Arhive etichete: banci

Eximbank isi arata fuziunea cu Banca Romaneasa in noul brand, Exim Banca Romaneasca

Banca de Export Import a Romaniei – EximBank SA va deveni Exim Banca Romaneasca din 10 mai 2023, modificarea denumirii bancii si schimbarea emblemei bancii fiind aprobate pe 27 martie 2023 de Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor EximBank.

”Am recurs la aceasta schimbare pentru ca, desi in cei peste 30 de ani de activitate EximBank si-a extins considerabil aria de adresabilitate, denumirea a ramas aceeasi fiind limitativa si nisata, fara sa reflecte activitatea reala a bancii. Este si motivul pentru care brandul EximBank s-a fixat in memoria colectiva asociat cu <banca exportatorilor>. Acum ca EximBank este o banca universala, dupa fuziunea cu Banca Romaneasca, era absolut necesara adoptarea unei noi identitati care sa marcheze extinderea adresabilitatii si catre persoanele fizice. Ca atare, am considerat ca este important sa facem mult mai vizibil acest lucru, iar, pentru aceasta, aveam nevoie de un nou brand care sa reflecte tot ceea ce suntem acum: o noua banca romaneasca de top, un partener de banking de incredere pentru toata lumea, persoane fizice sau juridice, inclusiv exportatori. Adica Exim Banca Romaneasca”, a spus Traian Halalai, presedintele exevutiv al EximBank. 

Noua identitate de brand are ca element central fuziunea dintre cele doua banci, valorificand notorietatea celor doua branduri – prin pastrarea prescurtarii Exim si alaturarea denumirii Bancii Romanesti, mentine in mare parte elementele vizuale consacrate ale EximBank, dar include in paleta de culori tricolorul (rosu, galben si albastru) pentru accentuarea „nationalitatii” bancii si promovarea valorilor romanesti. 

EximBank este o banca universala 100% romaneasca, aflata in top 10 cele mai mari institutii de credit dupa active. Banca ofera clientilor sai, persoane fizice si juridice, o gama larga de produse si servicii de calitate, adaptate nevoilor acestora. EximBank opereaza o retea nationala de distributie de 83 de sucursale si 26 de Centre de Afaceri, acestea din urma fiind dedicate exclusiv companiilor, retea care ii permite sa fie aproape de clientela de retail si corporate si sa implementeze diverse programe de dezvoltare romanesti si europene. 

Independent de componentele specifice unei banci universale, EximBank continua sa actioneze pe segmentul garantiilor si asigurarilor de stat, conform mandatului primit din partea statului roman.

Scurt istoric:

1992 – Banca de Export-Import a Romaniei este inregistrata la Oficiul Registrului Comertului, avand ca actionar majoritar statul roman si functionand ca agentie de export.

2005 – EximBank devine banca comerciala, dedicata exclusiv segmentului corporate, oferind produse de finantare, garantare si asigurare.

2019 – EximBank si National Bank of Greece semneaza acordul de achizitie a 99,28% din Banca Romaneasca. Odata cu indeplinirea cerintelor obligatorii de reglementare si a celorlaltor elemente prevazute in acord, in ianuarie 2020, au fost intrunite toate conditiile pentru incheierea tranzactiei. Tranzactia nu a implicat nicio finantare de la bugetul de stat.

2020 – EximBank urca, in premiera, in Topul celor mai mari 10 banci dupa active din Romania (de pe pozitia 21 in 2012).

2022 – EximBank intra in categoria institutiilor de credit de importanta sistemica.

Ianuarie 2023 – EximBank intra pe piata de retail din Romania, devenind o banca universala cu servicii complete, si urca pe locul 8 in Topul bancilor dupa activele administrate.

Mai 2023 – EximBank devine Exim Banca Romaneasca.

Zdenek Romanek main

Zdenek Romanek, CEO Raiffeisen Bank Romania: Romania este una dintre pietele principale ale Raiffeisen, vrem sa crestem organic si, daca apar oportunitati, ne vom uita si la achizitii. Ce spune despre tranzactiile de finantare

Lasă un răspuns

„Digitalizare” si „crestere” sunt cuvintele care vor defini directia strategica pentru Raiffeisen Bank Romania in mandatul noului CEO, bancherul ceh Zdenek Romanek.

Intrebat de jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO daca grupul austriac Raiffeisen ia in calcul o vanzare a subsidiarei din Romania dupa ce a vandut banca sa din Bulgaria si se pregateste sa isi vanda afacerea din Rusia, Zdenek Romanek a raspuns: „Romania a fost intotdeauna una dintre pietele principale ale Raiffeisen („super-core market” – n.r.)”.

La nivel de grup, Raiffeisen a luat in ultimul an mai multe decizii strategice cu impact asupra geografiei operatiunilor sale – a finalizat in iulie 2022 tranzactia de vanzare a subsidiarei din Bulgaria, a sasea banca de pe piata locala cu o cota de piata de 7,9% pentru un pret de 1,009 mld. euro care include si portofoliile de leasing, administrare de active, servicii si operatiunile de pe piata de asigurari. De asemenea, Raiffeisen a anuntat in martie 2022 ca studiaza o vanzare a afacerii din Rusia, in contextul in care tot mai multe companii din Occident isi retrag capitalurile de acolo ca urmare a invaziei ruse din Ucraina, iar in 2021 a decis sa cumpere subsidiara Credit Agricole din Serbia.

In Romania, noul CEO al Raiffeisen Bank a precizat ca se va concentra in mandatul sau pe digitalizarea operatiunilor bancii. Zdenek Romanek a facut parte anterior din echipa care s-a ocupat de strategia digitala a celeilalte banci mari austriece, Erste – proprietarul BCR.

Intrebat de jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO daca strategia bancii se va orienta catre cresterea cotei de piata sau catre majorarea profitabilitatii, Zdenek Romanek a spus: „Vrem sa crestem. Exista inca spatiu de crestere organica pe piata”. El a adaugat ca daca vor aparea oportunitati pe piata, Raiffeisen se va uita si la achizitii.

Raiffeisen Bank Romania va veni pe piata bursiera cu noi emisiuni de obligatiuni verzi, a mai spus pe 13 iulie 2022 seful bancii, dupa ce banca a ajuns deja in ultimul an la un portofoliu de obligatiuni listate de 2 mld. RON (circa 400 mil. euro). Pana acum, proiectele imobiliare verzi au fost printre destinatiile favorite pentru banii atrasi din astfel de finantari.

Energia si sectorul manufacturier sunt in topul sectoarelor care atrag finantari sindicalizate, a explicat noul CEO al Raiffeisen Bank Romania pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO. Cu mai multa atentie sunt privite finantarile catre sectorul imobiliar, potrivit acestuia.

Raiffeisen Bank are o cota de piata de circa 13% pe piata finantarilor corporate (pentru companii), a mai spus Zdenek Romanek.

Recent, Raiffeisen Bank Romania si-a impartit expunerea fata de Romgaz din creditul bilateral de 325 mil. euro anuntat in martie 2022, credit utilizat pentru plata partiala a pretului de achizitie de circa 1 mld. euro pe care Romgaz trebuie sa il plateasca americanilor de la ExxonMobile pentru a prelua participatia de 50% din proiectul petrolier offshore Neptun Deep din Marea Neagra. Astfel, in iunie 2022, BCR s-a alaturat Raiffeisen in finantarea catre Romgaz, care a devenit din credit bilateral un imprumut sindicalizat.

„La tichetele mai mari de imprumuturi sindicalizate, Raiffeisen Bank Romania lucreaza impreuna si cu alte entitati din grup”, a precizat Zdenek Romanek pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Raiffeisen a facut parte din sindicatele de banci la mai multe finantari mari acordate in ultimii ani, printre care se numara imprumuturile semnate de Regina Maria, Medlife, Profi, Romgaz, Ameropa sau Electrica.

Zdenek Romanek a fost instalat in martie 2022 in postul de CEO al Raiffeisen Bank Romania, in contextul unui proces mai amplu de schimbare a echipei de conducere a bancii din ultimul an. In martie 2021, americanul James Stewart, vicepresedintele bancii responsabil de trezorerie si piete de capital, si-a incheiat mandatul de 21 ani in board. In martie 2022, olandezul Steven van Groningen a plecat dupa 20 ani din pozitia de CEO, fiind inlocuit de Zdenek Romanek, fost bancher la Erste Bank.

De asemenea, seria de schimbari la varful Raiffeisen Bank Romania a continuat apoi cu Mihail Ion, care a fost mutat de pe pozitia de CFO pe pozitia de Vicepresedinte Piete de capital, servicii bancare de investitii si planificare financiara personala, pastrandu-si insa locul in echipa de sapte membri care formeaza conducerea executiva a bancii. Mutarea lui Mihail Ion pe noua pozitie are nevoie, de asemenea, de autorizarea bancii centrale. Noul CFO nominalizat recent este Alina Rus, care provine din interiorul organizatiei, dar care are nevoie de avizul bancii centrale pentru validarea sa in functie.

Schimbari au avut loc si in echipa de conducere a Raiffeisen Bank International, unde economistul Sabine Abfalter, fost partener PwC Austria care s-a ocupat de auditul bancilor austriece, a preluat de la 1 martie 2022 postul de CFO de la Michael Höllerer.

Zdenek Romanek preia Raiffeisen Bank Romania, banca ce a incheiat 2021 in top 5 banci locale cu o cota de piata de 9,25% dupa activul net bilantier, in crestere fata de 2020, dupa Banca Transilvania, BCR (subsidiara locala a grupului austriac Erste), BRD Societe Generale (subsidiara grupului francez Societe Generale) si ING Bank Romania (subsidiara grupului olandez ING), conform datelor BNR.

Pentru 2021, Raiffeisen Bank Romania a raportat un profit net de 788 mil. RON (160 mil. euro), in crestere cu 22% fata de anul anterior, active totale de 59,2 mld. RON (12 mld. euro), mai mari cu 15% fata de 2020, si venituri totale de 2,67 mld. RON (peste 540 mil. euro) – mai mari cu 3% fata de anul anterior.

In lupta pentru cresterea cotei de piata in Romania, Raiffeisen este in concurenta directa cu banci cu cote de piata apropiate precum ING Bank, CEC Bank, respectiv Unicredit Bank Romania, subsidiara locala a grupului italian UniCredit.

Raiffeisen Bank Romania continua schimbarile in conducerea bancii. Dupa instalarea noului CEO, a fost anuntata si numirea noului CFO

Lasă un răspuns

Raiffeisen Bank Romania, subsidiara a grupului bancar austriac Raiffeisen, a anuntat pe 4 iulie 2022 ca Alina Rus a fost nominalizata pentru preluarea pozitiei de CFO (Chief Financial Officer) a bancii.

Numirea la conducerea diviziei de control financiar si contabilitate va deveni insa efectiva abia dupa ce va primi si autorizarea din partea bancii centrale (BNR).

„Ma bucur ca Alina completeaza echipa noastra de conducere executiva si sunt sigur ca o sa-si aduca o contributie semnificativa. A demonstrat abilitați deosebite ca leader si intelege foarte bine nevoile bancii. Ne asteapta o perioada provocatoare si interesanta in care vom contribui cu totii la transformarea si succesul nostru ca organizatie” a spus Zdenek Romanek, Presedinte si CEO Raiffeisen Bank Romania.

Alina Rus a intrat in echipa Raiffeisen Bank in 2003 in divizia IT, iar incepand cu 2004 a facut parte din divizia Risc, departamentul de analiza financiara. In 2008, ea a trecut pe pozitia de director al echipei Analiza Financiara si Rating. In 2015, Alina Rus a preluat functia de director executiv pe zona de risc de credit pentru toate segmentele non-retail ale bancii.

Conducerea bancii a trecut prin cele mai importante schimbari din ultimele doua decenii dupa ce Zdenek Romanek a preluat pozitia de CEO si Presedinte Raiffeisen Bank Romania de la Steven van Groningen, care a fost unul dintre cei mai longevivi bancheri straini la conducerea unei banci din Romania. De asemenea, seria de schimbari la varful Raiffeisen Bank Romania a continuat apoi cu Mihail Ion, care a fost mutat de pe pozitia de CFO pe pozitia de Vicepresedinte Piete de capital, servicii bancare de investitii si planificare financiara personala, pastrandu-si insa locul in echipa de sapte membri care formeaza conducerea executiva a bancii. Mutarea lui Mihail Ion pe noua pozitie are nevoie, de asemenea, de autorizarea bancii centrale.

In acest moment conducerea executiva Raiffeisen Bank este formata din sapte membri: Zdenek Romanek – Presedinte & CEO, Cristian Sporis – Vicepresedinte Corporatii, Vladimir Kalinov – Vicepresedinte Retail, Mircea Busuioceanu – Vicepresedinte Risc (CRO), Bogdan Popa, Vicepresedinte Operatiuni si IT (COO), Mihail Ion – Vicepresedinte Piete de Capital, Servicii Bancare de Investitii si Planificare Financiara Personala si Alina Rus care se alatura de astazi ca Vicepresedinte si CFO, sub rezerva confirmarii de catre BNR.

Grupul Raiffeisen are 25 de ani de activitate pe piata bancara din România si deserveste peste 2,28 milioane de clienti, persoane fizice si juridice. Banca are aproape 4.700 de angajati, 300 de agentii in toata tara,  1.131 ATM-uri & MFM-uri si o retea de peste 26.400 POS-uri.

Raiffeisen Bank Romania este una dintre cele mai mari banci locale aflate in portofoliul unui grup bancar strain, in contextul in care primele pozitii in piata sunt ocupate de Banca Transilvania, BCR (parte a grupului austriac Erste), BRD SocGen (parte a grupului francez Societe Generale) si ING Bank Romania (parte a grupului olandez ING). Piata bancara din Romania a devenit tot mai competitiva in ultimii ani dupa ce Banca Transilvania a devenit liderul  pietei dupa achizitia Bancpost si a detronat BCR, ING a inregistrat o crestere organica rapida, iar bancile aflate in portofoliul statului roman, CEC Bank si Eximbank, sunt in top 10 banci si isi majoreaza tot mai mult cota de piata.

BCR a vandut obligatiuni de 1 mld. lei pe bursa de la Bucuresti la o dobanda anuala de 3,9% si anunta ca va reveni cu noi astfel de tranzactii

Lasă un răspuns

BCR, a doua banca locala dupa active si subsidiara a grupului austriac Erste, a listat pe 31 mai 2021 o emisiune de obligatiuni de 1 mld. Lei (peste 200 mil. Euro) pe bursa de la Bucuresti la o dobanda anuala de 3,9%,  intarind astfel trendul prin care bancile apeleaza la astfel de tranzactii pentru strangerea de lichiditati de la investitorii de pe piata de capital.

Cu cateva zile mai inainte, Raiffeisen Bank SA a vandut obligatiuni cu o maturitate de 5 ani la o dobanda anuala cu putin peste 3% in valoare de peste 400 mil. Lei.

Titlurile BCR au scadenta in 2028 si se adauga unei alte emisiuni de obligatiuni de 600 mil. Lei emisa de BCR in decembrie 2019.

„Cele doua emisiuni de obligatiuni in lei in valoare totala de 1,6 miliarde de lei, realizate cu succes de echipa BCR, sunt exemple al angajamentului nostru de a contribui la dezvoltarea pietei de capital din Romania. Vom continua sa avem astfel de actiuni in mod recurent. Interesul investitorilor in aceste emisiuni ne dau incredere ca Bursa de Valori Bucuresti va deveni mai atractiva si va atrage tot mai multe runde de finantare care sa contribuie la sustinerea economiei”, a declarat Sergiu Manea, CEO Banca Comerciala Romana.

Emisiunea cuprinde 2000 de obligatiuni, cu o valoare nominala de 500.000 de lei si a fost procesata in sistemul de tranzactionare al BVB in data de 19 mai 2021. Agentia de rating Fitch a acordat emisiunii de obligatiuni ratingul BBB+.

„Valoarea emisiunii de obligatiuni BCR demonstreaza, inca o data, capacitatea pietei de capital si a investitorilor de a finanta economia locala. In ultimii doi ani si jumatate am avut la BVB peste 60 de runde de finantare, actiuni si obligatiuni, prin care peste 2,7 miliarde de euro au mers spre sustinerea companiilor romanesti. BCR isi depaseste astazi propriul record, stabilit in urma cu un an si jumatate tot aici, la bursa de la Bucuresti. Ne bucuram ca BCR este un partener important al BVB si ca impreuna putem finanta economia romaneasca”, a declarat Radu Hanga, Presedintele Bursei de Valori Bucuresti.

Pe langa Ministerul de Finante Publice si primarii, bancile sunt printre cei mai activi emitenti de obligatiuni de pe bursa locala avand in vedere tranzactiile derulate de Patria Bank, Banca Transilvania, Raiffeisen, Unicredit Bank SA, BCR, Alpha Bank Romania, respectiv International Investment Bank. O alta categorie aparte de emitenti de obligatiuni este constituita de catre antreprenorii, care vad in aceste tranzactii o sursa de diversificare a mixului de finantare, printre cei care au apelat recent la acest instrument de debit numarandu-se Autonom Services si Agricover Holding, respectiv companiile de dezvoltare si investitii imobiliare precum Impact, NEPI sau Globalworth.

„Importanta succesului emisiunii si a listarii obligatiunilor BCR la Bursa de Valori Bucuresti nu se rezuma doar la valoare, care de altfel este foarte relevanta pentru viitorul pietei de capital romanesti. Emisiunea a fost procesata acum doua saptamani in sistemul bursei, fapt care demonstreaza capacitatea infrastructurii pietei de a sustine runde de finantare de amploare ale emitentilor, precum si ale intermediarilor”, a declarat Adrian Tanase, CEO Bursa de Valori Bucuresti.

BCR a raportat pentru 2020 un profit net de 780 mil. Lei la nivel de banca, respectiv de 814 mil. Lei la nivel de grup, ambele rezultate fiind in crestere fata de valorile inregistrate in 2019, in ciuda crizei Covid19 care a dominat anul trecut intregul peisaj economic. BCR a inregistrat in 2020 o marja operationala de circa 50%  calculat ca raport intre veniturile operationale si profitul operational.

Raiffeisen Bank SA a atras printr-o emisiune de obligatiuni ‘’verzi’’ 400 mil. Lei pe 5 ani la un cupon de peste 3% pe an

Lasă un răspuns

Raiffeisen Bank SA, subsidiara locala a grupului bancar austriac Raiffeisen si una dintre bancile din top 6 dupa active din Romania, a anuntat pe 7 mai 2021 ca a plasat o emisiune de obligatiuni de 400,575 mil. Lei in conditiile in care emisiunea a fost suprasubscrisa de 1,6 ori la o cerere de 650 mil. Lei.

‘’Raiffeisen Bank S.A. a plasat astazi in premiera pentru sectorul bancar din Romania prima emisiune de obligatiuni verzi senioare preferentiale, cu scopul de a finanta proiecte eligibile care sa asigure tranzitia catre o economie sustenabila si durabila. De asemenea, obligatiunile urmeaza sa fie incluse in baza de fonduri proprii si datorii eligibile ale bancii, dupa aprobarea Bancii Nationale a Romaniei’’, au spus reprezentantii bancii.

Titlurile au o maturitate de 5 ani si un cupon fix de 3,086%, cu aproximativ 0,5 puncte procentuale peste randamentul titlurilor de stat in lei de referinta cu aceeasi maturitate, precizeaza reprezentantii Raiffeisen.

“Prin aceasta emisiune dorim sa reconfirmam angajamentul nostru de a contribui la dezvoltarea unor comunitati sustenabile si prospere, prin mobilizarea resurselor catre proiecte care sa genereze valoare pentru intreaga societate si care au un impact social si de mediu pozitiv”, a spus Steven van Groningen, presedinte si CEO la Raiffeisen Bank. “Ne bucura interesul ridicat al investitorilor pentru prima emisiune de obligatiuni verzi a unei banci locale, ceea ce ne arata ca aspectele legate de sustenabilitate joaca un rol in crestere in deciziile investitionale ale institutiilor financiare.”, a declarat Romulus Mircea, director Managementul Bilantului si al Portofoliului la Raiffeisen Bank.

Pe 23 aprilie 2021, Adunarea generala a actionarilor bancii a aprobat majorarea plafonului maxim pentru lansarea unor emisiuni de obligatiuni anterior aprobat cu 500 mil. Euro, noul plafonul maxim aprobat pentru lansarea unor emisiuni de obligatiuni fiind de 1,5 mld. Euro. O alta hotarare a actionarilor bancii a stabilit ca obligatiunile pot fi emise si in USD pe langa posibilitatea aprobata anterior ca titlurile pot fi emise in RON si in Euro. De asemenea, actionarii au mai decis pe 23 aprilie 2021 ca poti fi emise atat obligatiuni listate cat si nelistate, care pot fi oferite atat prin oferta publica cat si prin plasament privat.

In decembrie 2019, Raiffeisen Bank SA a emis obligatiuni in valoare de 480 mil. lei cu maturitate pe 10 ani la o dobanda ROBOR la 3 luni + 3,5%.

Bancile comerciale, cat si cele internationale de dezvoltare, s-au numarat in ultimii ani printre cei mai activi emitenti de obligatiuni de pe piata de capital din Romania.

Raiffeisen Bank SA (Raiffeisen Bank Romania) a raportat pentru 2020 o crestere cu 20% a activelor totale ale bancii pana la 51,3 mld. Lei (peste 10 mld. Euro, calculat la cursul mediu RON – Euro pentru 2020) si o scadere cu 17% a profitului net pana la 644 mil. Lei (in jurul a 134 mil. Euro).

Raiffeisen Bank are peste 20 de ani de activitate pe piata bancara din Romania si peste 2,2 milioane de clienti, persoane fizice si juridice, peste 4.800 de angajati, 330 de agentii in toata tara, 720 de ATM-uri, 393 de masini multifunctionale (MFM-uri) si o retea de peste 24.500 de POS-uri.

Ultimul raport anual al bancii centrale plasa Raiffeisen Bank cu o cota de piata de 8,66% dupa activul net bilantier intre primele sase banci din Romania.

Banca cu sigla Credit Agricole Bank Romania revine sub control elen. Familia miliardarului grec Vardinoyannis ajunge la 1% din piata bancara locala cu a doua sa achizitie. Gigantul francez Credit Agricole a semnat tranzactia de exit din piata bancara romaneasca dupa ani de zile de tatonari

Lasă un răspuns

 

Gigantul francez Credit Agricole a anuntat pe 4 ianuarie 2021 ca a ajuns la un acord privind vanzarea subsidiarei sale, Credit Agricole Romania, catre Vista Bank, banca aflata in portofoliul de afaceri al familiei miliardarului grec Vardis Vardinoyannis.

Mandatul tranzactiei de exit al francezilor de la Credit Agricole din piata bancara din Romania a fost ani de zile pe masa bancherilor de investitii de la UniCredit, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO, perioada in care s-au finalizat mai multe exituri – cel al grupului elen EFG Eurobank prin vanzarea Bancpost catre Banca Transilvania, exitul National Bank of Greece prin  vanzarea Banca Romaneasca catre banca aflata sub controlul statului roman EximBank, vanzarea Piraeus Bank Romania de catre grupul elen Piraeus fondului american de investitii JC Flowers, care a cumparat anul trecut si Leumi Bank Romania ca urmare a exitului realizat de grupul israelian Leumi, precum si intrarea grupului grec Vardinoyannis pe piata bancara din Romania prin achizitia fostei banci cipriote Marfin Bank Romania.

“In linie cu strategia sa, Credit Agricole SA anunta astazi semnarea unui acord pentru a vinde Credit Agricole Bank Romania SA catre Vista Bank Romania SA. Finalizarea tranzactiei, care este subiect de aprobare din partea autoritatilor relevante romane (Banca Nationala a Romaniei si Consiliul Concurentei) este asteptata sa se produca in prima jumatate a anului 2021. Aceasta tranzactie nu are un impact semnificativ asupra ratelor de solvabilitate”, au declarat reprezentantii grupului francez Credit Agricole.

Pe langa bancherii de investitii ai UniCredit, care au asigurat consultanta financiara, din echipa vanzatorului au mai facut parte si avocatii din biroul local al firmei londoneze de avocatura Clifford Chance.

Achizitia Credit Agricole Bank Romania va permite Vista Bank sa isi dubleze cota de piata dupa active si sa ajunga in jurul pragului de 1% din piata bancara locala. Ultimul raport anual al bancii centrale plaseaza Vista Bank la 31 decembrie 2019 pe pozitia 21 in clasamentul local al bancilor dupa active cu o cota de piata de 0,52%, fiind imediat urmata de tinta sa de achizitie – Credit Agricole Bank Romania cu 0,47%.

Din punct de vedere al istoriei pietei bancare din Romania, Emporiki Bank Romania – subsidiara a bancii elene Emporiki Bank – a fost redenumita Credit Agricole Bank Romania dupa ce grupul francez a preluat in 2006 pachetul majoritar al bancii – mama din Grecia, Emporiki Bank.

Credit Agricole, cotat intre primele zece grupuri bancare din lume, are o noua strategie la nivel global cu tinte clare de realizat pana in 2022, si in acest context, pe langa pietele sale de baza din Europa un loc special in interesele de afaceri ale grupului francez il ocupa piata chineza.

In Romania, Credit Agricole nu a obtinut o pozitie semnificativa pe piata bancara, unde alte grupuri franceze precum SocGen (ce are in portofoliul sau a treia banca locala dupa active BRD) si BNP Paribas au portofolii mai puternice si diversificate pe mai multe linii de afaceri. Din grupul financiar Credit Agricole face parte si Amundi, cel mai mare asset manager din Europa, prezent si in Romania.

Un alt exit local semnificativ al unei banci franceze de talie mare a avut loc in 2015, cand grupul BPCE a vandut alaturi de alti actionari Volksbank Romania catre Banca Transilvania.

Cele doua banci implicate in tranzactie, Vista Bank Romania si Credit Agricole Bank Romania, au in comun nu doar pozitia ocupata in piata locala. Astfel, Cornel Stanescu, Director General Adjunct si membru in board la Vista Bank Romania, a ocupat pozitii de conducere la Emporiki Bank Romania in perioada 2003 – 2007, cand deja banca era sub controlul Credit Agricole.

Vista Bank Romania a aparut pe piata bancara locala ca urmare a achizitiei fostei Marfin Bank Romania (subsidiara defunctei banci cipriote Marfin Bank) de catre grupul de investitii al miliardarului grec Vardis Vardinoyannis.

Familia omului de afaceri grec Vardis Vardinoyannis, a carei avere este estimata in prezent de catre revista americana Forbes la 1,4 mld. Dólari, are un portofoliu de afaceri din care fac parte compania petroliera Motor Oil, insa interesele sale de afaceri cuprind si energia regenerabila, sectorul de servicii financiare, transportul maritim, media sau fotbalul prin intermediul clubului Panathinaikos Atena.

Motor Oil este o companie petroliera cu venituri de peste 9 mld. Euro in 2019 si cu o capitalizare de piata de circa 1,3 mld, euro,  in dezvoltarea careia un rol important l-a avut gigantul petrolier saudit Aramco. In 1996, Aramco a preluat 50% din actiunile Motor Oil pentru aproximativ 400 mil. Dolari, iar apoi si-a redus participatia la circa 8% in 2001 in urma listarii companiei pe bursa de la Atena. In 2005, participatia Aramco la Motor Oil a fast rascumparata de catre familia Vardinoyannis, insa si acum peste 10% din vanzarile anuale ale Motor Oil merg catre Aramco din Arabia Saudita, potrivit dátelor facute publice.

Familia Vardinoyannis a vazut o oportunitate majora in vanzarea operatiunilor fostei banci cipriote Marfin Bank, impusa in urma acordarii unui imprumut de urgenta statului cipriot de catre creditorii internationali.

Astfel, grupul de investitii al familiei Vardinoyannis a cumparat in 2018 fosta Marfin Bank Romania. 

De asemenea, compania petroliera Motor Oil Hellas Corinth Refineries SA a castigat in 2018 licitatia pentru achizitia pachetului de 97,08% din actiunile Investment Bank of Greece SA, care facea parte din structurile fostei banci cipriote, tranzactie in valoare de 73,5 mil. Euro, conform datelor facute publice de catre SP Global.

Firma petroliera condusa de familia Vardinoyannis a cumparat si 94,5% din capitalul CPB Asset Management Mutual Fund Management SA si Laiki Factors, respectiv 100% din actiunile Forfaiters SA Business Requirements Agency, care de asemenea face parte din portofoliul fostei banci cipriote, potrivit sursei citate.

Presedintele Consiliului de administratie al Vista Bank Romania este Stavros Lekkakos, un bancher grec cu cariera de circa 25 de ani in cadrul grupului bancar elen Piraeus Bank, din care 5 ani a activat in pozitia de CEO. Acesta si-a dat demisia in 2017 din esalonul de conducere al grupului bancar elen Piraeus pentru a se concentra asupra responsabilitatilor de presedinte al board-ului de directori de la Marfin Investment Group (MIG), care coordoneaza afaceri aflate in portofoliul familiei miliardarului grec Vardis Vardinoyannis.

NBG Eximbank deal tabel main

Banca de stat Eximbank a semnat achiziția Banca Românească: NBG se așteaptă să primească circa 314 mil. Euro în contul vânzării pachetului de acțiuni de 99,28% din Banca Românească și a rambursării liniilor de credit intragrup

Lasă un răspuns

National Bank of Greece și banca românească de stat Eximbank au anunțat astăzi semnarea unui acord de vânzare a pachetului de 99,28% din acțiunile Banca Românească, subsidiară a băncii elene.

Vânzarea Banca Românească este o tranzacție de exit demarată de către grupul grec NBG în urmă cu aproximativ trei ani, așa cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a informat în premieră pe 3 noiembrie 2016, și care acum a ajuns în etapa semnării acordului de vânzare – cumpărare, după ce prima încercare de a vinde banca grupului ungar OTP a fost respinsă de către banca centrală.

Tranzacția este așteptată să mărească raportul CET 1 (fondurile proprii de nivel 1 de bază ale băncii – n.r.) al NBG cu circa 26 puncte de bază și să întărească poziția sa de lichiditate cu circa 314 mil. Euro, după luarea în considerare a plății datoriei intra-grup, afirmă reprezentanții NBG.

Structura tranzacției dintre Eximbank și NBG are în vedere prețul aferent pachetului de 99,28% din acțiunile Banca Românească, precum și rambursarea liniilor intragrup de finanțare către banca-mamă din Grecia, care se cifrau în jurul a 722 mil. euro, potrivit ultimelor informații disponibile.

Grupul elen se așteaptă deci să primească circa 314 mil. Euro de pe urma transferului pachetului de acțiuni deținut la Banca Românească și a rambursării finanțării acordate anterior băncii – fiică din România, potrivit acordului semnat cu Eximbank.

“Veniturile din vânzare (obținute de pe urma Banca Românească – n.r.) sunt de așteptat să fie mai mici decât valoarea contabilă a activelor nete aferente și, prin urmare, au fost recunoscute pierderi din depreciere acumulate de 110 milioane euro la nivel de grup (92 mil. Euro la 31 decembrie 2017). La nivelul băncii, pierderile din depreciere corespondente au ajuns la 82 mil. Euro (67 mil. Euro la 31 decembrie 2018)”, notau reprezentanții NBG în raportul financiar al băncii elene pentru 2018.

Potrivit sursei citate, Banca Românească înregistra la 31 decembrie 2018 active de 386 mil. Euro, pasive de 80 mil. Euro, respectiv figura cu un net în afara bilanțului băncii de 467 mil. Euro.

În urma acestei tranzacții, EximBank va activa pentru prima oară pe segmentul de retail banking din România, devenind astfel o bancă universală.

Ca urmare a finalizării acestei tranzacții, cota de piață a EximBank va crește la aproximativ 3% ceea ce va conduce la o situare a băncii în top 10 instituții financiar-bancare din România.

”Ministerul Finanțelor, în calitate de acționar majoritar al EximBank, a crezut de la bun început în potențialul extraordinar al acestui demers care, iată, vine să încununeze preocuparea permanentă a autorităților române de întărire a prezenței, a rolului și a impactului sistemic al băncilor cu capital de stat pe piața bancară locală. Avem încredere că noua entitate va acționa ca un factor important de susținere a creșterii economice a țării prin suportul financiar pe care îl va acorda tuturor segmentelor de piață, fie că vorbim despre persoane fizice, sau companii”, a spus Eugen Teodorovici, Ministrul Finanțelor Publice.

”Sunt încântat să anunțăm această tranzacție care creează o bancă românească de referință ce va pune în valoare atât experiența Băncii Românești pe segmentul de retail banking, cât și abilitatea demonstrată în timp a EximBank de a susține mediului de afaceri local. De la înființare, în urmă cu 27 de ani, EximBank s-a reinventat și s-a modernizat permanent pentru a ține pasul cu evoluția sistemului bancar și cu cerințele din ce în ce mai sofisticate ale clienților, iar acest moment reprezintă fără discuție un reper major în istoria băncii”, a spus Traian Halalai, Președintele Executiv al EximBank.

Finalizarea tranzacției poate fi realizată după obținerea avizelor necesare din partea Băncii Naționale a României și a Consiliului Concurenței, termenul estimat pentru încheierea exitului NBG din Banca Romanească fiind de câteva luni, după cum afirmă surse din piață.

Credit Suisse International a fost consultant financiar exclusiv pe partea de vânzare pentru NBG. Consultanța juridică a vânzătorului Banca Românească a fost asigurată la nivel internațional de către firma de avocatură britanică Freshfields Bruckhaus Deringer, în timp ce avocații de la Filip & Company s-au ocupat de consultanța juridică locală a NBG.

De cealaltă parte, J.P. Morgan Securities Plc a acționat în calitate de consultant financiar unic în cadrul tranzacției. EximBank a mai fost asistată de către Pricewaterhouse Coopers Management Consultants SRL, în timp ce firma britanică de avocatură Linklaters LLP a fost consultantul juridic pe plan internațional, iar avocații de la Bulboacă & Asociații SCA au asigurat asistența juridică pe plan local.

Negocierile bilaterale dintre Eximbank și vânzător au început la finele anului trecut, potrivit unor surse din piață.

Vânzarea Banca Românească se înscrie pe trendul dezinvestirii selective a operațiunilor din străinătate ale celor patru mari bănci din Grecia pentru a-și putea atinge angajamentele asumate față de Comisia Europeană, unul dintre creditorii statului elen și membru al Troika (alături de Fondul Monetar Internațional și Banca Centrală Europeană), ca urmare a programului de asistență financiară internațională prin care a fost salvată economia greacă, și implicit sistemul său bancar.

În acest context, din cele patru mari bănci elene, numai Alpha Bank a decis să rămână pe piața din România, renunțând la alte operațiuni din regiune, în timp ce EFG Eurobank și Piraeus Bank au vândut Bancpost, respectiv Piraeus Bank România, către Banca Transilvania, respectiv către fondul american de investiții JC Flowers.

De asemenea, NBG anunțase pe 26 iulie 2017 că a ajuns la un acord definitiv cu OTP Bank România pentru vânzarea pachetului său de 99,28% din Banca Românească, tranzacție respinsă însă de către BNR pe 19 martie 2018.

Astfel, acordul de vânzare semnat de OTP cu NBG pentru Banca Românească a fost terminat pe 13 aprilie 2018.

Nevoită să își urmeze calendarul de acțiuni convenit cu Comisia Europeană, NBG a reluat în iunie 2018 vânzarea Banca Românească și a primit oferte angajante în decembrie 2018.

Traian Halalai, președintele Eximbank, a ocupat anterior în perioada septembrie 2006 – noiembrie 2012 poziția de director general adjunct, respectiv alte poziții de top la Banca Românească precum director financiar și director operațional, astfel că deține un atu important în cunoașterea din interior a organizației.

Pentru Banca Românească, un alt ofertant interesant a fost fondul american de investiții JC Flowers, care are nevoie să își ridice cât mai repede o masă critică suficientă pentru un viitor exit într-o piață în care profiturile mari se duc preponderent către băncile din Top 10 active.

NBG are, în acest moment, în România ca operațiuni Banca Românească din care deține un pachet de 99,28% din acțiuni, NBG Leasing IFN deținută în proporție de 100%, Garanta Asigurări în proporție de 94,96%, vehiculul special de investiții ARC Management One SRL și o participație de 32,66% din Egnatia Properties.

Eximbank a raportat pentru 2018 expuneri totale în valoare de 8 mld. lei (1,7 mld. euro), în creștere cu 30% față de sfârșitul anului 2017, și un profit de 113,5 mil. Lei (24,4 mil. euro).

Banca Românească a înregistrat la finele anului 2018 active totale de circa 6,77 mld. lei (1,45 mld. euro), un profit net de 37,7 mil. lei (8,1 mil. euro, calculat la cursul mediu anual al BNR), respectiv total numerar și echivalente de numerar de 1,4 mld. lei (300 mil. euro), dublu față de 2017, potrivit raportului său anual.

Capitalurile proprii ale băncii erau la 31 decembrie 2018 de 641,6 mil. lei (circa 138 mil. euro), indică sursă citată.

De asemenea, pe linii de afaceri, activitatea de creditare s-a concentrat pe segmentul de retail asupra creditelor de consum negarantate și a cardurilor de credit. În același timp însă, unitatea băncii dedicată clienților corporații a avut un an dificil, cu o activitate influențată de tranzacția de vânzare a băncii, în condițiile unei fluctuații de personal în cursul procesului de due diligence, precum și de o abordare de piață mai puțin agresivă, notează reprezentanții Banca Românească în raportul anual pentru 2018.

Banca Românească este o bancă cu centrul de greutate în portofoliul de retail (persoane fizice), care are o pondere de 90% în portofoliul total de credite al băncii, în timp ce portofoliul de clienți – companii are o pondere de 10%.

În relația cu banca – mamă, National Bank of Greece din Grecia, Banca Românească a raportat că la 31 decembrie 2018 totalul liniei de credit de la NBG era de 3,367 mld. lei (peste 723 mil. euro), din care 2,179 mld. lei (468,2 mil. euro) reprezintă credit neutilizat.

De asemenea, soldurile aferente părților afiliate arată active totale de 426 mil. lei (din care 424,9 mil. lei înseamnă plasamente la bănci cu o rată a dobânzii contractuale între 0% și 3,65%) în timp ce datoriile totale ale Banca Românească se ridicau la finele lui 2018 la 1,834 mld. lei (394,1 mil. euro, calculat la cursul mediu anual al BNR). Cel mai mare impact asupra datoriilor totale provine de la plasamentele atrase de la alte bănci (care includ depozite plasate de banca-mamă), în valoare de 1,489 mld. lei (la o rată a dobânzii contractuale de la -0,59% până la 0,95%), iar alte 303 mil. lei reprezintă împrumut subordonat la o rată a dobânzii contractuale de 0,423%, unde dobânda de referință este Euribor la 3 luni plus 75 puncte de bază.

În anul 2009, în contextul crizei financiare globale și a impactului său inclusiv la nivelul pieței bancare locale, banca elenă NBG a deschis o linie de finanțare pentru Banca Românească cu scopul acoperirii necesarului de finanțare al subsidiarei sale locale. Începând din octombrie 2015, linia totală de finanțare a băncii – mamă din Grecia către banca-fiică din România a fost diminuată până la 722 mil. euro. Perioada de valabilitate a acestui acord de finanțare intragrup expiră pe 28 septembrie 2020, potrivit oficialilor băncii.

Banca Românească avea la 31 decembrie 2018 un personal format din 1.070 de angajați și o rețea din care făceau parte sediul central din București, 106 sucursale și 5 centre de afaceri, localizate în capitală și în alte orașe din țară.

Banca Românească a fost înființată în 1992, iar în octombrie 2003 banca elenă National Bank of Greece a devenit proprietarul băncii după ce a cumpărat un pachet de 81,65% din acțiuni de la Fondul Româno-American de Investiții (RAEF) pentru 35,9 mil. euro.

Ultimul raport anual al băncii centrale pentru 2017 indică o cotă de piață de 1,46% pentru Banca Românească. Eximbank deținea la 31 decembrie 2017 o cotă de piață de 1,3%.

După valurile de privatizări de la finele anilor 1990 și până la vânzările celor mai importante bănci, companii din energie, petrol și gaze naturale la mijlocul anilor 2000, statul român face o mișcare în premieră și trece din postura de vânzător la cea de cumpărător, realizând prima achiziție a unei bănci deținute anterior de către un grup financiar străin.

La nivelul pieței bancare din România, procesul de consolidare a înregistrat un progres important în ultimii 5 ani, perioadă în care grupul britanic RBS, portughezii de la Millennium, grupul austriac Volksbank, grupurile bancare elene Eurobank și Piraeus, grupul cipriot Marfin, banca israeliană Leumi au realizat exitul din România, iar banca ungară MKB a vândut Nextebank. De acest val de exituri au profitat mai ales în schimb Banca Transilvania, care a ajuns lider după valoarea activelor totale în urmă achizițiilor Volksbank România (2015) și a Bancpost (2018) și fondul american de investiții JC Flowers prin achizițiile derulate la Piraeus Bank România (2018) și Leumi Bank România (2019).

NBG dă semne că a ajuns la o înțelegere cu Eximbank. Grupul financiar elen se așteaptă să încaseze din vânzarea Banca Românească mai puțin decât valoarea contabilă a activelor nete ale băncii, fapt pentru care a recunoscut pierderi din depreciere acumulate de 110 mil. Euro la nivel de grup

Lasă un răspuns

National Bank of Greece se așteaptă să încaseze venituri din vânzarea Banca Românească mai mici față de valoarea contabilă a activelor nete ale băncii, arată raportul grupului elen pentru 2018.

Mai mult, prezentările NBG indică faptul că Banca Românească și operațiunile Ethniki din România, precum și operațiunile grupului din Cipru și Egipt urmează să fie vândute în trimestrul al doilea din 2019, adică în perioada aprilie – iunie, potrivit datelor făcute publice.

Surse din piață susțin că NBG și Eximbank au ajuns deja la o înțelegere privind tranzacția prin care grupul elen vinde Banca Românească.

Reprezentanții Eximbank au precizat că nu doresc să facă niciun comentariu pe acest subiect.

“Dorim să vă informăm că în acest stadiu nu avem niciun comentariu de făcut”, a răspuns printr-un mail Katerina Florou de la biroul de presă din Atena al National Bank of Greece.

Vânzarea Banca Românească se înscrie pe trendul dezinvestirii selective a operațiunilor din străinătate ale celor patru mari bănci din Grecia pentru a-și putea atinge angajamentele asumate față de Comisia Europeană, unul dintre creditorii statului elen și membru al Troika (alături de Fondul Monetar Internațional și Banca Centrală Europeană), ca urmare a programului de asistență financiară internațională prin care a fost salvată economia greacă, și implicit sistemul său bancar.

În acest context, din cele patru mari bănci elene, numai Alpha Bank a decis să rămână pe piața din România, renunțând la alte operațiuni din regiune, în timp ce EFG Eurobank și Piraeus Bank au vândut Bancpost, respectiv Piraeus Bank România, către Banca Transilvania, respectiv către fondul american de investiții JC Flowers.

De asemenea, NBG anunțase pe 26 iulie 2017 că a ajuns la un acord definitiv cu OTP Bank România pentru vânzarea pachetului său de 99,28% din Banca Românească, tranzacție respinsă însă de către BNR pe 19 martie 2018.

Credit Suisse International a fost consultantul financiar exclusiv al vânzătorului. Firma de avocatură Freshfields Bruckhaus Deringer a fost consultantul juridic la nivel internațional al NBG, în timp ce la nivel local PeliFilip a lucrat cu grupul bancar elen.

Astfel, acordul de vânzare semnat de OTP cu NBG pentru Banca Românească a fost terminat pe 13 aprilie 2018.

Nevoită să își urmeze calendarul de acțiuni convenit cu Comisia Europeană, NBG a reluat în iunie 2018 vânzarea Banca Românească și a primit oferte angajante în decembrie 2018.

Banca elenă spune că se așteaptă să încheie vânzarea în 2019 și, din acest motiv, Banca Românească rămâne clasificată ca active deținute pentru vânzare și operațiuni discontinue.

“Veniturile din vânzare (obținute de pe urmă Banca Românească – n.r.) sunt de așteptat să fie mai mici decât valoarea contabilă a activelor nete aferente și, prin urmare, au fost recunoscute pierderi din depreciere acumulate de 110 milioane euro la nivel de grup (92 mil. Euro la 31 decembrie 2017). La nivelul băncii, pierderile din depreciere corespondente au ajuns la 82 mil. Euro (67 mil. Euro la 31 decembrie 2018)”, precizează reprezentanții NBG în raportul financiar al băncii elene pentru 2018.

Potrivit sursei citate, Banca Românească înregistra la 31 decembrie 2018 active de 386 mil. Euro, pasive de 80 mil. Euro, respectiv figura cu un net în afară bilanțului băncii de 467 mil. Euro.

Pe piața bancară locală, Banca Românească este o bancă de talie medie, cu o cotă de piață de circa 1,5%, ceea ce o face o țintă naturală pentru un add-on al unui competitor local, dornic să își majoreze cota de piață prin achiziții.

Pentru Eximbank, o preluare a Banca Românească înseamnă, pe de o parte, dublarea cotei de piață, până în jurul pragului de 3%, iar pe de altă parte, o rețea de bancă comercială cu acoperire la nivelul țării.

Ultimul raport anual al băncii centrale pentru 2017 indică o cotă de piață de 1,46% pentru Banca Românească. Eximbank deținea la 31 decembrie 2017 o cotă de piață de 1,3%.

După achizițiile realizate de Banca Transilvania prin achiziția Volksbank România în 2015, respectiv a Bancpost în 2018, de această dată, statul român iese la atac prin intermediul Eximbank, o bancă al cărei rol tradițional este cel de bancă de export – import a României.

Traian Halalai, președintele Eximbank, a ocupat anterior în perioada septembrie 2006 – noiembrie 2012 poziția de director general adjunct, respectiv alte poziții de top la Banca Românească precum director financiar și director operațional, astfel că deține un atu important în cunoașterea din interior a organizației.

Pentru Banca Românească, un alt ofertant interesant a fost fondul american de investiții JC Flowers, care are nevoie să își ridice cât mai repede o masă critică suficientă pentru un viitor exit într-o piață în care profiturile mari se duc preponderent către băncile din Top 10 active.

NBG are, în acest moment, în România ca operațiuni Banca Românească din care deține un pachet de 99,28% din acțiuni, NBG Leasing IFN deținută în proporție de 100%, Garanta Asigurări în proporție de 94,96%, vehiculul special de investiții ARC Management One SRL și o participație de 32,66% din Egnatia Properties.

Leumi a semnat un acord angajant de vânzare a operațiunilor sale din România cu Argo Financials Fund Limited

Lasă un răspuns

 

Banca israeliană Leumi a anunțat că a finalizat negocierile de vânzare a operațiunii sale din România către Argo Financials Fund Limited, un fond de investiții al Argo Group.

Pe 14 iunie, Leumi a semnat un acord angajant de vânzare cu cumpărătorul, fiind obținută aprobarea tranzacției din partea board-ului de directori al băncii.

Leumi Bank a raportat pe 3 ianuarie 2018 că a intrat într-un memorandum de înțelegere neangajant pentru vânzarea pachetului său de 99,91% din acțiuniule Bank Leumi România SA.

Finalizarea tranzacției cu Argo este subiectul unui număr de condiții precedente inclusiv a aprobărilor din partea autorităților de reglementare, precizează vânzătorul.

Execuția tranzacției nu este așteptată să producă un impact semnificativ asupra rezultatelor financiare ale grupului Leumi.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Surse din piață citate de către publicația financiară israeliană Globes susțin că vânzarea se va face pentru 100 – 120 mil. euro în contextul în care capitalul Leumi Bank România era la finele lui 2016 de 160 mil. euro. Informațiile nu au fost însă confirmate de către părțile implicate în tranzacție.

Totuși, datele financiare publicate de către Leumi Bank România indică faptul că la 31 decembrie 2016 capitalurile proprii totale de circa 160 mil. lei (adică 35,5 mil. euro).

Pe piața financiară, informații privind vânzarea Leumi Bank România au început să circule încă din toamnă, în condițiile în care banca centrală din Israel a cerut băncilor israeliene să își reducă operațiunile internaționale, în special pe piețele emergente din care face parte și piața românească.

Pe 3 octombrie 2017, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a trimis un set de întrebări către reprezentanții Leumi Bank pe tema vânzării operațiunilor din România, însă aceștia nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până acum.

La 31 decembrie 2016, Leumi Bank ocupa poziția 26 în clasamentul băncilor din România cu o cotă de piață de 0,32% și un activ net bilanțier de 1,26 mld. Lei (circa 280 mil. euro), respectiv cu o cotă de 0,4% din fondurile proprii la nivelul sistemului bancar, conform datelor prezentate de către BNR.

Banca israeliană Leumi a cumpărat în urmă cu 12 ani Eurom Bank SA de la Kolal BV pentru 46 mil. dolari, potrivit datelor publicate de către bancă.

Managerul de capital privat Argo Capital face parte din grupul de investiții Argo, fondat în anul 2000 de către Andreas Rialas. Acțiunile Argo sunt listate pe segmentul secundar al bursei din Londra.

Argo derulează investiții pe piețele emergente prin fondurile sale Argo Distressed Credit Fund, lansat în 2008, și Argo Real Estate Opportunities Fund Limited, lansat în 2006 cu un capital de 100 mil. euro pentru investiții imobiliare în România, Moldova și Ucraina. În 2016, Argo a vândut proiectul imobiliar de retail Shopping City Sibiu către fondul sud-african NEPI pentru aproximativ 100 mil. euro.

Pe piața bancară din România, Argo caută să își construiască o platformă pentru un viitor exit pe fondul oportunităților apărute odată cu vânzarea mai multor operațiuni de către băncile internaționale care nu au ocupat poziții între cei mai mari jucători din sector și ies din piață, cum este și cazul Marfin.

Intrarea Argo pe piața bancară din România, ca și tranzacțiile semnate anterior de către Axxess Capital la Carpatica, actuala Patria Bank, respectiv achiziția Piraeus Bank România de către JC Flowers, indică o schimbare de ton a băncii centrale, care anterior s-a arătat sceptică preluării de instituții de credit de către investitori cu apetit de risc precum fondurile de investiții.

După declanșarea crizei financiare globale în 2008, pe piața bancară a apărut un nou profil de cumpărător, fondurile de investiții care investesc în active financiare depreciate.

Piața bancară din România este o scenă dominată de tranzacțiile cu operațiunile locale ale băncilor grecești, după ce în 2017 Banca Transilvania a semnat achiziția Bancpost, iar JC Flowers pe cea a Piraeus Bank România, în timp ce achiziția Banca Românească de către OTP a fost respinsă de către BNR.

 

François Bloch, șeful BRD: Am avut anul trecut o cotă de piață de 9% pe piața finanțărilor corporate. BRD spune că a câștigat 15 mil. Euro din tranzacția Iris de vânzare de credite neperformante. A treia bancă locală a decis să distribuie 83% din profitul net istoric de peste 300 mil. euro, obținut de pe urma veniturilor din activitatea de bază și a reducerii costului riscului

Lasă un răspuns

BRD Groupe Société Générale, subsidiara locală a grupului financiar francez Société Générale, a raportat pentru anul 2017 o creștere de 85% a profitului net la nivel de grup bancar local până la 1,415 mld. Lei (309,7 mil. euro), avans obținut de pe urma veniturilor solide din activitatea de bază şi a costului de risc pozitiv.

Banca a afișat pentru 2017 un profit net de 1,38 mld. Lei (302 mil. euro), depășind câștigul obținut în 2007 înainte de declanșarea crizei financiare globale, ceea ce echivalează cu un rezultat istoric pentru BRD. Factorul – cheie care a determinat recordul raportat de bancă este reprezentat de către evoluția costului net al riscului, care a trecut de la minus 461,17 mil. lei în 2016 la un plus de 375,68 mil. lei la finele anului trecut, pe fondul reducerii substanțiale a expunerii neperformante și, implicit, a provizioanelor alocate pentru acoperirea acestora.

În acest context, conducerea BRD a aprobat alocarea a 83% din câștiguri pentru dividende acordate acționarilor.

Creditele nete au crescut în perioada raportată la 30,3 mld. lei, cu un plus de 5,3% în comparație cu sfârşitul lui 2016, susţinute de creşterea robustă atât pe segmentul persoanelor fizice cât şi pe portofoliul mari clienţi, au explicat reprezentanții băncii.

“Producţia de credite pentru persoane fizice a continuat sa fie dinamică, ajungând la 6,4 miliarde RON (+13,8% faţă de anul trecut), fiind reconfirmată poziţia de lider a BRD pe piaţa creditelor pentru persoane fizice, cu o cotă de piaţă de 16,9% la sfârşitul lui 2017”, afirmă oficialii BRD.

Întrebat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO care este cota de piață a BRD în 2017, respectiv cota de piață pe segmentul corporate (companii) de către banca pe care o conduce, François Bloch, Directorul general al BRD Groupe Société Générale a spus: “Cota de piață pe segmentul corporate a fost de 9%. Portofoliul nostru este mai concentrat pe corporații mari față de cel de IMM-uri“.

Pe piața creditelor corporative, BRD luptă cu subsidiarele locale ale altor grupuri internaționale precum Erste, UniCredit, Raiffeisen, ING Bank și Citi.

Dacă pe retail, BRD a înregistrat o rată de creștere de 6,6%, pe piața finanțărilor corporative avansul a fost marginal, de 0,9%, în contextul în care a fost implicată în câteva tranzacții mari printre care și împrumutul de 177 mil. euro acordat alături de UniCredit către grupul A&D Pharma. La nivelul finanțării companiilor mari, portofoliul de credite a avansat cu 3,1% în 2017 față de 2016.

La nivelul bilanțului BRD, creditele retail au o pondere de 65%, în timp ce finanțarea dedicată companiilor înseamnă numai o treime din portofoliul de credite.

Șeful BRD nu a răspuns ce cotă de piață a obținut BRD la nivelul întregii piețe bancare locale, unde ocupă poziția a treia după BCR – subsidiară a grupului austriac Erste – și după Banca Transilvania, aflată în plin proces de achiziție a Bancpost și a altor operațiuni locale ale grupului elen Eurobank. De asemenea, întrebat dacă strategia băncii pe 2018 se va concentra asupra profitabilității sau asupra unei creșteri a cotei de piață, acesta a răspuns: “Asupra satisfacției clienților”.

BRD a marcat în 2017 una dintre cele mai mari tranzacții pe piața locală a creditelor neperformante, prin tranzacția Iris, anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 19 octombrie 2016.

În mai 2017, firma poloneză Kruk a făcut public că a plătit prețul de achiziție pentru un portofoliu bancar cu o valoare nominală de circa 1,25 mld. Lei (circa 272 mil. euro). Părțile nu au făcut public atunci prețul de achiziție, surse din piața de profil estimând în jurul a 24 mil. euro valoarea tranzacției.

Întrebat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, câți bani a încasat BRD în 2017 din vânzarea de credite neperformante, în special din tranzacția Iris, François Bloch a răspuns: ”15 mil. euro (pentru portofoliul Iris – n.r.)“. Cifra de aproximativ 15 mil. euro se referă la câștigul (impactul asupra contului de profit și pierderi) realizat din tranzacția menționată, au precizat reprezentanții BRD.

Ca urmare a acestor vânzări de credite neperformante, rata acestora în portofoliul băncii a scăzut de la 10,5% în decembrie 2016 la 6,6% în decembrie 2017, cifre calculate potrivit metodologiei Autorității Bancare Europene (EBA). Banca a urmat astfel tendința generală a sectorului bancar local, în care rata creditelor neperformante (NPL) la nivel de sistem era de 7,3% în noiembrie 2017, fiind pe o curbă de scădere.

Banca – mamă din Franța, Société Générale, a prezentat în noiembrie 2017 un plan financiar și strategic de dezvoltare până în 2020 “Transform to grow (transformă pentru a crește – n.r.)“, potrivit căruia, BRD își propune să își consolideze poziția în top 3 local și să își mențină poziția de lider în segmentul de retail (persoane fizice). Potrivit acestui document, banca locală a înregistrat cu succes un proces de revenire și ar trebui să captureze mai departe potențial de creștere în România.

Pe lista de măsuri a BRD din planul prezentat de SocGen intră astfel adaptarea modelului de distribuție în retail către comportamentul clienților și accelerarea procesului de digitalizare, consolidarea poziției de lider în finanțarea marilor corporații și creșterea portofoliului IMM, precum și modernizarea modelului operațional, între altele prin creșterea eficienței în back office.

BRD dispune de lichiditate semnificativă, ca și alte bănci mari locale, cu un raport între credite și depozite de 69%.

Pe lângă bancă, și alte linii de afaceri au înregistrat creșteri. Astfel, activele sub administrare ale BRD Asset Management au avut o creștere de 9% în 2017 față de anul anterior, iar cota de piață la nivelul pieței de fonduri mutuale administrate a înregistrat o creștere de 0,6 puncte procentuale.

SocGen, unul dintre cele mai mari grupuri financiare din Europa, deține 60% din BRD, care pe bursa de la București are o capitalizare bursieră de 9,29 mld. Lei (1,99 mld. euro). De la intrarea în 1999 în acționariatul BRD, grupul francez a preferat un model de dezvoltare organică în contextul în care alți jucători mari au abordat și cartea achizițiilor pentru a-și crește cota de piață dacă ne uităm la evoluția Băncii Transilvania, a UniCredit Bank și a Raiffeisen Bank România.

Achiziția portofoliului neperformant corporate Mars de la Alpha Bank a majorat volumul de credite administrat de APS cu 11%. Robert Machidon, Director General al APS România: Obiectivul nostru este să ajungem până la finele acestui an la un portofoliu românesc de credite de 4,5 mld. Euro

Lasă un răspuns

Compania cehă APS a anunțat, astăzi, că achiziția alături de Deutsche Bank și AnaCap a portofoliului neperformant de circa 360 mil. Euro de la banca elenă Alpha Bank va avea un impact semnificativ asupra volumului local pe care îl administrează.

„Această achiziție reprezintă un succes major: volumul nostru de credite a crescut cu 11%. Obiectivul nostru pentru sfârșitul acestui an este să avem un portofoliu românesc de 4,5 miliarde de euro”, declară Robert Machidon, director general al APS România.

Părțile nu au făcut publică valoarea achiziției. Surse din piață susțin însă că prețul trece de 100 mil. euro fiind una dintre cele mai mari achiziții din istoria pieței locale de credite neperformante.

Compania cehă APS, lider regional în sectorul creanțelor, își consolidează poziția în Balcani și va gestiona acest portofoliu de credite neperformante prin intermediul sucursalei sale din România.

„Vom profita de numeroșii noștri ani de experiență în sud-estul Europei. Faptul că am jucat un rol important în achiziționarea de împrumuturi neperformante grecești în România confirmă poziția noastră de lider în industrie”, spune Martin Machoň, Director General Executiv al APS.

Finalizarea acestei tranzacții prin care Alpha Bank – în conformitate cu planul său de restructurare – va scăpa de majoritatea creanțelor sale din România, este încă supusă aprobării organismelor de reglementare. Alți cumpărători includ Deutsche Bank AG și fonduri avizate de britanicii de la AnaCap Financial Partners LLP.

„Această tranzacție reprezintă una dintre achizițiile noastre cele mai importante pe piața românească a creditelor neperformante. Sunt foarte mulțumit de faptul că am avut ocazia să colaborăm cu Alpha Bank și cu partenerii noștri de renume pentru o astfel de tranzacție strategică”, spune și Viktor Levkanič, Directorul de Investiții al APS.

După ce a intrat în 2007 cu o operațiune greenfield în România, în anul 2011 APS a cumpărat alături de Slavia Capital divizia de finanțare persoane fizice a KBC Consumer Finance România, iar în 2012 alături de Slavia Capital a preluat Auto Trade Leasing IFN România, redenumit Asset Leasing IFN.

Cea mai mare tranzacție realizată în istoria pieței locale de profil a fost tranzacția Tokyo prin care APS, Deutsche Bank și IFC au preluat în 2016 un portofoliu neperformant de la BCR cu o valoare nominală de circa 1,1 mld. Euro. Prețul de achiziție nu a fost dezvăluit, însă este estimat în jurul a 150 mil. Euro, valoare ce depășește cu mult prețul de achiziție a unor bănci vândute în ultimii ani precum Millennium sau Carpatica.

APS, afacere controlată de către cehul Martin Machon, și-a construit în România o poziție de top în sectorul administrării creditelor după seria de achiziții de portofolii de la Volskbank România și BCR în perioada 2014 – 2016.

Pe piața locală a administrării datoriilor, APS concurează cu firmele poloneze Kruk, Kredyt Inkaso, GetBack, firma germane EOS, firma norvegiană B2 Holding și firma suedeză Intrum.

Garanti Bank finanțează cu 3 mil. euro producția noului tren Hyperion de către Softronic Craiova

Lasă un răspuns

Garanti Bank a acordat un împrumut de 14 mil. lei (circa 3 mil. Euro) companiei Softronic, singurul producător de trenuri electrice multiple și locomotive electrice din sud-estul Europei, pentru producția Hyperion 3 – cel mai modern mijloc de transport feroviar din România.

Noul tren va fi lansat în a doua jumătate a anului 2018.

Hyperion este primul tren electric de multiple unități din România și este recomandat pentru transportul Regio, Interregio sau Intercity. Hyperion 3 va fi al treilea model Hyperion, primul fiind lansat în 2014, când Garanti Bank a acordat companiei Softronic un împrumut de 20 milioane de lei pentru producția acestuia.

„Suntem mândri să ne unim încă o dată forțele cu Softronic pentru fabricarea acestui tren de ultimă generaţie. Garanti Bank este un susținător puternic al mediului de afaceri din România și al unor proiecte ambițioase și inovatoare, precum Hyperion 3, care contribuie la dezvoltarea durabilă a economiei locale. Suntem foarte activi pe segmentul corporate, care este o linie de afaceri importantă pentru noi, în principal datorită succesului nostru în stabilirea relațiilor de lungă durată cu clienții noștri. Vom menține aceeaşi abordare şi în continuare, reafirmându-ne angajamentul pe termen lung față de clienții noștri, atât în anul 2018, cât și în anii următori „, a declarat Cagri Memisoglu, Director General Adjunct al Garanti Bank.

Hyperion este alimentat de rețeaua de 25 kVca și are patru motoare asincrone de 430 kW. Când este frânat, Hyperion recuperează energia și oferă jumătate din consumul unui tren clasic cu locomotive și vagoane. Trenul poate atinge o viteză maximă de 160 km pe oră și include echipamente de cale ferată de ultimă oră, produse de companii precum ABB, Knorr Bremse, Lucchini, Voight sa Ultimate., recunoscute în industrie pentru performanța și calitatea produselor. Noul tren Hyperion 3 va aduce câteva actualizări noi care vor îmbunătăți semnificativ experiența călătorilor și vor asigura cea mai mare siguranță, afirmă reprezentanții băncii.

Garanti Bank România face parte din Grupul financiar-bancar Garanti România, care reunește și Garanti Leasing (marca sub care funcţionează compania Motoractive IFN SA) și Garanti Credite de Consum (marca sub care funcţionează Ralfi IFN SA).

Garanti Bank este deținută de către Turkiye Garanti Bankasi A.S. (TGB), a doua cea mai mare bancă privată din Turcia. TGB este o bancă universală cu servicii de top în toate segmentele de business. Banca deservește peste 14,5 milioane de clienți în zonele corporate, comercial, întreprinderi mici și mijlocii, dar și retail, oferind servicii financiare integrate. Grupul financiar spaniol Banco Bilbao Vizcaya Argentaria (BBVA) este acționarul majoritar al TGB.

Prezentă în România din 1998, banca a dezvoltat un portofoliu solid de clienți și și-a extins prezența națională prin sucursale și canale alternative.

Softronic Craiova a înregistrat în anul 2016 o cifră de afaceri de 54,9 mil. lei (12,2 mil. euro) și un profit net de 1,27 mil. lei (0,28 mil. euro) la un personal mediu format din 153 de oameni.

Sursă: Deloitte.

Radu Dumitrescu, Partener Deloitte România: Tranzacțiile cu credite neperformante din România au avut în 2017 o valoare nominală totală sub 1 mld. Euro. Începem să vedem din acest an că se structurează o piață secundară de vânzare a portofoliilor neperformante

Lasă un răspuns

Vânzările de credite neperformante s-au situat la o valoare nominală totală sub 1 mld. Euro, potrivit unor estimări prezentate de către Radu Dumitrescu, Partener servicii de suport în tranzacții în cadrul departamentului de consultanță financiară al Deloitte România.

Față de 2016, când piața de profil era estimată la 1,5 – 2 mld. Euro, tranzacțiile au înregistrat aparent un pas înapoi, însă la finele anului trecut erau în curs de vânzare portofolii neperformante de circa 1  – 1,5 mld. Euro, precizează Deloitte.

Un factor cu impact asupra pieței de credite neperformante a fost reprezentat de procesele de vânzare a unor bănci locale, care sunt așteptate să genereze însă pe termen scurt noi tranzacții pe piața de profil după ce noii proprietari vor intra în posesia activelor achiziționate.

În 2017, Banca Transilvania a semnat contractul de achiziție al Bancpost și a altor două entități ale Eurobank din România, OTP s-a angajat să cumpere Banca Românească de la National Bank of Greece, iar fondul american de investiții JC Flowers a anunțat că va prelua Piraeus Bank România.

Soarta unor tranzacții pe piața de profil este însă influențată și de o serie de măsuri de reglementare, printre care modificarea recentă a Codului fiscal privind plafonarea gradului de deducere a cheltuielilor reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate la 30% din valoarea creanțelor înstrăinate. Alte măsuri cu impact asupra investitorilor pe acest segment de piață sunt și propunerea legislativă de eliminare a caracterului executoriu pentru contractele de credit încheiate, ceea ce ar însemna că acest titlu executoriu nu poate fi decis decât de către o instanță de judecată. De asemenea, Deloitte susține că achizițiile de portofolii neperformante pot fi afectate și de o propunere legislativă care ar limita valoarea creanței ce poate fi recuperate de către un creditor la dublul sumei plătite pentru preluarea respectivei creanțe.

În 2017, pe piața de profil au apărut vânzători noi de credite neperformante precum BRD și Banca Transilvania, care au generat cele mai importante tranzacții, cea cu nume de cod Iris, respectiv Castrum. La celălalt capăt s-au remarcat ca și cumpărători în 2017 Kruk, B2 Holding și EOS.

Rata de credite neperformante la nivel de sistem a ajuns în 2017 la 7,3%, fiind pe un trend de scădere, însă încă peste media Uniunii Europene de 4,5%, potrivit unor date prezentate la începutul acestei săptămâni de către Sergiu Oprescu, președintele Asociației Române a Băncilor.

Ca evoluție, rata NPL din România a scăzut de la un maxim istoric de 21,9% atins în decembrie 2013 până la o valoare de aproape trei ori mai mică într-un interval de 4 ani, potrivit datelor Deloitte.

“Observăm că prețurile de tranzacționare a portofoliilor neperformante au crescut în 2017, tendință care a apărut pe fondul reducerii stocului de credite neperformante coroborat cu interesul de achiziție venit din partea mai multor investitori“, explică Radu Dumitrescu.

În 2018, piața de profil a ajuns la un stoc de credite neperformante de 4,6 mld. Euro, piața portofoliilor corporative fiind estimată la 3 mld. Euro, restul de 1,6 mld. Euro fiind reprezentat de portofolii rezidențiale și de credite de consum.

“Ne așteptăm să vedem în acest an că începe să se structureze în România o piață secundară de vânzare a portofoliilor neperformante, unde vor fi tranzacționate bucăți din portofoliile cumpărate anterior de investitori de la bănci“, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Radu Dumitrescu.

Potrivit acestuia, Deloitte are o echipă de 15 oameni care se ocupă de activitățile de due diligence (analiză) și consultanță pentru tranzacțiile cu credite neperformante.

Pe piața consultanței în tranzacțiile cu portofolii neperformante, Deloitte concurează cu PwC și  KPMG.

La nivelul pieței de credite neperformante, principalii jucători sunt APS, Kruk, EOS, Kredyt Inkaso, B2 Holding și Intrum.

Consorțiul format din Deutsche Bank, AnaCap și APS cumpără portofoliul neperformant de corporate Mars de la Alpha Bank. Prețul estimat de achiziție trece de 100 mil. Euro

Lasă un răspuns

Consorțiul format din Deustche Bank, AnaCap și APS este cumpărătorul portofoliului neperformant corporate al Alpha Bank, susțin surse din piață. Valoarea estimată a achiziției depășește 100 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Prețul de achiziție cotează astfel portofoliul corporate cu nume de cod Mars printre cele mai mari tranzacții cu credite neperformante din istoria pieței locale, recordul până acum fiind deținut de către tranzacția Tokyo din 2016, cu o valoare de peste 150 mil. Euro.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 13 iulie 2017 că Alpha Bank a scos la vânzare credite neperformante cu o valoare nominală totală în jurul a 420 mil. Euro.

Pachetele de credite au fost organizate în două tranzacții, în funcție de clasele de active. Astfel, un portofoliu neperformant format din credite retail al Alpha Bank, cu nume de cod Mars retail, a fost cumpărat de către B2 Holding, prețul de achiziție fiind estimat în jurul a 35 de cenți pentru 1 euro valoare nominală a creanței vândute.

Cea mai mare tranzacție din ultimii doi ani de pe piața locală este însă vânzarea portofoliului Mars corporate, a cărui valoare nominală se situează în jurul a 380 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Prețul estimat de achiziție al portofoliului ar putea fi în jurul a 30 de eurocenți pentru fiecare 1 euro valoare nominală a creanțelor vândute.

De regulă, un preț de achiziție ridicat indică o valoare consistentă a colateralului care însoțește portofoliul de credite neperformante.

Mandatul de vânzare pentru tranzacția Mars aparține consultanților PwC Grecia.

Vânzarea celor două portofolii Mars este coordonată de către banca – mamă din Grecia.

Printre investitorii care au depus oferte pe 23 octombrie 2017 pentru achiziția portofoliului de corporate Mars s-au numărat grupul norvegian B2 Holding, consorțiul format din International Finance Corporation, Apollo și Kredyt Inkaso, respectiv consorțiul format din Deutsche Bank, AnaCap și APS. Acest ultim consorțiu a fost cumpărătorul mai multor portofolii de credite neperformante vândute de către BCR în perioada 2014 – 2016.

Reprezentanții Alpha Bank nu au făcut până acum niciun comentariu pe tema tranzacțiilor de vânzare a portofoliilor de credite neperformante.

Alpha Bank este singura bancă din Grecia care rămâne pe piața bancară din România, după ce în anul 2017 National Bank of Greece a anunțat în iulie semnarea unui acord de vânzare a subsidiarei locale către grupul ungar OTP, în noiembrie EFG Eurobank a anunțat vânzarea Bancpost și a firmelor de consumer finance și leasing către Banca Transilvania, iar în decembrie Piraeus Bank a anunțat că a ajuns la un acord pentru vânzarea operațiunilor sale locale către fondul american de investiții JC Flowers.

Pe piața creditelor neperformante din România concurează investitori strategici internaționali precum grupurile poloneze Kruk și Kredyt Inkaso, cehii de la APS, firma germană EOS, grupul suedez Intrum (care a finalizat anul trecut fuziunea cu norvegienii de la Lindorff) și grupul norvegian B2 Holding.

Fondul american de investiții JC Flowers cumpără Piraeus Bank România și își face intrarea pe piața bancară locală în 2018 după câțiva ani de tatonări de achiziție de jucători precum Carpatica, Bancpost, Banca Românească sau Piraeus. Bancherii de investiții de la UBS, avocații de la White & Case și Schoenherr au lucrat de partea vânzătorului. UniCredit Bank România a fost consultant financiar exclusiv al cumpărătorului, iar avocații Clifford Chance au asigurat consultanța juridică a JC Flowers

Lasă un răspuns

Fondul american de investiții JC Flowers a semnat astăzi un acord de achiziție al Piraeus Bank România de la grupul bancar elen Piraeus, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Vânzătorul a anunțat, astăzi, tranzacția cu JC Flowers printr-un comunicat de presă.

Vânzarea Piraeus Bank România către JC Flowers a fost aprobată de către board-ul de directori al băncii-mamă din Grecia și de către Fondul Elen de Stabilitate Financiară (HFSF), și este subiectul unor condiții de aprobare din partea autorităților de reglementare din partea autorităților relevante din România cum este cazul băncii centrale și a Consiliului Concurenței.

Tranzacția este estimată să se încheie în prima jumătate a anului 2018.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 16 august 2017 că fondul american JC Flowers discută achiziția Piraeus Bank România, după doi ani de la prima încercare eșuată de preluare a subsidiarei locale a băncii elene. De asemenea, tranzacția de vânzare a Piraeus Bank din România și mandatul de vânzare pentru această tranzacție dat bancherilor de investiții de la UBS au fost anunțate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 3 iunie 2015, respectiv 5 iunie 2015.

Valoarea achiziției Piraeus Bank România de către JC Flowers nu a fost făcută publică. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că prețul de achiziție este de ordinul zecilor de milioane de euro, neconfirmat însă de către părțile implicate în tranzacție. Pe lângă prețul pentru achiziția pachetului de acțiuni din tranzacție mai fac parte datoria intragrup a fiicei din România față de banca – mamă, precum și lichiditățile plasate de către banca din România în afara țării, susțin surse din piață.

Per ansamblu, impactul tranzacției asupra poziției de capital reglementat a grupului este așteptat să fie neutru.

„Vânzarea operațiunilor noastre bancare în România reprezintă un alt pas important spre îndeplinirea la timp a angajamentelor asumate în planul de restructurare a Grupului, așa cum au fost convenite cu Direcția Generală Concurență a Comisiei Europene, precum și implementarea planului strategic al Grupului , „Agenda 2020″. Sunt deosebit de bucuros că PBR care va merge înainte va fi deținută și administrată de una dintre cele mai recunoscute firme internaționale de capital privat cu experiență semnificativă în domeniul serviciilor financiare din numeroase jurisdicții”, a declarat Christos Megalou, directorul executiv al Grupului.

Banca elvețiană de investiții UBS Limited a acționat în tranzacție în calitate de consultant financiar exclusiv al Piraeus Bank. De asemenea, firma de avocatură americană White & Case LLP și biroul local al firmei austriece de avocatură Schoenherr au asigurat consultanța juridică a vânzătorului.

De cealaltă parte, JC Flowers a avut consultant financiar exclusiv UniCredit Bank România și a apelat la serviciile de consultanță juridică ale Clifford Chance Badea, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

„Piraeus Bank România are un profil solid de solvabilitate, lichiditate și calitate a activelor într-o economie cu cea mai rapidă creștere din Uniunea Europeană. Așteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu Piraeus Bank România pentru finalizarea achiziției și crearea unei bănci independente puternice în sectorul bancar dinamic și local din România „, a declarat J. Christopher Flowers, CEO și Director General al JCF.

În cursa pentru achiziția Piraeus Bank România a fost înscrisă și Patria Bank, instituție de credit controlată de către un fond de investiții administrat de către Axxess Capital.

JC Flowers a participat în acest an și la tranzacția de vânzare a Bancpost, adjudecată în final de către Banca Transilvania pentru un preț de achiziție în jurul a aproximativ 250 mil. euro, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

JC Flowers este unul dintre investitorii care s-a implicat în ultimii doi ani în tranzacțiile de vânzare de la Piraeus Bank România, Carpatica, Banca Românească și Bancpost.

În 2015, JC Flowers a depus oferta finală pentru preluarea Piraeus Bank România, în cadrul unei strategii mai ample care viza și preluarea Carpatica, controlată la acea vreme de către omul de afaceri Ilie Carabulea și asociații săi. Acum, Carpatica face parte din structurile Patria Bank.

După respingerea ofertei înaintate de către JC Flowers, Piraeus Grecia s-a concentrat pe optimizarea operațiunii sale din România.

În 2015 și 2016, Piraeus Bank România a vândut portofoliile de credite neperformante Henri și Elisabeth, cu valori nominale de aproximativ 184 mil. Euro, respectiv 164 mil. Euro, conform informațiilor publicate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În acest an, Piraeus a lansat o altă tranzacție cu nume de cod Hurricane prin care intenționa să externalizeze serviciile de administrare a creditelor neperformante către un operator specializat de administrare a datoriilor, care însă a fost blocată pe fondul tranzacției mai ample de vânzare a Piraeus Bank România.

Piraeus Bank România ocupa poziția 13 cu o cotă de piață de 1,67% la nivelul pieței bancare, potrivit datelor la 31 decembrie 2016 raportate de către banca centrală.

Piraeus Bank România avea la 30 septembrie 2017 active totale de 1,5 mld.euro, o rețea de 99 de unități, peste 1.300 de angajați și un portofoliu de 150.000 de clienți activi.

Grupul elen Piraeus este nevoit să își vândă operațiunile din România, ca și National Bank of Greece și Eurobank, în cadrul programului de reducere a expunerii internaționale agreat cu creditorii Greciei, printre care se numără și Comisia Europeană.

Astfel, Piraeus a făcut un exit progresiv din România, început în 2013 cu vânzarea ATE Bank către omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, iar în ianuarie 2017 a vândut afacerea de asigurări non-viață a ATE Insurance România către Euroins România Insurance-Reinsurance SA, parte a grupului bulgar Euroins Insurance Group EAD.

Cumpărătorul Piraeus Bank România, J.C. Flowers este un manager global de investiții fondat în SUA în 1998. A investit peste 15 mld. Dolari în 50 de companii din 17 țări în sectoare diferite de la bănci, asigurări sau servicii de administrare a activelor. JC Flowers are circa 6 mld. Dolari sub administrare și birouri la New York și Londra.

Intrarea unui fond de investiții de talia JC Flowers pe piața bancară din România este de așteptat să aducă managerul global de investiții din SUA în poziția de a face oferte de achiziție pentru alți jucători din piață pentru a putea construi o masă critică suficientă în vederea unui exit, pe fondul unui proces de consolidare a pieței bancare ce a avansat puternic în acest an, în special după semnarea a trei tranzacții de exit de către băncile elene NBG, Eurobank și Piraeus.

 

Intesa Sanpaolo a finalizat transferul de active și pasive de la fosta sucursală a Veneto Banca din România

Lasă un răspuns

Intesa Sanpaolo a finalizat formalitățile privind transferul anumitor active și pasive de la fosta sucursală din România a Veneto Banca, inclusiv rețeaua de 19 unități, către nou-înființata Intesa Sanpaolo SPA Torino Sucursala București.

Ca urmare a acestui transfer, Intesa Sanpaolo SPA Torino Sucursala București are acum în portofoliu credite și toate depozitele constituite la Veneto Banca în România. De asemenea, angajații Veneto Banca au fost transferați către Intesa Sanpaolo SPA Torino Sucursala București.

Grupul Intesa Sanpaolo este prezent acum în România cu două entități: Intesa Sanpaolo Bank Romania SA, cu o rețea de 30 de unități, respectiv Intesa Sanpaolo SPA Torino Sucursala București cu 19 unități.

Această tranzacție face parte din contractul semnat la 26 iunie 2017 de către Intesa Sanpaolo cu lichidatorii Banca Popolare di Vicenza și Veneto Banca în Italia.

Intesa Sanpaolo a semnat în vară contractul cu lichidatorii Bancii Popolare di Vicenza și ai Veneto Banca pentru achiziționarea de către Intesa Sanpaolo a anumitor active și pasive și a anumitor relații juridice ale celor două bănci, la prețul simbolic de 1 Euro, conform unei decizii adoptate în unanimitate de consiliul de administrație al grupului bancar italian.

Tranzacția are efecte limitate și pe piața din România, unde atât Intesa, cât și Veneto Banca activează.

Portofoliul achiziționat include, pe lângă activele și pasivele selecționate aparținând Bancii Popolare di Vicenza și Veneto Banca, acțiunile acestora deținute în cadrul Banca Apulia S.p.A. și Banca Nuova S.p.A., SEC Servizi S.c.p.a., Servizi Bancari S.c.p.a. și, cu condiția obtinerii autorizațiilor necesare, în bancile care funcționează în Moldova, Croația și Albania, precizează cumpărătorul.

Portofoliul ce va fi preluat include credite performante, altele decât creditele cu nivel ridicat de risc, în valoare de aproximativa de 26,1 mld. Euro, active financiare în valoare de aproximativ 8,9 mld Euro, active fiscale în valoare de aproximativ 1,9 mld. Euro, depozite ale clientelei de aproximativ 25,8 mld. Euro, obligațiuni senior de aproximativ 11,8 mld. Euro, depozite indirecte de aproximativ 23 mld. Euro, din care active administrate de aproximativ 10,4 mld. Euro. De asemenea, Intesa a mai anunțat în iunie că va prelua aproximativ 900 de sucursale în Italia și 60 în afara acesteia, inclusiv rețeaua sucursalei Veneto Banca din România, respectiv aproximativ 9.960 de angajați în Italia și 880 în afara acesteia.

Intesa Sanpaolo Bank Romania a înregistrat la 31 decembrie 2016 o cotă de piață de 1,04% cu un activ net bilanțier de 4,088 mld. Lei, în timp ce sucursala locală a Veneto Banca Spa Italia Montebelluna avea o cotă de piață similar, de 1,04%, cu un activ net bilanțier de 4,111 mld. Lei, potrivit ultimului raport anual al băncii centrale.

În România, pe lângă cele două bănci italiene implicate în fuziune, activează și UniCredit Bank, situată între primele cinci instituții de credit de pe piața locală după mărimea activelor.

