea a Băncii Transilvania, care de asemenea s-a dezvoltat cu sprijinul unui acționar instituțional. O altă afacere mare privată creată de la zero, A&D Pharma, s-a listat pe bursa din Londra, însă a fost nevoită să se delisteze în 2011.

Tranzacțiile de listare de companii mari pe bursa de la București au fost marcate în ultimii zece ani de intrarea jucătorilor din piața de energie controlați de stat, Transelectrica, Transgaz, Romgaz, Electrica, Nuclearelectrica, iar pentru anul viitor este așteptată venirea producătorului de electricitate Hidroelectrica.

Tranzacția de listare a unui pachet minoritar de acțiuni MedLife, structurată în jurul exitului V4C, a fost anunțată în premieră pe 2 octombrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Principalii competitori ai MedLife pe piața serviciilor medicale private sunt Regina Maria, Medicover și Sanador.

Fondul Proprietatea vinde acțiuni OMV Petrom la un preț final de 0,21 lei pe titlu în cadrul ofertei publice secundare

Lasă un răspuns

Fondul Proprietatea a anunțat, vineri, că prețul final oferit investitorilor pentru vânzarea acțiunilor OMV Petrom în cadrul ofertei publice secundare este de 0,21 lei pe titlu, potrivit unui comunicat al companiei petroliere.

De asemenea, prețul final al ofertei pentru titlurile vândute sub formă de certificat global de depozit (GDR) este de 7,7 dolari pentru fiecare GDR.

Fondul Proprietatea și-a anunțat intenția de mai multă vreme de a-și vinde participația de 18,99% din acțiunile celei mai mari companii petroliere din Europa de Sud – Est, aflate sub controlul grupului austriac OMV. Însă, scăderea puternică a cotației petroliere care s-a reflectat inclusiv asupra rezultatelor companiei și a valorii bursiere a schimbat planurile FP, care acum s-a orientat către o vânzare parțială a pachetului deținut. Strategia mai amplă a FP vizează exitul din companii din energie pentru a scădea dependența fondului de activele de pe piața de energie, marcând în ultimii ani exituri din companii precum Transelectrica, Romgaz, companiile locale ale E.ON.

Tranzacția FP vizează vânzarea unui pachet de 6,4% din companie, adică a unui pachet de 3.641.100.108 de titluri, din care 3.315.928.608 acțiuni și 325.171.500 acțiuni oferite spre vânzare sub formă de certificate globale de depozit (GDR).

Prețul per acțiune aplicabil investitorilor din tranșa investitorilor mici de retail ale căror subscrieri au fost înregistrate în sistemul de tranzacționare al Bursei de Valori București în primele patru zile lucrătoare ale ofertei este de 95% din prețul final al ofertei, adică de 0,1995 RON per acțiune. Începând cu a cincea zi lucrătoare a ofertei, investitorii mici de retail astfel înregistrați vor putea cumpăra acțiuni OMV Petrom de la FP la un preț de 0,204 lei pe acțiune, adică la 97% din prețul final al ofertei.

Tranșa investitorilor mici de retail are alocate un număr de 364.110.011 acțiuni din totalul de 3.641.100.108 titluri, adică o pondere de 10% din pachetul oferit spre vânzare de FP. Indicele de alocare este de 0,6241930485 ceea ce înseamnă că investitorii care au subscris să cumpere 100 de acțiuni OMV Petrom vor primi în final circa 62 de acțiuni.

Pentru tranșa investitorilor mari de retail a fost alocat un pachet de 30.000.000 de titluri, respectiv un indice de alocare de 0,7169447428 ceea ce înseamnă că la fiecare 100 acțiuni subscrise, investitorii din această tranșă preiau peste aproape 72 de acțiuni.

Grosul pachetului scos la vânzare de FP va merge cum era de așteptat către tranșa investitorilor instituționali, cărora le-a fost alocată integral pachetul de GDR-uri și un număr de 2.921.818.597 acțiuni. Altfel spus, investitorii instituționali vor prelua peste 89% din pachetul de scos la vânzare din OMV Petrom, respective o participație finală de circa 5,7% din acțiunile companiei petroliere.

Consorțiul format din Goldman Sachs International, Banca Comercială Română SA, Erste Group Bank AG și WOOD & Company Financial Services a.s. sunt intermediarii tranzacției FP de la OMV Petrom.

Vânzarea pachetului OMV Petrom de către FP, în jurul valorii de 170 mil. euro, este una dintre cele mai mari tranzacții derulate pe bursa de la București în ultimii ani, iar în afara scopului de exit al fondului este de așteptat să îmbunătățească lichiditatea pieței locale, care caută să ajungă la statutul de piață emergentă.

Valoarea bursieră a OMV Petrom este de circa 13,02 mld. Lei (2,9 mld. Euro). OMV deține 51% din acțiuni, ministerul energiei are un pachet de 20,6%, în timp ce FP și va reduce în urma tranzacției de vânzare publică secundară de acțiuni pachetul până la aproximativ 12,6% din acțiuni.

Sindicatul format din Raiffeisen și Wood se ocupă de listarea Medlife pe bursa de la București. Avocații Clifford Chance Badea lucrează de partea intermediarului, Schoenherr de partea Medlife, fondul de investiții V4C cu avocații NNDKP, iar IFC cu avocații Leroy & Asociații

Lasă un răspuns

Raiffeisen și firma de brokeraj & investment banking Wood fac parte din consorțiul de intermediere pentru listarea unui pachet minoritar de acțiuni Medlife pe bursa de la București, tranzacție așteptată să aibă loc în perioada imediat următoare. De asemenea, casa de avocatură Clifford Chance Badea asigură consultanța juridică a intermediarului, în timp ce Medlife lucrează cu avocații Schoenherr la tranzacție, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacție MIRSANU.RO.

