Arhive etichete: bancheri

Prima rotație la conducerea CPBR: Șeful BCR preia poziția de președinte al Consiliului Director al CPBR de la șeful Raiffeisen Bank România

Sergiu Manea, Directorul General Executiv al BCR, a preluat poziția de Presedinte al Consiliului Director al CPBR, după ce Steven van Groningen, Președinte și Director General Executiv al Raiffeisen Bank România, și-a încheiat mandatul de trei ani la conducerea organizației patronale.

Consiliul Patronatelor Bancare din Romania (CPBR), organizatia patronala a sectorului bancar românesc, a decis, de asemenea, reînnoirea mandatului de vicepreședinte al lui Răsvan Radu, Director General Executiv al UniCredit Bank.

Steven van Groningen rămâne membru al Consiliului Director al CPBR, alături de Philippos Karamanolis, Director General Executiv al Bancpost, și Michal Szczurek, Director General Executiv al ING Bank România, cel din urmă fiind numit și Trezorier al CPBR, precizează un comunicat CPBR.

„Doresc în primul rând să mulțumesc membrilor pentru încrederea acordată la numirea în funcția de Președinte al CPBR, organizație prin care promovăm o cooperare cât mai largă cu toate părțile interesate pentru un sector financiar cât mai solid și mai responsabil față de clienți, angajați, acționari și întregul mediu economic în ansamblu său”, a declarat Sergiu Manea.

„Voi urmări consolidarea rolului CPBR ca entitate patronală, ca promotor al unui dialog consistent pentru dezvoltare prin reprezentarea priorităților sectorului financiar-bancar inclusiv în cadrul mai larg oferit de Confederația Patronală CONCORDIA, ai cărei membri suntem”.

La rândul său, Steven van Groningen, cel care a condus de la înființare organizația până acum și unul dintre fondatorii CPBR, a spus: „Sunt multumit că, după trei ani de la înființarea CPBR, sistemul bancar a făcut pași importanți și în sensul dialogului social structurat, beneficiind de expertiza unor bănci care sunt și angajatori mari în economia românească. Implicarea mea în sprijinirea CPBR și a sectorului financiar-bancar în general va continua inclusiv din poziția mea de Președinte al Consiliului Director al Federației FINBAN”. El a adăugat că prin numirea unui nou președinte al Consiliului Director al CPBR, se respectă principiul democratic de guvernanță al CPBR, anume „rotația conducerii patronatului bancar la finalul primului mandat”.

CPBR este parte a Federatiei Patronale a Serviciilor Financiare „FINBAN România”, prin intermediul careia este afiliată la Confederația Patronală CONCORDIA, ce reunește 7 federații patronale din diverse sectoare de activitate, patru dintre cei mai mari angajatori din economia națională și cinci dintre primele cele mai mari 10 companii raportat la cifra de afaceri. CPBR participă, prin intermediul Confederației Patronale CONCORDIA, la dialogul social pe toate nivelurile: Consiliul Economic și Social – CES, Consiliul Național Tripartit de Dialog Social – CNDTS, Comisiile de Dialog Social de la nivelul ministerelor, autorităților publice centrale și locale, având o contribuție activă la perfecționarea legislației și la deciziile autorităților publice.

Cele cinci banci care compun CPBR în prezent dețin peste o treime din totalul activelor bancare din sistem, angajații acestora reprezentând circa 30% din totalul angajaților din sectorul bancar. Membrii CPBR sunt Banca Comercială Română, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank, ING Bank și Bancpost, toate acestea fiind subsidiare locale ale unor puternice grupuri bancare străine precum Erste, Raiffeisen (Austria), UniCredit (Italia), ING Bank (Olanda) și EFG Eurobank (Grecia). De la înființarea sa în 2014, din CPBR s-au retras până acum BRD, subsidiara locală a grupului bancar francez SocGen, respectiv Banca Transilvania, o altă plecare sonoră fiind cea a Oanei Petrescu, Partener Deloitte România, care ocupa funcția de Director Executiv în cadrul organizației patronale.

Toate băncile active în România, atât cu acționariat românesc, cât și străin, sunt membre ale Asociației Române a Băncilor (ARB), care, de asemenea, reprezintă interesele industriei bancare locale în raport cu alte instituții și autorități, locale și internaționale, în calitate de asociație profesională a bancherilor.