În acest an, pe lângă preluarea de către Intesa a activelor Veneto, OTP a semnat achiziția Banca Românească, subsidiară a National Bank of Greece, iar Banca Transilvania a semnat contractul de achiziție al Bancpost. Tot recent, un fond de investiții administrat de către Axxess Capital a preluat indirect Carpatica, care în urma fuziunii cu Nextebank a dat naștere Patria Bank. De asemenea, Marfin Bank a ajuns în acest an la un acord pentru vânzarea subsidiarei locale.

Procesul de consolidare de pe piața bancară este așteptat să continue însă și cu alte bănci, în contextul în care pe lângă jucători cu apetit pentru achiziții precum Banca Transilvania, OTP sau Patria Bank, sunt și fonduri de investiții care caută să cumpere active bancare.

Grupul norvegian B2 Holding negociază achiziția unui portofoliu neperformant bancar de 270 mil. al Raiffeisen Bank România. Prețul de achiziție în tranzacția cu nume de cod Fain, estimat la aproximativ 30 mil. euro

Lasă un răspuns

Grupul norvegian B2 Holding negociază achiziția unui portofoliu neperformant de la Raiffeisen Bank România, susțin surse din piață.

Valoarea nominală a împrumuturilor care fac parte din portofoliul scos la vânzare de către Raiffeisen este de circa 270 mil. euro, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții băncii, care au adăugat că la alte întrebări pe marginea acestei tranzacții nu pot răspunde momentan.

“Niciodată nu facem comentarii despre niciuna din tranzacțiile NPL (cu credite neperformante – n.r.) la care ne uităm sau nu, cu excepția comunicatelor pe care le facem publice prin intermediul Bursei de Valori de la Oslo“, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Olav Dalen Zahl, Director General Executiv al grupului norvegian B2 Holding.

Tranzacția cu nume de cod Fain, prin care Raiffeisen Bank România a scos la vânzare un portofoliu neperformant cu o valoare nominală de aproape 300 mil. euro, a fost anunțată în premieră pe 18 iulie 2017 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Prețul de achiziție al portofoliului Fain este estimat până la aproximativ 30 mil. euro, susțin surse din piață.

Consultanții PwC au mandatul de vânzare în cadrul tranzacției Fain.

Raiffeisen Bank International, banca – mamă a Raiffeisen Bank România, a raportat la 30 septembrie 2017 că a înregistrat o pondere a creditelor neperformante în cadrul subsidiarei locale de 7,6%, potrivit ultimului raport financiar.

Pentru primele nouă luni ale anului, operațiunea din România a Raiffeisen Bank International a raportat un profit de 74 mil. euro, venituri nete din dobânzi de 194 mil. euro, active de 7,7 mld. Euro, 5.372 de angajați și 2,297 milioane de clienți în portofoliu.

Două treimi din portofoliul de credite este din zona clienților persoane fizice, iar 32% înseamnă ponderea clienților – companii.

Piața creditelor neperformante din România se apropie de 2 mld. Euro în acest an și este una dintre cele mai dinamice piețe de profil din regiune.

Raiffeisen Bank a intrat pe piața din România în 1994, cînd grupul austriac a deschis o reprezentanță în București. Raiffeisen Bank România a rezultat din fuziunea, încheiată în iunie 2002, a celor doua entități ale grupului Raiffeisen în România –  Raiffeisenbank România și Banca Agricolă Raiffeisen, înființată în 2001 și preluată ulterior de la statul român de către grupul austriac.

B2 Holding a intrat pe piața de profil din România indirect prin achiziția în anul 2016 a companiei bulgare de administrare a datoriilor Debt Collection Agency (DCA).

Pentru a-și întări poziția, B2 Holding a cumpărat alături de EOS portofoliul Blue Lake de la BCR și este unul dintre cei mai activi cumpărători pe o piață în care activează jucători internaționali specializați precum Kruk, APS, EOS, Kredyt Inkaso, Intrum, respectiv investitori financiari puternici precum Deutsche Bank sau International Finance Corporation (IFC), divizia de investiții a Băncii Mondiale.

B2 Holding este listată pe bursa de la Oslo (Norvegia) și dispune de lichidități puternice, fiind interesată atât de achiziții de portofolii neperformante, cât și de oportunități de fuziuni și achiziții. Firma norvegiană a raportat pentru trimestrul al treilea achiziții de portofolii neperformante de 330 mil. coroane norvegiene (circa 33 mil. euro) în Europa de sud-est, regiune în care operează în Grecia, Bulgaria și România și unde partenerul său pentru astfel de portofolii este EOS.

În total, în trimestrul al treilea, B2 Holding a raportat achiziții de portofolii neperformante de 702 mil. coroane norvegiene, respectiv o marjă de câștig de 51% cu EBITDA de 262 mil. coroane nporvegiene. În noiembrie, B2 Holding a anunțat achiziția unui portofoliu nepeformant de 84 mil. euro de la UniCredit Bulbank din Bulgaria.

Tot în noiembrie, grupul norvegian a atras capital de pe piețele financiare internaționale printr-o emisiune de obligațiuni de 200 mil. euro cu maturitate în 2022 la o dobândă a cuponului de 4,25% + dobânda EURIBOR la 3 luni, banii fiind alocați pentru scopuri corporative generale.

Tranzacția prin care BT ia Bancpost ar putea fi cea mai mare achiziție în cash a unei bănci locale de la privatizarea BCR în 2006 cu grupul austriac Erste. Structura tranzacției Florence contrastează puternic față de achiziția Volksbank România de către BT și de achiziția Banca Românească de către OTP: Plata BT pentru cumpărarea Bancpost este componenta dominantă a tranzacției Florence, în timp ce ponderea datoriilor preluate este nesemnificativă în ansamblul tranzacției

Lasă un răspuns

Tranzacția pe care BT o semnează la această oră pentru achiziția Bancpost ar putea fi cea mai mare achiziție în cash a unei bănci de la încheierea privatizării BCR în octombrie 2006, când Erste a plătit atunci 3,75 mld. Euro pentru preluarea unui pachet de 61,88%, dat fiind calibrul tranzacției BT – Bancpost.

Structura tranzacției Florence, în urma căreia BT va prelua un pachet de 99,15% din acțiunile Bancpost, diferă puternic de ultimele achiziții majore de bănci locale, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Astfel, componenta de preț plătit de BT pentru preluarea pachetului de acțiuni la Bancpost este dominantă, în timp ce ponderea datoriilor este nesemnificativă în ansamblul tranzacției.

BT are la dispoziție lichidități puternice, din care este de așteptat să acopere achiziția Bancpost. Astfel, cumpărătorul a raportat la 30 septembrie numerar și disponibilități la banca centrală de 4,259 mld. lei (în jurul a 925 mil. euro), un profit net după primele nouă luni ale anului de 779 mil. lei (circa 169 mil. euro). BT dispunea la aceeași dată de referință de capitaluri proprii totale de 6,68 mld. lei (circa 1,45 mld euro).

Tranzacția prin care BT a preluat pe 7 aprilie 2015 pachetul de 100% din acțiuni al Volskbank România prevedea un preț de 81 mil. Euro pentru pachetul de acțiuni, în timp ce și-a asumat obligația rambursării unor finanțări de 647 mil. Euro către banca- mama.

De asemenea, pe 27 iulie 2017, banca elenă National Bank of Greece a anunțat semnarea unui acord de vânzare a pachetului său de 99,28% din acțiunile Banca Românească, precum și a unui portofoliu performant de credite către grupul ungar OTP.

Fără să menționeze explicit valoarea tranzacției, NBG a precizat că „tranzacția este de așteptat să majoreze rata fondurilor proprii (CET1 Ratio) cu circa 5 puncte de bază și, luând în considerare rambursarea datoriei intra-grup, întărește poziția de lichiditate (a NBG – n.r.) cu circa 650 mil. euro”.

Conform unor informații publicate de către Reuters, însă neconfirmate oficial, tranzacția NBG – OTP este însă dominată de componenta rambursării liniilor de finanțare intragrup către banca – mamă din Grecia, estimate în jurul a 550 mil. Euro.

O altă tranzacție semnificativă în sectorul bancar, preluarea fostei subsidiare locale a grupului portughez Millennium în 2015 de către grupul ungar OTP a fost structurată pe plata unui preț de 39 mil. Euro pentru pachetul de 100% din acțiunile băncii locale la pachet cu rambursarea unor linii intragrup de 150 mil. Euro.

În iunie 2015, grupul italian UniCredit a preluat 45% din acțiunile UniCredit Bank SA de la omul de afaceri Ion Țiriac, tranzacție estimată în jurul a 700 mil. Euro și considerată cea mai mare tranzacție cu plata în cash de la preluarea BCR de către Erste. Tranzacția de acum doi ani a fost, în fapt, exercitarea unei clauze din contractul în urma căruia HVB Bank (bancă intrată ulterior în portofoliul UniCredit) a preluat în 2006 pachetul majoritar de acțiuni al Băncii Țiriac, moment în care omul de afaceri Ion Țiriac a cedat controlul băncii.

Printre tranzacțiile cu impact semnificativ în intervalul 2006 – 2017 s-au mai numărat achiziția portofoliului corporate al RBS Bank România de către UniCredit în 2014, achiziția portofoliului retail și de Royal Preffered Banking în 2013 al RBS Bank România de către Unicredit, preluarea portofoliului de retail al Citibank România de către Raiffeisen în 2013, respectiv achizițiile fostei Romexterra Bank și a Carpatica Bank de către un fond de investiții administrat de Axxess Capital, respectiv preluarea fostei RIB de către polonezii de la Getin Bank.

Tranzacția Florence prin care BT preia platforma financiară locală a Eurobank urmează să fie semnată astăzi la București, unde a fost semnată în urmă cu trei ani și achiziția Volksbank România

Lasă un răspuns

Tranzacția prin care Eurobank își vinde platforma financiară locală, formată din Bancpost, ERB Retail Services și ERB Leasing, urmează să se semneze astăzi în București, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În mod similar, Banca Transilvania, al cărei sediu principal este la Cluj – Napoca, a procedat și la precedenta achiziție, cea a pachetului de 100% din Volksbank România, tranzacție semnată la București pe 10 decembrie 2014 și închisă pe 7 aprilie 2015.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat în premieră negocierile de achiziție dintre BT și Volksbank România, precum și semnarea tranzacției.

De asemenea, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 20 ianuarie 2016 că Eurobank a dat un mandat bancherilor de investiții de la HSBC pentru a tatona vânzarea Bancpost.

Consiliul de Administrație al Băncii Transilvania a aprobat pe 23 noiembrie 2017 perfectarea tranzacției pentru achiziția pachetului de 99,15% din acțiunile Bancpost de la grupul elen Eurobank Group. Semnarea contractului va avea loc pe 24 noiembrie.

În cadrul tranzacției cu nume de cod Florence, BT va prelua și participații în capitalul social al ERB Retail Services IFN SA si ERB Leasing IFN SA.

HSBC Bank Plc și Mediobanca – Banca di Credito Finanziario S.p.A au fost consultanți financiari ai Eurobank în legătură cu tranzacția, iar Shearman & Sterling LLP și Schoenherr și Asociații SCA au oferit consultanță juridică.

Barclays Bank PLC a acționat în calitate de Consilier financiar unic al BT în contextul acestei tranzacții. PeliFilip a oferit consultanță juridică, iar Deloitte a oferit consultanță financiară cu privire la anumite probleme de contabilitate și diligență.

Bancpost este a noua bancă din România, cu o cotă de piață de aproape 3% și un total de active în valoare de 11,6 miliarde lei (2,5 miliarde de euro). Bancpost are peste 2000 de angajați prin rețeaua de aproximativ 150 de unități, care deservește mai mult de 1 milion de clienți.

Banca Transilvania, a doua bancă din piața locală după active, are o cotă de piață de peste 13% si active totale în valoare de 54,9 miliarde RON (11,9 miliarde de euro), Banca Transilvania este a doua banca din Romania. BT are peste 7.000 de angajați, 2,2 milioane de clienți și aproximativ 500 de unități.

Tranzacția de vânzare a platformei financiare a Eurobank din România este cea mai importantă mișcare de fuziuni și achiziții în acest an în sectorul financiar pentru că implică doi jucători din top 10 local după active și pentru că va oferi BT un salt consistent în obiectivul său de a deveni banca locală nr 1 după active, poziție ocupată de mulți ani de către BCR, aflată în portofoliul grupului austriac Erste.

BT semnează astăzi contractul de achiziție a 99,15% din Bancpost și preluarea pachetelor de acțiuni în ERB Retail Services și ERB Leasing de la grupul elen Eurobank. Finalizarea achiziției, estimată pentru trimestrul al doilea din 2018

Lasă un răspuns

Consiliul de Administrație al Băncii Transilvania a aprobat pe 23 noiembrie 2017 perfectarea tranzacției pentru achiziția pachetului de 99,15% din acțiunile Bancpost de la grupul elen Eurobank Group. Semnarea contractului va avea loc pe 24 noiembrie.

În cadrul tranzacției, BT va prelua și participații în capitalul social al ERB Retail Services IFN SA si ERB Leasing IFN SA.

“Dorim să precizăm că atât Banca Transilvania cât și Bancpost S.A. vor acționa ca entități separate până la finalizarea tranzacției, urmând ca doar după această dată să aibă loc procesul de integrare a Bancpost SA în cadrul BT. Integrarea Bancpost SA în cadrul BT va avea loc după îndeplinirea procedurilor legale și după solicitarea și obținerea tuturor aprobărilor necesare din partea autorităților competente”, explică reprezentanții BT.

Banca Transilvania estimează că închiderea tranzacției, care va avea loc după obținerea avizelor de aprobare de la BNR și Consiliul Concurenței, va avea loc în trimestrul al doilea.

Integrarea Bancpost în structurile Băncii Transilvania va începe în 2018.

A început numărătoarea inversă pentru cea mai mare tranzacție bancară din 2017: Banca Transilvania estimează că va semna până la finele lunii noiembrie acordul de cumpărare pentru Bancpost, ERB Retail Services IFN și ERB Leasing IFN de la grupul financiar elen Eurobank

Lasă un răspuns

Banca Transilvania, a doua bancă locală după mărimea activelor totale, a anunțat, astăzi, că estimează semnarea unui acord de achiziție până la sfârșitul acestei luni pentru Bancpost, ERB Retail Services IFN și ERB Leasing IFN în cadrul pachetului de vânzare pus pe masă de către grupul financiar elen Eurobank.

“Banca Transilvania SA informeaza investitorii cu privire la faptul că Eurobank și Banca Transilvania au derulat negocieri exclusive cu privire la potențiala achiziție a Bancpost SA, ERB Retail Services IFN SA și ERB Leasing IFN SA din România. În ultimele săptămâni s-au făcut progrese semnificative înspre un rezultat pozitiv, iar negocierile sunt aproape de finalizare, părțile parcurgând ultimele etape în vederea semnării unui acord. Echipele de conducere ale celor două părți doresc sa reafirme implicarea în finalizarea unei tranzacții echitabile și benefice pentru toate părțile interesate, mentionând că data semnării acordului este estimată cel mai târziu pentru finele lunii noiembrie 2017 și va fi anunțată public de îndată ce formalitățile necesare vor fi parcurse în mod corespunzator”, au precizat reprezentanții cumpărătorului într-un comunicat de presă.

Anunțul confirmă informațiile publicate pe 1 noiembrie 2017 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, potrivit cărora semnarea acordului între cele două bănci este așteptată să aibă loc în această lună.

Potrivit reprezentanților Băncii Transilvania, detalii suplimentare vor fi comunicate publicului și investitorilor după finalizarea pașilor necesari și obținerea tuturor aprobărilor corespunzătoare.

Tranzacția cu nume de cod Florence are valențele unui exit al grupului financiar elen Eurobank din România, susțin surse din piață, având în vedere că negocierile cu Banca Transilvania vizează vânzarea întregului pachet de acțiuni al Bancpost, nu doar a unui pachet majoritar de acțiuni, așa cum reprezentanții vânzătorului afirmau la începutul acestui an, la momentul lansării tranzacției.

Achiziția Bancpost, a noua bancă de pe piața locală după activele totale la finele anului trecut, are o importanță strategică pentru Banca Transilvania, care a pornit în urmă cu trei ani ascensiunea către poziția de lider al pieței bancare din România, ocupată de 11 ani de către grupul austriac Erste prin subsidiara sa locală, BCR.

Pe o piață bancară în care creșterea organică a fost temperată de criza financiară globală, orice jucător care caută un avans semnificativ al cotei de piață este nevoit să se uite după achiziții. La celălalt capăt al pieței, grupuri bancare străine fără o masă critică sau implicate în procese largi de restructurare au făcut pe rând tranzacții de exit din România în ultimii patru ani.

Astfel, Royal Bank of Scotland și-a vândut operațiunile în două etape (2013 și 2014) către UniCredit, MKB a vândut fosta Romexterra Bank unui fond de investiții al Axxess Capital (2013), care a modelat Patria Bank după achiziția Carpatica (2016), grupul bancar portughez Millennium a vândut subsidiara locală către OTP (2014), care în iulie 2017 a semnat și achiziția Banca Românească de la grupul elen National Bank of Greece, iar Volksbank a vândut banca din România către Banca Transilvania în aprilie 2015.

Cele mai ample mișcări în top 10 după activele locale, precum și cel mai important avans al procesului de consolidare bancară locală în ansamblu de la declanșarea crizei financiare globale sunt de așteptat să se producă în 2018, când este așteptată finalizarea vânzării Bancpost, Banca Românească și a Piraeus Bank România, tranzacție aflată în curs în acest moment.

Banca Transilvania s-a poziționat ca fiind cel mai important cumpărător din România de active bancare, pe lângă achiziția Volksbank România și a preconizatei tranzacții cu Bancpost, banca anunțând în această săptămână că va prelua un pachet inițial de 39% din Victoriabank din Republica Moldova, în cadrul primei sale incursiuni de fuziuni și achiziții în afara României.

Banca Transilvania dispune de o poziție puternică de lichiditate, raportând pentru primul semestru al acestui an un profit de 496 mil. Lei (circa 108 mil. Euro) la nivel strict de bancă, respectiv un profit de 512,7 mil. Lei (circa 111 mil euro) la nivel de grup financiar. De asemenea, BT dispune de numerar și disponibilități plasate la banca centrală de 4,5 mld. Lei (circa 1 mld. Euro).

De cealaltă parte, Bancpost ocupa locul 9 și avea o cotă de piață de 2,96% din sistemul bancar local în baza activului net bilanțier la 31 decembrie 2016, conform ultimului raport anual al BNR făcut public.

Procesul de vânzare al Bancpost și al celorlalte active cuprinse în tranzacția Florence este coordonat de către echipe de bancheri de investiții de la HSBC și Mediobanca.

Eurobank Ergasias s-a angajat în fața Comisiei Europene să-și taie din expunerea sa pe piețele din afara Greciei astfel încât activele sale din străinătate, inclusiv România.

Într-o mutare anterioară de reducere a expunerii printr-o tranzacție cu un partener strategic, Eurobank a semnat pe 22 decembrie 2015 vânzarea unui pachet de 80% din afacerea de asigurări Eurolife ERB Insurance Group Holdings, cu operațiuni în Grecia și România, pentru 316 mil. Euro către grupul canadian Fairfax.

Eurobank raporta la finele trimestrului al doilea din acest an active de 2,6 mld. Euro în România, un portofoliu brut de credite de 2 mld. Euro și depozite de 1,847 mld. Euro, un profit operațional de 34 mil. Euro și un profit de 3,4 mil. Euro la un personal de 2.117 de oameni și o rețea formată din 147 de unități și 8 centre de afaceri, conform unui raport financiar al băncii elene.

Eurobank trece printr-un proces amplu de restructurare, în urma căruia pe de o parte, sunt reduse expunerile pe piețele din afara Greciei, pe de altă parte a trecut la vânzarea de credite neperformante pentru a slăbi presiunea de pe bilanț, iar în paralel caută să își diversifice canalele de finanțare ale operațiunilor. Astfel, Eurobank a plasat pe 25 octombrie o emisiune de obligațiuni de 500 mil. Euro cu scadența la 3 ani și la o dobândă anuală în euro de 2,75%, prima ieșire pe piețele financiare internaționale din 2014 până acum.

Firmele românești trec la achiziții în Republica Moldova pe poarta deschisă de BERD: Banca Transilvania intenționează să cumpere 39% din Victoriabank în cadrul unei tranzacții estimate în jurul a 30 – 35 mil. Euro. Transgaz trebuie să depună ofertă până pe 15 decembrie pentru preluarea companiei de stat Vestmoldtransgaz, unde prețul inițial de vânzare e de circa 9 mil. Euro la care se adaugă investiții de 93 mil. Euro în doi ani

Lasă un răspuns

Banca Transilvania, a doua bancă din România după activele totale, a anunțat în această seară că intenționează să cumpere un pachet inițial de peste 39% din Victoriabank, a treia bancă din Republica Moldova.

Tranzacția va însemna prima achiziție a Băncii Transilvania pe o piață bancară străină în contextul strategiei sale de extindere, prin care în aprilie 2015 a preluat Volksbank România, iar acum este așteptată să anunțe semnarea achiziției Bancpost.

Intrarea Băncii Transilvania pe piața bancară din Republica Moldova este facilitată de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), aflat în poziția de acționar minoritar atât în Banca Transilvania, cât și în Victoriabank, unde deține 27,5% din acțiuni. Din board-ul Victoriabank face parte deja Ionuț Pătrăhău, fost bancher al Băncii Transilvania care acum reprezintă interesele BERD în banca de la Chișinău.

“Din 2007, aceasta este prima dată când un investitor bancar străin intră pe piața din Republica Moldova. Ca urmare a investiției avute în vedere, Banca Transilvania și BERD vor deține împreună pachetul majoritar în Victoriabank. În conformitate cu legislația în vigoare, aceștia vor face o ofertă pentru achiziționarea celorlalte acțiuni”, au precizat reprezentanții Băncii Transilvania.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică și nici cine este vânzătorul pachetului de acțiuni de la Victoriabank.

Acțiunile Victoriabank sunt deținute de către BERD prin intermediul vehiculului de investiții cu scop special (SPV) olandez VB Investment Holding BV cu 27,56%, respectiv de către vehiculul de investiții înregistrat în Cipru Insidown Ltd al cărui beneficiar este cetățeanul rus Sergey Lobanov cu 39,2% la care se adaugă un grup de oameni de afaceri din Republica Moldova – Victor Țurcan (10,45% din acțiuni), Elena Artemenco (4,94%), Galina Proidisvet (4,04%), Valentina Țurcan (2,47%), Notabil SRL (în spatele căreia se află Valentina Țurcan) cu 2,36%, Natalia Rotari cu 0,45%, Francesca Postolache cu 0,34% și Iurie Bondari cu 1,01%, conform datelor făcute publice de către bancă.

Din datele făcute publice reiese că singurul pachet de peste 39% din acțiunile Victoriabank aparține rusului Sergey Lobanov.

BERD și-a majorat în iunie 2016 participația la Victoriabank, când a anunțat că plătește 6 mil. Euro pentru 12,5% din acțiuni, vânzător fiind Alpha Bank România, care și-a făcut exitul din acționariatul băncii.

La acel moment, BERD a plătit 42 de lei moldovenești pe acțiune, adică un preț care evalua Victoriabank la 48 mil. Euro, la jumătate din valoarea sa contabilă.

De această dată, Banca Transilvania va plăti un preț mai aproape de valoarea contabilă a băncii, adică peste prețul plătit în 2016 de către BERD, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Surse din piața de fuziuni și achiziții susțin că prețul pe care BT ar putea să îl plătească pentru preluarea pachetului de peste 39% din Victoriabank ar putea fi în jurul a 30 – 35 mil. Euro, valori neconfirmate de către părțile implicate în tranzacție.

Pentru finanțarea achiziției, Banca Transilvania are la îndemână lichidități proprii consistente. Banca dispune de o poziție puternică de lichiditate, raportând pentru primul semestru al acestui an un profit de 496 mil. Lei (circa 108 mil. Euro) la nivel strict de bancă, respectiv un profit de 512,7 mil. Lei (circa 111 mil euro) la nivel de grup financiar. BT dispune de numerar și disponibilități plasate la banca centrală de 4,5 mld. Lei (circa 1 mld. Euro). Dealtfel, grupul BT caută să își investească o parte din lichiditățile obținute nu doar în achiziții  de bănci în România și Republica Moldova, ci și în start-upuri de tehnologie financiară care au nevoie de capital de creștere, cum a fost cazul investiției BT Investments în dezvoltatorul aplicației de plată pe mobil Pago, anunțate săptămâna trecută.

Victoriabank este o bancă bine capitalizată cu o cotă de piață de 17% la nivelul pieței din Republica Moldova, cu capitaluri proprii de 2,285 mld. Lei moldovenești (circa 113 mil. Euro) la finele anului 2016.

În 2016, Victoriabank a raportat un profit net de 220 mil. Lei moldovenești (peste 10 mil. euro), dublu față de anul anterior, respectiv numerar și solduri cu Banca Națională a Moldovei de 2,754 mld. Lei moldovenești.

Piața bancară din Moldova, cu active totale de 72 mld. Lei moldovenești (peste 3,5 mld. euro) și un profit net de 1,36 mld. Lei moldovenești (circa 67 mil. euro) în 2016, este concentrată pe segmentul de corporate (clienți – companii), oferind prospecte de creștere puternică în sectorul de retail, unde Banca Transilvania este de așteptat să accelereze creșterea organică prin intermediul platformei Victoriabank.

Victoriabank a avut un trecut tumultuos cu acționari ca oligarhul Vladimir Plahotniuc și Veaceslav Platon. Dealtfel, Republica Moldova a fost puternic zguduită de scandalurile din marile bănci locale, mai ales de către scandalul prin care un miliard de dolari a dispărut în mod suspect în 2014 din băncile de peste Prut, acuzațiile fiind îndreptate în special către omul de afaceri Ilan Shor și asociații săi.

Intrarea Băncii Transilvania pe piața bancară din Moldova are loc concomitent cu pregătirile unei alte companii românești, Transgaz.

Astfel, Transgaz a anunțat că intenționează să participe la privatizarea Întreprinderii de Stat Vestmoldtransgaz, compania creată de statul moldovean pentru operarea gazoductului Ungheni – Chișinău.

Agenția Proprietății Publice de la Chișinău a anunțat că așteaptă documentele de participare la privatizarea Vestmoldtransgaz până pe 15 decembrie la ora 15. Conform anunțului, prețul inițial de vânzare a fost stabilit la 180 mil. Lei moldovenești (circa 9 mil. Euro), iar volumul minim de investiții se cifrează la 93 mil. Euro pe doi ani.

Din costul total al gazoductului care ar urma să interconecteze sistemul de transport al gazelor din Moldova cu cel din România, BERD va participa cu o finanțare de 41 mil. Euro.  O altă finanțare de 41 mil. Euro pentru finanțarea proiectului vine de la Banca Europeană de Investiții. În cazul unei achiziții încheiate cu succes a Vestmoldtransgaz, Transgaz va controla coridorul de transport de gaze dintre Moldova și UE.

Investițiile BT și Transgaz sunt de așteptat să majoreze capitalul românesc investit în Republica Moldova și să captureze active – cheie în sectoare strategice precum infrastructura energetică și bănci într-un moment în care Chișinăul caută la nivel politic să se apropie cât mai mult de piața Uniunii Europene, cu excepția președintelui Igor Dodon, care s-a arătat mai favorabil unei apropieri pe toate planurile de Rusia.

România se află în acest moment pe locul 6 în topul investitorilor străini în Moldova cu 1.678 de companii (cel mai mare număr de firme înregistrate de către o altă țară în Moldova) și un capital investit de 697 mil. Lei moldovenești (peste 34 mil. euro), adică 5% din totalul investițiilor străine înregistrate în capitalul social, conform datelor Camerei Înregistrării de Stat.

Economia Moldovei, cu un Produs Intern Brut de 98,28 mld. Lei moldovenești (circa 5 mld. euro) în 2016, a înregistrat o rată de creștere de 3,3% față de anul anterior, potrivit Biroului Național de Statistică.

BERD este unul dintre cei mai puternici investitori instituționali în Republica Moldova, unde până acum a investit 1,15 mld. Euro. Portofoliul BERD de proiecte era de 478 mil. Euro la 30 iunie 2017, din care 69% însemna expunerea în sectorul de infrastructură, 13% în energie, 8% în sectorul instituțiilor financiare și 10% în industrie, comerț și agricultură.

 

Achiziția Banca Românească de către OTP a ajuns în analiza Consiliului Concurenței

Lasă un răspuns

Consiliul Concurenţei analizează tranzacţia prin care OTP Bank România preia Banca Românească SA, precum şi activele româneşti aferente sucursalei din Londra şi ale filialei din Malta aparținând National Bank of Greece SA (NBG).

Activele preluate reprezintă împrumuturile și garanțiile aferente acestora încheiate de către sucursala din Londra a NBG, respectiv filiala malteză a NBG, către diverși clienți români.

Atât OTP Bank România, cât și Banca Românească SA activează în domeniul serviciilor financiare și bancare.

OTP Bank România face parte din grupul OTP ce furnizează servicii financiare universale în Ungaria, România, Muntenegru, Croația, Bulgaria, Rusia, Ucraina, Slovacia și Serbia.

Banca Românească SA este o instituție financiară cu activități concentrate în mod semnificativ pe segmentul de retail.

Lansarea tranzacției de vânzare a Banca Românească de către bancherii de investiții de la Credit Suisse a fost anunțată în premieră pe 3 noiembrie 2016 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Vânzarea Banca Românească înseamnă, pe de o parte, plecarea NBG din piața bancară locală, dar și intrarea OTP în Top 10 bănci după 13 ani de la venirea în România.

Grupul elen NBG a anunțat pe 27 iulie semnarea unui acord definitiv cu OTP Bank România privind vânzarea pachetului său de 99,28% din Banca Românească și a unui portofoliu performant de credite, tranzacția fiind estimată a fi finaliată la începutul anului 2018.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Tranzacția este de așteptat să majoreze rata fondurilor proprii (CET1 Ratio) cu circa 5 puncte de bază și, luând în considerare rambursarea datoriei intra-grup, întărește poziția de lichiditate cu circa 650 mil. euro, spunea Leonidas Fragkiadakis, CEO al NBG, care preciza că impactul a fost calculat la nivelul indicatorilor băncii de la 31 martie.

Banca Românească ocupă locul 14 pe piața bancară din România, iar cota de piață a OTP la nivel local va crește spre 4%, ajungând în primele 8 bănci locale.

OTP a cumpărat RoBank în 2004 și Millennium Bank în 2015, iar acum crește de pe urma unui nou exit al unui jucător străin.

Încheierea tranzacției are nevoie de avizul Băncii Naționale a Ungariei, Băncii Naționale a României și a autorităților antitrust.

Credit Suisse International a fost consultantul financiar exclusiv al vânzătorului. Firma de avocatură Freshfields Bruckhaus Deringer a fost consultantul juridic la nivel international al NBG, în timp ce la nivel local PeliFilip a lucrat cu grupul bancar.

OTP a lucrat cu firmele de avocatură  Weil Gotshal & Manges din Ungaria și Schoenherr din România pentru a face auditul juridic, în timp ce analiza financiară (due diligence – n.r.) a fost derulată de către KPMG, potrivit datelor furnizate de către OTP Ungaria jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO. Societe Generale Corporate & Investment Banking a fost consultant financiar unic al OTP Group în legătură cu tranzacția.

Banca Transilvania ar putea plăti un preț în jurul a 230 – 250 mil. Euro pentru achiziția pachetului de acțiuni al Bancpost în cadrul tranzacției Florence. Eurobank își va face exitul din România, urmând să vândă toate acțiunile băncii la pachet cu operațiunile de leasing și consumer finance. Semnarea tranzacției este așteptată să aibă loc în luna noiembrie

Lasă un răspuns

Banca Transilvania, a doua bancă de pe piața românească după active, ar putea plăti un preț de achiziție în jurul a 230 – 250 mil. Euro pentru preluarea Bancpost în cadrul tranzacției Florence prin care grupul elen Eurobank vinde banca la pachet cu operațiunile de leasing și consumer finance, susțin surse din piață.

Eurobank vinde pachetul integral de acțiuni al Bancpost, ceea ce înseamnă că își va face exitul din România după încheierea tranzacției, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Eurobank și Banca Transilvania au anunțat pe 15 septembrie că au intrat în etapa negocierilor finale și că se așteaptă să încheie discuțiile până la finele lunii octombrie privind Bancpost, ERB Retail Services IFN și ERB Leasing IFN.

Bancpost, ca și alte subsidiare de bănci străine din România, are și o datorie intragrup față de banca – mamă din Grecia, care, de asemenea, este așteptată să fie reglată în cadrul discuțiilor cu cumpărătorul.

Surse din piață au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că semnarea acordului de vânzare – cumpărare în cadrul tranzacției Florence va avea loc în luna noiembrie.

Reprezentanții Eurobank nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol. Reprezentanții Banca Transilvania nu au putut fi contactați imediat până la momentul publicării acestui articol.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 20 ianuarie 2016 că Eurobank a angajat bancherii de investiții de la HSBC pentru pregătirea unei tranzacții de vânzare la Bancpost.

Teaser-ul tranzacției lansate în luna februarie 2017 arăta că din perimetrul tranzacției Florence fac parte Bancpost – a noua bancă locală după activul net bilanțier la finele anului trecut, compania de leasing ERB Leasing, ERB Retail Services, precum și un portofoliu selectat de credite.

La începutul lunii februarie, un bancher Eurobank declara, citat de către Reuters, că banca elenă nu vrea să se retragă în întregime din România, ci să atragă un partener strategic astfel încât expunerea locală să fie redusă conform angajamentelor luate față de Comisia Europeană.

“Noi vizăm să vindem pachetul majoritar în Bancpost, ERS și Leasing, toate împreună fiind considerate perimetrul tranzacției”, declara în martie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Apostolos Kazakos, Director General al grupului de strategie din cadrul Eurobank Ergasias, confirmând astfel ideea că banca – mamă din Grecia lua în calcul păstrarea unei participații minoritare în banca locală.

Grecii de la Eurobank au decis pe 31 iulie în cadrul adunării generale a acționarilor Bancpost să își retragă peste 48 mil. Euro (221,1 mil. Lei) din capitalul social al băncii din România printr-o operațiune de reducere a valorii nominale a acțiunii de la 0,4 la 0,32 lei per titlu.

În ultima etapă a procesului de vânzare competitivă, Eurobank a primit oferte angajante de la fondurile americane de investiții JC Flowers, Varde Partners și Banca Transilvania, susțin surse din piață, neconfirmate însă de către părțile implicate.

În cursa pentru Bancpost au fost angajați în faza inițială mai mulți investitori, printre care și grupul ungar OTP, care în luna iulie a anunțat semnarea unui acord de achiziție la Banca Românească, bancă vândută de către un alt grup financiar elen, National Bank of Greece. În faza ofertelor angajante pentru achiziția Banca Românească, a fost implicată și Banca Transilvania, care însă a preferat să se concentreze asupra tranzacției de la Bancpost, singura bancă locală din cele aflate în curs de vânzare care poate să îi ofere suficientă masa critică pentru a ataca poziția de lider al pieței bancare din România.

La 31 decembrie 2016, Bancpost ocupa locul 9 și avea o cotă de piață de 2,96% din sistemul bancar local în baza activului net bilanțier, conform ultimului raport anual al BNR făcut public.

De cealaltă parte, Banca Transilvania ocupă locul al doilea pe piață după nivelul activelor, poziție pe care a urcat ca urmare a unui avans susținut de achiziția Volksbank România, tranzacție finalizată în aprilie 2015.

Dacă în 2015, Banca Transilvania anunța plata unui preț de 81 mil. Euro pentru pachetul de 100% din acțiunile Volksbank România, ceea ce corespundea unui multiplu de circa 0,2% aplicat la capitalul băncii, de această dată, prețul de achiziție al Bancpost este așteptat să se situeze mult mai sus, în jurul valorii capitalului Bancpost, susțin surse din piață.

Tranzacția Florence prin care Eurobank vinde Bancpost și alte active din România este considerată cea mai importantă mișcare de pe piața bancară locală din acest an datorită faptului că implică doi jucători din Top 10 și pentru că efectele acesteia ar putea clătina poziția de lider a BCR.

Procesul de vânzare al Bancpost și al celorlalte active cuprinse în tranzacția Florence este coordonat de către echipe de bancheri de investiții de la HSBC și Mediobanca.

Eurobank Ergasias s-a angajat în fața Comisiei Europene să-și taie din expunerea sa pe piețele din afara Greciei astfel încât activele sale din străinătate, inclusiv România, să nu depășească 8,77 mld. euro la 30 iunie 2018. Banca – mamă a Bancpost a obținut o extindere cu 6 luni a termenului pentru reducerea expunerii pe piețele din afara Greciei până la 31 decembrie 2018, acceptând o nouă scădere a plafonului privind activele străine care corespunde ajutorului de stat primit de către bancă.

Într-o mutare anterioară de reducere a expunerii printr-o tranzacție cu un partener strategic, Eurobank a semnat pe 22 decembrie 2015 vânzarea unui pachet de 80% din afacerea de asigurări Eurolife ERB Insurance Group Holdings, cu operațiuni în Grecia și România, pentru 316 mil. Euro către grupul canadian Fairfax.

Eurobank raporta la finele trimestrului al doilea din acest an active de 2,6 mld. Euro în România, un portofoliu brut de credite de 2 mld. Euro și depozite de 1,847 mld. Euro, un profit operațional de 34 mil. Euro și un profit de 3,4 mil. Euro la un personal de 2.117 de oameni și o rețea formată din 147 de unități și 8 centre de afaceri, conform unui raport financiar al băncii elene.

Eurobank trece printr-un proces amplu de restructurare, în urma căruia pe de o parte, sunt reduse expunerile pe piețele din afara Greciei, pe de altă parte a trecut la vânzarea de credite neperformante pentru a slăbi presiunea de pe bilanț, iar în paralel caută să își diversifice canalele de finanțare ale operațiunilor.

Astfel, Eurobank a plasat pe 25 octombrie o emisiune de obligațiuni de 500 mil. Euro cu scadența la 3 ani și la o dobândă anuală în euro de 2,75%, revenind astfel pe piețele financiare internaționale pentru prima oară după 2014.

De cealaltă parte, Banca Transilvania dispune de o poziție puternică de lichiditate, raportând pentru primul semestru al acestui an un profit de 496 mil. Lei (circa 108 mil. Euro) la nivel strict de bancă, respectiv un profit de 512,7 mil. Lei (circa 111 mil euro) la nivel de grup financiar.

BT dispune de numerar și disponibilități plasate la banca centrală de 4,5 mld. Lei (circa 1 mld. Euro).

Banca Transilvania se pregătește să lanseze tranzacția Arena de vânzare a unui portofoliu neperformant de circa 250 mil. Euro. Deloitte are mandatul de vânzare. BT: “În cazul în care rezultatele analizei BT vor fi satisfăcătoare pentru managementul băncii, există posibilitatea de a ieși în piață cu un portofoliu de credite NPL“

Lasă un răspuns

Banca Transilvania, a doua bancă de pe piața românească după valoarea activelor, face pregătiri pentru lansarea unei noi vânzări a unui portofoliu neperformant, tranzacție cu numele de cod Arena, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

“Banca Transilvania este în faza în care testează piața pentru a vedea care sunt trendurile, însă astazi nu are un proces de vânzare NPL activ în piață. În cazul în care rezultatele analizei BT vor fi satisfăcătoare pentru managementul bancii, există posibilitatea de a ieşi în piață cu un portofoliu de credite NPL“, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Băncii Transilvania.

Surse din piață susțin că tranzacția Arena este așteptată să aducă în atenția investitorilor un portofoliu bancar cu o valoare nominală în jurul a 250 mil. Euro.

Pachetul ar conține atât împrumuturi garantate cu o valoare nominală de circa 100 mil. euro, cât și negarantate a căror valoare s-ar ridica la aproximativ 150 mil. Euro. Portofoliul BT are o structură mixtă, având împrumuturi corporate, cât și alte tipuri de active, mai afirmă sursele citate.

Deloitte are mandatul de vânzare pentru tranzacția Arena, după ce în prima parte a anului a finalizat un alt mandat primit tot de la Banca Transilvania, tranzacția cu nume de cod Castrum prin care un portofoliu cu o valoare nominală de circa 110 mil. Euro a fost cumpărat de către EOS, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pentru vânzarea portofoliului Castrum, Banca Transilvania a încasat 95,9 mil. lei (circa 21 mil. Euro), potrivit raportului semestrial al băncii, ceea ce echivalează cu un discount de aproximativ 80% față de valoarea nominală a creditelor vândute.

La 30 iunie, rata expunerilor neperformante era de 8,1% în ansamblul portofoliului de împrumuturi, potrivit normelor de raportare ale Autorității Bancare Europene (EBA).

Banca Transilvania a finalizat în 2015 tranzacția de preluare a Volksbank România, iar acum este în faza negocierilor finale de achiziție a Bancpost, achiziție care o aduce foarte aproape de poziția de lider al pieței bancare din România, după valoarea activelor.

Banca dispune de o poziție puternică de lichiditate, raportând pentru primul semestru al acestui an un profit de 496 mil. Lei (circa 108 mil. Euro) la nivel strict de bancă, respectiv un profit de 512,7 mil. Lei (circa 111 mil euro) la nivel de grup financiar.

BT dispune de numerar și disponibilități plasate la banca central de 4,5 mld. Lei (circa 1 mld. Euro).

Pe piața tranzacțiilor cu portofolii neperformante, BCR a creat și a dominat piața de profil în perioada 2014 – 2016, iar din acest an alte bănci au ieșit la vânzare cu stocurile de active toxice acumulate pe bilanțuri.

Astfel, BRD a vândut în acest an primul său portofoliu major către Kruk în cadrul tranzacției cu nume de cod Iris.

Ultimele tranzacții de pe piața de profil indică o tendință de creștere a prețului de vânzare a portofoliilor bancare față de anii anteriori.

Pe piața achiziției de portofolii bancare neperformante, activează jucători precum Kruk, APS, B2 Holding, EOS, Kredyt Inkaso, Intrum Lindorff Group, AnaCap sau Deutsche Bank, iar dintre finanțatorii unor astfel de tranzacții s-a detașat în ultimii ani International Finance Corporation (IFC).

Miroslav Majoros, Directorul General al Telekom România (al doilea de la stânga la dreapta), Celina Waleskiewicz, Director General Adjunct Alior Bank (a treia de la stânga la dreapta) și Claudia Butac, Director General al sucursalei Alior Bank din București (prima de la dreapta la stânga) la lansarea platformei Telekom Banking. Sursă foto: Telekom România.

A noua bancă din Polonia mizează pe cartea creșterii organice de la zero pe o piață bancară locală aflată în plin proces de consolidare prin fuziuni și achiziții. Celina Waleskiewicz, Director General Adjunct Alior Bank: “Nu vom fi extrem de activi în fuziuni și achiziții, dar dacă va apărea o oportunitate o vom analiza”. Banca poloneză intră în România printr-o platformă financiară digitală dezvoltată în parteneriat cu Telekom și speră să atragă în jurul a 500.000 clienți în următorii 3 – 4 ani

Lasă un răspuns

 

Alior Bank, a noua bancă din Polonia după valoarea activelor la 30 iunie, are o strategie de creștere de la zero prin dezvoltare organică pe piața bancară din România, aflată în acest moment într-un proces de consolidare prin fuziuni și achiziții.

Banca poloneză și-a construit un profil de jucător orientat preponderent spre tehnologie și utilizarea unui astfel de factor disruptiv ca o strategie de creștere rapidă, cu un portofoliu puternic centrat pe retail și afaceri de tip IMM.

Pariul Alior Bank de creștere în România vine pe sens opus tendinței generale, în care consolidarea se petrece acum în prima jumătate a clasamentului băncilor, iar unele bănci străine care nu au reușit să își construiască aici masa critică necesară pentru a avea o afacere profitabilă sustenabilă și-au făcut exitul. Astfel de tranzacții de exit au generat în ultimii 4 – 5 ani jucători precum Volksbank, MKB Bank, RBS Bank, Millennium, iar în acest moment trei din cele patru mari bănci elene sunt în faze de diferite ale tranzacțiilor de exit – National Bank of Greece, Eurobank și Piraeus Bank.

“Știm că piața de aici este competitivă. Credem însă că tehnologia este un factor cu care putem să atragem clienți noi astfel încât să ajungem undeva, la circa 500.000 de clienți în următorii 3 – 4 ani”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Celina Waleskiewicz, Director General Adjunct Alior Bank.

Întrebată de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO dacă Alior Bank va căuta după intrarea pe piața bancară din România să își accelereze creșterea cu ținte de fuziuni și achiziții, Celina Waleskiewicz a răspuns: “Nu vom fi extrem de activi pe acest segment (fuziuni și achiziții – n.r.), dar dacă va apărea o oportunitate o vom analiza“.

La întrebarea ce ținte își propune Alior Bank în România, directorul general adjunct al Alior Bank a mai spus că vizează după lansarea platformei financiare digitale în parteneriat cu operatorul de telecomunicații Telekom România să câștige în portofoliul local “câteva sute de mii de clienți”.

Reprezentanții Alior Bank nu au dorit să dea niciun fel de detalii privind planul local de investiții sau ce obiective are banca poloneză în România în ceea ce privește cota de piață sau valoarea activelor.

Alior Bank și Telekom România au lansat astăzi o platformă de servicii bancare de bază, non-credit, pentru clienții persoane fizice din România, iar Magdalena Proga – Stepien, Director General al T-Mobile Bank, a declarat că în următoarele trimestre vor fi lansate prin același canal și servicii de tip B2B pentru a deservi clientela din sectorul IMM.

Serviciile Telekom Banking vizează operațiuni zilnice bancare și o platformă de schimb valutar online. Clienții își pot deschide conturi curente în lei, euro, dolari SUA și lire sterline, pot atașa carduri de debit acestor conturi și pot beneficia de acces nonstop la fonduri prin intermediul soluțiilor de internet și mobile banking, susțin reprezentanții Alior.

Operațiunile locale ale Alior Bank sunt coordonate de către Claudia Butac, Director General al sucursalei București din cadrul băncii poloneze.

Întrebați de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO cum sunt împărțite veniturile atrase prin această platformă între cei doi parteneri și câți bani mizează să obțină Telekom România de pe urma lansării noului canal de servicii bancare, Miroslav Majoros, Director General al Telekom România nu a dorit să dea detalii comerciale despre acest acord.

“Experiența bancară a Alior Bank și viziunea tehnologică și inovativă adusă de Telekom România a făcut posibilă nașterea unei oferte de servicii bancare dedicate persoanelor fizice, capabile să modeleze viitorul segmentului financiar – bancar din România“, a declarat șeful Telekom România.

Telekom România este unul dintre cei trei mari jucători străini de pe piața de telecomunicații, alături de Orange și Vodafone, oferind pe lângă servicii de telefonie mobilă, cablu TV, internet fix și mobil, telefonie fixă și alte servicii conexe.

Compania trece printr-un proces de consolidare și de control al costurilor prin care caută să își îmbunătățească indicatorii de performanță. Deutsche Telekom, principalul acționar indirect din spatele Telekom România, a raportat pentru 2016 venituri de 985 mil. euro și EBITDA de 175 mil. euro pentru operațiunile la nivel local.

Cele două brațe ale afacerii Telekom România sunt Telekom Romania Communications, deținută în proporție de 54% de către grupul elen de comunicații OTE și 45,99% de către statul român, și Telekom Romania Mobile Communications, la care Telekom Romania Communications deține 30%, restul participației fiind în portofoliul OTE.  OTE, listată pe bursa de la Atena, are în poziția de acționar principal grupul german Deutsche Telekom, care deține 40% din acțiunile grupului elen.

Alior Bank, a șasea bancă după numărul de clienți și a noua bancă după active din Polonia, a luat naștere în 2008, iar apoi s-a dezvoltat printr-o strategie combinată de creștere organică și fuziuni și achiziții, cumpărând două bănci și mai multe instituții financiare mai mici pe care le-a integrat.

Alior Bank avea active de 61,8 mld. Zloți la finele primului semestru și numără aproape 4 milioane de clienți, inclusiv peste 180.000 de companii. Acțiunile Alior Bank sunt listate pe buraa de la Varșovia. Recent, un alt jucător polonez, Getin a intrat pe piața bancară din România cu Idea Bank prin achiziția Romanian International Bank.

Alior Bank are o valoare bursieră de 9,1 mld. zloți (circa 2 mld. euro). cei mai importanți acționari fiind grupul financiar polonez PZU cu 31,6%, Aviva cu 8,9% și NN PTE SA cu 5,1%.

Mișcările la nivel local ale Alior, Getin, Kruk, Kredyt Inkaso, Pepco, Maspex indică un interes în creștere în ultimii ani a companiilor poloneze pentru piața din România.

Eurobank a anunțat că se așteaptă să finalizeze până la finele lui octombrie negocierile de vânzare a Bancpost, ERB Retail Services și ERB Leasing către Banca Transilvania

Lasă un răspuns

Grupul bancar elen Eurobank a anunțat, astăzi, că negociază o potențială vânzare a Bancpost, ERB Retail Services IFN și a ERB Leasing IFN, cu Banca Transilvania.

“Detaliile privind negocierile vor fi făcute publice după finalizarea pașilor necesari și obținerea aprobărilor relevante. Finalizarea negocierilor și a analizei este așteptată să aibă loc la sfârșitul lunii octombrie“, au spus într-un comunicat reprezentanții Eurobank.

Teaser-ul tranzacției lansate în luna februarie arăta că din perimetrul tranzacției Florence fac parte Bancpost – a noua bancă locală după activul net bilanțier la finele anului trecut, compania de leasing ERB Leasing, ERB Retail Services, precum și un portofoliu selectat de credite.

Grecii de la Eurobank au decis pe 31 iulie în cadrul adunării generale a acționarilor Bancpost să își retragă peste 48 mil. Euro (221,1 mil. Lei) din capitalul social al băncii din România printr-o operațiune de reducere a valorii nominale a acțiunii de la 0,4 la 0,32 lei per titlu.

În faza finală a tranzacției Florence, Eurobank a primit oferte angajante de la fondurile americane de investiții JC Flowers, Varde Partners și Banca Transilvania, susțin surse din piață. Părțile nu au confirmat până acum aceste informații.

La 31 decembrie 2016, Bancpost ocupa locul 9 și avea o cotă de piață de 2,96% din sistemul bancar local în baza activului net bilanțier, conform ultimului raport anual al BNR făcut public.

De cealaltă parte, Banca Transilvania ocupă locul al doilea pe piață după nivelul activelor, poziție pe care a urcat ca urmare a unui avans susținut de achiziția Volksbank România, tranzacție finalizată în aprilie 2015.

În iulie, OTP Bank a semnat un acord de achiziție pentru Banca Românească, aflată în portofoliul unui alt grup bancar elen – National Bank of Greece. Valoarea totală a tranzacției este de circa 650 mil. Euro, care include o componentă de plată a prețului pentru preluarea pachetului de acțiuni, respectiv rambursarea liniilor de finanțare intragrup către banca – mamă din Grecia.

O a treia bancă elenă din cele patru active la nivel local, Piraeus Bank este, de asemenea, în curs de exit din România, în cadrul tranzacției aflate în derulare participând potențiali cumpărători precum Patria Bank, aflată în portofoliul fondului de investiții Axxess Capital, și fondul american de investiții JC Flowers.

Procesul de consolidare a pieței bancare din România face un pas decisiv înainte cu ocazia tranzacțiilor de vânzare a trei din cele patru operațiuni locale deținute de băncile elene, care au nevoie să își reducă până în 2018 expunerile în străinătate la parametrii agreați cu Comisia Europeană.

Vânzarea Bancpost: Ofertele angajante au intrat săptămâna trecută în analiza board-ului Eurobank. Atena a primit în august cel puțin trei oferte angajante pentru achiziția Bancpost de la Banca Transilvania, respectiv fondurile de investiții americane Varde și JC Flowers, susțin surse din piață

Lasă un răspuns

Ofertele angajante pentru achiziția Bancpost urmau să intre în ședinta board-ului Eurobank, programată pentru 29 august, conform unor surse din piață.

Banca din Atena a primit în luna august cel puțin trei oferte angajante în cadrul tranzacției cu nume de cod Florence, pe lista ofertanților aflându-se Banca Transilvania, respectiv fondurile americane de investiții Varde Partners și JC Flowers, susțin surse din piață.

Reprezentanții Eurobank nu au făcut niciun fel de comentarii legate pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Teaser-ul tranzacției lansate în luna februarie arăta că din perimetrul tranzacției Florence fac parte Bancpost – a noua bancă locală după activul net bilanțier la finele anului trecut, compania de leasing ERB Leasing, ERB Retail Leasing, precum și un portofoliu selectat de credite.

Grecii de la Eurobank au decis pe 31 iulie în cadrul adunării generale a acționarilor Bancpost să își retragă peste 48 mil. Euro (221,1 mil. Lei) din capitalul social al băncii din România printr-o operațiune de reducere a valorii nominale a acțiunii de la 0,4 la 0,32 lei per titlu.

În total, acționarii băncii vor primi 235,77 mil. Lei (peste 51 mil. Euro).

Banca elenă Eurobank Ergasias deține 93,78% din Bancpost.

Reducerea capitalului social al Bancpost este justificată de către acționari prin faptul că banca din România dispune de surplus de lichidități și de capital, ca urmare a recentelor tranzacții de transfer al unui portofoliu de credite și în condițiile recente ale pieței.

În urmă cu un an, printr-o tranzacție cu nume de cod Ursa, Kruk și IFC au cumpărat trei portofolii de creanțe de la Bancpost, ERB Retail Services IFN și un vehicul de investiții al Eurobank cu o valoare nominală totală de 597 mil. Euro pentru un preț total de achiziție ce ajungea până la 66 mil. Euro.

Tranzacția Florence este cea mai mare tranzacție de pe piața bancară în acest an și una dintre cele mai importante de pe piața de fuziuni și achiziții.

Procesul de vânzare al Bancpost și al celorlalte active cuprinse în tranzacția Florence este coordonat de către echipe de bancheri de investiții de la HSBC și Mediobanca.

Eurobank Ergasias a raportat pentru trimestrul al doilea pentru operațiunile sale din România active de 2,63 mld. Euro, credite nete de 1,67 mld. Euro, depozite de 1,85 mld. Euro și un profit net din perațiuni continue înainte de aplicarea costurilor de restructurare de 3,4 mil. Euro la 2.117 de oameni.

La 31 decembrie 2016, Bancpost ocupa locul 9 și avea o cotă de piață de 2,96% din sistemul bancar local în baza activului net bilanțier, conform ultimului raport anual al BNR făcut public.

Tendința de consolidare a sectorului bancar local face în acest an pași mari înainte față de anii trecuți, avans favorizat de tranzacțiile de exit a trei din cele patru bănci elene active în România, nevoite să își reducă expunerile în străinătate pentru a respecta condițiile impuse de Comisia Europeană și de creditorii internaționali ai Greciei. OTP Bank a anunțat pe 27 iulie semnarea contractului de achiziție pentru Banca Românească cu National Bank of Greece, iar Piraeus Bank a relansat procesul de vânzare pentru subsidiara din România, pentru care și-au exprimat interesul investitori precum JC Flowers și Patria Bank.

Eurobank are de luat în perioada imediat următoare două decizii strategice: trebuie să selecteze cumpărătorul Bancpost și să finalizeze vânzarea unui portofoliu de credite neperformante cu nume de cod Eclipse cu o valoare nominală de 2,8 mld. Euro, considerat o tranzacție de referință pentru piața elenă de profil.

Grecii își iau acasă primii bani în cadrul procesului de vânzare al Bancpost: Eurobank a decis restituirea a circa 50 mil. Euro din capitalul social al băncii din România prin reducerea valorii nominale a acțiunilor. Motivul invocat, surplusul de capital și de lichidități al Bancpost

Lasă un răspuns

Bancpost, bancă ce face în prezent obiectul celei mai mari tranzacții de vânzare de pe piața locală de profil, a aprobat reducerea capitalului social al instituției de credit cu 235,77 mil. Lei (peste 51 mil. Euro), bani care urmează să fie restituiți acționarilor.

Operațiunea se va realiza prin reducerea valorii nominale de la 0,4 la 0,32 lei per acțiune, ceea ce înseamnă că acționarii vor încasa 0,08 lei pentru fiecare acțiune deținută la Bancpost, înainte ca această bancă să fie vândută.

Banca elenă Eurobank Ergasias deține 93,78% din Bancpost, ceea ce înseamnă că va primi 221,1 mil. Lei (peste 48 mil. Euro).

Decizia a fost aprobată de către acționarii Bancpost pe 31 iulie, moment în care tranzacția de vânzare a băncii era în faza în care investitorii selectați după etapa ofertelor neangajante derulau activitățile de due diligence necesare pregătirii ofertelor angajante.

Motivul reducerii capitalului social prin reducerea valorii nominale per acțiune de la 0,40 RON  la 0,32 RON este îmbunătățirea structurii de capital al Bancpost SA pentru a alinia capitalul social la volumul de afaceri, precum și la obiectivele strategice ale Bancpost SA.

Ca urmare a recentelor tranzacții de transfer al portofoliului de credite și având în vedere condițiile recente ale pieței, Bancpost SA deține surplus de capital și de lichidități, care urmează să fie restituite acționarilor.

În urma operațiunii, capitalul social se va reduce de la 1,178,86 mld. Lei la 943,9 mil. Lei (peste 205 mil. Euro).

Fondul american de investiții Varde Partners și Banca Transilvania sunt ofertanții cotați cu cele mai mari șanse de a cumpăra Bancpost, conform informațiilor din piață, neconfirmate de niciuna dintre părțile implicate. Oferte neangajante au mai depus și alți investitori precum fondul american de investiții JC Flowers, OTP Bank sau AnaCap, susțin surse din piață.

Cei doi investitori sunt în poziții diametral opuse pe piața bancară – Banca Transilvania este banca a doua de pe piață, în timp ce Varde Partners încearcă să intre prin achiziții în sectorul de profil.

Teaser-ul tranzacției Florence, lansate în luna februarie de către grupul elen Eurobank, anunța că perimetrul tranzacției este format din vânzarea pachetului majoritar de acțiuni din Bancpost, afacerea ERS și de leasing, precum și un portofoliu de credite plasate în afara României.

Procesul de vânzare al Bancpost și al celorlalte active cuprinse în tranzacția Florence este coordonat de către echipe de bancheri de investiții de la HSBC și Mediobanca.

Eurobank Ergasias a raportat astăzi rezultatele obținute în trimestrul al doilea pentru operațiunile sale din România, cu active de 2,63 mld. Euro, credite nete de 1,67 mld. Euro, depozite de 1,85 mld. Euro și un profit net din perațiuni continue înainte de aplicarea costurilor de restructurare de 3,4 mil. Euro la 2.117 de oameni.

La 31 decembrie 2016, Bancpost ocupa locul 9 și avea o cotă de piață de 2,96% din sistemul bancar local în baza activului net bilanțier, conform ultimului raport anual al BNR făcut public.

Tendința de consolidare a sectorului bancar local face în acest an pași mari înainte față de anii trecuți, avans favorizat de tranzacțiile de exit a trei din cele patru bănci elene active în România, nevoite să își reducă expunerile în străinătate pentru a respecta condițiile impuse de Comisia Europeană și de creditorii internaționali ai Greciei. OTP Bank a anunțat pe 27 iulie semnarea contractului de achiziție pentru Banca Românească cu National Bank of Greece, iar Piraeus Bank a relansat procesul de vânzare pentru subsidiara din România, pentru care și-au exprimat interesul investitori precum JC Flowers și Patria Bank.

Urgent Cargus a semnat un credit de 134 mil. Lei de la BCR și OTP pe 5 ani. Banii sunt alocați pentru dezvoltare și refinanțarea împrumuturilor anterioare. Valoarea maximă a garanțiilor pentru împrumut trece de 160 mil. Lei

Lasă un răspuns

Urgent Cargus, una dintre cele mai mari companii locale de pe piața de curierat, a semnat pe 31 iulie un împrumut de 134 mil. Lei (peste 29 mil. Euro), acordat de către BCR și OTP Bank România.

“Facilitatea de credit are o maturitate de 5 ani si a fost contractată pentru susținerea dezvoltării companiei Urgent Cargus, inclusiv pentru refinanțarea împrumuturilor existente”, au precizat reprezentanții BCR.

Creditul sindicalizat este unul de tip club deal, prin care cei doi creditori își împart expunerile asupra companiei. BCR a avut în cadrul tranzacției de finanțare corporativă calitatea de Coordonator, Aranjor Principal Mandatat și Agent de Documentare, Facilitate si Garanții, iar OTP Bank România cea de Aranjor Principal Mandatat.

Suma maximă garantată de către Urgent Cargus în contul acestui împrumut este de 160,8 mil. Lei (peste 35 mil. Euro).

Printre garanțiile aduse pentru împrumut se află pachetul de acțiuni majoritar al companiei Urgent Cargus, deținut de către vehiculul de investiții Mardeto Holdings Limited din Cipru, în spatele căreia se află Abris Capital Partners, unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții din Europa Centrală și de Est.

Casa de avocatură Țuca, Zbârcea și Asociații a asigurat consultanța juridică a băncilor în tranzacția de finanțare, în timp ce Urgent Cargus a lucrat cu firma de avocatură al cărei client este Abris Capital Partners, și anume Clifford Chance Badea, după cum rezultă din comunicatul transmis de către BCR.

Urgent Cargus a luat ființă în 2014 în urma fuziunii ca parteneri egali a firmelor de curierat Cargus International și Urgent Curier, ambele cumpărate anterior de către Abris Capital Partners în 2012, respectiv în 2014.

Urgent Cargus operează o rețea de 72 de centre și depozite și o flotă de 2.600 de vehicule, proprii si subcontractate, care transportă 32 de milioane de colete în fiecare an. Compania a raportat pentru anul 2016 pierderi de 19,9 mil. Lei (4,4 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 308,88 mil. Lei (68,6 mil. Euro) și 1.122 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public.

Abris a rearanjat succesiv structura datoriilor companiei Urgent Cargus, după o serie de mutări începută cu achiziția Cargus International cu finanțare asigurată de către UniCredit și BCR. O altă mișcare a fost după achiziția Urgent Curier, când Cargus a împrumutat în 2014 aproximativ 8 mil. Euro la o dobândă de 6% de la proprietarul său, Abris.

În 2015, noua entitate rezultată după fuziune, Urgent Cargus a luat un împrumut de 36,8 mil. Euro de la BCR și BRD pentru refinanțarea datoriilor, tranzacție prin care Abris și-a recuperat din investiția alocată la achiziție din propriul capital al fondului de investiții, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Piața de curierat este estimată să ajungă în acest an la 420 – 450 mil. Euro, ceea ce înseamnă o rată de creștere anuală de două cifre. În sectorul de profil, principalii jucători sunt companii precum Fan Courier, Urgent Cargus sau DPD România.

Abris Capital Partners a strâns până acum de la investitori capital privat de peste 1,2 mld. Euro în trei fonduri de investiții.

În România, Abris și-a format în ultimii 5 ani un portofoliu din companii precum Urgent Cargus pe piața de curierat, grupul de firme Pehart Tec în sectorul producției de hârtie tissue, respectiv grupul de firme Green Group din industria de reciclare a deșeurilor.

După cinci ani de achiziții, Abris se apropie de momentul primei tranzacții de exit în România, în contextul demersurilor începute pentru vânzarea Urgent Cargus, despre care jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 17 ianuarie.

 

Sursă foto: Piraeus Bank.

Fondul american de investiții JC Flowers discută achiziția Piraeus Bank România la doi ani după tranzacția eșuată de preluare a băncii. Tranzacția de exit a grupului bancar elen din România, din nou în atenția investitorilor

Lasă un răspuns

Grupul bancar elen Piraeus discută vânzarea subsidiarei sale, Piraeus Bank România, după doi ani de la tranzacția eșuată de exit. Fondul american de investiții JC Flowers, care a fost în 2015 în negocierile finale pentru achiziția băncii, este din nou la masa negocierilor cu vânzătorul, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

De achiziția Piraeus Bank România ar fi interesați doi investitori, susțin surse din piață.

“Planul de restructurare al Grupului Piraeus Bank, aprobat de DG Competition (Direcția Generală Concurență din cadrul Comisiei Europene – n.r.) în data de 30 noiembrie 2015, include, printre altele, adâncirea procesului de restructurare operațională a băncii și un angajament privind vânzarea activelor non-core (care nu fac parte din activitatea de bază a băncii – n.r.) din afara Greciei. În cazul în care apar noutăți concrete vă vom ține la curent cu promptitudine”, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Piraeus Bank.

Christos Megalou, Directorul General Executiv al Piraeus Bank, a anunțat în luna iunie că grupul bancar pe care îl conduce intenționează să vândă subsidiarele din România, Bulgaria, Serbia, Albania și Ucraina în următorii trei ani ca parte a așa-numitei “Agenda 2020”.

JC Flowers este unul dintre investitorii care s-a implicat în ultimii doi ani în tranzacțiile de vânzare de la Piraeus Bank România, Carpatica, Banca Românească și Bancpost.

În 2015, JC Flowers a depus oferta finală pentru preluarea Piraeus Bank România, în cadrul unei strategii mai ample care viza și preluarea Carpatica, controlată la acea vreme de către omul de afaceri Ilie Carabulea și asociații săi. Acum, Carpatica face parte din structurile Patria Bank, bancă controlată de către un fond de investiții administrat de către Axxess Capital, care a anunțat că are în vedere inclusive achiziții pentru creșterea cotei de piață actuale de 1,1 – 1,2%.

După respingerea ofertei înaintate de către JC Flowers, Piraeus Grecia s-a concentrat pe optimizarea operațiunii sale din România.

În 2015 și 2016, Piraeus Bank România a vândut portofoliile de credite neperformante Henri și Elisabeth, cu valori nominale de aproximativ 184 mil. Euro, respectiv 164 mil. Euro, conform informațiilor publicate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Piraeus Bank România ocupa poziția 13 cu o cotă de piață de 1,67% la nivelul pieței bancare, potrivit datelor la 31 decembrie 2016 raportate de către banca centrală.

După primul trimestru al acestui an, Piraeus Bank România are o cotă de piață de 1,5% la credite, respectiv de 1,3% la depozite, conform raportului băncii – mama.

Banca dispunea de 101 unități, un portofoliu de active de 1,45 mld. Euro și 1.326 de angajați la 31 martie 2017.

Băncile elene derulează în regiune mai multe tranzacții de vânzare de subsidiare pentru a respecta angajamentele convenite cu Comisia Europeană privind reducerea expunerii internaționale a operațiunilor.

În România, OTP a anunțat luna trecută semnarea unui acord angajant pentru achiziția Banca Românească de la National Bank of Greece, iar Eurobank a primit pe 9 august ofertele angajante pentru Bancpost și alte active cuprinse în perimetrul tranzacției cu nume de cod Florence, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția OTP – Banca Românească: Biroul din Ungaria al firmei de avocatură al Weil Gotshal & Manges și consultanții KPMG au făcut parte din echipa care a oferit asistență cumpărătorului

Lasă un răspuns

Grupul ungar OTP, care a fost anunțat drept cumpărătorul Banca Românească, a lucrat la tranzacție cu o echipă din care au făcut parte firmele de avocatură  Weil Gotshal & Manges și Schoenherr, KMPG și Societe Generale.

“Pentru procesul de screening (analiză diagnostic) și audit, din partea OTP am avut Weil Gotshal & Manges din Ungaria și Schoenherr din România pentru a face auditul juridic, în timp ce analiza financiară (due diligence – n.r.) a fost derulată de către KPMG. Societe Generale Corporate & Investment Banking a acționat în calitate de consultant financiar unic pentru grupul OTP în legătură cu tranzacția”, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții OTP Ungaria.

Părțile nu au dezvăluit detaliile financiare ale tranzacției.

 De cealaltă parte, vânzătorul – NBG a fost asistat de către bancherii de investiții de la Credit Suisse și firmele de avocatură Freshfields Bruckhaus Deringer și PeliFilip pentru aspectele de drept local ale tranzacției.

Grupul elen NBG a anunțat semnarea unui acord definitiv cu OTP Bank România privind vânzarea pachetului său de 99,28% din Banca Românească și a unui portofoliu performant de credite.

Având în vedere rambursarea finanțării intra-grup, tranzacția întărește lichiditatea grupului elen cu circa 650 mil. Euro, a anunțat vânzătorul, dând astfel indicia privind scare tranzacției.

„Tranzacția este de așteptat să majoreze rata fondurilor proprii (CET1 Ratio) cu circa 5 puncte de bază și, luând în considerare rambursarea datoriei intra-grup, întărește poziția de lichiditate cu circa 650 mil. euro”, afirmă Leonidas Fragkiadakis, CEO al NBG. Impactul este calculat la nivelul indicatorilor băncii de la 31 martie.

OTP era angajat în paralel și în procesul de achiziție al Bancpost, unde depusese ofertă neangajantă și s-a calificat alături de alți investitori pentru etapa ofertelor angajante, care este estimată să aibă loc peste aproximativ două săptămâni.

Pentru tranzacția Florence, OTP a angajat casa de avocatură Radu și Asociații, care face parte din rețeaua EY Law – afiliată EY.

OTP ajunge la 13 ani de la intrarea pe piața bancară din România la o cotă de piață de circa 4% și locul al optulea după activele totale.

 

Impact a luat un credit de 33 mil. Lei de la Piraeus Bank pentru finanțarea unui proiect rezidențial în București

Lasă un răspuns

Dezvoltatorul imobiliar Impact București a contractat un împrumut în valoare de 32,73 mil. Lei (circa 7,1 mil. Euro) de la Piraeus Bank România pentru finanțarea unui proiect rezidențial din București.

Contractul de credit a fost semnat pe 28 iulie, urmând să fie rambursat în termen de trei ani, au anunțat reprezentanții companiei.

Contractul de credit ipotecar pentru investiții imobiliare are ca destinație “finanțarea lucrărilor de construire, instalații și amenajare interioară a ansamblului de locuințe colective “Ansamblul Platanilor”, au precizat reprezentații Impact.

”Ansamblul Platanilor”, dezvoltat pe un teren în suprafață de 10 ha care cuprinde 39 blocuri, reprezintă a treia fază de dezvoltare din proiectul rezidențial Greenfield din Băneasa, investiție de 44 milioane de euro în blocuri, infrastructură și unitățile aferente.

Pentru finanțarea lucrărilor la acest proiect, Impact a semnat mai multe împrumuturi bancare, printre care un credit de 20,3 mil. Lei cu Banca Transilvania în luna mai și unul de 35 milioane de lei ( 7,88 milioane de euro) de la Libra Internet Bank în 2016.

Pentru a-și finanța planurile de investiții din portofoliu, Impact a apelat și la alte canale de finanțare. Astfel, compania a vândut în luna iulie obligațiuni cu o valoare nominală de 12 mil. Euro către două fonduri de investiții administrate de firma poloneză Credit Value Investments Sp. Z o.o. achiziția de terenuri, respectiv dezvoltarea și construirea de proiecte rezidențiale, potențial incluzând spații comerciale pe terenuri ale companiei.

Impact București este cotată la Bursa de Valori București, unde are o capitalizare de piață de 232,3 mil. Lei. Principalii acționari sunt oamenii de afaceri Gheorghe Iaciu cu 49,48% și Adrian Andrici cu 15,24%, conform ultimelor date disponibile.

OTP achizitii Ro tabel deals Main

Tranzacția OTP – Banca Românească: Cumpărătorul a lucrat cu bancherii de investiții de la Societe Generale și cu firma austriacă de avocatură Schoenherr. Cum arată tabloul achizițiilor OTP

Lasă un răspuns

 

Grupul ungar OTP, jucător de talie regională pe piața bancară din Europa de Est, lucrează la tranzacția de preluare a Banca Românească cu firma austriacă de avocatură Schoenherr, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cumpărătorul Banca Românească a avut consultant financiar exclusiv pe bancherii de investiții de la Societe Generale. De cealaltă parte, vânzătorul – NBG a fost asistat de către bancherii de investiții de la Credit Suisse și firmele de avocatură Freshfields Bruckhaus Deringer și PeliFilip pentru aspectele de drept local ale tranzacției.

Grupul elen NBG a anunțat astăzi semnarea unui acord definitiv cu OTP Bank România privind vânzarea pachetului său de 99,28% din Banca Românească și a unui portofoliu performant de credite.

Având în vedere rambursarea finanțării intra-grup, tranzacția întărește lichiditatea grupului elen cu circa 650 mil. Euro, a anunțat vânzătorul, dând astfel indicia privind scare tranzacției.

„Tranzacția este de așteptat să majoreze rata fondurilor proprii (CET1 Ratio) cu circa 5 puncte de bază și, luând în considerare rambursarea datoriei intra-grup, întărește poziția de lichiditate cu circa 650 mil. euro”, afirmă Leonidas Fragkiadakis, CEO al NBG. Impactul este calculat la nivelul indicatorilor băncii de la 31 martie.

OTP era angajat în paralel și în procesul de achiziție al Bancpost, unde depusese ofertă neangajantă și s-a calificat alături de alți investitori pentru etapa ofertelor angajante, care este estimată să aibă loc peste aproximativ două săptămâni.

Pentru tranzacția Florence, OTP a angajat casa de avocatură Radu și Asociații, care face parte din rețeaua EY Law – afiliată EY.

OTP ajunge la 13 ani de la intrarea pe piața bancară din România la o cotă de piață de circa 4% și locul al optulea după activele totale.

Pentru a ajunge aici, OTP a semnat trei achiziții. În 2004, a intrat în România cu achiziția RoBank pentru 47,5 mil. Dolari. Firma de avocatură Linklaters a oferit consultanță juridică OTP la acea achiziție.

După alți zece ani, OTP a semnat achiziția Millennium Bank, tranzacție favorizată de exitul grupului portughez BCP din România, tot ca urmare a unui angajament semnat cu Comisia Europeană, ca și în cazul NBG și a altor bănci elene nevoite să își reducă expunerile în străinătate.

În 2014, OTP a semnat achiziția Millennium Bank România pentru 39 mil. Euro și a agreat rambursarea liniilor de finanțare intragrup către banca – mama din Portugalia, în valoare de 150 mil. Euro.

La această achiziție, OTP a lucrat cu firma de avocatură londoneză CMS Cameron McKenna.

OTP a pus piciorul pe piață în 2004 și a luat o cotă de piață de 0,8%, conform raportului annual al BNR din 2004. În 2014, banca – țintă a OTP avea 0,7% cotă de piață, iar după achiziție OTP a ajuns la 2,3% cotă de piață. După achiziția Millennium, OTP a urcat de pe poziția 22 pe poziția 12.

Un salt important îl obține acum OTP prin achiziția Banca Românească, cu o cotă de piață de 1,67% la 31 decembrie 2016, ajungând la o cotă de piață de 3,8%  de la 2,09%.

Acum, nr. 13 din piața bancară cumpără nr.14 din piață și urcă în primele opt bănci de pe piață.

Un tipar comun al tranzacțiilor este că OTP a profitat de exiturile Millennium și NBG, pe fondul planurilor de restructurare ale operațiunilor și pe fondul deciziei de a ieși din România.

Într-o privire mai amplă, și o altă compania ungară fanion a procedat în mod similar la achizițiile oportuniste din România. MOL a cumpărat stațiile Amoco în 1997. În 2003, a cumpărat 23 de stații Shell, iar în 2004 în cadrul tranzacției cu nume de cod Jaguarul a preluat și restul rețelei Shell din România.

Apoi în 2014, MOL a profitat de exitul Eni din piețele din regiune și a cumpărat rețelele de benzinării Agip din România în cadrul unei tranzacții transfrontaliere.

Însă, OTP s-a uitat în cei 13 ani de la intrarea pe piață și la alte oportunități de achiziție. A participat la privatizarea ratată a CEC din 2005. În 2011, OTP a fost interesată de subsidiara locală a Royal Bank of Scotland, pe fondul intenției de exit a grupului britanic din piață. În final, fosta ABN Amro Bank România, a fost vândută în două tranzacții succesive în 2013 și 2014 către grupul italian UniCredit.

De asemenea, OTP a fost unul dintre investitorii interesați de achiziția fostei afaceri de credite de consum Credisson, la acea vreme controlată de omul de afaceri Florin Andronescu și de fondul de investiții Oresa Ventures, susțin surse din piață. În final, Cetelem, divizia specializată în credite de consum a grupului francez BNP Paribas, a cumpărat în 2005 integral afacerea Credisson.

OTP Bank România a înregistrat în 2016 un profit după taxe fără ajustări de 1,65 mld. forinți (circa 24 mil. Lei, respectiv în jurul a 5,3 mil. Euro) și active totale de 588,18 mld. Forinți (circa 8,5 mld. Lei, respectiv aproximativ 1,9 mld. Euro).

Portofoliul de credite este în proporție de 27% corporate, iar restul în retail. Pe depozite, ponderile sunt aproape aceleași, clienții – companii având 24% din portofoliul total.

OTP Bank, cea mai mare bancă din Ungaria, are ca principali acționari pe Medget, Timur și Ruszlan din familia Rahimkulov de origine tătară, care dețin 8,24% din acțiunile băncii, grupul petrolier ungar MOL cu 8,57%, firma franceză de asigurări Groupama cu 5,15% și OPUS Securities 5,18%.

OTP Bank a înregistrat o valoare bursieră în 2016 de aproximativ 7,6 mld. Euro, respectiv un raport de 1,7 între prețul acțiunii și valoarea contabilă.

La nivel de grup, OTP Bank a raportat un profit după taxe consolidat 202,4 mld. forinți (circa 2,9 mld. lei, respectiv aproximativ 650 mil. euro) la active totale de 11.307 mld. forinți (circa 163 mld. lei, respectiv în jurul a 36 mld. euro).

Campania de achiziții a grupului OTP în perioada 2004 – 2017 a vizat pe rând Nova Banka (2004, Croația) – achiziție de 236 mil. Euro, a firmei de asigurări Asigurarea CECCAR ROMAS (2005, România) pentru 1,9 mil. Euro, Niska Banka (2005, Serbia) pentru 14,2 mil. Euro, Zepter Banka (2006, Serbia) pentru 34,2 mil. Euro, Kulska Banka (2006, Serbia) pentru 118,6 mil. Euro, Investsberbank Group (2006, Rusia) pentru 373 mil. Euro, Crnogorska komercijalna banka AD (2006, Muntenegru) pentru 105 mil. Euro, Raiffeisenbank Ucraina (2006, Ucraina) pentru 650 mil. Euro, Donskoy Narodny Bank (2007, Rusia) pentru 40,95 mil. Dolari, Banco Popolare (2014, Croația), Findomestic Banka (2015, Serbia), Axa Bank (2016, Ungaria) sau Splitska Banka (mai 2017, Croația).

Toate aceste achiziții au creionat un jucător regional, obișnuit cu achizițiile și cu integrarea lor în propriile structure. Până acum, nicio bancă cu capital românesc nu a făcut o achiziție în străinătate.

Tranzacția Florence de vânzare a Bancpost: Termenul pentru depunerea ofertelor angajante, extins până în prima decadă a lunii august. Investitorii mai au aproximativ două săptămâni la dispoziție pentru a pregăti ultimele detalii

Lasă un răspuns

Tranzacția de vânzare a Bancpost, cea mai mare tranzacție de pe piața bancară locală din acest an, își prelungește termenul pentru depunerea ofertelor angajante până în prima decadă a lunii august, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Astfel, investitorii mai au încă două săptămâni pentru analiza datelor și structurarea ofertelor în cadrul tranzacției Florence.

Reprezentanții Eurobank nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Teaser-ul tranzacției Florence, lansate în luna februarie de către grupul elen Eurobank, anunța că perimetrul tranzacției este format din vânzarea pachetului majoritar de acțiuni din Bancpost, afacerea ERS și de leasing, precum și un portofoliu de credite plasate în afara României.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO scria pe 21 iunie că rămăseseră în cursă 6 investitori după etapa ofertelor neangajante.

Printre investitorii interesați de Bancpost s-au aflat Banca Transilvania, OTP, fondul de investiții american JC Flowers sau Varde, potrivit datelor din piață.

Banca Transilvania și OTP s-au aflat în faza finală a tranzacției de vânzare a Banca Românească, ajunsă în faza semnării contractului de achiziție de către grupul ungar.

Achiziția Banca Românească de către OTP a fost anunțată astăzi, tranzacția urmând să întărească poziția de lichiditate a vânzătorului cu circa 650 mil. Euro, ceea ce dă indicii privind scara tranzacției.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică de către părțile implicate.

Lazslo Wolf, Director General Adjunct al grupului OTP, a anunțat că grupul ungar se concentrează în perioada următoare asupra finalizării cu succes a tranzacției de la Banca Românească, închiderea tranzacției fiind estimată pentru începutul anului 2018. Abia după finalizarea și integrarea achiziției Banca Românească în structurile OTP, grupul ungar se va uita după alte tranzacții.

Decizia OTP întărește poziția Băncii Transilvania în procesul de la Bancpost, iar strategia aplicată până acum indică faptul că își concentrează resursele pentru o tranzacție de un astfel de calibru care poate să-i dea încă un avans semnificativ în cota de piață. Un alt candidat important aflat în cursă este JC Flowers, care a ratat în 2015 achiziția Piraeus Bank România și cea a Carpatica, intrată anul trecut în portofoliul Axxess Capital via Patria Bank.

Achiziția Volksbank România în 2015 a ajutat Banca Transilvania să obțină recent poziția a doua, detronând BRD în clasamentul după valoarea activelor totale.

Procesul de vânzare al Bancpost și al celorlalte active cuprinse în tranzacția Florence este coordonat de către echipe de bancheri de investiții de la HSBC și Mediobanca.

Eurobank Ergasias a raportat în primul trimestru pentru operațiunile sale din România active de 2,767 mld. Euro, credite nete de 1,68 mld. Euro, depozite de 1,85 mld. Euro și un profit de 1,2 mil. Euro la 2.132 de oameni. Eurobank deține 99,15% din Bancpost.