Listarea Medlife pe BVB este o tranzacție structurată în jurul pachetului de 36,25% deținut de către fondul de investiții Value4Capital, care încearcă de mai bine de un an să-și facă exitul. Value4Capital este asistat de către avocații NNDKP.

De asemenea, celălalt acționar minoritar – International Finance Corporation (IFC) este asistat de către firma de avocatură Leroy & Asociații.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 2 octombrie despre tranzacția de listare a unui pachet minoritar de acțiuni pe bursa de la București pregătită de către Medlife.

Oficialii companiei au vorbit și în anii anteriori despre ipoteza listării pe bursă, însă de această dată se află într-o fază avansată.

Medlife a studiat mai multe structuri de tranzacție cu fonduri de investiții precum Pinebridge, iar ulterior varianta atragerii în acționariat a grupului lui Ion Țiriac, care caută plasamente profitabile pentru lichiditățile obținute în urma tranzacției de vânzare a pachetului minoritar de 45% din UniCredit Bank către banca – mamă.

Medlife are pe masă și varianta unei tranzacții în care BERD și fondul de investiții Mezzanine Management doresc preluarea unei participații minoritare în Medlife.

BERD și-a arătat apetitul pentru a investi în afacerea Medlife astfel că listarea pe bursă oferă o altă ocazie ca investitorul instituțional să devină acționar minoritar în compania cu poziție de lider în piața serviciilor medicale private.

Tranzacția de exit a fondului V4C din MedLife este una de calibru. În toamna anului trecut, fondul de investiții Mid Europa Partners a preluat 100% din acțiunile rețelei Regina Maria, într-o tranzacție de circa 145 mil.Euro.

V4C a intrat în 2009 în afacerea MedLife, an în care rețeaua de servicii medicale private fondată și controlată de familia Marcu era la un nivel al cifrei de afaceri de 25,9 mil.Euro. De atunci, afacerea s-a extins puternic cu sprijinul celor doi investitori financiari străini – International Finance Corporation (IFC) și V4C.

Compania MedLife este angrenată într-o cursă de consolidare a sectorului de profil, alături de alți jucători precum Regina Maria, dar și Medicover sau Affidea.

La sfârșitul lunii septembrie, rețeaua Medlife s-a extins cu o hyperclinică la Ploiești, investiție de 0,7 mil. Euro. Potrivit reprezentanților Medlife, compania a anunțat suplimentarea bugetului de investiții cu un credit de 20 mil. Euro, astfel încât valoarea totală a bugetului de investiții se va ridica la 76 de mil. Euro.

MedLife a raportat pentru primul trimestru al anului 2016, o cifră de afaceri cumulată în valoare de 27,6 mil. Euro. Pentru întregul an, compania estimează o cifră de afaceri cumulată la nivel de grup în valoare de 117 mil. Euro, creștere organică, iar în funcție de concretizarea tranzacțiilor aflate în derulare, susține că ar putea atinge pragul de 130 până la 150 mil. Euro.

Medlife este o afacere controlată de familia fondatoarei afacerii, medicul pediatru Mihaela Marcu Cristescu, care are un pachet de 51% din acțiuni, restul fiind în posesia unor investitori financiari internaționali – fondul de investiții Value4Capital (36,25%), respectiv International Finance Corporation cu un pachet de 12,75%.

Medlife a apăsat puternic în acest an pedala împrumuturilor pentru a-și putea finanța planurile de creștere organică, dar mai ales pentru a avea bani pentru campania de achiziții care să-i consolideze poziția de lider în sectorul de profil.

În luna martie, MedLife a contractat un credit în valoare de 56 mil. Euro de la un consorțiu format de BCR,BRD, ING și Raiffeisen.

Ultima achiziție a Medlife a fost anunțată în luna august, când a fost semnat contractul de cumpărare a unui pachet de 90% din acțiunile Centrului Medical Panduri, vânzătorii în această ultimă tranzacție fiind Carmen Bichiș, fost președinte al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (CNVM) cu 33%, Ileana Agalopol, fost comisar CNVM, tot cu o deținere de 33%, respectiv Maria Pop, directorul general al companiei, care a vândut un pachet de 24% și a rămas acționar în companie cu 10%.

Centrul Medical Panduri este a 11-a achiziție în istoria de 20 de ani a Medlife.

Compania a cumpărat în 2010 Policlinica de Diagnostic Rapid din Brașov, apoi au urmat și alte achiziții precum grupul Genesys Medical Clinic din Arad (2011), două laboratoare la Iași și la Constanța (2014), centrul medical SAMA si Ultratest din Craiova, banca de celule stem Stem Cells Bank din Timișoara, Prima Medical din Craiova (în 2015), rețeaua de laboratoare Diamed Center și clinicile stomatologice Dent Estet (în 2016).

BCR și IFC s-au poziționat ca principalii finanțatori de-a lungul timpului pentru Medlife.
MedLife a încheiat anul 2015 cu o cifră de afaceri cumulată de 101,5 mil. Euro.