Sursă foto: ING Bank România. Prelucrare grafică: jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Mihaela Bîtu, Director General Adjunct ING Bank România: Este posibil ca în perioada următoare să asistăm la câteva tranzacții mai mari în zona de fuziuni și achiziții, cu intrarea pe piață a câtorva noi fonduri mari de investiții, precum și în domeniul emisiunilor de obligațiuni. Estimăm o cotă de piață de 10 – 15% pe segmentul finanțărilor pentru clienții corporativi mari. Finanțări noi de 180 mil. Euro pentru companiile mari în primul semestru

ING Bank România, jucătorul local cu un ritm de creștere al activelor de 26% în prima jumătate a anului, afirmă că este pregătit să joace un rol important pe toate segmentele de finanțare pentru companii și că nu se așteaptă la o schimbare semnificativă în mixul actual al resurselor de capital extern pentru dezvoltarea unei afaceri, potrivit Mihaelei Bîtu, Director General Adjunct al sucursalei locale a băncii olandeze.

“Pentru următorii 2-3 ani, nu ne așteptăm la o schimbare semnificativă pe piața românească în ceea ce privește dinamica împrumutului corporativ comparativ cu alte forme de finanțare corporativă – vânzare de acțiuni pe piața de capital, vânzare de obligațiuni, atragere de capital privat, ING fiind pregătită să joace un rol important în toate aceste segmente ale pieței”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Mihaela Bîtu, Directorul General Adjunct al ING Bank Sucursala București.

Mihaela Bîtu este unul dintre cei mai puternici bancheri corporatiști din România, a cărei carieră în ING Bank începe încă de la intrarea instituției de credit pe piața locală, în 1994. Acum ocupă poziția de Head of Commercial Banking, având coordonarea la nivel local atât a activității de finanțare a companiilor, cât și a operațiunilor de bancă de investiții.

Din această poziție, este unul dintre jucătorii – cheie în tranzacțiile mari corporative, atât pe segmentul sindicalizărilor bancare, a finanțărilor de achiziții, cât și în zona tranzacțiilor derulate pe piața de capital, unde ING Bank face parte din sindicatul de intermediere al noii emisiuni de obligațiuni în lei și euro a RCS & RDS.

“Este posibil ca în perioada următoare să asistăm la câteva tranzacții mai mari în zona de M&A (fuziuni și achiziții – n.r.), cu intrarea pe piață a câtorva noi fonduri mari de investiții, precum și în domeniul emisiunilor de obligațiuni, care datorită unor valori mari coroborat cu dimensiunea relativ limitată a pieței românești să modifice ponderile valorice de la un an la altul. Însa nu anticipăm în perioada următoare o modificare structurală și/sau o schimbare a tendinței generale observate în ultimii ani”, afirmă Mihaela Bîtu. Ea nu a precizat care sunt aceste tranzacții.

ING Bank România face parte din sindicatul de intermediere care are mandat din partea RCS & RDS pentru structurarea unor noi tranzacții de finanțare pentru refinanțarea datoriilor existente ale grupului de comunicații, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Din sindicat mai fac parte băncile de investiții JP Morgan, Citi, Deutsche Bank și băncile locale BRD Societe Generale, UniCredit Bank și Banca Transilvania.

Agenția de rating Standard and Poor’s a anunțat pe 10 octombrie că firma – mamă a RCS & RDS, Cable Communications Systems NV, are în plan o emisiune de obligațiuni în euro în valoare de 375 mil. Euro și împrumuturi de 1,4 mld. Lei (317 mil. Euro), ambele operațiuni fiind garantate de către RCS & RDS, în vederea refinanțării datoriilor existente de 659 mil. Euro. RCS & RDS emite astfel obligațiuni în euro în valoare de 350 mil. Euro la o dobândă anuală de 5% cu scadența în 2023, potrivit ultimelor informații făcute publice în ultimele zile.