La 31 decembrie 2016, Bancpost ocupa locul 9 și avea o cotă de piață de 2,96% din sistemul bancar local în baza activului net bilanțier, conform ultimului raport anual al BNR făcut public.

OTP sună retragerea din cursa pentru achiziția Bancpost. Laszlo Wolf, omul care se ocupă de achizițiile grupului ungar: Noi tranzacții vor fi luate în considerare doar după finalizarea cu succes a integrării actuale a Banca Românească. Cumpărătorul se așteaptă să finalizeze achiziția Banca Românească la începutul anului 2018

Lasă un răspuns

Grupul ungar OTP va continua investițiile pe piața locală, însă noi achiziții sunt luate în calcul abia după finalizarea cu succes a achiziției Banca Românească. Acesta este un prim efect al achiziției Banca Românească de către OTP, în contextul în care pe piața bancară sunt în derulare vânzarea Bancpost și a altor instituții de credit.

OTP a anunțat în această dimineață semnarea unui acord de achiziție a Banca Românească de la NBG și se așteaptă să finalizeze tranzacția la începutul anului 2018, după ce va primi avizele necesare de la Banca Națională a Ungariei, Banca Națională a României și de la autoritățile antitrust.

“OTP Group dorește să investească în continuare pe piața din România, dar noi tranzacții vor fi luate în considerare doar după finalizarea cu succes a integrării actuale”, a declarat László Wolf, Director General Adjunct al Diviziei Comerciale OTP Bank.

Wolf este omul care coordonează activitatea de fuziuni și achiziții a OTP, banca ungară fiind în acest moment poziționată ca un cumpărător de active în regiune și un jucător regional implicat în jocurile de consolidare a pieței de profil.

În contextul mai larg în care OTP a mers în paralel în procesele de vânzare de la Banca Românească și Bancpost, ambele subsidiare ale unor mari bănci elene, declarația lui Wolf indică primul efect concret al proaspetei achiziții anunțate, și anume ieșirea din tranzacția Florence a Eurobank. Tranzacția Florence, care implică vânzarea pachetului majoritar la Bancpost, a ERS și a firmei de leasing, este în faza în care investitorii calificați după runda ofertelor neangajante lucrează la structurarea ofertelor angajante.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 21 iunie că șase investitori au rămas în cursa pentru achiziția Bancpost.

Banca Transilvania, care a depus ofertă finală pentru achiziția Banca Românească, este unul dintre cei mai puternici candidați la achiziția Bancpost, după ce a analizat mai multe ținte locale după preluarea Volksbank România în 2015. Fondul american de investiții JC Flowers, care a ratat achiziția Piraeus Bank România și a Carpatica în 2015, este și el pe lista investitorilor din tranzacția Florence.

Vânzarea Bancpost este cea mai mare tranzacție aflată în derulare pe piața bancară locală și are impact direct asupra primelor zece poziții din clasamentul băncilor după cota de piață calculată în funcție de valoarea activelor totale.

OTP și-a asigurat după 13 ani de la intrarea pe piață intrarea în topul primelor zece bănci locale, după ce a semnat achiziția Banca Românească.

“Această nouă achiziție demonstrează faptul că OTP Bank are o bază solidă, o bună capitalizare și o lichiditate remarcabilă, iar conducerea băncii este determinată să își consolideze prezența în regiune, a declarat László Wolf, Director General Adjunct al Diviziei Comerciale OTP Bank, în legătură cu semnarea acordului.

“Această tranzacție este un pas important către atingerea scopului strategic al OTP Group. Strategia noastră de achiziție se concentrează, în primul rând, pe piețe cu perspective bune de dezvoltare, unde considerăm că este posibilă atingerea unei dimensiuni optime pe piață și capitalizarea sinergiei costurilor. Acest acord este o etapă importantă în evoluția OTP Bank România. Lucrăm împreună ca să ne asigurăm că fuziunea are un impact pozitiv asupra clienților ambelor bănci. Acest lucru nu implică doar un acces mai facil la sucursalele băncii, dar și îmbunătățirea calității serviciilor. Ne așteptăm ca finalizarea tranzacției financiare să aibă loc la începutul anului 2018, după validarea acesteia de către autoritățile competente”, a mai spus Wolf.

Piața bancară locală este într-o fază importantă a procesului de consolidare, în contextul în care vânzarea Banca Românească, a Bancpost și a Piraeus Bank au impact direct în prima jumătate a clasamentului băncilor după active.

Banca Transilvania, OTP, Patria Bank și JC Flowers sunt printre jucătorii care au demonstrat apetit de achiziții și sunt interesați de un rol activ în procesul de consolidare al pieței bancare locale.

NBG a anunțat vânzarea Banca Românească grupului ungar OTP într-o tranzacție de circa 650 mil. Euro. Vânzătorul a lucrat cu bancherii de investiții de la Credit Suisse și cu avocații de la Freshfields Bruckhaus Deringer, respectiv PeliFilip. Cumpărătorul a lucrat cu bancherii de investiții de la Societe Generale

Lasă un răspuns

Grupul elen NBG a anunțat astăzi semnarea unui acord definitiv cu OTP Bank România privind vânzarea pachetului său de 99,28% din Banca Românească și a unui portofoliu performant de credite.

Având în vedere rambursarea finanțării intra-grup, tranzacția întărește lichiditatea grupului elen cu circa 650 mil. Euro, potrivit anunțului vânzătorului.

„Tranzacția este de așteptat să majoreze rata fondurilor proprii (CET1 Ratio) cu circa 5 puncte de bază și, luând în considerare rambursarea datoriei intra-grup, întărește poziția de lichiditate cu circa 650 mil. euro”, afirmă Leonidas Fragkiadakis, CEO al NBG. Impactul este calculat la nivelul indicatorilor băncii de la 31 martie.

Pe 21 iulie, Reuters a anunțat că OTP și NBG au ajuns la un acord privind vânzarea Banca Românească, în care era așteptată rambursarea liniilor de finanțare către banca – mamă din Grecia de aproximativ 550 mil. euro. De asemenea, presa elenă nota că, pe lângă rambursarea liniilor de finanțare intragrup, părțile au agreat un preț de achiziție al pachetului de acțiuni de circa 100 mil.euro.

„Vânzarea BROM reafirmă angajamentul nostru privind implementarea cu succes a planului de restructurare și întărește capitalul și poziția de lichiditate”, a spus șeful grupului elen.

Banca Românească ocupă locul 14 pe piața bancară din România, iar cota de piață a OTP la nivel local va crește spre 4%, ajungând în primele 8 bănci locale.

Încheierea tranzacției este preconizată să aibă loc până la începutul anului 2018. OTP a cumpărat RoBank în 2004 și Millennium Bank în 2015, iar acum crește de pe urma unui nou exit al unui jucător străin.

Încheierea tranzacției are nevoie de avizul Băncii Naționale a Ungariei, Băncii Naționale a României și a autorităților antitrust.

Credit Suisse International a fost consultantul financiar exclusiv al vânzătorului. Firma de avocatură Freshfields Bruckhaus Deringer a fost consultantul juridic la nivel international al NBG, în timp ce la nivel local PeliFilip a lucrat cu grupul bancar elen.

Societe Generale Corporate & Investment Banking a fost consultant financiar unic al OTP Group în legătură cu tranzacția.

În faza finală a tranzacției, OTP a avut contracandidat Banca Transilvania, cei doi competitori fiind angajați și în achiziția Bancpost.

Vânzarea Banca Românească de către National Bank of Greece, tranzacție coordonată de către bancherii de investiții ai Credit Suisse a fost anunțată în premieră pe 3 noiembrie 2016 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Conform bilanțului total de la finalul anului 2016, Banca Românească este a 14-a cea mai mare bancă din România, cu o cotă de piață de aproximativ 1,62%, cu activitate atât în sectorul de retail, cât și corporate. La sfârșitul anului 2016, bilanțul total al Băncii Românești, împreună cu alte active, atingea 1,570 mld. euro, cu valoarea brută a împrumuturilor restante de 1,148 mld. euro și capitaluri proprii de 145 mil. euro.

Rentabilitatea capitalului propriu (ROE) a instituției financiare în ultimii doi ani a fost de 3,8%, respectiv 8,2%. Portofoliul de credite al băncii este adecvat din punct de vedere calitativ, 85% dintre datoriile restante din retail fiind garantate prin ipotecă. În prezent, Banca Românească are 1.148 angajați, 109 filiale și 118 ATM-uri.

În cadrul strategiei sale de dezinvestire, grupul elen a anunțat deja pe 30 iunie un acord de vânzare a unui pachet de 75% din acțiunile afacerii sale de asigurări Ethniki pentru un preț total de 718,3 mil. Euro.

Cumpărătorul este Exin Financial Services Holding din Olanda. De asemenea, cele două părți au stabilit un acord exclusiv pentru distribuția produselor Ethniki prin rețeaua NBG încheiat pe 10 ani și care ar putea fi extinsă pentru alți cinci ani.

În cadrul tranzacției, grecii vor transfera în mâinile cumpărătorului și afacerea Garanta din România, al cărei preț de achiziție este estimat la circa 16,8 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Ethniki deține un pachet de peste 94% din acțiunile Garanta Asigurări, conform datelor făcute publice de către NBG.

 

bt grafic main

Un manager american de active de 19 mld. Dolari, acționar la Banca Transilvania: Achiziția în curs a Bancpost de către Banca Transilvania de la Eurobank, un “catalizator – cheie” pentru acțiunile băncii din Cluj

Lasă un răspuns

Sandra Ackermann – Schaufler, manager a 10 fonduri de investiții internaționale în acțiuni cu active de peste 19 mld. Dolari în cadrul SEI Investments, se așteaptă ca pe măsură ce Banca Transilvania se extinde, randamentul acțiunii să se îmbunătățească și vede posibil ca dividendele plătite acționarilor să fie mai mari.

Achiziția în curs de către bancă a Bancpost de la grupul elen Eurobank ar fi un catalizator – cheie al acțiunii, mai spune aceasta, citată de Marketwatch.

Potrivit acesteia, Banca Transilvania profită de retragerea băncilor vest – europene din România, conform sursei citate.

România este una dintre piețele de frontieră favorite, care a fost nominalizată de către managerul american de investiții, administrator a șapte fonduri de investiții în acțiuni ale companiilor din piețele de frontieră.

Interesul investitorilor pentru piețele emergente a revenit, iar pentru un randament mai bun ar putea merge mai departe în așa-numitele piețe de frontieră, cum este și cazul României, afirmă managerul american de investiții. Piața bursieră de la București este în categoria piețelor de frontieră, dar speră ca pe un val de listări de noi companii, deschis de Medlife și Digi, să treacă în categoria piețelor emergente pentru a putea avea lichiditatea necesară atragerii managerilor globali de investiții în postura de investitori locali.

Fondul de investiții SIIT Emerging Markets Equity Fund deținea la 31 martie un pachet de 1.467.014 acțiuni la Banca Transilvania, adică circa 0,1% din acțiunile băncii, deținere evaluată la 0,9 mil. Dolari.

SIIT Emerging Markets Equity Fund are active de aproximativ 1,9 mld. Dolari.

SEI Investments conduce sau administrează active de 751 mld. Dolari, plasate în fonduri de investiții, fonduri mutuale, fonduri de hedging precum și alte vehicule de investiții, din care 283 mld. Dolari reprezintă active sub administrare, iar 468 mld. Dolari reprezintă active administrate ale clienților.

SEI Investments, cu sediul la Oaks (Pennsylvania, SUA), este o companie listată pe piața bursieră americană Nasdaq, cu o capitalizare de piață de 8,97 mld. Dolari.

Banca Transilvania, a doua bancă de pe piața românească după active, este văzută de mai mulți analiști și investitori ca principalul favorit la achiziția pachetului majoritar la Bancpost, în contextul în care banca din Cluj a depus ofertă finală pentru subsidiara unei alte bănci elene, Banca Românească, dar OTP va fi anunțat în perioada următoare drept cumpărător, conform unor surse de la Atena citate de Reuters.

Banca Transilvania și-a majorat recent capitalul social cu 695,3 mil. Lei ajungând la o valoare totală de 4,34 mld. Lei (0,95 mld. Euro). Banca din Cluj are o valoare bursieră de 10,7 mld. Lei (peste 2,3 mld. Euro).

Tranzacția Florence, prin care Eurobank a scos la vânzare pachetul majoritar al Bancpost, afacerea ERS și de leasing, se apropie de momentul depunerii ofertelor angajante, care urmează să fie depuse până la finele lunii iulie, conform informațiilor publicate de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 21 iunie.

Surse din piață citate de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO afirmau în luna iunie că după etapa depunerii ofertelor neangajante au rămas șase investitori în cursa pentru achiziția Bancpost.

Vânzarea Bancpost este cea mai mare tranzacție de pe piața bancară din România de la vânzarea Volksbank România către Banca Transilvania, achiziție care a ajutat-o pe banca din Cluj să urce de pe locul al treilea pe locul al doilea, înaintea BRD, în clasamentul celor mai mari bănci după valoarea activelor totale.

Achiziția Volksbank România de către Banca Transilvania a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 3 decembrie 2014, tranzacția fiind anunțată oficial pe 10 decembrie 2014.

În aprilie 2015, la momentul finalizării tranzacției, Banca Transilvania a anunțat că prețul pentru achiziția pachetului de acțiuni de 100% din acțiunile Volksbank România a fost de 81 mil. Euro la care s-a adăugat rambursarea finanțării intragrup către banca – mamă din Austria, de circa 711 mil. Euro.

Tranzacțiile de vânzare a subsidiarelor locale ale băncilor elene au loc în contextul în care băncile – mamă din Grecia sunt nevoite să își reducă expunerile din străinătate, adică din piețele din Europa de Sud – Est (inclusiv România), pentru a-și onora angajamentele luate față de Uniunea Europeană și creditorii internaționali ai statului elen.

Într-o mutare anterioară de reducere a expunerii printr-o tranzacție cu un partener strategic, Eurobank a semnat pe 22 decembrie 2015 vânzarea unui pachet de 80% din afacerea de asigurări Eurolife ERB Insurance Group Holdings, cu operațiuni în Grecia și România, pentru 316 mil. Euro către grupul Canadian Fairfax, unul dintre cei mai importanți acționari ai Eurobank.

Procesul de vânzare al Bancpost și al celorlalte active cuprinse în tranzacția Florence este coordonat de către echipe de bancheri de investiții de la HSBC și Mediobanca.

Eurobank Ergasias a raportat în primul trimestru pentru operațiunile sale din România active de 2,767 mld. Euro, credite nete de 1,68 mld. Euro, depozite de 1,85 mld. Euro și un profit de 1,2 mil. Euro la 2.132 de oameni. Eurobank deține 99,15% din Bancpost.

La 31 decembrie 2016, Bancpost ocupa locul 9 și avea o cotă de piață de 2,96% din sistemul bancar local în baza activului net bilanțier, conform ultimului raport anual al BNR făcut public.

Horia Manda, șeful Axxess Capital și președintele Patria Bank (stânga), Bogdan Merfea, directorul general al Patria Bank. Sursă foto: Patria Bank.

Patria Bank cumpără un portofoliu bancar de 100 mil. Euro până la finele anului și are în derulare mai multe proiecte de achiziție. Horia Manda, președintele Consiliului de administrație al băncii, mizează că extinderea în mediul rural îi va aduce o dublare a cotei de piață până în 2022

Lasă un răspuns

Patria Bank, în care a fost absorbită recent banca Carpatica, va cumpăra un portofoliu de 100 mil. Euro până la finele acestui an, potrivit unei prezentări făcute ieri analiștilor și investitorilor.

Informația este inclusă într-o proiecție care vizează obiectivele strategice ale băncii în perioada 2017 – 2019.

Datele prezentate indică o creștere a creditelor nete de la 264 mil. Euro în 2016 la 393 mil. Euro în acest an, respectiv active totale în scădere de la 797 mil. Euro anul trecut la 756 mil. Euro în 2017.

Patria Bank mizează pe o creștere de două ori a activelor productive în 3 ani, respectiv pe o rată de creștere agregată de 28% a creditelor nete în perioada 2016 – 2019, incluzând potențialele operațiuni de achiziții de portofolii.

“Proiecția de mai sus include o achiziție de portofoliu de 100 mil. Euro la sfârșitul anului 2017“, se arată în prezentarea băncii.

Banca nu a precizat cine este vânzătorul acestui portofoliu.

Patria Bank este o bancă modelată de către Horia Manda, șeful managerului de capital privat Axxess Capital și președinte al Consiliului de administrație al băncii. Astfel, Patria Bank este un jucător cu o cotă de piață de circa 1,2%, rezultat în urma unor tranzacții precum achiziția MKB Nextebank în 2014 și preluarea pachetului de control la Carpatica în 2016.

Numele Patria Bank, a cărui origine îl găsim la Patria Credit – IFN-ul pentru care Horia Manda a încercat să obțină la un moment dat licență bancară, a înlocuit din piața de profil mărcile Nextebank (fosta Romexterra) și Carpatica.

Acțiunile băncii sunt listate de ieri pe bursa de la București sub simbolul PBK, după mulți ani în care investitorii au fost obișnuiți cu simbolul bursier BCC al Carpatica – banca fondată în 1999 la Sibiu de către omul de afaceri Ilie Carabulea alături de alți asociați.

Acum, Ilie Carabulea deține 10,8% din Patria Bank, principalul acționar cu 76,2% din acțiuni fiind EEAF Financial Services BV Amsterdam ce reprezintă fondul de investiții Emerging Europe Accession Fund (EEAF).

Printre investitorii în EEAF se numără investitori instituționali precum BERD, Fondul European de Investiții, Banca de Dezvoltare a Regiunii Mării Negre (BSTDB), Banca de Dezvoltare parte a grupului bancar KFW (DEG).

Patria Bank, platforma bancară a fondului de investiții condus de Horia Manda, are ca țintă atingerea unei cote de piață de 2,5% în următorii 4 – 5 ani pe baza creșterii organice, miza fiind segmentul populației din mediul rural. Strategia Patria Bank amintește de un alt “pionier” corporatist al mediului rural, care a obținut un ritm de creștere rapidă și prin intrarea în acest bazin de consum – lanțul de supermarketuri Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Mid Europa.

“Avem acum o cotă de piață de 1,1 – 1,2%. Vom crește această cotă de piață organic, cât și prin activități de fuziuni și achiziții. Abordăm segmente de piață care astăzi nu sunt bancarizate. Cred că în următorii ani vom vedea multe transferuri între economia urbană și cea rurală”, a punctat, ieri, la sediul Bursei de Valori București Horia Manda.

“Suntem o bancă universală, putem fi o bancă universală”, a mai spus acesta, care a arătat că totuși greutatea portofoliului este pe segmentele de persoane fizice, afaceri mici și foarte mici și afaceri din agricultură. “50% din populație (cu trimitere la mediul rural – n.r.) este un potențial enorm de creștere”, a punctat șeful Axxess Capital.

Patria Bank vizează bănci, linii de afaceri și portofolii performante ca oportunități de achiziție.

Deja, platforma bancară a Axxess Capital are mai multe ținte de achiziție, după ce s-a aflat în rândul investitorilor interesați de Banca Românească, tranzacție care se apropie de momentul anunțării acordului de vânzare agreat cu cumpărătorul. OTP a dat de înțeles că se așteaptă să semneze achiziția Banca Românească, în faza finală concurentul său fiind Banca Transilvania.

Manda este un manager de investiții cu experiență în piața bancară locală, după ce în 2003 a vândut un pachet de 81,65% din acțiunile Banca Românească lui NBG din Grecia într-o tranzacție de aproximativ 35,9 mil. euro.

La nivel operațional, Patria Bank își propune să ajungă profitabilă în 2018, după ce în acest an, ca și în 2016, vor continua acțiunile de curățire a bilanțului de credite neperformante.

“Vom continua curățirea Carpatica (acum integrată în Patria Bank – n.r.) de credite neperformante, proces început în 2016. În 2018, va fi un an al profitului”, a fost mesajul lui  Bogdan Merfea, Director General al Patria Bank, pentru investitorii în acțiunile băncii.

Valoarea bursieră a Patria Bank este acum de 402,57 mil. Lei (88,3 mil. Euro).

Banca are în plan majorarea capitalului, operațiune luată în calcul pentru finele acestui an sau începutul anului 2018.  Atragerea de capital de la acționari noi este o opțiune pentru Patria Bank pentru a-și susține finanțarea planurilor de dezvoltare. Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, dacă Patria Bank ia în calcul și emisiune de obligațiuni, Horia Manda a spus că o astfel de tranzacție nu se află în prezent în planurile băncii.

Pe piața bancară locală, bănci precum Marfin Bank, Banca Românească, Bancpost, Piraeus Bank așteaptă un cumpărător la care se adaugă și alte bănci cu cotă de piață sub 1%, pe fondul unui proces de consolidare mai vizibil din 2014 încoace. La celălalt capăt, cei mai activi potențiali cumpărători sunt OTP (care a cumpărat RoBank în 2004 și Millennium Bank în 2014), Banca Transilvania (care a preluat Volksbank România în 2015) și fondul american de investiții JC Flowers (care a fost aproape în 2015 să preia la pachet Carpatica și Piraeus Bank România).

Fondurile de investiții administrate de către Axxess Capital mai au în portofoliu pe lângă Patria Bank, companii precum Frigotehnica, Star Storage, respectiv un pachet minoritar de acțiuni în Bitdefender.

Intesa Sanpaolo va prelua operațiunile Veneto Banca din România în cadrul unei tranzacții la prețul simbolic de 1 euro în care active și pasive ale Băncii Popolare di Vicenza și Veneto Banca trec în portofoliul celui mai mare grup bancar italian. Pe piața din România, grupul băncilor italiene s-a redus acum la Intesa și UniCredit

Lasă un răspuns

Intesa Sanpaolo a semnat contractul cu lichidatorii Bancii Popolare di Vicenza și ai Veneto Banca pentru achiziționarea de către Intesa Sanpaolo a anumitor active și pasive și a anumitor relații juridice ale celor două bănci, la prețul simbolic de 1 Euro, conform unei decizii adoptate în unanimitate de consiliul de administrație al grupului bancar italian.

Tranzacția are efecte limitate și pe piața din România, unde atât Intesa, cât și Veneto Banca activează.

Portofoliul achiziționat include, pe lângă activele și pasivele selecționate aparținând Bancii Popolare di Vicenza și Veneto Banca, acțiunile acestora deținute în cadrul Banca Apulia S.p.A. și Banca Nuova S.p.A., SEC Servizi S.c.p.a., Servizi Bancari S.c.p.a. și, cu condiția obtinerii autorizațiilor necesare, în bancile care funcționează în Moldova, Croația și Albania, precizează cumpărătorul.

Portofoliul ce va fi preluat include credite performante, altele decât creditele cu nivel ridicat de risc, în valoare de aproximativa de 26,1 mld. Euro, active financiare în valoare de aproximativ 8,9 mld Euro, active fiscale în valoare de aproximativ 1,9 mld. Euro, depozite ale clientelei de aproximativ 25,8 mld. Euro, obligațiuni senior de aproximativ 11,8 mld. Euro, depozite indirecte de aproximativ 23 mld. Euro, din care active administrate de aproximativ 10,4 mld. Euro. De asemenea, Intesa va prelua aproximativ 900 de sucursale în Italia și 60 în afara acesteia, inclusiv rețeaua sucursalei Veneto Banca din România, respectiv aproximativ 9.960 de angajați în Italia și 880 în afara acesteia.

Ultimul raport anual al BNR indica pentru Intesa Sanpaolo o cotă de piață de 1,1% în 2015 la o valoare a activului net bilanțier de 4,256 mld. Lei (0,96 mld. Euro), în timp ce Veneto Banca afișa o cotă de piață de 1,3% la un activ net bilanțier de 4,8 mld. Lei (circa 1,1 mld. Euro).

Istoria Veneto Banca în România începe, de fapt, din 1980 când a fost înființată Banca Italo Romena, prin asocierea din sectorul bancar realizată de Italia și România. În 1997, a fost deschisă sucursala București a Banca Italo Romena, iar în anul 2000 a fost cumpărată de către Veneto Banca.

Începând cu 26 mai 2014, ca urmare a fuziunii dintre băncile italiene Veneto Banca și Banca Italo Romena, banca a rămas la nivel local să opereze sub numele de Veneto Banca.

În ultimii ani, pentru operațiunile Veneto Banca din România, dar și din alte piețe, au fost căutați cumpărători, însă situația băncii – mamă din Italia a schimbat cursul unei posibile tranzacții locale.

Cumpărătorul, Intesa Sanpaolo, este, de asemenea, o bancă rezultată în urma unor fuziuni a băncilor italiene Intesa și Sanpaolo IMI.

În România, italienii au intrat pe piață în 1996 punând piciorul la Arad, unde au înființat o bancă destinată finanțării IMM-urilor. Din 1 octombrie 2012, Intesa Sanpaolo România a fuzionat absorbind Banca CR Firenze România SA.

Grupul Intesa numără 11,1 mil. clienți, fiind prezentă în Europa, Africa, Asia, America și Oceania.

La 31 martie, Intesa raporta active totale de 739,4 mld. Euro, portofoliu de credite de 366,4 mld. Euro, numerar și echivalent numerar de 9,1 mld. Euro și un profit net de 901 mil. Euro. Capitalizarea bursieră a Intesa Sanpaolo, una dintre cele mai mari bănci din Europa, este de 43,5 mld. Euro.

Într-o privire retrospectivă, pe piața bancară din România au activat mai multe bănci italiene precum Intesa, Sanpaolo IMI, CR Firenze, Banca Italo Romena, Banca di Roma, Veneto Banca sau UniCredit, contopite acum după mai multe valuri de fuziuni în cadrul celor doi giganți bancari italieni care rămân activi și în România, Intesa Sanpaolo și UniCredit.

Noul șef al Piraeus Bank spune că va vinde subsidiara din România și alte operațiuni din regiune până în 2020

Lasă un răspuns

Christos Megalou, Director General Executiv al celei mai mari bănci elene Piraeus Bank din luna aprilie, a anunțat un plan de vânzare până în 2020 a subsidiarei din România, precum și a operațiunilor din alte state din regiune, cu scopul reducerii expunerii pe piețe din afara Greciei.

Piraeus intenționează să vândă subsidiarele din România, Bulgaria, Serbia, Albania și Ucraina în următorii trei ani ca parte a așa-numitei “Agenda 2020”, potrivit declarațiilor lui Megalou făcute în cadrul unei conferințe de presă ținute ieri, conform Reuters și Kathimerini.

Megalou a fost anterior șeful unei alte bănci elene mari, Eurobank, care derulează în acest moment procesul de vânzare al pachetului majoritar al Bancpost alături de alte active în cadrul așa-numitei tranzacții cu nume de cod Florence.

Piraeus a mai avut o tentativă de vânzare a băncii din România în urmă cu doi ani, tranzacție coordonată de banca de investiții HSBC și anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 3 iunie 2015, însă oferta finală depusă de către fondul american JC Flowers a fost respinsă de către Atena.

HFSF, fondul de stabilitate financiară a Greciei, deține 26,2% din acțiunile Piraeus.

Piraeus și celelalte trei bănci elene au semnat un acord cu Comisia Europeană prin care se obligau să își reducă expunerile în străinătate până la finele anului 2018, în cadrul unei înțelegeri intervenite între statul elen și principalii săi creditori externi.

În acest context, Piraeus Bank România a fost scoasă la vânzare în 2015, însă grecii nu au acceptat prețul oferit, în 2016 reprezentanții National Bank of Greece și ai Eurobank s-au tatonat pentru o eventuală tranzacție la nivel local în cadrul unui schimb de active în regiune, susțin surse din piață pentru ca apoi, cele două bănci să înceapă tranzacții separate de vânzare la nivel local. NBG a mandatat Credit Suisse să se ocupe de vânzarea Banca Românească, tranzacție anunțată în premieră pe 3 noiembrie 2016 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, tranzacție care se apropie în această lună de un deznodământ, grecii având de ales un cumpărător între grupul ungar OTP și Banca Transilvania.

De asemenea, reprezentanții Eurobank au declarat pe 26 martie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că pachetul majoritar al Bancpost, ERS și operațiunea de leasing au fost scoase la vânzare, iar ofertele neangajante sunt așteptate în luna mai.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 20 ianuarie 2016 că Eurobank a mandatat bancherii de investiții de la HSBC să tatoneze o vânzare a Bancpost, însă la acel moment oficialii băncii elene au declarat că HSBC are mandat pentru evaluarea opțiunilor strategice și că nu există un plan de vânzare al Bancpost și că mai degrabă vor dezvolta operațiunea din România decât să o vândă.

Astfel, trei din cele patru mari bănci elene au luat decizia de vânzare privind operațiunile din România, dacă avem în vedere cele două tranzacții în curs de la Banca Românească și Bancpost, respectiv ultimele declarații ale Directorului General Executiv al Piraeus.

Dacă se realizează aceste tranzacții, consolidarea sistemului bancar românesc face un pas decisiv înainte, având în vedere interesul mai multor jucători locali de a-și extinde operațiunile, printre aceștia Banca Transilvania, OTP sau Patria Bank.

Piraeus Bank a început în ultimii ani un proces de curățire a bilanțului, care a vizat atât tranzacții de vânzare de portofolii cu credite neperformante precum cele cu nume de cod Henri (2015) și Elisabeth (2016), cu scopul de a îmbunătăți calitatea activelor și de a optimiza rețeaua în teritoriu, la finele anului trecut, Cătălin Pârvu, șeful subsidiarei locale, anunțând că banca pe care o conduce a înregistrat profit în 2016.

Piraeus Bank România a încheiat anul 2016 cu active de 1,472 mld. Euro, un portofoliu net de credite de 725 mil. Euro și depozite de 963 mil. Euro. Banca număra 101 locații și 1.337 de angajați, având o cotă de piață de 1,5% pe segmentul de credite, respectiv o cotă de piață de 1,3% la depozite, potrivit unei prezentări din aprilie a grupului elen.

Grupul bancar grecesc Piraeus a venit în România în anul 2000, când a cumpărat Pater Bank, cu două surcursale. Apoi, Piraeus a trecut la o dezvoltare organică a operațiunii locale. În ultimii ani, grupul elen a redevenit activ și a trecut la achiziții în 2012 și 2013 în Grecia, unde a preluat activele bune ale ATE Bank, apoi Geniki Bank, operațiunile a trei bănci cipriote, precum și subsidiara locală a grupului bancar portughez Millennium. În România, a preluat activele ATE Bank România în 2013 și le-a vândut în circa un an către omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, care a intrat astfel pe piața bancară locală sub marca Băncii Române de Credite și Investiții.

Kruk a plătit astăzi prețul pentru achiziția portofoliului neperformant Iris de 1,25 mld. Lei al BRD. Tranzacția, estimată în jurul a 24 mil. euro, marchează un nou avans al investitorului polonez pe piața creditelor neperformante corporate

Lasă un răspuns

Compania poloneză Kruk a anunțat, astăzi, că a semnat un acord pentru achiziția unui portofoliu de datorii cu o valoare nominală de 1,25 mld. lei (circa 272 mil. Euro), al cărui vânzător este BRD Groupe Societe Generale.

De asemenea, cumpărătorul afirmă că a plătit, astăzi, prețul de achiziție pentru portofoliul bancar format din credite corporate garantate și negarantate. Tranzacția cu numele de cod Iris a fost lansată pe piață în toamna anului trecut, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO publicând în premieră pe 19 octombrie 2016 informații despre portofoliul scos la vânzare de către BRD.

Prețul de achiziție nu a fost făcut public până acum de către părțile implicate.

Surse din piață susțin că prețul de achiziție plătit de Kruk ar fi în jurul a 24 mil. Euro, ceea ce ar cota portofoliul Iris al BRD sub 9 eurocenți raportat la fiecare 1 euro valoare nominală a creanțelor bancare vândute.

Tranzacția s-a realizat prin intermediul subsidiarei InvestCapital Malta Ltd a companiei poloneze.

BRD a ieșit la vânzare în toamna anului trecut cu un portofoliu neperformant cu o valoare nominală de 329 mil. Euro, în cadrul primei tranzacții majore a subsidiarei Societe Generale pe piața locală de profil.

Tranzacția coordonată de către o echipă de consultanți PwC, condusă până în luna martie de către britanicul Jonathan Wheatley, a atras interesul principalilor jucători locali, precum Kruk, Kredyt Inkaso, APS, Deutsche Bank sau B2 Holding, susțin surse din piață, o parte din aceștia înaintând oferte angajante.

Portofoliul neperformant al BRD, format în special din credite corporate și IMM, cuprinde circa 2.500 de împrumuturi acordate unui număr de aproximativ 1.400 de clienți. Portofoliul neperformant este garantat cu un colateral de proprietăți imobiliare de circa 60 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Majoritatea împrumuturilor sunt în lei, dar în pachet se află și credite în euro, iar o parte foarte mică în dolari. Creditele au o vechime considerabilă, portofoliul oferind opțiuni limitate de valorificare.

Kruk, unul dintre liderii din regiune de pe piața administrării portofoliilor de credite neperformante, a investit anul trecut 379 mil. Zloți (88 mil. Euro) în achiziția de astfel de active din România.

Kruk este unul dintre cei mai activi cumpărători pentru astfel de active bancare locale, după ce a tranșat tranzacții de valori semnificative în ultimii ani cu CEC Bank, Piraeus Bank și Eurobank (proprietarul Bancpost). De asemenea, dacă cehii de la APS Holding au fost alături de alți investitori cel mai active cumpărător de portofolii bancare corporate neperformante prin seriile de achiziții de portofolii BCR, Volksbank, Intesa în perioada 2014 – 2016, Kruk – investitor care domina segmentul achizițiilor de creanțe de consum, a devenit tot mai activ cu ultimele tranzacții pe segmentul corporate al pieței creditelor neperformante.

Rata creditelor neperformante din România a scăzut sub 10% la finele anului trecut și ar putea ajunge la 6%, media europeană, până la finele acestui an, conform estimărilor lui Sergiu Oprescu, președintele Asociației Române a Băncilor (ARB) anunțate săptămâna trecută la Forumul Pieței Financiare cu tema “Viziunea 2020”.

Tranzacțiile cu credite neperformante din ultimii trei ani au făcut din România cea mai importantă piață de profil din Europa de Est și a atras atenția marilor fonduri de investiții și a investitorilor strategici din acest sector. În ultimul an, norvegienii de la B2 Holding au intrat în România indirect prin achiziția companiei bulgare DCA, cu operațiuni și la nivel local, iar compania suedeză Intrum Justitia a cumpărat Top Factoring într-o tranzacție totală de 25 mil. Euro. Intrum Justitia este în curs de fuziune cu un alt gigant european al sectorului de profil, compania norvegiană Lindorff.

Pe piața administrării portofoliilor de datorii din România, activează jucători precum Kruk, Kredyt Inkaso, APS Holding, EOS, B2 Holding, Intrum Justitia (prin Top Factoring) sau GetBack.

Laszlo Wolf, Directorul General Adjunct al grupului OTP: Estimăm că vom avea noutăți privind semnarea unei tranzacții cu Banca Românească la sfârșitul lui iunie – începutul lui iulie

Lasă un răspuns

 

Grupul ungar OTP, unul dintre investitorii care au depus ofertă pentru achiziția Banca Românească, se așteaptă să primească vești privind tranzacția de exit derulată de către National Bank of Greece până cel târziu la începutul lunii iulie.

„Conform estimării mele, vor fi noutăți despre semnarea unei tranzacții pentru Banca Românească la finele lunii iunie sau începutul lui iulie”, a spus Laszlo Wolf, Director General Adjunct al grupului ungar OTP în cadrul Reuters Central & Eastern Investment Summit, citat de Reuters.

OTP și Banca Transilvania au depus oferte angajante pentru achiziția Banca Românească, iar acum este așteptată din partea National Bank of Greece o decizie privind selecția cumpărătorului, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Ultimele informații pe acest subiect indică faptul că un deznodământ al tranzacției ar putea apare chiar în următoarele 2 – 3 săptămâni, susțin surse din piață.

„Dacă totul merge bine, vom fi capabili să ajungem la 7 – 8 procente” din piața românească, a mai spus Lazslo Wolf. “Nu doar cu această tranzacție, dar în ansamblu, ar fi bine să atingem 6 – 7 – 8 procente“, mai spune reprezentantul OTP.

Retorica șefilor OTP față de achiziția Banca Românească indică un nivel înalt de încredere că vor finaliza această tranzacție, ceea ce poate semnala că grupul ungar a pregătit o ofertă capabilă să se alinieze cu așteptările vânzătorului.

Vânzarea Banca Românească de către National Bank of Greece, tranzacție anunțată în premieră pe 3 noiembrie 2016 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, este coordonată de către bancherii de investiții de la Credit Suisse.

National Bank of Greece este, în acest moment, banca elenă aflată cel mai aproape de momentul de exit din România, după ce o tranzacție similară a Piraeus a eșuat în 2015, iar vânzarea pachetului majoritar al Bancpost de către Eurobank este în faza în care abia se conturează cine sunt investitorii interesați de acest proces.

Șeful OTP, Sandor Csanyi, a declarat că OTP va depune o ofertă și pentru achiziția Bancpost, unde primele semnale venite din piață indică un val de interes din partea mai multor potențiali investitori, atât nume active pe piața bancară locală, cât și investitori interesați de o oportunitate de a intra în România pe acest segment.

Tranzacțiile de vânzare de la Banca Românească și Bancpost au loc în contextul în care băncile – mamă din Grecia sunt nevoite să își reducă expunerile din străinătate, adică din piețele din Europa de Sud – Est (inclusiv România), pentru a-și onora angajamentele luate față de Uniunea Europeană și creditorii internaționali ai statului elen.

National Bank of Greece deține 99,279% din acțiunile Banca Românească, care operează o rețea formată din aproximativ 109 unități și 5 centre de afaceri, conform datelor prezentate pe site-ul băncii.

Pe lână Banca Românească, NBG mai deține în România un pachet de 99,33% din acțiunile NBG Leasing, respectiv 94,26% din Garanta Asigurări, după ce în ianuarie 2016 a închis operațiunile casei de brokeraj NBG Securities România.

 

Fostul șef al PwC România intră în Consiliul de Administrație al băncii Carpatica, iar Bogdan Merfea este directorul general al băncii după valul de schimbări adus de fuziunea cu Patria Bank

Lasă un răspuns

Vasile Iuga, cel care a condus PwC România și PwC Europa de Sud-Est până în 2015, așteaptă aprobarea BNR pentru poziția de membru al Consiliul de Administrație al băncii Carpatica. De asemenea, reprezentanții băncii au anunțat că Bogdan Merfea va fi Director General al băncii.

Schimbările din conducerea băncii au loc în contextul fuziunii dintre Patria Bank și Carpatica,care a devenit efectivă de la 1 mai, noua bancă rezultată numindu-se Patria Bank. De asemenea, Diana Maria Kallos este Director General Adjunct responsabil de Divizia Financiar, Valentin Grigore Vancea este Director General Adjunct responsabil de Divizia Operatiuni și IT,iar Bogdan Neacsu – Director General Adjunct responsabil de Divizia Risc.

În ceea ce privește componenta Consiliului de Administrație al băncii, de la data obținerii aprobării prealabile a Băncii Naționale a României pentru Vasile Iuga, noua structură va fi compusă din Horia Manda,Președinte, și Daniela Iliescu, Nicolae Surdu, Vasile Iuga în calitate de membri, iar Bogdan Merfea ca membru executiv.

Acțiunile noii bănci vor continua să fie listate pe bursa de la București.

Noul jucător, construit în jurul achizițiilor Nextebank și Carpatica din perioada 2014 – 2016 de către fondul de investiții Emerging Europe Accession Fund, pleacă la drum cu active de 3,816 mld. Lei (circa 845 mil. Euro), un portofoliu format din peste 240.000 de clienți și o rețea de 111 sucursale care acoperă 73 de orașe din România.

În primăvara lui 2016, Patria Bank a devenit acţionarul majoritar al Carpatica, cu o deţinere de peste 64% din acţiunile acesteia, în timp ce omul de afaceri sibian Ilie Carabulea, fondator al băncii, a rămas principalul acționar minoritar cu 18,46% din acțiuni.

Horia Manda, omul care conduce managerul de capital privat Axxess Capital, a construit astfel o nouă platformă de servicii financiare – grupul Patria Bank, din care în acest moment fac parte Patria Bank (care înglobează de acum și Carpatica), Patria Credit IFN, SAI Carpatica Asset Management şi SAI Intercapital Invest.

Proiectul de fuziune al Băncii Comerciale Carpatica cu Patria Bank a primit în data de 29 noiembrie 2016 aprobarea prealabilă din partea Băncii Naționale a României, iar pe 21 aprilie 2017 Curtea de Apel București a aprobat fuziunea după ce în urmă cu câteva luni o respinsese.

Emerging Europe Accession Fund (EEAF) este un fond de investiții ridicat în 2010 cu un capital de 70 mil. euro, printre principalii investitori numărându-se Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Fondul European de Investiții (din cadrul grupului Banca Europeană de Investiții), Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) și DEG (parte a grupului financiar german KfW).

bcc main

Axxess Capital și-a pus la punct platforma cu care vânează achiziții pe piața bancară: Fuziunea prin care Carpatica este “înghițită“ în Patria Bank a devenit efectivă de la 1 mai

Lasă un răspuns

Procesul de fuziune dintre Patria Bank și Carpatica a devenit efectivă de la 1 mai, noua bancă rezultată numindu-se Patria Bank, iar acțiunile sale vor continua să fie listate pe bursa de la București.

Noul jucător, construit în jurul achizițiilor Nextebank și Carpatica din perioada 2014 – 2016 de către fondul de investiții Emerging Europe Accession Fund, pleacă la drum cu active de 3,816 mld. Lei (circa 845 mil. Euro), un portofoliu format din peste 240.000 de clienți și o rețea de 111 sucursale care acoperă 73 de orașe din România.

În primăvara lui 2016, Patria Bank a devenit acţionarul majoritar al Carpatica, cu o deţinere de peste 64% din acţiunile acesteia, în timp ce omul de afaceri sibian Ilie Carabulea, fondator al băncii, a rămas principalul acționar minoritar cu 18,46% din acțiuni. Capitalizarea de piață a Carpatica pe bursa de la București este de 233,49 mil. Lei (51,5 mil. Euro, calculat la cursul de schimb al zilei).

Horia Manda, omul care conduce managerul de capital privat Axxess Capital, a construit astfel o nouă platformă de servicii financiare – grupul Patria Bank, din care în acest moment fac parte Patria Bank (care înglobează de acum și Carpatica), Patria Credit IFN, SAI Carpatica Asset Management şi SAI Intercapital Invest.

Istoricul tranzacțional al lui Axxess Capital a înregistrat până acum două exituri din piața financiară, după vânzarea Banca Românească grecilor de la National Bank of Greece în 2003, respectiv după vânzarea în 2006 a pachetelor majoritare de acțiuni în Motoractive, Domenia Credit și Estima Finance către GE Money, companii care acum fac parte din portofoliul local de operațiuni al grupului turc Garanti.

“În urma fuziunii, noua bancă se va concentra pe segmentul de retail, integrând tehnologia pentru a simplifica accesul clienţilor la servicii financiare performante şi va continua să fie un partener solid şi de încredere pentru companiile româneşti mici şi mijlocii, contribuind la dezvoltarea mediului antreprenorial local. Acţiunile băncii rezultate din fuziune vor continua să fie listate la Bursa de Valori Bucureşti”, afirmă reprezentanții Patria Bank.

Proiectul de fuziune al Băncii Comerciale Carpatica cu Patria Bank a primit în data de 29 noiembrie 2016 aprobarea prealabilă din partea Băncii Naționale a României, iar pe 21 aprilie 2017 Curtea de Apel București a aprobat fuziunea după ce în urmă cu câteva luni o respinsese.

Profilul de fond de investiții al acționarului majoritar, care are nevoie de un ritm de dezvoltare accelerată a unei mase critice suficiente pentru realizarea unui exit profitabil, conturează o strategie de creștere, din care noi achiziții de bănci de pe piață nu ar trebui să lipsească.

În acest moment, procesele de vânzare aflate în diferite stadii la Banca Românească, Bancpost și Marfin Bank, precum și alte oportunități aflate încă în stare latent oferă un câmp destul de larg de ținte de achiziție.

Emerging Europe Accession Fund (EEAF) este un fond de investiții ridicat în 2010 cu un capital de 70 mil. euro, printre principalii investitori numărându-se Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Fondul European de Investiții (din cadrul grupului Banca Europeană de Investiții), Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) și DEG (parte a grupului financiar german KfW).

Prima rotație la conducerea CPBR: Șeful BCR preia poziția de președinte al Consiliului Director al CPBR de la șeful Raiffeisen Bank România

Lasă un răspuns

Sergiu Manea, Directorul General Executiv al BCR, a preluat poziția de Presedinte al Consiliului Director al CPBR, după ce Steven van Groningen, Președinte și Director General Executiv al Raiffeisen Bank România, și-a încheiat mandatul de trei ani la conducerea organizației patronale.

Consiliul Patronatelor Bancare din Romania (CPBR), organizatia patronala a sectorului bancar românesc, a decis, de asemenea, reînnoirea mandatului de vicepreședinte al lui Răsvan Radu, Director General Executiv al UniCredit Bank.

Steven van Groningen rămâne membru al Consiliului Director al CPBR, alături de Philippos Karamanolis, Director General Executiv al Bancpost, și Michal Szczurek, Director General Executiv al ING Bank România, cel din urmă fiind numit și Trezorier al CPBR, precizează un comunicat CPBR.

„Doresc în primul rând să mulțumesc membrilor pentru încrederea acordată la numirea în funcția de Președinte al CPBR, organizație prin care promovăm o cooperare cât mai largă cu toate părțile interesate pentru un sector financiar cât mai solid și mai responsabil față de clienți, angajați, acționari și întregul mediu economic în ansamblu său”, a declarat Sergiu Manea.

„Voi urmări consolidarea rolului CPBR ca entitate patronală, ca promotor al unui dialog consistent pentru dezvoltare prin reprezentarea priorităților sectorului financiar-bancar inclusiv în cadrul mai larg oferit de Confederația Patronală CONCORDIA, ai cărei membri suntem”.

La rândul său, Steven van Groningen, cel care a condus de la înființare organizația până acum și unul dintre fondatorii CPBR, a spus: „Sunt multumit că, după trei ani de la înființarea CPBR, sistemul bancar a făcut pași importanți și în sensul dialogului social structurat, beneficiind de expertiza unor bănci care sunt și angajatori mari în economia românească. Implicarea mea în sprijinirea CPBR și a sectorului financiar-bancar în general va continua inclusiv din poziția mea de Președinte al Consiliului Director al Federației FINBAN”. El a adăugat că prin numirea unui nou președinte al Consiliului Director al CPBR, se respectă principiul democratic de guvernanță al CPBR, anume „rotația conducerii patronatului bancar la finalul primului mandat”.

CPBR este parte a Federatiei Patronale a Serviciilor Financiare „FINBAN România”, prin intermediul careia este afiliată la Confederația Patronală CONCORDIA, ce reunește 7 federații patronale din diverse sectoare de activitate, patru dintre cei mai mari angajatori din economia națională și cinci dintre primele cele mai mari 10 companii raportat la cifra de afaceri. CPBR participă, prin intermediul Confederației Patronale CONCORDIA, la dialogul social pe toate nivelurile: Consiliul Economic și Social – CES, Consiliul Național Tripartit de Dialog Social – CNDTS, Comisiile de Dialog Social de la nivelul ministerelor, autorităților publice centrale și locale, având o contribuție activă la perfecționarea legislației și la deciziile autorităților publice.

Cele cinci banci care compun CPBR în prezent dețin peste o treime din totalul activelor bancare din sistem, angajații acestora reprezentând circa 30% din totalul angajaților din sectorul bancar. Membrii CPBR sunt Banca Comercială Română, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank, ING Bank și Bancpost, toate acestea fiind subsidiare locale ale unor puternice grupuri bancare străine precum Erste, Raiffeisen (Austria), UniCredit (Italia), ING Bank (Olanda) și EFG Eurobank (Grecia). De la înființarea sa în 2014, din CPBR s-au retras până acum BRD, subsidiara locală a grupului bancar francez SocGen, respectiv Banca Transilvania, o altă plecare sonoră fiind cea a Oanei Petrescu, Partener Deloitte România, care ocupa funcția de Director Executiv în cadrul organizației patronale.

Toate băncile active în România, atât cu acționariat românesc, cât și străin, sunt membre ale Asociației Române a Băncilor (ARB), care, de asemenea, reprezintă interesele industriei bancare locale în raport cu alte instituții și autorități, locale și internaționale, în calitate de asociație profesională a bancherilor.

brd iris Main

Kruk poartă negocieri finale pentru achiziția portofoliului neperformant Iris de 329 mil. Euro al BRD. Investitorul polonez a cumpărat în România portofolii bancare neperformante de peste 1 mld. Euro valoare nominală în doi ani

Lasă un răspuns

 

Compania poloneză Kruk de administrare a datoriilor poartă negocierile finale privind achiziția portofoliului neperformant scos de către BRD la vânzare în luna octombrie a anului trecut, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția are numele de cod Iris.

BRD a ieșit la vânzare cu un portofoliu neperformant cu o valoare nominală de 329 mil. Euro, în cadrul primei tranzacții majore a subsidiarei Societe Generale pe piața locală de profil.

Tranzacția coordonată de către o echipă de consultanți PwC, condusă până în luna martie de către britanicul Jonathan Wheatley, a atras interesul principalilor jucători locali, precum Kruk, Kredyt Inkaso, APS, Deutsche Bank sau B2 Holding, susțin surse din piață, o parte din aceștia înaintând oferte angajante.

Semnarea contractului de achiziție al portofoliului este așteptată să aibă loc în perioada următoare.

Părțile implicate nu au fost disponibile pentru comentarii pe marginea tranzacției.

Portofoliul neperformant al BRD, format în special din credite corporate și IMM, cuprinde circa 2.500 de împrumuturi acordate unui număr de aproximativ 1.400 de clienți. Portofoliul neperformant este garantat cu un colateral de proprietăți imobiliare de circa 60 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Majoritatea împrumuturilor sunt în lei, dar în pachet se află și credite în euro, iar o parte foarte mică în dolari.

Creditele au o vechime considerabilă, portofoliul oferind opțiuni limitate de valorificare.

Kruk a arătat în ultimii doi ani un apetit de achiziții pe piața locală din ce în ce mai mare. Printre tranzacțiile relevante semnate în perioada 2015 – 2016 se numără tranzacția Henri, prin care investitorul polonez a cumpărat un portofoliu neperformant de circa 185 mil. Euro de la Piraeus Bank România la un discount de 93,5% față de valoarea nominală, pentru care a plătit deci aproximativ 12 mil. Euro, conform datelor făcute publice de către Kruk.

Kruk tranzactii NPL baza 624

În primăvara lui 2016, după un tipar asemănător, Kruk a semnat achiziția unui nou portofoliu neperformant de la Piraeus Bank România cu o valoare nominală de 162 mil. Euro (tranzacția Elisabeth), format din 57,2% credite retail și 42,8% credite corporate, pentru  un preț de circa 9 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cea mai mare achiziție locală a Kruk a fost realizată în 2016 când investitorul polonez a semnat alături de IFC achiziția unui portofoliu neperformant cu o valoare nominală de 597 mil. Euro, format din creanțe aparținând Bancpost,  creanțe ale Bancpost, ale ERB Retail Services IFN și ale ERB New Europe Funding II B.V. din Amsterdam. Pentru tranzacția Ursa, Kruk a anunțat că plătește 46 mil. Euro, iar partenerul său IFC că finanțează cu circa 20 mil. Euro achiziția.

Kruk s-a poziționat ca un veritabil cumpărător de serviciu pe portofoliile CEC Bank, așa cum APS și Deutsche Bank au fost perechea care a marcat cele mai importante achiziții de portofolii scoase la vânzare de către BCR.

În perioada 2015 – 2016, valoarea nominală a portofoliilor achiziționare de către Kruk în România trece de 1 mld. Euro, conform unor calcule ale jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Kruk este lider pe segmentul portofoliilor de credite de consum, însă în ultimii ani interesul polonezilor s-a mutat și spre portofoliile corporate, acolo unde jucători precum APS și Kredyt Inkaso își au centrul de greutate al propriilor portofolii locale.

Piața s-a aglomerat începând de anul trecut, după ce B2 Holding a intrat în România prin achiziția platformei bulgare de admnistrare de creanțe DCA, iar în acest an Top Factoring este în curs de a fi preluat de către suedezii de la Intrum Justitia, companie aflată într-o fuziune cu un alt gigant al sectorului de profil, Lindorff din Norvegia.

Rata creditelor neperformante a scăzut pe piața locală sub 10% în acest an, ca urmare a tranzacțiilor de anvergură din anii anteriori care au făcut din România cea mai mare și mai atractivă piață de profil din regiune pentru investitorii specializați în achiziția unor astfel de active.

O bună parte a acestor tranzacții de curățire a bilanțurilor netezește calea unor bănci chiar către exitul din România, dacă ne uităm la tranzacțiile anterioare cu portofolii ale Volksbank România și RBS Bank, iar apoi cele realizate de bănci grecești precum Piraeus sau Eurobank, care au demarat sau demarează tranzacții de vânzare de active la nivel local.

Kruk, unul dintre liderii din regiune de pe piața administrării portofoliilor de credite neperformante, a investit anul trecut 379 mil. Zloți (88 mil. Euro) în achiziția de astfel de active din România.

Achizițiile din România au o pondere de 29% din totalul investițiilor făcute de Kruk, piața locală fiind a doua ca mărime după cea din Polonia în portofoliul grupului.

De asemenea, veniturile obținute din portofoliile cumpărate de Kruk în România au fost în 2016 de 307 mil. Zloți (71 mil. Euro). Veniturile operaționale din România ale Kruk au crescut cu 21% anul trecut față de 2015.

Cea mai mare achiziție locală a fost investiția de 155 milioane zloți (circa 36 mil. Euro) a Kruk făcută alături de International Finance Corporation în preluarea portofoliului Eurobank cu o valoare nominală de 1,7 mld. Zloți (aproximativ 400 mil. Euro), precizează reprezentanții grupului.

Acțiunile Kruk sunt listate pe bursa de la Varșovia, unde capitalizarea de piață a companiei este de 4,817 mld. Zloți (1,137 mld. Euro).

bancpost main

Eurobank: Vizăm să vindem pachetul majoritar din Bancpost, ERS și leasing, toate împreună considerate ca fiind perimetrul tranzacției. Așteptăm ofertele neangajante în luna mai

Lasă un răspuns

Grupul bancar elen Eurobank așteaptă în luna mai primele oferte pentru Bancpost și pentru alte active financiare locale care fac parte din tranzacția cu nume de cod Florence.

Tranzacția este considerată de către experții în fuziuni și achiziții ca fiind cea mai importantă în acest moment în întregul sector bancar local, dat fiind calibrul acesteia.

“Noi vizăm să vindem pachetul majoritar în Bancpost, ERS și Leasing, toate împreună fiind considerate perimetrul tranzacției. Ofertele neangajante sunt așteptate în cursul lunii mai. Suntem într-o fază timpurie a procesului așa că nu putem comunica mai multe informații“, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Apostolos Kazakos, Director General al grupului de strategie din cadrul Eurobank Ergasias.

Acesta nu a precizat care este mărimea pachetului de acțiuni din Bancpost scos la vânzare.

La începutul lunii februarie, un bancher Eurobank declara, citat de către Reuters, că banca elenă nu vrea să se retragă în întregime din România, ci să atragă un partener strategic astfel încât expunerea locală să fie redusă conform angajamentelor luate față de Comisia Europeană.

Eurobank Ergasias s-a angajat în fața Comisiei Europene să-și taie din expunerea sa pe piețele din afara Greciei astfel încât activele sale din străinătate, inclusiv România, să nu depășească 8,77 mld. euro la 30 iunie 2018. Banca – mamă a Bancpost a obținut o extindere cu 6 luni a termenului pentru reducerea expunerii pe piețele din afara Greciei până la 31 decembrie 2018, acceptând o nouă scădere a plafonului privind activele străine care corespunde ajutorului de stat primit de către bancă.

Într-o mutare anterioară de reducere a expunerii printr-o tranzacție cu un partener strategic, Eurobank a semnat pe 22 decembrie 2015 vânzarea unui pachet de 80% din afacerea de asigurări Eurolife ERB Insurance Group Holdings, cu operațiuni în Grecia și România, pentru 316 mil. Euro către grupul Canadian Fairfax, unul dintre cei mai importanți acționari ai Eurobank.

Procesul de vânzare al Bancpost și al celorlalte active cuprinse în tranzacția Florence este coordonat de către echipe de bancheri de investiții de la HSBC și Mediobanca.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO  a scris în premieră pe 20 ianuarie 2016 că Eurobank a angajat bancherii HSBC pentru o evaluare a opțiunilor strategice la Bancpost, deși la acel moment banca – mama susținea că nu există un plan privind o potențială vânzare a băncii.

În 2016, Eurobank și National Bank of Greece, proprietarul Banca Românească, au purtat negocieri pentru o tranzacție la nivelul subsidiarelor din România în cadrul unui plan mai larg în regiune.

După ce discuțiile între cele două părți au picat, astăzi ambele subsidiare locale ale băncilor elene – Banca Românească și Bancpost – sunt la vânzare, însă procesele de vânzare sunt încă în faze incipiente.

În paralel, Bancpost a trecut la procesul de curățire al bilanțului de creditele neperformante, mișcare utilizată în 2014 și de grupul austriac Volksbank ca o măsură premergătoare tranzacției de vânzare a băncii. Astfel, Eurobank a anunțat vânzarea unui pachet de credite neperformante al Bancpost și al altor subsidiare, pachet cu o valoare nominală de 597 mil. Euro, către un consorțiu format de Kruk și International Finance Corporation. În cadrul tranzacției cu nume de cod Ursa, prezentată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Bancpost avea la finele lui 2015 o cotă de piață de 3% după activul net bilanțier la o valoare a acestuia de 11,38 mld. Lei (2,6 mld. Euro), fiind în primele nouă bănci din sistem, conform ultimului raport anual al băncii centrale.

Bancpost a raportat în ultimul său bilanț public un profit pentru exercițiul financiar 2015 de 35,2 mil. Lei (7,9 mil. Euro).

Dintre potențialii candidați la achiziția subsidiarei grupului elen, banca ungară OTP și-a declarat recent intenția de a depune o ofertă la Bancpost.

Sandor Csanyi, directorul general executiv al OTP Bank, în cadrul unui interviu acordat săptămâna trecută agențiilor de presă Reuters și Bloomberg, afirma că grupul pe care îl conduce este în acest moment implicat într-un proces de due diligence privind achiziția unui activ pe piața bancară din România și că va examina fiecare bancă din cele scoase la vânzare pe piața locală.

Pe lângă Bancpost, tranzacția Florence mai cuprinde compania de credite de consum ERB Retail Services IFN și ERB Leasing.

ERB Retail Services IFN a raportat pentru 2015 un profit net de 42,8 mil. Lei (9,6 mil. Euro) la venituri totale de 119,7 mil. Lei (26,9 mil. Euro).

De asemenea, ERB Leasing a înregistrat în 2015 un profit net de 5,9 mil. Lei (1,3 mil. Euro) la venituri totale de 110,9 mil. Lei (24,9 mil. Euro), potrivit ultimului bilanț public.

Bancpost, bancă fondată de statul român în 1991, este principalul activ al Eurobank în România. Grupul elen a preluat în 2003 pachetul majoritar al Bancpost, iar în 2009 a ajuns la o participație de 99% în banca locală.

Pe piața bancară locală este, în acest moment, un grup de bănci la vânzare printre care Banca Românească, Bancpost, Veneto Banca, și un alt grup format din potențiali investitori, pe de o parte, jucători deja prezenți precum Banca Transilvania, OTP, Garanti Bank, Axxxess Capital (principalul acționar al Carpatica), Raiffeisen, pe de altă parte investitori care caută să intre pe piață, printre aceștia fiind și fonduri de investiții JC Flowers.

Anterior, au existat încercări eșuate de vânzare la nivel local. Astfel, în 2015, Piraeus Bank a derulat o tranzacție de exit din România, anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO în iunie 2015, în urma căreia fondul american de investiții JC Flowers a depus o ofertă de preluare a subsidiarei locale, respinse însă de conducerea din Atena a grupului – mamă.

Contextul actual este marcat de presiunea existentă asupra băncilor – mamă din Grecia de a-și reduce expunerile în regiune, iar aici România ocupă un loc central, ceea ce poate constitui premisele pentru finalizarea unor astfel de tranzacții locale de vânzare realizate de bănci elene.

Șeful OTP spune că face un due diligence pentru achiziția unei bănci din România și că va depune ofertă pentru Bancpost. Sandor Csanyi, directorul general al celei mai mari bănci din Ungaria: “De zece ani, toți au așteptat consolidarea pieței, dar niciodată nu s-a întâmplat. Acum simt că a început”. OTP are lichidități de 1 mld. Dolari pentru achiziții în Europa de Est

Lasă un răspuns

Banca ungară OTP, unul dintre jucătorii de talie regională din Europa de Est, se uită la oportunități concrete de achiziție în Europa de Est, pentru care are cash în mână de circa 1 mld. Dolari și este pregătită să împrumute capital suplimentar pentru achiziții dacă este nevoie.

“Timp de o decadă, toți au așteptat consolidare pe piață, dar niciodată nu s-a întâmplat. Acum simt că a început“, a declarat, marți, Sandor Csanyi, directorul general executiv al OTP Bank, în cadrul unui interviu acordat Reuters și Bloomberg.

Potrivit acestuia, OTP este în acest moment implicat într-un proces de due diligence privind achiziția unui activ pe piața bancară din România.

De asemenea, OTP vrea să depună ofertă pentru Bancpost, conform Reuters.

În România, sunt mai multe bănci la vânzare, iar șeful OTP a spus, citat de Bloomberg că ”vom examina pe fiecare în parte”.

Subsidiarele locale a trei bănci grecești – Banca Românească, Piraeus Bank România și Bancpost – cărora li se adaugă Veneto Banca, dar și alte bănci mai mici sunt în acest moment în atenția investitorilor care caută să cumpere active bancare.

Pentru jucătorii deja prezenți pe piață precum Banca Transilvania, OTP Bank, Garanti Bank, Raiffeisen sau Axxess Capital (care controlează Carpatica), aceste procese de vânzare pot fi oportunități de consolidare și de creștere a cotei de piață.

De asemenea, o gamă de fonduri de investiții care nu sunt prezente în România analizează băncile scoase la vânzare în ce măsură pot deveni poarta de intrare în piața locală.

Pentru a îndeplini cerințele de întărire a capitalului venite din partea băncilor centrale, există o presiune în direcția consolidării la nivelul băncilor est – europene.

Potrivit șefului OTP, banca pe care o conduce ia în calcul achiziții în piețele din Belarus, Bulgaria, România, Rusia, Serbia, Slovacia și Ucraina.

Ținta OTP este de a ajunge la o cotă de piață de peste 10% în piețele în care activează, cu excepția Rusiei.

Ultimul raport anual al BNR indică faptul că OTP Bank România avea la 31 decembrie 2015 o cotă de piață de 2,3% după activul net bilanțier, adică după integrarea achiziției băncii Millennium în urma exitului realizat de grupul bancar portughez.

Banca Românească – subsidiara locală a National Bank of Greece – avea la finele lui 2015 o cotă de piață de 1,8%, Bancpost – subsidiară Eurobank – avea o cotă de 3%, iar Piraeus Bank avea o cotă de piață de 1,9%, iar expunerile locale ale celor trei bănci grecești au continuat să scadă. În scenariul în care OTP ar cumpăra toate cele trei subsidiare ale băncilor elene, tot nu ar fi suficiente aceste achiziții pentru a atinge obiectivul declarat privind o cotă de piață locală de circa 10%.

OTP Bank a intrat pe piața din România în anul 2004 prin achiziția pachetului de 100% din acțiunile RoBank de la Balli Group Plc, care avea o deținere directă de 36,5% din bancă, iar un alt pachet de 15% îl controla prin intermediul fostei societăți de asigurare Anglo – Română, de la oamenii de afaceri turci Mustafa Bayraktar care avea 45,5% din bancă, respectiv Huseyin Bayraktar, 1%, iar alte 2% din capital au fost preluate de la anglo-iranianul Vahid Alaghband, omul – cheie al grupului britanic Balli. OTP a plătit 47,5 mil. Dolari pentru achiziția pachetului de 100% din RoBank în 2004.

În perioada 2005 – 2013, OTP Bank România și-a dublat cota de piață de la 0,6% la 1,3% prin extinderea organică a afacerilor.

A doua oportunitate valorificată de OTP a fost exitul grupul bancar portughez Millennium din România. În 2014,OTP a cumpărat 100% din acțiunile subsidiarei Millennium pentru 39 mil. Euro la care s-a adăugat rambursarea liniilor de finanțare intragrup de 150 mil. Euro către banca – mamă din Portugalia. Achiziția fostei subsidiare a Millennium a dus OTP Bank la o cotă de piață de 2%.

Însă, OTP s-a uitat în cei 14 ani de la intrarea pe piață și la alte oportunități de achiziție. De exemplu, în 2011, OTP a fost interesată de subsidiara locală a Royal Bank of Scotland, pe fondul intenției de exit a grupului britanic din piață. În final, fosta ABN Amro Bank România, a fost vândută în două tranzacții succesive în 2013 și 2014 către grupul italian UniCredit.

De asemenea, OTP a fost unul dintre investitorii interesați de achiziția fostei afaceri de credite de consum Credisson, la acea vreme controlată de omul de afaceri Florin Andronescu și de fondul de investiții Oresa Ventures, susțin surse din piață. În final, Cetelem, divizia specializată în credite de consum a grupului francez BNP Paribas, a cumpărat în 2005 integral afacerea Credisson.

OTP Bank România a înregistrat în 2016 un profit după taxe fără ajustări de 1,65 mld. forinți (circa 24 mil. Lei, respectiv în jurul a 5,3 mil. Euro) și active totale de 588,18 mld. Forinți (circa 8,5 mld. Lei, respectiv aproximativ 1,9 mld. Euro).

Portofoliul de credite este în proporție de 27% corporate, iar restul în retail. Pe depozite, ponderile sunt aproape aceleași, clienții – companii având 24% din portofoliul total.

OTP Bank, cea mai mare bancă din Ungaria, are ca principali acționari pe Medget, Timur și Ruszlan din familia Rahimkulov de origine tătară, care dețin 8,19% din acțiunile băncii, grupul petrolier ungar MOL cu 9,57% și firma franceză de asigurări Groupama cu 8,10%.

OTP Bank a înregistrat o valoare bursieră în 2016 de aproximativ 7,6 mld. Euro, respectiv un raport de 1,7 între prețul acțiunii și valoarea contabilă.

La nivel de grup, OTP Bank a raportat un profit după taxe consolidat 202,4 mld. forinți (circa 2,9 mld. lei, respectiv aproximativ 650 mil. euro) la active totale de 11.307 mld. forinți (circa 163 mld. lei, respectiv în jurul a 36 mld. euro).

Eurobank caută un partener strategic care să cumpere o participație în Bancpost

Lasă un răspuns

Eurobank caută un partener strategic care să cumpere o participație în Bancpost, subsidiara sa din România, în contextul în care grupul elen trebuie să-și reducă expunerea la active din afara Greciei, au afirmat vineri surse din cadrul băncii grecești, pentru Reuters.

Eurobank caută să-și reducă expunerile din străinătate de la 11,2 mld.euro, cât are în prezent, la 8,77 mld.euro, până în anul 2018, conform angajamentelor convenite cu autoritățile europene în domeniul concurenței.

”Am numit doi consultanți pentru a căuta un partener strategic care să cumpere o participație în Bancpost. Acest lucru ar ajuta banca să își reducă deținerea în România și să respecte angajamentele de reducere a expunerii din străinătate”, a spus unul dintre bancheri.

Pentru tranzacția de la Bancpost, Eurobank mizează pe serviciile băncilor de investiții HSBC și Mediobanca.

”Nu vrem să ne retragem în întregime din România, dar nu putem oferi capital suplimentar băncii pentru creștere. În cazul în care un partener strategic cumpără o participație în Bancpost, expunerea noastră ar fi redusă conform angajamentelor noastre”, a declarat celălalt bancher.

Într-o mutare anterioară de reducere a expunerii printr-o tranzacție cu un partener strategic, Eurobank a semnat pe 22 decembrie 2015 vânzarea unui pachet de 80% din afacerea de asigurări Eurolife ERB Insurance Group Holdings, cu operațiuni în Grecia și România, pentru 316 mil. Euro către grupul Canadian Fairfax, unul dintre cei mai importanți acționari ai Eurobank.

Pe 20 ianuarie 2016, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO scria că banca de investiții HSBC a fost angajată de către Eurobank pentru a tatona o tranzacție de vânzare, însă la acel moment oficialii băncii elene susțineau că nu sunt planuri de vânzare a Bancpost și că mai degrabă ar urma planuri de dezvoltare decât de vânzare. În 2016, Eurobank și National Bank of Greece, proprietarul Banca Româneasca, au purtat negocieri pentru o tranzacție la nivelul subsidiarelor din România în cadrul unui plan mai larg în regiune.

Însă discuțiile au picat între cele două părți, iar National Bank of Greece a angajat banca de investiții Credit Suisse pentru a vinde Banca Românească, așa cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 3 noiembrie 2016.

Piraeus Bank a angajat banca de investiții UBS și a derulat un proces de vânzare în 2015 a subsidiarei din România, însă negocierile finale cu fondul american de investiții JC Flowers s-au încheiat cu respingerea ofertei de către banca elenă.

Discuțiile derulate astfel pentru Piraeus Bank România, Banca Românească și Bancpost nu au adus în ultimii doi ani nicio tranzacție, ceea ce a creat anumite rezerve privind intențiile băncilor grecești de a-și face exitul la nivel local, știut fiind faptul că piața românească este văzută ca o piață importantă, din care cu greu acestea ar decide să se retragă.

Principalii candidați pentru achiziția subsidiarelor băncilor elene din România ar putea fi bănci care și până acum s-au uitat la aceste active, adică jucători precum BT, OTP sau fonduri americane de investiții de talia JC Flowers, AnaCap sau Warburg Pincus.

Piraeus Bank România și Bancpost au tranșat însă în ultimii doi ani tranzacții majore de vânzare de portofolii neperformante ceea ce poate fi interpretat și ca măsuri de curățire a bilanțurilor înaintea unor procese de vânzare așa cum a făcut Volksbank România în 2014.

Eurobank Ergasias s-a angajat în fața Comisiei Europene să-și taie din expunerea sa pe piețele din afara Greciei astfel încât activele sale din străinătate, inclusiv România, să nu depășească 8,77 mld. euro la 30 iunie 2018. Banca – mamă a Bancpost a obținut o extindere cu 6 luni a termenului pentru reducerea expunerii pe piețele din afara Greciei până la 31 decembrie 2018, acceptând o nouă scădere a plafonului privind activele străine care corespunde ajutorului de stat primit de către bancă.

Bancpost avea la finele lui 2015 o cotă de piață de 3% după activul net bilanțier, fiind în primele nouă bănci din sistem.

Pe piața bancară locală, sunt deschise procese de vânzare la Veneto Banca și la Banca Românească, iar procesul de consolidare al pieței de profil a mers în ultimii ani într-un ritm mai lent față de așteptările bancherilor.

Dascalu credite main

Grupul lui Iulian Dascălu a luat un credit de 220 mil. Euro de la Erste și UniCredit. Iulius Group: Finanțarea reprezintă o refinanțare pe termen lung pentru centrele comerciale din Timișoara, Cluj-Napoca și Iași

Lasă un răspuns

Iulius Group, controlat de investitorul imobiliar Iulian Dascălu, a contractat un credit în valoare de 219,59 mil. Euro de la banca austriacă Erste și cea italiană UniCredit, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

“Finanţarea la care faceţi referire reprezintă o refinanţare pe termen lung pentru centrele comerciale din Timişoara, Cluj-Napoca şi Iaşi, care va permite dezvoltarea accelerată a proiectului multifuncţional Openville Timişoara, din proximitatea Iulius Mall. Finanţatorii sunt Erste Bank şi UniCredit Bank“, au explicat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Iulius.

BCR, UniCredit Bank alături de băncile – mamă Erste Group Bank AG din Austria, respectiv  UniCredit SpA din Italia au semnat pe 21 decembrie 2016 contractul de împrumut cu Iulius Group pentru suma de 219.592.478 euro.

Noul credit reașează structura datoriilor în grupul lui Iulian Dascălu. Investitorii de pe piața imobiliară au nevoie de credite bancare pentru finanțarea proiectelor de investiții, respectiv de „rostogolirea” acestor împrumuturi, pentru care sunt puse ca garanții activele din portofoliu – terenuri, imobile, venituri obținute din chirii, precum și alte active care pot constitui colateral pentru atragerea finanțărilor de la bancheri.

Termenii și condițiile finanțărilor bancare s-au îmbunătățit semnificativ în ultimul an apropiindu-se de cele din țările mai mature din Europa Centrală și de Est, observa la începutul acestui an Silviana Badea, National Director, Head of Capital Markets JLL Romania.

Împrumutul luat de către grupul lui Iulian Dascălu în decembrie 2016 este una dintre cele mai mari finanțări corporative de anul trecut, după creditul sindicalizat de 1,687 mld. Lei (circa 375 mil. Euro) atras în octombrie cu maturitate pe 5 ani de către RCS & RDS (Cable Communications Systems NV) de la un sindicat bancar format din Citibank, Banca Transilvania, BRD Groupe Societe Generale, ING Bank, Raiffeisen și UniCredit. RCS & RDS și-a restructurat anul trecut întreaga datorie prin intermediul a două tranzacții de finanțare – o emisiune de obligațiuni de 350 mil. Euro, emisă în euro, respectiv un credit sindicalizat în lei.

Iulian Dascălu este prin intermediul Iulius Group unul dintre cei mai importanți investitori de pe piața imobiliară din România, al cărui portofoliu cuprinde proiecte mixte – retail, birouri și alte segmente de piață – cu centrul de greutate în orașele mari din afara Capitalei.

“În continuare, planurile companiei IULIUS se focalizează pe consolidarea poziţiei de unic dezvoltator şi operator de proiecte mixte din România, prin realizarea celui de-al doilea ansamblu multifuncţional din portofoliu, Openville Timişoara”, au mai precizat reprezentanții Iulius Group.

Openville Timișoara este un proiect de investiții de peste 220 mil. Euro, conform grupului Iulius.

La sfârşitul anului trecut a fost finalizată prima clădire de birouri clasa A din cele şapte pe care le va include ansamblul. Clădirea, denumită United Business Center 2, are 12 niveluri, o suprafaţă de 18.000 mp şi este închiriată integral de companii precum: Ness Software Engineering Services, Autoliv România, ACI Worldwide, PwC România şi Bitdefender.

În prezent, se lucrează la cea de-a doua clădire office din ansamblul Openville, cu 12 niveluri și o suprafaţă închiriabilă de 13.000 mp. Anul trecut, compania a semnat un parteneriat cu furnizorul internaţional de servicii IT Atos, pentru închirierea a 6.000 mp în această clădire.

“Totodată, pe lângă întărirea poziţiei de lider de piaţă în oraşele unde suntem prezenţi cu brandul IULIUS MALL (prin actualizarea mixului de magazine, creşterea traficului de clienţi, diversificarea serviciilor oferite consumatorilor), planurile noastre sunt îndreptate şi spre consolidarea brandului de birouri United Business Center, dezvoltat la nivel naţional”, au mai spus pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Iulius.

Astfel, în 2016, IULIUS a finalizat două clădiri de birouri clasa A în ansamblul Palas Iaşi, cu o suprafaţă totală de 24.300 mp, ambele integral închiriate. Odată cu finalizarea UBC 2 din ansamblul Openville, la finele anului trecut, portofoliul de spaţii office al companiei a ajuns la 9 imobile office clasa A operaţionale, cu o suprafaţă totală de 106.000 mp: şase situate în ansamblul Palas Iaşi (aproximativ 70.000 mp), două la Cluj-Napoca (18.000 mp) şi una la Timişoara (18.000 mp).

Conform JLL, Iaşiul a urcat în țară anul trecut pe locul al doilea pe segmentul imobilelor de birouri, între cele mai importante oraşe din ţară (Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara şi Braşov) şi are şanse să crească în continuare, însă potenţial de creştere au toate cele patru municipii menţionate.

Iulius Group, companie care activează în domeniul dezvoltării și operării de centre comerciale în România, a fost înființată în anul 1991, în Iași, de către omul de afaceri Iulian Dascălu.

Compania are în portofoliu patru mall-uri sub brandul Iulius, în Iași, Timișoara, Cluj-Napoca și Suceava.

Piața imobiliară locală oferă randamente superioare pentru investitori comparativ cu alte piețe din regiune ceea ce a atras aici jucători de diferite calibre, de la fonduri de investiții cu profil regional până la jucători din SUA și Europa de Vest sau oameni de afaceri cu lichidități importante, care caută să facă plasamente ca alternativă la alte tipuri de investiții.

Astfel, randamentele din România sunt cu minimum 2,25%-2,5% mai ridicate decât cele din Praga, Varșovia și chiar Budapesta, potrivit unui studiu realizat de JLL pentru prima jumătate a anului trecut.

Pe lângă jucători precum NEPI pe segmentul de retail, Globalworth pe segmentul de imobile de birouri, CTP pe segmentul de logistică, activează și investitori locali puternici precum Ion Țiriac, Iulian Dascălu, iar alții de talia fraților Dragoș și Adrian Pavăl – patronii afacerii Dedeman – își pregătesc intrarea în sectorul de profil cu o achiziție de proporții prin achiziția proiectului de birouri AFI Park pentru circa 160 mil. euro.

bancpost main

Eurobank caută un partener strategic pentru Bancpost. Ținta grupului elen este de a finaliza procesul până în ianuarie 2018. Până acum, discuțiile derulate în ultimii doi ani pentru Piraeus Bank România, Bancpost și Banca Românească nu au adus niciun exit local al vreunei bănci grecești. La Bruxelles este așteptată reducerea expunerilor străine ale băncilor grecești până la finele anului viitor

Lasă un răspuns

Eurobank caută un partener strategic pentru subsidiara sa din România, Bancpost, afirmă o sursă din cadrul băncii grecești, citată de către Reuters.

Marile bănci elene caută să-și reducă expunerile din străinătate, iar termenul agreat de către Bruxelles pentru aceste operațiuni expiră în a doua parte a anului 2018.

“Ținta noastră este ca întregul proces să se încheie într-un an de acum încolo”, a spus sursa citată.

Pentru acest proces, Eurobank mizează pe serviciile băncilor de investiții HSBC și Mediobanca pentru tranzacția de la Bancpost.

Într-o mutare anterioară de reducere a expunerii printr-o tranzacție cu un partener strategic, Eurobank a semnat pe 22 decembrie 2015 vânzarea unui pachet de 80% din afacerea de asigurări Eurolife ERB Insurance Group Holdings, cu operațiuni în Grecia și România, pentru 316 mil. Euro către grupul Canadian Fairfax, unul dintre cei mai importanți acționari ai Eurobank.

Pe 20 ianuarie 2016, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO scria că banca de investiții HSBC a fost angajată de către Eurobank pentru a tatona o tranzacție de vânzare, însă la acel moment oficialii băncii elene susțineau că nu sunt planuri de vânzare a Bancpost și că mai degrabă ar urma planuri de dezvoltare decât de vânzare. În 2016, Eurobank și National Bank of Greece, proprietarul Banca Româneasca, au purtat negocieri pentru o tranzacție la nivelul subsidiarelor din România în cadrul unui plan mai larg în regiune.

Însă discuțiile au picat între cele două părți, iar National Bank of Greece a angajat banca de investiții Credit Suisse pentru a vinde Banca Românească, așa cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 3 noiembrie 2016.

Piraeus Bank a angajat banca de investiții UBS și a derulat un proces de vânzare în 2015 a subsidiarei din România, însă negocierile finale cu fondul american de investiții JC Flowers s-au încheiat cu respingerea ofertei de către banca elenă.

Discuțiile derulate astfel pentru Piraeus Bank România, Banca Românească și Bancpost nu au adus în ultimii doi ani nicio tranzacție, ceea ce a creat anumite rezerve privind intențiile băncilor grecești de a-și face exitul la nivel local, știut fiind faptul că piața românească este văzută ca o piață importantă, din care cu greu acestea ar decide să se retragă.

Principalii candidați pentru achiziția subsidiarelor băncilor elene din România ar putea fi bănci care și până acum s-au uitat la aceste active, adică jucători precum BT, OTP sau fonduri americane de investiții de talia JC Flowers, AnaCap sau Warburg Pincus.

Piraeus Bank România și Bancpost au tranșat însă în ultimii doi ani tranzacții majore de vânzare de portofolii neperformante ceea ce poate fi interpretat și ca măsuri de curățire a bilanțurilor înaintea unor procese de vânzare așa cum a făcut Volksbank România în 2014.

Eurobank Ergasias s-a angajat în fața Comisiei Europene să-și taie din expunerea sa pe piețele din afara Greciei astfel încât activele sale din străinătate, inclusiv România, să nu depășească 8,77 mld. euro la 30 iunie 2018. Banca – mamă a Bancpost a obținut o extindere cu 6 luni a termenului pentru reducerea expunerii pe piețele din afara Greciei până la 31 decembrie 2018, acceptând o nouă scădere a plafonului privind activele străine care corespunde ajutorului de stat primit de către bancă.