Compania MedLife își desfășoară activitatea în 17 hyperclinici din București, Timișoara, Brașov, Arad, Craiova, Galați, Iași, Ploiești și Cluj, 23 de laboratoare proprii de analize, 10 spitale în Bucureşti, Braşov, Arad, Craiova şi Iaşi, dintre care un spital de Pediatrie, unul de Ortopedie şi unul de Obstetrică-Ginecologie, trei maternităţi în Bucureşti şi în ţară, 32 de centre medicale generaliste în Bucureşti şi în ţară, 14 centre de excelenţă cu specializare unică, 8 farmacii proprii reunite sub reţeaua PharmaLife Med şi în colaborare cu 140 de clinici medicale partenere din toată ţara.

Pe piața serviciilor medicale private, Medlife concurează cu Regina Maria – aflată în portofoliul managerului de fonduri de investiții Mid Europa Partners, cu Medicover și Sanador.

MedLife pregătește listarea unui pachet minoritar de acțiuni pe bursa de la București

Lasă un răspuns

MedLife, lider pe piața serviciilor medicale private, pregătește listarea unui pachet minoritar de acțiuni pe bursa de la București, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția ar putea avea loc până la finele acestui an. Listarea MedLife ar permite realizarea unui exit pentru fondul de investiții Value4Capital (V4C), care încearcă de mai bine de un an vânzarea pachetului de 36,25 % din companie.

Acționarii MedLife au analizat mai multe structuri de tranzacție.

Discuțiile avute însă în ultimul an cu investitori precum fondul de investiții PineBridge și Țiriac Holdings au eșuat.

În acest an, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și-a exprimat interesul de a prelua un pachet de acțiuni la MedLife, în contextul unui exit al fondului de investiții Value4Capital din afacere.

Astfel, MedLife are pe masă și varianta unei tranzacții de preluare a unui pachet minoritar de către BERD împreună cu un fond de investiții.

Reprezentanții MedLife nu au făcut niciun comentariu pe subiectul listării până la publicarea acestui articol.

Ipoteza listării MedLife pe bursă a fost lansată de către reprezentanții companiei și în anii anteriori.

Compania MedLife este angrenată într-o cursă de consolidare a sectorului de profil, alături de alți jucători precum Regina Maria, dar și Medicover sau Affidea.

În luna martie, MedLife a contractat un credit în valoare de 56 mil. Euro de la un consorțiu format de BCR,BRD, ING și Raiffeisen.

Centrul Medical Panduri este a 11-a achiziție în istoria de 20 de ani a Medlife.

BCR și IFC s-au poziționat ca principalii finanțatori de-a lungul timpului pentru Medlife.
MedLife a încheiat anul 2015 cu o cifră de afaceri cumulată de 101,5 mil. Euro.

Pe piața serviciilor medicale private, Medlife concurează cu Regina Maria – aflată în portofoliul managerului de fonduri de investiții Mid Europa Partners, cu Medicover și Sanador.

Banca Internațională de Investiții intră pe bursa de la București cu obligațiuni de 300 mil. lei la o dobândă de 3,4% pe an. BT Capital Partners a intermediat tranzacția, din consorțiul de intermediere a făcut parte și BCR

Lasă un răspuns

BT Capital Partners (BTCP), divizia de investment banking și piețe de capital a Grupului Financiar Banca Transilvania, a condus consorțiul care a intermediat emisiunea de obligațiuni a International Investment Bank (IIB), în valoare de 300 milioane lei, obligațiuni care vor fi listate la Bursa de Valori București.

BT Capital Partners și BCR au fost co-lead manageri ai emisiunii de obligațiuni.

Aceasta este a treia emisiune de obligațiuni IIB în Uniunea Europeană și al doilea plasament în România, în lei. Emisiunea a fost suprasubscrisă de peste două ori.

În 2015, banca a emis obligațiuni de 111 milioane de lei, la o dobândă de 4,1% pe an.

Noua emisiune a atras investitori instituționali, inclusiv fonduri de investiții și de pensii, companii de asigurări și brokeraj, precum și alti investitori, nu numai din România, ci și din Germania, Austria, Croația și Cehia.

Fondurile obținute în urma emisiunii de obligațiuni vor avea ca destinație creditarea de către International Investment Bank a unor companii și proiecte românești.

IIB a emis 30.000 obligațiuni pe 3 ani, cu o valoare nominală de 10.000 lei, o rată fixă a dobânzii de 3,4 % pe an, plătibila anual începând cu 27 septembrie 2017, iar răscumpărarea principalului, la maturitate. Obligațiunile urmează să fie listate la Bursa de Valori București, începând cu data de 29 septembrie.

Fondul Proprietatea anunță că vinde în ultimul trimestru al anului o parte din pachetul de 19 % deținut la OMV Petrom, care valorează 627 mil. Euro pe bursă. După o amânare cauzată de condițiile de piață, FP continuă să fie prudent în abordarea tranzacției de la Petrom și merge pe strategia unui exit în trepte

Lasă un răspuns

Fondul Proprietatea (FP) a anunțat astăzi pe Bursa de la București că va vinde o parte din pachetul de 19% deținut în cadrul companiei OMV Petrom, cel mai mare producător de țiței și gaze din sud-estul Europei, prin intermediul unei oferte publice privind atât acțiuni cât și GDR-uri.

Oferta va fi constituită doar din acțiunile deținute de Fondul Proprietatea.

Capitalizarea bursieră a OMV Petrom este de 14,67 miliarde de lei (3,3 miliarde euro), ceea ce cotează pachetul de 18,99% al FP la 627 mil. euro.

Compania nu va face o majorare de capital în legătură cu oferta publică și nu va primi nici un venit din aceasta.

Acțiunile și certificatele globale de depozit (GDR) ale OMV Petrom care vor face obiectul vânzării vor fi oferite către persoane fizice și investitori instituționali în România.

