Arhive etichete: asset management

Sursa foto: MIRSANU.RO

Mihai Purcarea, BRD Asset Management: In acest moment, este o discrepanta destul de mare intre oferta si cererea de pe piata de capital pentru ca sunt cateva zeci de miliarde din partea clientilor care vor sa investeasca si nu au in ce. La emisiunile de obligatiuni se poate obtine o lichiditate buna a acestui instrument daca tranzactia este minim de 500 mil. Euro

“Cred ca in momentul asta avem si o discrepanta destul de mare intre oferta si cerere in sensul ca, de fapt, cererea este mult mai mare decat oferta disponibila. Daca ne uitam un pic in piata vorbim de cateva zeci bune de miliarde din partea clientilor care vor sa investeasca si nu au produse, au produse foarte putine sau au aceleasi produse vechi de ani de zile”, a declarat Mihai Purcarea, CEO al BRD Asset Management, la  la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024, eveniment organizat pe 5 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital, real estate si NPL din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.

“Este o oferta din ce in ce mai activa ceea ce ne forteaza sa ne ducem mult si in exterior.Noi nu putem sa plasam in momentul de fata toti banii pe care ii gestionam doar in Romania, atat ca nu avem suficiente nume, cat si din perspectiva lichiditatii. Iar lucrul asta din pacate cred ca se va exacerba”, a punctat acesta.

“Pe zona de equity (actiuni), participam cam la toate emisiunile care au fost in piata – Premier Energy, Arobs, la tot ce apare pe piata incercam sa participam. Oferta este destul de limitata. Zona de actiuni este o piata foarte mica in continuare, putin lichida”, a mentionat CEO-ul BRD Asset Management, care este lider in piata locala de asset management.

“Am avut Hidroelectrica, inclusiv emisiuni mari, dar daca va uitati la lichiditate inclusiv la Hidroelectrica pe bursa este extrem de mica in momentul de fata astfel incat orice companie noua incercam sa participam acolo. Si da, am participat cam la toate. Si ne bucuram ca apar din ce in ce mai multe pe bursa”, a adaugat Mihai Purcarea.

“Daca ne uitam un pic la structura plasamentelor financiare ale populatiei, majoritar sunt depozite bancare. Dar realitatea foarte simpla este ca bancile nu au motiv sa plateasca prea agresiv in zona asta, au lichiditate suficienta, ne putem uita ca <<loan to deposit ratio>> adica depozitele care se regasesc in credite vorbim de o pondere de 60% si ceva la nivelul sistemului bancar si trendul asta va scadea in continuare”, a subliniat acesta.

“Daca ne uitam la economiile din zona vestica, majoritatea banilor nu sunt neaparat in banci.”, a precizat Mihai Purcarea.

“O parte buna din banii astia se muta catre zona investitionala”, nuanteaza acesta.

“Daca luam definitia unui depozit bancar, este un instrument pe termen scurt de pana la un an. Pe masura ce banii se acumuleaza se vor muta catre zona investitionala, deci vin spre fonduri sau plasamente directe si automat avem nevoie de oferta. Daca oferta nu avem locala, mergem extern”, explica reprezentantul BRD Asset Management.

“Pe zona de actiuni, incercam sa fim cat mai activi. Ne uitam, ne bucuram ca vin companiile, speram sa vina din ce in ce mai multe local. Pe zona de obligatiuni, lucrurile sunt un pic mai complicate si aici ma refer la lichiditate”, semnaleaza Mihai Purcarea.

“Din punctul nostru de vedere, lichiditate buna se poate obtine minim minimorum de la 500 mil. Euro, dar de preferat de la 1 mld. Euro pentru ca altfel nu gasesti lichiditate suficienta”, a mai spus acesta.

“Lichiditatea este destul de inegala in sensul ca dispare cand ai nevoie de ea. Inclusiv zilele acestea, daca voiai sa lichidezi ceva, era greu sa gasesti cumparator”, sustine Mihai Purcarea.

“In piata locala suntem cam aceiasi si, cel mai probabil, daca ar fi un eveniment specific local nimeni nu ar mai cumpara, iar in piata externa sunt de cele mai multe ori client <<buy and hold>> in aceste tranzactii. Vin si cumpara de 10 – 20 mil. Euro intr-o emisiune, raman acolo si nu mai fac altceva. Lichiditatea este un factor foarte important”, concluzioneaza acesta.

“Legat de emisiunile de obligatiuni mentionate (BT, Romgaz, CEC, Autonom, n.r.) noi nu am participat la toate, nu neaparat ca nu ne-a placut emitentul sau dobanda, randamentul oferit, ci mai degraba prin prisma lichiditatii”, explica CEO-ul BRD Asset Management.