Bancpost avea la finele lui 2015 o cotă de piață de 3% după activul net bilanțier, fiind în primele nouă bănci din sistem.

Pe piața bancară locală, sunt deschise procese de vânzare la Veneto Banca și la Banca Românească, iar procesul de consolidare al pieței de profil a mers în ultimii ani într-un ritm mai lent față de așteptările bancherilor.

brd-iris-npl-main

Tranzacția NPL Iris: Investitorii interesați trebuie să depună oferte neangajante până pe 28 noiembrie pentru portofoliul de credite neperformante BRD de 329 mil. Euro. Kruk și Kredyt Inkaso pe lista investitorilor așteptați să intre în rândul ofertanților

Lasă un răspuns

Tranzacția Iris de vânzare a unui portofoliu de credite neperformante BRD cu o valoare nominală de 329 mil. Euro va ajunge pe 28 noiembrie în faza depunerii ofertelor neangajante.

Kruk și Kredyt Inkaso se numără printre investitorii așteptați să înainteze oferte pentru achiziția portofoliului format, în special, din credite corporate și IMM, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția Iris, prima tranzacție majoră cu credite neperformante BRD, a intrat în atenția investitorilor în această toamnă, iar etapa scrisorilor de interes a avut pe 21 octombrie termen de depunere, conform calendarului tranzacției.

Inițial, faza ofertelor neangajante era prevăzută să aibă loc până la sfârșitul lunii octombrie – jumătatea lunii noiembrie, iar cea a ofertelor angajante ar fi urmat să se consume în intervalul dintre jumătatea lunii noiembrie și jumătatea lunii decembrie, însă termenul pentru ofertele neangajante a fost “împins“ până aproape de finele lunii noiembrie.

O echipă PwC condusă de către britanicul Jonathan Wheatley, care a coordonat tranzacțiile precum Saturn, Neptun, Tokyo, Blue Lake pentru BCR, asigură consultanța pentru vânzarea portofoliului neperformant al BRD.

Printre investitorii care și-au exprimat până acum interesul pentru această tranzacție s-au aflat majoritatea jucătorilor activi pe piața portofoliilor bancare neperformante precum Kruk sau Kredyt Inkaso, dar și alți investitori precum consorțiul format de Top Factoring împreună cu Argo.

Portofoliul neperformant al BRD cuprinde circa 2.500 de împrumuturi acordate unui număr de aproximativ 1.400 de clienți. Portofoliul neperformant este garantat cu un colateral de proprietăți imobiliare de circa 60 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Majoritatea împrumuturilor sunt în lei, dar în pachet se află și credite în euro, iar o parte foarte mică în dolari.

Creditele au o vechime considerabilă, portofoliul oferind opțiuni limitate de valorificare, susțin surse din piață, care afirmă că prețul de vânzare este așteptat să fie sub cel înregistrat de alte tranzacții locale de profil, unde discount-urile față de valoarea nominală au fost în jurul sau au depășit pragul de 90%.

Până acum, subsidiarele locale ale băncilor din Austria și Grecia au fost principalii vânzători locali de portofolii neperformante în perioada 2014 – 2016.

BCR, aflată sub controlul Erste Bank, a dominat până acum piața vânzării de credite neperformante pentru a-și curăți accelerat bilanțul și a debloca resurse pentru a-și crește volumul de creditare. BRD a trecut abia în acest an la acțiuni semnificative pentru reducerea volumului acumulat de credite toxice și a început să-și aranjeze pentru vânzare primele portofolii de acest fel, ajungând pe radarul investitorilor cu apetit pentru aceste active.

După primele nouă luni ale acestui an, banca aflată în portofoliul grupului francez Societe Generale a raportat o scădere a ratei creditelor neperformante de la 15,3% la 30 septembrie 2015 până la 10,8% la 30 septembrie 2016, valorile fiind calculate după metodologia folosită de către Autoritatea Bancară Europeană (ABE). BRD se situează astfel ușor peste media pieței, care era de 10% în septembrie, pe un trend de scădere de asemenea, conform datelor raportate de către BNR în baza aceleiași metodologii ABE.

BRD a raportat pentru primele nouă luni ale acestui an un profit net de 606 mil. Lei (circa 135 mil. Euro), mai mare cu 67,9% față de perioada similară a anului anterior pe fondul îmbunătățirii veniturilor, unui control mai strict al costurilor și a scăderii costului riscului datorat reducerii volumului de credite neperformante, au explicat bancherii de pe poziția a doua în piața locală după active.

Clientela formată din companii (corporate) înseamnă 40% din portofoliul brut de credite al băncii, potrivit raportărilor din primul semestru.

BRD are o valoare bursieră pe bursa de la București de 7,722 mld. Lei (1,715 mld. euro). Societe Generale are un pachet de 60% din BRD, Fondul Proprietatea un pachet de 3,64%, SIF Transilvania – 3,37%, SIF Oltenia – 2,54%, conform datelor de la 30 iunie.

National Bank of Greece începe procesul de vânzare la Banca Românească. Grupul bancar elen pregătește tranzacția de exit din piața locală

Lasă un răspuns

National Bank of Greece, una dintre cele patru mari bănci elene, se pregătește să înceapă tranzacția de exit de pe piața bancară locală, susțin surse din piață. Potrivit acestora, teaser-ul pentru vânzarea Banca Românească urmează să fie trimis către potențialii investitori în următoarele 2 – 3 săptămâni de către bancherii de investiții angajați de grupul elen.

Bancherii de investiții de la Credit Suisse au mandat să găsească un cumpărător pentru Banca Românească, mai susțin sursele citate.

Reprezentanții National Bank of Greece nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Planul de restructurare al NBG agreat cu Comisia Europeană, revizuit pe 4 decembrie 2015, prevede că grupul elen trebuie să își reducă expunerea pe piețele din afara Greciei în următorii 2 ani, măsură ce include și vânzarea de subsidiare.

NBG a purtat discuții în acest an cu EFG, banca – mamă a Bancpost, privind o eventuală fuziune între cele două bănci locale în cadrul unui schimb (swap) de active în regiune, afirmă surse din piață.

”Noi încă examinăm opțiuni strategice pentru a întări mai departe prezența noastră în România. O potențială tranzacție cu NBG (proprietarul Banca Românească – n.r.) ar putea fi una dintre opțiuni”, spunea în luna mai pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Apostolos Kazakos, director general al grupului de strategie din cadrul Eurobank Ergasias.

O mișcare de acest fel au făcut cei de la EFG în Bulgaria în noiembrie 2015, când au preluat operațiunile Alpha Bank din această piață.

Banca Românească deține o cotă de circa 1,8% din piața bancară locală, ceea ce o face o țintă atrăgătoare pentru cumpărători interesați de creșterea cotei de piață, dar poate fi și ocazie de intrare pentru un fond de investiții cu planuri de consolidare a pieței locale, cum a fost în 2015 cazul JC Flowers care avea în plan achiziția Carpatica și a Piraeus Bank România.

Deznodământul tranzacției de la Piraeus Bank România, cu respingerea ofertei JC Flowers de către conducera băncii – mamă din Atena, a întărit însă percepția că băncile elene renunță cu greu la operațiunile din România, unele voci susținând că de fapt nu există o voință reală de vânzare la nivelul vreunei subsidiare locale.

Activitatea subsidiarei locale a National Bank of Greece este susținută de către banca -mamă, care precizează în raportul său anual pe 2015 că majoritatea subsidiarelor sale își asigură singure finanțarea necesară, cu excepția Banca Românească, care a primit circa 450 mil. euro de la NBG prin tranzacții interbancare.

În octombrie 2003, cel mai mare grup financiar din Europa de Sud-Est, Grupul National Bank of Greece (NBG), a achiziţionat pachetul majoritar la Banca Românească S.A., deţinând în prezent 99,279% din capitalul social al acesteia.

Prin susţinerea financiară a grupului, capitalul Băncii Româneşti s-a majorat substanţial, ajungând în prezent la aproximativ 200 mil. Euro. Banca Românească dispune de o reţea naţională formată din 109 sucursale, din care 33 sunt situate în Bucureşti, potrivit ultimelor informații disponibile.

Dintre companiile mai reprezentative aflate sub controlul National Bank of Greece în România se numără NBG Securities România, Societatea de asigurare – reasigurare GARANTA şi NBG Leasing IFN S.A.

National Bank of Greece a finalizat în iunie vânzarea a 100% Finansbank în Turcia către Qatar National Bank pentru 2,75 mld. Euro, iar în plus qatarezii au rambursat la închiderea tranzacției  910 mil. Dolari în contul unei datorii subordonate pe care subsidiara sa o avea față de banca – mamă.

În cadrul aceluiași plan de îmbunătățire a lichidității, conducerea NBG a aprobat pe 21 decembrie 2015 vânzarea participației sale integrale deținute în fonduri de investiții din Marea Britanie către Deutsche Bank Private Equity și Goldman Sachs Asset Management pentru 288 mil. Euro.

Banca Românească a raportat pentru 2015 active în scădere cu 8% față de anul anterior, ajungând la finele anului trecut la 1,8 mld. euro și un profit înainte de provizionare de 15,4 mil. euro. Nivelul depozitelor a scăzut în aceeași perioadă cu 16% până la 752 mil. euro. Subsidiara locală a NBG a raportat un nivel solid al capitalului pentru anul trecut, de 20,1%.

Echipa de conducere de la Banca Românească în frunte cu Ioannis Kougionas s-a concentrat pe reducerea pierderilor băncii, care au scăzut de la 46,9 mil. lei în 2014 la 4,5 mil. lei în 2015, potrivit contului de profit și pierdere din raportul anual al băncii.

Pe piața locală, sunt mai multe bănci de vânzare, printre cele pentru care a fost inițiat un astfel de proces este și Veneto Banca. De cealaltă parte, Banca Transilvania rămâne unul dintre candidații de serviciu pentru noi achiziții, după ce a integrat achiziția Volksbank România, tranzacție finalizată în aprilie 2015.

Serghei Bulgac a preluat postul de Director General al RCS & RDS în 2015. Sursă foto: RCS & RDS.

Serghei Bulgac, directorul general al RCS & RDS, anunță finalizarea procesului de refinanțare a datoriilor grupului: vechile datorii au fost înlocuite prin tranzacții de finanțări noi de circa 725 mil. Euro, din care o emisiune de obligațiuni de 350 mil. Euro și un împrumut sindicalizat de 1,687 mld. Lei luat de la Citi, BT, BRD, ING Bank, Raiffeisen și UniCredit. Prin noul aranjament, compania și-a majorat valoarea obligațiilor garantate cu ipotecă mobiliară față de creditori la 1,5 mld. Euro

Lasă un răspuns

Compania de comunicații și media RCS & RDS S.A. și firma – mamă a acesteia din Olanda, Cable Communications Systems N.V., au finalizat cu succes refinanțarea grupului printr-o emisiune de obligațiuni în valoare de 350 mil. euro și un împrumut sindicalizat în valoare de până la 1,687 mld. Lei (aproximativ 375 mil. Euro), potrivit unui comunicat de presă al RCS & RDS.

Emisiunea de obligațiuni în valoare de 350 mil. euro de către Cable Communications Systems N.V., garantată de către RCS & RDS, s-a făcut cu scadența în 2023 și la o dobândă anuală de 5%. Data de 26 octombrie 2016 este stabilită ca dată de emisiune a obligațiunilor, acestea urmând să fie admise ulterior la tranzacționare pe Bursa de Valori din Irlanda, afirmă reprezentanții companiei. Aceștia mai precizează că “o altă componentă a tranzacției” a constat în contractarea de către RCS & RDS S.A. a unui credit sindicalizat în valoare totală de până la 1,687 mld. lei, format din trei facilități de credit.

„Sumele obținute ca urmare a acestor două operațiuni de finanțare au fost folosite pentru rambursarea anticipată a obligațiunilor în valoare totală de 450 milioane euro cu dobândă anuală de 7,5% emise de Cable Communications Systems în 2013, precum și unor facilități contractate de RCS & RDS S.A. în 2015 și, respectiv, 2016”, au precizat reprezentanții RCS & RDS.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 8 august că RCS & RDS pregătește refinanțarea obligațiunilor emise în 2013 printr-o nouă emisiune de titluri cu scadența de 5 până la 7 ani pentru a beneficia de dobânzile mai mici de pe piață față de cele la care au fost contractate vechile datorii.

De asemenea, RCS & RDS confirmă prin anunțul său de astăzi informațiile publicate atunci de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO potrivit cărora din consorțiul de intermediere a noii emisiuni de obligațiuni fac parte JP Morgan, Citi, Deutsche Bank, ING Bank, Societe Generale, UniCredit și Banca Transilvania. Din consorțiul de intermediere, precum și din sindicatul de bănci care a acordat împrumutul sindicalizat a făcut parte și Raiffeisen Bank.

“În anul 2013 am debutat cu o emisiune de obligațiuni pe piețe internaționale, o adevărată premieră la acel moment. Între timp, investitorii s-au familiarizat cu grupul permițându-ne să reducem cu o treime costurile cu dobânda. De asemenea, băncile noastre partenere ne-au ajutat sa realizăm una dintre cele mai mari finanțari în lei de pe piața bancară din România. Durata de 7 și respectiv 5 ani a finanțărilor arată încrederea pieței financiare în grupul nostru și planurile noastre de dezvoltare. Stabilitatea acestei finanțări pe termen lung ne va ajuta să oferim în continuare servicii performante, de calitate, la prețuri competitive. Le mulțumim clienților noștri pentru încrederea în serviciile furnizate de companie”, a declarat Serghei Bulgac, Director General și Președintele Consiliului de Administrație al RCS & RDS S.A.

rcsrdstabelrefinantaremain

Băncile finanțatoare ale contractului de împrumut sunt Citibank, Banca Transilvania, BRD – Groupe Société Générale, ING Bank, Raiffeisen și UniCredit.

În tranzacție au fost implicate mai multe firme de avocatură, așa cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră în articolele publicate pe 1 septembrie și 6 septembrie.

RCS & RDS a anunțat astăzi că avocații emitentului au fost Freshfields Bruckhaus Deringer și PeliFilip, în timp ce băncile finanțatoare au fost consiliate de către Cleary Gottlieb, Steen & Hamilton, Linklaters, Clifford Chance și Kinstellar.

Obligațiunile RCS & RDS au rating B+, însoțit de perspectivă pozitivă din partea agenției financiare internaționale Standard and Poor’s, respectiv B1, însoțit de perspectivă pozitivă din partea agenției Moody’s.

Noile finanțări au fost contractate de către RCS & RDS la dobânzi mai mici față de cele contractate în ultimii trei ani, iar compania își reduce expunerea față de fluctuațiile cursului de schimb având în vedere că cea mai mare componentă de finanțare nouă, creditul sindicalizat de 1,687 mld.lei, este contractată în moneda în care RCS are cea mai mare parte a încasărilor sale.

Odată cu contractarea noilor finanțări, RCS & RDS și-a actualizat și valoarea obligațiilor de plată la 1,5 Mld. Euro printr-un contract de ipotecă mobiliară încheiat de către RCS & RDS și Cable Communications Systems NV în calitate de debitori ipotecari, respectiv Willmington Trust Londra, ca reprezentant al creditorilor. Anterior, nivelul colateralului se situa la 1,15 mld. Euro, potrivit datelor făcute publice.

Astfel, sunt puse ipoteci pe pachetul de 87,59% din RCS&RDS deținut de către firma – mamă Cable Communications Systems NV, pe orice fel de acțiuni viitoare care ar putea fi dobândite ulterior de către RCS & RDS (acțiuni proprii) și CCS prin achiziții de titluri, majorări de capital sau alte moduri, pe dividendele companiei și pe drepturile corelative referitoate la bunuri și drepturi viitoare în legătură cu acțiunile deja ipotecate.

RCS & RDS mai are în plan o altă tranzacție majoră, care inițial a fost luată în calcul pentru acest an, dar care depinde de contextul de piață pentru a fi lansată.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 13 aprilie că firma controlată de Zoltan Teszari intenționează să listeze un pachet de circa 25% din companie pe bursă pentru a da posibilitatea acționarilor săi minoritari străini care doresc să-și facă exitul, pentru această tranzacție fiind angajat un consorțiu de intermediere din care fac parte băncile de investiții Citibank și Deutsche Bank, firma de brokeraj Wood, Raiffeisen și BRD. Aceste informații nu au fost confirmate până acum de către părțile implicate.

RCS & RDS este deținut în proporție de 87% de către Cable Communications Systems NV,  Zoltan Teszari cu 1,85%, compania având la rândul său un pachet de 9,1%, iar restul titlurilor sunt în posesia altor persoane fizice (1,94%) și juridice, conform ultimelor date disponibile.

Actionarii Cable Communications Systems sunt Zoltan Teszari prin intermediul RCS Management SA cu 57,87%, la care se adaugă o participație directă a omului de afaceri din Oradea de 4,6%, Carpathian Cable Investment Sarl cu 19,67%, Cable Communications Systems NV cu 8,17%, Celest Limited din Cipru cu 5,32%, fostul director general al RCS & RDS, Alexandru Oprea cu 0,93%, ING Bank NV cu 0,68%, TalJoshua Moses Almog cu 0,65%, EMC Management Consulting FZC cu 20,58%, Gustav Wurmboeck cu 0,46%, Ioan Bendei cu 0,38%, Gheorghe Maftei cu 0,36%, Mariuma Yarden cu 0,34%, potrivit datelor făcute publice.

Compania RCS & RDS a raportat venituri consolidate din operațiuni continue de 793 mil. Euro și EBITDA (câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) de 255 mil. Euro în ultimele 12 luni cu închidere în iunie 2016.

Peste 90% din veniturile CCS sunt generate în România și Ungaria ceea ce înseamnă că firma va fi mai puțin afectată la plata noii datorii de riscul ce derivă din cursul de schimb al valutelor.. Compania mai are clienți în Cehia, Spania și Italia.

Pe piața locală a telefoniei mobile, RCS & RDS are o cotă de piață de 11%, mult în urma Orange (36%) și Vodafone (22%).

Cota de piață la abonații de telefonie mobilă a RCS & RDS a crescut de la 6% în 2014 la 11% în iunie 2016, iar venitul mediu per utilizator (ARPU) a avut o creștere solidă.

Compania a anunțat în luna aprilie că are în portofoliul de clienți peste 2 milioane de conexiuni de internet fix, aproximativ 2,7 milioane de clienți de cablu TV, circa 700.000 de clienți de servicii DTH, respectiv 1,4 milioane de clienți pentru linii de telefonie fixă.

Principalii săi concurenți pe piețele de profil sunt Telekom România, UPC, Orange și Vodafone.

Compania a raportat pentru 2015 venituri totale de 2,698 mld. lei (peste 607 mil. euro, calculate la cursul mediu anual comunicat de BNR – n.r.), o pierdere de 22,9 mil. lei (5,2 mil. euro) la un număr mediu de 10.579 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice. Același bilanț indică datorii totale de 4,42 mld. lei (0,99 mld. euro), creanțe de aproape 700 mil. lei (156 mil. euro) și capitaluri totale de 559 mil. lei (125,9 mil. euro).

Tranzacțiile de refinanțare ale RCS & RDS sunt până acum cele mai importante finanțări din acest an pentru o companie locală.

Sursă foto: ING Bank România. Prelucrare grafică: jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Mihaela Bîtu, Director General Adjunct ING Bank România: Este posibil ca în perioada următoare să asistăm la câteva tranzacții mai mari în zona de fuziuni și achiziții, cu intrarea pe piață a câtorva noi fonduri mari de investiții, precum și în domeniul emisiunilor de obligațiuni. Estimăm o cotă de piață de 10 – 15% pe segmentul finanțărilor pentru clienții corporativi mari. Finanțări noi de 180 mil. Euro pentru companiile mari în primul semestru

Lasă un răspuns

ING Bank România, jucătorul local cu un ritm de creștere al activelor de 26% în prima jumătate a anului, afirmă că este pregătit să joace un rol important pe toate segmentele de finanțare pentru companii și că nu se așteaptă la o schimbare semnificativă în mixul actual al resurselor de capital extern pentru dezvoltarea unei afaceri, potrivit Mihaelei Bîtu, Director General Adjunct al sucursalei locale a băncii olandeze.

“Pentru următorii 2-3 ani, nu ne așteptăm la o schimbare semnificativă pe piața românească în ceea ce privește dinamica împrumutului corporativ comparativ cu alte forme de finanțare corporativă – vânzare de acțiuni pe piața de capital, vânzare de obligațiuni, atragere de capital privat, ING fiind pregătită să joace un rol important în toate aceste segmente ale pieței”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Mihaela Bîtu, Directorul General Adjunct al ING Bank Sucursala București.

Mihaela Bîtu este unul dintre cei mai puternici bancheri corporatiști din România, a cărei carieră în ING Bank începe încă de la intrarea instituției de credit pe piața locală, în 1994. Acum ocupă poziția de Head of Commercial Banking, având coordonarea la nivel local atât a activității de finanțare a companiilor, cât și a operațiunilor de bancă de investiții.

Din această poziție, este unul dintre jucătorii – cheie în tranzacțiile mari corporative, atât pe segmentul sindicalizărilor bancare, a finanțărilor de achiziții, cât și în zona tranzacțiilor derulate pe piața de capital, unde ING Bank face parte din sindicatul de intermediere al noii emisiuni de obligațiuni în lei și euro a RCS & RDS.

“Este posibil ca în perioada următoare să asistăm la câteva tranzacții mai mari în zona de M&A (fuziuni și achiziții – n.r.), cu intrarea pe piață a câtorva noi fonduri mari de investiții, precum și în domeniul emisiunilor de obligațiuni, care datorită unor valori mari coroborat cu dimensiunea relativ limitată a pieței românești să modifice ponderile valorice de la un an la altul. Însa nu anticipăm în perioada următoare o modificare structurală și/sau o schimbare a tendinței generale observate în ultimii ani”, afirmă Mihaela Bîtu. Ea nu a precizat care sunt aceste tranzacții.

ING Bank România face parte din sindicatul de intermediere care are mandat din partea RCS & RDS pentru structurarea unor noi tranzacții de finanțare pentru refinanțarea datoriilor existente ale grupului de comunicații, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Din sindicat mai fac parte băncile de investiții JP Morgan, Citi, Deutsche Bank și băncile locale BRD Societe Generale, UniCredit Bank și Banca Transilvania.

Agenția de rating Standard and Poor’s a anunțat pe 10 octombrie că firma – mamă a RCS & RDS, Cable Communications Systems NV, are în plan o emisiune de obligațiuni în euro în valoare de 375 mil. Euro și împrumuturi de 1,4 mld. Lei (317 mil. Euro), ambele operațiuni fiind garantate de către RCS & RDS, în vederea refinanțării datoriilor existente de 659 mil. Euro. RCS & RDS emite astfel obligațiuni în euro în valoare de 350 mil. Euro la o dobândă anuală de 5% cu scadența în 2023, potrivit ultimelor informații făcute publice în ultimele zile.

“Nu în ultimul rând, prima jumătate a anului a arătat un număr crescut de proiecte și tranzacții de M&A (fuziuni și achiziții – n.r.), în special de către fondurile de private equity. Multe dintre acestea au fost făcute în segmentul corporativ mediu (mid-corporate), apariția unor tranzacții în segmentul corporativ mare fiind așteptată pentru ultima parte a anului sau începutul anului viitor“, explică directorul general adjunct al ING Bank România.

Pe piața locală, în primul semestru, managerul de capital privat Innova Capital și-a făcut exitul din afacerea La Fântâna, prin vânzarea pachetului de 92% din acțiuni către fondul de investiții suedez Oresa Ventures și antreprenorul Cristian Amza, dar a vândut pentru 32 mil. Euro și procesatorul de carduri Provus către grupul german Wirecard.

De asemenea, fondul de investiții Enterprise Investors a cumpărat 100% din acțiunile afacerii cu jucării Noriel în cadrul unei tranzacții estimate în jurul a 25 mil. Euro de la familia lui Cristian Constantinescu și managerul de capital privat Axxess Capital. Tot Axxess a preluat în prima jumătate a anului controlul băncii Carpatica, deținut anterior de familia lui Ilie Carabulea, unul dintre fondatori. Managerul regional de capital privat Abris Capital a semnat achiziția grupului de firme Green Group de la fondul de investiții Global Finance, BERD și o serie de acționari minoritari.

În acest moment, pe piața de fuziuni și achiziții sunt în derulare câteva tranzacții de valori mari, printre care vânzarea lanțului de magazine Profi de către Enterprise Investors, vânzarea pachetului regional de active SAB Miller din industria berii, inclusiv din România, respectiv vânzarea unui pachet de circa 30% din E.ON Distribuție România, toate fiind într-o fază în care ar putea fi finalizate până la începutul anului viitor, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

“În ceea ce privește tendințele observate în ultimele 12 luni, putem menționa o creștere a apetitului clienților corporate pentru noi investiții, în principal, în scopul creșterii eficienței și productivității, dar și pentru creșterea capacităților de producție. Observăm de asemenea în anumite sectoare o creștere a termenelor de plată și implicit o creștere a cererii pentru finanțarea capitalului de lucru, respectiv pentru finanțările de tip reverse factoring, deseori pentru susținerea unui credit furnizor pe durata mai mare de un an”, explică Mihaela Bîtu.

Astfel, ING Bank a finanțat cu circa 20 mil. Euro alături de UniCredit Bank investiții ale grupului de firme Green Group din sectorul reciclării pentru creșterea capacității de producție a Green Group. Grupul a anunțat recent o investiție de 35 mil. Euro într-o nouă fabrică de fibră sintetică 100% din material reciclat la Urziceni, conform datelor făcute publice.

“Estimăm în acest moment o cotă de piață totală în total finanțări acordate puțin peste 7%. În segmentul finanțărilor clienților corporativi mari, estimăm o cotă de piață de 10-15%, și o penetrare a pieței de peste 60%, având o reprezentare relevantă în toate sectoarele economiei românești, de exemplu resurse naturale, utilități, auto, industrie grea, agricultură și procesarea alimentelor, servicii și altele, singurul domeniu în care nu suntem în acest moment activi fiind cel de real estate”, a precizat șeful operațiunilor de finanțare corporativă din ING Bank România.

Portofoliul companiilor mari este format din clienții băncii cu o cifră de afaceri de peste 50 mil. Euro pe an.

“Valoarea finanțărilor noi acordate de ING România doar pe segmentul clienților corporativi mari în prima jumătate anului se ridică la 180 milioane de euro. Dintre acestea, puțin peste jumătate au reprezentat participări asumate în cadrul unor cluburi sau sindicalizări, ING obținând 4 mandate de MLA (Mandated Lead Arranger – Aranjor principal mandatat). În 2015, ING a obtinut în România 7 astfel de mandate, situându-se pe poziția a doua în piață din acest punct de vedere“, punctează Mihaela Bîtu.

Pe piața finanțărilor corporative, principalii jucători sunt BCR, BRD, UniCredit, ING și Raiffeisen.

În luna martie a acestui an, Medlife a anunțat contractarea unui împrumut sindicalizat de 56 mil. Euro de la consorțiul format din BCR, BRD, Raiffeisen Bank România  și ING Bank România, bani cu destinația de investiții, o parte dintre aceștia fiind direcționați către finanțarea de achiziții.

În aprilie, ING Bank a fost în consorțiu împreună cu UniCredit Bank Austria AG și Raiffeisen Bank pentru acordarea unui împrumut sindicalizat de 110 mil. Dolari către casa de comerț olandeză Nidera cu destinație de investiții, conform datelor făcute publice. În iunie, ING Bank și Raiffeisen au dat un credit de 48,6 mil. Euro către La Fântâna Trading pentru refinanțarea unui împrumut contractat anterior și pentru plata parțială a prețului de achiziție, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

ingcreditebaza624

“În același timp, sesizăm o ușoară, dar continuă erodare a marjelor de credit, în special pentru tranzacțiile, respectiv împrumutații cu un profil de risc redus, și pentru cele în monedă locală (RON). Aceste marje reduse se combină uneori cu un apetit crescut al pieței bancare către durate mai lungi și condiții de creditare mai relaxate. Credem că aceste tendințe se vor aplatiza pe măsură ce dinamica cererii o va egala pe cea a ofertei de creditare și de asemenea ca urmare a posibilelor schimbări de reglementare, din punct de vedere al cerințelor de capital și prudențialitate aplicabile băncilor care se discută în acest moment”, mai spune reprezentantul băncii olandeze.

Din punct de vedere al destinației finanțărilor acordate, ING este activă atât în finanțarea activității curente și a investițiilor de capital, în cofinanțarea fondurilor UE, cât și în domeniul finanțărilor structurate, fie finanțări de proiecte, de achiziții sau de restructurare a bilanțului.

“Acestea pot fi încheiate atât în cadrul bilateral, cât și de club sau sindicalizări, în funcție de preferința clienților noștri, de valoarea finanțărilor respective și de apetitul de risc  vis-a-vis de fiecare tranzacție, criteriu care influențează de altfel și dimensiunea“, explică Mihaela Bîtu.

ING Bank este prima bancă străină care a deschis o sucursala în România în 1994, afirmă reprezentanții instituției de credit.

Dacă strategia inițială a fost concentrată în principal pe segmentul de clienți corporate mari, activitatea băncii s-a extins semnificativ în timp către segmentele de companii de talie mijlocie (mid-corporate), IMM-uri, retail și autorități publice locale, devenind o banca universală, cu o prezență semnificativă în toate aceste segmente.

ING Bank România a înregistrat în primul semestru al acestui an o rată de creștere a activelor de 26% față de perioada similară a anului anterior, în contextul în care media de creștere a pieței bancare locale a fost în aceeași perioadă de 0,4%, se arată în raportul semestrial al băncii – mama din Olanda.

ing-bank-indicatoribaza624

Portofoliul de credite a crescut în ultimul an cu 29% până la 16,29 mld. Lei (circa 3,6 mld. Euro), ritm alimentat de creditele de nevoi personale și ipotecare, respectiv împrumuturile către IMM-uri.

Sucursala locală a băncii olandeze a făcut unul dintre cele mai mari salturi într-un singur an în cota de piață din sistem de la 5,1% în 2014 până la 6,3% la finele lui 2015, în condițiile în care ING Bank nu a făcut o achiziție majoră așa cum este cazul Băncii Transilvania care a preluat anul trecut Volksbank România.

Mihaela Bîtu a absolvit Academia de Studii Economice din București la Finanțe și Contabilitate și are o diplomă de MBA (Master în administrarea afacerilor) făcând parte din prima promoție a programului româno-canadian organizat de Bucharest School of Management.

A intrat apoi în ING Bank încă de la venirea băncii olandeze în România, iar în perioada 1999 – 2000 a lucrat în biroul din Londra în cadrul echipei de bancheri de investiții care se ocupau de regiune. În perioada ianuarie 2008 – iulie 2010, a ocupat poziția de șef în Europa centrală și de est pentru coordonarea echipelor de creditare din zece țări, inclusiv România, lucrând în centrala ING Bank din Amsterdam. De șase ani ocupă poziția de Head of Commercial Banking la ING Bank România. Mihaela Bîtu a fost implicată într-o serie lungă de tranzacții, printre care împrumuturile sindicalizate de RCS&RDS, privatizarea Petrom în 2004 sau listarea A&D Pharma pe piața bursieră londoneză.

petrom-credite-main

BCR a dat anul trecut OMV Petrom o facilitate de credit de 200 mil. Euro, un record pentru o bancă locală pe piața finanțărilor bilaterale din România. BERD, BEI, BCR, BRD, ING și Raiffeisen, pe lista celor mai mari creditori ai companiei petroliere

Lasă un răspuns

BCR, cea mai mare bancă locală aflată sub controlul Erste (Austria), a încheiat anul trecut cu OMV Petrom, primul jucător local din piața petrolieră aflat în portofoliul OMV (Austria), o facilitate de credit cu limita de 200 mil. Euro, fără constituire de garanții, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Acordul de finanțare al OMV Petrom cu BCR este un record privind finanțările bilaterale încheiate de o bancă locală în raport cu o companie din România.

Facilitatea de la BCR poate fi folosită atât de OMV Petrom SA, cât și de către OMV Petrom Marketing SRL, iar banii sunt disponibili în lei, dolari și euro. Facilitatea poate fi utilizată ca descoperit de cont până la 14 ianuarie 2017, respectiv pentru emiterea de scrisori de garanții bancare și acreditive până la 14 ianuarie 2018.

La 30 iunie 2016, nu existau sume trase din descoperirea de cont, potrivit prospectului de vânzare pe bursă a unui pachet de 6,4% din OMV Petrom de către Fondul Proprietatea. FP a anunțat vânzarea parțială a participației sale de 18,99% din OMV Petrom, tranzacție așteptată să aducă aproape 200 mil. euro în conturile fondului de investiții.

Din această facilitate de împrumut a BCR pentru OMV Petrom, până la 30 iunie 2016 a fost utilizată numai emiterea de garanții bancare de 22 mil. Euro.

OMV Petrom stă pe un munte de bani disponibili la bănci pentru investiții și pentru capital de lucru, din care a folosit destul de puțin.

Compania petrolieră a scăzut ritmul investițiilor după scăderea dramatică a cotației țițeiului pe piețele internaționale, afectând sumele alocate proiectelor din portofoliul de explorare și producție.

Gradul de îndatorare al OMV Petrom a crescut de șapte ori într-un an și jumătate, de la 1% în decembrie 2013 la 7% la 30 iunie 2015, pe fondul scăderii lichidităților companiei și a distribuirii de dividende. Ulterior, compania a reușit să își reducă într-un an gradul de îndatorare de la 7% la 5% până la 30 iunie 2016, pe fondul unui flux mai mare de lichidități al companiei și a împrumuturilor contractate la dobânzi mai mici față de vechile sale împrumuturi.

Cele mai mari facilități de credit pe care OMV Petrom le are contractate sunt de la BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare) – un împrumut fără garanții în limita a 200 mil. Euro și altul tot în limita a 200 mil. Euro de la BEI (Banca Europeană de Investiții), ambele luate pentru centrala electrică de la Brazi.

Din împrumutul BERD scadent în 2020, compania datora 94 mil. Euro la 30 iunie 2016. Expunerea BERD față de OMV Petrom este însă mai mare, în condițiile în care OMV Petrom datorează instituției financiare internaționale încă 142 mil. Dolari în contul unui împrumut pentru filiala Kom Munai din Kazahstan, scadent în 2022.

OMV Petrom mai datora 127 mil. Euro la jumătatea anului către BEI în contul împrumutului de 200 mil. Euro scadent în 2023.

Dintre băncile comerciale, cele mai mari expuneri bilaterale față de OMV Petrom le au BCR și Raiffeisen.

Astfel, BCR are facilitatea de credit de 200 mil. Euro, acordată în 2015, când a devenit „banca de casă” a OMV Petrom, rol jucat până anul trecut de către Raiffeisen.

Raiffeisen Bank SA are o facilitate de credit cu limită de 105 mil. Euro, din care una de 75 mil. Euro, disponibilă doar în lei este scadentă la finele acestui an, iar cealaltă de 30 mil. Euro poate fi trasă în euro, lei și dolari și este scadentă la 15 decembrie 2017. În august, Raiffeisen și-a redus expunerea pe OMV Petrom prin reducerea finanțării până la 55 mil. Euro pentru prima facilitate, respectiv la 20 mil. Euro a doua facilitate, prelungind scadențele până la finele lui 2017, respectiv 2019.

Raiffeisen are mici facilități de credit acordate și filialelor OMV Petrom din Serbia și Bulgaria.

ING Bank NV, constant unul dintre creditorii tradiționali ai Petrom, are o facilitate de credit fără constituire de garanţii, care poate fi folosită în dolari, lei sau euro, în valoare totală maximă de 70 mil. Euro.

BRD – Groupe Société Générale S.A are la rândul său o facilitate de credit fără constituire de garanţii cu limita maximă de 60 mil. Euro, care poate fi utilizată în lei. La aceasta se adaugă o altă facilitate de până la 30 mil. Euro.

Pe lista expunerilor bilaterale importante, mai apar BNP Paribas Fortis NV sucursala București cu o facilitate de credit de până la 30 mil. Euro și Bancpost, cu o facilitate de până la 25 mil. Euro.

Expunerile băncilor pe OMV Petrom sunt mai mari, având în vedere creditul sindicalizat de 1 mld. Euro luat de companie de la un consorțiu format din 17 bănci, destinația împrumutului fiind refinanțarea unei sindicalizări mai vechi de 930 mil. Euro.

Din sindicatul bancar de anul trecut au făcut parte BRD, SocGen (banca – mamă a BRD), UniCredit Bank Austria AG (agenți și aranjori principali coordonatori mandatați), Erste Group Bank AG (banca – mamă a BCR), BCR, ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București, Intesa Sanpaolo S.p.A, Mizuho Bank Nederland N.V., Raiffeisen Bank International AG (banca – mamă a Raiffeisen Bank România), Raiffeisen Bank Romania, BNP Paribas CIB Sucursala București, Commerzbank Aktiengesellschaft Filiala Luxemburg, The Bank of Tokyo-Mitsubishi UFJ Ltd, Citi, Deutsche Bank AG, Credit Agricole Luxemburg, Barclays Bank Plc, Garanti Bank S.A., OTP Bank România S.A și KDB Irlanda Limited.

Ana Dumitrache, Country Head al CTP România

Bancherul BCR din spatele refinanțării achizițiilor CTP trece de cealaltă parte a mesei și se va ocupa de finanțările companiei imobiliare. Ana Dumitrache va avea pe mână portofoliul local de 250 mil. euro al liderului pieței de spații industriale

Lasă un răspuns

Ana Dumitrache, șef al departamentului de finanțări imobiliare din BCR, va împărți de la 7 noiembrie atribuțiile de coordonare a operațiunilor locale ale companiei imobiliare CTP cu șeful acestui grup, olandezul Remon Vos.

Din poziția sa în cadrul BCR, Ana Dumitrache este unul dintre cei mai puternici bancheri locali pe piața finanțărilor imobiliare, printre clienții băncii numărându-se jucători precum AFI, fondul de investiții Globalworth sau chiar CTP. Astfel, în urmă cu un an, BCR a refinanțat cu 56,1 mil. Euro achizițiile realizate de CTP pe piața locală. Acum, Ana Dumitrache va trece de cealaltă parte a mesei și va avea printre responsabilități finanțarea operațiunilor locale ale companiei, precum și dezvoltarea afacerilor, respectiv contabilitate.

Ana Dumitrache lucrează în BCR din 2009, iar în perioada 2005 – 2008 a fost director adjunct al diviziei de real estate din Volksbank România (bancă preluată în 2015 de către Banca Transilvania). Are o diplomă în jurnalism a Universității din București și are un MBA (master în administrarea afacerilor) cu specializarea Finanțe a Universității din Seattle (SUA).

În vara anului 2015, CTP a contractat un credit de 56,1 mil. Euro și încă aproape 1 mil. Euro pentru plata TVA, banii mergând pentru refinanțarea achizițiilor parcului logistic Cefin Arad (unde a fost rambursat un credit de 13 mil. Euro), a parcului Deva Logistic Center pentru aproape 2,5 mil. Euro, a parcului logistic ProLogis pentru circa 33 mil. Euro, respectiv a unui parc logistic la Turda unde împrumutul a fost de 1,4 mil. Euro.

Valoarea împrumuturilor contractate și a dobânzilor aferente ale CTP în România a crescut de la zero în 2014 la 110,97 mil. Euro în 2015.

Băncile cu expunere pe proiectele locale ale CTP sunt BCR (cu credite pe companiile CTPark Beta SRL, CT Park Bucharest West I SRL, Deva Logistic Center SA), BRD (cu expunere pe firmele  CTPark Bucharest SRL și H.E.E. (Mercury) Proprietăți SRL) și Raiffeisen Bank SA (cu CTP Park Alpha SRL, unde expunerea este de circa 21 mil. Euro).

După șapte ani de prezență pe piață, CTP a trecut în anul 2015 la o campanie de achiziții de parcuri logistice în țară devenind astfel cel mai puternic jucător pe acest segment, cu investiții curente evaluate la circa 250 mil. Euro.

CTP dezvoltă proiecte industriale de clasa A în București și în orașele mari din țară, ținta companiei fiind să ajungă la un portofoliu local de suprafață închiriabilă de 1 milion metri pătrați în 2018. CTP are parcuri logistice în vecinătatea autostrăzii București – Pitești, dar a lansat proiecte importante și la Sibiu și Cluj – Napoca.

Piața imobiliară locală a devenit un motor de tranzacții pe segmentul de fuziuni și achiziții în contextul în care randamentele locale au atras atenția mai multor fonduri de investiții inclusiv a Blackstone sau Texas Pacific Group, care au venit aici să investească prin platforme regionale. În 2015, poziția de cumpărător de serviciu pe segmentul de spații comerciale a revenit fondului sud-african NEPI, pe segmentul imobilelor de birouri fondului de investiții Globalworth, condus de grecul Ioannis Papalekas, iar pe segmentul spațiilor industriale celor de la CTP.

sporis-business-card-main

Cristian Sporiș, șeful Diviziei Corporații din Raiffeisen Bank România: Am constatat un apetit crescut pentru finanțarea tranzacțiilor de achiziții și fuziuni și a proiectelor imobiliare. În plus, este o deschidere mai mare pentru structurarea de finanțări sindicalizate. Raiffeisen a finanțat în primul semestru achiziții de circa 35 mil. Euro și a participat la 4 tranzacții sindicalizate ce au totalizat 240 mil. euro

Lasă un răspuns

Finanțările pentru achiziții și tranzacțiile de credit sindicalizat sunt pe o tendință de creștere în piața creditului pentru companii, potrivit lui Cristian Sporiș, vicepreședinte Corporate Banking în cadrul Raiffeisen Bank România.

“Anul acesta am constatat un apetit crescut pentru finanțarea tranzacțiilor de achizitii si fuziuni, precum si pentru finantarea proiectelor imobiliare, menționând aici proiecte de birouri, centre logistice și dezvoltări comerciale. În plus, s-a putut observa o mai mare deschidere atât a companiilor, cât și a băncilor de a colabora și a structura finanțări sindicalizate.  Acest tip de finanțări este solicitat în ultima perioadă pentru a consolida expunerea bancară, dar și pentru a asigura dezvoltarea companiilor într-o piață puternic concurențială”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Cristian Sporiș, șeful Diviziei Corporații din cadrul subsidiarei locale a grupului bancar austriac Raiffeisen.

Întrebat dacă Raiffeisen intenționează să își reducă, să își mențină sau să își crească expunerea pe piața locală în anii următori, Sporiș a răspuns: “Raiffeisen Bank își continuă strategia de creștere pe piața românească”.

Cristian Sporiș, 40 de ani, unul dintre cei mai importanți bancheri locali, lucrează de 14 ani în Raiffeisen și a fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice în perioada februarie – august 2012. De patru ani, Sporiș conduce linia de creditare dedicată companiilor cu o cifră de afaceri anuală de peste 5 mil. Euro în cadrul Raiffeisen Bank, unul dintre principalii jucători pe piața creditelor pentru companii alături de BCR, BRD, UniCredit sau ING Bank.

Pe linii de afaceri, portofoliul de credite al Raiffeisen Bank România are centrul de greutate pe segmentul creditelor de retail, în timp ce finanțările adresate corporațiilor au o pondere de 37% raportat la nivelul creditelor și a avansurilor către clienți, în valoare de 4,6 mld. Euro la 30 iunie, conform raportului semestrial al băncii – mamă.

“În primele șase luni ale anului, Raiffeisen Bank a acordat finanțări pentru achiziții în valoare de aproximativ 35 milioane de euro, continuând să susțină acest tip de tranzacții specializate așa cum a făcut-o și în anii precedenți. Referindu-ne la primul semestru al acestui an, tranzacțiile finanțate de tip LBO (cu destinație de fuziuni și achiziții – n.r.) fac parte, în special, din domeniile producție alimentară și sănătate”, a spus șeful diviziei locale de finanțări corporative din cadrul băncii austriece.

Pe lista finanțărilor de achiziție au fost în prima jumătate a anului companii precum Medlife, care a luat 56 mil. Euro credit sindicalizat de la BCR, BRD, ING și Raiffeisen, o parte din bani fiind alocați pentru achiziții, La Fântâna cu un credit de 48,5 mil. Euro luat de la Raiffeisen și ING, în contextul preluării acesteia de către fondul de investiții Oresa Ventures (o parte din credit fiind destinată refinanțării unui credit Erste) și World Class România, care a avut nevoie de un credit de circa 5 mil. Euro pentru achiziția rivalului său pe piața centrelor de fitness, Club Sport Fitness Center MV, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

“În primul semestru, Raiffeisen Bank a participat la patru tranzacții sindicalizate în sumă totală de aproximativ 240 milioane de euro, în care banca a avut, în principal, calitatea de agent coordonator”, precizează Cristian Sporiș, fără însă a le nominaliza.

Una dintre cele mai mari sindicalizări intermediate în această perioadă a fost semnată pe 26 februarie, când consorțiul format de Raiffeisen Bank SA (în calitate de aranjor și împrumutător inițial), UniCredit Bank AG Austria și ING Bank NV sucursala București au acordat un împrumut sindicalizat de 110 mil. Dolari pentru casa de comerț olandeză Nidera BV. Banii au fost alocați printre altele ridicarea de clădiri noi în portul Constanța și finanțarea unor proiecte și tranzacții viitoare.

“În primul semestru s-a putut observa o revigorare a cererii pentru finanțare pe termen lung, inclusiv cu o componentă de investiții”, explică reprezentantul Raiffeisen Bank România.

raiffeisen-finantari-corporate-s1-baza-624

“Ponderea majoritară a finanțărilor de companii în România o reprezintă creditele bilaterale. Nivelul de lichiditate al băncii și capitalizarea acesteia permit finanțarea unor sume semnificative pe client și în majoritatea cazurilor sunt suficiente pentru a acoperi solicitările clienților“, a adăugat vicepreședintele Raiffeisen Bank România.

Viteza de creștere a creditelor nou aprobate pentru corporații de către Raiffeisen Bank a fost de 40% în primul semestru al anului comparativ cu perioada similară a anului trecut. Trendul este favorizat de un peisaj în care băncile rămân prima opțiune de finanțare pentru companii.

“Clienții corporații din România se bazează într-o proporție covârșitoare pe finanțarea bancară, din mai multe motive, cel mai important fiind slaba dezvoltare a bursei de valori și a unei piețe active de tranzacționare de obligațiuni”, a mai spus Cristian Sporiș.

Pe segmentul companilor de talie medie, cu o cifră de afaceri între 5 și 50 mil. Euro, portofoliul creditelor Raiffeisen a ajuns la 550 mil. Euro după primele șase luni ale anului. Din acestea, 40% sunt credite pentru investiții, potrivit unor date făcute publice de către bancă în cursul acestei luni. Creditele noi pentru investiții acordate companiilor de talie medie au fost cu 30% mai mari în prima jumătate a anului față de perioada similară a anului anterior. De asemenea, numărul de clienți nou finanțați a crescut cu 20% în perioada raportată.

Potrivit lui Sporiș, Divizia Corporații din Raiffeisen Bank este structurată după principiul clienți și produse, existând două Direcții ce acoperă toată paleta de produse de finanțare, de la nevoi de capital circulant și investiții pâna la finanțare dedicate pentru fuziuni și achiziții, imobiliare sau finanțări cu garanții sau surse de la instituții supranaționale cum este cazul BERD, BEI, IFC sau a altor asemenea creditori.

Raiffeisen are un portofoliu corporate format din 8.000 de clienți companii mari și medii, potrivit lui Cristian Sporiș. Din clientele băncii fac parte, de asemenea, 2 milioane de clienți persoane fizice și 96.000 de IMM-uri.

raiffeisen-bank-indicatori-baza-624

Pe o piață bancară cu active de aproape 100 mld. Euro, Raiffeisen ocupa la finele anului trecut poziția nr. 4 cu o cotă de piață de 8,4% și este una dintre cele mai profitabile instituții locale de credit

Raiffeisen Bank România a înregistrat în primul semestru al anului un profit net de 36 mil. Euro, în scădere de la 48 mil. Euro în perioada similară a anului anterior pe fondul constituirii de provizioane ca urmare a intrării în vigoare a legii dării în plată. Raiffeisen și-a anunțat dealtfel intenția de a chema într-o procedură de arbitraj statul român în fața unei instanțe internaționale.

Activele Raiffeisen Bank România au ajuns la 6,89 mld. Euro, având un plus de 6% înregistrat în ultimul an. Banca avea la 30 iunie 5.311 angajați în România.

blue-lake-main

B2 Holding confirmă semnarea acordului pentru achiziția alături de EOS a portofoliului Blue Lake al BCR. Valoarea nominală a portofoliului este de 370 mil. Euro și include 6.800 de credite garantate cu proprietăți imobiliare, iar prețul de achiziție este de până la 55 mil. euro. PwC și Schoenherr au lucrat cu BCR, cumpărătorii cu firma de avocatură MMO afiliată KPMG

Lasă un răspuns

B2 Holding ASA, prin intermediul subsidiarei sale Ultimo Netherlands BV, a anunțat, astăzi, că a intrat într-un acord pentru achiziția unui portofoliu neperformant format din credite ipotecare, în cadrul unui parteneriat cu cote egale, de 50% fiecare, împreună cu EOS Investment RO GmbH.

Portofoliul include 6.800 de împrumuturi cărora le sunt atașate un colateral format din proprietăți imobiliare. Valoarea nominală a portofoliului este de circa 370 mil. Euro, iar vânzătorul este BCR, potrivit unui comunicat al B2 Holding transmis bursei din Oslo, unde sunt listate acțiunile companiei.

Prețul de achiziție al portofoliului nu a fost făcut public. Surse din piață afirmă că acesta se situează în jurul a 15 eurocenți, adică până la 55 mil. Euro, informație neconfirmată de către sursele implicate în tranzacție.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 5 mai despre tranzacția Blue Lake de la BCR. Apoi, pe 7 septembrie, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră că tranzacția Blue Lake a fost semnată de către BCR cu EOS și B2 Holding.

Parteneriatul B2 Holding cu EOS în cadrul acestei investiții oferă multe beneficii, inclusiv oportunitatea de a forma o relație cu un jucător – cheie în regiune.

B2Holding și EOS vor împărți responsabilitatea administrării portofoliului în cote egale.

„Apreciem timpul și angajamentul atât al BCR, cât și al EOS pe care l-au dedicate acestei tranzacții complexe. După ce am petrecut timp cu managementul EOS, suntem confortabili că acest parteneriat va livra valoare maximă acționarilor noștri din acest portofoliu, în timp ce accelerăm creșterea noastră în România și Europa de Sud – Est „, a spus Olav Dalen Zahl, CEO al B2Holding.

Tranzacția este de așteptat să se închidă în decembrie.

Consultanții PwC au avut mandatul pentru vânzarea portofoliului Blue Lake, echipa fiind coordonată de către Jonathan Wheatley, Senior Director în cadrul grupului de consultanță PwC dedicat portofoliilor din Europa, precum și Bernhard Engel, partener PwC Austria. Vânzătorul a lucrat, de asemenea, în tranzacție cu o echipă de avocați Schoenherr din care au făcut parte partenerii Matei Florea și Mădălina Neagu. De cealaltă parte, cumpărătorii au fost consiliați de către o echipă a firmei de avocatură Mihăilă Mihai Olteanu, condusă de către Managing Partner Laura Toncescu, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. MMO (ex-NTMO) este afiliată rețelei KPMG Legal.

BCR,  cea mai mare bancă locală după active, a primit pe 13 iunie ofertele pentru portofoliul neperformant Blue Lake. Printre finaliști s-au aflat nume precum EOS, Kredyt Inkaso și APS, spun surse din piață.

”Strategia asumată de BCR este de reducere a portofoliului NPL, iar rezultatele sunt vizibile în scăderea continuă a ratei NPL, ajunsă deja sub 15% la jumătatea anului 2016”, au răspuns reprezentanții BCR la setul de întrebări al jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO privind vânzarea portofoliului neperformant Blue Lake.

Rata creditelor neperformante a scăzut în cazul BCR de la 23,1% în iunie 2015 până la 14% la finele primului semestru al acestui an, pe fondul continuării politicii sale de curățire a bilanțului și vânzarea accelerată a activelor toxice începută de Tomas Spurny și continuată de succesorul său la șefia BCR, Sergiu Manea, care a venit la conducerea băncii în urmă cu un an. Vânzarea accelerată a portofoliilor neperformante a permis, pe de o parte, creșterea profitabilității băncii prin deblocarea unor resurse alocate pentru provizioane, iar pe de altă parte, BCR s-a concentrat mai mult pe creditare.

BCR a realizat un profit net de 636 mil. lei (141,5 mil. euro) în primul semestru al acestui an și o producție de credite noi de peste 4,1 mld. lei (circa 900 mil. euro), acordate atât pe segmentul corporate, cât și retail.

Rezultatele BCR obținute în primul semestru trebuie citite în contextul în care banca a finalizat în luna iunie cea mai mare vânzare de credite neperformante din istoria pieței locale de profil prin intermediul tranzacției Tokyo, transferând un portofoliu cu o valoare nominală de aproximativ 1,1 mld. Euro către APS, IFC și Deutsche Bank.

BCR a finalizat pe 8 iunie vânzarea portofoliului neperformant Tokyo, pentru care a încasat un preț de aproximativ 150 mil. euro după transferul unui pachet de credite neperformante cu o valoare nominală de aproape 1,1 mld. euro către consorțiul APS – Deutsche Bank – International Finance Corporation, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. BCR nu a făcut public prețul de vânzare nici al portofoliului Tokyo, nici al altor portofolii vândute anterior.

Tot în intervalul iunie 2015 – iunie 2016, BCR a mai înregistrat un record încercând să vândă portofoliul neperformant Neptun, cu o valoare nominală de 2,7 mld. euro, însă în septembrie 2015 s-a văzut nevoit să retragă tranzacția de pe piață. După acest eșec, banca a regrupat activele în cadrul altor portofolii, cu o structură mai simplă, cu valori nominale mai mici și mai ușor de vândut.

Firma germană de administrare a datoriilor EOS, unul dintre cei doi cumpărători ai portofoliului Blue Lake, are deja o poziție puternică pe piața locală a administrării de creanțe, fiind unul dintre liderii acestui segment de afaceri. Compania condusă de către Adrian Boghiu și Georg Kovacs numără aproximativ 650 de angajați, conform datelor făcute publice de către EOS KSI România, și are o rețea de birouri în București și în alte 12 orașe mari din țară.

EOS și-a început operațiunile în România în 2002, fiind un pionier în sectorul local al administrării datoriilor. EOS KSI România, specializată în recuperarea creanțelor și una dintre firmele locale ale EOS, a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 60,7 mil. Lei și un profit net de 7,47 mil. Lei la un număr mediu de 561 de angajați, potrivit ultimului bilanț anual.

La nivel de grup, EOS a raportat o cifră de afaceri de 596,1 mil. Euro și un profit înainte de impozitare (EBT) de 181,4 mil. Euro pentru anul financiar 2015 – 2016. EOS face parte din grupul german Otto, o afacere cu sediul la Hamburg și cu venituri de 12 mld. euro pe an, controlată de familia fondatoare Otto.

Partenerul de achiziție al EOS la achiziția Blue Lake este compania norvegiană B2 Holding, care s-a mișcat repede pe piața românească în ultimele luni. Norvegienii au anunțat o strategie de creștere care vizează, în special, Europa Centrală și de Est, regiune în care România a fost cea mai mare și mai activă piață de tranzacționare a portofoliilor neperformante în 2015.

B2 Holding a cumpărat recent o firmă bulgară de recuperare a creanțelor activă la nivel local, Debt Collection Agency. B2 Holding a anunțat pe 9 mai un acord de achiziție a 100% din acțiunile DCA, firmă fondată în 2010 de către oamenii de afaceri bulgari Martin Despov și Nikolina Stancheva. Tranzacția a fost finalizată pe 10 iunie.

DCA are subsidiară în România din 2013. Compania numără 134 de angajați în Bulgaria și 25 de oameni în România.

DCA are în administrare un portofoliu de datorii cu o valoare nominală de circa 180 mil. euro. Compania a raportat pentru 2015 venituri de 5,9 mil. euro și un profit net de 1,9 mil. euro.

B2 Holding are pe bursa din Oslo o capitalizare de piață în valoare de 4,8 miliarde de coroane norvegiene (0,52 mld. euro) la o cotație de 13 coroane per acțiune. Principalii acționari sunt grupul suedez de servicii financiare Prioritet Group AB cu o participație de 13,85% din B2 Holding, și compania norvegiană de transporturi maritime Rasmussengruppen AS cu un pachet de 11,67%.

Pe piața de profil, principalele poziții sunt ocupate de către APS puternic înfipt pe segmentul portofoliilor neperformante corporate, Kruk lider de piață pe segmentul creditelor de consum, Kredyt Inkaso care a venit rapid de la zero la un portofoliu de circa 1 mld. Euro în circa trei ani și EOS, unul dintre cei mai vechi jucători pe piața de profil și în același timp unul dintre cei mai mari administratori de datorii la nivel local.

În acest an, cei mai activi cumpărători au fost APS (tranzacțiile Tokyo, Rosemary) și Kruk (tranzacțiile Elisabeth și Ursa), iar BCR a fost cel mai activ vânzător de active neperformante în ultimii doi ani.

Creditele neperformante au fost sursa pierderilor BCR de 2,8 mld. lei din 2014. Sursă foto: BCR.

BCR a semnat vânzarea portofoliului neperformant Blue Lake de circa 400 mil. euro către EOS și B2 Holding pentru un preț în jurul a 60 mil. Euro. BCR: “Strategia asumată de BCR este de reducere a portofoliului NPL, iar rezultatele sunt vizibile în scăderea continuă a ratei NPL, ajunsă deja sub 15% la jumătatea anului 2016″

Lasă un răspuns

UPDATE 8 SEPTEMBRIE “Strategia asumată de BCR este de reducere a portofoliului NPL, iar rezultatele sunt vizibile în scăderea continuă a ratei NPL, ajunsă deja sub 15% la jumătatea anului 2016”, au răspuns reprezentanții BCR la setul de întrebări al jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO privind vânzarea portofoliului neperformant Blue Lake.

BCR, cel mai activ vânzător de active bancare neperformante în ultimii ani, a semnat tranzacția de vânzare a unui pachet de credite neperformante cu o valoare nominală de aproximativ 400 mil. Euro, cunoscut investitorilor sub numele de cod Blue Lake.

Prețul de vânzare al portofoliului Blue Lake către EOS și B2Holding se situează în jurul valorii de 60 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Părțile implicate nu au putut fi contactate până la momentul publicării acestui articol pentru comentarii pe acest subiect.

BCR,  cea mai mare bancă locală după active, a primit pe 13 iunie ofertele pentru portofoliul neperformant Blue Lake, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Printre finaliști s-au aflat nume precum EOS, Kredyt Inkaso și APS, spun surse din piață. Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 5 mai despre tranzacția Blue Lake a BCR.

EOS și B2Holding și-au împărțit portofoliul Blue Lake și lucrează deja pe anumite pachete de creanțe din portofoliu și cu alte firme specializate în recuperarea datoriilor.

Blue Lake este un portofoliu de retail garantat cu ipotecă. Circa 6.000 de proprietăți imobiliare, poziționate în București și la nivelul întregii țări, fac parte din pachetul de garanții care însoțește portofoliul.

BCR lucrează la tranzacția Blue Lake cu perechea PwC (consultant) – Schoenherr (firmă de avocatură), alături de care a bifat deja cea mai lungă serie de vânzări de astfel de portofolii mari locale.

Firma germană de administrare a datoriilor EOS are deja o poziție puternică pe piața locală a administrării de creanțe, fiind unul dintre liderii acestui segment de afaceri. Compania condusă de către Adrian Boghiu și Georg Kovacs numără aproximativ 650 de angajați, conform datelor făcute publice de către EOS KSI România.

Firma EOS KSI România a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 60,7 mil. Lei și un profit net de 7,47 mil. Lei la un număr mediu de 561 de angajați, potrivit ultimului bilanț anual.

La nivel de grup, EOS a raportat o cifră de afaceri de 596,1 mil. Euro și un profit înainte de impozitare (EBT) de 181,4 mil. Euro pentru anul financiar 2015 – 2016.

Partenerul de achiziție al EOS la achiziția Blue Lake este compania norvegiană B2 Holding, unul dintre liderii administrării de creanțe de pe piața din Europa.

B 2 Holding a raportat că a investit în al doilea trimestru al anului circa 72 mil. Euro în achiziția de portofolii neperformante în regiunea Balcanilor de Vest, unul garantat și unul mixt, potrivit raportului semestrial al companiei publicat la 26 august.

B2 Holding a cumpărat recent o firmă de recuperare a creanțelor activă la nivel local și are planuri de creștere în România, cea mai mare piață din regiunea Europei Centrale și de Est după mărimea portofoliilor neperformante tranzacționate în 2015.

Norvegienii au finalizat recent achiziția firmei bulgare de colectare a creanțelor Debt Collection Agency (DCA), care are operațiuni directe și în România.

B2 Holding a anunțat pe 9 mai un acord de achiziție a 100% din acțiunile DCA, firmă fondată în 2010 de către oamenii de afaceri bulgari Martin Despov și Nikolina Stancheva. Tranzacția a fost finalizată pe 10 iunie.

DCA are subsidiară în România din 2013. Compania numără 134 de angajați în Bulgaria și 25 de oameni în România.

DCA are în administrare un portofoliu de datorii cu o valoare nominală de circa 180 mil. euro. Compania a raportat pentru 2015 venituri de 5,9 mil. euro și un profit net de 1,9 mil. euro.

B2 Holding, activă deja în spațiul scandinav și al statelor baltice, are operațiuni și în piețele Europei Centrale și de Est (Polonia), respectiv Balcani (Bulgaria, România).

Ultimele mișcări din piață indică posibilitatea ca tandemul EOS – B2 Holding care a marcat achiziția portofoliului Blue Lake de la BCR să apară în aceeași formulă și la viitoarele tranzacții. Pe piața de profil, principalele poziții sunt ocupate de către APS puternic înfipt pe segmentul portofoliilor neperformante corporate, Kruk lider de piață pe segmentul creditelor de consum, Kredyt Inkaso care a venit rapid de la zero la un portofoliu de circa 1 mld. Euro în circa trei ani și EOS, unul dintre cei mai vechi jucători pe piața de profil și în același timp unul dintre cei mai mari administratori de datorii la nivel local.

În acest an, cei mai activi cumpărători au fost APS (tranzacțiile Tokyo, Rosemary) și Kruk (tranzacțiile Elisabeth și Ursa).

Subsidiara locală a Erste este cel mai activ vânzător de active bancare neperformante, pe fondul procesului amplu de curățire a bilanțului propriu pentru a elibera lichidități blocate în provizioane, pe de altă parte aceste acțiuni fac parte și din activitatea de restructurare a băncii.

BCR a realizat un profit net de 636 mil. lei (141,5 mil. euro) în primul semestru al acestui an, „susținut totodată de recuperări consistente ale unor credite neperformante precum şi de îmbunătățirea calității portofoliului”, potrivit reprezentanților băncii.

Rata creditelor neperformante a scăzut în cazul BCR de la 23,1% în iunie 2015 până la 14% la finele primului semestru al acestui an, pe fondul continuării politicii sale de curățire a bilanțului și vânzarea accelerată a activelor toxice. Rezultatele BCR obținute în primul semestru trebuie citite în contextul în care banca a finalizat în luna iunie cea mai mare vânzare de credite neperformante din istoria pieței locale de profil prin intermediul tranzacției Tokyo, transferând un portofoliu cu o valoare nominală de aproximativ 1,1 mld. Euro către APS, IFC și Deutsche Bank.

BCR a raportat în perioada menționată o producție de credite noi de peste 4,1 mld. lei (circa 900 mil. euro), acordate atât pe segmental corporate, cât și retail.

Banca a finalizat pe 8 iunie vânzarea portofoliului neperformant Tokyo, pentru care a încasat un preț de aproximativ 150 mil. euro după transferul unui pachet de credite neperformante cu o valoare nominală de aproape 1,1 mld. euro către consorțiul APS – Deutsche Bank – International Finance Corporation, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. BCR nu a făcut public prețul de vânzare nici al portofoliului Tokyo, nici al altor portofolii vândute anterior.

Piața tranzacțiilor cu credite neperformante din România a fost cea mai mare și mai activă în 2015 din rândul piețelor din regiunea Europei Centrale și de Est. Valoarea tranzacțiilor locale de profil este estimată la circa 1,5 mld. euro în 2015, iar în 2016 cifra ar putea ajunge spre 2 mld. euro. Prețurile de achiziție al acestor portofolii variază de la 0,5 – 1 eurocenți până la 25 de eurocenți în funcție de calitatea garanțiilor atașate portofoliilor, a vechimii creditelor cuprinse în pachet și a interesului stârnit printre investitori.

Anul trecut a marcat și un eșec major. Tranzacția Neptun prin care BCR a încercat să vândă un portofoliu neperformant de 2,7 mld. euro, cu o structură mixtă de active, a eșuat în septembrie. Ulterior, au fost regrupate activele în alte portofolii, așa ajungând pe piață tranzacția Tokyo și altele prin care BCR mai are de scăpat de stocuri de neperformante de circa 1 mld. euro.

Una dintre tranzacțiile de referință în ceea ce privește vânzarea portofoliilor de retail, garantate cu ipoteci, a avut loc în iulie 2015, când Volksbank România a transferat un portofoliu neperformant cu o valoare nominală de 495 mil. euro consorțiului format din Deutsche Bank, HIG Capital, AnaCap și APS. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Surse din piață estimează prețul de achiziție al portofoliului Volksbank la circa 17 eurocenți pentru fiecare euro la valoare nominală, ceea ce înseamnă o tranzacție de peste 84 mil. Euro, conform datelor disponibile din piață pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, neconfirmate de către părțile implicate în tranzacție.

rcs_top_credite_2007_2013_tabel main

Acționarii RCS & RDS au de aprobat pe 3 octombrie o emisiune de obligațiuni și credite pentru refinanțarea datoriilor actuale. Emisiunea de obligațiuni trebuie să se încadreze într-un plafon de până la 600 mil. euro, același prag fiind stabilit și pentru împrumuturile bancare

Lasă un răspuns

Acționarii grupului de comunicații și media RCS & RDS sunt convocați pentru 3 octombrie să aprobe contractarea de finanțări și împrumuturi în vederea refinanțării datoriilor existente.

Astfel, acționarii vor discuta contractarea uneia sau mai multe finanțări în valoare totală de până la 600 mil. Euro pentru o durată de până la 10 ani. Compania va putea emite obligațiuni în cadrul acestui plafon de 600 mil. Euro și cu o scadență de până la 10 ani, iar o ofertă publică de titluri, valoarea de emisiune, prețul emisiunii, prospecte de ofertă, precum și negocierea și semnarea oricăror contracte cu intermediari și consultanți, ca și garanțiile aferente vor fi pe ordinea de zi a unei adunări generale extraordinare a acționarilor.

De asemenea, compania va discuta pe 3 octombrie în cadrul unei adunări generale ordinare a acționarilor aprobarea contractării unuia sau a mai multor împrumuturi de până la 600 mil. euro de la bănci, instituții financiare și fonduri de investiții pentru o durată de până la 10 ani.

De asemenea, o rambursare anticipată parțială sau totală pentru o restructurarea aranjamentelor de finanțare existente urmează să fie aprobate de acționari, care sunt chemați să împuternicească Consiliul de administrație în vederea executării acestor tranzacții.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO  a scris în premieră pe 8 august că RCS & RDS a dat mandat unui consorțiu format din băncile de investiții JP Morgan, Citi și Deutsche Bank, respectiv BRD, ING Bank și UniCredit Bank pentru lansarea unei noi emisiuni de obligațiuni, care să fie utilizată pentru plata anticipată a emisiunii de obligațiuni de 450 mil. Euro emise în 2013 la o dobândă anuală de 7,5%.

În consorțiul de finanțatori ai RCS & RDS a intrat și Banca Transilvania, care se alătură astfel clubului clasic de creditori ai companiei, care refinanțează constant compania și în care se regăsesc Citi, ING Bank, UniCredit și BRD.

Obligațiunile emise în 2013 sunt scadente în 2020, dar acum companii din regiune și la rating-uri asemănătoare ies pe piața financiară internațională cu obligațiuni la dobânzi și de 3 – 4 % pe an.

RCS & RDS ar putea ieși în această toamnă, până la finele lunii noiembrie, cu o emisiune de obligațiuni în lei și euro cu o scadență de până la 7 ani, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În Europa Centrală și de Est, Energy Holding Bulgaria a vândut pe 27 iulie obligațiuni internaționale de 550 mil. euro cu maturitate în 2021 la o dobândă a cuponului de 4,875%, în timp ce firma petrolieră ungară MOL a vândut în aprilie obligațiuni internaționale de 750 mil. euro cu scadența peste 7 ani la o dobândă de 2,625%.

Datoriile RCS & RDS sunt constituite în principal, din credite bancare și obligațiuni.

Compania controlată de către omul de afaceri Zoltan Teszari are din 4 noiembrie 2013 (de la emisiunea de obligațiuni) o ipotecă pe acțiuni pusă în favoarea creditorilor săi reprezentați prin Wilmington Trust Limited Londra, valoarea obligațiilor garantate fiind de 1,15 mld. Euro.

Atât RCS & RDS, cât și compania – mamă înregistrată în Olanda, Cable Communications Systems NV, sunt debitori ipotecari ai Wilmington Trust. Aceasta este o companie americană, parte a M&T Bank Corporation, care oferă servicii fiduciare, de agent de garanții pentru investitori în cadrul unor tranzacții de vânzare acțiuni sau obligațiuni, precum și alte servicii cu scop special pentru companii, bănci sau investitori.

RCS & RDS are nevoie de aceste împrumuturi pentru a-și executa strategia care cuprinde pe lângă programele curente de investiții și intrări în sectoare noi, în ultimii ani înregistrând astfel achiziții sau crearea de portofolii în zone precum piața de media și cea de energie.

Profitabilitatea constantă a companiei din operațiunile de pe piața de cablu TV și internet permite RCS & RDS să-și rostogolească periodic împrumuturile contractate de la bănci.

Pe 17 iunie 2015, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră despre negocierile RCS&RDS privind contractarea unui credit sindicalizat de 1,2 mld. Lei (circa 270 mil. Euro) de la UniCredit, ING, Citi și BRD pentru a-și refinanța credite din 2013.

O altă tranzacție pe care RCS & RDS o pregătește în acest an este listarea pe bursă a unui pachet de până la 25% din acțiuni, tranzacție estimată în jurul a 400 – 500 mil. Euro de către surse din piață, după cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 13 aprilie 2016. Mandatul pentru tranzacția care vizează bursa de la București, deși nu este exclusă listarea pe o bursă externă, aparține unui consorțiu format de băncile de investiții Deutsche Bank și Citi, respectiv băncile locale BRD, Raiffeisen și casa de brokeraj Wood.

Mișcarea ar permite exitul acționarilor minoritari străini în special pentru fondul de investiții Eton Park și americanul de origine britanică Wayne Grant Quasha, care dețin împreună prin vehiculul de investiții Carpathian Cable Investment Limited (Quadrant) 21,42% din Cable Communications Systems NV, firma – mamă care are 95,92% din RCS&RDS, conform datelor făcute publice în noiembrie 2013 în prospectul de emisiune a obligațiunilor. Documentul citat indica faptul că Eton Park deținea un pachet de 6,85%, Wayne Quasha 13,7%, iar austriacul Gustav Wurmbock, managing partner la fondul de investiții EPIC, era raportat cu un pachet de 3,26%. În afara acestora, pe lista acționarilor minoritari cu pachete importante se mai aflau la acea dată Stefozar Bugarski cu 3,92%, Nicușor Dorel Schelean cu 3,64%, Ioan Bendei cu 3,41% și Gheorghe Maftei cu 3,32%.

Listarea RCS & RDS s-ar putea face sub forma oferirii către investitori a unui astfel de pachet minoritar de acțiuni preferențiale, lipsite însă de drept de vot în cadrul adunării acționarilor, susțin surse din piață.

Față de acțiunile comune, acțiunile preferențiale sunt văzute de investitori ca un instrument hibrid, care sunt însă subordonate ca și rang obligațiunilor.

Zoltan Teszari, 46 ani, este fondatorul și acționarul care deține pachetul de control al companiei, cu drepturi de vot reprezentând 63,69% în RCS Management, care la rândul său controlează 63,02% din drepturile de vot în RCS&RDS, potrivit datelor făcute publice în urmă cu aproape trei ani.

Compania a anunțat în luna aprilie că are în portofoliul de clienți peste 2 milioane de conexiuni de internet fix, aproximativ 2,7 milioane de clienți de cablu TV, circa 700.000 de clienți de servicii DTH, respectiv 1,4 milioane de clienți pentru linii de telefonie fixă.

Principalii săi concurenți pe piețele de profil sunt Telekom România, UPC, Orange și Vodafone.

Compania a raportat pentru 2015 venituri totale de 2,698 mld. lei (peste 607 mil. euro, calculate la cursul mediu anual comunicat de BNR – n.r.), o pierdere de 22,9 mil. lei (5,2 mil. euro) la un număr mediu de 10.579 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice. Același bilanț indică datorii totale de 4,42 mld. lei (0,99 mld. euro), creanțe de aproape 700 mil. lei (156 mil. euro) și capitaluri totale de 559 mil. lei (125,9 mil. euro).

rcs_top_credite_2007_2013_tabel main

RCS & RDS se pregătește să-și refinanțeze obligațiunile emise în 2013 cu o nouă emisiune în euro și în lei în valoare de minim 500 mil. euro cu scadență pe termen mediu. Din consorțiul de intermediere fac parte nume precum JP Morgan, Deutsche Bank, Citi, ING, SocGen, UniCredit și Banca Transilvania

Lasă un răspuns

Cable Communications Systems NV, compania – mamă a RCS & RDS, se pregătește să își refinanțeze emisiunea de obligațiuni de 450 mil. Euro din 2013 printr-o nouă emisiune de obligațiuni a cărei valoare minimă pleacă de la aproximativ 500 mil. Euro, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Planul pentru noua emisiune vizează, de asemenea, o scadență pe termen mediu, de la 5 ani până la 7 ani, și are în vedere titluri în euro și în lei, susțin surse din piață.

Mandatul pentru noua emisiune de obligațiuni a fost primit de către un consorțiu format din băncile de investiții JP Morgan, Deutsche Bank, Citi, ING, Societe Generale, UniCredit și Banca Transilvania, potrivit surselor citate.

Reprezentanții RCS & RDS și ai băncilor nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Avantajul unei noi emisiuni de titluri ar fi că RCS&RDS se poate împrumuta la o dobândă mai mică la cotațiile actuale ale pieței și prin împrumutarea unor bani mai ieftini poate plăti anticipat obligațiunile emise în euro care au scadența în 2020, vândute investitorilor acum trei ani la o dobândă anuală de 7,5%. Atunci mandatul aparținea, de asemenea, unui consorțiu în frunte cu JP Morgan, din care mai făceau parte Erste Bank, Societe Generale și UniCredit.

Ratingul acordat de Standard & Poor’s este B+.

În Europa Centrală și de Est, Energy Holding Bulgaria a vândut pe 27 iulie obligațiuni internaționale de 550 mil. euro cu maturitate în 2021 la o dobândă a cuponului de 4,875%, în timp ce firma petrolieră ungară MOL a vândut în aprilie obligațiuni internaționale de 750 mil. euro cu scadența peste 7 ani la o dobândă de 2,625%.

Datoriile RCS & RDS sunt constituite în principal, din credite bancare și obligațiuni.

Compania controlată de către omul de afaceri Zoltan Teszari are din 4 noiembrie 2013 (de la emisiunea de obligațiuni) o ipotecă pe acțiuni pusă în favoarea creditorilor săi reprezentați prin Wilmington Trust Limited Londra, valoarea obligațiilor garantate fiind de 1,15 mld. Euro.

Atât RCS & RDS, cât și compania – mamă înregistrată în Olanda, Cable Communications Systems NV, sunt debitori ipotecari ai Wilmington Trust. Aceasta este o companie americană, parte a M&T Bank Corporation, care oferă servicii fiduciare, de agent de garanții pentru investitori în cadrul unor tranzacții de vânzare acțiuni sau obligațiuni, precum și alte servicii cu scop special pentru companii, bănci sau investitori.

RCS & RDS are nevoie de aceste împrumuturi pentru a-și executa strategia care cuprinde pe lângă programele curente de investiții și intrări în sectoare noi, în ultimii ani înregistrând astfel achiziții sau crearea de portofolii în zone precum piața de media și cea de energie.

Profitabilitatea constantă a companiei din operațiunile de pe piața de cablu TV și internet permite RCS & RDS să-și rostogolească periodic împrumuturile contractate de la bănci.

Pe 17 iunie 2015, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră despre negocierile RCS&RDS privind contractarea unui credit sindicalizat de 1,2 mld. Lei (circa 270 mil. Euro) de la UniCredit, ING, Citi și BRD pentru a-și refinanța credite din 2013.

O altă tranzacție pe care RCS & RDS o pregătește în acest an este listarea pe bursă a unui pachet de până la 25% din acțiuni, tranzacție estimată în jurul a 400 – 500 mil. Euro de către surse din piață, după cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 13 aprilie 2016. Mandatul pentru tranzacția care vizează bursa de la București, deși nu este exclusă listarea pe o bursă externă, aparține unui consorțiu format de băncile de investiții Deutsche Bank și Citi, respectiv băncile locale BRD, Raiffeisen și casa de brokeraj Wood.

Mișcarea ar permite exitul acționarilor minoritari străini în special pentru fondul de investiții Eton Park și americanul de origine britanică Wayne Grant Quasha, care dețin împreună prin vehiculul de investiții Carpathian Cable Investment Limited (Quadrant) 21,42% din Cable Communications Systems NV, firma – mamă care are 95,92% din RCS&RDS, conform datelor făcute publice în noiembrie 2013 în prospectul de emisiune a obligațiunilor. Documentul citat indica faptul că Eton Park deținea un pachet de 6,85%, Wayne Quasha 13,7%, iar austriacul Gustav Wurmbock, managing partner la fondul de investiții EPIC, era raportat cu un pachet de 3,26%. În afara acestora, pe lista acționarilor minoritari cu pachete importante se mai aflau la acea dată Stefozar Bugarski cu 3,92%, Nicușor Dorel Schelean cu 3,64%, Ioan Bendei cu 3,41% și Gheorghe Maftei cu 3,32%.

Listarea RCS & RDS s-ar putea face sub forma oferirii către investitori a unui astfel de pachet minoritar de acțiuni preferențiale, lipsite însă de drept de vot în cadrul adunării acționarilor, susțin surse din piață.

Față de acțiunile comune, acțiunile preferențiale sunt văzute de investitori ca un instrument hibrid, care sunt însă subordonate ca și rang obligațiunilor.

Reprezentanții RCS & RDS și ai consorțiului de intermediere nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect. Reprezentanții companiei conduse de Zoltan Teszari sunt dealtfel cât se poate de discreți în ceea ce privește deciziile sau mișcările strategice pe care le fac.

RCS&RDS a mai încercat în 2007 o listare a acțiunilor companiei pe bursa de la Londra, mandatul pentru tranzacție aparținând atunci bancherilor de investiții Morgan Stanley, al cărei reprezentant pe regiune era Bogdan Ciobotaru, care acum ocupă poziția de membru în Consiliul de administrație al RCS&RDS. Atunci, compania de cablu TV s-a reorientat către contractarea unui împrumut de 500 mil. Dolari aranjat de către Citi și ING și luat de la un sindicat de bănci.

Teszari, 46 ani, este fondatorul și acționarul care deține pachetul de control al companiei, cu drepturi de vot reprezentând 63,69% în RCS Management, care la rândul său controlează 63,02% din drepturile de vot în RCS&RDS, potrivit datelor făcute publice în urmă cu aproape trei ani.

Compania a anunțat în luna aprilie că are în portofoliul de clienți peste 2 milioane de conexiuni de internet fix, aproximativ 2,7 milioane de clienți de cablu TV, circa 700.000 de clienți de servicii DTH, respectiv 1,4 milioane de clienți pentru linii de telefonie fixă.

Principalii săi concurenți pe piețele de profil sunt Telekom România, UPC, Orange și Vodafone.

Harta operațiunilor RCS & RDS s-a modificat recent prin vânzarea operațiunilor din Serbia, Croația, Slovacia și Cehia, firma concentrându-și resursele asupra piețelor din România și Ungaria.

Compania a raportat pentru 2015 venituri totale de 2,698 mld. lei (peste 607 mil. euro, calculate la cursul mediu anual comunicat de BNR – n.r.), o pierdere de 22,9 mil. lei (5,2 mil. euro) la un număr mediu de 10.579 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice. Același bilanț indică datorii totale de 4,42 mld. lei (0,99 mld. euro), creanțe de aproape 700 mil. lei (156 mil. euro) și capitaluri totale de 559 mil. lei (125,9 mil. euro).

Afacerea RCS & RDS a fost fondată în 1994. Originile sale ajung însă în 1992 când Teszari, care împreună cu alți asociați pune bazele firmei de cablu TV TVS Holding Brașov, care în 2005 avea să fuzioneze cu RCS & RDS.

Din 1997, afacerea de cablu TV a început să se extindă spre piața de internet fix. În 2003, compania a lansat operațiuni pe piața de telefonie fixă, iar în 2005 are loc fuziunea RCS (cablu TV) cu RDS (internet, date) și ia naștere RCS & RDS. În același an, americanii de la UPC cumpără afacerea Astral Telecom, printre ai cărei fondatori era și Horia Ciorcilă, președintele Băncii Transilvania. Urmează apoi lansarea de operațiuni pe piața de telefonie mobilă și DTH  – televiziune digitală prin satelit.