”Reducerea parțială a participației Fondului Proprietatea în OMV Petrom are în vedere creșterea numărului acțiunilor libere la tranzacționare ale companiei”, potrivit anunțului Fondului.

Oferta se așteaptă sa fie încheiată în trimestrul al patrulea din acest an, în funcție de condițiile de piață, aprobarea prospectului de către ASF și de confirmarea de către autoritățile pieței bursiere din Marea Britanie.

În ceea ce privește participația rămasă în OMV Petrom după vânzare, Fondul Proprietatea a fost de acord să nu vândă timp de 360 de zile acțiuni Petrom de la data închiderii ofertei, sub rezerva anumitor excepții.

Banca americană de investiții Goldman Sachs International conduce consorțiul de intermediere din care mai fac parte Banca Comercială Română (BCR), Erste Group și WOOD & Company.

FP și-a anunțat de aproape doi ani intenția de a-și vinde pachetul de acțiuni de la OMV Petrom, mișcare amânată ulterior pe fondul scăderii cotației țițeiului pe piețele internaționale, ceea ce ar afecta inclusiv valoarea companiei petroliere.

Vânzarea pachetului la OMV Petrom are în vedere și bursa de la Londra pentru că este o tranzacție greu de realizat la un astfel de calibru pe bursa de la București, unde lichiditatea zilnică este mică față de alte piețe din regiune.

Vânzarea acțiunilor OMV Petrom face parte din strategia FP de a-și reduce dependența portofoliului de companiile din energie. Deja, FP și-a făcut exitul în ultimii ani din Transelectrica, Romgaz sau companiile locale ale E.ON. În plus, așteaptă listarea Hidroelectrica pe bursă și a anunțat recent eșuarea negocierilor cu Electrica pentru vânzarea participațiilor deținute în subsidiarele acesteia.

OMV Petrom este cel mai mare grup integrat de petrol și gaze din Sud-Estul Europei.

Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 mil. tone pe an și operează o centrală electrică de înaltă eficiență de 860 MW și un parc eolian de 45 MW. Grupul este prezent pe piețele din România și țările învecinate prin intermediul a 784 benzinării, la 30 iunie 2016.

OMV, una dintre cele mai mari companii din Austria, deține o participație de 51,01% din OMV Petrom.

Statul român, prin intermediul Ministerului Energiei, detine 20,64% din actiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deține 18,99% iar 9,36% reprezintă acțiuni libere la tranzacționare pe BVB.

Fondul Proprietatea funcționează ca un fond de investiții alternativ fiind prezent în sectoarele energie electrică, petrol și gaze prin intermediul unor entități în România, listate si nelistate, deținute de către investitori privați sau controlate de către stat.

Lactalis este noul proprietar al liderului pieței locale de lactate. Grupul francez controlat de familia Besnier a plătit 73 mil. euro pentru achiziția pe bursă a 94,8% din Albalact. Fondul de investiții RC2 condus de Ion Florescu a scos de 4 ori banii investiți în afacere. Familia Ciurtin încasează la exit 35 mil. euro

Lasă un răspuns

Gigantul francez Lactalis, cu afaceri anuale de 17 mld. Euro, a cumpărat în cadrul ofertei publice de preluare a Albalact un pachet de 94,8% din acțiuni pentru care a plătit 73,07 mil. euro, conform ultimelor date făcute publice de către Bursa de Valori București.

Anunțul confirmă informațiile publicate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 15 septembrie, potrivit cărora Lactalis a finalizat cu succes oferta publică de preluare a Albalact pe bursa de la București prin depășirea pragului de 90% în cadrul unei tranzacții de circa 72 mil. euro.

Grupul francez, aflat sub controlul familiei Besnier, a cumpărat 618.771.221 de acțiuni la un preț de 0,5252 lei pe titlu, iar împreună cu Albalact SA, care deține un pachet de 2,5% din propriile acțiuni, participația totală a Lactalis cumulată ajunge la 97,3% din companie. Un pachet de circa 2,5% din Albalact este destinat programului de achiziție de acțiuni de către angajații companiei.

În acest context, Lactalis va putea trece la procedurile de delistare a Albalact, iar piața de capital pierde o companie mare din mediul privat cu statut de lider de sector, un profil rar de emitent pe bursa de la București.

De cealaltă parte, cumpărătorul își securizează prima poziție pe piața de lactate și își extinde portofoliul local de afaceri. Miza achiziției este creșterea consumului, pe care pariază mai mulți investitori străini în achizițiile de companii locale cu profil productiv.

Lorena Ciurtin a vândut direct o participație de 2,31% și, indirect, prin vehiculul de investiții Croniar Holdings Limited alte 15,66% pentru 12,078 mil. euro. În total, Loren Ciurtin a încasat 13,8 mil. euro din vânzarea acțiunilor Albalact.

Oferta publică de vânzare a Albalact s-a derulat în perioada 10 august – 14 septembrie și a fost intermediată de către echipa de corporate finance a BRD Groupe Societe Generale.

Cumpărătorul a plătit din propriul numerar achiziția de acțiuni.

Valoarea de întreprindere a Albalact, care cuprinde datoria netă ajustată și prețul pentru pachetul de acțiuni, este de 407,3 mil. lei (91,58 mil. euro), conform unui anunț din 27 ianuarie al companiei.