“Nu în ultimul rând, prima jumătate a anului a arătat un număr crescut de proiecte și tranzacții de M&A (fuziuni și achiziții – n.r.), în special de către fondurile de private equity. Multe dintre acestea au fost făcute în segmentul corporativ mediu (mid-corporate), apariția unor tranzacții în segmentul corporativ mare fiind așteptată pentru ultima parte a anului sau începutul anului viitor“, explică directorul general adjunct al ING Bank România.

Pe piața locală, în primul semestru, managerul de capital privat Innova Capital și-a făcut exitul din afacerea La Fântâna, prin vânzarea pachetului de 92% din acțiuni către fondul de investiții suedez Oresa Ventures și antreprenorul Cristian Amza, dar a vândut pentru 32 mil. Euro și procesatorul de carduri Provus către grupul german Wirecard.

De asemenea, fondul de investiții Enterprise Investors a cumpărat 100% din acțiunile afacerii cu jucării Noriel în cadrul unei tranzacții estimate în jurul a 25 mil. Euro de la familia lui Cristian Constantinescu și managerul de capital privat Axxess Capital. Tot Axxess a preluat în prima jumătate a anului controlul băncii Carpatica, deținut anterior de familia lui Ilie Carabulea, unul dintre fondatori. Managerul regional de capital privat Abris Capital a semnat achiziția grupului de firme Green Group de la fondul de investiții Global Finance, BERD și o serie de acționari minoritari.

În acest moment, pe piața de fuziuni și achiziții sunt în derulare câteva tranzacții de valori mari, printre care vânzarea lanțului de magazine Profi de către Enterprise Investors, vânzarea pachetului regional de active SAB Miller din industria berii, inclusiv din România, respectiv vânzarea unui pachet de circa 30% din E.ON Distribuție România, toate fiind într-o fază în care ar putea fi finalizate până la începutul anului viitor, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

“În ceea ce privește tendințele observate în ultimele 12 luni, putem menționa o creștere a apetitului clienților corporate pentru noi investiții, în principal, în scopul creșterii eficienței și productivității, dar și pentru creșterea capacităților de producție. Observăm de asemenea în anumite sectoare o creștere a termenelor de plată și implicit o creștere a cererii pentru finanțarea capitalului de lucru, respectiv pentru finanțările de tip reverse factoring, deseori pentru susținerea unui credit furnizor pe durata mai mare de un an”, explică Mihaela Bîtu.

Astfel, ING Bank a finanțat cu circa 20 mil. Euro alături de UniCredit Bank investiții ale grupului de firme Green Group din sectorul reciclării pentru creșterea capacității de producție a Green Group. Grupul a anunțat recent o investiție de 35 mil. Euro într-o nouă fabrică de fibră sintetică 100% din material reciclat la Urziceni, conform datelor făcute publice.

“Estimăm în acest moment o cotă de piață totală în total finanțări acordate puțin peste 7%. În segmentul finanțărilor clienților corporativi mari, estimăm o cotă de piață de 10-15%, și o penetrare a pieței de peste 60%, având o reprezentare relevantă în toate sectoarele economiei românești, de exemplu resurse naturale, utilități, auto, industrie grea, agricultură și procesarea alimentelor, servicii și altele, singurul domeniu în care nu suntem în acest moment activi fiind cel de real estate”, a precizat șeful operațiunilor de finanțare corporativă din ING Bank România.

Portofoliul companiilor mari este format din clienții băncii cu o cifră de afaceri de peste 50 mil. Euro pe an.

“Valoarea finanțărilor noi acordate de ING România doar pe segmentul clienților corporativi mari în prima jumătate anului se ridică la 180 milioane de euro. Dintre acestea, puțin peste jumătate au reprezentat participări asumate în cadrul unor cluburi sau sindicalizări, ING obținând 4 mandate de MLA (Mandated Lead Arranger – Aranjor principal mandatat). În 2015, ING a obtinut în România 7 astfel de mandate, situându-se pe poziția a doua în piață din acest punct de vedere“, punctează Mihaela Bîtu.

Pe piața finanțărilor corporative, principalii jucători sunt BCR, BRD, UniCredit, ING și Raiffeisen.

În luna martie a acestui an, Medlife a anunțat contractarea unui împrumut sindicalizat de 56 mil. Euro de la consorțiul format din BCR, BRD, Raiffeisen Bank România  și ING Bank România, bani cu destinația de investiții, o parte dintre aceștia fiind direcționați către finanțarea de achiziții.