Pe plan extern, RCS intră pe piața din Ungaria în 1998, apoi urmează Slovacia în 1999 și treptat și alte țări din regiune. Din 2013 încoace, RCS începe exitul din piețele regionale, axându-se pe România și Ungaria. România înseamnă peste 60% din afacerile RCS & RDS, iar Ungaria aproape 18%. În paralel, RCS investește în piața de media prin lansarea și achiziția de televiziuni specializate pe nișe – sport (Digisport), muzică (UTV), știri (Digi 24), film (Digi Film) și altele, iar în 2014 cumpără rețeaua de stații radio ale CME într-o tranzacție estimată în jurul a 4 mil. euro.

UrsaNPLMain

Kruk și International Finance Corporation vor plăti prețul de achiziție al portofoliului neperformant Ursa prin intermediul unei emisiuni de obligațiuni senior de până la 57 mil. Euro. IFC va veni în tranzacție cu până la 19 mil. euro, iar restul de până la 38 mil. Euro va fi plătit de către firma poloneză de administrare a creanțelor. Titlurile vor avea maturitate de șase ani și vor fi emise de către subsidiara Kruk din Luxemburg

Lasă un răspuns

Prospero Capital, subsidiara Kruk înregistrată în Luxemburg, urmează să lanseze o emisiune de obligațiuni senior în valoare de până la 255 mil. Lei (56,6 mil. Euro) pentru a plăti prețul de achiziție al portofoliului neperformant Ursa, cu o valoare nominală de 597 mil. Euro, cumpărat de la Eurobank. De asemenea, emisiunea de obligațiuni acoperă și alte costuri ale Prospero Capital în legătura cu emisiunea de obligațiuni.

Investitorii vor subscrie în cadrul acestei emisiuni astfel încât International Finance Corporation va investi în proporție de 33% în cadrul vânzării de titluri, iar InvestCapital Malta – un vehicul de investiții al Kruk – va prelua restul de 67% din obligațiuni.

Emisiunea obligațiunilor senior este condiționată de îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute în acordul pentru vânzarea unor astfel de titluri, semnat de către ProsperoCapital, International Finance Corporation, și InvestCapital Malta Ltd.

Perioada de maturitate a obligațiunilor senior emise de Prospero Capital este de 72 luni.

Obligațiunile senior au un rang superior altor titluri de împrumut și dă dreptul investitorilor de a-și recupera investiția înaintea creditorilor negarantați.

Dobânda aferentă titlurilor va fi plătită lunar investitorilor, IFC și InvestCapital Malta. Atât dobânzile, cât și principalul ce va fi rambursat de către emitent va depinde de fluxul net de numerar rezultat din colectarea creanțelor care fac parte din portofoliul preluat și care va fi calculat potrivit unei formule stipulate în acordul privind emisiunea de obligațiuni a ProsperoCapital.

ProsperoCapital a încheiat un acord cu Kruk România, care se va ocupa de administrarea portofoliului și de colectarea creanțelor.

Pe 20 mai 2016, Kruk și IFC au semnat acordul de transfer pentru pachetul de creanțe constituit din trei portofolii aparținând Bancpost, ERB Retail Services IFN, respectiv cu subsidiara olandeză a grupului elen, ERB New Europe Funding II B.V.

Kruk a anunțat atunci că va investi în această tranzacție 46 mil. euro, conform părții poloneze. Partenerul investitorului polonez, IFC a anunțat pe propriul său site că a alocat acestei tranzacții un împrumut de 22,78 mil. dolari (circa 20 mil. euro) pentru plata parțială a prețului de achiziție.

Pachetul de creanțe cumpărat este format din credite neperformante negarantate acordate persoanelor fizice din România, au precizat părțile implicate în tranzacție.

IFC, divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale și unul dintre cei doi cumpărători, lucrează în această tranzacție cu avocații de la Țuca Zbârcea & Asociații. Echipa condusă de către partenerul Mihai Dudoiu, șeful practicii de Bănci și Finanțe din cadrul firmei de avocatură, are o experiență importantă în domeniul tranzacțiilor locale cu credite neperformante, asistând Deutsche Bank într-o serie de achiziții de astfel de active de la BCR.

Celălalt cumpărător, firma poloneză Kruk, a lucrat cu structurile sale interne în tranzacția Ursa. Vânzătorul, banca elenă Eurobank, a mizat pe serviciile de consultanță juridică ale firmei de avocatură CMS Cameron McKenna, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Avocații Cameron McKenna au asistat proprietarul Bancpost la tranzacția recentă prin care Eurobank a vândut un pachet de 80% din acțiunile Eurolife ERB către grupul financiar canadian Fairfax Financial.

Achiziția portofoliului de circa 600 mil. euro al Eurobank de către Kruk și IFC, a doua tranzacție ca mărime din istoria pieței locale de profil, a fost anunțată în premieră pe 2 octombrie 2015 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția Ursa face parte din Programul IFC privitor la Recuperarea Datoriilor și Activelor (PRDA), care constituie o reacție strategică în fața numărului tot mai mare de credite neperformante. La nivel global, PRDA se axeazã pe achiziția și rezolvarea problemei creditelor neperformanter și pe restructurarea întreprinderilor mici și mijlocii.

Pe piața din România, Kruk este lider pe segmentul administrării portofoliilor de datorii ale persoanelor fizice, în timp ce pe segmentul destinat companiilor, poziții puternice au APS (Cehia), Kredyt Inkaso (Polonia). Recent, fondul de investiții Waterland a lansat pe bursa de la Varșovia o ofertă publică de preluare a unui pachet de 66% din acțiunile Kredyt Inkaso.

Kruk a cumpărat până acum portofolii cu o valoare nominală totală de 6,5 mld. euro. Firma poloneză administrează acest gen de active pe piețele din Polonia, România, Cehia, Slovacia, Germania, Italia și Spania. Kruk este listată pe Bursa de Valori din Varșovia. Veniturile consolidate ale grupului Kruk în 2015 au fost de 611 milioane de zloți (circa 135 mil. euro).

Kruk a cumpărat cu 13,2 mil. euro un portofoliu neperformant de 70 mil. euro al CEC Bank. Prețul de achiziție cotează pachetul vândut de CEC la 19 eurocenți pentru 1 euro la valoare nominală și confirmă tendința de scumpire a portofoliilor locale scoase la vânzare

Lasă un răspuns

 

Firma poloneză Kruk, unul dintre liderii pieței locale de administrare a portofoliilor neperformante, a cumpărat pe 28 iunie un portofoliu neperformant al CEC Bank, cu o valoare nominală de 313,3 mil. lei (69,6 mil. euro). Prețul de achiziție al acestui portofoliu  este de 59,5 mil. lei (13,2 mil. euro), ceea ce cotează plata la nivelul de 19 eurocenți raportat la 1 euro valoare nominală a creanțelor din pachet și echivalează cu aplicarea unui discount de 81% față de valoarea la care au fost înscrise în bilanțul băncii.

Pachetul CEC Bank este format din credite garantate și negarantate, fiind un mix de împrumuturi retail și corporate.

Kruk a anunțat că tranzacțiile executate cu CEC Bank, bancă aflată în portofoliul statului român,  au ajuns la valoarea de 72,6 mil. lei fără TVA (peste 16 mil. euro) și depășesc pragul de 10% din veniturile înregistrate de grupul polonez în ultimul an.

Acordul încheiat cu CEC Bank a fost cel mai mare încheiat în perioada raportată.

De asemenea, Kruk derulează în paralel alte achiziții de portofolii bancare de anvergură pe piața de profil. Astfel, firma poloneză a primit pe 27 iunie decizia de aprobare din partea Consiliului Concurenței privind preluarea a trei portofolii neperformante cu o valoare nominală totală de 597 mil. euro, cunoscută investitorilor sub numele de tranzacția Ursa.

În această tranzacție, vânzătorii sunt entități ale grupului bancar elen Eurobank, și anume Bancpost, ERB New Europe Funding II B.V. și ERB Retail Services IFN S.A. Achiziția este realizată împreună cu International  Finance Corporation (IFC) și înseamnă că Kruk va investi 46 mil. euro în achiziția portofoliului, la care se adaugă un împrumut de 20 mil. euro din partea instituției financiare internaționale.

Kruk se pregătește să semneze pe lângă tranzacția de la CEC Bank și tranzacția Elisabeth, prin care urmează să preia un portofoliu neperformant de la Piraeus Bank cu o valoare nominală de 164,2 mil. euro, potrivit informațiilor publicate în exclusivitate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Prețul de achiziție pentru portofoliul Elisabeth, format din credite retail și corporate, este așteptat să fie unul comparabil cu cel plătit de Kruk în urmă cu un an pentru portofoliul Henri al Piraeus Bank, când polonezii au dat 12 mil. euro obținând un  discount de 93,5% din valoarea nominală a portofoliului.

Tranzacțiile în diferite faze de execuție ale Kruk cu Eurobank, Piraeus Bank România și CEC Bank indică un val de achiziții în curs al firmei poloneze de portofolii neperformante cu o valoare nominală agregată de peste 800 mil. euro.

În 2015, investițiile Kruk în achiziția de portofolii pe piața românească au fost de aproximativ 163 mil.lei (majoritatea pentru achiziția de portofolii retail), comparativ cu circa 98 mil. lei în 2014. Investițiile din 2015 i-au asigurat Kruk o cotă de piață de 37% pe piața segmentului de creanțe cesionate, raportat la tranzacțiile finalizate în 2015. În următorii ani, grupul polonez intenționează să fie mai activ pe segmentul creanțelor ipotecare și a celor corporate.

Valoarea nominală totală a portofoliilor achiziționate de Kruk în 2015 a fost de 5,04 mld. lei (1,1 mld. euro).

Valoarea nominală a creanțelor vândute (tranzacții finalizate până în decembrie 2015) sau externalizate spre colectare de bănci sau alte entități pe piața din România, a fost de aproximativ 8,96 mld. lei , comparativ cu valoarea de aproximativ 14 mld. lei în 2014, din care valoarea nominală a portofoliilor de creanțe vândute (tranzacții finalizate până în decembrie 2015) a fost 4,5 mld. lei, față de 9,3 mld. lei în 2014, susțin datele prezentate de Kruk. De asemenea valoarea nominală a portofoliilor externalizate spre colectare a fost de 4,3 mld. lei, comparativ cu 4,7 mld. lei în 2014.

Ultimele tranzacții finalizate pe piața de profil, Rosemary (vânzarea unui portofoliu de circa 287 mil. euro de către Intesa Sanpaolo cehilor de la APS), Tokyo (vânzarea unui portofoliu BCR de 1,1 mld. euro pentru aproape 150 mil. euro), ultima tranzacție încheiată de Kruk cu CEC, respectiv achiziția în derulare a portofoliului Blue Lake al BCR, de circa 400 mil. euro de către un consorțiu din care fac parte EOS și B2 Holding indică o tendință de creștere a prețurilor de achiziție a portofoliilor scoase la vânzare.

Pe piața de profil, Kruk concurează cu APS, EOS, Kredyt Inkaso, iar în ultima lună au dat semnale puternice prin achiziții internaționale cu impact local B2 Holding (care a cumpărat platforma de origine bulgară DCA), respectiv GetBack (preluată de fondul de investiții Abris Capital Partners alături de alți co-investitori). De asemenea, în contextul mai larg al tranzacției de vânzare a portofoliului Neptun al BCR, cu o valoare nominală de 2,7 mld. euro, eșuată însă în septembrie 2015, fondul de investiții Lone Star a fost aproape de a cumpăra firma cehă de administrare a creanțelor APS.

Piața românească de tranzacții cu portofolii neperformante a fost cea mai mare din regiune în 2015 și este atractivă pentru investitorii de profil. Băncile locale stau în acest moment pe un stoc de credite neperformante de circa 6 mld. euro, conform unor estimări făcute de investitori activi pe acest segment și firme de consultanță.

 

bcr infograficmain

BCR a primit primele oferte pentru portofoliul neperformant Blue Lake de peste 400 mil. euro. Polonezii, cehii și germanii au intrat în lupta pentru o tranzacție estimată la 60 – 70 mil. euro. APS, Kruk, Kredyt Inkaso și EOS pe lista investitorilor care s-au arătat interesați de portofoliul Blue Lake

Lasă un răspuns

BCR,  cea mai mare bancă locală după active, a primit pe 13 iunie ofertele neangajante pentru portofoliul neperformant cu o valoare nominală de peste 400 mil. euro în cadrul tranzacției cu nume de cod Blue Lake, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Jucătorii majori din piața locală de administrare a datoriilor au intrat în cursă, în contextul în care operatori polonezi, cehi și germani luptă pentru a pune mâna pe acest portofoliu, comparabil ca mărime cu Saturn, portofoliu vândut de BCR la finele anului 2014.

În aceste condiții, cumpărătorul este de așteptat să provină din patrulaterul aflat la vârful pieței de profil, APS – Kruk – EOS – Kredyt Inkaso. APS, Kredyt Inkaso și EOS au înaintat oferte neangajante pentru portofoliul BCR. De asemenea, Kruk, angajat în mai multe achiziții de portofolii bancare în paralel, s-a arătat interesat de acest portofoliu, susțin surse din piață.

Vânzătorul alături de echipa sa de consultanți care se ocupă de procesul de vânzare al portofoliului analizează ofertele neangajante și urmează să selecteze în perioada următoare cine sunt investitorii care se califică pentru etapa următoare a tranzacției.

Reprezentanții BCR și cei ai companiilor implicate în tranzacție nu au fost disponibili pentru comentarii pe marginea acestui subiect.

Tranzacția Blue Lake este estimată de către surse din piața de profil că va atrage un preț de vânzare al portofoliului în jurul a 60 – 70 mil. euro.

BCR tocmai a finalizat pe 8 iunie vânzarea portofoliului neperformant Tokyo, pentru care a încasat un preț de aproximativ 150 mil. euro după transferul unui pachet de credite neperformante cu o valoare nominală de aproape 1,1 mld. euro către consorțiul APS – Deutsche Bank – International Finance Corporation, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. BCR nu a făcut public prețul de vânzare nici al portofoliului Tokyo, nici al altor portofolii vândute anterior.

Blue Lake cuprinde circa 6.000 de proprietăți imobiliare, poziționate în București și la nivelul întregii țări, acestea făcând parte din pachetul de garanții care însoțește portofoliul.

Impactul preluării acestui portofoliu este de așteptat să fie unul semnificativ asupra activității firmei de colectare a creanțelor care se va ocupa de administrarea portofoliului ulterior achiziției.

APS alături de Deutsche Bank și-a construit o poziție puternică de cumpărător preferat al portofoliilor mari de corporate ale BCR. Kruk este cumpărătorul momentului, după ce a finalizat recent tranzacția Ursa de 597 mil. euro cu Bancpost și alte entități ale Eurobank, respectiv tranzacția Elisabeth cu Piraeus Bank România. De asemenea, liderul administrării de datorii pe segmentul creditelor de consum negarantate negociază noi achiziții de portofolii de la CEC Bank (cu o valoare nominală de circa 50 mil. euro), precum și de la alte instituții de credit.

Kredyt Inkaso este jucătorul cu cea mai puternică ascensiune în piața locală de  profil, reușind să construiască de la zero în circa 3 trei ani un portofoliu local de 1 mld. euro.

EOS este, de asemenea, unul dintre cei mai mari jucători pe segmentul administrării portofoliilor locale de datorii.

BCR lucrează la tranzacția Blue Lake cu perechea PwC (consultant) – Schoenherr (firmă de avocatură), alături de care a bifat deja cea mai lungă serie de vânzări de astfel de portofolii mari locale.

Subsidiara locală a Erste este cel mai activ vânzător de active bancare neperformante, pe fondul procesului amplu de curățire a bilanțului propriu pentru a elibera lichidități blocate în provizioane, pe de altă parte aceste acțiuni fac parte și din activitatea de restructurare a băncii.

BCR a realizat un profit net de 315,1 mil. lei (70,2 mil. euro) în primul trimestru al acestui an, „susținut totodată de recuperări consistente ale unor credite neperformante precum şi de îmbunătățirea calității portofoliului”, potrivit reprezentanților băncii.

Rata creditelor neperformante a scăzut la 19,5% la finele primului trimestru comparativ cu 25,6% în martie 2015, datorită eforturilor de reducere a portofoliului de credite cu probleme şi a îmbunătățirii calității portofoliului de credite performante. Gradul de acoperire a creditelor neperformante a ajuns la 78,4% în martie 2016.

Banca a raportat în perioada menționată o producție de credite noi de peste 2 mld. lei (circa 450 mil. euro), din care aproximativ 0,9 mld. lei pe segmentul finanțărilor adresate companiilor.

Piața tranzacțiilor cu credite neperformante din România a fost cea mai mare și mai activă în 2015 din rândul piețelor din regiunea Europei Centrale și de Est. Valoarea tranzacțiilor locale de profil este estimată la circa 1,5 mld. euro în 2015, iar în 2016 cifra ar putea ajunge spre 2 mld. euro. Prețurile de achiziție al acestor portofolii variază de la 0,5 – 1 eurocenți până la 25 de eurocenți în funcție de calitatea garanțiilor atașate portofoliilor, a vechimii creditelor cuprinse în pachet și a interesului stârnit printre investitori.

Anul trecut a marcat și un eșec major. Tranzacția Neptun prin care BCR a încercat să vândă un portofoliu neperformant de 2,7 mld. euro, cu o structură mixtă de active, a eșuat în septembrie. Ulterior, au fost regrupate activele în alte portofolii, așa ajungând pe piață tranzacția Tokyo și altele prin care BCR mai are de scăpat de stocuri de neperformante de circa 1 mld. euro.

npltokyoMain

Tranzacția Tokyo s-a finalizat: Cel mai mare portofoliu bancar neperformant din istoria pieței locale, în jurul a 1,1 mld. euro, a fost vândut de către BCR consorțiului format de APS, Deutsche Bank și International Finance Corporation. Prețul de vânzare, la circa 15% din valoarea nominală a portofoliului. BCR trece bariera de 100 mil. euro din vânzarea unui portofoliu de credite neperformante, obținând mai mulți bani decât vânzătorii unor bănci întregi precum Volksbank România, Millennium sau Carpatica

Lasă un răspuns

Ultima actualizare pe 15 iunie 2016 ora 10.00

Tranzacția Tokyo, cel mai mare portofoliu neperformant vândut până acum în România, a fost finalizată recent prin transferul de către BCR a unui pachet de credite a căror valoare nominală se situează în jurul a 1,1 mld. euro, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Pachetul final transferat are o valoare nominală mai mică decât cea din momentul semnării, în condițiile în care în cele aproape șase luni de la acordul de vânzare și până la finalizare au intervenit ajustări în cadrul portofoliului Tokyo.

Închiderea tranzacției a avut loc pe 8 iunie, susțin surse din piață.

Prețul de vânzare al portofoliului Tokyo indică un discount obținut de cumpărător în jurul a 85% din valoarea nominală a pachetului de împrumuturi. Cumpărătorul a plătit BCR un preț de aproximativ 150 mil. euro, care depășește sumele cumulate obținute din vânzările de băncilor Volksbank România, Millennium și Carpatica.

BCR devine astfel primul vânzător local de portofolii neperformante care sparge bariera de 100 mil. euro încasări dintr-un singur foc. Prețul de vânzare al portofoliului Tokyo a depășit astfel oricare dintre tranzacțiile de vânzare de bănci locale din ultimii ani. Banca Transilvania a anunțat în aprilie 2015 că plata efectivă pentru  achiziția pachetului de 100% din Volksbank România a fost de 81 mil. euro (nu include viramentul liniilor de finanțare intragrup către banca-mamă), portughezii de  la Millennium au încasat 39 mil. euro din vânzarea subsidiarei locale către OTP, iar preluarea pachetului de control al băncii Carpatica de către Axxess Capital a costat sub 30 mil. euro.

Cumpărătorul portofoliului este firma de administrare a creanțelor APS, sprijinită la achiziție de către Deutsche Bank, o finanțare de achiziție de până la 150 mil. euro fiind pusă la dispoziție de către Internațional Finance Corporation (IFC).

Tranzacția Tokyo a fost anunțată în premieră la începutul lunii decembrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Documentele tranzacției Tokyo au fost semnate pe 21 decembrie, iar dosarul a fost notificat în ianuarie 2016 Consiliului Concurenței.

BCR a anunțat pe 22 decembrie 2015 vânzarea unui portofoliu neperformant corporate de circa 1,2 mld. euro, al cărei efect principal era scăderea cu aproximativ 5 puncte procentuale rata împrumuturilor neperformante înregistrată de subsidiara locală a grupului bancar austriac Erste, cea mai mare bancă locală după valoarea activelor totale.

Board-ul instituției financiare internaționale a aprobat pe 11 decembrie alocarea unui împrumut în valoare de 164,33 mil. dolari (150,94 mil. euro), respectiv o investiție de capital de 1,57 mil. dolari (1,44 mil. euro), conform informațiilor făcute publice de către IFC.

Discuțiile privind achiziția portofoliului Tokyo de 1,2 mld. euro de la BCR s-au purtat atât la București, cât și la Viena la sediul grupului Erste, proprietarul BCR, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

PwC este consultantul cu care BCR lucrează pe partea de vânzare a portofoliilor neperformante. Cumpărătorul portofoliului Tokyo a fost asistat de către consultanții KPMG.

Firma de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații asigură consultanța juridică a cumpărătorului, echipa de avocați specializați în Finanțe & Bănci fiind coordonată de către partenerul Mihai Dudoiu.

De cealaltă parte, BCR a lucrat cu avocații casei austriece Schoenherr, șeful practicii locale de Finanțe & Bănci fiind Matei Florea, partener în cadrul firmei.

Piața românească de credite neperformante a atins punctul maxim, cu tranzacții finalizate în 2015 estimate la o valoare nominală agregată a acestui tip de portofolii de peste 1,5 mld. euro, în timp ce tranzacții care cumulează active nominale de circa 2 mld. euro (include tranzacția Tokyo) sunt fie aproape de semnare, fie erau în curs de finalizare, conform unei analize a jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, din luna februarie, pe baza datelor colectate din piață și a unor rapoarte publicate de către KPMG și Deloitte.

Tranzacția Tokyo a fost în 2015 cea mai mare tranzacție de acest tip din România și din regiune și la un asemenea calibru este una rară pentru peisajul bancar local, care cu greu poate pregăti pentru investitori portofolii de peste 1 mld. euro la valoare nominală.

BCR a dominat autoritar vânzările de portofolii neperformante în perioada 2014 – 2016, la capătul celălalt firma cehă APS alături de Deutsche Bank s-au impus ca și cumpărătorul preferat de către subsidiara grupului austriac Erste.

În acest moment, BCR are la vânzare un alt portofoliu neperformant, denumit Blue Lake, care vizează un pachet de credite cu o valoare nominală de peste 400 mil. euro, pentru care se bat jucători mari din piața de  profil precum Kruk, APS și Kredyt Inkaso.

 

Grupul leton 4finance Holding, controlat de investitori ruși, cumpără TBI Bank România în cadrul unei tranzacții regionale de aproximativ 75 mil. euro

Lasă un răspuns

Banca centrală a Bulgariei a aprobat achiziția băncii TBI Bank EAD, inclusiv a sucursalei din România, de către grupul leton 4finance Holding.

Tranzacția are o valoare de aproximativ 75 mil. euro și este de așteptat să fie finalizată în luna iulie, potrivit unui comunicat al cumpărătorului.

Banca Bulgariei și-a dat avizul pentru ca 4finance să preia TBI Bank, în condițiile achiziției a 100% din acțiunile companiei-mamă, TBIF Financial Services, de la vehiculul de investiții Kardan NV, înregistrat în Olanda.

Fostul șef al Bancpost, George Georgakopoulos, este directorul general al grupului financiar leton 4finance Holding.

Grupul TBIF Financial Services, fondat în Olanda în anul 2001, este specializat în achiziția și administrarea de active în Europa Centrală și de Est. Grupul  a intrat pe piața din România în 2002, prin compania de leasing TBI Leasing IFN SA, urmată în 2004 de compania de credite de consum TBI Credit IFN SA și în 2012 de sucursala din București a TBI Bank EAD Sofia.

Pe piața bancară din România, TBI Bank are o cotă de piață de 0,1%, fiind una dintre ultimele instituții de credit din sistem.

4finance, cu sediul la Riga, Letonia, este prezent în România din 2014, prin intermediul societății financiare nebancare Zaplo IFN. Grupul este controlat de către miliardarul rus Oleg Boiko, potrivit informațiilor publicate de presa rusă, preluate apoi în media din Letonia.

TBI este o bancă concentrată pe activități de credite de consum cu active în Bulgaria și România de 279 mil. Euro la 31 martie, inclusiv credite de consum de 168 mil. euro. Finanțarea se face în cea mai mare parte din portofoliul de depozite de 178 mil. euro, c reprezintă circa 83% din pasivele totale. Banca a făcut un profit net de circa 4 mil.euro după primul trimestru al acestui an, potrivit rezultatelor neauditate raportate.

Veniturile 4finance au fost în primul trimestru de 90,3 mil. euro, iar profitul de 16,7 mil. euro. La finele lunii martie, grupul avea un portofoliu net de credite în valoare de 309 mil. euro.

elisabethnplmain

Kruk cumpără portofoliul neperformant Elisabeth de 164,2 mil. euro al Piraeus Bank România. Prețul de achiziție al pachetului de creanțe deținut de banca grecească, de circa 10 mil. euro

Lasă un răspuns

Firma poloneză de administrare a datoriilor Kruk este cumpărătorul selectat pentru achiziția portofoliului neperformant cu o valoare nominală de 164,2 mil. euro al Piraeus Bank România, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Semnarea contractului este așteptată să aibă loc în cursul acestei luni. Discount-ul oferit de cumpărător este în jurul a 94% față de valoarea nominală a pachetului de credite neperformante, ceea ce echivalează cu un preț de achiziție în jurul a 10 mil. euro.

Părțile implicate în tranzacție nu au fost disponibile pentru comentarii până la momentul publicării acestui articol.

Din această perspectivă, Kruk va plăti pentru portofoliul neperformant Elisabeth un preț comparabil, respectiv la un discount apropiat față de valoarea nominală a creditelor de cel din tranzacția Henri din urmă cu un an. În mai 2015, Kruk a anunțat achiziția unui portofoliu neperformant al Piraeus Bank România cu o valoare nominală de 184 mil. euro la un discount de 93,5%, adică pentru un preț de achiziție de 12 mil. euro.

Mandatul de vânzare al portofoliului Elisabeth aparține consultanților Deloitte, care au făcut parte din același trio Deloitte (consultantul vânzătorului) – Piraeus Bank România (vânzător) – Kruk (cumpărător) și la tranzacția Henri derulată anul trecut.

Pe 7 aprilie, reprezentanții Piraeus Bank România declarau în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că ”analizează posibilitatea vânzării unui portofoliu de credite neperformante”, de aproximativ 165 mil. euro, portofoliu format din credite retail și IMM.

Portofoliul Elisabeth este format dintr-un număr total de 8.076 de credite, din care cele acordate persoanelor fizice înseamnă 57,2% din portofoliu, iar cele corporate au o pondere de 42,8%.

Pe tipuri de monedă a creditului, împrumuturile în euro reprezintă 43% din întregul portofoliu, fiind urmate de creditele în franci elvețieni cu 36%, respectiv de cele în lei cu 21%.

Banca a obținut 6,8 mil. euro din administrarea portofoliului în ultimele 15 luni înainte de scoaterea la vânzare a acestui pachet de credite neperformante, cea mai mare parte din bani fiind încasați de pe urma componentei de retail a portofoliului.

Împrumuturile care fac parte din portofoliul scos la vânzare sunt deja în proporție de peste 80% în proceduri de executare silită.

Valoarea a 24 de proprietăți imobiliare constituite colateral pentru 21 credite retail este de circa 0,8 mil. euro. Suma nu include alte active identificate de către executori.

Pe componenta de corporate a portofoliului, valoarea a 46 de proprietăți puse colateral, inclusiv active industriale, comerciale și rezidențiale, este estimată la 1 mil. euro, conform informațiilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Piraeus Bank România își curăță bilanțul prin aceste tranzacții de transfer a pachetelor neperformante.

Banca-mamă din Grecia a anunțat că în perioada octombrie 2015 – martie 2016 și-a redus stocul de credite neperformante cu 1,2 mld. euro. Creditele  neperformante sunt o problemă la nivelul tuturor băncilor – mamă din Grecia, discutată cu creditorii externi ai Atenei, printre cei interesați să se implice financiar în achiziția și administrarea acestor active toxice numărându-se investitori instituționali de talia IFC și BERD, respectiv fondul de investiții KKR.

La nivelul lunii martie, subsidiara Piraeus Bank din România avea active de 1,637 mld. euro, credite nete de 743 mil. euro și depozite de 850 mil. euro. Rețeaua număra 120  de unități și 1.384 de angajați, conform raportului trimestrial al băncii-mamă.

Cota de piață a Piraeus Bank România era la finele lunii martie de 1,6% la credite, respectiv 1,2% la depozite.

Anul trecut, Piraeus Bank Grecia a mandatat banca elvețiană de investiții UBS pentru aranjarea unei tranzacții de vânzare a băncii sale din România, așa cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a informat în iunie 2015, însă la finele anului trecut au eșuat negocierile de vânzare către fondul american de investiții JC Flowers.

Constantinos Loizides, directorul pentru dezvoltare internațională al Piraeus Grecia, preciza pe 16 mai pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO la întrebarea dacă în acest moment sunt angajate discuții cu potențiali cumpărători ai subsidiarei locale: ”Vă putem răspunde cu fermitate că nu sunt angajate nici un fel de discuții privind vânzarea subsidiarei din România”.

De cealaltă parte, Kruk este unul dintre liderii pieței administrării portofoliilor de datorii, alături de cehii de la APS, firma poloneză Kredyt Inkaso și firma germană de profil EOS.

Pe 20 mai, Kruk a semnat un acord cu entitățile grupului bancar elen Eurobank pentru achiziția unui portofoliu de creanțe de consum cu o valoare nominală de 597 mil. Euro (aprox.2,6 miliarde RON).

Acest portofoliu este cel mai mare din istoria tranzacțiilor pe piața creanțelor de consum din România, având aproximativ 180.000 de cazuri.

Kruk a anunțat că va investi 46 mil. euro (aprox. 207 mil. lei) în achiziția portofoliului neperformant Ursa, cumpărat alături de IFC. Instituția financiară internațională a alocat un împrumut de circa 20 mil. euro pentru cota sa de investiție în  proiect ceea ce indică un preț de achiziție total de 66 mil. euro, respectiv un discount de 89% din valoarea nominală a portofoliului Ursa.

Pe piața de profil, cel mai mare portofoliu scos la vânzare este cel al BCR, cunoscut investitorilor sub denumirea Blue Lake, un pachet de credite neperformante de peste 400 mil. euro, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 5 mai. În acest moment, investitorii interesați de talia APS, Kruk și Kredyt Inkaso au timp să-și pregătească ofertele până la jumătatea lunii iunie, perioada fiind extinsă cu peste o săptămână față de termenul inițial.

bancpost main

Directorul de strategie al Eurobank spune că este pe masă achiziția Banca Românească de către Bancpost: O potențială tranzacție cu National Bank of Greece este una dintre opțiunile noastre pentru a ne întări prezența în România

Lasă un răspuns

Banca elenă Eurobank Ergasias, proprietarul Bancpost – una dintre băncile locale din Top 10, afirmă, în premieră, că este luată în calcul o achiziție a Banca Românească în contextul planurilor de creștere a operațiunilor pe piața bancară locală.

”Noi încă examinăm opțiuni strategice pentru a întări mai departe prezența noastră în România. O potențială tranzacție cu NBG (proprietarul Banca Românească – n.r.) ar putea fi una dintre opțiuni”, a declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Apostolos Kazakos, director general al grupului de strategie din cadrul Eurobank Ergasias.

Aceasta este prima declarație a unui oficial al Eurobank care identifică Banca Românească drept o țintă de achiziție pentru Bancpost. Primele informații în acest sens au apărut pe piața financiară locală încă din toamna anului trecut, însă reprezentanții Eurobank și ai NBG nu au confirmat până acum că există astfel de discuții.

Întrebați pe 4 aprilie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO dacă Eurobank, proprietarul Bancpost, este în discuții pentru o tranzacție cu Banca Românească, oficialii Eurobank au răspuns atunci că: ”România este o țară – cheie pentru grupul Eurobank și, în consecință, noi căutăm oportunități pentru o creștere potențială mai departe a prezenței noastre locale”.

Pe 20 ianuarie, reprezentanții Eurobank au declarat, în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, că au angajat banca de investiții HSBC pentru a evalua opțiunile strategice în România și în alte piețe din regiune.

Eurobank Ergasias, ca și celelalte bănci elene, s-a angajat în fața Directoratului General pentru Concurență din cadrul Comisiei Europene să-și reducă expunerea pe piețele din afara Greciei, să vândă active care nu fac parte din activitatea sa de bază și să se concentreze asupra eficientizării și profitabilității operațiunilor din țara de origine, potrivit planului de restructurare anunțat la Bruxelles pe 29 aprilie 2014.

Băncile grecești au trecut în ultimii ani la mișcări de consolidare în piețele din regiune prin care au încercat să-și rezolve, în parte, problema expunerilor în străinătate prin tranzacții între ele.

banci grecesti tranzactii tabel

Amendamente la planul de restructurare înaintat de către Eurobank Ergasias au fost aprobate de către Comisia Europeană ca urmare a majorării de capital a băncii prin atragerea cu succes a 2,12 mld. euro de la investitori privați fără să mai fie nevoie de vreo injecție de capital din partea statului, potrivit unui comunicat de presă al autorităților de la Bruxelles din 26 noiembrie 2015.

Astfel, Eurobank Ergasias s-a angajat în fața Comisiei Europene să-și taie din expunerea sa pe piețele din afara Greciei astfel încât activele sale din străinătate, inclusiv România, să nu depășească 8,77 mld. euro la 30 iunie 2018. Banca – mamă a Bancpost a obținut o extindere cu 6 luni a termenului pentru reducerea expunerii pe piețele din afara Greciei până la 31 decembrie 2018, acceptând o nouă scădere a plafonului privind activele străine care corespunde ajutorului de stat primit de către bancă.

Eurobank Ergasias a încercat să-și vândă afacerea din Ucraina, însă tranzacția sa de 95 mil. euro către Delta Bank Group a fost blocată de autoritățile de la Kiev.

Pe 17 iulie 2015, Eurobank Ergasias a anunțat încheierea unui acord pentru preluarea operațiunii Alpha Bank din Bulgaria pentru 1 euro, active în valoare de 464 mil. euro fiind transferate către Postbank, bancă a cărei anvergură o plasează în primele 4 bănci la nivelul pieței locale. Mișcarea indică faptul că Bulgaria are profil de piață strategică la nivelul grupului Eurobank Ergasias, cu active de peste 3 mld. euro și cu un profit de circa 17,8 mil. euro, a doua piață străină ca profitabilitate după primele nouă luni din 2015, prima poziție la capitolul câștig net fiind ocupată de Cipru.

Eurobank Ergasias a vândut în aprilie 2012 un pachet de 99,3% din Eurobank Tekfen Turcia către Burgan Bank pentru 355 mil. dolari. În februarie 2011, Eurobank vânduse deja 70% din Polbank, operațiunea sa din Polonia, către Raiffeisen pentru 490 mil. euro.

În ceea ce privește operațiunile din România, ultimele mișcări al Eurobank Ergasias au fost vânzarea operațiunii locale din sectorul asigurărilor la pachet cu cea din Grecia. Astfel, pe 22 decembrie 2015, Eurobank Ergasias a vândut 80% din acțiunile firmei de asigurări Eurolife ERB Insurance Group Holdings S.A. către canadienii de la Fairfax Financial Holdings Limited pentru care au primit 316 mil. euro în numerar.

Astfel, Eurobank Ergasias a rămas numai cu 20% din compania de asigurări activă în Grecia și România.

De asemenea, Eurobank a început discuții pentru vânzarea afacerii locale de leasing, ceea ce corespunde strategiei sale de a se retrage din activitățile care nu au legătură cu operațiunile de bază.

Strategia de restructurare vizează la nivelul băncii – mamă, precum și a subsidiarelor din străinătate, inclusiv a Bancpost, și vânzări de portofolii neperformante pentru a curăța bilanțurile și pentru a debloca o nouă sursă de lichiditate, banii ținuți în provizioane.

Eurobank Ergasias, proprietarul Bancpost, a înființat anul trecut o unitate special dedicată administrării portofoliilor de credite neperformante la nivelul grupului (TAG – Trouble Assets Group), care supervizează unități de profil autonome în cadrul subsidiarelor sale din Europa de Est.

La finele primului trimestru al anului, Eurobank raporta pentru România active de 2,98 mld. euro, împrumuturi nete de 1,76 mld. euro, depozite de 1,85 mld. euro la o rețea de 147 de agenții și 7 centre de afaceri, deservite de un personal de 2.222 de angajați.

Profitul Eurobank în România la finele lui martie era de 6 mil. euro.

Pe 16 mai, Philippos Karamanolis a preluat postul de Președinte Executiv al Bancpost, și poziția de Country CEO al Grupului Eurobank în România,înlocuindu-l pe George Georgakopoulos. Karamanolis a lucrat în Bancpos în perioada 2005 – 2008 ca Vicepreședinte Executiv, iar de atunci a fost Președinte al Comitetului Executiv al Eurobank Serbia.

Bancpost tabel baza 624

Bancpost are o cotă de piață după active de 3% în timp ce Banca Românească deține o cotă de circa 1,8% din piața bancară locală.

Activitatea subsidiarei locale a National Bank of Greece este susținută de către banca -mamă, care precizează în raportul său anual pe 2015 că majoritatea subsidiarelor sale își asigură singure finanțarea necesară, cu excepția Banca Românească, care a primit circa 450 mil. euro de la NBG prin tranzacții interbancare.

În octombrie 2003, cel mai mare grup financiar din Europa de Sud-Est, Grupul National Bank of Greece (NBG), a achiziţionat pachetul majoritar la Banca Româneasca S.A., deţinând în prezent 99,279% din capitalul social al acesteia.

Prin susţinerea financiară a grupului, capitalul Băncii Româneşti s-a majorat substanţial, ajungând în prezent la aproximativ 200 mil. Euro. Banca Românească dispune de o reţea naţională formată din 109 sucursale, din care 33 sunt situate în Bucureşti, potrivit ultimelor informații disponibile.

Dintre companiile mai reprezentative aflate sub controlul National Bank of Greece în România se numără NBG Securities România, Societatea de asigurare – reasigurare GARANTA şi NBG Leasing IFN S.A.

Pe piața locală, anul trecut, Piraeus Bank România a fost aproape de o vânzare către fondul american de investiții JC Flowers, mandatul de vânzare al subsidiarei Piraeus aparținând bancherilor de investiții de la UBS.

Și anterior, au existat discuții de fuziune între băncile elene, care nu au ajuns nicăieri. În urmă cu circa patru ani, Alpha Bank și Eurobank trebuiau să fuzioneze într-o așa numită fuziune a egalilor din Atena, în care acționarii Alpha urmau să aibă un pachet ușor peste 50% din acțiunile băncii ce ar fi rezultat din fuziune, dar tranzacția a picat.

bcr main

BCR a scos la vânzare un portofoliu neperformant cu credite ipotecare în valoare nominală de peste 400 mil. euro. Portofoliile neperformante locale în diferite stadii de vânzare se apropie de 2,7 mld. euro

Lasă un răspuns

BCR, cea mai mare bancă locală după active, continuă seria tranzacțiilor cu portofolii de credite neperformante, și a scos la vânzare pe piață un nou portofoliu cu o valoare nominală de peste 400 mil. euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Portofoliul este format dintr-un pachet de credite ipotecare, afirmă surse din piață.

Reprezentanții BCR nu au putut fi contactați pentru comentarii pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Investitori precum Kredyt Inkaso, DDM sau Kruk ar putea apărea pe lista investitorilor interesați de noul portofoliu scos la vânzare de către BCR.

În paralel, tranzacția Tokyo prin care BCR vinde un portofoliu neperformant corporate de 1,2 mld. euro la valoare nominală către Deustche Bank, APS și International Finance Corporation se apropie de finalizare.

În perioada iulie 2014 – aprilie 2016, BCR a fost cel mai activ vânzător de portofolii neperformante. În iulie 2014, a vândut un portofoliu neperformant cu valoare nominală de 1 mld. lei (peste 220 mil. euro) către Deutsche Bank și APS.

În ianuarie 2015, subsidiara locală a grupului austriac Erste a vândut portofoliul Saturn cu o valoare nominală de peste 400 mil. euro către Deutsche Bank și APS, tandemul care și-a confirmat constant postura de cumpărător preferat de către băncile austriece Erste și Volksbank. În ceea ce privește echipa de consultanți, BCR mizează constant în astfel de tranzacții de vânzare pe serviciile PwC, respectiv pe asistența juridică a casei austriece de avocatură Schoenherr.

De asemenea, BCR a mai vândut recent un portofoliu neperformant de circa 500 mil. lei către APS.

În acest moment, pe lângă portofoliul Tokyo, se apropie de finalizare și tranzacția Rosemary a celor de la Intesa Sanpaolo, unde cumpărător este APS, iar portofoliul Ursa de circa 500 mil. euro al Bancpost așteaptă semnătura de achiziție a polonezilor de la Kruk, sprijiniți de către International Finance Corporation cu o finanțare pentru achiziție în valoare de 22,78 mil. dolari.

Luna aceasta, a ieșit pe piață la vânzare portofoliul neperformant Elisabeth al Piraeus Bank România, cu un pachet mixt în valoare nominală de 164 mil. euro, format aproape în proporții egale din credite acordate companiilor și persoanelor fizice.

În 2015, România a fost cea mai activă piață de portofolii neperformante din regiunea Europei Centrale și de Est, cu tranzacții încheiate pe acest segment de minim 1,5 mld. euro, în timp ce vânzări privind portofolii de circa 2,6 mld. euro sunt acum în derulare, conform datelor centralizate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Investitorii plătesc pentru portofoliile neperformante locale între 0,5% și 19 eurocenți în funcție de colateralul atașat garanției și nivelul veniturilor generat de portofoliu înainte de a fi scos la vânzare. De regulă, portofoliile neperformante sunt mai ieftine față de cele performante, iar în rândul celor neperformante, portofoliile de retail sunt cotate mai ieftin, iar cele corporate mai scump, însă diferența de preț poate surveni și de pe urma vechimii portofoliului sau a interesului generat printre investitori.

Piața bancară locală a ajuns la o rată medie a creditelor neperformante de 13,57% în ianuarie, conform ultimului buletin lunar publicat de către banca centrală.

Tranzacțiile din ultimii ani au coagulat poziții puternice pe piața de profil în jurul cehilor de la APS, a firmelor poloneze Kruk și Kredyt Inkaso, care au acumulat achiziții de portofolii cu valori de peste 100 mil. euro mil. euro.

BCR a realizat un profit net de 918,9 mil. lei (206,8 milioane EUR) în 2015, susţinut de eliberări de provizioane de risc, respectiv de pe urma vânzării și administrării portofoliului de credite nepereformante.

Ponderea împrumuturilor neperformante (NPL) a scăzut la 20,2% comparativ cu 25,7% în decembrie 2014 în ansamblul creditelor totale, ca urmare a eforturilor susţinute de a reduce portofoliul de credite neperformante şi de a îmbunătăţi calitatea portofoliului de credite performante. Rata de acoperire a NPL s-a situat la un nivel de 77,4% în decembrie 2015.

venetoclasamentsucursalestraineromain

O bancă din top 15, cu active de 1 mld. Euro și o cotă de piață de 1,3%, a fost scoasă la vânzare: Italienii de la Veneto Banca caută cumpărători pentru subsidiara din România. Echipa de consultanți angajați pentru tranzacția de exit este formată din SocGen, KPMG și avocații de la Wolf Theiss

Lasă un răspuns

Grupul italian Veneto Banca a început procesul de vânzare al subsidiarei sale din România, care cu un activ net bilanțier de 1,03 mld. Euro și o cotă de piață aferentă de 1,3% intră în topul primelor 15 bănci locale la finele anului 2014, conform ultimului raport anual făcut public de către BNR.

Echipa de consultanți angajați pentru tranzacția de exit este formată din SocGen și KPMG, în timp ce asistența juridică este asigurată de către casa austriacă de avocatură Wolf Theiss, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții Veneto Banca nu au făcut niciun comentariu până la momentul publicării acestui articol.

Contextul în care italienii au dat drumul tranzacției de exit din România este marcat, pe de o parte, de peisajul bancar local unde mai multe bănci au fost vândute în ultimii ani de bănci străine care se retrag (Volksbank, MKB, Millennium, RBS), iar pe de altă parte de strategia băncii – mamă.

Veneto Banca a anunțat pe 9 februarie acordarea unui mandat către banca elvețiană de investiții UBS ca și consultant alături de Rothschild pentru studierea și definirea opțiunilor strategice cu impact asupra viitorului grupului bancar italian, și în special pentru listarea acțiunilor pe bursa italiană concomitent cu o majorare a capitalului băncii cu 1 mld. Euro în cadrul proiectului Serenissima.

Ca urmare a unei evaluări realizate anul trecut, Veneto Banca a anunțat că Banca Centrală Europeană i-a cerut să-și îmbunătățească poziția de capital și solvabilitatea prin atragerea de fonduri proaspete până în iunie 2016. Pentru aceasta, acționarii băncii italiene au aprobat în decembrie 2015 atât planurile de listare și de majorare de capital, cât și un plan de afaceri actualizat pentru perioada 2016 – 2020.

La nivel de grup, Veneto Banca a înregistrat în 2015 o pierdere de 881,9 mil. Euro, iar în anul anterior pierderile ajungeau la 968,4 mil. Euro, conform ultimelor raportări ale băncii – mamă.

În România, pierderile Veneto Banca ajungeau la finele anului trecut la aproximativ 41,3 mil. Euro, potrivit sursei citate.

Veneto Banca a intrat în România în anul 2000 prin achiziția Banca Italo Romena, care avea sucursală la București îndă din 1997. În mai 2014, banca – mamă Veneto Banca a fuzionat prin absorbție cu Banca Italo Romena sub numele de Veneto Banca.

Sucursala București a băncii italiene operează o rețea formată din 22 de agenții, din care 5 în București, iar restul în celelalte orașe importante din țară.

În România, Veneto Banca are un personal format din 313 angajați.

La 31 decembrie 2015, Veneto Banca avea active financiare disponibile pentru vânzare în România de 13,2 mil. Euro.

Veneto Banca mai are în România și 100% din acțiunile Immobiliare Italo Romena SRL.

Veniturile consolidate ale băncii în România au fost anul trecut de 38,9 mil. Euro, mai arată raportul băncii – mamă.

La nivelul pieței locale, Veneto Banca este a doua operațiune bancară italiană ca mărime, după cea a UniCredit, dar cu puțin peste cea a celor de la Intesa SanPaolo România, care la finele lui 2014 aveau o cotă de piață de 1,2% cu active de 1 mld. Euro.

În acest moment, mai multe bănci sunt de vânzare în România. Piraeus Bank a încercat anul trecut exitul din piață, însă nu s-a înțeles cu fondul american de investiții JC Flowers. De asemenea, vânzarea Credit Agricole este un proces care s-a oprit. Carpatica a trecut în mâinile Nextebank, controlată de un fond de investiții administrat de către Axxess Capital, și după fuziunea cu Nextebank va lua ființă Patria Bank. Grecii de la Eurobank au angajat banca de investiții HSBC pentru a evalua opțiunile strategice la Bancpost, iar proprietarul Banca Românească are ca termen până în 2018 vânzarea operațiunilor din România și din alte piețe, conform planului de restructurare aprobat de către Bruxelles în 2014. De asemenea, omul de afaceri Dorinel Umbrărescu caută să vândă BRCI (ex – ATE Bank România, fostă Mindbank), iar băncile cipriote Bank of Cyprus și Marfin au, de asemenea, România, pe lista de exit.

La celălalt capăt al pieței, Banca Transilvania a anunțat că are apetit pentru noi achiziții, după integrarea Volksbank România, iar noul jucător Patria Bank, ce urmează să ia naștere din fuziunea Nextebank – Carpatica sub bagheta Axxess, are nevoie de achiziții pentru a ajunge la o masă critică necesară în viitor unui exit având în vedere profilul de fond de investiții al acționarului majoritar al noii bănci.

Într-un astfel de peisaj, exitul Veneto Banca va depinde mult nu doar de calitatea activelor scoase la vânzare, cât și de cât de mult va fi presată banca – mamă să facă rost rapid de lichidități și să-și redreseze bilanțul, ceea ce în consecință ar însemna o atitudine mai flexibilă în negocierile cu potențialii cumpărători.

Ultimul raport anual al băncii centrale indică sucursala din România a Veneto Banca drept instituția de credit cu cel mai mare minus din sistem în ceea ce privește fondurile proprii, care înregistrau un bilanț negativ la 31 decembrie 2014 în valoare de 112 mil. lei (25,2 mil. euro).

Raportat la celelalte sucursale de bănci străine de pe piață, Veneto Banca este a treia astfel de operațiune ca mărime după cea a băncii olandeze ING Bank, respectiv după subsidiara locală a gigantului american Citibank.

SocGen, care asigură serviciile de bancă de investiții la tranzacția locală de exit a Veneto Banca, lucrează și într-o altă importantă tranzacție locală, în care asistă grupul francez Carrefour la achiziția rețelei de supermarketuri Billa.

KPMG, membră a careului firmelor globale de consultanță și audit Big Four, este unul dintre cei mai puternici auditori din sistemul bancar local și mulți ani a supervizat în această calitate inclusiv bilanțurile băncii centrale. De asemenea, este activ ca și celelalte firme din segment – PwC, Deloitte și EY – pe mandatele de fuziuni și achiziții. Printre mandatele mai recente de vânzare, KPMG are pe listă Industrial Access, privatizarea Poștei Române, precum și tranzacția de vânzare a portofoliului neperformant Triton al UniCredit.

Avocații de la Wolf Theiss au pe listă cea mai mare tranzacție bancară locală și de pe piața de fuziuni și achiziții din 2015, când au asistat pe italienii de la UniCredit la achiziția pachetului minoritar de 45% al omului de afaceri Ion Țiriac. Anul trecut, lista de fuziuni și achiziții în care a fost implicat biroul local al Wolf Theiss a depășit nivelul de 1 mld. euro.

npl_bcr_deal_12_mld_euro_tabel_tranzactie_19012016 main

Tranzacția Tokyo de vânzare a portofoliului corporate de 1,2 mld. euro al BCR, în faza de analiză a Consiliului Concurenței. Deutsche Bank, APS și IFC ar putea finaliza în luna martie achiziția celui mai mare pachet local de active neperformante

Lasă un răspuns

Tranzacția Tokyo, cea mai mare din scurta istorie a tranzacțiilor locale cu portofolii neperformante, este în faza analizei dosarului de către Consiliul Concurenței. Autoritatea de supraveghere a mediului concurențial a fost notificată în acest dosar în luna ianuarie.

Astfel, calendarul achiziției portofoliului corporate nepeformant de la BCR cu o valoare nominală de 1,2 mld. euro ar putea ajunge în martie în faza de finalizare a tranzacției, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții BCR nu au făcut niciun comentariu privind stadiul actual al tranzacției până în momentul publicării acestui articol.

Pe 21 decembrie 2015, un consorțiu format din Deutsche Bank, APS și International Finance Corporation (IFC) a semnat la București contractul de achiziție a portofoliului Tokyo al BCR, tranzacție care este așteptată să scadă cu aproximativ 5 puncte procentuale rata împrumuturilor neperformante înregistrată de subsidiara locală a grupului bancar austriac Erste, cea mai mare bancă locală după valoarea activelor totale.

Prețul nu a fost făcut public de către părți. Până acum, tranzacțiile locale au setat o marjă de discount situată între 75% și până la 93,5% față de valoarea nominală a portofoliilor, ceea ce indică un preț frecvent din partea cumpărătorilor în intervalul 10 – 15 eurocenți la fiecare euro datorie preluată la valoare nominală.

Board-ul instituției financiare internaționale, care joacă rolul de finanțator al tranzacției, a aprobat pe 11 decembrie alocarea unui împrumut în valoare de 164,33 mil. dolari (150,94 mil. euro), respectiv o investiție de capital de 1,57 mil. dolari (1,44 mil. euro), conform informațiilor făcute publice de către IFC.

Discuțiile privind achiziția portofoliului Tokyo de 1,2 mld. euro de la BCR s-au purtat atât la București, cât și la Viena la sediul grupului Erste, proprietarul BCR, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Firma de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații asigură consultanța juridică a cumpărătorului, echipa de avocați specializați în Finanțe & Bănci fiind coordonată de către partenerul Mihai Dudoiu.

De cealaltă parte, BCR a lucrat cu avocații casei austriece Schoenherr, șeful practicii locale de Finanțe & Bănci fiind Matei Florea, partener în cadrul firmei.

Rata creditelor neperformante în ansamblul portofoliului de împrumuturi era de 22,2% la 30 septembrie 2015, semnificativ mai mică faţă de 26,5% la 30 septembrie 2014, în contextul reducerii generale a portofoliului de credite determinată de recuperări, vânzări de portofolii neperformante şi scoateri în afara bilanţului băncii, au precizat reprezentanții BCR. Rata de acoperire a creditelor neperformante s-a situat la 79,1%.

Seria de tranzacţii succesive de curăţire a bilanţului BCR de povara creditelor neperformante a început să dea roade în rezultatele băncii.

BCR a raportat pentru primele nouă luni ale anului un profit net de 904,3 mil. Lei (203,6 mil. Euro)  “susţinut de costurile de risc substanţial mai reduse ca rezultat al unei calităţi mai bune a bilanţului şi recuperări din credite neperformante după o restructurare extensivă a portofoliului de credite în anul 2014”, notau în noiembrie 2015 reprezentanţii băncii.

BCR este angajată într-un program de reducere accelerată a nivelului de credite neperformante pornit în mandatul cehului Tomas Spurny, care de la 1 octombrie 2015 a fost înlocuit în poziţia de director general executiv al BCR de către Sergiu Manea, fost vicepreşedinte al băncii responsabil de aria de finanţare corporativă şi de activităţi de bancă de investiţii.

Spre deosebire de predecesorul său – Tomas Spurny, un bancher de restructurare, noul şef al BCR a venit la instalare cu mesajul că urmează intrarea într-o nouă epocă, cea a creşterii şi repornirii creditării.

Piața românească de credite neperformante a atins punctul maxim, cu tranzacții finalizate în 2015 estimate la o valoare nominală agregată a acestui tip de portofolii de peste 1,5 mld. euro, în timp ce tranzacții care cumulează active nominale de circa 2 mld. euro sunt fie aproape de semnare, fie au fost semnate și se apropie de finalizare, conform unei analize a jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO pe baza datelor colectate din piață și a unor rapoarte publicate de către KPMG și Deloitte.

Tranzacția Tokyo a fost în 2015 cea mai mare tranzacție de acest tip din România și din regiune și la un asemenea calibru este una rară pentru peisajul bancar local, care cu greu poate pregăti pentru investitori portofolii de peste 1 mld. euro la valoare nominală.

După un moment de vârf atins în ultimul an, piața locală mai stă acum pe un stoc de portofolii neperformante estimat la 8,5 mld. euro, suficient să genereze tranzacții de anvergură pe piața de profil și în anii următori.

Raiffeisen finanțează cu 25,5 mil. euro dezvoltarea centrului comercial Veranda de către familia Pogonaru. Avocații PeliFilip și Freshfields Bruckhaus Deringer au lucrat cu Pogonaru, iar Cameron McKenna de partea bancherilor

Lasă un răspuns

Centrul comercial Veranda, aflat în zona Obor din Bucureşti, a atras o finanţare de 25,5 mil. euro din partea Raiffeisen Bank SA şi Raiffeisen Bank International AG, pentru dezvoltarea proiectului dezvoltat de către familia lui Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România.

În această tranzacție, proprietarii Veranda au lucrat cu firmele de avocatură PeliFilip și Freshfields Bruckhaus Deringer, în timp ce băncile finanţatoare au fost consiliate de avocaţii de la CMS Cameron McKenna.

„Ne dorim să finanțăm proiecte fezabile, realizate de dezvoltatori de încredere și care pot juca un rol important în transformarea marilor orașe, așa cum este cazul Veranda”, a declarat Silviu Toma, Directorul Direcției de Finanțări Proiecte al Raiffeisen Bank.

Contractul de creditare pentru centrul comercial Veranda a fost încheiat în luna februarie 2016, cu scopul finanţării parţiale a costurilor totale pentru dezvoltarea proiectului. Conform acordului, acesta oferă posibilitatea de a majora finanţarea până la 28,5 mil. euro.

Investiția totală în proiect este de 60 mil. euro.

„Semnarea acordului de finanţare confirmă valoarea proiectului şi poziţionarea sa în topul investiţiilor din segmentul retail din Bucureşti. Ne bucurăm de parteneriatul cu Raiffeisen Bank și de expertiza echipei lor în structurarea unei astfel de tranzacții”, afirmă Andrei Pogonaru, fiul lui Florin Pogonaru și reprezentant al proprietarului proiectului Veranda.

Centrul comercial Veranda este dezvoltat de Prodplast Imobiliare în zona Obor şi este ocupat în proporţie de 70% în prezent. Proiectul cuprinde o suprafață închiriabilă totală de aproape 30.000 mp, având ca principale ancore hipermarketul Carrefour (aprox. 10.000 mp) și magazinul H&M (peste 2.000 de mp), alături de peste 100 de magazine, o zonă de restaurante, o parcare cu 1.200 de locuri și un spațiu verde vast, de peste 15.000 de metri pătrați.

Proiectul, care urmează să fie livrat în trimestrul al patrulea din acest an, va fi organizat pe două etaje, iar datorită structurii sale modulare va putea fi extins în viitor. În prezent, a fost finalizată fundația clădirii și se lucrează la realizarea structurii de rezistență.

Veranda este un centru comercial de proximitate, dezvoltat de Prodplast Imobiliare și are o suprafață totală de aproape 30.000 de metri pătrați, incluzând spații comerciale, restaurante, cafenele și o zonă verde de 15.000 mp. Printre chiriași se numără Carrefour, H&M, CCC, Deichmann, Pimkie, Triumf, Pepco, Yves Rocher, Optiblu, Sensiblu, Maxbet, Pizza Coloseum, Salad Box, Orange, Arsis-Vodafone și IQ BOX – Telekom. Mall-ul a fost proiectat de către arhitecții englezi Chapman Taylor și Studio 10M.

portofolii_bancare_top_tranzactii_tabel_17020216 main

Cele mai mari tranzacții cu portofolii bancare din România. Piața tranzacțiilor cu credite neperformante a atins punctul maxim – portofolii nominale de peste 1,5 mld. euro s-au vândut în 2015, iar achiziții ce totalizează pachete de circa 2 mld. euro sunt în curs de finalizare. Neptun, Tokyo, Parrot – vedetele pieței locale de profil

Lasă un răspuns

Vânzările de credite neperformante locale au atins în 2015 un nivel – record de peste 1,5 mld. euro la valoarea nominală a portofoliilor, în timp ce achizițiile de portofolii performante au bătut pasul pe loc față de anii anteriori.

Tranzacțiile în curs de finalizare cumulează credite neperformante locale de circa 2 mld. euro, potrivit estimărilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO pe baza datelor din piață.

Atingerea punctului maxim de piața locală de profil se înscrie în tendința generală înregistrată la nivelul Europei, care a depășit în premieră pragul de 104 mld. euro ca valoare nominală totală a portofoliilor de datorii vândute de către bănci, fiind cel mai mare nivel atins de la declanșarea crizei financiare în 2008, potrivit unui raport KPMG.

Analiștii KPMG estimează tranzacțiile locale cu portofolii bancare neperformante eșuate la o valoare nominală totală de 3,3 mld. euro în ultimii doi ani. BCR și Bank of Cyprus au fost într-o astfel de poziție de a respinge ofertele primite, preferând să caute alte variante de optimizare a portofoliilor.

„Principala provocare rămâne abilitatea băncilor de a-și vinde portofoliile la valoarea de piață de astăzi dacă aceasta are un impact negativ asupra propriului bilanț. Tranzacții în valoare de 3,3 mld. euro au fost anulate în ultimii doi ani în fazele finale ale proceselor de vânzare datorită diferențelor între cerere și ofertă. Asta a afectat credibilitatea vânzătorului, dar ne așteptăm ca în 2016 să vedem că încrederea investitorilor revine”, explică Speranța Munteanu, Partener și șeful departamentului de restructurare din Europa centrală și de est din cadrul KPMG.

Proiectul Tokyo, prin care BCR a semnat pe 21 decembrie vânzarea unui portofoliu neperformant corporate cu o valoare nominală de 1,2 mld. euro către consorțiul format de Deutsche Bank, APS și International Finance Corporation este cea mai mare tranzacție de acest tip înregistrată vreodată în România, respectiv din Europa Centrală și de Est.

Tranzacția Tokyo este de așteptat să fie finalizată în primul semestru al anului, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică până acum, în condițiile în care nici la alte vânzări de portofolii ale BCR către Deutsche Bank și APS discount-ul obținut de cumpărători față de valoarea nominală nu a fost dezvăluit.

Portofoliile neperformante ale băncilor locale s-au vândut la discount-uri de la 75% până la 93,5% către fonduri de investiții specializate și firme de recuperare a creanțelor, în funcție de calitatea garanțiilor atașate portofoliului.

Pe lista tranzacțiilor în curs de finalizare se mai află achiziția portofoliului Rosemary cu credite toxice de 287 mil. euro de la Intesa Sanpaolo Bank România de către tandemul APS – AnaCap, respectiv tranzacția Ursa de vânzare a unui pachet de credite de către Bancpost către polonezii de la Kruk, sprijiniți de către International Finance Corporation cu o finanțare de achiziție în valoare de 22,78 mil. dolari.

Modificările legislative recente au îndepărtat investitorii de zona portofoliilor de retail și i-a orientat cu predilecție către segmentele de corporate, comercial și imobiliar ale pieței de profil.

Ultimele tranzacții încheiate în trimestrul al patrulea din 2015 confirmă acest trend. Astfel, polonezii de la Kredyt Inkaso au mai multă forță financiară după capitalul proaspăt adus în urma fuziunii cu fostul său concurent Best și au cumpărat în decembrie cu 28 mil. euro portofoliul neperformant Triton cu o valoare nominală de 339 mil. euro de la UniCredit Bank.

Cu această achiziție, Kredyt Inkaso ajunge să administreze la nivel local un portofoliu local de creanțe de circa 1 mld. euro, pe care și l-a construit în ultimii ani.

De asemenea, în ciuda procesului de vânzare ratat al Piraeus Bank România derulat anul trecut, când fondul american de investiții JC Flowers a fost aproape de a cumpăra la pachet cu Carpatica subsidiara locală a grupului elen, Piraeus a vândut însă un portofoliu local de circa 300 mil. euro către investitorul grec Libra Group, conform informațiilor publicate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO și confirmate de consultanții KPMG în ultimul lor raport pe acest subiect.

Cel mai activ vânzător de pe piața bancară locală a fost în 2015 grupul austriac Erste prin subsidiara locală BCR, prin finalizarea în luna ianuarie a anului trecut a proiectului Saturn cu o valoare nominală de 433 mil. euro.

BCR a avut și două recorduri – tranzacția Tokyo semnată în decembrie este cea mai mare din România și din regiune și vine după un alt record, eșuarea celei mai mari tranzacții de acest tip derulate până acum în regiune – proiectul Neptun, prin care un pachet de 2,7 mld. euro a fost scos de pe piață în septembrie după ofertele finale înaintate de către Lone Star și consorțiul Blackstone – HIG Capital – AnaCap și în contextul proiectului legii de dare în plată, care a îndepărtat investitorii de creditele retail acordate persoanelor fizice, a căror recuperare devine neatractivă.

Dacă BCR și-a consolidat profilul de vânzător, la celălalt capăt al pieței cehii de la APS sunt cumpărătorul de serviciu. Pe de o parte, în echipă cu Deutsche Bank au finalizat tranzacția Saturn și au semnat achiziția portofoliului Tokyo, ambele de la BCR, iar acum alături de AnaCap sunt în curs de a finaliza achiziția portofoliului Rosemary de la Intesa.

Un alt jucător și-a întărit, de asemenea, un rol central în piața tranzacțiilor cu portofolii toxice – International Finance Corporation, divizia de investiții a grupului Banca Mondială. IFC este finanțator în tranzacția Tokyo și joacă un rol similar în tranzacția Ursa, derulată de Kruk. S-a poziționat ca finanțator de partea Lone Star în tranzacția Neptun, oprită de Erste în septembrie, și a fost în discuții cu APS pentru finanțarea tranzacției Rosemary, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

IFC a alocat 1,55 mld. dolari pe o perioadă de trei ani pentru programul său DARP (Debt and Asset Recovery Program – Programul de recuperare a datoriilor și a activelor), prin care finanțează achizițiile portofoliilor de credite neperformante. Intenția declarată a instituției financiare internaționale este de a susține crearea unei piețe de tranzacționare primară și secundară a unor astfel de portofolii. Și BERD se implică în finanțarea acestor tranzacții, făcând echipă cu investitori specializați, așa cum s-a întâmplat la proiectul Ariadne al Bank of Cyprus.

Cea mai mare tranzacție cu credite neperformante cu impact local, realizată în 2015, care a cuprins România la pachet cu alte 13 piețe din Europa, a fost vânzarea proiectului Parrot de 2,2 mld. euro de către banca germană Commerzbank către JP Morgan și Lone Star, finalizată în luna iulie.

Piața administrării portofoliilor de datorii este disputată la vârf de un număr restrâns de jucători – APS, EOS, Kruk, Coface, Kredyt Inkaso, CITR sau Mellon.

O altă caracteristică a anului trecut a fost că tranzacțiile cu portofolii bancare performante au avut un an mai slab față de 2014 sau 2013. Atunci, UniCredit, care și-a anunțat intenția de a cumpăra numai portofolii de calitate, a cumpărat pe bucăți portofoliile de retail, respectiv de corporate ale RBS România, fosta ABN Amro.

De asemenea, în 2013, Raiffeisen Bank România a preluat portofoliul de retail al băncii americane Citi, care rămâne activă aici cu linia de corporate.

Astfel, strategiile de reducere a expunerilor locale ale unor jucători globali precum Citi și RBS au fost ocazii bune pentru jucători cu ambiție regională, Unicredit și Raiffeisen.

Pe segmentul consultanților, trei firme din Big Four domină tranzacțiile locale. PwC a avut un rol de pioneriat în sector, după ce a asigurat consultanța la vânzarea portofoliului de 495 mil. euro al Volksbank România în iulie 2014, prima mare tranzacție locală. De asemenea, PwC a avut mandatul de vânzare într-o serie de tranzacții derulată de BCR, inclusiv în tranzacțiile Saturn și Neptun.

Anul trecut, Deloitte și KPMG și-au împărțit mandatele în tranzacții importante. Deloitte s-a ocupat de vânzarea unui portofoliu Piraeus de 184 mil. euro către Kruk, iar acum sunt consultanții Intesa la vânzarea portofoliului Rosemary de 287 mil. euro, tranzacție în curs de finalizare.

KPMG a avut mandatul de vânzare al portofoliului Triton de 339 mil. euro al UniCredit vândut către Kredyt Inkaso. Pe partea de cumpărare, a lucrat cu perechea Deutsche Bank – APS la tranzacțiile Saturn și Tokyo.

Mai sunt de vândut portofolii de 8,5 mld. euro. Dintre băncile mari, sunt așteptate pe piață nume ca BRD, BT și Alpha Bank

Portofoliile de credite neperformante din România ajung acum la aproximativ 8,5 mld. euro, conform raportului KPMG privind piața europeană de profil.

Până acum, portofolii mari au fost vândute de BCR, Volksbank, Piraeus, UniCredit sau Intesa. În curs de vânzare are Bancpost, care este de așteptat să vină și cu alte astfel de pachete. Însă, pe radarul investitorilor ar putea apărea jucători noi pe acest segment de tranzacții.

Potrivit sursei citate, la jumătatea anului trecut BRD înregistra un portofoliu total de credite neperformante de 1,11 mld. euro, Alpha Bank România avea 493 mil. euro, iar Banca Transilvania 483 mil. euro.

npl_piata_ro_grafic baza 624

Un impact important asupra pieței de profil îl au grupul celor patru bănci elene, unele dintre ele având de luat decizia strategică dacă vor vinde portofolii sau vor face un exit integral, așa cum a încercat Piraeus. În contextul consolidării la vârf a pieței, acestea vor fi ținte prioritare de achiziție pentru jucători dornici să intre în România sau care au nevoie de a-și crește rapid masa critică, vezi cazul Nextebank după achiziția Carpatica.

În 2014, Banca Românească, parte a National Bank of Greece, avea un volum de credite toxice de 167 mil. euro, Alpha Bank România avea 528 mil. euro, Piraeus Bank România înregistrat 529 mil. euro pe bilanț, iar Bancpost 1,6 mld. euro.

Ponderea portofoliilor neperformante în sistemul bancar local a scăzut de la un vârf istoric de 22,3% în februarie 2014 până la 12,8% în luna iunie a anului trecut, pe fondul tranzacţiilor de curăţire a bilanţurilor băncilor la presiunea băncii centrale.

Principalul motor pentru tranzacții rămân creditele corporate, alături de care imobiliarele și activele comerciale sunt, de asemenea, ținte pentru investitori.

Până acum, lista investitorilor financiari atrași de activele toxice locale a adus nume de fonduri specializate precum AnaCap, DDM, Fortress, Deutsche Bank, HIG Capital, Sankaty Advisors, iar talia uriașă a tranzacției Neptun a făcut ca piața locală să ajungă sub privirile unor investitori de calibru global din industrie precum Lone Star, Blackstone sau Apollo, ocazie greu de egalat pentru că nu sunt semne că mai poate fi structurat pentru vânzare un portofoliu bancar local de peste 2 mld. euro.

La nivelul prețurilor de achiziție, calitatea portofoliilor neperformante surprinde din ce în ce mai greu, vremurile în care un vânzător obținea un preț de 20 de eurocenți de la cumpărător pentru fiecare 1 euro la valoare nominală din portofoliu par să se fi încheiat. Din această perspectivă, tranzacția Ariadne a Bank of Cyprus, care ar fi respins o ofertă de 109 mil. euro pentru portofoliul neperformant de 545 mil. euro de la consorțiul format de Sankaty Advisors și BERD, conform unor informații din piață neconfirmate până acum oficial, arată ca o ocazie rarisimă pierdută de către o bancă aflată în postura de vânzător de active neperformante locale.

Alro a finalizat tranzacția de împrumut de 137 mil. dolari de la un sindicat bancar condus de Raiffeisen. Avocații ZRP au lucrat de partea Alro, Clifford Chance Badea a asistat băncile, iar RTPR Allen & Overy a fost de partea BERD

Lasă un răspuns

Alro SA, cel mai mare producător de aluminiu din Europa centrală și de est, a anunțat vineri că a finalizat tranzacția de împrumut în valoare de acordat de un sindicat de bănci condus de Raiffeisen Bank International și Raiffeisen Bank România.

“Încheierea acestui credit dovedește că Alro este o companie solidă, cu rezultate operaționale puternice și cu un program viabil de dezvoltare pe termen lung”, a declarat Marian Năstase, Președintele Consiliului de Administrație al Alro. Acesta adaugă că acordul de împrumut face parte din strategia noastră care se bazează pe consolidarea activităţii și pe axarea pe operaţiuni de înaltă eficiență.

Finanțarea de tip revolving, în valoare de 137 mil. dolari, are ca scop refinanțarea creditului revolving de 120 de milioane de dolari, încheiat cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în 2010.

Din consorțiul bancar fac parte Raiffeisen Bank International şi Raiffeisen Bank România, ambele în calitate de co-ordonator şi aranjor principal mandatat, Unicredit Bank, OTP Bank, Eximbank, Garanti Bank, Intesa Bank, Banca Transilvania, fiecare în calitate de aranjor principal mandatat, conform reprezentanților Alro.

Alro a lucrat în tranzacție cu avocații de la Zamfiresc Racoți & Partners, cu o echipă din care au făcut parte Ioana Racoți, unul dintre partenerii fondatori ai firmei, și Elena Iacob, Managing Associate.

Sindicatul de bănci a fost asistat în tranzacție de către o echipă de avocați Clifford Chance Badea coordonată de către Andreea Șișman, care ocupă poziția de Counsel în cadrul firmei.

De asemenea, avocații RTPR Allen & Overy au lucrat cu BERD în tranzacție cu o echipă coordonată de partenerul Victor Pădurari, din care au făcut parte Poliana Naum, Senior Associate, și Alexandru Coraș, Junior Associate, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Alro garantează împrumutul cu active imobile principale, ipoteci mobiliare, ipoteci asupra drepturilor și despăgubirilor din polițele de asigurare care acoperă bunurilecompaniei şi care fac obiectul garanțiilorconstituite, precum și cu ipoteca asupra acțiunilor Alum, deținute de Alro și asupra acțiunilor Conef SA, deținute de Alro. În termenii acestui acord, Alro va continua să își conducă afacerile în mod prudent şi diligent, să mențină contabilitatea exactă și controlul costurilor şi să plătească, în continuare, toate taxele la scadență.

Prin această operațiune, BERD, unul dintre cei mai importanți creditori în economie, își taie expunerea pe Alro.

Pe lista celor mai mari creditori ai companiei se află și o altă instituție financiară internațională, în condițiile în care Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BCDMN) a acordat un împrumut în valoare de 60 mil. dolari.

Pe 14 decembrie, creditorii Alro – grupul celor șapte bănci locale și BCDMN – au încheiat o înțelegere privind ipotecarea acțiunilor aparținând unei serii de societăți care fac parte din grupul controlat de oligarhul rus Vitali Machitski.

Lista ipotecilor încheiate cu cele șapte bănci garantează toate obligațiile din contractul de credit de 137 mil. dolari până la suma maximă de 164,4 mil. dolari. În mod similar, garanțiile aduse la creditul de 60 mil. dolari luat de Alro de la BCDMN este acoperit cu ipoteci pe active până la un plafon maxim garantat de 72 mil. dolari.

Decizia privind aprobarea împrumuturilor a fost luată de acționarii Alro Slatina pe 30 octombrie.

Cu excepția companiilor mari, care deseori au calitatea de lider de piață în sectoarele în care activează, finanțările bancare – chiar și la dobânzi mai mici față de anii anteriori – rămân însă greu de accesat pentru firme, ale căror bilanțuri au fost ”stricate” de anii de după izbucnirea crizei economice în 2008.

Alro Slatina este o subsidiară a Vimetco NV, producător de aluminiu cu oprațiuni integrate pe verticală în România, China și Sierra Leone. Principala piață de export a Alro este Uniunea Europeană, cu livrări către Ungaria, Polonia, Grecia, Germania și România.

Compania a raportat după primele nouă luni ale anului o ușoară creștere a producției de aluminiu primar până la 203.100 tone, respectiv a producției de aluminiu procesat până la 59.800 tone.

Cifra de afaceri a Alro Slatina a crescut de la 1,44 mld. lei în primele nouă luni ale anului trecut până la 1,77 mld. lei în perioada similară a anului anterior. Compania a raportat, de asemenea, un profit net ajustat de 145 mil. lei față de o pierdere netă ajustată de 115 mil. lei în același interval de timp de anul trecut.

Rezultatele au fost obținute în condițiile unei scăderi ușoare a cotației aluminiului în acest an, contrabalansate însă de strategia companiei de a-și axa mixul de vânzări spre produsele cu valoare adăugată mare, susțin reprezentanții societății.

rosemary_npl_update_17dec2015 main

APS a semnat în formulă de consorțiu achiziția portofoliului de credite neperformante Rosemary de 287 mil. euro al Intesa. Prețul de achiziție a ajuns la aproximativ 40 mil. euro

Lasă un răspuns

Consorţiul din care face parte firma cehă de recuperare a creanţelor APS a semnat recent achiziția portofoliului Rosemary de la Intesa Sanpaolo România, prin care au fost scoase la vânzare în septembrie 2015 un pachet de credite neperformante de 287 mil. euro, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Prețul de achiziție al portofoliului se situează la aproximativ 40 mil. euro, susțin surse din piață. Finalizarea tranzacției Rosemary este așteptată să aibă loc în luna februarie, adaugă sursele citate.

APS a intrat în cursa pentru achiziția portofoliului Rosemary alături de AnaCap, iar în decembrie au fost selectați pentru runda finală de negocieri.

APS se ocupă de administrarea portofoliului, iar fondurile de investiții sau bănci cum este cazul International Finance Corporation (IFC) finanțează astfel de achiziții. Semnarea contractului pentru Rosemary nu a fost posibilă în decembrie, susțin surse din piață, pentru că ofertantul selectat căuta banii pentru finanțarea achiziției, fiind luat în calcul la un moment dat un împrumut în acest scop din partea Intesa la o dobândă în jurul a 4%, mai spun sursele citate. IFC este finanțator în mai multe tranzacții derulate până acum de către APS în România și pe piețele din regiune.

Reprezentanții Intesa nu au făcut niciun comentariu pe marginea acestui subiect până la momentul publicării acestui articol.

Discountul obținut de către cumpărător este în jurul a 85%.

Aproximativ 95% din portofoliu reprezintă credite acordate companiilor, iar restul sunt împrumuturi retail. Portofoliul Intesa Sanpaolo este denominat în proporție de aproape 60% în euro, respectiv circa 40% în lei.

Tranzacția Rosemary propune investitorilor preluarea unui pachet format dintr-un număr de 1.862 de credite, respectiv 1.279 de clienți împrumutați. Portofoliul dispune de un colateral care cuprinde active imobiliare având o valoare de piață estimată la peste 180 mil. euro, din care circa 40% reprezintă ponderea celor mai mari 20 de proprietăți. Aproape jumătate din valoarea colateralului înseamnă proprietăți pe piața industrială, ca pondere fiind urmate de proprietăți rezidențiale și terenuri.

Aceste proprietăți sunt localizate în întreaga țară, cele mai importante fiind în zona București – Ilfov și în vestul țării.

Componenta corporate a portofoliului este compusă din 981 de clienți împrumutați și credite de 273 mil. euro, securizate cu 1.282 de proprietăți. Mai mult de jumătate din aceste împrumuturi sunt acordate companiilor, aflate acum în proceduri avansate de faliment.

La acestea se adaugă credite retail de 14 mil. euro, 298 de clienți împrumutați, această componentă fiind garantată cu 302 proprietăți.

Istoricul de plată al portofoliului arată că în ultimele 18 luni înainte de scoaterea acestuia la vânzare au fost încasați 24 mil. euro din administrarea pachetului de credite neperformante, conform datelor obținute de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Mandatul pentru derularea tranzacției Rosemary a fost dat de către Intesa consultanților de la Deloitte. Tranzacția Intesa de vânzare a pachetului de credite neperformante a fost anunțată în premieră de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 23 septembrie 2015.

Termenul de depunere al ofertelor angajante pentru Rosemary a fost 11 decembrie, aceeaşi zi ca şi la portofoliul Triton. Ofertanţii de la Triton – Kredyt Inkaso, APS şi APartners Capital – au înaintat în paralel oferte şi pentru Rosemary.

Astfel, pe lista ofertelor angajante pentru Rosemary s-au numărat consorțiul format de fondul de investiții AnaCap și APS, consorțiul format de fondul american de investiții DW și firmele de colectare a creanțelor EOS și CITR, echipa formată în jurul APartners Capital, firma poloneză de colectare creanțe Kredyt Inkaso şi fondul elveţian de investiţii DDM, potrivit informaţiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO.

Pe piaţa de profil, APS a capturat o poziție puternică pe segmentul de administrare de portofolii corporate.

Achiziția Rosemary vine după ce, în luna decembrie 2015, firma cehă de recuperare de creanțe a semnat alături de Deutsche Bank achiziția unui portofoliu de credite neperformante corporate de 1,2 mld. euro de la BCR. Finanțatorul achiziției este International Finance Corporation, divizie a grupului Băncii Mondiale.

Tot în decembrie, firma poloneză de recuperare creanțe Kredyt Inkaso a anunțat achiziția portofoliului Triton al UniCredit Bank cu credite nominale de 340 mil. Euro pentru un preț de 28 mil. Euro, adică la un discount de 92% faţă de valoarea nominală a pachetului.

Impactul așteptat al tranzacției Rosemary asupra bilanțului subsidiarei locale a italienilor este unul semnificativ.

Intesa Sanpaolo Bank România a anunțat pe 28 ianuarie cooptarea celui de-al doilea român în cadrul Comitetului de management. Marcela Gui a devenit Director General Adjunct şi prima femeie care va face parte din conducerea executivă a băncii, fiind în prezent în proces de autorizare din partea BNR. Marcela Gui lucrează de aproape 20 de ani în bancă şi a făcut parte din prima echipă care a pus bazele operațiunilor Intesa la nivel local. Ea va coordona în continuare în calitate de Chief Operating Officer (COO) ca şi în ultimii 4 ani activitatea operaţională a băncii şi a structurilor administrative din Arad, adică activitatea structurilor IT, back office şi plăti, logistică, securitate şi administrare credite din cadrul Intesa Sanpaolo Bank este supervizată direct de către Marcela Gui.

“Un element important în viziunea mea, cât şi a Grupului Intesa Sanpaolo despre management şi leadership constă în promovarea managerilor şi a talentelor locale. Marcela este cel de-al doilea român şi prima femeie cooptată în Comitetul de management al băncii noastre în ultimii 2 ani. Iar această strategie va continua cu siguranţă şi pe viitor”, a declarat Marco Capellini, Director General al Intesa Sanpaolo Bank.