Pe 27 ianuarie, a fost semnat un contract între partea franceză și principalii acționari ai Albalact Alba Iulia pentru preluarea unui pachet de 70,3% din capitalul social al companiei de la Raul Ciurtin, Lorena Beatrice Ciurtin, Crisware Holdings Limited și fondul de investiții RC2 Limited, condus de către Ion Florescu.

Lactalis a lucrat în tranzacție cu banca de investiții franceză EKA Partners, cu firma de avocatură Leroy & Asociații reprezentată de partenerii Bruno Leroy și Andreea Toma, respectiv cu EY pe partea de due dilligence (analiză financiară).

De cealaltă parte, casa de avocatură Schoenherr a asigurat consultanța juridică a acționarilor Albalact cu o echipă din care au făcut parte partenerii Markus Piuk și Narcisa Oprea.

Impactul tranzacției pe piața de lactate este unul major, având în vedere că Lactalis preia liderul pieței de lactate, poziție din care lupta la vârf se duce cu un alt gigant francez, Danone.

Albalact SA deține 99,01% din acțiunile Rarăul SA, respectiv 100% din acțiunile Albalact Logistic SRL, având peste 1000 de angajați în toate cele trei entități.

În 2015, producătorul autohton de lactate Albalact a raportat o cifră de afaceri netă de circa 450,3 milioane lei (101,3 mil. euro), în creștere cu peste 6% față de anul 2014. Profitul net al Albalact a fost anul trecut de 12,6 mil. lei (2,8 mil. euro). Numărul mediu de angajați în 2015 a fost de 634.

Pe lângă fabrica de la Oiejdea (județul Alba), Albalact mizează și pe facilitățile subsidiarei sale, Rarăul. Lactalis are în plan investiții pe această zonă.

Produsele lactate au avut o pondere de 87% în cifra de afaceri pe 2015 a Albalact. Cei mai mari clienți ai Albalact sunt Metro, Selgros, Carrefour, Cora, Auchan, Kaufland și Lidl, primii zece clienți având o pondere de peste 50% în încasările companiei, potrivit ultimului său raport anual.

Pe piața laptelui de consum, principalii concurenți ai Albalact sunt Covalact, Danone, Friesland, Prodlacta, și LaDorna (Lactalis). Pe segmentul produselor proaspete, concurează cu Covalact, Danone, Friesland și Simultan, iar pe piața de unt cu Covalact, Friesland și Macromex.

Albalact a fost înființată în 1971, iar în 1999 a fost privatizată. În 2008, compania a cumpărat pachetul majoritar la Rarăul Câmpulung Moldovenesc, specializată în producția de brânzeturi și lapte praf. În 1996, acțiunile companiei Albalact au fost listate pe bursa de la București.

Albalact comercializează produse sub brandurile Zuzu, Fulga, De Albalact, Rarăul și Poiana Florilor.

Lactalis este lider la nivel mondial în industria procesării laptelui, deținând branduri precum President, Parmalat, Galbani. Grupul are în prezent peste 200 fabrici în 43 de țări și 75 000 de angajați.

În anul 2008, Lactalis a cumpărat divizia de lactate a grupului LaDorna de la Jean Valvis, în cadrul unei tranzacții estimate de ziarul Business Standard la acea vreme între 80 și 100 mil. euro.

Grupul francez, înființat în 1933, este controlat de către familia fondatorului Besnier și a avut în 2015 o cifră de afaceri globală de 17 mld. Euro.

Lactalis a încheiat cu succes oferta publică de preluare voluntară a Albalact. Grupul francez cumpără pe bursă un pachet de peste 90% din acțiunile liderului pieței de lactate pentru care plătește un preț de circa 72 mil. Euro

Lasă un răspuns

Grupul francez Lactalis a încheiat ieri cu succes oferta publică de cumpărare a unui pachet de peste 90% din acțiunile Albalact. Prin tranzacția derulată pe bursa de la București, Lactalis plătește pentru preluarea liderului pieței locale de lactate un preț de achiziție de circa 72 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pragul minim pentru ca oferta derulată pe bursă să poată fi încheiată cu succes este de 90%. Având în vedere că pragul minim a fost depășit, Lactalis va avea mână liberă pentru delistarea companiei de pe piața bursieră.

Oferta publică de preluare voluntară a Albalact s-a derulat în perioada 10 august – 14 septembrie, prețul oferit de francezi fiind de 0,5252 lei pe acțiune și a vizat un pachet de 97,4962% din acțiunile companiei. Achiziția pe bursă a producătorului de lactate s-a derulat prin intermediul B.S.A. International Anderlecht din Belgia.

Ultima cotație pe bursă a acțiunilor Albalact este de 0,52 lei per titlu. Capitalizarea bursieră a companiei este de 339,408 mil. lei (76,29 mil. euro).

Vehiculul de investiții cipriot Crisware Holdings Limited (deținut de familia Ciurtin) deține 26,85%, fondul de investiții RC2 are o participație de 25,45%, iar Croniar Holdings Limited, vehicul înregistrat în Cipru, controlează 15,67% din Albalact, conform datelor disponibile la Depozitarul Central la 30 iunie.

Pe 7 iulie, Consiliul Concurenței a anunțat că a autorizat operațiunea de concentrare economică realizată prin preluarea SC Albalact SA, SC Rarăul SA și SC Albalact Logistic SRL de către B.S.A. International.