“Riscul de lichiditate este unul real si foarte important pentru noi ca si fond deschis de investitii. Daca vorbim despre fonduri de pensii, acolo este alta perspectiva si nu au neaparat o presiune pe lichiditate”, nuanteaza Mihai Purcarea pe marginea diferentelor dintre cele doua clase majore de investitori institutionali locali.

“Actiunile sunt mult mai lichide in general pentru ca acolo ai si zona de retail care poate sa participle. Intr-o obligatiune gen MREL nici nu este recomandata clientilor de retail si nu pot sa cumpere clientii de retail. Cumparatorii la obligatiuni MREL sunt investitori institutionali si daca este sa ii numaram sunt probabil 20. Lichiditatea este extrem de limitata acolo.Mai ales daca apare si un eveniment specific pe Romania, lichiditatea dispare complet”, mai spune acesta.

“In zona de actiuni, lichiditatea ramane aproape intotdeauna si un exemplu foarte bun este daca ne putem aduce aminte de martie 2020 la Covid. Atunci piata de obligatiuni s-a blocat complet, inclusiv piata de titluri de stat. Cele mai lichide instrumente deci <<risk free rate>> a fost blocata in martie pana la interventia Bancii Nationale nu mai puteai sa tranzactionezi nimic. Dar daca ne uitam la bursa, aici s-a tranzactionat, bursa nu a avut nicio problema. A scazut 30%? Ok, era normal, toata lumea era speriata, dar aveai lichiditate, puteai sa o executi. De ce? Pentru ca la bursa ai si retailul, ai mult mai multi investitori institutionali, este o piata mult mai lichida”, a continuat Mihai Purcarea.

“Si atunci daca lichiditatea este un factor important pentru tine ca investitor atunci mereu vei gravita in jurul unor instrumente pe care le poti executa chiar si la un prêt mai mic”, a subliniat Purcarea.

Care sunt perspectivele de crestere ale industriei de asset management pentru 2025?

“Industria de asset management va continua sa creasca, cel mai probabil, destul de mult, acum nu stiu daca neaparat in 2025. Este greu de spus un an specific. Pe termen mediu si lung, industria va creste si va creste destul de mult. Aici lucrurile sunt destul de predictibile”, a raspuns reprezentantul celui mai mare jucator din industria de asset management dupa marimea activelor aflate in administrare.

“Mentionam ca in zona bancara déjà o mare parte din depozite nu se mai regasesc in credite. Automat o parte din banii respectivi vor gravita usor usor catre alte instrumente, iar zona de fonduri de investitii este cea mai la indemana pentru cei mai multi investitori. Cred ca va avea o dinamica pozitiva sau foarte pozitiva. Eu personal ma astept ca din zona financiara, zona de asset management sa aiba cea mai buna dinamica in urmatorii 10 ani”, a punctat Mihai Purcarea.

“Daca ne uitam la activele raportate la PIB, Romania este undeva pe la 2%, cand ne uitam in Ungaria vorbim de 18%, daca ne uitam in Austria vorbim de 50%, nu mai vorbesc de Franta, Germania. Adica decalajul intre noi si celelalte tari este extrem de mare”, explica reprezentantul BRD Asset Management.

“Oarecum si normal, dar aici sunt si studii publicate de BCE, declicul se face la un nivel PIB per capita de 13.000 – 15.000 USD, oarecum pe unde suntem noi. Este momentul in care la nivel general intr-o populatie, economiile disponibile incep sa fie mult mai mari decat nevoile de cheltuiala si atunci se acumuleaza capital si acel capital se investeste. Noi suntem la momentul respectiv si, cel mai probabil, banii care se acumuleaza se vor duce destul de mult si catre zona aceasta”, a adaugat Mihai Purcarea.

“Este greu de imaginat ca peste 3 ani, 5 ani, 10 ani vor mai fi ca si pondere la fel de multi bani in instrumentele monetare. Daca economisesti pe termen lung, nu economisesti intr-un depozit bancar, pui banii intr-un activ real care iti tine pasul cu inflatia”, a mai spus el.

“Iar apropo de evolutia noastra cred ca 2022 a fost un an extrem de educativ in sensul ca a revenit pe tapet riscul de inflatie si este un risc al naibii de real. Si inflatia este cea mai perfida cand este mica pentru ca daca ai inflatie de 3% nu prea iti dai seama cand iti mananca economiile. Economiile le tii la 2% in euro daca luam exemplul unui depozit si in fiecare an iti mananca inflatia 1% – 1,5% din economii. Daca faci asta ca deponent sau investitor timp de 20 sau 30 de ani, o mare parte din randamentul real l-ai pierdut acolo”, avertizeaza CEO-ul BRD Asset Management.