Pe lângă Marcela Gui, din conducerea locală a băncii face parte și Florin Șandor, director general adjunct al Intesa Sanpaolo Bank România și Chief Workout Officer al băncii.

Șandor coordonează activitățile de administrare a creditelor neperformante.

Intesa Sanpaolo este o bancă născută în urma fuziunii dintre băncile italiene Intesa și Sanpaolo IMI.

În România, italienii au intrat pe piață în 1996 punând piciorul la Arad, unde au înființat o bancă destinată finanțării IMM-urilor. Din 1 octombrie 2012, Intesa Sanpaolo România a fuzionat absorbind Banca CR Firenze România SA.

Acțiunile Intesa Sanpaolo România sunt deținute de Intesa Sanpaolo SpA cu o participație de 91,47%, Cassa di Risparmio di Firenze SpA (8,18%) și Intesa Sanpaolo Holding International SA (0,35 %).

Pe piața bancară locală, Intesa Sanpaolo intră în prima jumătate a clasamentului. La finele anului trecut, Intesa avea o cotă de piață de 1,2% cu un activ net bilanțier de 1 mld. euro, ocupând poziția 18 din cele 40 de instituții de credit, potrivit raportului anual al băncii centrale.

Ultimul bilanț anual al Intesa Sanpaolo România indică pierderi de aproape 60 mil. euro la 31 decembrie 2014.

Activele băncii se situau la 30 septembrie 2015 la 1 mld. euro, în timp ce volumul împrumuturilor acordate era de 0,7 mld. euro, la acelaşi nivel cu cel al depozitelor, conform datelor publicate de către banca – mamă din Italia. Subsidiara locală a raportat pentru primele nouă luni ale anului trecut un profit net de 7 mil. Euro.

Banca dispune de o rețea de aproximativ 60 de unități și circa 700 de angajați, potrivit datelor făcute publice în luna iulie.

carpatica_grafic_29012016 main

Nextebank preia Carpatica la o valoare bursieră de 25 mil. euro, iar veteranul fondurilor de investiții Horia Manda reintră în jocurile de pe piața bancară pentru construirea unui jucător cu masă critică. Horia Manda: „În aproximativ doi ani, țintim să ajungem în top 10. Este posibil ca banca Carpatica să fie în portofoliul Axxess pe o perioadă mai lungă de cinci ani. Nu avem în acest moment alte proiecte de achiziții în curs”

Lasă un răspuns

Nextebank, bancă aflată în portofoliul administratorului de capital de risc Axxess Capital, a finalizat la data de 29 ianuarie achiziția unui pachet majoritar de peste 54,79% din acțiunile Carpatica printr-o tranzacție în doi pași, au anunțat reprezentanții Carpatica.

Primul pas a fost achiziția unui pachet de 20% din acțiunile Carpatica de la grupul de acționari controlat de IIie Carabulea, iar al doilea pas este subcrierea tuturor acțiunilor rămase nesubscrise în cadrul procesului de majorare de capital inițiat în iunie 2015.

„În aproximativ doi ani vrem să fim în top 10 bănci. Carpatica poate fi o deținere în portofoliul Axxess pe o perioadă mai lungă de cinci ani”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Horia Manda, șeful Axxess Capital, unul dintre cei mai vechi administratori de capital de risc de pe piața locală.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO dacă în acest moment există deja alte ținte de achiziție pe lista Axxess Capital, care controlează Nextebank și Carpatica, acesta a negat că în prezent are asemenea proiecte în derulare, dar strategia sa de creștere pe piața bancară vizează cum a dezvăluit deja noi achiziții pentru a atinge masa critică necesară.

Un plan pentru intrarea în top 10 bănci locale fără achiziții este imposibil atâta vreme cât pentru a realiza acest lucru este nevoie de cel puțin o dublare a cotei de piață într-un interval scurt de timp, ceea ce poate lăsa de înțeles că Axxess Capital este dispus să intre în luptă pentru cel puțin una din băncile grecești care ar putea ieși la vânzare în perioada următoare. Băncile grecești sunt o poartă de trecut pentru intrarea în top 10 având în vedere că unele dintre ele s-au angajat la Bruxelles că-și vor tăia din expunerile pe piețele externe, inclusiv din România.

Finalizarea tranzacției Carpatica – Nextebank s-a realizat în urma obținerii aprobărilor relevante din partea BNR și a Autorității de Supraveghere Financiară, fiind depusă în atenția Consiliului Concurenței și notificarea privind concentrarea economică astfel rezultată.

„Finalizarea tranzactiei de achiziție a pachetului majoritar de acțiuni ale Carpatica de către Nextebank marchează o primă etapă foarte importantă în planurile de creștere ale celor doua instituții de credit. Intenționăm ca după parcurgerea tuturor procedurile legale necesare, să demarăm și un proces de fuziune între Banca Carpatica și Nextebank. Sperăm ca alături de echipele ambelor bănci să construim o bancă locală de succes, profitabilă și cu un model de afaceri inovativ. Intenționăm să valorificăm o serie de oportunități identificate în piața bancară în România, utilizând resursele comune excelente, lichiditatea și platforma bancară diversificată, personalul dedicat și expertiza acestuia, care constituie o bază solidă pentru strategia noastră de creștere viitoare, atât organic cât și prin fuziuni și achiziții” a declarat Horia Manda, Presedintele Consiliului de Administratie al Nextebank.

“Ultimii doi ani au fost plini de provocări pentru Carpatica. A fost nevoie de un efort considerabil și susținut pentru a face față problemelor istorice, precum portofoliul de credite neperformante, și pentru a construi un climat de incredere in relatia banca-actionari-clienti- autorități de reglementare. Da, au existat unele puncte de vedere diferite și unele decizii au fost dificile, dar în permanență echipa a fost pregătită și angajată pentru realizarea obiectivului stabilit, acela de a atrage capital suplimentar necesar asigurării continuității și dezvoltării pe mai departe a băncii. Banca Carpatica – o bancă restructurată care a reușit să mențină o bază de lichiditate valoroasă reprezintă acum una dintre acele oportunități pe care un investitor cu viziune știe că trebuie să o fructifice”, a declarat Johan Gabrièls, CEO al Carpatica.

Nextebank SA este deținută începând cu 30 aprilie 2014 de către Emerging Europe Accesion Fund. EEAF este un fond de private equity care succède fondului de investiții Balkan Accession Fund și are majoritar investitori instituționali – BERD, EIF, DEC si BSTDB.
Venirea Nextebank la Carpatica este un proiect susținut puternic de BNR, chiar dacă tentativele anterioare de preluare derulate în 2014 și 2015 au fost respinse de acționarii Carpatica.

În perioada iulie – decembrie 2015, Carpatica a fost foarte aproape de a fi preluată de către fondul american de investiții JC Flowers, care a condiționat însă preluarea de reușita achiziției Piraeus Bank România, ceea ce ducea la apariția unui nou jucător de top 10 pe piața bancară din România.

Eșecul tratativelor duse cu grecii pentru preluarea Piraeus Bank România a readus Carpatica la masa negocierilor cu Horia Manda, care de această dată a avut succes.

Manda este unul dintre veteranii locali ai industriei fondurilor de investiții, care prin achiziția Carpatica și cu planuri de a-și extinde expunerea cu noi achiziții, revine în jocurile de pe piața bancară.

În 2002, grupul austriac Raiffeisen în consorțiu cu Fondul Româno – American de Investiții (RAEF), unul dintre cele mai vechi și mai active fonduri de investiții pe piața locală, a preluat 98,84% din Banca Agricolă de la stat într-o tranzacție totală de 52 mil. dolari, din care prețul plătit era numai de 15 mil. dolari, iar diferența însemna obligații de investiții în bancă.

În 2003, o altă bancă mare din Grecia intra în România prin achiziția pachetului majoritar, de 81,65% din Banca Românească pentru 35,9 mil. euro. Vânzătorul a fost Fondul Româno – American de Investiții (RAEF).

La nivelul pieței bancare, Nextebank avea la 31 decembrie 2014 o cotă de piață de 0,3% cu un activ net bilanțier de 1,039 mld. lei, în timp ce Carpatica deținea 0,9% cotă de piață cu un activ net bilanțier de 3,25 mld. lei, conform ultimului raport anual al băncii centrale.

O cumulare integrală a cifrelor raportate de cele două bănci ar duce la nașterea unei bănci pe poziția 19 cu o cotă de piață combinată de aproximativ 1,2% din totalul celor 40 de instituții de credit.

bt_grafic_bursa_29012016 main

Banca Transilvania cumpără portofoliul de credite performante de retail al Bank of Cyprus. Avocații de la Reff & Asociații asistă vânzătorul, Peli Filip a lucrat de partea cumpărătorului. Ciprioții mai fac un pas spre exitul din România

Lasă un răspuns

Banca Transilvania, a treia bancă locală după activele totale, a anunțat că a semnat astăzi documentele pentru preluarea portofoliului de credite performante de retail, tranzacție conformă strategiei sale de extindere pe segmentul de retail al pieței.

„Informațiile cu privire la tranzacție vor fi actualizate la momentul în care va avea loc perfectarea ei, estimată a se întâmpla la finele lunii februarie 2016”, precizează reprezentanții BT.

Avocații de la Reff & Asociații lucrează în tranzacție cu Bank of Cyprus, unul dintre clienții vechi din portofoliul firmei afiliate rețelei de consultanță și audit Deloitte. De cealaltă parte, firma de avocatură Peli Filip asistă Banca Transilvania, cu care a lucrat anterior și la achiziția Volksbank România, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Vânzarea portofoliului performant de retail al Bank of Cyprus se înscrie într-o serie limitată de astfel de achiziții în ultimii ani, în care italienii de la UniCredit au cumpărat pe bucăți portofoliile performante de retail și corporate de la RBS Bank România, iar Raiffeisen a preluat linia de afaceri de retail a Citibank, care a rămas activă în continuare la nivel local pe segmentul de corporate.

Pentru Bank of Cyprus, tranzacția cu BT are loc în contextul execuției planului de exit al ciprioților din România.

Ultimele date disponibile din raportul băncii – mamă indică faptul că Bank of Cyprus înregistra în România la 30 iunie 2015 credite și avansuri acordate clienților pe linie de retail în valoare totală de 3,06 mil. euro, din care 1,37 mil. euro reprezentau credite pentru locuințe, în timp ce valoarea creditelor de consum, carduri de credit și alte produse de finanțare pentru persoane fizice totalizau 1,69 mil. euro.

Pe o piață aflată la mâna cumpărătorilor, portofoliile performante și neperformante se tranzacționează cu aplicarea de discount la valoarea nominală a portofoliului, discount care variază în funcție de calitatea portofoliului. În cazul portofoliilor neperformante, discount-ul poate merge până în jurul a 95%, în timp ce în cazul portofoliilor performante discount-urile sunt substanțial mai mici.

Bank of Cyprus a încercat o vânzare în bloc a activelor sale în 2014 în cadrul tranzacției cu nume de cod Ariadne, însă a respins ofertele primite și a decis să se îndrepte către o vânzare pe bucăți a activelor rămase. Acordul încheiat astăzi cu Banca Transilvania confirmă această linie de acțiune a ciprioților, a căror expunere netă pe România ajunsese la 354 mil. euro, cea mai mare parte pe segmentul corporate.

Portofoliul local al Bank of Cyprus mai cuprinde un pachet de 100% din Cyprus Leasing Romania IFN SA și o serie de 21 de societăți pe piața imobiliară și hotelieră, conform datelor făcute publice la 30 iunie 2015.

Bank of Cyprus a pus România pe lista piețelor externe de unde trebuie să-și facă exitul după episodul crizei cipriote izbucnit în 2013, când guvernul de la Nicosia a apelat la asistență financiară de urgență la Uniunea Europeană și alți creditori internaționali ca să-și salveze economia și sectorul bancar. În schimb, ciprioții au trecut la un program de vânzare de active de pe piețele externe pentru a-și putea plăti datoriile față de creditori, după ce, în premieră, deponenții fuseseră în premieră taxați cu pierderea parțială a banilor depuși în conturile băncilor cipriote.

În contextul acestui proces de dezinvestire, pe 25 aprilie 2013, Bank of Cyprus România a transferat către Marfin Bank România un pachet de active în valoare de 82 mil. euro și un portofoliu de depozite de 77 mil. euro. Astfel, clienți ai băncii erau puși la adăpostul legii române de garantare a depozitelor în limita plafoanelor prevăzute, în condițiile în care nu exista această protecție la nivelul subsidiarei locale a unei bănci străine, ci numai la nivel de filială.

Bank of Cyprus a vândut în aprilie 2014 pachetul său de 9,9% din acțiunile Băncii Transilvania pentru 82 mil. euro. Un alt pas în direcția exitului de pe piața locală a fost vânzarea participației de 35% din societatea care administrează hotelul de cinci stele JW Marriott din București într-o tranzacție de 95 mil. euro. Bank of Cyprus și-a vândut acest pachet în a doua parte a anului trecut către compania austriacă Strabag, acționarul majoritar al hotelului.

Dacă Bank of Cyprus are profil de vânzător, Banca Transilvania și-a consolidat statura de cumpărător de serviciu.

După ce a scanat în anii anteriori piața după achiziții, în decembrie 2014 a semnat contractul de achiziție al Volksbank România, a cărei integrare a fost finalizată la 31 decembrie 2015, iar acum este dispusă la noi achiziții.

Banca al cărei sediu este la Cluj – Napoca mizează pe o putere financiară alimentată de 3,9 mld. lei (circa 860 mil. euro) reprezentând numerar și echivalente de numerar și pe un profit net de 313 mil. lei (70 mil. euro), potrivit datelor raportate pe primele nouă luni ale anului trecut, care îi permit să abordeze pe cont propriu o paletă largă de ținte pe piața bancară.

Capitalizarea bursieră a Băncii Transilvania este de 6,9 mld. lei (peste 1,5 mld. euro). Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare are 11,46% din bancă, iar un pachet consistent de acțiuni este în posesia grupului de acționari fondatori ai băncii din jurul lui Horia Ciorcilă, președintele Consiliului de administrație.

marfin_tranzactie_exit_tabel main

Tranzacția de vânzare a Marfin Bank România se apropie de sfârșit. Ciprioții au selectat un cumpărător dintre ofertanți și așteaptă avizul BNR pentru a încheia vânzarea. Vânzătorul a lucrat cu banca de investiții elenă Investment Bank of Greece și cu firma de avocați M&P Bernitsas din Atena. Prețul de vânzare al băncii ar putea depăși valoarea de 25 mil. euro

Lasă un răspuns

Tranzacția de vânzare a Marfin Bank România este foarte aproape de final, după ce ciprioții au selectat un cumpărător dintre ofertanți și au finalizat forma contractului de vânzare – cumpărare, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Banca Națională a României trebuie să-și dea avizul privind cumpărătorul astfel încât ciprioții să-și poată face exitul de pe piața locală. Cumpărătorul ar putea fi o bancă din Orientul Mijlociu, iar prețul de vânzare al pachetului de 99,54% din acțiunile Marfin Bank România ar putea depăși valoarea de 25 mil. euro, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Banca de investiții elenă Investment Bank of Greece (IBG), condusă de către Aimilios Stasinakis, este consultantul financiar al administratorului special al Cyprus Popular Bank Public Co Ltd. De asemenea, firma de avocatură M&P Bernitsas din Atena asigură asistența juridică pe partea de vânzare.

Marfin Bank România ocupa la 31 decembrie 2014 poziția 23 în totalul celor 40 de instituții de credit din sistem, având o cotă de piață de 0,6% după activul net bilanțier, potrivit ultimului raport anual al băncii centrale.

Banca avea active totale de aproximativ 2,022 mld. lei (circa 456 mil. euro) la finele lunii august. Valoarea contabilă a Marfin Bank România la aceeași dată era de 100 mil. lei (23 mil. euro). Finanțarea de la grup era la 31 august de circa 692 mil. lei.

Banca dispune de o rețea formată din 33 de locații, iar în 2014 a raportat pierderi de 216 mil. lei (48,7 mil. euro), potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice.

Marfin Bank Romania evolutie indicatori tabel baza 624

Rata creditelor neperformante a scăzut la 24,1% de la un vârf de 29,5% în 2013, anul crizei cipriote – când statul a luat un împrumut de urgență pentru a salva băncile și economia. Planurile de restructurare ale sistemului bancar cipriot prevăd tăierea expunerilor pe piețele din străinătate, soluție aplicată la o altă scară și în forme diferite și băncilor grecești, care de asemenea au beneficiat de ajutorul de urgență al Uniunii Europene și al altor creditori internaționali.

Tranzacția de vânzare a Marfin Bank România a evoluat rapid. Astfel, pe 30 septembrie, banca de investiții de la Investment Bank of Greece, deținută și ea de către Cyprus Popular Bank Ltd, trimitea unei baze de potențiali investitori teaser-ul tranzacției și invita pe cei interesați să depună scrisori de interes până la 16 octombrie ora 17.00.

Ca în orice proces de acest fel, investitorii interesați au semnat un acord de confidențialitate, iar după depunerea scrisorilor de interes, echipa formată de vânzător a selectat pe cei calificați mai departe, care urmau să depună oferte angajante.

În perioada octombrie – decembrie 2015, au fost bifate aceste etape, astfel că la 4 ianuarie vânzătorul selectase deja un ofertant preferat, iar contractul de vânzare – cumpărare era finalizat.

Marfin Bank România avea în portofoliul său credite nete de 1,1 mld. lei și depozite de 1,2 mld. lei. În 2013, după izbucnirea crizei cipriote, sucursala Bank of Cyprus din România a transferat active brute de 82 mil. euro și depozite de 77 mil. euro către Marfin Bank România, care avea statut de bancă locală supusă supravegherii BNR, măsură luată cu scopul de a pune clientela băncii sub protecția legii române și a autorităților.

Portofoliul de credite al băncii are expunere pe IMM-uri în proporție de 70%, în timp ce creditele acordate persoanelor fizice (retail) ajung la 25%, iar împrumuturile acordate companiilor mari au o pondere de 5%.

Principalele sursele de finanțare ale Marfin Bank România sunt depozitele atrase de la clienți în valoare de 271 mil. euro și finanțarea de la grup de 156 mil. euro, potrivit datelor disponibile la 31 august 2015.

Istoria Marfin Bank România începe în anul 2000, când banca și-a început activitatea sub numele de Egnatia Bank România prin achiziția operațiunilor BNP – Dresdner Bank. În 2008, banca și-a schimbat numele în Marfin Bank România.

Piața bancară locală este în acest moment un teren fertil pentru tranzacții, în contextul în care pe de o parte băncile cipriote Cyprus Popular Bank și Bank of Cyprus, care a trecut deja prin două încercări eșuate de a-și vinde activele în bloc, caută exitul. Pe de altă parte, Piraeus Bank a trecut anul trecut printr-o încercare eșuată de a-și vinde operațiunile din România, iar mișcări de consolidare sunt așteptate și în alte eșaloane ale pieței.

După renunțarea de către fondul american JC Flowers la tranzacția de a prelua Carpatica printr-o majorare de capital combinată cu o achiziție de acțiuni, acum banca din Sibiu s-a întors la masa negocierilor cu Nextebank, ale cărei oferte de fuziune prin absorbție au fost respinse în 2014 și în 2015 de acționarii Carpatica.

eurobank_ergasias_op_internationale_tabel main

Eurobank Ergasias a angajat banca de investiții HSBC pentru a tatona o tranzacție de vânzare la Bancpost, bancă de top 10 pe piața locală. Banca – mamă din Grecia: „Am angajat o bancă de investiții să ne asiste la evaluarea opțiunilor strategice, dar nu există niciun plan privind o potențială vânzare. Bancpost este o subsidiară-cheie a grupului și mai degrabă avem în plan să o dezvoltăm decât să o vindem”

Lasă un răspuns

Eurobank Ergasias a angajat la finele anului trecut pe bancherii de investiții de la HSBC pentru evaluarea opțiunilor strategice la Bancpost și la alte subsidiare externe în condițiile în care banca elenă trebuie să-și reducă activele deținute în afara Greciei cu peste 3,3 mld. euro în următorii doi ani.

Bancpost are active totale de circa 3,1 mld. euro, în scădere cu 37% față de finele lui 2010, și intră în topul primelor zece bănci din România, după valoarea activelor.

„În România într-adevăr, ca și în alte țări, am angajat o bancă de investiții care să ne asiste la evaluarea opțiunilor strategice, dar nu există niciun plan privind o potențială vânzare. Dimpotrivă, Bancpost este o subsidiară – cheie pentru grup și mai degrabă avem în plan să o dezvoltăm decât să o vindem”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Apostolos Kazakos, director general al grupului de strategie la nivelul Eurobank Ergasias SA, banca – mamă a subsidiarei locale.

Apostolos a confirmat informațiile jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO privind faptul că banca de investiții care a primit mandat la Bancpost este HSBC. Reprezentantul Eurobank Ergasias nu a dezvăluit care sunt celelalte țări în care banca elenă intenționează să-și evalueze operațiunile alături de bancherii de investiții.

Surse din piață susțin însă că mandatul primit de HSBC vizează găsirea unui cumpărător pentru activele puse pe lista bancherilor de investiții. Bancherii britanici de la HSBC au avut în 2014 mandatul pentru vânzarea activelor Bank of Cyprus din România, tranzacție care a eșuat din cauză că ciprioții au respins ofertele primite.

Pe de altă parte, România este văzută ca o piață de o importanță strategică de către marile bănci grecești, având în vedere calibrul operațiunilor derulate aici de către Piraeus Bank, National Bank of Greece, Alpha Bank și Eurobank Ergasias.

Cel mai recent exemplu îl oferă Piraeus Bank, care chiar și într-o situație dificilă, ratând ținta de capital pe care trebuia să o atragă de la investitori privați în noiembrie 2015 și având nevoie de lichidități, a refuzat prețul avansat de către fondul american de investiții JC Flowers pentru achiziția Piraeus Bank România.

Banca de investiții elvețiană UBS a avut mandatul pentru vânzarea Piraeus Bank România, iar negocierile s-au purtat la Atena, potrivit informațiilor publicate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 3 iunie 2015, respectiv pe 5 iunie 2015. În contextul în care Piraeus a acumulat circa jumătate din stocurile de credite neperformante la nivelul celor patru mari bănci elene, după cum notează Financial Times, și cu bifarea unui eșec privind ținta de majorare de capital cu bani de la investitori privați, șeful Piraeus Bank Anthimos Thomopoulos și-a dat demisia pe 15 ianuarie.

Eurobank Ergasias, ca și celelalte bănci elene, s-a angajat în fața Directoratului General pentru Concurență din cadrul Comisiei Europene să-și reducă expunerea pe piețele din afara Greciei, să vândă active care nu fac parte din activitatea sa de bază și să se concentreze asupra eficientizării și profitabilității operațiunilor din țara de origine, potrivit planului de restructurare anunțat la Bruxelles pe 29 aprilie 2014. Amendamente la planul de restructurare înaintat de către Eurobank Ergasias au fost aprobate de către Comisia Europeană ca urmare a majorării de capital a băncii prin atragerea cu succes a 2,12 mld. euro de la investitori privați fără să mai fie nevoie de vreo injecție de capital din partea statului, potrivit unui comunicat de presă al autorităților de la Bruxelles din 26 noiembrie 2015.

Astfel, Eurobank Ergasias s-a angajat în fața Comisiei Europene să-și taie din expunerea sa pe piețele din afara Greciei astfel încât activele sale din străinătate, inclusiv România, să nu depășească 8,77 mld. euro la 30 iunie 2018. Cifra nu include și operațiunile băncii din Luxemburg, unde portofoliul său este constituit de clienți de tip private banking.

Banca – mamă a Bancpost a obținut o extindere cu 6 luni a termenului pentru reducerea expunerii pe piețele din afara Greciei până la 31 decembrie 2018, acceptând o nouă scădere a plafonului privind activele străine care corespunde ajutorului de stat primit de către bancă.

Ultimele date disponibile la finele lunii septembrie 2015 indică faptul că activele Eurobank Ergasias din afara Greciei, inclusiv România, sunt de 12,08 mld. euro, depășind astfel cu 3,31 mld. euro plafonul aprobat de către Bruxelles.

Eurobank Ergasias a încercat să-și vândă afacerea din Ucraina, însă tranzacția sa de 95 mil. euro către Delta Bank Group a fost blocată de autoritățile de la Kiev.

Pe 17 iulie 2015, Eurobank Ergasias a anunțat încheierea unui acord pentru preluarea operațiunii Alpha Bank din Bulgaria pentru 1 euro, active în valoare de 464 mil. euro fiind transferate către Postbank, bancă a cărei anvergură o plasează în primele 4 bănci la nivelul pieței locale. Mișcarea indică faptul că Bulgaria are profil de piață strategică la nivelul grupului Eurobank Ergasias, cu active de peste 3 mld. euro și cu un profit de circa 17,8 mil. euro, a doua piață străină ca profitabilitate după primele nouă luni din 2015, prima poziție la capitolul câștig net fiind ocupată de Cipru.

Eurobank Ergasias a vândut în aprilie 2012 un pachet de 99,3% din Eurobank Tekfen Turcia către Burgan Bank pentru 355 mil. dolari. În februarie 2011, Eurobank vânduse deja 70% din Polbank, operațiunea sa din Polonia, către Raiffeisen pentru 490 mil. euro.

În ceea ce privește operațiunile din România, ultimele mișcări al Eurobank Ergasias au fost vânzarea operațiunii locale din sectorul asigurărilor la pachet cu cea din Grecia. Astfel, pe 22 decembrie 2015, Eurobank Ergasias a vândut 80% din acțiunile firmei de asigurări Eurolife ERB Insurance Group Holdings S.A. către canadienii de la Fairfax Financial Holdings Limited pentru care au primit 316 mil. euro în numerar.

Astfel, Eurobank Ergasias a rămas numai cu 20% din compania de asigurări activă în Grecia și România.

De asemenea, Eurobank a început discuții pentru vânzarea afacerii locale de leasing, ceea ce corespunde strategiei sale de a se retrage din activitățile care nu au legătură cu operațiunile de bază.

banci grecesti tranzactii tabel

La nivelul băncii – mamă, precum și a subsidiarelor din străinătate, inclusiv a Bancpost, au fost inițiate vânzări de portofolii neperformante pentru a curăța bilanțurile.

Eurobank Ergasias, proprietarul Bancpost, a înființat anul trecut o unitate special dedicată administrării portofoliilor de credite neperformante la nivelul grupului (TAG – Trouble Assets Group), care supervizează unități de profil autonome în cadrul subsidiarelor sale din Europa de Est.

Șeful grupului de gestionare a activelor cu probleme, Constantinos Vousvounis, este membru al Comitetului pentru planificare strategică și îi raportează direct lui Fokion Karavias, directorul general executiv al Eurobank Ergasias.

La nivelul băncii elene, au fost plasate sub administrarea TAG expuneri de 21 mld. euro, de care se ocupă aproximativ 2.600 de oameni, din care 970 sunt personal extern, format din avocați, angajați ai firmelor de colectare de creanțe și alți specialiști în managementul datoriilor.

În bilanțul Eurobank Ergasias, efectul de balast vine de la stocul mare de credite neperformante acumulat în piața grecească. Operațiunile internaționale ale Eurobank Ergasias înregistrau la 30 septembrie 2015 credite cu întârziere la plată de peste 90 de zile în valoare de 1,576 mld. euro, din care aproape jumătate provin din România, cu 738 mil. euro, potrivit unei prezentări a băncii din noiembrie 2015.

Problema administrării creditelor neperformante de către cele patru bănci grecești este un subiect cu greutate în discuțiile Atenei cu creditorii săi internaționali, și în special cu Uniunea Europeană și Banca Centrală Europeană pentru că afectează nivelul de lichiditate, profitabilitatea și implicit, redresarea acestora cu efect asupra întregii economii elene.

Astfel, firma poloneză specializată în recuperarea creanțelor Kruk România SRL în consorțiu cu International Finance Corporation (IFC) se pregătesc să semneze tranzacția Ursa, prin care banca elenă Eurobank Ergasias – proprietarul Bancpost – a scos la vânzare un portofoliu de credite neperformante.

IFC, divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale, a aprobat încă din noiembrie 2015 un împrumut în valoare de 22,78 mil. dolari (20,76 mil. euro) destinat finanțării parțiale a prețului de achiziție, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

O altă tranzacție cu credite neperformante derulată de Eurobank Ergasias pe piețele din regiune vizează un portofoliu cu o valoare nominală în jurul a 200 mil. euro, care a atras interesul pentru achiziție din partea APS, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Bancpost, bancă situată în top 10 după active la finele anului 2014, conform datelor BNR, cu o cotă de piață de 3,1%.

Bancpost tabel baza 624

Subsidiara locală a Eurobank a raportat la 30 septembrie 2015 un profit net de 6,7 mil. euro și active totale de 3,1 mld. euro, în scădere. Portofoliul brut de credite a scăzut la 2,34 mld. euro, pe același trend fiind și depozitele care au ajuns la 1,608 mld. euro.

Bancpost este construită pe trei linii de afaceri, clienții companii având o pondere de 43% în portofoliul brut de împrumuturi la finele lunii septembrie, urmați de creditele ipotecare care au o greutate de 33% în portofoliul total în timp ce creditele de consum au o felie de 24%.

Din cele patru bănci elene, Alpha Bank și Eurobank Ergasias sunt singurele care au reușit la finele anului trecut să-și majoreze capitalul prin atragerea de bani de la investitori privați.

Eurobank Ergasias derulează, ca și celelalte bănci grecești, programe de vânzare de active prin care să-și reducă expunerile externe și să facă mai profitabile operațiunile din piața de origine. În acest context, pentru a-și limita expunerile și pentru a descărca bilanțurile unora dintre subsidiare în vederea evitării impunerii din partea băncilor centrale de cerințe privind aducerea de bani proaspeți, băncile grecești și nu doar ele, au mutat active performante și neperformante pe vehicule de investiții înregistrate în jurisdicții fiscale mai favorabile, precum Luxemburg, Cipru sau altele.

La Bancpost, activele totale s-au redus de la 5,3 mld. euro la finele lui 2010 până la 3,123 mld. euro la finele lunii septembrie.

Acțiunile Bancpost sunt acum împărțite de Eurobank Ergasias SA cu 93,78141% și alți acționari cu 6,21859%, din care ERB New Europe Holding BV are 5,36534%.

În afara Bancpost și a operațiunilor de servicii financiare, Eurobank deține și alte tipuri de active, printre care cele mai importante sunt cele imobiliare.

Bancpost a fost înființată în 1991, iar în 2003 Eurobank Ergasias a devenit acționarul său majoritar.

La nivelul băncii – mamă, echipa de management a fost reîmprospătată anul trecut, oamenii – cheie fiind Nikolaos Karamouzis, președintele băncii, și Fokion Karavias, directorul general executiv, ale căror mandate în boardul de directori expiră în 2018.

Eurobank are în spate acționari privați puternici, principalul acționar este grupul financiar canadian Fairfax cu 16,88% din acțiuni, printre acționari fiind și miliardarul american Wilbur Ross, investitor și vicepreședinte la Bank of Cyprus și un investitor cu apetit pentru băncile cu nevoi de lichiditate. Fondul Elen pentru Stabilitate Financiară (HFSF) are numai 2,38%, cel mai redus nivel dintre participațiile deținute la cele 4 mari bănci grecești.

bancpost main

Polonezii de la Kruk România în consorțiu cu International Finance Corporation se pregătesc să semneze tranzacția Ursa privind achiziția unui portofoliu de credite neperformante scos la vânzare anul trecut de proprietarul Bancpost, banca grecească Eurobank Ergasias. IFC va finanța parțial prețul de achiziție cu un împrumut în valoare de 22,78 mil. dolari

Lasă un răspuns

Firma poloneză specializată în recuperarea creanțelor Kruk România SRL în consorțiu cu International Finance Corporation (IFC) se pregătesc să semneze tranzacția Ursa, prin care banca elenă Eurobank Ergasias – proprietarul Bancpost – a scos la vânzare un portofoliu de credite neperformante.

IFC, divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale, a aprobat încă din noiembrie 2015 un împrumut în valoare de 22,78 mil. dolari (20,76 mil. euro) destinat finanțării parțiale a prețului de achiziție, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Inițial, instituția financiară internațională estima investiția sa în tranzacție sub plafonul de 35 mil. euro, în condițiile în care prețul final pentru achiziția portofoliului Ursa era cotat sub 65 mil. euro. Valoarea nominală a portofoliului Ursa a fost estimată în jurul a 600 mil. euro.

Mărimea portofoliilor bancare neperformante fluctuează însă uneori pe măsură ce discuțiile cu investitorii interesați avansează astfel că pot apare ajustări față de valorile inițiale. Astfel ajustarea finanțării IFC față de estimările inițiale în cadrul acestei tranzacții indică un preț de achiziție mai mic, în jurul a 38 mil. euro dacă se păstrează ponderea finanțării IFC în total preț. Acest lucru poate sugera o reducere semnificativă a portofoliului vândut în cadrul tranzacției Ursa. O altă posibilitate ar putea fi și obținerea unui discount mai mare față de așteptările inițiale.

Portofoliul de credite neperformante Ursa este constituit din împrumuturi de retail (aproximativ 80% din total) și credite colaterizate acordate IMM-urilor din sectoare precum agricultură, construcții, comerț și transporturi.

Pe baza portofoliului indicativ, cele mai multe credite neperformante acordate IMM-urilor sunt de așteptat să fie în proceduri judiciare, iar asta înseamnă riscuri în obținerea și vânzarea garanțiilor aduse colateral la creditele respective, potrivit datelor prezentate de către IFC.

Vânzarea portofoliului Eurobank Ergasias vizează subsidiara sa din România, Bancpost, și active aparținând IMM-urilor mutate pe un vehicul special creat pentru derularea tranzacției.

Tranzacția Ursa este coordonată de la Atena de către Eurobank și o execută pe cont propriu (in house), fără să-și fi angajat un consultant specializat, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

„Referitor la vânzarea potențială a portofoliilor de credite neperformante selectate, suntem într-adevăr în discuții avansate cu parteneri importanți, dar așa cum puteți aprecia suntem sub efectul unui acord strict de confidențialitate și nu putem da mai multe informații nici dacă am vrea acest lucru” a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Apostolos Kazakos, Director General în cadrul grupului de strategie al Eurobank Ergasias SA.

Eurobank Ergasias, proprietarul Bancpost, a înființat anul trecut o unitate special dedicată administrării portofoliilor de credite neperformante la nivelul grupului (TAG – Trouble Assets Group), care supervizează unități de profil autonome în cadrul subsidiarelor sale din Europa de Est.

Șeful grupului de gestionare a activelor cu probleme, Constantinos Vousvounis, este membru al Comitetului pentru planificare strategică și îi raportează direct lui Fokion Karavias, directorul general executiv al Eurobank Ergasias.

La nivelul băncii elene, au fost plasate sub administrarea TAG expuneri de 21 mld. euro, de care se ocupă aproximativ 2.600 de oameni, din care 970 sunt personal extern, format din avocați, angajați ai firmelor de colectare de creanțe și alți specialiști în managementul datoriilor.

În bilanțul Eurobank Ergasias, efectul de balast vine de la stocul mare de credite neperformante acumulat în piața grecească. Operațiunile internaționale ale Eurobank Ergasias înregistrau la 30 septembrie 2015 credite cu întârziere la plată de peste 90 de zile în valoare de 1,576 mld. euro, din care aproape jumătate provin din România, cu 738 mil. euro, potrivit unei prezentări a băncii din noiembrie 2015.

Problema administrării creditelor neperformante de către cele patru bănci grecești este un subiect cu greutate în discuțiile Atenei cu creditorii săi internaționali, și în special cu Uniunea Europeană și Banca Centrală Europeană pentru că afectează nivelul de lichiditate, profitabilitatea și implicit, redresarea acestora cu efect asupra întregii economii elene.

Cabinetul condus de Alexis Tsipras este presat de creditorii internaționali, care au acordat anul trecut un nou program de salvare al Greciei cu împrumuturi de 86 mld. euro, să facă privatizări de active strategice deținute de stat. Consultanții de la PwC prognozează că piața de fuziuni și achiziții din Grecia, de 1,4 mld. euro în 2015, va ajunge la aproximativ 7 mld. euro în 2016, pe fondul privatizărilor și a vânzărilor de active ale băncilor grecești.

Băncile grecești nu pot să vândă pe piața elenă credite neperformante, notează publicația elenă de afaceri Kathimerini, subiectul fiind unul deschis în negocierile cu reprezentanții structurilor europene.

Din cele patru bănci elene, Alpha Bank și Eurobank Ergasias sunt singurele care au reușit la finele anului trecut să-și majoreze capitalul prin atragerea de bani de la investitori privați.

Eurobank Ergasias derulează, ca și celelalte bănci grecești, programe de vânzare de active prin care să-și reducă expunerile externe și să facă mai profitabile operațiunile din piața de origine. În acest context, pentru a-și limita expunerile și pentru a descărca bilanțurile unora dintre subsidiare în vederea evitării impunerii din partea băncilor centrale de cerințe privind aducerea de bani proaspeți, băncile grecești și nu doar ele, au mutat active performante și neperformante pe vehicule de investiții înregistrate în jurisdicții fiscale mai favorabile, precum Luxemburg, Cipru sau altele.

Pe 22 decembrie 2015, Eurobank Ergasias a vândut 80% din acțiunile firmei de asigurări Eurolife ERB Insurance Group Holdings S.A. către canadienii de la Fairfax Financial Holdings Limited pentru care au primit 316 mil. euro în numerar.

Astfel, Eurobank Ergasias a rămas numai cu 20% din compania de asigurări activă în Grecia și România.

Pe piața românească, principalul pilon al grecilor este Bancpost, bancă situată în top 10 după active la finele anului 2014, conform datelor BNR, cu o cotă de piață de 3,1%.

Subsidiara locală a Eurobank a raportat la 30 septembrie 2015 un profit net de 6,7 mil. euro și active totale de 3,1 mld. euro, în scădere. Portofoliul brut de credite a scăzut la 2,34 mld. euro, pe același trend fiind și depozitele care au ajuns la 1,608 mld. euro.

Acțiunile Bancpost sunt acum împărțite de Eurobank Ergasias SA cu 93,78141% și alți acționari cu 6,21859%, din care ERB New Europe Holding BV are 5,36534%.

npl_bcr_deal_12_mld_euro_tabel_tranzactie_19012016 main

International Finance Corporation plătește 151 mil. euro pentru achiziția pachetului de credite neperformante de 1,2 mld. euro de la BCR de către consorțiul format de către Deutsche Bank, APS și divizia de investiții a Băncii Mondiale. Plățile sunt în curs în cadrul celei mai mari tranzacții din istoria pieței locale de credite neperformante

Lasă un răspuns

International Finance Corporation (IFC), divizia de investiții din cadrul grupului Băncii Mondiale, a aprobat în board-ul său o investiție totală de 165,9 mil. dolari (152,4 mil. euro) în cazul achiziției pachetului de credite neperformante de 1,2 mld. euro de la BCR.

Cea mai mare tranzacție din istoria pieței de credite neperformante din România a fost semnată pe 21 decembrie 2015, cumpărătorul fiind un consorțiu format din Deutsche Bank, APS și International Finance Corporation, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, care a scris în premieră despre negocieri pe 3 decembrie 2015.

Board-ul instituției financiare internaționale, care joacă rolul de finanțator al tranzacției, a aprobat pe 11 decembrie alocarea unui împrumut în valoare de 164,33 mil. dolari (150,94 mil. euro) pentru plata prețului de achiziție al pachetului de credite neperformante de la BCR.

La aceasta se adaugă o componentă de investiție de capital (equity) în valoare de 1,57 mil. dolari (1,44 mil. euro), potrivit IFC.

Plățile sunt în curs, conform datelor prezentate de către reprezentanții instituției financiare internaționale.

Estimările inițiale ale IFC privind nivelul investițiilor în acest proiect erau ușor mai mici, situându-se până la 150 mil. dolari (137,8 mil. euro).

Reprezentanții BCR și ai APS nu au făcut până acum niciun comentariu pe tema prețului ce urmează să fie plătit în această tranzacție.

Discuțiile privind achiziția portofoliului de 1,2 mld. euro de la BCR s-au purtat atât la București, cât și la Viena la sediul grupului Erste, proprietarul BCR, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Firma de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații asigură consultanța juridică a cumpărătorului, echipa de avocați specializați în Finanțe & Bănci fiind coordonată de către partenerul Mihai Dudoiu.

De cealaltă parte, BCR a lucrat cu avocații casei austriece Schoenherr, șeful practicii locale de Finanțe & Bănci fiind Matei Florea, partener în cadrul firmei.

Tranzacția are un efect important asupra bilanțului celei mai mari bănci locale după active, rata împrumuturilor neperformante urmând să scadă cu aproximativ 5 puncte procentuale.

La 30 septembrie 2015, rata împrumuturilor neperformante la subsidiara locală a grupului austriac Erste era de 20,2%, de aproape trei ori mai mare decât media la nivel de grup și peste media pieței românești, însă în scădere față de 23,7% la 31 decembrie 2014.

NPL ratio grafic BCR vs piata iun 2014 sep 2015

Tranzacția figurează în lista de proiecte a IFC cu același număr cu cel al vechiului proiect Neptun, care propunea investitorilor în vara anului trecut vânzarea unui pachet – record de active neperformante de circa 2,7 mld. euro la valoare nominală, adică o tranzacție dublă ca magnitudine față de cea adjudecată la finele anului trecut de Deutsche Bank, APS și IFC.

Tranzacția Neptun includea și constituirea unei companii de proiect pentru administrarea portofoliului vândut, în care BCR urma să transfere unitatea sa specializată în recuperarea de creanțe din care făceau parte aproximativ 370 de oameni.

Tandemul Deutsche Bank – APS are pe listă mai multe achiziții de portofolii bancare neperformante locale. în iulie 2014, un consorţiu format de Deutsche Bank, HIG Capital, AnaCap şi APS cumpăra un portofoliu neperformant de 495 mil. euro de la Volksbank România, ajutând astfel austriecii să-şi cureţe bilanţul în perspectiva tranzacţiei de exit pe care aveau s-o semneze pe 10 decembrie cu Banca Transilvania.

Apoi, Deutsche Bank şi APS au cumpărat în formulă de consorţiu de la BCR un portofoliu de credite neperformante de circa 1 mld. lei (circa 220 mil. euro) în vara anului 2014, iar spre finalul anului trecut şi-au adjudecat un alt portofoliu neperformant al BCR, cu o valoare nominală în jurul a 400 mil. euro.

Implicarea IFC ca finanțator al tranzacției de la BCR este firească dacă luăm în calcul că instituția internațională are un program de finanţare special dedicat tranzacţiilor cu credite neperformante sub numele DARP (Debt and Asset Recovery) şi sprijină investitori sau firme specializate în recuperarea de creanţe în vederea creării unei pieţe secundare de vânzare a portofoliilor bancare neperformante. Pe de altă parte, impactul tranzacției în piața de profil este foarte mare și dă APS un avans în fața altor competitori.

Pe piața administrării portofoliilor neperformante, APS concurează cu firmele poloneze Kruk, Kredyt Inkaso, germanii de la EOS, respectiv cu CITR, precum și cu alți jucători.

BCR este angajată într-un program de reducere accelerată a nivelului de credite neperformante pornit în mandatul cehului Tomas Spurny, care de la 1 octombrie a fost înlocuit în poziţia de director general executiv al BCR de către Sergiu Manea, fost vicepreşedinte al băncii responsabil de aria de finanţare corporativă şi de activităţi de bancă de investiţii.

Seria de tranzacţii succesive de curăţire a bilanţului BCR de povara creditelor neperformante a început să dea roade în rezultatele băncii.

BCR a raportat pentru primele nouă luni ale anului un profit net de 904,3 mil. Lei (203,6 mil. Euro)  “susţinut de costurile de risc substanţial mai reduse ca rezultat al unei calităţi mai bune a bilanţului şi recuperări din credite neperformante după o restructurare extensivă a portofoliului de credite în anul 2014”, au explicat reprezentanţii băncii.

De asemenea, ponderea creditelor neperformante a scăzut la finele lunii septembrie la 22,2% faţă de 26,5% cu un an în urmă, iar rata de acoperire a creditelor neperformante a ajuns la 79,1%.

După campania de curăţire a bilanţului băncii de creditele neperformante, care a adus şi o suită largă de procese colective şi care a marcat mandatul lui Spurny, un bancher de restructurare, noul şef al BCR a venit la instalare cu mesajul că urmează intrarea într-o nouă epocă, cea a creşterii şi repornirii creditării.

Fondul american de investiţii JC Flowers renunţă la tranzacţia cu Carpatica invocând „neîndeplinirea condiţiilor din cadrul ofertei”. Directoratul băncii din Sibiu anunţă începerea negocierilor cu un nou investitor pentru realizarea majorării de capital

Lasă un răspuns

Fondul american de investiţii JC Flowers a notificat pe 29 decembrie că renunţă la tranzacţia de preluare a băncii Carpatica, au anunţat miercuri reprezentanţii băncii din Sibiu.

Motivul invocat este neîndeplinirea condiţiilor din cadrul ofertei transmise de JC Flowers, care urma să participe cu fonduri proaspete în cadrul unei majorări de capital de 100 mil. Lei la Carpatica.

Una din condiţiile pentru preluarea Carpatica viza finalizarea achiziţiei Piraeus Bank România, în condiţiile în care detaliile financiare ale tranzacţiei JC Flowers cu Carpatica erau déjà agreate şi notificate inclusiv Consiliului Concurenţei, aşa cum jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO a anunţat în premieră în luna noiembrie.

“În cazul în care circumstanţele se vor schimba şi condiţiile din cadrul ofertei vor fi îndeplinite, dacă BCC (Banca Comercială Carpatica – n.r.) va fi încă interesată de realizarea unei infuzii de capital nou, suntem deschişi pentru a discuta o astfel de oportunitate la momentul respectiv”, au precizat reprezentanţii JC Flowers, potrivit reprezentanţilor băncii din Sibiu.

Conducerea Carpatica în frunte cu directorul Johan Gabriels susţine că déjà directoratul băncii a început negocierile cu un alt investitor potenţial “ce deţine resurse pentru a participa la majorarea de capital“ a băncii prin intermediul unui plasament privat. Reprezentanţii băncii nu au dezvăluit numele noului investitor cu care sunt purtate discuţii. Capitalizarea Carpatica pe bursa de la Bucureşti este de 113,4 mil. Lei.

Acţionarii Carpatica, din care cel mai important este omul de afaceri Ilie Carabulea cu o deţinere directă de 41%, care cu tot cu cea indirectă ajunge la o participaţie majoritară în bancă, sunt de mai multă vreme sub presiunea băncii centrale pentru atragerea unui investitor cu forţă financiară care să capitalizeze instituţia de credit din Sibiu.

Anterior, acţionarii Carpatica au respins ofertele de preluare înaintate de către Nextebank, bancă aflată în portofoliul unuia dintre fondurile de investiţii administrate de către Axxess Capital.

Carpatica este o bancă situată în prima jumătate a clasamentului celor 40 instituţii de credit locale.

Carpatica a raportat pentru primele nouă luni ale anului o creştere a pierderilor la 26,5 mil. Lei faţă de 21,7 mil. Lei în perioada similară a anului anterior.

Declinul indicatorilor băncii din Sibiu se vede şi în ceea ce priveşte rata de adecvare a capitalului de la 10,8% până la 8,6%, pe fondul acumulării pierderilor operaţionale şi a majorării provizioanelor.

De asemenea, veniturile băncii au scăzut cu 19% la 81,3 mil. Lei pe primele nouă luni ale anului comparativ cu perioada similară a anului anterior. Scăderi au fost înregistrate şi la nivelul depozitelor, respectiv al creditelor ceea ce arată că o bancă din ce în ce mai „subţire“.

Valoarea bursieră a Carpatica a scăzut dramatic după 2008, pe fondul crizei, iar Ilie Carabulea declara în martie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că aceasta reprezintă acum efectul ”criteriilor speculative din piață”.

Echipa de directori ai Carpatica condusă de bancherul belgian de corporate finance Johan Gabriels, anterior director general al fostei ABN Amro Bank România (RBS Bank România, acum parte a UniCredit), s-a concentrat în ultimii ani pe stabilizarea băncii și pe obiectivul de a găsi un investitor cu putere financiară care să intre în acționariatul băncii.

În perioada 2011 – 2014, Carpatica a trecut de la un profit net de 236,9 mil. lei la o pierdere de 169,5 mil. lei la finele anului trecut. Cea mai abruptă schimbare a indicatorilor băncii s-a produs în 2012 vs 2011: capitalul social a fost redus cu 70%, câștigul net s-a diminuat de 11 ori, datoriile au explodat până aproape de 1 mld. euro, iar portofoliul de depozite s-a redus cu o treime. Tot în 2012, au crescut capitalurile proprii, numerarul și echivalentul în numerar și activele totale. Treptat însă, nevoia de capital proaspăt și-a pus amprenta pe evoluția băncii, iar opțiunea unui investitor strategic a devenit necesară.

alro_grafic_17122015 main

Un sindicat de bănci format din Raiffeisen, UniCredit, BT, OTP, Garanti, Intesa și Eximbank dau 137 mil. dolari lui Alro pentru a refinanța un împrumut BERD de 120 mil. dolari luat în 2010. BERD își taie expunerea pe producătorul de aluminiu

Lasă un răspuns

Un sindicat de bănci format din Raiffeisen Bank International AG, UniCredit Bank, BT, OTP Bank România, Garanti Bank, Intesa Sanpaolo România și Eximbank împrumută 137 mil. dolari producătorului de aluminiu Alro Slatina, una dintre cele mai mari companii din România, conform datelor înregistrate în Arhiva electronică de garanții reale mobiliare.

Grupul celor șapte bănci locale refinanțează astfel o facilitate de tip revolving contractată de Alro în 2010 de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), în valoare de 120 mil. dolari. Prin această operațiune, BERD, unul dintre cei mai importanți creditori în economie, își taie expunerea pe Alro.

Pe lista celor mai mari creditori ai companiei se află și o altă instituție financiară internațională, în condițiile în care Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BCDMN) a acordat un împrumut în valoare de 60 mil. dolari.

Pe 14 decembrie, creditorii Alro – grupul celor șapte bănci locale și BCDMN – au încheiat o înțelegere privind ipotecarea acțiunilor aparținând unei serii de societăți care fac parte din grupul controlat de oligarhul rus Vitali Machitski. Astfel, pe lista garanțiilor pentru creditul de tip revolving multivalută în valoare de 137 mil. dolari sunt puse acțiunile Alum Tulcea, ale casei de comerț Conef, ipoteci imobiliare și pe acțiunile Alro.

Lista ipotecilor încheiate cu cele șapte bănci garantează toate obligațiile din contractul de credit de 137 mil. dolari până la suma maximă de 164,4 mil. dolari. În mod similar, garanțiile aduse la creditul de 60 mil. dolari luat de Alro de la BCDMN este acoperit cu ipoteci pe active până la un plafon maxim garantat de 72 mil. dolari.

Decizia privind aprobarea împrumuturilor a fost luată de acționarii Alro Slatina pe 30 octombrie.

Împrumutul Alro de 137 mil. dolari de la sindicatul format de Raiffeisen, UniCredit, BT, Garanti, OTP, Intesa și Eximbank este una dintre cele mai mari tranzacții de finanțare corporativă din acest an.

Astfel, compania petrolieră OMV Petrom a obținut în luna mai un credit sindicalizat multivalută de 1 mld. euro, acordat de un sindicat format din 17 bănci și aranjat de BRD, Societe Generale și UniCredit Bank Austria AG. Banii sunt destinați refinanțării unui împrumut din 2011.

În aprilie, o altă companie petrolieră – KMG International NV, care anterior activa sub numele de grupul Rompetrol, a încheiat o facilitate de credit revolving multivalută în valoare de 360 mil. dolari cu o maturitate de 3 ani, contractată de la un sindicat de bănci format din BCR, în calitate de coordonator, ING Bank NV Amsterdam – Sucursala Bucureşti, Raiffeisen Bank SA şi UniCredit Ţiriac Bank. Cele patru bănci și-au împărțit în mod egal expunerile în cadrul împrumutului dat kazahilor. Banii vizează refinanţarea unor credite existente şi pentru acoperirea nevoilor generale de finanţare.

O altă tranzacție majoră de finanțare are în centru grupul de telecomunicații RCS & RDS. Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 17 iunie că RCS & RDS intenționează să împrumute aproximativ 1,2 mld. lei (circa 270 mil. euro) de la un grup de bănci din care fac parte UniCredit, ING Bank, Citibank și BRD, tot în scopul unei refinanțării unor credite mai vechi.

În august, BRD-Groupe Société Générale şi UniCredit Bank au acordat A&D Pharma, cel mai mare grup farmaceutic din România, un credit sindicalizat în valoare totală de 127 mil. euro.

La finele lunii octombrie, Citibank, ING Bank și Societe Generale au participat fiecare cu 29,9 mil. euro la la creditul sindicalizat în valoare totală de 675 mil. lei (153,7 mil. euro) acordat împreună cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) distribuției de electricitate CEZ Distribuție.

Cu excepția companiilor mari, care deseori au calitatea de lider de piață în sectoarele în care activează, finanțările bancare – chiar și la dobânzi mai mici față de anii anteriori – rămân însă greu de accesat pentru firme, ale căror bilanțuri au fost ”stricate” de anii de după izbucnirea crizei economice în 2008.

Alro Slatina este o subsidiară a Vimetco NV, producător de aluminiu cu oprațiuni integrate pe verticală în România, China și Sierra Leone. Principala piață de export a Alro este Uniunea Europeană, cu livrări către Ungaria, Polonia, Grecia, Germania și România.

Compania a raportat după primele nouă luni ale anului o ușoară creștere a producției de aluminiu primar până la 203.100 tone, respectiv a producției de aluminiu procesat până la 59.800 tone.

Cifra de afaceri a Alro Slatina a crescut de la 1,44 mld. lei în primele nouă luni ale anului trecut până la 1,77 mld. lei în perioada similară a anului anterior. Compania a raportat, de asemenea, un profit net ajustat de 145 mil. lei față de o pierdere netă ajustată de 115 mil. lei în același interval de timp de anul trecut.

Rezultatele au fost obținute în condițiile unei scăderi ușoare a cotației aluminiului în acest an, contrabalansate însă de strategia companiei de a-și axa mixul de vânzări spre produsele cu valoare adăugată mare, susțin reprezentanții societății.

Pe bursa de la București, valoarea de piață a Alro este de 935 mil. lei. Vimetco deține 84% din acțiuni, iar Fondul Proprietatea are o participație de 10,2%.

rosemary_npl_update_17dec2015 main

Interes puternic pentru tranzacția Rosemary cu credite neperformante Intesa de 287 mil. euro: consorțiul AnaCap – APS, consorțiul DW – EOS – CITR, APartners Capital, Kredyt Inkaso, pe lista celor care au depus oferte angajante

Lasă un răspuns

Tranzacția de vânzare a portofoliului Rosemary, care cuprinde un pachet de credite neperformante ale Intesa Sanpaolo România cu o valoare nominală de 287 mil. euro, a atras un interes puternic din partea investitorilor specializați în astfel de achiziții, potrivit datelor colectate in piață de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Termenul de depunere al ofertelor angajante a fost 11 decembrie, în condițiile în care o parte dintre investitori au continuat în paralel cursa și pentru achiziția portofoliului Triton, cu credite neperformante ale UniCredit Bank cu o valoare nominală de 340 mil. euro.

Consorțiul format de fondul de investiții AnaCap și APS, consorțiul format de fondul american de investiții DW și firmele de colectare a creanțelor EOS și CITR, echipa formată în jurul APartners Capital, precum și firma poloneză de colectare creanțe Kredyt Inkaso au depus oferte angajante pentru portofoliul Rosemary, susțin surse din piață.

De asemenea, fondul elvețian de investiții DDM Group, care este din ce în ce mai activ pe piața românească de profil, ar fi depus și el o ofertă angajantă pentru Rosemary, mai spun sursele citate.

Potrivit acestora, au fost înaintate oferte de preț care se situează în jurul a 15 eurocenți raportat la 1 euro valoare nominală, ceea ce indică faptul că tranzacția ar putea ajunge în jurul intervalului de 45 – 50 mil. euro. Cotațiile vehiculate arată că investitorii văd în Rosemary un portofoliu de o calitate mai bună față de altele scoase la tranzacționare pe piața locală. Tranzacțiile cu credite neperformante ale băncilor locale pot ajunge la discount-uri între 75% și 95% în funcție de calitatea activelor din portofoliu și a garanțiilor aduse drept colateral.

Intesa Sanpaolo România analizează ofertele primite și urmează să decidă în perioada imediat următoare pe cine va selecta în faza finală a procesului competitiv.

Informațiile nu au fost confirmate de părțile implicate în tranzacție.

Reprezentanții Intesa Sanpaolo România nu au făcut niciun comentariu pe marginea ofertelor primite pentru portofoliul Rosemary până la momentul publicării acestui articol.

Martin Machon, directorul general executiv, președintele Consiliului de administrație și fondatorul firmei cehe de colectare creanțe APS, a dat un semnal puternic de interes pentru ambele portofolii – Triton și Rosemary – aflate acum în faza selectării câștigătorului.

APS Holding, înfiinţată în 2004 de către Slavia Capital, este activă nu doar în România, ci şi în alte pieţe din spaţiul Europei Centrale ca Polonia, Cehia, sau în Peninsula Balcanică pe pieţele din Serbia până în Grecia. În acest moment, cehii sunt în diferite faze implicați în tranzacții cu portofolii bancare locale de peste 1,6 mld. euro de la Intesa, UniCredit și BCR.

AnaCap, care face echipă cu APS la Rosemary, este un fond de investiții activ de mai mulți ani în România pe piața bancară. În 2011, purta negocieri pentru achiziția Carpatica de la omul de afaceri Ilie Carabulea. În 2015, AnaCap a fost unul dintre investitorii care și-au exprimat interesul pentru preluarea Piraeus Bank România, în contextul derulării tranzacției de exit a grecilor. Carpatica și Piraeus Bank România sunt în faze avansate de vânzare acum către fondul american JC Flowers.

Un alt fond de investiții implicat în tranzacție este DW, care administrează active de 6 ld. dolari și este focusat pe active corporative și pe alte investiții. DW a fost fondat în 2009 de către David Warren, care a lucrat 13 ani pentru banca americană de investiții Morgan Stanley, unde a ocupat diferite funcții în departamentele de piață de capital, securitizări, produse cu venit fix, respectiv obligațiuni ipotecare.

DW face echipă la tranzacția Rosemary cu firmele specializate în colectarea de creanțe EOS și CITR.

Un alt nume interesat de portofoliile Triton și Rosemary este firma poloneză de recuperare de creanțe Kredyt Inkaso.

Operaţiunile Kredyt Inkaso sunt concentrate pe pieţele de profil din România, Polonia, Bulgaria şi Rusia, având sub administrare portofolii de creanţe cu o valoare nominală de aproximativ 4 mld. zloţi (circa 4 mld. lei).

Un alt nume care a parcurs etapa de due diligence şi a decis să înainteze o ofertă angajantă este APartners Capital, condus de bancherul italian Antonio Polverino, care a lucrat anterior pentru banca britanică RBS Bank.

Unul dintre oamenii cu care Polverino lucrează strâns în astfel de tranzacţii este Josh Silver, un trader specializat în situaţii speciale şi achiziţii de active depreciate pe pieţele emergente în cadrul Deutsche Bank. APartners Capital lucrează în tranzacţie împreună cu un fond de investiţii din Kuwait.

Un alt nume care s-a arătat interesat de portofoliul Rosemary este fondul de investiții DDM Group. Cu sediul în Bar (Elveția), DDM Group a fost înființat în 2007 de către un grup de investitori individuali. Printre fondatori se numără suedezul Kent Hansson, 49 ani, care este și unul dintre acționarii majori ai DDM și este președintele board-ului de directori din 2013. În perioada 2007 -2013, a ocupat poziția de CEO al DDM. La 31 decembrie 2014, Hansson deținea 2,29 milioane acțiuni la DDM, companie listată pe bursa suedeză. Un alt acționar important este elvețianul Manuel Vogel, fost CFO la DDM, care avea la finele anului trecut un pachet de 1,69 mil. acțiuni în fondul înregistrat în Elveția.

Mandatul de vânzare a portofoliului Rosemary aparține consultanților Deloitte.

Aproximativ 95% din portofoliu reprezintă credite acordate companiilor, iar restul sunt împrumuturi retail.

Portofoliul Intesa Sanpaolo este denominat în proporție de aproape 60% în euro, respectiv circa 40% în lei.

Tranzacția Rosemary propune investitorilor preluarea unui pachet format dintr-un număr de 1.862 de credite, respectiv 1.279 de clienți împrumutați. Portofoliul dispune de un colateral care cuprinde active imobiliare având o valoare de piață estimată la peste 180 mil. euro, din care circa 40% reprezintă ponderea celor mai mari 20 de proprietăți. Aproape jumătate din valoarea colateralului înseamnă proprietăți pe piața industrială, ca pondere fiind urmate de proprietăți rezidențiale și terenuri.

Aceste proprietăți sunt localizate în întreaga țară, cele mai importante fiind în zona București – Ilfov și în vestul țării.

Componenta corporate a portofoliului este compusă din 981 de clienți împrumutați și credite de 273 mil. euro, securizate cu 1.282 de proprietăți. Mai mult de jumătate din aceste împrumuturi sunt acordate companiilor, aflate acum în proceduri avansate de faliment.

La acestea se adaugă credite retail de 14 mil. euro, 298 de clienți împrumutați, această componentă fiind garantată cu 302 proprietăți.

Istoricul de plată al portofoliului arată că în ultimele 18 luni au fost încasate 24 mil. euro, conform datelor obținute de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Mandatul de vânzare al portofoliului Rosemary aparține Deloitte, care a format deja o echipă de consultanți în birourile din Londra și Budapesta.

Din echipa Deloitte pentru tranzacție fac parte Andrew Orr – partener Deloitte Londra, Balazs Biro – partener Deloitte Ungaria, Amo Chahal – director Deloitte Londra și Albert Marton,asistent director Deloitte Ungaria.

Amo Chahal este director în cadrul echipei Portfolio Lead Advisory al Deloitte Marea Britanie și a asigurat consultanța pentru tranzacții cu portofolii neperformante de peste 30 mld. lire sterline, lucrând pe mandate atât de partea vânzătorului, cât și a cumpărătorului.

Tranzacțiile au vizat diferite clase de active din Marea Britanie, Irlanda, Germania, Franța, Spania, Olanda, state din nordul Europei și din Europa Centrală și de Est. Amo Chahal a ocupat diferite poziții de conducere în Deloitte Marea Britanie începând din 2007.

Andrew Orr are peste 20 de ani experiență în domeniul tranzacțiilor de portofolii neperformante. A lucrat pentru fondul american de hedging DB Zwirn & Co, specializat în investiții în active neperformante în Asia, și în banca austriacă BAWAG PSK. A mai trecut pe la firmele internaționale de consultanță Andersen și PwC.

Balazs Biro lucrează de 11 ani pentru Deloitte Ungaria. A fost anterior consultant de fuziuni și achiziții pentru Budapest Waterworks. Are o diplomă MBA de la Universitatea Corvin din Budapesta și vorbește maghiara, engleza și germana.

În cadrul subsidiarei locale a celei mai mari bănci italiene, activitățile de administrare a creditelor neperformante sunt coordonate de către Florin Șandor, director general adjunct al Intesa Sanpaolo Bank România și Chief Workout Officer al băncii.

Șandor a fost aproape zece ani șef al departamentului juridic al băncii, iar apoi timp de un an și opt luni a activat în cadrul BNR pe poziția de Senior Consultant. Din iulie 2014, acesta a revenit în cadrul băncii italiene și face parte din echipa de conducere.

Ponderea portofoliilor neperformante în sistemul bancar local a scăzut de la un vârf istoric de 22,3% în februarie 2014 până la 12,8% în luna iunie a acestui an, pe fondul tranzacţiilor de curăţire a bilanţurilor băncilor.

Ca volum, piaţa de portofolii neperformante s-a contractat de la 45 mld. Lei (peste 10 mld. Euro) în februarie 2014 la 27,8 mld. Lei (6,2 mld. Euro) în aprilie, conform datelor prezentate de BNR.

Dacă în decembrie 2009, ponderea creditelor neperformante în sistemul românesc era de 7,9% în condiţiile în care băncile căutau alte soluţii pentru a evita pierderile rezultate din vânzarea creditelor toxice sub valoarea nominal, punctual critic a fost atins în februarie 2014 când ponderea se triplase în interval de patru ani.

Marinela şi Ion Drăgoi, proprietarii grupului Pet Star de pe piaţa preformelor PET. Sursă foto: EY România.

Grupul Pet Star împrumută 30,8 mil. Euro de la BCR, CEC Bank şi Alpha Bank. Afacerea soţilor Marilena şi Ion Drăgoi este în plină expansiune pe piaţa producţiei de preforme PET şi atacă o poziţie de lider regional  

Lasă un răspuns

 Firmele controlate de soţii Marinela şi Ion Drăgoi, cu facilităţi de producţie de preforme PET, contractează un credit de până la 30,8 mil. Euro de la BCR, CEC Bank şi Alpha Bank.

Pet Star Holding, companie care produce preforme PET pentru clienţi din industria de bere, a uleiului sau a băuturilor răcoritoare, precum şi Korin România, firmă cu activităţi imobiliare, sunt firmele care urmează să ramburseze împrumutul, iar Pet Star Grup are calitatea de debitor solidar, potrivit unei hotărâri a Adunării Generale Extraordinare a acţionarilor Korin România din 11 noiembrie.

De cealaltă parte, BCR are calitatea de aranjor, agent şi agent de garanţie precum şi BCR, CEC Bank şi Alpha Bank România, sunt „finanţatori iniţiali”, potrivit documentului care nu precizează însă care este destinaţia banilor.

Nici reprezentanţii grupului de firme Pet Star nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Totuşi, ultimele informaţii făcute publice indică derularea în ultimii ani a unor investiţii importante în extinderea capacităţii de producţie şi a dezvoltării operaţiunilor pe pieţele din regiune.

Împrumutul contractat este garantat cu active imobiliare, printre care facilităţi de producţie din comuna Căzăneşti din judeţul Ialomiţa, terenuri şi imobile din judeţul Ialomiţa şi oraşul Slobozia, inclusiv o vilă aparţinând soţilor Drăgoi, potrivit datelor făcute publice. De asemenea, sunt ipotecate conturi şi acţiuni ale firmelor implicate în tranzacţia de finanţare.

“În prezent, Pet Star se pregătește să înceapă anul 2016 cu motoarele turate la maxim. Va fi un an plin de provocări, în care obiectivul principal este abordarea piețelor externe, clienți noi și, de ce nu, produse noi, inovative. În urma procesului investițional susținut din ultimii 5 ani, Pet Star se așteaptă să aibă un cuvânt foarte greu de spus în industrie, inclusiv în schimbarea jucătorilor regionali”, declara Marinela Drăgoi în cadrul proiectului EY Cartea Antreprenorilor 2015 România.

Pet Star Holding ţinteşte poziţia de lider regional, în urma unei investiții majore finalizate în anul 2015, concretizată în crearea unei capacități de producție dotată tehnic și tehnologic de ultimă generaţie, potrivit sursei citate. Planurile companiei vizează trecerea la producţia de BioPET.

“În acest fel, întreaga abordare a ambalajelor de plastic va fi schimbată, cu efect foarte important asupra mediului”, afirma Marinela Drăgoi, preşedinte executiv al PET Star Holding.

În anul 2011, cei doi antreprenori au investit 5 mil. euro în achiziţia şi modernizarea fostei Filaturi de Bumbac Slobozia, unde au relocat producţia, pe o suprafaţă de 35.000 de metri pătraţi.

Pentru moment, structura acţionariatului este românească, însă soţii Drăgoi vizează pe viitor intrarea în acţionariat a unui partener strategic.

Din portofoliul Pet Star fac parte companii precum Pepsi (băuturi răcoritoare), Bunge, Expur (ulei) sau Heineken (bere).

Firma Pet Star Holding a fost fondată în anul 2000 de către cei doi soţi.

Pet Star Holding a înregistrat în anul 2014 o cifră de afaceri de 25,8 mil.euro, raportată la un profit net de 0,86 mil.euro şi un număr mediu de 95 de angajaţi.

Acţionarii Korin România sunt Pet Star Holding SRL din Ialomiţa, care deţine un pachet de 99, 999421838% din acţiuni şi Marinela Drăgoi, cu 0,000578162%.

Korin România a fost anterior listată pe piaţa bursieră Rasdaq. Astfel, potrivit raportărilor transmise Depozitarului Central, Yoon Seok-Ho deţinea la 30 iunie 2011, 1.719.379 din acţiunile Korin România, în timp ce în anul 2002 acesta deţinea 96,4% din companie.

În luna noiembrie 2011, un pachet de 99,4% din producătorul de textile „Korin România” Slobozia (simbol FILE) a fost tranzacţionat pe piaţa Rasdaq, în schimbul sumei de 1,7 milioane euro (7.187.004,22 lei), tranzacţie care a condus la venirea noilor proprietari ai firmei, soţii Drăgoi.

În anul 2014, Korin România a raportat o cifră de afaceri de aproximativ 90 000 de euro şi o pierdere de 71 000 de euro, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe.

Pe piata producţiei de preforme PET, pe lângă Pet Star Holding din Ialomiţa activează şi jucători precum Star East Pet din Braşov şi  Amraz România, cu sediul în Pantelimon, judeţul Ilfov.

Firma din Braşov a avut în 2014 o cifră de afaceri de 23,8 mil.euro, un profit net de 0,38 mil euro şi un număr mediu de 63 de angajaţi.

Amraz România este parte a grupului israelian Amraz şi a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 17,5 mil euro  şi pierderi de 1,7 mil euro, la un număr mediu de 58 angajaţi, potrivit ultimului bilanţ făcut public.

intesa_tranzactie_npl_rosemary main

A venit ziua depunerii ofertelor angajante pentru tranzacţiile Triton şi Rosemary cu credite neperformante. La portofoliul Intesa de 287 mil. Euro au fost în due dilligence APS cu AnaCap, consorţiul format de fondul american de investiţii DW şi  firmele de recuperare creanţe EOS şi CITR, respectiv un fond de investiţii din Kuwait care lucrează împreună cu APartners Capital. APS se luptă cu fondul de investiţii din Kuwait care face echipă cu APartners şi pentru achiziţia portofoliului de 340 mil. Euro al UniCredit

Lasă un răspuns

Investitorii interesaţi trebuie să depună pe 11 decembrie ofertele angajante pentru portofoliile de credite neperformante, cunoscute sub numele de cod Triton, respectiv Rosemary, au declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO surse din piaţă.

Tranzacţia Triton vizează vânzarea unui portofoliu neperformant al UniCredit Bank cu o valoare nominală de 340 mil. Euro. Pentru acest portofoliu şi-au exprimat interesul prin oferte preliminare şi au parcurs procesul de due dilligence doi investitori – pe de o parte, cehii de la APS care s-au asociat cu fondul de investiţii AnaCap, iar pe de altă parte un fond de investiţii din Kuwait care face echipă cu APartners Capital, susţin sursele citate.

Cele două echipe se bat în paralel şi pentru achiziţia portofoliului Rosemary al Intesa Sanpaolo România, a cărui valoare nominală este de 287 mil. Euro. Pentru Rosemary sunt până în acest moment, înainte de depunerea ofertelor angajante, trei candidaţi, pe lângă cei doi deja menţionaţi care participă şi la Triton, în cursă se află şi un consorţiu din care fac parte fondul american de investiţii DW şi firmele specializate în recuperarea creanţelor EOS şi CITR, mai susţin sursele citate.

APartners este condusă de bancherul italian Antonio Polverino, care anterior a făcut parte din rândurile băncii britanice RBS.

Martin Machon, directorul general executiv şi preşedintele Consiliului de administraţie al grupului ceh APS Holding, a confirmat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO interesul firmei cehe pentru achiziţia portofoliilor Rosemary şi Triton.

Informaţiile nu au fost confirmate de către părţi, care nu au făcut niciun comentariu pe subiectul tranzacţiiilor până la momentul publicării acestui articol.

Portofoliul Rosemary cuprinde credite neperformante ale Intesa Sanpaolo România cu o valoare nominală de 287 mil. euro, din care 95% reprezintă credite acordate companiilor, iar restul sunt împrumuturi retail.

Portofoliul Intesa Sanpaolo este denominat în proporție de aproape 60% în euro, respectiv circa 40% în lei.

Tranzacția Rosemary propune investitorilor preluarea unui pachet format dintr-un număr de 1.862 de credite, respectiv 1.279 de clienți împrumutați. Portofoliul dispune de un colateral care cuprinde active imobiliare având o valoare de piață estimată la peste 180 mil. euro, din care circa 40% reprezintă ponderea celor mai mari 20 de proprietăți. Aproape jumătate din valoarea colateralului înseamnă proprietăți pe piața industrială, ca pondere fiind urmate de proprietăți rezidențiale și terenuri.

Mandatul de vânzare al portofoliului Rosemary aparține Deloitte, care a format deja o echipă de consultanți în birourile din Londra și Budapesta.

De cealaltă parte, tranzacţia Triton este coordonată de o echipă de consultanţi KPMG.

Portofoliul Triton conţine credite acordate de UniCredit Bank companiilor mari, respectiv firmelor mici și mijlocii.

Unul dintre proiectele de pe lista activelor scoase la vânzare de către bancherii UniCredit este Tiago Mall din Oradea.

Proiectul Tiago Mall din Oradea, dezvoltat de irlandezii de la Mivan Kier prin compania MLS Proiect Oradea SRL, a intrat în faliment în 2010, iar compania de proiect a fost dizolvată cu lichidare în 2012. În 2009, compania avea datorii de 72,5 mil. euro și pierderi de 3,6 mil. euro.

Proiectul Tiago Mall era un plan ce viza dezvoltarea unui centru comercial în Oradea de 70 mil. euro, acesta primind finanțare de aproape 65 mil. euro de la UniCredit Austria și UniCredit Țiriac Bank, bancă ce și-a schimbat numele din 18 august în UniCredit Bank.

Valoarea obligațiilor garantate de dezvoltatori se ridicau cu tot cu dobânzi și alte costuri până la 97 mil. euro.

Tiago Mall Oradea era prevăzut cu o suprafață închiriabilă de 25.000 mp, o suprafață totală construită de 46.600 mp și o parcare pentru 1.000 de mașini. Terenul alocat pentru centrul comercial este de 69.800 mp.

Casa de insolvență Transilvania a gestionat dosarul Tiago Mall Oradea, potrivit datelor disponibile pe propriul site. Evaluat la 35 mil. euro, proiectul de la Oradea a fost vândut cu 30,5 mil. euro fără TVA firmei Shopping Center Holding.

Pe piaţa de profil din România, s-au tranzacţionat active bancare neperformante la cotaţii care pleacă de la 5 -7 eurocenţi şi pot ajunge până la 25 de eurocenţi pentru fiecare euro valoare nominală din portofoliul de creanţe vândut, potrivit datelor făcute publice şi a estimărilor avansate de consultanţi în domeniu.

Ponderea portofoliilor neperformante în sistemul bancar local a scăzut de la un vârf istoric de 22,3% în februarie 2014 până la 12,8% în luna iunie a acestui an, pe fondul tranzacţiilor de curăţire a bilanţurilor băncilor.

Ca volum, piaţa de portofolii neperformante s-a contractat de la 45 mld. Lei (peste 10 mld. Euro) în februarie 2014 la 27,8 mld. Lei (6,2 mld. Euro) în aprilie, conform datelor prezentate de BNR.

Dacă în decembrie 2009, ponderea creditelor neperformante în sistemul românesc era de 7,9% în condiţiile în care băncile căutau alte soluţii pentru a evita pierderile rezultate din vânzarea creditelor toxice sub valoarea nominal, punctual critic a fost atins în februarie 2014 când ponderea se triplase în interval de patru ani.

bcr main

Deutsche Bank şi APS negociază achiziţia unui portofoliu de credite neperformante de peste 1,2 mld. Euro de la BCR. International Finance Corporation intenţionează să susţină APS în cadrul unui pachet de finanţare de până la 150 mil. Dolari pentru o astfel de tranzacţie. Avocaţii de la Ţuca Zbârcea & Asociaţii lucrează de partea Deutsche Bank, iar austriecii de la Schoenherr cu BCR

Lasă un răspuns

BCR, cea mai mare bancă locală şi subsidiară a grupului bancar austriac Erste, negociază cu un consorţiu condus de către Deutsche Bank vânzarea unui pachet de credite neperformante, cel mai mare după valoarea nominală după eşecul operaţiunii Neptun din luna septembrie, au declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO surse din piaţă.

Pachetul de creanţe al BCR conţine portofolii de credite neperformante pe segmentul companiilor mari, IMM-uri şi proprietăţi imobiliare pe segmentul commercial (commercial real estate), potrivit surselor citate.

Valoarea nominală a pachetului BCR este subiect al negocierilor dintre BCR şi consorţiul condus de către Deutsche Bank, suferind modificări faţă de momentul când a fost scos la vânzare portofoliul. Astfel, unele surse susţin că valoarea nominală a portofoliului neperformant care face obiectul tranzacţiei de la BCR a fost iniţial de aproape 2 mld. Euro, iar pe măsură ce au fost scoase din portofoliu anumite credite, valoarea nominală a scăzut ulterior spre 1,7 mld. Euro, iar acum s-ar situa undeva în jurul a 1,2 mld. Euro.

Pe lângă Deutsche Bank, în tranzacţie este implicată şi firma cehă specializată în recuperarea de creanţe APS, care face din nou echipă cu gigantul german cu care a tranşat dealtfel o serie de tranzacţii cu credite neperformante ale BCR în 2014.

APS mizează pe sprijinul diviziei de investiţii a grupului Băncii Mondiale, International Finance Corporation (IFC) pentru o tranzacţie de acest tip în România.

Astfel, IFC analizează şi urmează să ia o decizie privind susţinerea APS în cadrul unei tranzacţii de achiziţie de portofolii neperformante în România, care necesită investiţii de până la 150 mil. Dolari (circa 137 mil. Euro).

Martin Machon, director general executiv şi preşedinte fondator al firmei cehe APS, a spus că nu poate să comenteze pe marginea acestui subiect. Martin Machon deţine circa 40% din acţiunile APS, în timp ce Slavia Capital are pachetul de 60%, potrivit datelor disponibile în luna iunie.

Nici reprezentanţii BCR nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol. De asemenea, reprezentanţii Deutsche Bank nu au dorit să facă niciun comentariu până acum pe acelaşi subiect.

Până acum au avut loc negocieri în această tranzacţie la Bucureşti şi la Viena, potrivit surselor jurnalului de tranzacţii MIRSANU.RO

Avocaţii de la Ţuca Zbârcea & Asociaţii asistă în tranzacţie pe Deutsche Bank, cu care a lucrat şi anterior pe marginea tranzacţiilor locale cu credite neperformante. De cealaltă parte, BCR apelează la consultanţa juridică a casei austriece de avocatură Schoenherr, care este, de asemenea, în mod tradiţional, alături de Erste şi subsidiara sa locală în acest tip de tranzacţii.

Dacă ne uităm la tranzacţiile locale de profil de până acum, în care în funcţie de colateral şi de calitatea portofoliilor tranzacţionate, preţul de achiziţie poate varia în medie între 7% şi 15%  faţă de valoarea nominală a portofoliului înseamnă că valoarea portofoliului care face obiectul tranzacţiei s-ar situa în jurul a 1 mld. Euro.

“Acest proiect implică înfiinţarea de vehicule de proiect pentru a cumpăra şi administra portofolii de active neperformante. Portofoliile constau în credite neperformante ale companiilor mari, firmelor mici şi mijlocii şi de pe segmentul imobiliar comercial. Creditele neperformante acordate companiilor mari şi IMM-urilor acoperă o gamă largă de sectoare industriale de la construcţii la producători de bunuri industriale şi de consum”, notează reprezentanţii IFC.

Datele făcute publice de către IFC pe marginea pachetului de finanţare în favoarea APS sunt actualizate pe 24 noiembrie. Compania de proiect poartă numele DARP Romania SPV, iar numărul de înscriere al proiectului este acelaşi cu cel al proiectului Neptun, când IFC propunea o finanţare de sprijin pentru achiziţia celebrului portofoliu al BCR, însă la acea vreme în favoarea fondului american de investiţii Lone Star, care făcea echipă cu APS. În final, nici consorţiul condus de Lone Star şi nici cel condus de Blackstone nu au finalizat cu Erste discuţiile după depunerea ofertelor finale pentru un portofoliu cu o valoare nominală de 2,5 mld. Euro şi a diviziei din BCR specializate în recuperarea creanţelor, structură cu circa 370 oameni.

IFC are un program de finanţare special dedicat tranzacţiilor cu credite neperformante sub numele DARP (Debt and Asset Recovery) şi sprijină investitori sau firme specializate în recuperarea de creanţe în vederea creării unei pieţe secundare de vânzare a portofoliilor bancare neperformante.

Istoricul tandemului Deutsche Bank – APS pe piaţa locală a creditelor neperformante este unul dintre cele mai bogate. Astfel, în iulie 2014, un consorţiu format de Deutsche Bank, HIG Capital, AnaCap şi APS cumpăra un portofoliu neperformant de 495 mil. euro de la Volksbank România, ajutând astfel austriecii să-şi cureţe bilanţul în perspectiva tranzacţiei de exit pe care aveau s-o semneze pe 10 decembrie cu Banca Transilvania.

Apoi, Deutsche Bank şi APS au cumpărat în formulă de consorţiu de la BCR un portofoliu de credite neperformante de circa 1 mld. lei (circa 220 mil. euro) în vara anului 2014, iar spre finalul anului trecut şi-au adjudecat un alt portofoliu neperformant al BCR, cu o valoare nominală în jurul a 400 mil. euro.