”Prețul pe acțiune va fi determinat prin deducerea din suma de 407,3 milioane RON a datoriei nete ajustate, definită contractual, prin referință la ultima zi a lunii imediat anterioare lunii în care condițiile precedente au fost îndeplinite (datoria netă ajustată include datoria finaciară minus numerar și echivalente în numerar, precum și provizioane și alte elemente similare datoriilor și orice prejudiciu suferit de Albalact în afara cursului obișnuit al activității, ajustări rezultate din normalizarea capitalului circulant net, astfel cum s-a agreat între Acționarii Vânzători și Lactalis) împărțită la un număr de 636.366.282 acțiuni ”, preciza în ianuarie comunicatul Albalact.

Intermediarul ofertei publice de cumpărare a Albalact de către Lactalis este BRD Groupe Societe Generale.

De cealaltă parte, casa de avocatură Schoenherr a asigurat consultanța juridică a acționarilor Albalact cu o echipă din care au făcut parte partenerii Markus Piuk și Narcisa Oprea.

Impactul tranzacției pe piața de lactate este unul major, având în vedere că Lactalis preia liderul pieței de lactate, poziție din care lupta la vârf se duce cu un alt gigant francez, Danone.

Printre competitorii direcți pe acest segment de piață mai sunt Friesland, Covalact sau Prodlacta.

În 2015, producătorul autohton de lactate Albalact a raportat o cifră de afaceri netă de circa 450,3 milioane lei, în creștere cu peste 6% față de anul 2014. Numărul mediu de angajați în 2015 a fost de 634.

Albalact a fost înfiinţată în anul 1971 în Alba Iulia, iar în 1990 a fost transformată în societate comercială pe acţiuni aflată în proprietatea statului. În 1999, compania a fost privatizată, iar familia Ciurtin (Petru Ciurtin si Raul Ciurtin) a cumpărat pachetul majoritar de acțiuni.

Albalact deține 99,01% din acțiunile Rarăul Câmpulung Moldovenesc și 100% din societatea de logistică Albalact Logistic SRL, având peste 1000 de angajați în toate cele trei entități.

Albalact comercializează produse sub brandurile Zuzu, Fulga, De Albalact, Rarăul și Poiana Florilor.

Companiile franceze au marcat în ultimii ani achiziții majore pe piața românească. Astfel, Auchan a preluat o rețea de 20 de hypermarketuri Real într-o tranzacție regională, apoi Adeo (deținut de proprietarul francez al Auchan) a cumpărat rețeaua locală de magazine de bricolaj Baumax, iar Carrefour a cumpărat rețeaua de magazine Billa România de la Rewe International.

Bursa de Valori București și Bursa de la Sibiu au dat mandat consultanților Deloitte pentru a evalua cei doi operatori bursieri în vederea unei posibile fuziuni

Lasă un răspuns

Bursa de Valori București (BVB) și SIBEX, operatorul Bursei de la Sibiu, au desemnat Deloitte Consultanță SRL în calitate de consultant care va realiza evaluarea societăților implicate în posibila fuziune dintre cele două burse.

Deloitte va realiza un raport de evaluare care va prezenta opinia asupra valorii BVB și SIBEX, împreună cu subsidiarele lor, precum și rata de schimb a acțiunilor în cazul fuziunii bazate pe valoarile societăților.

Deloitte va folosi metodologiile de evaluare potrivite bunurilor și intereselor evaluate, luând în considerare mai mulți factori, precum și statutul societăților de operatori de piață.

“Suntem mulțumiți că procesul de absorbție al Sibex de către BVB decurge într-un mod foarte profesionist, care poate fi un model pentru astfel de tranzacții din sectorul financiar”, a spus Lucian Anghel, Președintele Bursei de Valori București.

„Bursa de Valori București are misiunea de a aborda și de a rezolva problemele pieței de capital din România. Astăzi încheiem o altă etapă din procesul de consolidare a arhitecturii de piață și așteptăm cu nerăbdare următorii pași ai acestui demers interesant, pe care îl reazăm împreună cu colegii noștri de la Sibex”, a declarant Ludwik Sobolewski, Director General al BVB.

Bursa de Valori București administrează piețe de acțiuni, obligațiuni și alte instrumente financiare, prin platforme reglementate sau sisteme alternative de tranzacționare și furnizează o gamă variată de servicii participanților la piețele financiare. Bursa de Valori București este o companie listată pe propria piață din 2010.

“Încheierea acestui contract tripartit, împreună cu acordul de coordonare încheiat între SIBEX și BVB la finalul lunii iunie, marchează o nouă abordare în peisajul cooperării din ultimii 10 ani dintre cele două burse, o abordare unitară prin care cele două instituții dau dovadă de profesionalism și implicare în direcția concretizării unui proiect de infrastructură major pentru piața locală”, a declarat Ovidiu Petru, Director General Sibex.

Bursa de la Sibiu a fost înființată în 1994 având ca obiect inițial de activitate intermedierea de mărfuri, iar începând cu anul 1997 s-a concentrat pe dezvoltarea și administrarea piețelor de instrumente financiare de tipul produselor derivate. În prezent, SIBEX este operator de piață și administrator al unei piețe de derivate fiind în același timp administrator al unei piețe reglementate la vedere și al unui sistem alternativ de tranzacționare. SIBEX este începând cu anul 2010 o companie listată pe propria piață reglementată.

Acționarii dezvoltatorului imobiliar Impact au aprobat o emisiune de obligațiuni de până la 30 mil. euro pe maxim 7 ani. Impact a renunțat la KPMG și a numit ca auditor pe Deloitte

Lasă un răspuns

Dezvoltatorul imobiliar Impact, listat pe bursa de la București, a anunțat că acționarii săi au aprobat o emisiune de obligațiuni în valoare maximă de 135 mil. lei (circa 30 mil. euro, calculat la cursul de schimb al zilei), cu maturitate pe maxim 7 ani.