În aprilie, ING Bank a fost în consorțiu împreună cu UniCredit Bank Austria AG și Raiffeisen Bank pentru acordarea unui împrumut sindicalizat de 110 mil. Dolari către casa de comerț olandeză Nidera cu destinație de investiții, conform datelor făcute publice. În iunie, ING Bank și Raiffeisen au dat un credit de 48,6 mil. Euro către La Fântâna Trading pentru refinanțarea unui împrumut contractat anterior și pentru plata parțială a prețului de achiziție, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

ingcreditebaza624

“În același timp, sesizăm o ușoară, dar continuă erodare a marjelor de credit, în special pentru tranzacțiile, respectiv împrumutații cu un profil de risc redus, și pentru cele în monedă locală (RON). Aceste marje reduse se combină uneori cu un apetit crescut al pieței bancare către durate mai lungi și condiții de creditare mai relaxate. Credem că aceste tendințe se vor aplatiza pe măsură ce dinamica cererii o va egala pe cea a ofertei de creditare și de asemenea ca urmare a posibilelor schimbări de reglementare, din punct de vedere al cerințelor de capital și prudențialitate aplicabile băncilor care se discută în acest moment”, mai spune reprezentantul băncii olandeze.

Din punct de vedere al destinației finanțărilor acordate, ING este activă atât în finanțarea activității curente și a investițiilor de capital, în cofinanțarea fondurilor UE, cât și în domeniul finanțărilor structurate, fie finanțări de proiecte, de achiziții sau de restructurare a bilanțului.

“Acestea pot fi încheiate atât în cadrul bilateral, cât și de club sau sindicalizări, în funcție de preferința clienților noștri, de valoarea finanțărilor respective și de apetitul de risc  vis-a-vis de fiecare tranzacție, criteriu care influențează de altfel și dimensiunea“, explică Mihaela Bîtu.

ING Bank este prima bancă străină care a deschis o sucursala în România în 1994, afirmă reprezentanții instituției de credit.

Dacă strategia inițială a fost concentrată în principal pe segmentul de clienți corporate mari, activitatea băncii s-a extins semnificativ în timp către segmentele de companii de talie mijlocie (mid-corporate), IMM-uri, retail și autorități publice locale, devenind o banca universală, cu o prezență semnificativă în toate aceste segmente.

ING Bank România a înregistrat în primul semestru al acestui an o rată de creștere a activelor de 26% față de perioada similară a anului anterior, în contextul în care media de creștere a pieței bancare locale a fost în aceeași perioadă de 0,4%, se arată în raportul semestrial al băncii – mama din Olanda.

ing-bank-indicatoribaza624

Portofoliul de credite a crescut în ultimul an cu 29% până la 16,29 mld. Lei (circa 3,6 mld. Euro), ritm alimentat de creditele de nevoi personale și ipotecare, respectiv împrumuturile către IMM-uri.

Sucursala locală a băncii olandeze a făcut unul dintre cele mai mari salturi într-un singur an în cota de piață din sistem de la 5,1% în 2014 până la 6,3% la finele lui 2015, în condițiile în care ING Bank nu a făcut o achiziție majoră așa cum este cazul Băncii Transilvania care a preluat anul trecut Volksbank România.

Mihaela Bîtu a absolvit Academia de Studii Economice din București la Finanțe și Contabilitate și are o diplomă de MBA (Master în administrarea afacerilor) făcând parte din prima promoție a programului româno-canadian organizat de Bucharest School of Management.

A intrat apoi în ING Bank încă de la venirea băncii olandeze în România, iar în perioada 1999 – 2000 a lucrat în biroul din Londra în cadrul echipei de bancheri de investiții care se ocupau de regiune. În perioada ianuarie 2008 – iulie 2010, a ocupat poziția de șef în Europa centrală și de est pentru coordonarea echipelor de creditare din zece țări, inclusiv România, lucrând în centrala ING Bank din Amsterdam. De șase ani ocupă poziția de Head of Commercial Banking la ING Bank România. Mihaela Bîtu a fost implicată într-o serie lungă de tranzacții, printre care împrumuturile sindicalizate de RCS&RDS, privatizarea Petrom în 2004 sau listarea A&D Pharma pe piața bursieră londoneză.