La tranzacţia Neptun însă, drumurile celor doi parteneri s-au despărţit. Deutsche Bank a făcut echipă cu The Baupost Group şi Sankaty Advisors, iar APS a mers în consorţiul condus de Lone Star, dar în final tranzacţia a eşuat.

BCR este angajată într-un program de reducere accelerată a nivelului de credite neperformante pornit în mandatul cehului Tomas Spurny, care de la 1 octombrie a fost înlocuit în poziţia de director general executiv al BCR de către Sergiu Manea, fost vicepreşedinte al băncii responsabil de aria de finanţare corporativă şi de activităţi de bancă de investiţii.

Seria de tranzacţii succesive de curăţire a bilanţului BCR de povara creditelor neperformante a început să dea roade în rezultatele băncii.

BCR a raportat pentru primele nouă luni ale anului un profit net de 904,3 mil. Lei (203,6 mil. Euro)  “susţinut de costurile de risc substanţial mai reduse ca rezultat al unei calităţi mai bune a bilanţului şi recuperări din credite neperformante după o restructurare extensivă a portofoliului de credite în anul 2014”, au explicat reprezentanţii băncii.

De asemenea, ponderea creditelor neperformante a scăzut la finele lunii septembrie la 22,2% faţă de 26,5% cu un an în urmă, iar rata de acoperire a creditelor neperformante a ajuns la 79,1%.

După campania de curăţire a bilanţului băncii de creditele neperformante, care a adus şi o suită largă de procese colective şi care a marcat mandatul lui Spurny, un bancher de restructurare, noul şef al BCR a venit la instalare cu mesajul că urmează intrarea într-o nouă epocă, cea a creşterii şi repornirii creditării.

În acest moment, sunt în derulare pe piaţă şi alte tranzacţii cu credite neperformante, cea denumită Ursa şi derulată de către banca – mamă a Bancpost, tranzacţia Triton a UniCredit cu un portofoliu neperformant nominal de circa 340 mil. Euro, respectiv tranzacţia Rosemary a celor de la Intesa, care grupează un pachet de active neperformante cu o valoare nominală de 287 mil. Euro.

Sursă foto: Piraeus Bank.

Fondul de investiţii JC Flowers ar putea semna achiziţia Piraeus Bank România în cadrul unei tranzacţii cu o valoare totală în jurul a 600 mil. Euro, care include rambursarea liniilor de credit către banca mamă şi preţul pe acţiuni. Grecii lucrează în tranzacţie cu bancherii elveţieni de investiţii de la UBS şi avocaţii de la White&Case, iar JC Flowers cu EY şi bancherul român de investiţii ex Morgan Stanley Bogdan Ciobotaru. Care au fost mişcările prin care Piraeus şi-a pregătit exitul din România

Lasă un răspuns

Fondul de investiţii JC Flowers ar putea semna achiziţia Piraeus Bank România în cadrul unei tranzacţii cu o valoare totală în jurul a 600 mil. Euro, care include rambursarea liniilor de credit către banca mamă şi preţul pe acţiuni, au declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO surse din piaţă.

Tranzacţia ar urma să fie semnată în perioada imediat următoare, susţin sursele citate. Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de supraveghere din cadrul BNR, afirma vineri că se aşteaptă ca achiziţia Piraeus să fie semnată marţi sau miercuri.

Reprezentanţii Piraeus, ai JC Flowers  şi ai Fondului Elen pentru Stabilitate Financiară ( HFSF) nu au făcut niciun comentariu pe marginea tranzacţiei,  până la momentul publicării acestui articol.

Valoarea tranzacţiei include rambursarea liniilor de credit către Piraeus Grecia, a căror valoare era în iunie de aproximativ 400 mil. Euro. Jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO a scris în premieră pe 3 iunie despre tranzacţia de exit a Piraeus Bank din România.

Grecii lucrează în tranzacţie cu bancherii elveţieni de investiţii de la UBS şi avocaţii de la White & Case, iar JC Flowers cu EY şi bancherul român de investiţii ex Morgan Stanley Bogdan Ciobotaru, care acum ocupă poziţia de membru în Consiliul de administraţie al operatorului de telefonie mobilă RCS & RDS.

JC Flowers este deja în proceduri foarte avansate de achiziţie a Carpatica, tranzacţie deja notificată Consiliului Concurenţei.

Pe lista celor care în trecut au arătat interes iniţial pentru tranzacţia de exit a Piraeus au fost şi OTP şi alte fonduri americane de investiţii precum Warburg Pincus, AnaCap sau investitorul american Wilbur Ross, conform informaţiilor obţinute din piaţă de jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO. Inclusiv, Banca Transilvania s-a uitat la tranzacţia Piraeus, dar a decis să nu depună nicio ofertă.

Piraeus a pregătit vânzarea băncii din România cu câteva mişcări.

Primul pas a fost făcut la jumătatea acestui an când Piraeus Bank România a încheiat cea mai mare tranzacţie de vânzare a unui portofoliu de credite de consum neperformante negarantate, cu o valoare nominală de circa 185 mil. Euro şi cumpărat de polonezii de la Kruk pentru 12 mil. Euro, adică la un discount de 93,5%.

Următoarea mişcare a fost încheierea de către Piraeus Bank România, în data de 19 octombrie 2015,  a unui contract de cesiune de creanţe cu societatea OAKBRIDGE WORLDWIDE LIMITED, din Londra.

 Cesiunea se referă la creanţele care rezultă din contracte din anii 2006, 2007, 2008 dar şi la drepturile de creanţă principale si accesorii (inclusiv, fara a se limita la, capitalurile împrumutate, dobânzi si penalităţi de intârziere) şi împreună cu toate garanţiile personale şi/sau reale (mobiliare sau imobiliare) rezultând din sau în legătură cu contractele de credit enumerate şi orice contracte de garanţii reale sau personale încheiate în legătură cu acestea, potrivit informaţiilor din Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare.

Potrivit unor surse din piaţă, Piraeus Bank Romania a vândut un pachet de credite neperformante cu o valoare nominală de circa 300 mil. euro.

Surse din piaţă susţin că grupul grec Libra Group ar fi cumpărat acest pachet al Piraeus . Libra Group este deţinută de armatori greci şi are la activ mai multe tranzacţii cu credite neperformante cu băncile greceşti.

Astfel, după aceste operaţiuni de curăţire a bilanţului Piraeus Bank România, banca-mamă din Grecia a trecut  la recapitalizarea subsidiarei locale.

Un alt pas important care a pregătit exitul grecilor a fost făcut în luna septembrie când capitalul social al Piraeus Bank România a fost majorat cu 23,95 mil euro de  către Piraeus Grecia.

 Atât vânzarea de pachete de credite neperformante cât şi aportul de capital al băncii mamă în subsidiara locală au fost paşi pe care şi austriecii de la Volksbank i-au parcurs înainte de a semna tranzacţia de exit cu Banca Transilvania.

 Banca mamă se află ea însăşi , într-o acută nevoie de capital proaspăt.

Grupul financiar Piraeus Bank are cel mai mare deficit de capital, de până la 4,9 mld euro, potrivit testelor de stres efectuate de Banca Centrală Europeană (BCE).

Băncile greceşti au angajat încă din anii anteriori planuri de reducere a operaţiunilor pe pieţele străine, în contextual în care ţara-mamă se confruntă cu dificultăţi în plata datoriilor către principalii săi creditori externi.

În acest context, Piraeus a anunţat în luna mai vânzarea operaţiunii sale din Egipt către Al Ahli Bank din Kuweit. Piraeus a obţinut de pe urma tranzacţiei de exit din Egipt 150 mil.dolari, adică un multiplu de preţ de 1,5 aplicat la valoarea contabilă a băncii.

Piraeus Bank România, poziţia 11 în piaţa bancară în 2014

Piraeus Bank România este o bancă aflată în primele 11 în clasamentul băncilor locale după cota de piaţă la finele lui 2014.

Piraeus Bank România are active totale de 1,8 mld.euro, depozite de aproximativ 768 mil.euro şi un portofoliu de împrumuturi brute de 1,3 mld.euro, conform datelor disponibile la nivelul lunii martie din acest an. Finanţarea netă din partea băncii-mamă este de 400 mil.euro la nivelul lunii martie, conform unei prezentări a Piraeus Bank Grecia.

Cota de piaţă a Piraeus Bank România pe depozite este de 3%, iar la credite are o cotă de piaţă estimată la 1,6%. Are o reţea de 120 de locaţii şi 1.480 de angajaţi.

În primul trimestru, Piraeus Bank România a obţinut venituri nete de 21 mil.euro, iar rata creditelor neperformante în ansamblul portofoliului este de 26%. Piraeus Bank România a raportat un profit brut de 2,1 mil.euro pentru 2014.

Grupul bancar grecesc Piraeus a venit în România în anul 2000, când a cumpărat Pater Bank, cu două sucursale. Apoi, Piraeus a trecut la o dezvoltare organică a operaţiunii locale. În ultimii ani, grupul elen a redevenit activ şi a trecut la achiziţii în 2012 şi 2013 în Grecia, unde a preluat activele bune ale ATE Bank, apoi Geniki Bank, operaţiunile a trei bănci cipriote, precum şi subsidiara locală a grupului bancar portughez Millennium. În România, a preluat activele ATE Bank România în 2013 şi le-a vândut ulterior omului de afaceri Dorinel Umbrărescu, care a intrat astfel pe piaţa bancară locală sub marca Băncii Române de Credite şi Investiţii.

intesa_tranzactie_npl_rosemary_update main

Tranzacţia Rosemary de vânzare a unui portofoliu de credite neperformante de 287 mil. Euro: Intesa a primit ofertele preliminare la finele lunii octombrie. Firme de recuperare de creanţe ca APS, EOS şi CITR, fondul de investiţii AnaCap, pe lista celor interesaţi. Calendarul tranzacţiei

Lasă un răspuns

Portofoliul Rosemary cu credite neperformante de 287 mil. Euro ale Intesa, una dintre cele mai mari tranzacţii locale în derulare pe piaţa de profil, a primit ofertele preliminare până pe 26 octombrie, au declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO surse din piaţă.

În acest moment, este de aşteptat să fie anunţaţi investitorii care merg în etapa următoare, şi anume cea a intrării în procesul de due dilligence (analiză financiară – n.r.). Pe lista celor care şi–au arătat interesul se află firme specializate în administrarea creanţelor precum cehii de la APS, firma poloneză Kredyt Inkaso, EOS şi CITR, Apartners Capital sau fondul de investiţii AnaCap, la care se adaugă şi alţi investitori, respectiv firme de recuperare de credite, susţin surse din piaţă. De regulă, firmele de recuperare de creanţe se asociază cu investitori de talia fondurilor de investiţii în care unul preia rolul administratorului de portofoliu, celălalt al investitorului şi al finanţatorului achiziţiei. Sunt însă şi tranzacţii în care firmele de recuperare de creanţe ofertează pe cont propriu, fără să aibă alături şi un alt investitor specializat.

Reprezentanţii Intesa Sanpaolo Bank România nu au făcut niciun comentariu pe marginea acestui subiect.

Calendarul tranzacţiei indică intrarea în activităţi specifice de due diligence a investitorilor selectaţi dintre cei care au depus oferte preliminare începând cu 16 noiembrie, iar până pe 14 decembrie ar trebui depuse oferte angajante. Sursele citate afirmă însă că ar putea fi înregistrate întârzieri faţă de calendarul anunţat.

Filiala locală a celei mai mari bănci italiene a scos la vânzare un portofoliu de credite neperformante cu o valoare nominală de 287 mil. euro, din care 95% reprezintă credite acordate companiilor, iar restul sunt împrumuturi retail, potrivit datelor obținute din piață de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția cu numele de cod Rosemary este coordonată de către o echipă de consultanți Deloitte din birourile din Londra și Budapesta. Primele informații despre vânzarea portofoliului de credite neperformante al Intesa Sanpaolo au fost publicate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 23 septembrie, iar apoi date detaliate despre portofoliul Rosemary au fost publicate în exclusivitate de jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO pe 5 octombrie.

Portofoliul Intesa Sanpaolo este denominat în proporție de aproape 60% în euro, respectiv circa 40% în lei.

Tranzacția Rosemary propune investitorilor preluarea unui pachet format dintr-un număr de 1.862 de credite, respectiv 1.279 de clienți împrumutați. Portofoliul dispune de un colateral care cuprinde active imobiliare având o valoare de piață estimată la peste 180 mil. euro, din care circa 40% reprezintă ponderea celor mai mari 20 de proprietăți. Aproape jumătate din valoarea colateralului înseamnă proprietăți pe piața industrială, ca pondere fiind urmate de proprietăți rezidențiale și terenuri.

Aceste proprietăți sunt localizate în întreaga țară, cele mai importante fiind în zona București – Ilfov și în vestul țării.

Componenta corporate a portofoliului este compusă din 981 de clienți împrumutați și credite de 273 mil. euro, securizate cu 1.282 de proprietăți. Mai mult de jumătate din aceste împrumuturi sunt acordate companiilor, aflate acum în proceduri avansate de faliment.

La acestea se adaugă credite retail de 14 mil. euro, 298 de clienți împrumutați, această componentă fiind garantată cu 302 proprietăți.

Istoricul de plată al portofoliului arată că în ultimele 18 luni au fost încasate 24 mil. euro, conform datelor obținute de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Mandatul de vânzare al portofoliului Rosemary aparține Deloitte, care a format deja o echipă de consultanți în birourile din Londra și Budapesta.

Din echipa Deloitte pentru tranzacție fac parte Andrew Orr – partener Deloitte Londra, Balazs Biro – partener Deloitte Ungaria, Amo Chahal – director Deloitte Londra și Albert Marton,asistent director Deloitte Ungaria.

În cadrul subsidiarei locale a celei mai mari bănci italiene, activitățile de administrare a creditelor neperformante sunt coordonate de către Florin Șandor, director general adjunct al Intesa Sanpaolo Bank România și Chief Workout Officer al băncii.

Șandor a fost aproape zece ani șef al departamentului juridic al băncii, iar apoi timp de un an și opt luni a activat în cadrul BNR pe poziția de Senior Consultant. Din iulie 2014, acesta a revenit în cadrul băncii italiene și face parte din echipa de conducere.

Impactul așteptat al tranzacției Rosemary asupra bilanțului subsidiarei locale a italienilor este unul semnificativ.

Activele băncii se situau la 30 septembrie 2015 la 1 mld. euro, în timp ce volumul împrumuturilor acordate era de 0,7 mld. euro, la acelaşi nivel cu cel al depozitelor, conform datelor publicate de către banca – mamă din Italia. Subsidiara locală a raportat pentru primele nouă luni ale acestui an un profit net de 7 mil. Euro.

Banca dispune acum de o rețea de aproximativ 60 de unități și circa 700 de angajați, potrivit datelor făcute publice în luna iulie.

Intesa Sanpaolo este o bancă născută în urma fuziunii dintre băncile italiene Intesa și Sanpaolo IMI.

În România, italienii au intrat pe piață în 1996 punând piciorul la Arad, unde au înființat o bancă destinată finanțării IMM-urilor. Din 1 octombrie 2012, Intesa Sanpaolo România a fuzionat absorbind Banca CR Firenze România SA.

Acțiunile Intesa Sanpaolo România sunt deținute de Intesa Sanpaolo SpA cu o participație de 91,47%, Cassa di Risparmio di Firenze SpA (8,18%) și Intesa Sanpaolo Holding International SA (0,35 %).

Pe piața bancară locală, Intesa Sanpaolo intră în prima jumătate a clasamentului. La finele anului trecut, Intesa avea o cotă de piață de 1,2% cu un activ net bilanțier de 1 mld. euro, ocupând poziția 18 din cele 40 de instituții de credit, potrivit raportului anual al băncii centrale.

Ultimul bilanț anual al Intesa Sanpaolo România indică pierderi de aproape 60 mil. euro la 31 decembrie 2014.

Cel puţin trei tranzacţii atrag atenţia investitorilor pe piaţa tranzacţiilor cu credite neperformante, tranzacția Ursa a proprietarului elen al Bancpost (portofoliu în jurul a 600 mil. euro) unde polonezii de la Kruk au depus ofertă angajantă împreună cu IFC şi vor să finalizeze tranzacţia, portofoliul Triton al UniCredit Bank (valoare estimată a portofoliului de circa 340 mil. euro) și tranzacția Rosemary a Intesa Sanpaolo România (portofoliu de 287 mil. euro).

Cel mai puternic impact asupra investitorilor l–a avut tranzacţia de vânzare a portofoliului Neptun al BCR, cu o valoare nominală de circa 2,7 mld. Euro, care a eşuat în prima jumătate a lunii septembrie. Astfel, a prins contur o listă de investitori cu apetit pentru active neperformante româneşti din care nu a lipsit Deutsche Bank, HIG Capital, AnaCap, Apartners Capital, Apollo, Lone Star, JC Flowers, IFC – divizia de investiții a grupului Băncii Mondiale, Baupost, Sankaty sau Fortress.

Tranzacțiile cu credite neperformante, încheiate până acum în jurul unui interval de discount situat în jurul intervalului cuprins între 85% și 93% din valoarea nominal a portofoliului, conform datelor colectate din piață de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, fie au rolul de a elibera băncile de presiunea provizioanelor pentru a putea redirecționa resurse către creditare, fie anticipează tranzacții de exit ale unor jucători.

Tranzacţia de finanţare pentru achiziţia Regina Maria: Fondul de investiţii Mid Europa împrumută în total 75 mil. Euro de la un consorţiu de bănci format din Erste, BCR, UniCredit Bank Austria şi Raiffeisen.  Spitalul Euroclinic, pe lista garanţiilor pentru facilităţile de credit

Lasă un răspuns

Fondul de investiţii Mid Europa Partners, cumpărătorul reţelei de servicii medicale private Regina Maria, a încheiat pe 14 octombrie un contract de împrumut cu un consorţiu de bănci format din Erste Group Bank AG, UniCredit Bank Austria AG, Raiffeisen Bank şi BCR, care însumează trei facilităţi de credit în valoare totală de 75 mil. Euro.

Pe lângă facilitatea de 55 mil. Euro, destinată finanţării parţiale a achiziţiei pachetului de 100% din acţiunile reţelei Regina Maria, Mid Europa apelează la sprijinul băncilor pentru o facilitate de 5 mil. Euro destinată finanţării capitalului de lucru şi scopurilor corporative generale ale fondului de investiţii şi ale companiilor din grupul CMU, care operează pe piaţă sub marca Regina Maria.

La acestea se adaugă încă o facilitate CAPEX de 15 mil. Euro pentru finanţarea achiziţiilor şi cheltuielilor de capital ale Mid Europa şi ale companiilor din grupul CMU.

Erste Group Bank AG are calitatea de agent de facilitate şi aranjor, Raiffeisen Bank SA şi UniCredit Bank Austria AG sunt aranjori, iar BCR acţionează ca agent de garanţie în cadrul tranzacţiei de finanţare.

Acţionarii Euroclinic Hospitals, firma care operează spitalul Euroclinic, vor decide pe 26 noiembrie în cadrul adunării generale extraordinare privind introducerea acesteia ca împrumutat adiţional şi garant adiţional la contractul de împrumut semnat şi contractat de Mid Europa în urmă cu aproape două săptămâni. Printre garanţiile ce vor fi aduse, se află spitalul Euroclinic, acţiunile deţinute de CMU la Euroclinic Hospitals şi conturile bancare deschise de aceasta.

Pe 4 august, MEP Capital Investments SRL şi Royal Capital Investments Sarl au semnat contractul de achiziţie a 100% din acţiunile societăţii Centrul Medical Unirea SRL, ce operează reţeaua Regina Maria. Vânzătorii sunt fondul de investiţii Advent, cu 80% din acţiuni, şi medicul de origine iraniană Wargha Enayati, fondatorul CMU, cu 20% din acţiuni.

Valoarea tranzacţiei nu a fost făcută publică, însă preţul depăşeşte 100 mil. Euro, conform declaraţiilor lui Nikolaus Bethlen, partener Mid Europa Partners, pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO.

În 2010, spitalul Euroclinic a fost cumpărat de către CMU, care pentru a-şi finanţa achiziţia şi planurile de extindere a împrumutat peste 18 mil. Euro de la Raiffeisen Bank.

Tranzacţia prin care Mid Europa Partners pune piciorul pe piaţa românească aşteaptă avizul Consiliului Concurenţei pentru a fi finalizată.

Pe piaţa serviciilor medicale private, Regina Maria este nr. 2 după venituri, concurând cu MedLife, Medicover şi Sanador.

Eurobank Ergasias, proprietarul Bancpost, despre vânzarea de portofolii neperformante din România: Am primit cereri pentru vânzări potențiale și luăm în considerare aceste cereri. Suntem implicați în discuții acum pentru un pachet relativ mic de credite neperformante

Lasă un răspuns

EFG Eurobank, proprietarul Bancpost, afirmă că are discuții de vânzare pentru un pachet ”relativ mic” de credite neperformante în România, fără să menționeze valoarea nominală a acestui pachet neperformant.

”Am primit într-adevăr cereri pentru vânzări potențiale de credite neperformante în România și luăm în considerare astfel de propuneri. În acest moment, suntem implicați în discuții pentru un pachet relativ mic de credite neperformante”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Apostolos Kazakos, director general al grupului de strategie în cadrul Eurobank Ergasias.

Acesta precizează că ”discuțiile nu au ajuns la scadență”.

Reprezentanții EFG Eurobank afirmă că vor reveni cu detalii când vor avea ”ceva mai concret”.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 2 octombrie că International Finance Corporation, divizia de investiții a grupului Băncii Mondiale, a făcut consorțiu cu Kruk România, filiala locală a administratorului polonez de creanțe, pentru a cumpăra un portofoliu de credite neperformante scos la vânzare de grecii de la EFG Eurobank, proprietarul Bancpost.

Tranzacția EFG Eurobank poartă numele de cod Ursa, iar IFC se așteaptă ca prețul de cumpărare al portofoliului după procedurile de evaluare să fie sub 65 mil. euro, potrivit unui sumar al proiectului de investiții propus spre aprobare board-ului instituției financiare internaționale și consultat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pentru portofoliul Ursa, IFC intenționează să aloce un credit sub 35 mil. euro destinat unuia sau mai multor vehicule de proiect create pentru achiziția portofoliului de credite neperformante acordate de ”subsidiara din România a unei bănci regionale mari”, se arată în documentul instituției.

Valoarea nominală a portofoliului de credite neperformante se situează în jurul a 600 mil. euro, fiind una dintre cele mai mari tranzacții din piața românească de profil, potrivit surselor din piață.

Portofoliul de credite neperformante este constituit din împrumuturi de retail (aproximativ 80% din total) și credite colaterizate acordate IMM-urilor din sectoare precum agricultură, construcții, comerț și transporturi.

Pe baza portofoliului indicativ, cele mai multe credite neperformante acordate IMM-urilor sunt de așteptat să fie în proceduri judiciare, iar asta înseamnă riscuri în obținerea și vânzarea garanțiilor aduse colateral la creditele respective, potrivit documentului IFC.

Proiectul IFC are ca dată estimată 1 septembrie pentru a fi supus aprobării board-ului instituției financiare internaționale.

Tranzacția Ursa este coordonată de la Atena de către EFG Eurobank, proprietarul Bancpost și a patra bancă din Grecia, și o execută pe cont propriu (in house), fără să-și fi angajat un consultant specializat.

Surse din piață susțin că tranzacția a ajuns în atenția investitorilor în luna iulie, iar acum a ajuns în faza pregătirii ofertelor angajante, o semnare a contractului de vânzare a portofoliului Ursa fiind așteptată până la finele acestui an, susțin sursele citate.

Bancpost este pilonul local al operațiunilor EFG Eurobank. Bancpost a fost înființată la 1 iulie 1991, iar în 2002 devine prima bancă din sistemul românesc privatizată integral. În noiembrie 2003, Eurobank (Eurobank Ergasias SA) devine acționarul majoritar al Bancpost.

Acțiunile Bancpost sunt acum împărțite de Eurobank Ergasias SA cu 93,78141% și alți acționari cu 6,21859%, din care ERB New Europe Holding BV are 5,36534%.

La finele primului trimestru, Bancpost avea un profit net de 2,3 mil. euro la active de 3,3 mld. euro, portofoliu de credite nete de 2 mld. euro, depozite în valoare de 1,8 mld. euro, o rețea de 158 de locații și 9 centre de afaceri, respectiv 2.373 de angajați.

La nivel de piață, Bancpost la finele anului trecut intra în top 10 bănci locale cu o cotă de piață de 3,1% după active.

Doru Postelnicu, șeful juriștilor din BCR, trece în echipa avocaților Dentons. Sursă foto: Dentons.

Dentons l-a angajat pe șeful Direcției juridice din BCR pentru a întări echipa de avocați de Finanțe și Bănci condusă de americanul Perry Zizzi

Lasă un răspuns

Dentons continuă să-și concentreze achizițiile de avocați specializați în Finanțe și Bănci, semn că ponderea acestei practici în volumul de activitate al biroului local este în creștere.

După cooptarea în urmă cu un an a lui Perry Zizzi, unul dintre cei mai cunoscuți avocați străini din București, ca șef de practică locală, Dentons face încă o mutare sonoră și îl recrutează pe Doru Postelnicu, șeful Direcției juridice a celei mai mari bănci locale – BCR. De la 1 octombrie, acesta vine pe poziția de Avocat Asociat Senior în echipa condusă de către Perry Zizzi.

Tot de la 1 octombrie, BCR trece din mâinile lui Tomas Spurny și va fi condusă de Sergiu Manea, noul director general executiv al băncii, ceea ce ar putea fi urmată de o serie de plecări, numiri și relocări pe post în cadrul subsidiarei locale a austriecilor de la Erste.

Plecările lui Spurny și Postelnicu din BCR survin la puțin timp după eșecul tranzacției de vânzare a portofoliului Neptun, care grupa active neperformante cu o valoare nominală de până la 2,7 mld. euro, cel mai mare din istoria pieței locale de profil.

Ca și în cazul lui Zizzi, Postelnicu revine practic după trei ani în echipa locală a fostului birou Salans din București. În martie 2013, firmele de avocatură Salans, firma canadiană Fraser Milner Casgrain şi SNR Denton au fuzionat într-una singură sub numele Dentons.

În noul său rol, Postelnicu va fi un membru – cheie în dezvoltarea practicii de litigii bancare a biroului, afirmă reprezentanții Dentons.

Postelnicu are o experiență de peste 10 ani în principal în domeniile finanțe-bănci, drept societar, litigii și fuziuni și achiziții. Experiența sa în finanțări acoperă credite sindicalizate, finanțare imobiliară și de proiect, finanțare de achiziții, credite comerciale,împrumuturi pentru retail, creditare generală pentru societăți, respectiv datorii prioritare și subordonate. Acesta a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității București și deține o diplomă de master în Dreptul Afacerilor de la Universitatea Martin Luther din Halle-Wittenberg (Germania), cu specializare în dreptul societăților comerciale, precum și un Certificat în Administrarea Afacerilor de la Warwick Business School din Marea Britanie. A mai trecut pe la firma germană de avocatură Noerr și pe la firma de construcții CCCF.

”Alăturarea sa marchează încă un pas în dezvoltarea grupului de practică finanțe-bănci, care deja a crescut în mod impresionant în ultimul an sub atenta supraveghere a lui Perry Zizzi, coordonatorul acestei arii de practică la București.Vom menține strategia de creștere a firmei și abordarea dinamică, continuând să căutăm în piață talente care vor sprijini succesul echipei noastre”, spune Anda Todor, Partener Coordonator al biroului din București al Dentons despre cooptarea lui Doru Postelnicu.

Firma de avocatură Dentons are un birou la București de circa 30 avocați, potrivit ultimelor informații disponibile.

Practica de bănci și finanțe a avocaților Dentons din biroul București este cotată pe al treilea palier valoric în ghidurile juridice internaționale Chambers and Partners Global și IFLR 1000, respectiv în al doilea eșalon în clasamentul Legal 500.

Pe piața serviciilor de avocatură de afaceri, Dentons este unul dintre jucătorii de talie medie. Poziții puternice au, pe de o parte, firmele locale NNDKP, Țuca Zbârcea & Asociații, Mușat & Asociații și Popovici Nițu & Asociații, precum și polul reprezentat de către birourile societăților de avocați din Londra – Clifford Chance, Allen & Overy, CMS Cameron McKenna sau DLA Piper.

Producătorul italian de mobilă Natuzzi ia o linie de credit de 10 mil. euro la EximBank pentru finanțarea activității locale

Lasă un răspuns

Banca de stat EximBank a anunțat acordarea unei linii de credit de 10 mil. euro către Italsofa România, al doilea exportator local de mobilă. Compania aflată în portofoliul producătorului italian de mobilă Natuzzi va folosi banii pentru a-și finanța activitatea curentă.

„Suntem convinși că finanțarea acordată va contribui la dezvoltarea durabilă a companiei, cu impact direct și pozitiv la nivel micro și macro-economic, în condițiile în care Italsofa activează într-una dintre puţinele industrii care au avut, în ultimii ani, un aport pozitiv la balanţa comercială a României”, a spus Traian Halalai, președintele executiv al EximBank.

Italsofa România operează o fabrică la Baia Mare, ce se întinde pe o suprafață de peste 76.000 mp și unde lucrează peste 1.200 de angajați.

Fabrica produce atât canapele, cât şi tâmplăria destinată prelucrării lemnului în semifabricate, și este una dintre cele mai mari investiții greenfield din industria locală a mobilei, valoarea totală a investițiilor realizate din 2001 până în prezent depășind 38 mil. euro.

Grupul a demarat investiția de la Baia Mare în 2001, în prezent fabrica producând atât canapele (care au reprezentat 91% din volumul vânzărilor din 2014), cât şi tâmplăria destinată prelucrării lemnului în semifabricate pentru întregul grup.

La nivelul anului 2014, fabrica de la Baia Mare a generat 24% din veniturile totale din produsele tapiţate ale grupului, raportând o cifră de afaceri de peste 303 mil. lei (68 mil. euro) și un profit de aproape 13 mil. lei (aproape 3 mil. euro) la un număr mediu de 1.344 de angajați. Grupul derulează un proces de implementare a unui nou proces de producţie la Baia Mare care permite ca toate activitățile implicate de realizarea produsului finit să fie integrate într-o singură linie tehnologică, după modelul celor din industria auto.

Italienii de la Natuzzi sunt unul dintre cei mai importanți investitori străini din această parte a României, dacă raportăm anvergura investiției în producția de mobilă de la Baia Mare la soldul capitalului social subscris de străini în firme din județul Maramureș, care era de numai 72,9 mil. euro la 31 decembrie 2014.

La nivel de ansamblu, italienii sunt investitorii străini cu cel mai mare număr de firme locale (41.082 de societăți) și cu fonduri subscrise de peste 1,56 mld. euro ceea ce îi plasează în primele șapte țări după țara de rezidență a capitalului.

Grupul Natuzzi a fost fondat în 1959 de Pasquale Natuzzi ca un mic atelier ce producea canapele din piele. Anul trecut, grupul care operează în total şapte fabrici, 12 birouri comerciale şi peste 1.100 de puncte de vânzare, a avut venituri de 462 mil. euro și pierderi de 49 mil. euro. Valoarea companiei italiene pe bursa de la New York este de 110 mil. dolari.

EximBank, una din cele două bănci aflate sub controlul statului român, s-a poziționat pe segmentul finanțărilor de talie mică și medie către companii. Pe piața finanțărilor corporative, a încheiat acorduri cu firme din sectoare economice diferite – Antibiotice Iaşi, Astra Vagoane Călători, Romcab, Aquila, Romelectro, Adrem Invest, Agricover IFN, Grup Servicii Petroliere sau Alro.

Banca obținut în 2014 un profit net de 46,6 mil. lei (circa 10,5 mil. euro) și are o expunere pe piață de 4,7 mld. lei (peste 1 mld. euro).

Sediul central al Intesa Sanpaolo România. Sursă foto: Banca.

Intesa Sanpaolo Bank România iese cu o tranzacție de vânzare a unui portofoliu de credite neperformante de până la 300 mil. euro. Deloitte are mandatul de vânzare al portofoliului de active corporate

Lasă un răspuns

Intesa Sanpaolo Bank România, filiala locală a celei mai mari bănci italiene, pregătește vânzarea unui portofoliu de credite neperformante cu o valoare nominală de până la 300 mil. euro, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Potrivit acestora, portofoliul Intesa Sanpaolo este format din active corporate, iar nivelul provizioanelor acoperă aproximativ 70% din valoarea portofoliului.

Consultanții Deloitte au mandatul de vânzare al portofoliului de credite neperformante scos la vânzare de filiala locală a băncii italiene.

Reprezentanții Intesa Sanpaolo Bank România nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Activitățile de administrare a creditelor neperformante sunt coordonate de către Florin Șandor, director general adjunct al Intesa Sanpaolo Bank România și Chief Workout Officer al băncii.

Șandor a fost aproape zece ani șef al departamentului juridic al băncii, iar apoi timp de un an și opt luni a activat în cadrul BNR pe poziția de Senior Consultant. Din iulie 2014, acesta a revenit în cadrul băncii italiene și face parte din echipa de conducere.

Impactul așteptat al tranzacției cu credite neperformante asupra bilanțului subsidiarei locale a italienilor este unul semnificativ. Activele băncii se situau la 30 iunie 2015 la 1,1 mld. euro, în timp ce volumul împrumuturilor acordate era de 0,7 mld. euro, conform datelor publicate de către banca – mamă din Italia. Banca dispune acum de o rețea de aproximativ 60 de unități și circa 700 de angajați.

Intesa Sanpaolo este o bancă născută în urma fuziunii dintre băncile italiene Intesa și Sanpaolo IMI.

În România, italienii au intrat pe piață în 1996 punând piciorul la Arad, unde au înființat o bancă destinată finanțării IMM-urilor. Din 1 octombrie 2012, Intesa Sanpaolo România a fuzionat absorbind Banca CR Firenze România SA.

Acțiunile Intesa Sanpaolo România sunt deținute de Intesa Sanpaolo SpA cu o participație de 91,47%, Cassa di Risparmio di Firenze SpA (8,18%) și Intesa Sanpaolo Holding International S.A. (0,35 %).

Poziția afacerii Intesa Sanpaolo în piața locală de profil contrastează puternic cu ceea ce înseamnă grupul Intesa în piața bancară europeană. Astfel, Intesa Sanpaolo era la 30 august a șaptea bancă din zona euro după valoarea bursieră, cu 54,3 mld. euro, înaintea RBS (53,6 mld. euro), ING (52,8 mld. euro), Deutsche Bank (36,2 mld. euro), SocGen (35 mld. euro), UniCredit (34,8 mld.euro) și Credit Agricole (31,9 mld. euro). Intesa are active totale de 668 mld. euro și operațiuni concentrate pe piețele din Italia, Europa Centrală și de Est, Orientul Mijlociu și nordul Africii.

Pe piața bancară locală, Intesa Sanpaolo intră în prima jumătate a clasamentului. La finele anului trecut, Intesa avea o cotă de piață de 1,2% cu un activ net bilanțier de 1 mld. euro, ocupând poziția 18 din cele 40 de instituții de credit, potrivit raportului anual al băncii centrale.

Intesa nu a avut ambiții în România de a intra în lupta pentru o poziție de top, o excepție notabilă fiind depunerea unei oferte în 2005 la privatizarea BCR, tranzacție tranșată de Erste pentru o sumă de 3,75 mld. euro, record absolut în istoria vânzării de active locale.

Ultimul bilanț anual al Intesa Sanpaolo România indică pierderi de aproape 60 mil. euro la 31 decembrie 2014, în condițiile în care banca nu a mai făcut profit din 2008 până acum. La nivel de grup, Intesa a raportat un profit net de 2 mld. euro după primul semestru.

În contextul în care peisajul bancar după izbucnirea crizei globale în urmă cu șapte ani a fost marcat de reducerea personalului și a rețelelor din teritoriu, ultimii ani au adus o tendință de curățire a pieței, concretizată pe de o parte prin exitul unor jucători ca Millennium (Portugalia), RBS (Marea Britanie), Volksbank (Austria), MKB (Ungaria), iar pe de altă parte printr-o serie de tranzacții cu portofolii neperformante.

Tranzacțiile cu credite neperformante, încheiate până acum în jurul unui interval de discount situat între 85% și 93% față de valoarea nominală, conform datelor colectate din piață de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, fie au rolul de a elibera băncile de presiunea provizioanelor pentru a putea redirecționa resurse către creditare, fie anticipează tranzacții de exit ale unor jucători cum a fost cazul Volksbank și cum este în prezent cazul Piraeus.

Pe piața românească, primele tranzacții de calibru au apărut anul trecut – vânzarea unui portofoliu neperformant de 495 mil. euro de către Volksbank România, bancă acum în curs de integrare în structurile BT, apoi seria de tranzacții ale BCR – cu o valoare de peste 620 mil. euro, inclusiv proiectul Saturn (portofoliu de 400 mil. euro).

Cea mai mare astfel de tranzacție pe piața de profil, vânzarea portofoliului Neptun de 2,7 mld. euro al BCR, a eșuat la începutul acestei luni, în contextul în care în același interval de timp Erste a mai venit cu o veste – șoc, demisia cehului Tomas Spurny înainte de expirarea mandatului și înlocuirea sa în poziția de CEO al celei mai mari bănci locale cu Sergiu Manea.

Tranzacția Neptun de la BCR a atras în premieră atenția asupra României din partea mai multor fonduri de talie globală. Erste a primit pe 27 iulie două oferte finale de la Lone Star și Blackstone, cuprinse în intervalul 11 – 14 eurocenți pentru  1 euro credit neperformant la valoare nominală. Lone Star a depus oferta mai bună, fiind aproape de a semna tranzacția, apoi s-a retras, iar Blackstone a venit în august cu o ofertă finală îmbunătățită cu puțin peste cea înaintată de Lone Star, însă Erste a decis să renunțe la tranzacție, austriecii având așteptări de preț mai mari.

Pe piața de profil, UniCredit Bank urmează să intre în perioada următoare cu portofoliul neperformant, estimat la 340 mil. euro, cu nume de cod Triton, mandatul de vânzare fiind luat de consultanții KPMG.

Băncile românești au de vândut portofolii neperformante care totalizează peste 10 mld. euro, conform unor estimări.

bcr_neptun_npl_indicatori_tranzactie_esec main

Tranzacția Neptun: cine a participat în tranzacție, cine au fost oamenii – cheie, etapele principale ale tranzacției

Lasă un răspuns

Erste a oprit recent discuțiile pentru vânzarea portofoliului de credite neperformante Neptun, cu o valoare nominală de 2,7 mld. euro, austriecii fiind nemulțumiți atât de ofertele angajante primite de la fondul american de investiții Lone Star, respectiv de la consorțiul condus de Blackstone, cât și de discuțiile ulterioare care au adus o ofertă finală ușor îmbunătățită, însă în continuare sub așteptările proprietarului BCR.

Bloomberg a anunțat joi că tranzacția Neptun a fost anulată de către Erste, pe fondul ofertelor sub așteptări, despre care jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 1 septembrie.

”Noi nu am anunțat nicio o tranzacție cu NPL-uri (portofolii cu credite neperformante – n.r.) la BCR și nu este modul nostru de lucru să comentăm despre discuții pe care le-am avut sau le avem cu potențiali parteneri de afaceri. De aceea, răspunsul nostru oficial nu poate fi decât același pe care l-am comunicat anterior și anume că ne continuăm eforturile de rezolvare accelerată a portofoliului istoric de credite neperformante de la BCR”, au răspuns reprezentanții Erste la solicitarea jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO referitor la informațiile Bloomberg conform cărora austriecii au anulat tranzacția Neptun.

Răspunsul Erste referitor la destinul tranzacției Neptun este unul nuanțat și este aliniat strategiei declarate a grupului austriac de a curăța rapid și cât mai discret posibil nivelul creditelor neperformante din ansamblul portofoliului pentru a face loc recuperării terenului pierdut în piață de către BCR prin creșterea producției de împrumuturi noi. De asemenea, răspunsul diplomatic al austriecilor este compatibil cu cerințele băncii centrale, care pune presiune asupra băncilor să rezolve cu prioritate problema creditelor neperformante din bilanțurile proprii.

BCR a pornit în primul trimestru al acestui an derularea tranzacției de vânzare a portofoliului Neptun, cel mai mare din scurta istorie a pieței românești de tranzacții cu portofolii bancare neperformante.

Firma de audit și consultanță PwC a câștigat mandatul Erste pentru organizarea și coordonarea vânzării portofoliului Neptun, în fața unor bănci de investiții de calibru precum Lazard, potrivit informațiilor publicate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, care a anunțat în premieră această tranzacție pe 11 februarie, iar apoi pe 24 martie.

PwC venea în spate cu atu-ul executării cu succes a unor tranzacții de vânzare de portofolii neperformante ale BCR (cea mai importantă fiind tranzacția Saturn de vânzare a unui portofoliu de circa 400 mil. euro în decembrie 2014), având și expertiza unică  a celor mai mari tranzacții locale pe piața de profil (a fost consultantul Volksbank România la vânzarea unui portofoliu de 495 mil. euro).

Tranzacția propusă investitorilor avea de această dată o structură diferită, pe lângă vânzarea unui portofoliu uriaș de credite neperformante, fiind „lipită” și externalizarea unității de restructurare din BCR, care să se ocupe de administrarea portofoliului ce urma a fi vândut.

Astfel, Erste punea pe masa potențialilor cumpărători un portofoliu de credite neperformante cu o valoare nominală de circa 2,7 mld. euro, precum și un pachet de 51% din acțiunile companiei de administrare a portofoliului Neptun, companie rezultată din externalizarea departamentului de work out din BCR, care numără în jurul a 350 de oameni, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse apropiate discuțiilor.

Portofoliul de credite neperformante al BCR cu nume de cod Neptun este format din împrumuturi acordate companiilor mari, care au o pondere de până la 39% din întregul pachet, IMM – urile ocupă aproape 15%, creditele de pe segmentul retail (acordate persoanelor fizice) cu o pondere de circa 32%, respectiv o componentă de circa 14% din valoarea nominală a pachetului însemnând finanțări cu destinație imobiliară.

Calendarul și investitorii implicați în tranzacție

Teaser-ul (documentele de prezentare a tranzacției) a fost trimis apoi către o bază de potențiali investitori. Astfel, din informațiile jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, printre cei invitați să participe la tranzacția Erste s-au numărat Lone Star, Bank of America Merril Lynch, Apollo Global Management, Blackstone (liderul consorțiului format cu HIG Capital, AnaCap) , TPG, Oaktree Capital Management, Morgan Stanley, Deutsche Bank (liderul consorțiului format cu The Baupost Group și Sankaty Advisors), Starwood, Cerberus, International Finance Corporation (care s-a alăturat apoi Lone Star), respectiv Fortress.

Dintre cei invitați, au venit să semneze la finele lunii aprilie acordul de confidențialitate al tranzacției (NDA – Non Disclosure Agreement, n.r.) Deutsche Bank (lider de consorțiu), Apollo, Blackstone (lider de consorțiu), Lone Star și Fortress. Documentul cuprinde peste 220 de pagini și are ca scop asigurarea confidențialității în ceea ce privește datele tranzacției la care investitorii urmau să aibă acces.

A urmat apoi o analiză a bazei de date puse la dispoziție și un info memo într-un interval de aproximativ două săptămâni, iar investitorii au avut apoi la dispoziție o săptămână pentru a lua decizia dacă depun sau nu oferte indicative sau neangajante, care echivalează cu o expresie formală de interes.

Termenul de depunere al ofertelor neangajante a fost 26 mai. Înainte de depunerea ofertelor neangajante, din tranzacția Neptun au ieșit Fortress și Apollo.

Au depus oferte neangajante Deutsche Bank (liderul consorțiului format cu The Baupost Group și Sankaty Advisors), Blackstone (liderul consorțiului format cu HIG Capital și AnaCap) și Lone Star.

A urmat apoi etapa de due dilligence, care cuprinde derularea activităților de analiză financiară, seturi de întrebări adresate reprezentanților vânzătorului  de către echipele investitorilor. Investitorii au avut acces în această perioadă la o cameră de date virtuală.

Procesul de due dilligence derulat în tranzacția Neptun a durat aproximativ șase săptămâni pe parcursul lunilor iunie și iulie.
În această etapă, consorțiul condus de Deutsche Bank s-a retras din tranzacție.

A urmat termenul de depunere al ofertelor angajante. Erste a primit pe 27 iulie două oferte angajante de la Blackstone (liderul consorțiului format cu HIG Capital și AnaCap) și Lone Star, după cum a anunțat în premieră jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții potențialilor cumpărători ai portofoliului Neptun au avut discuții și la nivelul BNR pentru a estima impactul asupra tranzacției a noilor reglementări privind insolvența persoanelor fizice.

Din informațiile disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, ofertele depuse de cei doi investitori au fost în jurul intervalului de preț 11 – 14 eurocenți pentru 1 euro valoare nominală din portofoliul scos la vânzare, oferta mai mare fiind depusă de Lone Star.

Apoi, sursele citate susțin că Erste le-a transmis celor doi ofertanți că așteaptă o îmbunătățire a ofertelor. În acest context, au fost purtate discuții cu Lone Star, iar Blackstone ar fi depus o ofertă îmbunătățită în august, însă tot în jurul intervalului de oferte primite de Erste, ale cărei așteptări sunt cu mult mai mari.

Diferența mare de preț între ofertele primite de la Lone Star și Blackstone și așteptările Erste au dus la blocajul tranzacției Neptun. De la o tranzacție estimată în fazele inițiale la aproximativ 640 – 710 mil. euro, ofertele finale au cotat tranzacția în jurul unei medii de 300 – 350 mil. euro, susțin sursele citate.

Cine au fost consultanții și oamenii – cheie în tranzacție

Erste a lucrat în tranzacția Neptun, pe lângă consultanții de la PwC, cu banca de investiții americană Houlihan Lokey, iar pe partea de consultanță juridică au apelat la serviciile firmei austriece de avocați Schoenherr. Avocații Schoenherr, ca și consultanții de la PwC, au consiliat Erste și la vânzări anterioare de credite neperformante.

În proiectul Neptun, oamenii – cheie ai PwC sunt spaniolul Guillermo Barquin, Partener, austriacul Bernhard Engel, Partener, și britanicul Jonathan Wheatley, director European Portfolio Advisory Group CEE în cadrul biroului din Londra.

Guillermo Barquín Orbea lucrează la PwC de 15 ani. Are la activ peste 30 de tranzacții de vânzare de portofolii performante și neperformante, în valoare totală de 15 mld. euro și achiziții de peste 7 mld. euro.

Bernhard Engel este partener PwC Austria și este familiar cu tranzacțiile cu portofolii neperformante operate de băncile austriece Volksbank și Erste, proprietarul BCR.

Preţurile depind de parametrii portofoliilor, spunea în februarie Bernhard Engel, potrivit ziarului Bursa. Engel adăuga că anumite credite de consum negarantate pot fi tranzacţionate între 5-15% din valoarea lor, în funcţie de durata întârzierii achitării lor, iar creditele imobiliare se tranzacţionează în regiune la 15-25% din valoarea lor.

Wheatley lucrează din 2012 la PwC, unde a revenit după 8 ani în care a fost în rândurile băncii britanice RBS. A condus un proiect de structurare a vânzării unui portofoliu de credite neperformante de 1 mld. euro în Europa de Est și a condus procesul de achiziție a unui portofolii de 200 mil. lire sterline în 2013. Vorbește engleza, franceza și spaniola.

Consorțiul Blackstone – HIG Capital – AnaCap, unul dintre cei doi finaliști ai tranzacției Neptun, a lucrat cu Deloitte pe partea de consultanță.

Pe partea managementului de creanțe, consorțiul condus de Blackstone a avut alături firma specializată EOS pentru analiza portofoliului de creanțe pe segmentul de retail, CIT Restructuring – divizie a CITR Group –  pentru analiza segmentelor companii mari și IMM-uri din portofoliu, iar pe zona juridică a apelat la expertiza avocaților NNDKP.

Echipa Blackstone pe proiectul Neptun a fost condusă de Qasim Abbas, Managing Director în biroul londonez în cadrul grupului de oportunități tactice. A venit la Blackstone în 2012, după ce a trecut și pe la băncile de investiții Citi și UBS.

Lone Star, celălalt ofertant, a lucrat la tranzacția Neptun cu IFC (finanțare), APS (management recuperare creanțe), Alvarez & Marsal (consultanță restructurare), RTPR Allen & Overy (avocați).

IFC și-a anunțat intenția să se asocieze cu LSF IX Investments, fond de investiții administrat de Lone Star, în cadrul unui vehicul de investiții special creat pentru tranzacția derulată la BCR, numele companiei de proiect fiind DARP Neptune SPV.

Pentru aceasta, International Finance Corporation, divizia de investiții a Băncii Mondiale, a înaintat spre aprobarea board-ului său propunerea de a aloca până la 145 mil. dolari (circa 129 mil. euro) pentru a cumpăra împreună cu fondul american de investiții Lone Star portofoliul Neptun de la BCR, cel mai mare pachet de credite neperformante din istoria pieței bancare locale. Banii alocați includ și o investiție într-o companie specializată în administrarea creditelor neperformante. Expunerea maximă pe un proiect este de maxim 35% din costul total al proiectului.

APS a devenit ”un abonat” al marilor tranzacții locale cu neperformante, printre care vânzarea unui portofoliu nominal de circa 500 mil. euro de către Volksbank România, apoi BCR cu două tranzacții care au cumulat vânzarea unor portofolii de datorii de peste 600 mil. euro. IFC a anunțat în aprilie 2014 un parteneriat cu APS, prin care instituția financiară internațională acorda finanțare de până la 20 mil. euro pentru achiziția unor astfel de credite neperformante de către firma cehă în țări din regiune inclusiv în România.

Alvarez & Marsal este o firmă de consultanță fondată în 1983 de către un fost consultant în restructurare de la Coopers & Lybrand și de un fost bancher Citi.

Omul – cheie în negocierile Lone Star pe tranzacția Neptun de la BCR este Stephan Ohlmeyer, director în cadrul biroului londonez al fondului de investiții american.

Ohlmeyer este un bancher de investiții german care a venit în aprilie 2014 la Lone Star, pe poziție de managing director.

Și-a făcut studiile și are un doctorat în Fizică Matematică la Universitatea din Hamburg (Germania). Are o certificare CFA de analist financiar. Și-a început cariera în 1996 ca intern în biroul din Munchen al firmei germane de consultanță de strategie Roland Berger. A lucrat în perioada 1997 – 2000 ca asociat în biroul din Londra al băncii americane de investiții JP Morgan Chase, iar pentru următorii 3 ani a fost asociat în cadrul Morgan Stanley. În perioada 2002 – 2008, Ohlmeyer a fost director executiv în Londra în cadrul grupului pentru situații speciale al băncii americane de investiții Goldman Sachs.

Importanța tranzacțiilor cu credite neperformante în strategia de creștere a BCR

Pentru austrieci, miza tranzacției este importantă, având în vedere că este un pas decisiv pentru eliminarea presiunii lăsate pe bilanț de credite vechi și ar descătușa liderul pieței bancare să-și reia planurile de creștere sub noul său director general, românul Sergiu Manea, care îl înlocuiește de la 1 octombrie pe cehul cu cetățenie americană Tomas Spurny.

„Sperăm să finalizăm până la sfârșitul anului (tranzacția Neptun – n.r.). Dacă se va încheia cu succes sau nu până la sfârșitul anului, nu știu”, declara pe 7 august Andreas Treichl, directorul general al grupului austriac Erste – proprietarul BCR, în cadrul conferinței de presă organizate pentru prezentarea rezultatelor financiare din primul semestru. De atunci, reprezentanții Erste nu au venit cu alte declarații sau informații pe marginea tranzacției.

După primul semestru, BCR a afișat un profit net de 135,7 mil. euro și o scădere a ratei creditelor neperformante de la 29,3% la 23,1% într-un an. Rata de acoperire a NPL s-a situat la 76,9%, un nivel considerat confortabil.

Raportul semestrial al Erste indică faptul că la BCR la 30 iunie volumul creditelor neperformante și al creanțelor ajungea la 1,86 mld. euro, plasând România după Austria în ceea ce privește nivelul acestora.

Erste a câștigat în 2005 licitația organizată de statul român pentru privatizarea BCR și în 2006 a devenit acționarul majoritar al celei mai mari bănci locale, după ce a plătit 3,75 mld. euro pentru achiziția a 61,88% din acțiuni de la statul român, BERD și IFC.

Ulterior, și-a majorat participația în BCR prin achiziția de acțiuni de la SIF-uri și angajații băncii, deținerea Erste ajungând la 93,6%, conform ultimului raport anual al băncii austriece.

Pe lângă achiziția foarte scumpă a BCR, Erste a suferit al doilea șoc major pe piața locală odată cu declanșarea crizei în 2008, care a adus o depreciere puternică a portofoliului de credite, un fenomen întâlnit la scară largă în lumea bancară.

Astfel, Erste a început în mandatul lui Tomas Spurny la BCR o restructurare masivă a operațiunilor și curățirea bilanțului de credite neperformante.

În acest context, BCR a început să vândă în ultimul an două pachete, unul cu o valoare nominală de 1 mld. lei (225 mil. euro) și altul de 400 mil. euro.

Procesul a culminat cu ieșirea pe piață în primul semestru al anului a portofoliului Neptun, care prin amploarea sa rezolva în cea mai mare parte ecuația portofoliilor neperformante la BCR.

BCR infografic neptun main

Tranzacția Neptun de la BCR: IFC a pregătit până la 130 mil. euro pentru achiziția alături de Lone Star a celui mai mare portofoliu bancar neperformant din România. Șeful echipei de negociatori ai fondului american de investiții este Stephan Ohlmeyer, un bancher de investiții german din Londra care a lucrat șase ani pentru Goldman Sachs. Erste așteaptă un preț mai mare decât ofertele înaintate de Blackstone și Lone Star

Lasă un răspuns

International Finance Corporation, divizia de investiții a Băncii Mondiale, a înaintat spre aprobarea board-ului său propunerea de a aloca până la 145 mil. dolari (circa 129 mil. euro) pentru a cumpăra împreună cu fondul american de investiții Lone Star portofoliul Neptun de la BCR, cel mai mare pachet de credite neperformante din istoria pieței bancare locale. Banii alocați includ și o investiție într-o companie specializată în administrarea creditelor neperformante.

Giganții americani Blackstone și Lone Star au depus oferte angajante pentru preluarea portofoliului Neptun, care pentru fiecare dintre cei doi ar însemna intrarea pe piața de profil din România.

IFC și-a anunțat intenția să se asocieze cu LSF IX Investments, fond de investiții administrat de Lone Star, în cadrul unui vehicul de investiții special creat pentru tranzacția derulată la BCR, numele companiei de proiect fiind DARP Neptune SPV.

Sumarul proiectul de investiții al IFC a fost făcut public pe 7 iulie, iar data estimată pentru a fi luat în discuția board-ului este 6 august. Termenul de finalizare al proiectului de investiții al IFC, care cuprinde finanțarea achiziției și administrarea portofoliului preluat, este 31 decembrie 2017, potrivit datelor făcute publice pe site-ul instituției.

Întrebați care este expunerea maximă pe care IFC o poate lua în cadrul unei tranzacții cu portofolii de credite neperformante, reprezentanții instituției financiare internaționale au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO: ”Suma finală depinde de structura de finanțare și de tipul de garanție disponibil investitorilor. În general, nu există limite fixe pe țară sau pe clase de active. Finanțarea IFC este disponibilă către toți participanții eligibili dintr-o licitație pentru proiecte și pentru parteneri care îndeplinesc criteriile de investiție ale IFC. Suma totală a finanțării IFC reflectă discuțiile cu partenerii de investiții, potențiale deficite de finanțare și structura tranzacției. În general, în concordanță cu informațiile disponibile pe site-ul instituției, IFC finanțează până la 35% din costul total al unui proiect printr-o  gamă de instrumente ce includ împrumuturi de prim rang, împrumuturi subordonate sau instrumente de capitaluri proprii”.

Reprezentanții IFC nu au făcut niciun comentariu însă legat de participarea la tranzacția de vânzare a portofoliului de 2,7 mld. euro de către BCR.

Dacă luăm în calcul expunerea maximă de 35% pe care IFC și-ar putea-o lua într-o astfel de tranzacție rezultă că Lone Star împreună cu IFC cotează costul achiziției și administrării proiectului Neptun la un minim în jurul valorii de 370 mil. euro, ceea ce ar echivala cu un preț de până la 13 eurocenți la fiecare 1 euro datorie în valoare nominală, respectiv la un discount în jurul a 87%.

Sursă: IFC.

Sursă: IFC.

Pe 27 iulie, Lone Star și consorțiul format din Blackstone, HIG Capital și AnaCap au depus ofertele finale pentru portofoliul Neptun.

Erste, proprietarul BCR, a transmis celor doi potențiali cumpărători că așteaptă oferte de preț îmbunătățite, potrivit unor surse din piața financiară.

Reprezentanții potențialilor cumpărători ai portofoliului Neptun au avut discuții și la nivelul BNR pentru a estima impactul asupra tranzacției a noilor reglementări privind insolvența persoanelor fizice.

Ca structură, portofoliul BCR, vândut în cadrul operațiunii Neptun, cuprinde în cea mai mare parte credite corporate și împrumuturi acordate IMM-urilor, respectiv credite toxice de retail (acordate persoanelor fizice) și acordate IMM-urilor și credite acordate clienților de pe piața imobiliară. Din pachetul scos la vânzare face parte și un departament  intern al BCR, care numără în jurul a 350 de oameni, specializat în administrarea creanțelor.

Pentru austrieci, miza tranzacției este importantă, având în vedere că este un pas decisiv pentru eliminarea presiunii lăsate pe bilanț de credite vechi și ar descătușa liderul pieței bancare să-și reia planurile de creștere sub noul său director general, românul Sergiu Manea, care îl înlocuiește de la 1 octombrie pe cehul cu cetățenie americană Tomas Spurny. Totuși, Erste nu are o presiune să închidă tranzacția până la finele acestui an și discută obținerea unui preț mai bun decât ofertele primite de la cei doi finaliști.

„Sperăm să finalizăm până la sfârșitul anului (tranzacția Neptun – n.r.). Dacă se va încheia cu succes sau nu până la sfârșitul anului, nu știu”, declara pe 7 august Andreas Treichl, directorul general al grupului austriac Erste – proprietarul BCR, în cadrul conferinței de presă organizate pentru prezentarea rezultatelor financiare din primul semestru. De atunci, reprezentanții Erste nu au venit cu alte declarații sau informații pe marginea tranzacției.

În cursă au fost, inițial, și alte nume grele precum Apollo Global Management, respectiv consorțiul format din Deutsche Bank, Baupost și Sankaty Advisors, care s-au retras însă după ce au accesat camera de date a tranzacției Neptun.

Lone Star lucrează în acest proiect cu firma cehă de recuperare a creanțelor APS, care a devenit ”un abonat” al marilor tranzacții locale cu neperformante, printre care vânzarea unui portofoliu nominal de circa 500 mil. euro de către Volksbank România, apoi BCR cu două tranzacții care au cumulat vânzarea unor portofolii de datorii de peste 600 mil. euro. IFC a anunțat în aprilie 2014 un parteneriat cu APS, prin care instituția financiară internațională acorda finanțare de până la 20 mil. euro pentru achiziția unor astfel de credite neperformante de către firma cehă în țări din regiune inclusiv în România.

BCR este asistată la vânzarea pachetului de credite neperformante de către firma de consultanță PwC și de avocații firmei austriece Schoenherr, cu care au lucrat și la tranzacțiile anterioare.

Cine este omul care reprezintă Lone Star în tranzacția Neptun

Omul care coordonează negocierile Lone Star în tranzacția Neptun de la BCR este Stephan Ohlmeyer, director în cadrul biroului londonez al fondului de investiții american.

Ohlmeyer este un bancher de investiții german care a venit în aprilie 2014 la Lone Star, pe poziție de managing director.

Și-a făcut studiile și are un doctorat în Fizică Matematică la Universitatea din Hamburg (Germania). Are o certificare CFA de analist financiar. Și-a început cariera în 1996 ca intern în biroul din Munchen al firmei germane de consultanță de strategie Roland Berger. A lucrat în perioada 1997 – 2000 ca asociat în biroul din Londra al băncii americane de investiții JP Morgan Chase, iar pentru următorii 3 ani a fost asociat în cadrul Morgan Stanley.

În perioada 2002 – 2008, Ohlmeyer a fost director executiv în Londra în cadrul grupului pentru situații speciale al băncii americane de investiții Goldman Sachs.

Apoi, Ohlmeyer a trecut pe rând pe la Varde, Och – Ziff, iar în perioada 2013 – 2014 a fost director la firma suedeză de administrare a datoriilor Intrum Justitia.

Cu o experiență de 10 ani în industria portofoliilor neperformante din Europa, Stephan Ohlmeyer a venit în primăvara anului trecut la Lone Star care strângea bani de la investitori pentru ridicarea fondului de investiții Lone Star Fund IX.

Fondul a fost închis în iulie 2014, după ce reușise să adune 7,2 mld. dolari. Miliardarul american John Grayken, fondatorul Lone Star, a investit anul trecut 350 mil. dolari din propria avere, conform Bloomberg, în ridicarea fondului de investiții Lone Star Fund IX.

Tranzacțiile cu portofolii neperformante mari, magnet pentru fondurile americane de investiții

Fondul de investiții Lone Star Fund IX, care s-a înscris în 2015 în cursa pentru achiziția portofoliului Neptun de la BCR, vizează tranzacții în America, Europa și Japonia țintele sale fiind sectorul financiar, active și portofolii de datorii în segmentul rezidențial, corporativ și produse de credite de consum. Familia de fonduri Lone Star a atras în ultimii 20 de ani de la investitori capitaluri totale de 60 mld. dolari.

Blackstone, liderul singurului consorțiu rămas în cursă în tranzacția Neptun, este una dintre cele mai mari firme de investiții, are sub administrare active de 290 mld. dolari și este cel mai profitabil manager de active din lume, cu un câștig raportat în 2014 de 4,3 mld. dolari, adică o marjă de profit de 60%. Blackstone a plasat anul trecut 26,4 mld. dolari prin fonduri de investiții, investiții imobiliare, fonduri de hedging și pe piața de credit. Din acești bani, în Europa Blackstone a investit 7,7 mld. dolari. Valoarea de piață a grupului pe bursa din New York este de 51,4 mld. dolari.

Grupul de investiții Blackstone este condus de către americanul de origine evreiască Stephen Schwarzman, 68 de ani, membru al Partidului Republican, a cărui avere este estimată de Forbes la 10,8 mld. dolari. Celălalt fondator este Peter Peterson, 88 de ani, cu o avere estimată la 2,8 mld. dolari în 2008 de către revista Forbes. A fost Secretar de Stat pentru Comerț pentru un an sub președintele republican Richard Nixon și a condus banca de investiții Lehman Brothers în perioada 1973 – 1977.

HIG Capital, care acum este unul din partenerii Blackstone în tranzacția Neptun, a fost fondată în 1993 de către Sami Mnaymneh, 53 de ani, fost managing director al departamentului de fuziuni și achiziții în cadrul Blackstone, și de Tony Tamer, 54 de ani, fost partener la firma de consultanță de management Bain & Company, din care au plecat în 1984 cei trei oameni care au fondat Bain Capital – Mitt Romney, T. Coleman Andrews III și Eric Kriss.

HIG Capital are sub administrare active la nivel global de 17 mld. dolari, o echipă de peste 250 de oameni specializați în investiții. Are în portofoliu aproximativ 80 de firme ale căror vânzări combinate depășesc 30 mld. dolari pe an.

AnaCap este un fond de investiții specializat în achiziția de bănci și active bancare neperformante înființat în 2005. AnaCap a strâns capital de 2,6 mld. euro și dispune de o bază de investitori globali, printre care Goldman Sachs, Honeywell și Allianz.

Fondatorul AnaCap este Joe Giannamore, bancher de investiții cu diplomă MBA la London Business School și o diplomă în administrarea afacerilor de la American University din Washington.

Giannamore, acum unul dintre cei doi Managing Partneri ai AnaCap, a fost vicepreședinte la Salomon Brothers responsabil de investiții în active depreciate din afara SUA. A lucrat pentru Citicorp în departamentul de sindicalizări, iar în Europa și-a început cariera la Goldman Sachs, unde timp de 4 ani a fost membru al departanentului specializat în structurarea activelor globale, concentrându-se aici pe tranzacțiile cu portofolii financiare sau credite nonlichide.

HIG Capital și AnaCap au făcut parte din consorțiul condus de Deutsche Bank ce a cumpărat în vara anului trecut pachetul de credite neperformante de 495 mil. euro al Volksbank România.

BCR, la a treia tranzacție majoră cu portofolii neperformante

Erste a câștigat în 2005 licitația organizată de statul român pentru privatizarea BCR și în 2006 a devenit acționarul majoritar al celei mai mari bănci locale, după ce a plătit 3,75 mld. euro pentru achiziția a 61,88% din acțiuni de la statul român, BERD și IFC.

Ulterior, și-a majorat participația în BCR prin achiziția de acțiuni de la SIF-uri și angajații băncii, deținerea Erste ajungând la 93,6%, conform ultimului raport anual al băncii austriece.

Pe lângă achiziția foarte scumpă a BCR, Erste a suferit al doilea șoc major pe piața locală odată cu declanșarea crizei în 2008, care a adus o depreciere puternică a portofoliului de credite, un fenomen întâlnit la scară largă în lumea bancară.

Astfel, Erste a început în mandatul lui Tomas Spurny la BCR o restructurare masivă a operațiunilor și curățirea bilanțului de credite neperformante.

În acest context, BCR a început să vândă în ultimul an două pachete, unul cu o valoare nominală de 1 mld. lei (225 mil. euro) și altul de 400 mil. euro.

Procesul a culminat cu ieșirea pe piață în primul semestru al anului a portofoliului Neptun, care prin amploarea sa rezolvă în cea mai mare parte ecuația portofoliilor neperformante la BCR.

După primul semestru, BCR a afișat un profit net de 135,7 mil. euro și o scădere a ratei creditelor neperformante de la 29,3% la 23,1% într-un an. Rata de acoperire a NPL s-a situat la 76,9%, un nivel considerat confortabil.

Raportul semestrial al Erste indică faptul că la BCR la 30 iunie volumul creditelor neperformante și al creanțelor ajungea la 1,86 mld. euro, plasând România după Austria în ceea ce privește nivelul acestora.

unicredit_npl_infografic main

UniCredit iese cu tranzacția Triton pe piața creditelor neperformante. KPMG a primit mandatul de vânzare a unui portofoliu de circa 340 mil. euro cu active corporate și IMM

Lasă un răspuns

UniCredit pregătește vânzarea unui portofoliu de credite neperformante a cărui valoare se situează în jurul a 340 mil. euro în cadrul tranzacției cu nume de cod Triton, au declarat surse din piață pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Consultanții KPMG au primit mandatul pentru vânzarea portofoliului Triton al Unicredit, adaugă sursele citate.

Din pachet fac parte credite acordate companiilor mari, respectiv firmelor mici și mijlocii. Unul dintre proiectele de pe lista activelor scoase la vânzare de către bancherii UniCredit este Tiago Mall din Oradea, susțin sursele citate. Valoarea portofoliului vândut ar putea suferi ajustări ulterioare dacă ne uităm la tranzacții anterioare pe piața de profil.

Reprezentanții UniCredit și ai KPMG nu au făcut niciun comentariu până la momentul publicării acestui articol.

Proiectul Tiago Mall din Oradea, dezvoltat de irlandezii de la Mivan Kier prin compania MLS Proiect Oradea SRL, a intrat în faliment în 2010, iar compania de proiect a fost dizolvată cu lichidare în 2012. În 2009, compania avea datorii de 72,5 mil. euro și pierderi de 3,6 mil. euro.

Proiectul Tiago Mall era un plan ce viza dezvoltarea unui centru comercial în Oradea de 70 mil. euro, acesta primind finanțare de aproape 65 mil. euro de la UniCredit Austria și UniCredit Țiriac Bank, bancă ce și-a schimbat numele din 18 august în UniCredit Bank.

Valoarea obligațiilor garantate de dezvoltatori se ridicau cu tot cu dobânzi și alte costuri până la 97 mil. euro.

Tiago Mall Oradea era prevăzut cu o suprafață închiriabilă de 25.000 mp, o suprafață totală construită de 46.600 mp și o parcare pentru 1.000 de mașini. Terenul alocat pentru centrul comercial este de 69.800 mp.

Casa de insolvență Transilvania a gestionat dosarul Tiago Mall Oradea, potrivit datelor disponibile pe propriul site. Evaluat la 35 mil. euro, proiectul de la Oradea a fost vândut cu 30,5 mil. euro fără TVA firmei Shopping Center Holding.

Tranzacțiile cu portofolii neperformante sunt afacerea momentului pe piața bancară locală.

Cea mai mare astfel de tranzacție aflată acum în derulare pe piața de profil este vânzarea portofoliului Neptun, cu o valoare nominală de 2,7 mld. euro, de către BCR.

Primele tranzacții de calibru au apărut în 2014, când Volksbank România a transferat în iulie un portofoliu de datorii în valoare de 495 mil. euro, iar apoi BCR a vândut două portofolii mari, de 220 mil. euro, respectiv de 400 mil. euro. Până acum, prețul plătit de cumpărători pentru astfel de portofolii a oscilat în medie între 5 și 15 eurocenți la un euro valoare nominală, în funcție de garanțiile oferite și de calitatea portofoliului.

Tranzacțiile cu portofolii neperformante au ca scop curățirea bilanțurilor băncilor de creditele acordate în anii dinaintea izbucnirii crizei economice, care nu au mai putut fi rambursate de către persoane fizice și companii.

Tranzacția Triton derulată de UniCredit este una dintre cele mai mari pe segmentul activelor corporate.

UniCredit, a cincea bancă locală după nivelul activelor totale, a mai vândut până acum portofolii bancare neperformante.

„Știți la ce discount-uri au vândut și alte bănci credite neperformante. Pot să vă spun că la aceleași prețuri am vândut și noi”, spunea în februarie Răsvan Radu, CEO al UniCredit Țiriac Bank și Country Chairman al UniCredit în România.

UniCredit Bank a raportat la finele primului semestru o rată a creditelor neperformante de 9,56%, sub media pieței bancare ce se situa la 13,30% în mai, potrivit datelor BNR.

Comparativ cu vânzarea activelor din retail, prețul plătit pentru activele corporate ar putea fi mai mic având în vedere valul de insolvențe adus de criza financiară în rândul companiilor, precum și răspunderea acestora în limita capitalului social.

Cumpărătorii sunt fonduri de investiții specializate în achiziții de active bancare depreciate, care pentru administrarea portofoliilor preluate execută tranzacțiile împreună cu firme de administrare a portofoliilor de datorii.

Astfel, portofoliul Volksbank de 495 mil. euro a fost cumpărat de consorțiul format din Deutsche Bank, HIG Capital, AnaCap și APS. Portofoliile BCR, de 220 mil. euro, respectiv de 400 mil. euro, au ajuns la Deutsche Bank și APS.

Tranzacția Neptun, cea mai mare de pe piața românească, a atras interesul Apollo, a consorțiului format din americanii de la Blackstone, HIG Capital și fondul londonez AnaCap, a consorțiului format de gigantul german Deutsche Bank, Baupost și Sankaty Advisors, precum și a Lone Star Funds. Ulterior, Apollo s-a retras din tranzacția Neptun, la fel și consorțiul reprezentat de Deutsche Bank.

Pe 27 iulie, Erste a primit două oferte angajante din partea Lone Star Funds și a consorțiului format din Blackstone, HIG Capital și AnaCap. Lone Star lucrează la tranzacția Neptun cu firma cehă APS de recuperare a creanțelor.

În primăvară, firma poloneză Kruk de recuperare a creanțelor a plătit 12 mil. euro pentru achiziția unui portofoliu de credite neperformante în valoare de 184 mil. euro de la Piraeus Bank România.

UniCredit este una dintre cele mai puternice bănci pe piața finanțărilor corporative, de unde și expunerea mai mare pe companii. În 2014, avea o cotă de 12,2% la credite și 9,6% la depozite pe segmentul clienților – companii. Cota de piață a italienilor în creditarea persoanelor fizice era anul trecut de 5,7%, iar la depozite de 3,7%.

UniCredit Bank a realizat un profit net consolidat de 106,8 mil. lei (24 mil. euro) în primele șase luni ale anului, înainte de interesul minoritar.

Profitul operațional a fost de 362,4 mil. lei (81,5 mil. euro), rentabilitatea anualizata a capitalurilor proprii (ROE) este de 6,8% iar rentabilitatea activelor (ROA) de 0,7%.

Volumul activelor consolidate a ajuns la 30 iunie la 31 mld. lei (6,9 mld. euro), iar expunerea bilanțieră a portofoliului de credite este de 23,1 mld. lei (5,2 mld. euro), în creștere cu 1,1% comparativ cu finalul anului 2014. Depozitele atrase au ajuns la nivelul de 14,1 mld. lei (3,2 mld. euro), în scădere cu 11,2% comparativ cu finele lui 2014. Rata de solvabilitate individuală la iunie 2015 este de 14,34%.

UniCredit a intrat în România în 2001 prin achiziția băncii turcești Demirbank. În 2005, italienii preiau banca germană HVB, a cărei proaspătă achiziție locală era Banca Comercială Ion Țiriac. În urma fuziunilor BCIT – HVB Bank România și a HVB Țiriac Bank România – UniCredit România ia naștere banca actuală UniCredit Țiriac Bank.

În iunie 2015, Ion Țiriac își face exitul din bancă prin vânzarea pachetului de 45% din acțiuni, iar numele băncii devine UniCredit Bank.

ad_pharma_credite_tabel main

Confirmare oficială a celei mai mari finanțări din farma: BRD-Groupe Société Générale şi UniCredit Bank dau A&D Pharma un credit sindicalizat de 127 mil. euro pe 3 ani. Avocații CMS Cameron McKenna au asistat băncile, RTPR Allen & Overy a lucrat cu grupul farma

Lasă un răspuns

BRD-Groupe Société Générale şi UniCredit Bank acordă A&D Pharma, cel mai mare grup farmaceutic din România, un credit sindicalizat în valoare totală de 127 mil. euro, confirmând informațiile publicate în premieră de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 18 august.

Finanţarea, acordată pentru o perioadă de trei ani, este de tip „club loan”, fiecare dintre instituţiile financiare participând cu o sumă egală, de 63,5 mil. euro. Tranzacţia a fost aranjată în comun de cele două bănci – BRD a asumat rolul de coordonator al documentaţiei de credit, iar UniCredit Bank rolurile de agent de facilitate şi garanţii.

Prin noul contract, grupul A&D Pharma îşi refinanţează o linie de credit sindicalizată contractată în anul 2013, beneficiind de contextul favorabil al pieţei financiare, pe fondul apetitului ridicat actual al băncilor pentru creditarea companiilor viabile, cu o bună performanţă financiară. La împrumutul din 2013, pe lângă BRD și Unicredit a participat atunci și BCR, cele trei bănci împărțindu-și în mod egal expunerile.

Clubul bancar al BRD și Unicredit a beneficiat de consultanţa juridică a casei de avocatură CMS Romania, în timp ce A&D Pharma a fost asistat de RTPR Allen & Overy.

“Acest parteneriat reconfirmă implicarea UniCredit Bank în finanţarea sectorului privat, susţinând dezvoltarea unor sectoare de activitate cu potenţial real şi economia reală. Astfel, în primul semestru din 2015, banca a crescut volumul creditelor acordate pe piaţa din România cu 5,5% faţă de perioada similară a anului trecut, respectiv de la 4,45 miliarde de euro la mijlocul anului 2014 la 4,7 miliarde de euro în iunie 2015. Industria farmaceutică reprezintă o direcţie importantă în strategia de creştere a grupului UniCredit în Romania, iar relaţia de peste 10 ani cu grupul A&D Pharma confirmă acest lucru“, declară Cristian Covaciu, Head of Pharma în cadrul departamentului de clienţi multinaţionali al UniCredit Bank.

Banca și-a schimbat oficial denumirea din 18 august din Unicredit Țiriac Bank în Unicredit Bank, după vânzarea în luna iunie a pachetului de 45% din acțiuni de către omul de afaceri Ion Țiriac, ceea ce echivalează cu exitul fondatorului băncii.

“Tranzacţia reprezintă o reconfirmare a angajamentului BRD faţă de grupul A&D Pharma, liderul unui sector economic cu pronunţată conotaţie socială, pe care l-a acompaniat pe parcursul dezvoltării sale, atât prin facilităţi de finanţare bilaterale, cât şi în diferite formule de credite sindicalizate. Ea se înscrie, în egală măsură, în strategia băncii, care vizează consolidarea poziţiei pe sectorul marilor clienţi corporativi, faţă de care expunerea globală a BRD este în creştere faţă de anul trecut (+6,6% faţă de decembrie 2014). Această a cincea tranzacţie înregistrată în prima jumătate a anului 2015 ne susţine statutul de jucător de top pe piaţa sindicalizărilor, cu o expunere cumulată de circa 260 milioane dolari în tranzacţiile aranjate şi o cotă de 14% pe această piaţă”, declară Mihaela Chifiac, director Corporate & Investment Banking al BRD-Groupe Société Générale.

Grupul Erste (inclusiv BCR), BRD, Unicredit și Raiffeisen sunt printre cele mai active bănci pe piața locală a finanțărilor corporative.

Așa-numita ”rostogolire” (roll over) a împrumuturilor este larg răspândită în rândul companiilor. În acest an, OMV Petrom și-a refinanțat un credit din 2011 cu o sindicalizare bancară în valoare de 1 mld. euro. De asemenea, RCS & RDS a făcut demersuri pentru un împrumut de aproape 270 mil. euro destinat refinanțării unor credite bancare luate în 2013.

„Refinanţarea creditului aranjat în 2013, cu aproximativ 10 luni înainte de scadenţa acestuia, asigură stabilitatea financiară a grupului pentru următorii trei ani într-un cadru flexibil şi la costuri semnificativ reduse. Pe parcursul procesului de refinanţare am remarcat interesul ridicat pe care foarte multe bănci locale l-au aratat faţă de grupul A&D Pharma, interes pe care dorim să îl păstram activ prin diverse forme de colaborare, date fiind tendinţa de consolidare a pieţei bancare locale şi creşterea nevoilor de finanţare a grupului A&D Pharma, prin prisma consolidării şi dezvoltării pe segmentele de distribuţie şi retail farmaceutic”, declară Leonard Leca, directorul financiar al grupului A&D Pharma.

Leca se ocupă de aproape un an de finanțele A&D Pharma, numele său fiind foarte legat de Țiriac Holdings, unde a fost director financiar în perioada 2006 – 2013, iar apoi până în vara lui 2014 a ocupat postul de director general executiv. Apoi poziția sa de șef la Țiriac Holdings a fost preluată din august 2014 de către Dragoș Dinu, omul care a condus A&D Pharma în perioada 2002 – 2008.

A&D Pharma şi-a finanţat creşterea organică pe piaţa farma pe seama unei serii de împrumuturi, cu care a acoperit nevoile de capital de lucru şi proiectele de investiţii.

În 2006, grupul a anunţat contractarea unui împrumut de 100 mil. euro de la un sindicat de 11 bănci condus de Citibank. Pe lângă aceasta, din consorţiu au mai făcut parte Alpha Bank Filiala din Londra, Banca Românească, EFG Private Bank Luxemburg SA, BRD Group Societe Generale, Bank Austria Creditanstalt AG / HVB Bank, ING Bank, Investkredit Bank AG, MKB Bank, Piraeus Bank Filiala din Londra şi Raiffeisen Bank România.

Împrumutul a fost apoi refinanţat în 2009, când A&D Pharma a luat un credit de 100 mil. euro pentru a-l înlocui pe cel vechi. BCR, BRD şi Unicredit Bank Austria AG su aranjat tranzacţia la care au mai participat şi Citibank, respectiv RBS Bank România. Cele cinci bănci şi-au împărţit în mod egal expunerea, contribuind fiecare la finanţare cu câte 20 mil. euro.

În 2011, A&D Pharma ridică miza la 150 mil. euro, pe care-i împrumută de la Erste Group Bank AG, BCR şi UniCredit Țiriac Bank.

Pe măsură ce anvergura grupului se extinde, creşte nevoia de finanţare a acestuia. Astfel, în 2013, grupul accesează cel mai mare împrumut din istoria sa, în valoare de 190 mil. euro.

A&D Pharma este cel mai mare jucător din industria locală de farma, cu un rulaj anual de circa 1 mld. euro.

Grupul, fondat în 1994, are trei linii de afaceri de bază – farmacii, distribuție de medicamente și o structură separată de marketing – vânzări.

ad_pharma_infografic_credite main

A&D Pharma discută cu UniCredit și BRD contractarea unui credit în jurul valorii de 130 mil. euro. Cea mai mare tranzacție de finanțare din farma are ca scop refinanțarea grupului cu un rulaj anual de circa 1 mld. euro și face parte din strategia de ”rostogolire” periodică a împrumuturilor

Lasă un răspuns

A&D Pharma, liderul pieței locale de farma, intenționează să contracteze un credit în jurul valorii de 130 mil. euro, având discuții în acest sens cu bancherii de la UniCredit și BRD, au declarat surse din piață pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Un anunț privind noul împrumut al A & D Pharma este așteptat în perioada următoare.

A&D Pharma a început discuțiile în urmă cu mai multe luni cu bancherii locali, în condițiile în care, periodic, își refinanțează împrumuturile contractate anterior.