Obligațiunile vor putea fi emise în lei, în euro sau într-o combinație între cele două valute, dacă este cazul.

Titlurile sunt negarantate și neconvertibile în acțiuni, precizează reprezentanții societății.

Consiliul de administrație a primit mandatul acționarilor companiei pentru a stabili termenii concreți ai emisiunii de titluri, adică numărul obligațiunilor, valoarea acestora, tipul de dobândă, cuponul, perioada pentru care vor fi emise sau tipul de investitori cărora va fi adresată tranzacția.

Obligațiunile Impact este una dintre rarele emisiuni corporative locale în atenția investitorilor, după emisiunea din primăvară a municipiului București, în valoare de 500 mil. euro, emisă în lei. Cea mai recentă a fost cea derulată de Banca Internațională de Investiții, care a atras 110 mil. lei de la investitori în cadrul unei tranzacții aranjate de BT Securities, fiind vândute titluri cu scadența la 3 ani la o rată fixă de 4,1% pe an în lei.

În ultimii ani, pe bursă au fost listate emisiuni de obligațiuni de către Transelectrica (200 mil. lei), respectiv de către băncile locale BT, UniCredit, Raiffeisen, Credit Europe Bank sau Garanti Bank.

Impact caută să atragă bani pentru a-și finanța proiectul de centru urban Greenfield Plaza din zona Barbu Văcărescu, precum și pentru plata unor împrumuturi bancare contractate anterior.

Principalul acționar al Impact este investitorul privat Gheorghe Iaciu, ce deține 49,04% din companie, un alt acționar important fiind Adrian Andrici cu 16,34% din acțiuni. Acționarii Impact au votat astăzi și revocarea KPMG, respectiv numirea Deloitte ca auditor al companiei.

Piața imobiliară a redevenit atractivă pentru investitori, fiind semnate tot mai multe tranzacții în acest sector. De asemenea, băncile și-au întors fața către acest sector, iar fondurile de investiții specializate în achiziții pe piața locală ridică bani de pe burse pentru a investi în proiecte imobiliare în România.

Fondul sud – african de investiții NEPI testează în acest moment din nou interesul investitorilor pentru o emisiune de obligațiuni pe piața londoneză, așa cum a făcut și în urmă cu un an, cu intenția de a-și plăti printr-o emisiune negarantată împrumuturile contractate de la bănci pentru achiziții și dezvoltarea de proiecte.

Primul Big Four care intră pe bursă: Deloitte și firma de avocatură Reff & Asociații au devenit consultanți autorizați pe piața bursieră Aero. Lista a ajuns la 31 de intermediari cu trei săptămâni înainte de lansarea sistemului de tranzacționare destinat finanțării companiilor mici și mijlocii

Lasă un răspuns

Consultanții de la Deloitte România în asociere cu Reff & Asociații, avocații afiliați firmei din Big Four, au devenit consultanți autorizați pe piața bursieră AeRo, segmentul alternativ de tranzacționare al Bursei de la București destinat finanțării companiilor mici și mijlocii. Este prima companie din careul firmelor de consultanță globale supranumit Big Four care a intrat pe bursa de la București, până acum fiind 31 de consultanți autorizați pe această piață bursieră nouă, dintre care două bănci, două firme de consultanță, o societate mixtă creată de o casă de avocatură și o bancă de investiții, un consorțiu format din consultanți și avocați, un consultant autorizat pe segmentul NewConnect și 24 de case de brokeraj.

Noua piață bursieră AeRO pentru companii nou – înființate și finanțarea IMM-urilor va fi lansată pe 25 februarie.

Ahmed Hassan, Managing Partner Deloitte România. Sursă foto: Deloitte.

„Considerăm că noul sistem de tranzacționare va avea un rol benefic, atât pentru mediul de afaceri din România, cât și pentru piața de capital în general, întrucât vine în sprijinul antreprenorilor în căutare de finanțare, într-un moment în care accesul la metodele tradiționale de finanțare rămâne dificil”, a spus Ahmed Hassan, Country Managing Partner al Deloitte România, filiala locală a grupului internațional de consultanță și audit DeloitteToucheTomatsu.

Deloitte România are în portofoliu firme internaționale și locale și oferă o gamă de servicii în domenii precum audit și consultanță, evaluarea riscurilor, consultanță fiscală și juridică, consultanță financiară, finanțări alternative – fonduri structurale și ajutoare de stat. Pe piața românească sunt active și celelalte membre din Big Four – PwC, EY și KPMG.

„Mulți dintre clienții noștri și-au manifestat interesul pentru piața AeRo si considerăm că noua platformă de tranzacționare le oferă oportunități mai mari de acces pe piețele financiare”, afirmă Andrei Burz-Pînzaru, partener și coordonator al practicii de drept bancar și piețe de capital în cadrul firmei de avocatură Reff & Asociații.

Reff & Asociații este societate de avocați membră a rețelei Deloitte Legal, care este prezentă în 57 de țări. În România, societatea include aproape 50 avocați și furnizează întreg spectrul de servicii juridice aferent domeniului de afaceri.În ultimii patru ani, Reff & Asociații SCA a acordat asistență clienților în tranzacții cu o valoare totală de peste un miliard de euro pe an în diferite domenii, afirmă reprezentanții societății.