Marinel Buduja este unul dintre cei mai cunoscuți bancheri din România. Credit foto: Dreamstime.

Șeful băncii lui Dorin Umbrărescu, unul dintre cei mai cunoscuți bancheri din România, și-a dat demisia. BRCI neagă informațiile privind vânzarea sau fuziunea cu Banca Feroviară sau cu alte bănci de pe piață

Marinel Burduja, unul dintre cei mai cunoscuți bancheri locali, și-a depus ieri mandatul de director general (CEO) al Băncii Române de Credite și Investiții (BRCI), al cărei proprietar este omul de afaceri Dorin Umbrărescu, au declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piața financiară.

Burduja și-a dat demisia din motive personale, adaugă sursele citate.

Astăzi, au apărut pe piața financiară informații potrivit cărora, Valer Blidar, proprietarul Băncii Comerciale Feroviare, a spus că este în negocieri pentru achiziția unei bănci nou – înființate cu capital românesc, lăsând să se înțeleagă că este vorba despre BRCI, banca al cărei acționar majoritar este Dorinel Umbrărescu. Reprezentanții BRCI au dezmințit însă aceste informații.

”În acest moment, nu există nici o intenție de negociere în legătură cu preluarea, vânzarea, fuziunea Băncii Române de Credite și Investiții cu alte bănci sau instituții financiare. Negăm cu acest prilej informațiile apărute în presă”, au precizat reprezentanții BRCI.

Referitor la subiectul demisiei lui Marinel Burduja de la șefia băncii, reprezentanții BRCI au precizat telefonic pentru MIRSANU.RO că mâine va fi dat publicității un comunicat pe acest subiect.

Marinel Burduja a preluat poziția de președinte executiv la BRCI în octombrie 2013. Omul de afaceri Dorin Umbrărescu, cunoscut pentru afacerile sale din sectorul construcțiilor, a cumpărat un pachet de 93,27% din fosta ATE Bank România de la banca elenă Piraeus în aprilie 2013 pentru 10,3 mil. euro. Ulterior, banca și-a schimbat numele în Banca Română de Credite și Investiții. În echipa de conducere a băncii au fost aduși bancheri români de top de pe piața locală. Astfel, Roxana Moldovan, fost vicepreședinte ABN Amro România, apoi RBS Bank România, Magdalena Manea, care și ea a făcut parte din conducerea aceleiași bănci, au fost aduse în Consiliul de supraveghere al BRCI. Roxana Moldovan a preluat poziția de președinte al Consiliului de Supraveghere al BRCI, iar Marinel Burduja poziția de Director General.

Din primăvara acestui an însă a început o serie de plecări de la vârful băncii. Astfel, Dorin Badea, fost director al Trezoreriei în UniCredit Țiriac Bank, și adus ca vicepreședinte la BRCI a plecat în aprilie, la numai două luni după ce fusese adus.

Eugen Cîrstea, fost director executiv al direcției piețe financiare în BCR, a venit în aprilie ca vicepreședinte al BRCI responsabil cu Trezoreria și piețe de capital, a plecat și el în vară. Magdalena Manea și George Ciobănașu, amândoi membri în Consiliul de Supraveghere al băncii, au plecat luna trecută de la BRCI.

Seria de plecări de bancheri de la vârful BRCI culminează acum cu demisia lui Marinel Burduja, directorul general al băncii.

Marinel Burduja, absolvent al Academiei de Studii Economice din București, are în spate o carieră în sectorul bancar de peste două decenii. A lucrat la Bancorex, absorbită ulterior de către BCR în perioada în care aceasta din urmă era bancă de stat. Burduja a trecut la jumătatea anilor 90 în sectorul bancar privat la subsidiara locală a Credit Anstalt. Între 1998 și 2001, a fost vicepreședinte al ABN Amro România, iar din 2001 trece la Raiffeisen Bank România, unde a fost vicepreședinte al băncii responsabil de activitatea de corporate, adică de portofoliul de clienți – companii. Marinel Burduja a ocupat și poziția de prim vicepreședinte al Raiffeisen Bank România, iar în 2012 și-a dat demisia din instituția condusă de Steven Van Groningen.