În septembrie 2013, grupul a luat un împrumut de 190 mil. euro de la BCR, BRD și UniCredit Țiriac Bank, ce au participat în mod egal la finanțare.

Reprezentanții A&D Pharma nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării articolului.

Așa-numita ”rostogolire” (roll over) a împrumuturilor este larg răspândită în rândul companiilor. În acest an, OMV Petrom și-a refinanțat un credit din 2011 cu o sindicalizare bancară în valoare de 1 mld. euro. De asemenea, RCS & RDS a făcut demersuri pentru un împrumut de aproape 270 mil. euro destinat refinanțării unor credite bancare luate în 2013.

A&D Pharma şi-a finanţat creşterea organică pe piaţa farma pe seama unei serii de împrumuturi, cu care a acoperit nevoile de capital de lucru şi proiectele de investiţii.

Astfel, în 2006, grupul a anunţat contractarea unui împrumut de 100 mil. euro de la un sindicat de 11 bănci condus de Citibank. Pe lângă aceasta, din consorţiu au mai făcut parte Alpha Bank Filiala din Londra, Banca Românească, EFG Private Bank Luxemburg SA, BRD Group Societe Generale, Bank Austria Creditanstalt AG / HVB Bank, ING Bank, Investkredit Bank AG, MKB Bank, Piraeus Bank Filiala din Londra şi Raiffeisen Bank România.

Împrumutul a fost apoi refinanţat în 2009, când A&D Pharma a luat un credit de 100 mil. euro pentru a-l înlocui pe cel vechi. BCR, BRD şi Unicredit Bank Austria AG su aranjat tranzacţia la care au mai participat şi Citibank, respectiv RBS Bank România. Cele cinci bănci şi-au împărţit în mod egal expunerea, contribuind fiecare la finanţare cu câte 20 mil. euro.

În 2011, A&D Pharma ridică miza la 150 mil. euro, pe care-i împrumută de la Erste Group Bank AG, BCR şi UniCredit Țiriac Bank.

Pe măsură ce anvergura grupului se extinde, creşte nevoia de finanţare a acestuia. Astfel, în 2013, grupul accesează cel mai mare împrumut din istoria sa, în valoare de 190 mil. euro.

De finanțele A&D Pharma se ocupă de aproape un an Leonard Leca, al cărui nume este foarte legat de Țiriac Holdings, grupul de firme aparținând omului de afaceri Ion Țiriac. Leca a fost director financiar la Țiriac Holdings în perioada 2006 – 2013, iar apoi până în vara lui 2014 a ocupat postul de director general executiv. Apoi poziția sa de șef la Țiriac Holdings a fost preluată din august 2014 de către Dragoș Dinu, omul care a condus A&D Pharma în perioada 2002 – 2008.

A&D Pharma este cel mai mare jucător din industria locală de farma, cu un rulaj anual de circa 1 mld. euro.

Grupul, fondat în 1994, are trei linii de afaceri de bază – farmacii, distribuție de medicamente și o structură separată de marketing – vânzări.

AD Pharma rezultate companii 2014 tabel

Sensiblu operează cea mai mare rețea de farmacii de pe piață, cu peste 400 de unități, și a raportat pentru anul trecut un profit net de 1,8 mil. euro la o cifră de afaceri de 281,4 mil. euro și un personal de 2.205 angajați. Pe piața farmaciilor, alte rețele mari sunt reprezentate de Catena, Dona, Help Net și Centrofarm.

Cea mai mare pondere în afacerile A&D Pharma este reprezentată de distribuitorul de medicamente Mediplus Exim, cu o reţea de 12 depozite, care a obţinut în 2014 o cifră de afaceri de 712 mil. euro şi un profit net de 9,9 mil. euro cu un personal format din 873 de angajaţi.

La acestea se adaugă A & D Pharma Marketing & Sales Services, companie ce gestionează platforma de activităţi de marketing şi vânzări a grupului de pe pieţele din Europa Centrală şi de Est, mai exact din Bulgaria, Cehia, Polonia, România, Serbia, Slovacia şi Ungaria. Firma a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 43,5 mil. euro şi o pierdere de 1,1 mil. euro la un număr de 216 angajaţi.

Cel mai mare profit a fost raportat în 2014 însă de A&D Pharma Holdings, compania de management a grupului A&D Pharma, cu 15 mil. euro.

În cele două decenii de activitate, grupul A&D Pharma este singura afacere din sectorul medical românesc ce a depăşit pragul de 1 mld. euro pe an. Firma a plecat la drum cu patru fondatori, de cetăţenie libaneză şi franceză – Michel Eid, Ludovic Robert, Roger Akoury şi Walid Abboud, din care ultimii doi au în mâini acum afacerea, potrivit informaţiilor disponibile din piaţă. Informaţiile nu au fost confirmate până acum de către oficialii companiei.

Acţionarii s-au înconjurat permanent de un aer de discreţie, evitând interviuri sau declaraţii în presă. Ludovic Robert, unul dintre fondatori, s-a concentrat în ultimii ani pe dezvoltarea altor afaceri în sectorul medical – lanţul de clinici private Anima şi, mai ales, pe extinderea reţelei de centre de radioterapie Amethyst.

A&D Pharma a fost prima companie românească listată pe piaţa bursieră londoneză începând cu 2006, luând cinci ani mai târziu decizia de a se delista, pe fondul unei scăderi accentuate a valorii bursiere.

În jurul A&D Pharma, au apărut de-a lungul timpului mai mulţi investitori interesaţi de achiziţia afacerii, de la fonduri de investiţii de talia CVC Capital Partners, Bridgepoint sau Penta până la investitori strategici, conform informaţiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO. Reprezentanţii companiei au negat constant că au existat discuţii de vânzare a afacerii.

BCR infografic neptun main

Tranzacția Neptun de vânzare a portofoliului BCR de 2,7 mld. euro: Erste a primit două oferte finale de la consorțiul condus de Blackstone și de la Lone Star. Deutsche Bank s-a retras. Cine sunt finaliștii celei mai mari vânzări de credite neperformante din istoria pieței locale, care i-ar putea aduce lui Treichl în jurul a 500 mil. euro

Lasă un răspuns

Austriecii de la Erste au primit pe 27 iulie două oferte finale pentru achiziția portofoliului BCR de credite neperformante în valoare de 2,7 mld. euro, cea mai mare tranzacție cu acest tip de active din istoria pieței locale.

Consorțiul format din fondurile de investiții Blackstone, HIG Capital și AnaCap și fondul american de investiții Lone Star au intrat în ultima rundă a tranzacției cu nume de cod Neptun, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Erste are acum de ales între cei doi cumpărători după faza ofertelor finale, care conțin prețuri ajustate față de valorile avansate în etapa ofertelor neangajante.

Sursele citate susțin că Erste a primit în etapa ofertelor neangajante prețuri indicative în intervalul dintre 15 și 20 eurocenți ceea ce cotează valoarea tranzacției între 400 și 500 mil. euro. Ofertele finale și negocierile cu viitorul cumpărător sunt așteptate să aducă însă ultimele ajustări asupra prețului de vânzare a portofoliului Neptun.

Consorțiul format din Deutsche Bank, Baupost și Sankaty Advisors s-a retras, au precizat sursele citate. Deutsche Bank, perceput deja ca un cumpărător de serviciu la BCR și în marile tranzacții locale cu credite neperformante cum a fost cazul Volksbank România, face astfel primul mare pas înapoi.

Reprezentanții Deutsche Bank nu au dorit să facă niciun comentariu pe acest subiect. Reprezentanții Blackstone și ai Lone Star nu au făcut niciun comentariu până la publicarea articolului.

Reprezentanții Erste nu au făcut deocamdată niciun comentariu pe acest subiect, adăugând că mâine vor fi prezentate ultimele noutăți de la BCR odată cu publicarea rezultatelor obținute în primul semestru.

Pe 28 mai, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO anunța în premieră că BCR a ajuns în faza depunerii ofertelor neangajante și că în camera de date au ajuns Apollo din SUA, un consorțiu format din americanii de la Blackstone, HIG Capital și fondul londonez AnaCap, un alt consorțiu format de gigantul german Deutsche Bank, Baupost (SUA) și Sankaty Advisors (afiliat Bain Capital din SUA), precum și Lone Star Funds (SUA). Ulterior, Apollo s-a retras din tranzacția Neptun.

Ca structură, portofoliul BCR, vândut în cadrul operațiunii Neptun, cuprinde în cea mai mare parte credite corporate și împrumuturi acordate IMM-urilor, respectiv credite toxice de retail (acordate persoanelor fizice) și acordate IMM-urilor și credite acordate clienților de pe piața imobiliară.

BCR a vândut în 2014 credite neperformante cu o valoare nominală de 2 mld. lei (450 mil. euro) și este angajată într-un proces de vânzare accelerată a portofoliului de credite neperformante. La 31 martie, banca a raportat o rată a creditelor toxice din portofoliu de 25%, în scădere față de nivelul de 30% unde se situa în urmă cu un an.

BCR a raportat pe primul trimestru al anului un profit net de 344 mil. lei (77 mil. euro, calculat în funcție de cursurile medii lunare), ca urmare a tranzacțiilor de curățire a portofoliului de credite neperformante.

La ultimele două mari tranzacții de vânzare de portofolii de datorii, cu o valoare de 1 mld. lei (circa 220 mil. euro), respectiv de 400 mil. euro, BCR a lucrat tot cu consultanții de la PwC și cu avocații firmei austriece Schoenherr.

Până acum, cea mai mare vânzare pe piața creditelor bancare neperformante din România a fost anunțată în iulie 2014, cu un portofoliu nominal de 495 mil. euro cedat consorțiului format din Deutsche Bank, HIG Capital, AnaCap și APS.

Cine sunt finaliștii tranzacției Neptun de la BCR

Blackstone, liderul singurului consorțiu rămas în cursă în tranzacția Neptun, este una dintre cele mai mari firme de investiții, are sub administrare active de 290 mld. dolari și este cel mai profitabil manager de active din lume, cu un câștig raportat în 2014 de 4,3 mld. dolari, adică o marjă de profit de 60%. Blackstone a plasat anul trecut 26,4 mld. dolari prin fonduri de investiții, investiții imobiliare, fonduri de hedging și pe piața de credit. Din acești bani, în Europa Blackstone a investit 7,7 mld. dolari. Valoarea de piață a grupului pe bursa din New York este de 51,4 mld. dolari.

Grupul de investiții Blackstone este condus de către americanul de origine evreiască Stephen Schwarzman, 68 de ani, membru al Partidului Republican, a cărui avere este estimată de Forbes la 10,8 mld. dolari. Celălalt fondator este Peter Peterson, 88 de ani, cu o avere estimată la 2,8 mld. dolari în 2008 de către revista Forbes. A fost Secretar de Stat pentru Comerț pentru un an sub președintele republican Richard Nixon și a condus banca de investiții Lehman Brothers în perioada 1973 – 1977.

HIG Capital, care acum este unul din partenerii Blackstone în tranzacția Neptun, a fost fondată în 1993 de către Sami Mnaymneh, 53 de ani, fost managing director al departamentului de fuziuni și achiziții în cadrul Blackstone, și de Tony Tamer, 54 de ani, fost partener la firma de consultanță de management Bain & Company, din care au plecat în 1984 cei trei oameni care au fondat Bain Capital – Mitt Romney, T. Coleman Andrews III și Eric Kriss.

HIG Capital are sub administrare active la nivel global de 17 mld. dolari, o echipă de peste 250 de oameni specializați în investiții. Are în portofoliu aproximativ 80 de firme ale căror vânzări combinate depășesc 30 mld. dolari pe an.

AnaCap este un fond de investiții specializat în achiziția de bănci și active bancare neperformante înființat în 2005. AnaCap a strâns capital de 2,6 mld. euro și dispune de o bază de investitori globali, printre care Goldman Sachs, Honeywell și Allianz.

Fondatorul AnaCap este Joe Giannamore, bancher de investiții cu diplomă MBA la London Business School și o diplomă în administrarea afacerilor de la American University din Washington.

Giannamore, acum unul dintre cei doi Managing Partneri ai AnaCap, a fost vicepreședinte la Salomon Brothers responsabil de investiții în active depreciate din afara SUA. A lucrat pentru Citicorp în departamentul de sindicalizări, iar în Europa și-a început cariera la Goldman Sachs, unde timp de 4 ani a fost membru al departanentului specializat în structurarea activelor globale, concentrându-se aici pe tranzacțiile cu portofolii financiare sau credite nonlichide.

HIG Capital și AnaCap au făcut parte din consorțiul condus de Deutsche Bank ce a cumpărat în vara anului trecut pachetul de credite neperformante de 495 mil. euro al Volksbank România.

Lone Star Funds, celălalt ofertant de la proiectul Neptun, care a luat naștere în 1995, este condus de fondatorul său, miliardarul american John Grayken, 58 de ani. Acesta a investit anul trecut 350 mil. dolari din propria avere, conform Bloomberg, în ridicarea fondului de investiții Lone Star IX, cu o capitalizare finală de 7,2 mld. dolari pentru a investi în active depreciate din Europa, SUA și Japonia. Familia de fonduri Lone Star a atras în ultimii 20 de ani de la investitori capitaluri totale de 60 mld. dolari.

Sursă: Bursa de Valori București.

Fondul american de investiții JC Flowers este în negocieri avansate pentru achiziția Carpatica. Axxess Capital a renunțat la banca din Sibiu, după două oferte eșuate de fuziune cu Nextebank. Johan Gabriels, directorul Carpatica: ”Ne concentrăm pe discuțiile cu JCFlowers. Sperăm să venim cu anunțuri săptămâna aceasta”. Cine este fostul bancher de investiții Goldman Sachs și miliardar din tranzacții bancare ”de criză” care a pus ochii pe banca fondată de Carabulea

Lasă un răspuns

Fondul american de investiții JC Flowers negociază preluarea Carpatica, după ce a înaintat deja o ofertă în acest sens. Axxess Capital, care a curtat asiduu în ultimul an banca din Sibiu, a ieșit din cursă, în contextul în care ofertele de fuziune înaintate prin intermediul Nextebank au fost respinse de acționarii băncii în decembrie 2014 și iunie 2015.

”Au loc încă discuții. Sperăm să facem niște anunțuri săptămana aceasta. În acest moment, focusul nostru este pe restructurarea de capital, majorarea capitalului și JCFlowers”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Johan Gabriels, directorul general al Carpatica.

Reprezentanții JCFlowers nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la publicarea acestui articol.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO dacă Axxess Capital va mai depune o nouă ofertă pentru Carpatica, Horia Manda, Managing Partner al administratorului de fonduri de investiții ce are în portofoliu Nextebank, acesta a confirmat că nu mai există interes pentru preluarea băncii din Sibiu, dar are în continuare apetit de dezvoltare pe piața financiară.

”Ne interesează în continuare să ne dezvoltăm pe piața financiară”, a explicat Horia Manda. Acesta a avut mai multe runde de discuții cu omul de afaceri Ilie Carabulea, principalul acționar al băncii și unul dintre fondatorii acesteia, însă ofertele de fuziune în urma cărora Nextebank ar fi devenit principalul acționar au fost respinse în adunarea generală a acționarilor a Carpatica.

Horia Manda reprezintă unul dintre puținii administratori de fonduri de investiții cu istoric pe piața bancară locală, după ce Fondul Româno – American de Investiții (RAEF) a fost în perioada 1999 – 2003 proprietarul Banca Românească și acționar al Băncii Agricole (acum Raiffeisen Bank România) odată cu privatizarea acesteia în 2002, dar acum are în portofoliu un alt fond al Axxess, Emerging Europe Accession Fund (EEAF) cu care a cumpărat în decembrie 2013 Nextebank odată cu exitul de pe piața locală a grupului ungar MKB.

Acoperirea dată de rețeaua Carpatica, notorietatea mărcii locale (este alături de Banca Transilvania una din cele două mărci bancare private românești existente, create de la zero după 1990 – n.r.), poziția în top 20 bănci locale și lichiditatea imediată a deținerii oferite de poziția de bancă listată ofereau profilul de pradă perfectă pentru Nextebank, care are o cotă de piață după activul net bilanțier de 0,3%, de trei ori mai mică decât a țintei sale.

Ilie Carabulea este în acest moment în arest măsura fiind dispusă în cadrul dosarului penal ASF – Carpatica Asig , iar drepturile sale de vot au fost suspendate de către BNR. Banca centrală a susținut tranzacția de fuziune Nextebank – Carpatica și face presiuni de mai mulți ani asupra lui Ilie Carabulea să atragă un acționar puternic care să capitalizeze Carpatica, dar omul de afaceri sibian nu este mulțumit de ofertele de preț primite care nu reflectă în opinia sa valoarea băncii. El deține 41% direct din Carpatica și aproape 57% direct și indirect, potrivit ultimelor date disponibile.

Ultima ofertă fermă a Nextebank de fuziune cu banca din Sibiu situa valoarea justă a Carpatica la 135 mil. lei (30 mil. euro) față de 168 mil. lei (circa 38 mil. euro) în cazul Nextebank, iar raportul de schimb la patru acțiuni Nextebank pentru cinci acțiuni Carpatica. Prețul oferit pe acțiune la Carpatica era de 0,0429 lei. Acum, pe bursă, acțiunea Carpatica valorează 0,0435 lei, însă la momentul când oferta de preț devenise publică în mai, cotația bursieră abia trecea de 0,04 lei. Prețul pe acțiune este de 0,62 raportat la valoarea contabilă a băncii, de aproape 3 ori sub multiplul înregistrat de celelalte două bănci locale de pe bursă, BRD și Banca Transilvania.

Valoarea bursieră a Carpatica a scăzut dramatic după 2008, pe fondul crizei, iar Ilie Carabulea declara în martie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că aceasta reprezintă acum efectul ”criteriilor speculative din piață”. Acum, capitalizarea de piață a băncii din Sibiu este de 136,8 mil. lei (30,5 mil. euro).

Dacă ne uităm la evoluția din ultimul an, observăm că valoarea Carpatica a scăzut cu 50% în ultimul an. Față de vârful de 0,0883 lei pe acțiune atins în septembrie 2014, banca și-a înjumătățit chiar valoarea bursieră. Pe un interval mai lung chiar însă, vedem că banca din Sibiu s-a întors acum la valorile din iulie 2012.

Ce indică rezultatele Carpatica: banca a intrat pe pierderi în 2014, capitalul social se reduce, crește nevoia de capital proaspăt

Echipa de directori ai Carpatica condusă de bancherul belgian de corporate finance Johan Gabriels, anterior director general al fostei ABN Amro Bank România (RBS Bank România, acum parte a UniCredit), s-a concentrat în ultimii ani pe stabilizarea băncii și pe obiectivul de a găsi un investitor cu putere financiară care să intre în acționariatul băncii.

În perioada 2011 – 2014, Carpatica a trecut de la un profit net de 236,9 mil. lei la o pierdere de 169,5 mil. lei la finele anului trecut. Cea mai abruptă schimbare a indicatorilor băncii s-a produs în 2012 vs 2011: capitalul social a fost redus cu 70%, câștigul net s-a diminuat de 11 ori, datoriile au explodat până aproape de 1 mld. euro, iar portofoliul de depozite s-a redus cu o treime. Tot în 2012, au crescut capitalurile proprii, numerarul și echivalentul în numerar și activele totale.

Sursă: Banca.

Sursă: Banca.

În 2013, banca a obținut o îmbunătățire pe linie a principalilor indicatori – creșterea capitalurilor proprii, a numerarului și a profitului concomitent cu reducerea datoriilor și a activelor. Anul trecut, vestea bună a fost o nouă reducere substanțială a datoriilor, dar au apărut mai multe semne de îngrijorare – trecerea pe pierderi și aproape o înjumătățire a capitalurilor proprii în decurs de un an.

După primul trimestru al anului, rezultatele arată o bancă ce luptă să rămână pe linia de plutire. Carpatica a afișat un profit net mai mult pe hârtie de 0,7 mil. lei și o solvabilitate în scădere până la 10,1%, la limită față de cerința de 10% stabilită de banca centrală. În ultimul an, echipa de directori ai lui Gabriels a obținut o îmbunătățire a ratei de lichiditate imediată de la 39,6% la 54,6% și trecerea la valori pozitive la rata de rentabilitate a capitalului și la rata de rentabilitate a activelor.

Ponderea creditelor neperformante este de 30% în ansamblul portofoliului de împrumuturi.
Banca fondată în 1999 avea la 31 martie o rețea de 126 unități și 954 de angajați și continuă să piardă treptat cotă de piață pe fondul trendului de reducere a activelor din ultimii 3 ani, chiar dacă se menține la jumătatea clasamentului băncilor locale.

Cine este JCFlowers

JC Flowers este unul dintre fondurile americane de investiții specializat în achiziția de bănci ori active financiare depreciate în urma crizei globale. A fost fondat în 1998 și a investit 14 mld. dolari pentru a-și trece sub administrare 32 de entități din întreaga lume, din care 8 sunt bănci.
JCFlowers investește acum din cel de-al treilea fond pe care l-a ridicat, fond cu o capitalizare de 2 mld. dolari. Portofoliul JCFlowers acoperă cele mai mari piețe din lume – SUA, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, statele BENELUX (Belgia, Olanda, Luxemburg), Japonia, precum și țările emergente ca Rusia, India și Brazilia.

James Cristopher Flowers, Managing Director și CEO al JCFlowers. Sursă foto: JCFlowers.

James Cristopher Flowers, Managing Director și CEO al JCFlowers. Sursă foto: JCFlowers.

”Părintele” JCFlowers este miliardarul american de 57 de ani James Cristopher Flowers, a cărui avere este cotată de Forbes la 1,43 mld. dolari. Fost absolvent de Matematici Aplicate la Harvard, acesta și-a construit o carieră de bancher de investiții la Goldman Sachs, unde a devenit unul dintre cei mai tineri parteneri din istoria băncii făcând parte din aceeași generație cu Lloyd Blankfein, actualul șef al celei mai mari bănci de investiții din lume. Are în spate peste 35 de ani de experiență ca investitor și consultant. A făcut parte din echipa care a consiliat fuziunea în 2008 dintre Bank of America și Merrill Lynch, tranzacția girată de șeful Trezoreriei americane care ar fi trebuit să acopere în același timp intrarea în faliment a Lehman Brothers, văzută de mulți ca un soi de certificat de naștere al crizei financiare globale.

James Cristopher Flowers este considerat de presa americană unul dintre primii oameni care l-au avertizat pe Henry Paulson, fostul șef al Trezoreriei americane, cu privire la iminența declanșării crizei financiare.

În 2008, anul izbucnirii crizei globale, acesta le spunea investitorilor săi că a apărut ”Super Bowl-ul investițiilor și nu mai e timp de stat în tribune”, conform Financial Times.

A investit în Shinsei Bank din Japonia, unde profitul de pe urma investiției este cotat la 1 mld.dolari și a pierdut în Germania 2,3 mld. euro împreună cu alți investitori după ce banca de credit ipotecar Hypo Real Estate și HSH Nordbank au primit ajutor financiar de urgență de la stat.

În iunie 2014, a reușit listarea băncii britanice OneSavingsBanks pe piața bursieră londoneză.

De asemenea, JCFlowers a investit în consorțiu alături de unii dintre cei mai faimoși investitori precum George Soros, Michael Dell și John Paulson într-o instituție de credit din California pe care au salvat-o în 2008 și pe care au pregătit-o pentru listarea pe bursă sub numele OneWest.

Ultimul său fond urmează să-și plaseze banii până în septembrie și este de așteptat ca JCFlowers să ridice unul nou.

Într-un interviu pentru Financial Times, James Cristopher Flowers spunea că Europa continentală este unul dintre cele mai fertile terenuri pentru noi tranzacții din cauză că își revine mai greu față de SUA de exemplu.

Fiu al unui librar și al unui ofițer de navă, James Cristopher Flowers are doi copii și trăiește la New York, de unde conduce JCFlowers.

În februarie 2015, a intrat în boardul fundației de șah a lui Gary Kasparov, fostul campion mondial la șah. Pe plan politic, este văzut ca un apropiat al mai multor politicieni din Partidul Republican.

rcs_top_credite_2007_2013_tabel main

RCS & RDS face una din cele mai mari tranzacții de finanțare și împrumută în jurul a 270 mil. euro de la un grup de bănci din care fac parte UniCredit, ING, Citibank și BRD. Banii sunt luați de firma lui Teszari pentru refinanțarea unor credite contractate în 2013

Lasă un răspuns

RCS & RDS, companie cu operațiuni pe piața de comunicații și media controlată de omul de afaceri Zoltan Teszari, intenționează să împrumute aproximativ 1,2 mld. lei (circa 270 mil. euro) de la un grup de bănci din care fac parte UniCredit, ING Bank, Citibank și BRD, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Banii sunt destinați refinanțării unor credite contractate anterior de companie, au precizat sursele citate. În 2013, compania controlată de omul de afaceri de 45 ani din Oradea a luat un credit de 250 mil. euro scadent în 2018 și o linie de finanțare pentru asigurarea capitalului de lucru în valoare de 50 mil. euro, finanțări sindicalizate de Citibank şi ING Bank.

Reprezentanții BRD, Citibank, ING Bank și cei ai RCS & RDS nu au făcut niciun comentariu pe marginea acestui subiect.

„Conform legislației secretului bancar, a acordurilor de confidențialitate față de clienți, cât și a normelor etice și deontologice, UniCredit Țiriac Bank nu poate comenta intențiile de finanțare sau refinanțare ale clienților săi, și nici tranzacțiile, fie ele existente sau inexistente, care nu sunt încă în domeniul public” au spus reprezentanții UniCredit.

Cele patru bănci sunt principalii creditori locali la care RCS & RDS a apelat de-a lungul timpului pentru a-și finanța planurile de extindere și campaniiile de achiziții de operatori locali de pe piața de cablu. Pe piața locală a creditelor pentru companii, finanțarea pentru RCS intră în categoria celor mai mari alături de creditul luat de Petrom de 1 mld. euro și pachetul de împrumuturi de 360 mil. dolari contractat de firmele fostului grup Rompetrol, acum KMG International.

Periodic, firma controlată de Teszari ”rostogolește” împrumuturile luate de la băncile locale, operațiune prin care își refinanțează creditele mai vechi și își asigură finanțarea planurilor de extindere. La rândul lor, băncile pun gaj pe acțiunile companiei, pe conturi și pe alte active ale acesteia.

RCS & RDS este alături de OMV Petrom una din puținele companii locale curtate de bancheri datorită nivelului stabil al veniturilor, al modelului de afacere care generează constant lichidități și al marjei de profit atractive. Astfel, prospectul de emisiune de obligațiuni de acum doi ani indica pentru primul semestru din 2013 un nivel al marjei de profit EBITDA (câștiguri înainte de plata dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) de 42% raportat la venituri.

De finanțele RCS & RDS, și implicit de discuțiile cu bancherii, se ocupă Serghei Bulgac, 39 de ani, care a preluat luna trecută poziția de director general, părăsită anterior de Alexandru Oprea, 56 de ani.

RCS & RDS și-a extins puternic portofoliul de afaceri, liderul pieței de cablu TV și de internet, trecând în ultimii ani la ofensivă pe piața telefoniei mobile, pe piața de media pe segmentele de TV și radio, iar în ultima vreme abordează investiții pe piața de energie, parcuri fotovoltaice și chiar distribuție de electricitate.

Principalii săi concurenți pe piețele de profil sunt Telekom România, UPC, Orange și Vodafone.
Harta operațiunilor RCS & RDS s-a modificat recent prin vânzarea operațiunilor din Serbia, Croația, Slovacia și Cehia, firma concentrându-și resursele asupra piețelor din România și Ungaria.

Compania a raportat pentru 2014 venituri totale de 2,8 mld. lei (648 mil. euro, calculate la cursul mediu anual comunicat de BNR – n.r.), o pierdere de 71 mil. lei (16 mil. euro) la un număr mediu de 10.063 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice. Același bilanț indică datorii totale de 4,3 mld. lei (0,97 mld. euro), creanțe de aproape 700 mil. lei (156 mil. euro) și capitaluri totale de 491 mil. lei (110 mil. euro). În 2013, veniturile totale erau mai mari comparativ cu 2014, la fel și capitalurile totale ale firmei, în timp ce pierderile, creanțele și numărul de angajați aveau valori mai mici.

În noiembrie 2013, RCS & RDS a ieșit pe piețele financiare internaționale cu o emisiune de obligațiuni de 450 mil. euro cu maturitate de 7 ani la o dobândă de 7,5% pe an. Titlurile pot fi răscumpărate anticipat cel mai devreme în noiembrie 2016.

RCS & RDS este controlată indirect de Teszari, care avea în noiembrie 2013 un pachet de 63,69% din RCS & RDS Management SA. Aceasta la rândul ei are 63,02% din Cable Communications Systems NV Olanda, ce deține 88,93% din acțiunile RCS & RDS.

Ultimele date disponibile indică pe Teszari ca având un pachet de 58,91% din RCS & RDS, urmat de americanul Wayne Grant Quasha cu 13,7%, Eton Park cu 6,85%, iar mai mulți manageri ai companiei și foști colaboratori ai lui Teszari cu pachete de la 1% până la 3,92%.

Wayne Grant Quasha, 68 de ani, are origini britanice și activează la New York. La RCS, e acționar prin vehiculul de investiții Carpathian Cable Investment Limited.

Eton Park este un fond de investiții cu active totale de 9 mld. dolari, fondat de americanul Eric Mindich, 48 de ani, fost partener la Goldman Sachs, cea mai mare bancă de investiții din lume. În perioada 2012 – 2014, Eton Park a înregistrat în medie un randament anual de 13%.

Afacerea RCS & RDS a fost fondată în 1994. Originile sale ajung însă în 1992 când Teszari, care a făcut judo de performanță în tinerețe, împreună cu alți asociați pune bazele firmei de cablu TV TVS Holding Brașov, care în 2005 avea să fuzioneze cu RCS & RDS.

Din 1997, afacerea de cablu TV a început să se extindă spre piața de internet fix. În 2003, compania a lansat operațiuni pe piața de telefonie fixă, iar în 2005 are loc fuziunea RCS (cablu TV) cu RDS (internet, date) și ia naștere RCS & RDS. În același an, americanii de la UPC cumpără afacerea Astral Telecom, printre ai cărei fondatori era și Horia Ciorcilă, președintele Băncii Transilvania. Urmează apoi lansarea de operațiuni pe piața de telefonie mobilă și DTH  – televiziune digitală prin satelit.

Pe plan extern, RCS intră pe piața din Ungaria în 1998, apoi urmează Slovacia în 1999 și treptat și alte țări din regiune. Din 2013 încoace, RCS începe exitul din piețele regionale, axându-se pe România și Ungaria. România înseamnă peste 60% din afacerile RCS & RDS, iar Ungaria aproape 18%. În paralel, RCS investește în piața de media prin lansarea și achiziția de televiziuni specializate pe nișe – sport (Digisport), muzică (UTV), știri (Digi 24), film (Digi Film) și altele, iar în 2014 cumpără rețeaua de stații radio ale CME într-o tranzacție estimată în jurul a 4 mil. euro.

Pe 18 iunie, CCS, acționarul majoritar al RCS & RDS este așteptat să-și anunțe rezultatele financiare pe primul trimestru al anului.

petrom_credit_1_mld_euro_indicatori main

Cine a dat Petrom creditul de 1 mld. euro. Băncile germane Deutsche Bank și Commerzbank, japonezii de la Mizuho, Intesa din Italia și Credit Agricole (Franța) au intrat pe lista celor 17 creditori care au dat cel mai mare împrumut acordat vreodată unei companii din România. Care sunt băncile și ce rol au jucat în tranzacție

Lasă un răspuns

Jumătate din lista celor 17 bănci care au dat Petrom creditul sindicalizat de 1 mld. euro, cel mai mare împrumut corporativ acordat unei companii din România, sunt nume noi față de creditorii firmei din 2011, conform datelor furnizate în exclusivitate jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO de către reprezentanții OMV Petrom.

Astfel, băncile germane Deutsche Bank și Commerzbank, japonezii de la Mizuho, Intesa Sanpaolo din Italia și Credit Agricole (Franța) au dat bani companiei petroliere locale aflate în portofoliul grupului austriac OMV alături de alte instituții de credit care au participat și la împrumutul de 930 mil. euro, refinanțat luna trecută.

BRD și SocGen (banca – mamă a BRD), împreună cu UniCredit Bank Austria AG au acționat în cadrul tranzacției ca și agenți (Bookrunners) și aranjori principali coordonatori mandatați.

Erste Group Bank AG (banca – mamă a BCR), BCR, ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București, Intesa Sanpaolo S.p.A și Mizuho Bank Nederland N.V. au fost atât agenți, cât și aranjori principali mandatați, potrivit reprezentanților Petrom.

De asemenea, Raiffeisen Bank International AG (banca – mamă a Raiffeisen Bank România), Raiffeisen Bank Romania, BNP Paribas CIB Sucursala București, Commerzbank Aktiengesellschaft Filiala Luxemburg și The Bank of Tokyo-Mitsubishi UFJ Ltd au fost aranjori principali mandatați ai creditului sindicalizat.

Citi, Deutsche Bank AG și Credit Agricole Luxemburg au avut rol de aranjori principali în cadrul împrumutului.

Pe lista aranjorilor au intrat Barclays Bank Plc, Garanti Bank S.A., OTP Bank România S.A și KDB Irlanda Limited.

Structura tranzacției în care toate băncile participante sunt aranjori, iar bookruneri (agenți) sunt mai multe bănci este considerată de specialiști ca fiind una mai puțin uzuală comparativ cu alte sindicalizări și indică dorința bancherilor de a-și limita expunerile pe finanțare, dar și de a câștiga mai mulți bani din comisioanele aferente creditului, în condițiile în care beneficiul Petrom rămâne costul mai mic al refinanțării comparativ cu împrumutul luat în 2011.

Pe de altă parte, liderii consorțiului SocGen și UniCredit este de așteptat să fi luat și cele mai mari expuneri pe credit. Băncile care și-au asumat în tranzacție atât rol de agent (bookrunner), cât și de aranjor vor încasa de la Petrom mai mulți bani decât băncile cu un rol mai mic în tranzacție.

De regulă, poziția de agent (bookrunner) este luată de băncile care au un istoric de creditare mai bogat în relația cu firma creditată, urmăresc execuția tranzacției, urmăresc fluxurile financiare ale firmei și garanțiile aduse de împrumutat.

La creditul din 2011, atât BRD, SocGen, cât și UniCredit s-au numărat atunci printre agenții tranzacției.

De asemenea, numărul mare de bănci internaționale prezente în tranzacție indică un cost mai avantajos pentru atragerea banilor de către Petrom decât dacă i-ar fi atras numai de la bănci locale, ceea ce oricum nu ar fi fost posibil dat fiind calibrul prea mare al tranzacției pentru piața locală.

Noul credit multivalută este disponibil în lei, euro și dolari. Discuțiile pentru contractarea împrumutului au fost pornite de Petrom cu băncile în luna martie. La negocierile cu băncile, Petrom a fost reprezentat de o echipă interdepartamentală condusă de Trezorerie. Banca Transilvania, care a fost pe lista creditorilor companiei în 2011, a fost invitată să participe la tranzacție, dar nu a făcut-o. De asemenea, lipsesc și alte nume de creditori față de acum 4 ani.

Noul împrumut are o maturitate de 5 ani cu posibilitate de prelungire încă doi ani consecutivi, deci scadent până în mai 2022, și este destinat înlocuirii unei linii de credit sindicalizate în valoare de 930 mil. euro contractate în noiembrie 2011 și neutilizate până acum. În plus, dacă va fi necesar vor fi utilizate fonduri din noul credit pentru finanțarea operațiunilor curente.

În 2011, Petrom lua un credit de 930 mil. euro, disponibil atât în euro, cât și în lei, de la un grup de 14 bănci, lideri de consorțiu fiind atunci BNP Paribas, BRD Groupe Societe Generale, Citi, Raiffeisen și Unicredit.

Celelalte bănci care au finanțat compania petrolieră din grupul austriac OMV au fost BCR, Banca Transilvania,britanicii de la Barclays, BAWAG (Austria), La Caixa (Spania), grupul financiar olandez ING, gigantul american JP Morgan, banca ungară OTP și japonezii de la Bank of Tokyo – Mitsubishi. Creditul din 2011 avea o maturitate de trei ani, cu posibilitate de prelungire doi ani consecutivi.

OMV Petrom are un profil financiar solid, cu un grad de îndatorare de 3% la nivelul anului trecut, de trei ori mai mic față de nivelul înregistrat în 2011, anul în care a luat împrumutul.
Scăderea puternică a cotației petrolului pe piețele internaționale a adus deja o corecție a rezultatelor Petrom și a redus programul anual de investiții, care în anii anteriori se situa în jurul a 1 mld. euro pe an.

În perioada dintre trimestrul al patrulea din 2013 și ultimul trimestru din 2014, cotația țițeiului Ural procesat de Petrom a scăzut cu peste 43% de la 109 dolari pe baril la 76 de dolari pe baril.

Petrom a încheiat anul trecut cu numerar și echivalent numerar de 1,268 mld. lei (285,8 mil. euro) și un profit net de 2,1 mld. lei (473 mil. euro), la jumătate față de nivelul – record de 4,8 mld. lei (1,08 mld. euro).

Petrom, liderul pieței petroliere interne, este controlat din 2004 încoace de către grupul austriac OMV, care deține 51,01% din acțiuni, statul român mai având un pachet de 20,6%, iar Fondul Proprietatea circa 19%. Compania are o structură integrată, cu operațiuni de explorare & producție petrolieră, rafinare și distribuție și o divizie de gaze și energie electrică.

Petrom este producător de petrol, gaze și energie electrică, iar pariul cu cea mai mare miză în care este implicată compania sunt perimetrele de explorare la mare adâncime din Marea Neagră, unde caută hidrocarburi alături de americanii de la ExxonMobil. O schimbare importantă cu efect asupra Petrom a avut loc recent odată cu numirea germanului Rainer Seele, fost CEO al Wintershall, în poziția de CEO al OMV, post din care a plecat Gerhard Roiss.

bcr main

Trei candidați au rămas în cărți pentru tranzacția Neptun de la BCR. Banca așteaptă în iulie ofertele finale pentru pachetul de credite neperformante de 2,7 mld. euro. În cursă au rămas Blackstone alături de HIG și AnaCap, Deutsche Bank cu The Baupost Group și Sankaty Advisors, respectiv americanii de la Lone Star. Prețul plătit ar putea fi în jurul a 20 de eurocenți pentru fiecare euro din valoarea nominală a portofoliului de datorii vândut de BCR

Lasă un răspuns

BCR, cea mai mare bancă locală, avansează cu cea mai mare tranzacție de credite neperformante de pe piața românească, care înseamnă vânzarea unui pachet de credite neperformante de 2,7 mld. euro, conform unor surse citate de blogul londonez specializat în informații financiare CostarFinance. Ofertele angajante în cadrul acestei tranzacții sunt așteptate în luna iulie, susțin surse din piața financiară.

Conform sursei citate, în cursă au rămas consorțiile formate de Blackstone alături de HIG și AnaCap, Deutsche Bank cu The Baupost Group și Sankaty Advisors, respectiv americanii de la Lone Star, iar Apollo Global Management s-ar fi retras din cursă. Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 28 mai că BCR a ajuns în faza depunerii ofertelor neangajante la tranzacția de vânzare de NPL-uri de 2,7 mld.euro și că în camera de date au ajuns printre potențialii cumpărători Apollo din SUA, un consorțiu format din americanii de la Blackstone, HIG Capital și fondul londonez AnaCap, un alt consorțiu format de gigantul german Deutsche Bank, Baupost (SUA) și Sankaty Advisors (afiliat Bain Capital din SUA), precum și de către un consorțiu din care fac parte Lone Star Funds (SUA) și APS (Cehia).

Reprezentanții BCR și ai potențialilor cumpărători nu au făcut de la începutul tranzacției și până acum niciun comentariu pe acest subiect.

Consultanții de la PwC au mandatul acestei tranzacții, în condițiile în care deja au experiența aranjării unor tranzacții anterioare de calibru pentru BCR și Volksbank.

Pachetul de active scos la vânzare de BCR este o tranzacție care poate depăși o jumătate de miliard de euro, în condițiile în care aproximativ trei sferturi din portofoliu este acoperit cu garanții, iar prețul plătit ar putea fi mai mare decât cele de până acum, de 5 – 15 eurocenți pentru fiecare euro din valoarea nominală a portofoliului vândut. Pe lângă pachetul de credite, o întreagă entitate internă a băncii, care grupează în jurul a 400 de oameni ar putea fi externalizată și care s-ar putea ocupa de administrarea portofoliului vândut, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Ca structură, portofoliul BCR, vândut în cadrul operațiunii Neptun, cuprinde în cea mai mare parte credite corporate și împrumuturi acordate IMM-urilor, respectiv credite toxice de retail (acordate persoanelor fizice) și acordate IMM-urilor și credite acordate clienților de pe piața imobiliară.

Recent, polonezii de la Kruk au cumpărat de la Piraeus Bank România cel mai mare portofoliu de credite de consum negarantate de pe piață, cu valoare nominală de 184 mil. euro, la un discount de 93,5%.

Operațiunea Neptun are ca scop eliminarea rapidă din bilanțul celei mai mari bănci locale, aflate sub controlul austriecilor de la Erste, a portofoliilor de datorii care au pus presiune puternică pe profit.

BCR a vândut în 2014 credite neperformante cu o valoare nominală de 2 mld. lei (450 mil. euro) și este angajată într-un proces de vânzare accelerată a portofoliului de credite neperformante. La 31 martie, banca a raportat o rată a creditelor toxice din portofoliu de 25%, în scădere față de nivelul de 30% unde se situa în urmă cu un an.

BCR a raportat pe primul trimestru al anului un profit net de 344 mil. lei (77 mil. euro, calculat în funcție de cursurile medii lunare), ca urmare a tranzacțiilor de curățire a portofoliului de credite neperformante.

La ultimele două mari tranzacții de vânzare de portofolii de datorii, cu o valoare de 1 mld. lei (circa 220 mil. euro), respectiv de 400 mil. euro, BCR a lucrat tot cu consultanții de la PwC și cu avocații firmei austriece Schoenherr.

Până acum, cea mai mare vânzare pe piața creditelor bancare neperformante din România a fost anunțată în iulie 2014, cu un portofoliu nominal de 495 mil. euro cedat consorțiului format din Deutsche Bank, HIG Capital, AnaCap și APS.

O altă tranzacție majoră, prin care Bank of Cyprus a încercat exitul din România prin vânzarea unui pachet de credite neperformante de 545 mil. euro, a eșuat la începutul anului, printre ofertanți fiind investitori care s-au arătat interesați de tranzacția de acum de la BCR. Atunci, Sankaty Advisors, afiliat gigantului financiar Bain Capital, Deutsche Bank, Baupost, HIG și fondul londonez AnaCap au participat alături de alți investitori, însă ciprioții nu au fost mulțumiți de ofertele primite.

Pentru BCR, tranzacția vine să panseze ”rănile” lăsate de criză pe bilanț și să mai reducă din grijile lui Andreas Treichl, bancherul austriac care conduce Erste. Treichl a fost și artizanul achiziției celei mai mari bănci din România în 2005 când a oferit 3,75 mld. euro pentru 61,88% din acțiuni.

Dacă Deutsche Bank, APS și AnaCap sunt nume active în piața românească de mai mulți ani, trendul tranzacțiilor mari cu credite neperformante a atras interes din partea multor investitori financiari americani globali.

Blackstone, una dintre cele mai mari firme de investiții, are sub administrare active de 290 mld. dolari și este cel mai profitabil manager de active din lume, cu un câștig raportat în 2014 de 4,3 mld. dolari, adică o marjă de profit de 60%. Blackstone a plasat anul trecut 26,4 mld. dolari prin fonduri de investiții, investiții imobiliare, fonduri de hedging și pe piața de credit. Din acești bani, în Europa Blackstone a investit 7,7 mld. dolari. Valoarea de piață a grupului pe bursa din New York este de 51,4 mld. dolari.

Grupul de investiții Blackstone este condus de către americanul de origine evreiască Stephen Schwarzman, 68 de ani, membru al Partidului Republican, a cărui avere este estimată de Forbes la 10,8 mld. dolari. Celălalt fondator este Peter Peterson, 88 de ani, cu o avere estimată la 2,8 mld. dolari în 2008 de către revista Forbes. A fost Secretar de Stat pentru Comerț pentru un an sub președintele republican Richard Nixon și a condus banca de investiții Lehman Brothers în perioada 1973 – 1977.

Sankaty Advisors, fondată în 1998, are sub administrare active în valoare de 25 mld. dolari. Are o echipă de peste 200 de oameni specializați în administrarea investițiilor. Pe 7 mai, a anunțat achiziția unui portofoliu de credite garantate de 560 mil. euro de la BFA – Bankia Group din Spania. Alon Avner conduce operațiunile Sankaty Advisors din Europa, unde a cumpărat în ultimii trei ani portofolii bancare de 2,3 mld. euro.

Sankaty Advisors este afiliată Bain Capital, administrator global de active în valoare de 75 mld. dolari. Printre fondatorii Bain Capital este și Mitt Romney, cunoscut pentru candidatura sa în 2012 la alegerile prezidențiale din SUA din partea Partidului Republican, învins în final de actualul președinte Barack Obama susținut de Partidul Democrat.

HIG Capital a fost fondată în 1993 de către Sami Mnaymneh, 53 de ani, fost managing director al departamentului de fuziuni și achiziții în cadrul Blackstone, și de Tony Tamer, 54 de ani, fost partener la firma de consultanță de management Bain & Company, din care au plecat în 1984 cei trei oameni care au fondat Bain Capital – Mitt Romney, T. Coleman Andrews III și Eric Kriss.
HIG Capital are sub administrare active la nivel global de 17 mld. dolari, o echipă de peste 250 de oameni specializați în investiții. Are în portofoliu aproximativ 80 de firme ale căror vânzări combinate depășesc 30 mld. dolari pe an.

În România, a fost unul dintre cei patru cumpărători ai pachetului de credite neperformante de 495 mil. euro al Volksbank România.

Lone Star Funds, care a luat naștere în 1995, este condus de fondatorul său, miliardarul american John Grayken, 58 de ani. Acesta a investit anul trecut 350 mil. dolari din propria avere, conform Bloomberg, în ridicarea fondului de investiții Lone Star IX, cu o capitalizare finală de 7,2 mld. dolari pentru a investi în active depreciate din Europa, SUA și Japonia. Familia de fonduri Lone Star a atras în ultimii 20 de ani de la investitori capitaluri totale de 60 mld. dolari.

Baupost Group este unul dintre cele mai mari fonduri de hedging din lume, specializat în administrarea riscului, fondat în 1982 de către americanul de origine evreiască Seth Klarman, care conduce afacerea ca președinte al grupului. Klarman, 58 de ani, are o avere estimată la 1,47 mld. dolari de către Forbes. Baupost Group are sub administrare active de 28,5 mld. dolari și a obținut un randament de 8% în 2014. Seth Klarman este unul dintre cei mai celebri investitori ai lumii, faimos pentru apetitul său în investiții de risc. El a scris în 1991 cartea ”Marja de siguranță”, numită astfel după noțiunea de investiții consacrată de Benjamin Graham, mentorul lui Warren Buffett, legenda vie a investițiilor pe bursă.

Primele reacții oficiale la informațiile MIRSANU.RO privind tranzacția Piraeus de exit. Piraeus: ”În acest moment, nu există planuri definitivate în privința operațiunilor Piraeus Bank România”. BT: ”Nu suntem angrenați în acest moment în discuții privind preluarea altei bănci. Nu am făcut nicio ofertă de preluare a Piraeus Bank România”. Care sunt etapele unei tranzacții

Lasă un răspuns

Reprezentanții Piraeus Bank România au răspuns astăzi ca reacție la informațiile publicate de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO privind tranzacția de exit din piața locală a băncii elene că acum nu sunt planuri definitivate privind operațiunile locale.

„În acest moment, nu există planuri definitivate în privința operațiunilor Piraeus Bank România, acestea urmând să fie finalizate conform strategiei companiei – mamă, până în 2018. Piraeus Bank este o entitate listată la bursă și nu putem comenta în baza unor informații din piață. Dacă apar dezvoltări concrete în legatură cu acest subiect ne vom informa toți partenerii în mod prompt”, a declarat Cătălin Pârvu, CEO al Piraeus Bank România.

Declarațiile șefului local al Piraeus vin la o zi după solicitarea unui punct de vedere al băncii pe acest subiect adresate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Surse din piață susțin că Piraeus Bank a primit deja un număr de aproximativ 5 oferte indicative, adică neangajante din partea celor care le formulează, din partea Băncii Transilvania, OTP Bank, precum și a unor fonduri americane de investiții. Informațiile disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO indică faptul că tranzacția este coordonată de la Atena de către banca – mamă, Piraeus Bank.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a transmis încă de ieri întrebările pe marginea acestei tranzacții atât către Piraeus Bank România, cât și către Banca Transilvania, respectiv OTP Bank România, însă nu a primit niciun răspuns oficial până acum de la băncile nominalizate ca fiind interesate de subsidiara băncii elene.

„Nu suntem angrenați în acest moment în discuții privind preluarea altei bănci. Nu am făcut nicio ofertă de preluare a Piraeus Bank Romania” a comentat astăzi pentru Hotnews.ro Omer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania.

Declarațiile șefului BT neagă depunerea acum a unei oferte de preluare a Piraeus Bank România, dar nu și interesul pentru o astfel de tranzacție. Interesul unui investitor este exprimat formal, de regulă, printr-o ofertă indicativă, care nu este însă și una angajantă. În acest moment, informațiile jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO sunt că tranzacția a ajuns în stadiul primirii ofertelor indicative, nu a celor de preluare, adică angajante.

Calendarul unei tranzacții de acest tip cuprinde mai multe etape, depunerea ofertelor neangajante fiind una dintre primele faze formale ale procesului.

Printre primii pași clasici ai unei astfel de tranzacții se află angajarea unei bănci de investiții de către vânzător, banca de investiții având rolul de a pregăti, a organiza și a coordona tranzacția de vânzare.

Astfel, banca de investiții angajată de vânzător este cea care trimite un info memo în piață către o listă de potențiali cumpărători și investitori în care pune la dispoziția acestora informații despre compania scoasă la vânzare, alte detalii tehnice și avansează un termen pentru depunerea ofertelor neangajante de către cei interesați.

În urma depunerii ofertelor neangajante, vânzătorul poate decide dacă merge cu toți ofertanții mai departe sau selectează o listă scurtă pentru etapa următoare.

Potențialii cumpărători intră apoi în faza de due dilligence (analiză financiară – n.r.), etapă în care au acces la mai multe informații pentru a avea o imagine mai clară despre ținta de achiziție. În urma încheierii activității de due dilligence, investitorii pot continua procesul prin depunerea unei oferte angajante sau pot alege să nu continue procesul. După depunerea ofertelor angajante, tranzacția poate evolua în funcție de strategia vânzătorului.

Unul dintre cele mai frecvente scenarii este că vânzătorul selectează ofertantul care a oferit cel mai bun preț și continuă negocierile cu acesta pentru a ajunge la semnarea unui contract de vânzare – cumpărare.

O altă cale pe care o poate urma vânzătorul este de a selecta doi sau mai mulți ofertanți pentru a negocia în paralel. Dacă sunt depuse mai multe oferte, pentru maximizarea prețului obținut din tranzacție vânzătorul poate opta pentru selecția unei liste scurte de investitori care să vină cu oferte îmbunătățite înainte de a alege cu cine va ajunge în etapa negocierilor finale pentru semnarea contractului, care cuprinde clauzele privind prețul, condițiile de plată, condițiile puse de părțile în contract.

Declarațiile participanților într-o tranzacție variază de la o fază la alta a procesului și în funcție de propria strategie de comunicare. Până la depunerea unei oferte angajante, apar cu o frecvență mai mare declarații de negare sau cu nuanțe de ambiguitate tocmai datorită faptului că tranzacția nu a atins fazele finale, iar potențialii cumpărători iau în calcul și ieșirea din tranzacție. În mod contrar, asemenea poziții sunt exprimate chiar până la momentul semnării sau al anunțării tranzacției, care poate fi ulterior semnării tranzacției.

Parcurgerea pașilor unei tranzacții poate dura, în medie 6 luni, sau, mai rar, câțiva ani, în funcție de specificul său.

Cazul unei tranzacții recente derulate cu rapiditate pe piața bancară locală este oferit chiar de Banca Transilvania, care conform propriilor declarații publice, a parcurs în perioada septembrie – 10 decembrie 2014, adică în circa 3 luni, toate etapele de la discuții până la semnarea contractului de vânzare – cumpărare a Volksbank România.

Finalizarea tranzacției, când practic se plătește prețul pe acțiuni și se transferă dreptul de proprietate asupra acțiunilor și a afacerii, a avut loc pe 7 aprilie 2015, adică la 4 luni după semnarea contractului. Atât BT, cât și OTP care a cumpărat Millennium Bank România, au dat declarații că sunt interesate de achiziții pe piața bancară locală și în continuare.

Tranzacția dintre Banca Transilvania și Volksbank România a fost anunțată în premieră în diferite faze de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO în articolele publicate pe 18 noiembrie 2014, 3 decembrie 2014 și 6 aprilie 2015, anunțul oficial din 10 decembrie confirmând vestea preluării de către banca din Cluj – Napoca.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a publicat în premieră în cele aproximativ opt luni de la lansarea sa pe piață, în 16 octombrie 2014, mai multe tranzacții printre care vânzarea Volksbank România către BT, achiziția de către fondul de investiții Oresa Ventures a companiei IT RBC, achiziția fabricii de detergenți a P&G de către germanii de la Dalli, intrarea Deutsche Bank în cursa pentru achiziția pachetului de credite neperformante de peste 400 mil. euro de la BCR, afacere pe care și-a adjudecat-o câteva luni mai târziu, scoaterea la vânzare a Billa România de către REWE, vânzarea pachetului de 36% din MedLife de către fondul de investiții V4C, angajarea băncii de investiții Rothschild de către fondul de investiții Advent pentru vânzarea Regina Maria, negocierile firmelor din grupul Rompetrol pentru credite de aproape 400 mil. dolari de la marile bănci locale, vânzarea unui pachet de credite neperformante al Piraeus Bank România de până la 200 mil. euro, achiziția de acțiuni a Mezannine Management în afacerea Amethyst, achiziția Pehart Tec de către fondul de investiții Abris Capital sau eșecul vânzării pachetului de active ale Bank of Cyprus România.

Sursă foto: Piraeus Bank.

Tranzacție de exit a Piraeus din România: Banca Transilvania și OTP Bank au depus oferte indicative pentru cumpărarea Piraeus Bank România. Grecii au primit circa 5 oferte indicative, pe listă fiind și fonduri americane de investiții. Tranzacția de exit a primei mari bănci grecești din România se derulează la Atena

Lasă un răspuns

Piraeus Bank, una dintre cele mai mari bănci din Grecia, a primit luna trecută aproximativ cinci oferte indicative pentru achiziția Piraeus Bank România, au declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Tranzacția de exit a Piraeus Bank din România a atras interes atât din partea unor bănci locale dornice să-și majoreze cu această ocazie cota de piață, printre ofertanți aflându-se Banca Transilvania și OTP Bank, susțin sursele citate. De asemenea, pe lista grecilor se mai află și fonduri americane de investiții, care văd o ocazie bună de a intra pe piața bancară locală cu tranzacția oferită de banca elenă.

Discuțiile de vânzare pentru Piraeus Bank România se poartă la Atena, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Tranzacția al cărei preț poate varia în jurul a 150 – 200 mil. euro, trece în faza de due dilligence (analiză financiară – n.r.), susțin sursele citate.

Reprezentanții Piraeus Bank România nu au făcut niciun comentariu pe marginea acestui subiect până la momentul publicării acestui articol. De asemenea, reprezentanții Băncii Transilvania și ai OTP Bank nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până acum.

Prețul plătit la achiziția Piraeus Bank România ar putea fi în jurul valorii contabile a băncii, dată fiind calitatea activelor ce vor fi preluate, poziția de capital a băncii, precum și indiciile oferite de băncile locale listate pe bursă. Piraeus Bank România are o poziție de capital de 200 mil. euro. BRD și BT au valori de piață care înseamnă un raport între 1,5 și 1,7 între prețul acțiunii și valoarea contabilă, în timp ce la Carpatica, o bancă mai mică de jumătatea clasamentului și cu pierderi, raportul e de 0,55.

Grecii de la Piraeus ar putea obține un preț în jurul a 150 – 200 mil. euro, conform unor estimări făcute de surse din piață. Estimarea de preț nu ia în calcul și finanțarea netă acordate fiicei din România de către banca – mamă, care era de 400 mil. euro la finele lunii martie, conform rezultatelor financiare prezentate de Piraeus. România este cea mai mare operațiune a Piraeus Bank din străinătate, fiind de așteptat să caute obținerea unui preț cât mai mare posibil.

Recent, Piraeus Bank România a încheiat cea mai mare tranzacție de vânzare de a unui portofoliu de credite de consum neperformante negarantate, cu o valoare nominală de circa 185 mil. euro și cumpărat de polonezii de la Kruk pentru 12 mil. euro, adică la un discount de 93,5%.

Tranzacția de NPL-uri a Piraeus Bank România amintește de operațiunea de curățire a bilanțului prin vânzarea portofoliului de credite toxice de 495 mil. euro de către Volksbank România, cu cinci luni înainte de a anunța vânzarea pachetului integral de acțiuni către Banca Transilvania.

BT și OTP Bank au profitat în 2014 de exitul Volksbank AG (Austria), respectiv al Millennium (Portugalia) pentru a-și majora cota de piață și ambele și-au exprimat disponibilitatea pentru noi achiziții. BT a plătit 81 mil. euro pentru pachetul de 100% din Volksbank România, din care 58 mil. euro sunt virați într-un cont escrow pentru a acoperi eventuale pierderi post tranzacție, și a virat circa 647 mil. euro pentru rambursarea unor linii de finanțare către banca – mamă.

De cealaltă parte, ungurii de la OTP au plătit 39 mil. euro și au de rambursat linii de 150 mil. dolari către grupul portughez Millennium.

Pe 21 mai, Anthimos Thomopoulos, șeful Piraeus Bank Grecia, spunea că până în 2018 va vedea ce va face cu operațiunile din România și Bulgaria, potrivit Financial Times.

Băncile grecești au angajat încă din anii anteriori planuri de reducere a operațiunilor pe piețele străine, în contextul în care țara – mamă se confruntă cu dificultăți în plata datoriilor către principalii săi creditori externi, Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional. Băncile elene au și o altă problemă – retragerile deponenților au depășit 30 mld. euro de la începutul anului și situația presează către atragerea de capital proaspăt pentru a recapitaliza instituțiile de credit.

Șeful băncii – mamă, Piraeus Grecia, a spus astfel că își concentrează atenția către recuperarea terenului pierdut la depozite și la o creștere recentă a portofoliului de credite neperformante.

În acest context, Piraeus a anunțat luna trecută vânzarea operațiunii sale din Egipt către Al Ahli Bank din Kuweit. Piraeus a obținut de pe urma tranzacției de exit din Egipt 150 mil. dolari, adică un multiplu de preț de 1,5 aplicat la valoarea contabilă a băncii.

Piraeus Bank România este o bancă aflată în prima parte a clasamentului băncilor locale după cota de piață.

Piraeus Bank România are active totale de 1,912 mld. euro, depozite de 1 mld. euro și un portofoliu de împrumuturi brute de 1,5 mld. euro, conform datelor disponibile la nivelul lunii martie din acest an.

Cota de piață a Piraeus Bank România pe depozite este de 3%, iar la credite are o cotă de piață estimată la 1,6%. Are o rețea de 120 de locații și 1.536 de angajați.

În primul trimestru, Piraeus Bank România a obținut venituri nete de 21 mil. euro, iar rata creditelor neperformante în ansamblul portofoliului este de 26%. Piraeus Bank România a raportat un profit brut de 2,1 mil. euro pentru 2014.

În ultimul raport anual al BNR, Piraeus Bank ocupa la finelui anului 2013 poziția 11 din 40 de bănci, cu o cotă de piață de 2,5% după activul net bilanțier.

Grupul bancar grecesc Piraeus a venit în România în anul 2000, când a cumpărat Pater Bank, cu două surcursale. Apoi, Piraeus a trecut la o dezvoltare organică a operațiunii locale. În ultimii ani, grupul elen a redevenit activ și a trecut la achiziții în 2012 și 2013 în Grecia, unde a preluat activele bune ale ATE Bank, apoi Geniki Bank, operațiunile a trei bănci cipriote, precum și subsidiara locală a grupului bancar portughez Millennium. În România, a preluat activele ATE Bank România în 2013 și le-a vândut în circa un an către omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, care a intrat astfel pe piața bancară locală sub marca Băncii Române de Credite și Investiții.

Acțiunile Piraeus Bank Grecia sunt deținute de către Fondul Elen pentru Stabilitate Financiară (67%), investitorii instituționali străini având o cotă de 27% din acțiuni.

Valoarea de piață a grupului grec Piraeus Bank, fondat în urmă cu 100 de ani, este acum de 3 mld. euro, prețul acțiunii pierzând 45% de la începutul anului pe bursa de la Atena.

Creditele neperformante au fost sursa pierderilor BCR de 2,8 mld. lei din 2014. Sursă foto: BCR.

Tranzacția BCR de vânzare a portofoliului de 2,7 mld. euro a adus în camera de date giganții financiari ai lumii: Apollo Global Management, un consorțiu format de Blackstone,HIG Capital și fondul londonez AnaCap, Deutsche Bank a făcut echipă cu Baupost și Sankaty Advisors, iar Lone Star i-au luat lângă ei pe cehii de la APS. Cea mai mare tranzacție a anului de pe piața românească a ajuns în faza depunerii ofertelor neangajante. Cine sunt miliardarii americani care au banii pentru a cumpăra grijile lui Treichl

Lasă un răspuns

Operațiunea cu nume de cod Neptun, care înseamnă cea mai mare tranzacție de vânzare de credite neperformante de pe piața românească, a ajuns săptămâna aceasta în faza depunerii ofertelor neangajante, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Mai mulți investitori americani și europeni au accesat camera de date a tranzacției prin care BCR vinde un pachet de credite neperformante în valoare de 2,7 mld. euro. Astfe, documentele tranzacției au fost studiate de către o listă de potențiali cumpărători care cuprinde Apollo din SUA, un consorțiu format din americanii de la Blackstone, HIG Capital și fondul londonez AnaCap, un alt consorțiu format de gigantul german Deutsche Bank, Baupost (SUA) și Sankaty Advisors (afiliat Bain Capital din SUA), precum și de către un consorțiu din care fac parte Lone Star Funds (SUA) și APS (Cehia), conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția ar putea atrage interesul și altor investitori, inclusiv firme specializate în administrarea de portofolii de datorii cum este cazul firmelor poloneze Kredyt Inkaso sau Kruk.

Ambele firme, precum și Deutsche Bank, Lone Star sau BCR – vânzătorul pachetului de credite nu au făcut niciun comentariu pe marginea acestei tranzacții până în acest moment.

Nici reprezentanții PwC, consultanții care au mandatul BCR pentru tranzacție, nu au dorit să facă niciun comentariu la solicitările adresate anterior de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Surse din piață susțin că portofoliul vândut de BCR cuprinde credite toxice de retail (acordate persoanelor fizice), acordate IMM-urilor, corporate (acordate companiilor mari) și credite acordate clienților de pe piața imobiliară. Mai mult de jumătate din portofoliu reprezintă credite corporate și împrumuturi acordate IMM-urilor.

Portofoliul cu o valoarea nominală de 2,7 mld. euro vândut de BCR dispune de garanții care acoperă până în jurul a 75% din pachetul de credite, ceea ce înseamnă că este posibil ca discountul să fie mai mic față de alte tranzacții încheiate pe piața de profil de către BCR, Volksbank și alte bănci unde prețul plătit ar fi reprezentat între 5% și 15% din valoarea nominală a portofoliului. Recent, polonezii de la Kruk au cumpărat de la Piraeus Bank România cel mai mare portofoliu de credite de consum negarantate de pe piață, cu valoare nominală de 184 mil. euro, la un discount de 93,5%.

În acest context, BCR ar putea obține circa 300 – 500 mil. euro de pe urma acestei tranzacții, care ar putea cuprinde și externalizarea diviziei de work out din bancă, structură specializată în administrarea creanțelor în care lucrează în jurul a 400 de oameni.

Operațiunea Neptun are ca scop eliminarea rapidă din bilanțul celei mai mari bănci locale, aflate sub controlul austriecilor de la Erste, a portofoliilor de datorii care au pus presiune puternică pe profit.

BCR a vândut în 2014 credite neperformante cu o valoare nominală de 2 mld. lei (450 mil. euro) și este angajată într-un proces de vânzare accelerată a portofoliului de credite neperformante. La 31 martie, banca a raportat o rată a creditelor toxice din portofoliu de 25%, în scădere față de nivelul de 30% unde se situa în urmă cu un an.

BCR a raportat pe primul trimestru al anului un profit net de 344 mil. lei (77 mil. euro, calculat în funcție de cursurile medii lunare), ca urmare a tranzacțiilor de curățire a portofoliului de credite neperformante.

La ultimele două mari tranzacții de vânzare de portofolii de datorii, cu o valoare de 1 mld. lei (circa 220 mil. euro), respectiv de 400 mil. euro, BCR a lucrat tot cu consultanții de la PwC și cu avocații firmei austriece Schoenherr.

Până acum, cea mai mare vânzare pe piața creditelor bancare neperformante din România a fost anunțată în iulie 2014, cu un portofoliu nominal de 495 mil. euro cedat consorțiului format din Deutsche Bank, HIG Capital, AnaCap și APS.

O altă tranzacție majoră, prin care Bank of Cyprus a încercat exitul din România prin vânzarea unui pachet de credite neperformante de 545 mil. euro, a eșuat la începutul anului, printre ofertanți fiind investitori care s-au arătat interesați de tranzacția de acum de la BCR. Atunci, Sankaty Advisors, afiliat gigantului financiar Bain Capital, Deutsche Bank, Baupost, HIG și fondul londonez AnaCap au participat alături de alți investitori, însă ciprioții nu au fost mulțumiți de ofertele primite.

Pentru BCR, tranzacția vine să panseze ”rănile” lăsate de criză pe bilanț și să mai reducă din grijile lui Andreas Treichl, bancherul austriac care conduce Erste. Treichl a fost și artizanul achiziției celei mai mari bănci din România în 2005 când a oferit 3,75 mld. euro pentru 61,88% din acțiuni.

Cine sunt pețitorii americani de la tranzacția BCR

Dacă Deutsche Bank, APS și AnaCap sunt nume active în piața românească de mai mulți ani, trendul tranzacțiilor mari cu credite neperformante a atras interes din partea multor investitori financiari americani globali.

Blackstone, una dintre cele mai mari firme de investiții, are sub administrare active de 290 mld. dolari și este cel mai profitabil manager de active din lume, cu un câștig raportat în 2014 de 4,3 mld. dolari, adică o marjă de profit de 60%. Blackstone a plasat anul trecut 26,4 mld. dolari prin fonduri de investiții, investiții imobiliare, fonduri de hedging și pe piața de credit. Din acești bani, în Europa Blackstone a investit 7,7 mld. dolari. Valoarea de piață a grupului pe bursa din New York este de 51,4 mld. dolari.

Grupul de investiții Blackstone este condus de către americanul de origine evreiască Stephen Schwarzman, 68 de ani, membru al Partidului Republican, a cărui avere este estimată de Forbes la 10,8 mld. dolari. Celălalt fondator este Peter Peterson, 88 de ani, cu o avere estimată la 2,8 mld. dolari în 2008 de către revista Forbes. A fost Secretar de Stat pentru Comerț pentru un an sub președintele republican Richard Nixon și a condus banca de investiții Lehman Brothers în perioada 1973 – 1977.

Apollo Global Management, fondat în 1990, are în administrare active de 160 mld. dolari, din care 108 mld. dolari pe piața de credit, inclusiv credite neperformante, 41 mld. dolari în fonduri de investiții și 10 mld. dolari pe piața imobiliară. Apollo Global Management a fost fondată de către bancherul de origine evreiască specializat în fuziuni și achiziții și corporate finance Leon Black, 64 de ani, a cărui avere era estimată în martie de revista Forbes la 5,1 mld. dolari. Tatăl său era un om de afaceri care a emigrat din Polonia în America.

Pe piața europeană de credite și active neperformante, Apollo investește prin fondurile de investiții Apollo Investment Europe II și Apollo European Principal Finance Fund, fiecare având o rată internă de rentabilitate în jurul a 17%. În 2014, Apollo Global Management a raportat venituri totale de 1,56 mld. dolari și un profit net de 168 mil. dolari. Pe bursa de la New York, valoarea de piață ajunge la 8,6 mld. dolari.

Sankaty Advisors, fondată în 1998, are sub administrare active în valoare de 25 mld. dolari. Are o echipă de peste 200 de oameni specializați în administrarea investițiilor. Pe 7 mai, a anunțat achiziția unui portofoliu de credite garantate de 560 mil. euro de la BFA – Bankia Group din Spania. Alon Avner conduce operațiunile Sankaty Advisors din Europa, unde a cumpărat în ultimii trei ani portofolii bancare de 2,3 mld. euro.

Sankaty Advisors este afiliată Bain Capital, administrator global de active în valoare de 75 mld. dolari. Printre fondatorii Bain Capital este și Mitt Romney, cunoscut pentru candidatura sa în 2012 la alegerile prezidențiale din SUA din partea Partidului Republican, învins în final de actualul președinte Barack Obama susținut de Partidul Democrat.

HIG Capital a fost fondată în 1993 de către Sami Mnaymneh, 53 de ani, fost managing director al departamentului de fuziuni și achiziții în cadrul Blackstone, și de Tony Tamer, 54 de ani, fost partener la firma de consultanță de management Bain & Company, din care au plecat în 1984 cei trei oameni care au fondat Bain Capital – Mitt Romney, T. Coleman Andrews III și Eric Kriss.

HIG Capital are sub administrare active la nivel global de 17 mld. dolari, o echipă de peste 250 de oameni specializați în investiții. Are în portofoliu aproximativ 80 de firme ale căror vânzări combinate depășesc 30 mld. dolari pe an.

În România, a fost unul dintre cei patru cumpărători ai pachetului de credite neperformante de 495 mil. euro al Volksbank România.

Lone Star Funds, care a luat naștere în 1995, este condus de fondatorul său, miliardarul american John Grayken, 58 de ani. Acesta a investit anul trecut 350 mil. dolari din propria avere, conform Bloomberg, în ridicarea fondului de investiții Lone Star IX, cu o capitalizare finală de 7,2 mld. dolari pentru a investi în active depreciate din Europa, SUA și Japonia. Familia de fonduri Lone Star a atras în ultimii 20 de ani de la investitori capitaluri totale de 60 mld. dolari.

Baupost Group este unul dintre cele mai mari fonduri de hedging din lume, specializat în administrarea riscului, fondat în 1982 de către americanul de origine evreiască Seth Klarman, care conduce afacerea ca președinte al grupului. Klarman, 58 de ani, are o avere estimată la 1,47 mld. dolari de către Forbes. Baupost Group are sub administrare active de 28,5 mld. dolari și a obținut un randament de 8% în 2014. Seth Klarman este unul dintre cei mai celebri investitori ai lumii, faimos pentru apetitul său în investiții de risc. El a scris în 1991 cartea ”Marja de siguranță”, numită astfel după noțiunea de investiții consacrată de Benjamin Graham, mentorul lui Warren Buffett, legenda vie a investițiilor pe bursă.

tranzactii_banci_npl_tabel main

S-au schimbat datele celei mai mari tranzacții locale cu credite neperformante: BCR vinde un portofoliu de credite neperformante de circa 2,7 mld. euro

Lasă un răspuns

BCR, cea mai mare bancă după active aflată sub controlul grupului austriac Erste, a transmis potențialilor investitori un info memo prin care anunță vânzarea unui pachet de credite neperformante de aproximativ 2,7 mld. euro, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse de pe piața financiară.

Ultimele date indică o schimbare a mărimii portofoliului scos la vânzare, tranzacția fiind aranjată de către consultanții de la PwC, care au primit anterior și alte mandate pentru astfel de operațiuni din partea Erste.

Informațiile nu au fost confirmate sau infirmate până acum nici de către reprezentanții BCR și nici ai PwC.

Sursele citate susțin că tranzacția pregătită de BCR sub numele de cod Neptun vizează și externalizarea diviziei de work – out, structură a băncii în care lucrează în jurul a 400 de oameni. Diferența față de alte tranzacții anterioare ale BCR de vânzare de credite toxice ar fi aceea că divizia internă s-ar ocupa de administrarea portofoliului de datorii ce va fi vândut. Până acum, de exemplu, portofoliile de datorii de la Volksbank, de 495 mil. euro, și de la BCR, care a vândut două pachete cu o valoare de peste 620 mil. euro, cumpărătorii au fost consorții din care a făcut parte și firma cehă APS, specializată în recuperarea de creanțe.

Tranzacția de vânzare a portofoliului uriaș de credite neperformante de la BCR este de așteptat să depășească prețul plătit în tranzacțiile prin care s-au vândut bănci în România în ultimii ani.

În funcție de calitatea activelor din pachetul vândut de BCR, cumpărătorul ar putea plăti în medie între 150 mil. euro și 300 mil. euro, conform unor estimări care pleacă de la ratele de discount la care s-au făcut în România tranzacții cu credite neperformante. Până acum, cumpărătorii de astfel de active din România au făcut tranzacții la discounturi între 85% și 95%, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Calibrul unei astfel de tranzacții, cu portofolii de datorii de ordinul miliardelor de euro, se pretează unor investitori financiari specializați mari de genul Deutsche Bank, Baupost Group, HIG Capital, Lone Star Funds, Bain Capital sau AnaCap.

Deutsche Bank și Lone Star Funds au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că nu au niciun comentariu de făcut pe marginea acestei tranzacții.

Un consorțiu format din Deutsche Bank, HIG Capital, AnaCap și APS a preluat în luna iulie de la Volksbank România un portofoliu de datorii în valoare de 495 mil. euro. Ulterior, Deutsche Bank și APS au făcut echipă la cele două mari tranzacții ale BCR, conform informațiilor din piața financiară.

BCR a vândut în 2014 credite neperformante cu o valoare nominală de 2 mld. lei (450 mil. euro) și este angajată într-un proces de vânzare accelerată a portofoliului de credite neperformante.

La 31 martie, banca a raportat o rată a creditelor toxice din portofoliu de 25%, în scădere față de nivelul de 30% unde se situa în urmă cu un an.

BCR a raportat pe primul trimestru al anului un profit net de 344 mil. lei (77 mil. euro, calculat în funcție de cursurile medii lunare), ca urmare a tranzacțiilor de curățire a portofoliului de credite neperformante.

La ultimele două mari tranzacții de vânzare de portofolii de datorii, BCR a lucrat tot cu consultanții de la PwC și cu avocații firmei austriece Schoenherr.

În ultimul an, mai multe bănci locale au scos la vânzare portofolii de credite neperformante pe listă fiind BCR, Volksbank, UniCredit Țiriac, Piraeus Bank, altele testând piața pentru noi tranzacții. Raiffeisen Bank România, de exemplu, a încercat în prima parte a anului să aranjeze o tranzacție de vânzare de credite neperformante, dar, după tatonări, a renunțat să mai iasă în piață cu un astfel de portofoliu și se va ocupa în continuare de administrarea lui.

Volumul de credite neperformante din sistemul bancar românesc este estimat de unii experți la aproximativ 12 mld. euro.

Băncile europene vor externaliza în 2015 credite de 100 mld. euro, conform calculelor avansate de consultanții PwC.

cost_risc_evolutie_europa_de_est_deloitte_25052015 main

Pariurile guvernatorului: Obișnuiți-vă cu ideea că băncile vor da bani mai greu ceea ce va însemna o redresare economică mai puternică decât pe credit, trecem la era cui dai credit în loc de câte credite dai și uitați de băncile – mamă pentru că băncile locale vor trebui să se descurce cu banii pe care îi atrag din piața internă. Bancherii speră însă chiar și la dezvoltarea de produse bancare ca model pentru alte piețe

Lasă un răspuns

Piața bancară din România va evolua în perioada următoare către o creștere moderată a creditului, către o miză mai mare a calității împrumuturilor față de volumul lor, precum și spre o creștere a ponderii finanțărilor locale, a susținut Mugur Isărescu, guvernatorul BNR la finele săptămânii trecute în cadrul conferinței cu tema ”Să înțelegem viitorul. Perspectivele sectorului bancar și ale economiei. Pot băncile schimba viitorul României în bine?”, organizate de către Consiliul Patronatelor Bancare din România. La dezbatere a participat și profesorul Leszek Balcerowicz, fost guvernator al băncii centrale a Poloniei și autorul planului de relansare a economiei poloneze în urmă cu mai bine de două decenii.

Fostul bancher polonez, văzut de mulți analiști ca fiind ”creierul” modelului economic ce a transformat Polonia în centrul de greutate al Europei de Est, și-a concentrat mesajele pe sfaturi la adresa autorităților române al căror miez trebuie să fie în viziunea acestuia consolidarea fiscală, privatizarea sectoarelor economice dincolo de granița a ceea ce acum unele sunt considerate de neprivatizat pentru că au o importanță strategică, precum și miza pe reforme pentru susținerea micilor afaceri astfel încât acestea să devină motorul economiei.

„Am accelerat privatizarea băncilor. Am făcut reforma pensiilor. A trebuit să ne restructurăm sistemul minier, să scoatem minerii baricadaţi din mine”, a spus Leszeck Balcerowicz pe marginea reformelor pe care le-au aplicat autoritățile de la Varșovia.

Șeful BNR și-a calibrat însă discursul pe evoluția creditării în România, susținând că unele schimbări care au apărut la nivelul băncilor în ultimii ani ca urmare a crizei economice se vor menține și în perioada următoare.

”Este puţin probabil, cel puţin pe termen scurt, să asistăm la o inversare spectaculoasă de trend în dinamica creditului, dată fiind persistenţa constrângerilor atât la nivelul cererii, cât şi la nivelul ofertei. Istoria ne învaţă că recesiunile bilanţiere, de tipul celei traversate recent, tind să fie adânci şi de durată”, a spus șeful băncii centrale. El susține că ”în cazul crizelor financiare precedate de credit boom (explozie a creditării – n.r.), redresările economice în absenţa relansării creditului tind să fie mai puternice decât cele însoţite de creşterea creditului”.

O altă tendință pe care pariază Isărescu este aceea că mai importantă este calitatea creditului decât cantitatea, idee care reia într-o formă diferită mesajul anterior de trecere la o epocă de credit selectiv.

Guvernatorul spune că nu înțelege de unde vine reținerea bancherilor de a credita cu finanțări cu caracter sezonier agricultura, domeniu cotat printre cele mai productive la nivelul întregii economii. Isărescu derulează afaceri în sectorul agricol, având împreună cu familia un pachet de circa 80% din acțiunile firmei Măr SRL, și a ținut să precizeze că el cunoaște bine acest sector economic.

Un alt mesaj a fost acela că băncile locale, în proporție covârșitoare fiind vorba de subsidiare ale unor bănci cu capital străin, se vor concentra spre lichiditățile pe care și le procură de pe piața internă, modelul de finanțare de la banca – mamă fiind în viziunea guvernatorului, unul depășit în contextul de piață actual.

”Paradigma care pare să fi fost adoptată – e adevărat, adesea la îndemnul autorităţilor de supraveghere atât din ţările de origine, cât şi din ţările-gazdă – este cea conform căreia finanţarea subsidiarelor se bazează într-o mai mare măsură pe surse locale”, a afirmat șeful BNR. În acest context, raportul dintre credite și depozite se îndreaptă spre paritate.

Un trend derivat de aici din finanțarea bazată pe resurse locale indică o schimbare a mixului de creditare dinspre valută către moneda națională. „Ponderea creditării în lei a trecut de 45%, către finele anului, vom consemna o preponderență a creditului în lei„, estimează șeful BNR.

De cealaltă parte, bancherii afirmă că acum pierd prea mult timp cu administrarea politicilor de risc în loc de a se concentra pe inovare de produse bancare.

”Îmi petrec 90% din timp ca să nu se întâmple ceva rău (în bancă – n.r.) în loc să stau 50% din acest timp să fac ceva bun pentru bancă”, afirmă Steven van Groningen, președinte al Consiliului de administrație al CPBR și al Raiffeisen Bank România.

Michal Szczurek, directorul general executiv al ING Bank România și fratele ministrului polonez al finanțelor (Mateusz Szczurek, fost economist – șef al ING Bank pentru Europa Centrală și de Est – n.r.), crede că pe piața din România pot fi dezvoltate modele de produse bancare de referință inclusiv pentru alte piețe.

Costul riscului plasează România la a doua cea mai înaltă valoare din regiune după Ungaria din opt piețe din Europa centrală și de est analizate de o echipă de consultanți Deloitte în raportul ”Băncile și creșterea economică. Lecțiile trecutului pentru un viitor mai bun”, realizat la comanda Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR).

În 2014, România înregistra un raport de 4,1% al provizioanelor comparat cu nivelul mediu al creditelor brute, în urma Ungariei (6,6%), dar aproape dublu față de Bulgaria (2,3%) și de patru ori sub Polonia și Cehia. De asemenea, rata creditelor neperformante în ansamblul portofoliilor din împrumuturi se situează pe piața locală cu mult peste Polonia cu o medie de 8,5% în 2013, Cehia (5,5%) și Slovacia (5,4%). Comparativ, România a încheiat luna decembrie 2014 cu o rată a creditelor neperformante de 13,93%.