Andrei Burz – Pînzaru, partener al firmei de avocatură Reff & Asociații și coordonator al practicii de drept bancar și piețe de capital

Firma de avocatură afiliată Deloitte are o practică recunoscută în domeniul serviciilor financiare și piețelor de capital, asistând clienți în numeroase tranzacții, inclusiv emisiuni de acțiuni pe piața locală, oferte transfrontaliere, precum și finanțări bancare clasice. Reff & Asociații este plasată în ghidul juridic Legal 500 în al doilea palier valoric pe zona practicii de Bănci, Finanțări și Piețe de Capital, iar în clasamentul IFLR 1000 este cotată pe segmentul liderilor de practică. De asemenea, Andrei Burz-Pânzaru este cotat de ghidurile Legal 500 și IFLR 1000 ca unul dintre liderii individuali de practică pe segmentul bancar și piețe de capital.

Tot astăzi, a fost autorizată BCR, cea mai mare bancă de pe piață, și casele de brokeraj Alpha Finance și Muntenia Global Invest.

Primii consultanți autorizați de a acorda servicii de intermediere companiilor pe piața bursieră AeRo au fost anunțați pe 19 ianuarie. Atunci, a primit dreptul de a intermedia tranzacții compania de consultanță BAC Grigorescu Capital Advisors, creată prin asocierea firmei de avocatură bpv Grigorescu Ștefănică cu banca de investiții BAC Investment Banking și condusă de către Cătălin Grigorescu, partener coordonator și cofondator al casei de avocați, respectiv de Dan Vișoiu, Partener al BAC.

Pe lista primilor 22 de consultanți autorizați au mai intrat atunci firma de consultanță FSA Advisory și INC, consultant autorizat pe piața NewConnect, precum și Raiffeisen Bank România, care dispune de un puternic departament de piață de capital condus de Dana Mirela Ionescu. Au mai fost autorizate și 18 firme de brokeraj – BT Securities din grupul financiar Banca Transilvania, Confident Invest, Eastern Securities, Eldainvest, Goldring, Ieba Trust, IFB Finwest, Intercapital Invest, Interfinbrook Corporation, Intervam, Prime Transaction, Romcapital, SSIF Broker Cluj, Super Gold Invest, Tradeville, Vienna Investment Trust și Voltinvest.

Pe 21 ianuarie, a fost anunțată autorizarea altor cinci consultanți – din care patru case de brokeraj NBG Securities Atena Sucursala București, Swiss Capital, Romintrade și Blue Rock Financial Services, respectiv firma de consultanță Capital Markets Experts.

Piața AeRO este segmentul de piață din cadrul sistemului alternativ de tranzacționare al Bursei de Valori București dedicat listării companiilor nou înființate și pentru finanțarea proiectelor într-un context în care firmele evită împrumuturile bancare clasice și se orientează către alte canale de finanțare ale planurilor de investiții.

Sistemul alternativ de tranzacționare a fost înființat de BVB pentru a oferi o piață cu mai puține cerințe de raportare din partea emitenților, dar, în același timp, cu un nivel suficient de transparență pentru investitori, pentru a-i motiva să tranzacționeze.

Acțiunile Electrica intră de mâine în ringul Bursei. Raiffeisen și Citi au la dispoziție maxim o lună și 20 de milioane de euro ca să intervină pe bursă pentru a stabiliza acțiunile Electrica

Lasă un răspuns

Raiffeisen Bank și Citigroup Global Markets Limited, membri ai consorțiului de intermediere a listării Electrica, au la dispoziție maxim o lună pentru a acționa pe bursă pentru stabilizarea acțiunilor companiei. Titlurile Electrica intră de mâine la tranzacționare la cota I a Bursei de Valori București, după încheierea cu succes săptămâna trecută a celei mai mari listări din istoria pieței locale de capital.

”Electrica a agreat împreună cu Raiffeisen Bank SA și Citigroup Global Markets Limited, în calitate de manageri pentru stabilizare, că pot păstra până la 4,75% din fondurile brute obținute din ofertă urmând ca, în momentul expirării perioadei de stabilizare, să restituie către companie soldul de acțiuni și/sau GDR-uri cumpărate în urma stabilizării și oricare sold de numerar rămas plus dobânda acumulată”, afirmă Dana Mirela Ionescu, directorul Direcției Investment Banking din cadrul Raiffeisen Bank România.

Din vânzarea celor 142.007.744 acțiuni ordinare pe bursa de la București la un preț de 11 lei pe acțiune (din care un lot de acțiuni a fost vândut cu discount de 5%) și a 8.795.250 certificate globale de depozit (GDR) pe bursa de la Londra la preț de 13,66 dolari per GDR Electrica a strâns de pe urma listării fonduri brute de 1,943 miliarde de lei (circa 440 milioane de euro). Astfel, Raiffeisen și Citigroup au împreună la dispoziție acum circa 21 milioane de euro pentru a tranzacționa acțiuni pe bursa de la București, în cazul Raiffeisen, respectiv GDR-uri pe bursa de la Londra dacă vorbim de Citigroup.

Perioada de stabilizare începe mâine, 4 iulie, când titlurile Electrica încep să fie tranzacționate pe bursă sub simbolul bursier EL și durează până la sfârșitul zilei de 1 august, dar nu mai mult de 30 de zile, precizează reprezentanții Raiffeisen Bank.

Vânzarea pachetului majoritar al Electrica SA pe bursă este cea mai mare tranzacție de listare a unei companii din istoria pieței de capital românești.

Vezi aici detaliile ofertei publice inițiale a Electrica

Electrica are un capital social de 3,459 miliarde de lei, împărțit în 345.939.939 de acțiuni cu o valoare nominală de 10 lei.