“Cand apare un moment ca 2022 cand inflatia a depasit 16% si erau titluri de stat emise cu 3 – 4% e ceva socant si s-a vazut inclusiv in evolutia titlurilor de stat care pe termen lung au scazut si cu 30 – 40% din valoare”, a mai spus Mihai Purcarea, CEO al BRD Asset Management,  la panelul Piete de capital al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024 sunt KRUK RomaniaForvis Mazars Romania si NNDKP si are sprijinul Supporting Partners din partea DatasiteAxFinaKapital Minds, Dentons, Sancons Capital & Investment, Bursa de Valori Bucuresti si Vetimex Capital.

 

Citeste seria integrala de articole MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024

 

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024. “In a storm it’s pretty hard to stay dry”. Lichiditatea din pietele private si din pietele publice va fi afectata de “furtunile” din comertul global, ceea ce va impune schimbarea si adaptarea strategiilor jucatorilor la noul mediu de piata. Ce tendinte modeleaza tranzactiile M&A si de finantare ale investitorilor strategici, ale fondurilor de PE & VC si ale companiilor antreprenoriale. Ce asteptari au investitorii pe pietele de capital, real estate si NPL pentru 2025

 

Valeriu Binig, PPC Group: PPC a depasit pana acum 2 mld. Euro investitii pe piata de energie din Romania. Vom vedea in sector un flux de capital, intrebarea este cum va fi el ridicat. Pe fondul evolutiilor impredictibile din piete, project finance incepe sa fie sub semnul intrebarii ca tip de finantare si atunci se prefera corporate finance

 

Radu Hanga, Bursa de Valori Bucuresti: Ne mutam treptat dintr-o lume globala catre una mai locala, in care bursele si fondurile de investitii vor avea un rol mai important. Bursele sunt suficient de mature ca sa preia sarcina de exit a fondurilor de private equity din companii. Pe bursa de la Bucuresti vor continua sa vina pe termen scurt emisiuni de obligatiuni corporate si emitenti non-bancari 

 

Ciprian Dascalu, BCR: Dobanzile pentru companiile din Romania sunt mai mici decat in Ungaria si mai mari decat in Polonia. Ne asteptam sa performeze in anii urmatori sectoarele cu o cerere inelastica sau mai putin elastica din perspectiva consumatorilor

 

Razvan Butucaru, Forvis Mazars: Estimam piata de M&A din Romania pentru 2024 la un volum de 100 – 120 tranzactii si ne asteptam sa se inchida ca valoare pana undeva la 2,5 mld. Euro. Observam un apetit mai scazut al investitorilor fata de tichetele mari si foarte mari, explicabil in contextul general economic si geopolitic

 

Bill Watson, Value4Capital: Pentru ca activitatea de strangere de noi fonduri private equity din CEE a fost modesta, va fi mai putin capital de investit si va fi o concurenta mai mica pe tranzactii. Dezvoltarea pietei de leverage pentru a sustine tranzactiile fondurilor de private equity va deveni mai importanta. “Suntem intr-o piata in care nu a fost nicio scanteie tranzactionala”

 

Ionut Lianu, CEC Bank: Ne dorim ca urmatoarea emisiune de obligatiuni sa o facem intr-un format verde sau ESG. Tichetul de bonduri de 300 mil. Euro pe care l-am emis este unul minim pentru fondurile care acopera regiunea noastra

 

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Problema in piata de M&A nu este la nivelul multiplilor de evaluari, ci de pipeline. Lucram la doua tranzactii de “crestere”, din care pentru una clar trebuie sa cautam un partener. Urmatoarea semnare de achizitie, estimata pentru prima jumatate a anului viitor

 

Daniela Secara, BT Capital Partners: Urmatoare emisiune de obligatiuni a Bancii Transilvania va fi candva anul viitor, fereastra o vom decide in functie de necesarul de finantare al bancii si de evolutia pietelor. Banca Transilvania a decis sa iasa pe pietele internationale pentru ca fondurile de pensii locale si fondurile de asset management au anumite limite de investitii per emitent si atunci ai nevoie si de alti investitori

 

Cosmina Marinescu, KRUK: Media de portofolii vandute pe piata este la circa 150 in acest an. Va ramane un nivel crescut de vanzare de portofolii NPL de catre IFN-uri, ceea ce poate duce inclusiv la iesirea din piata a anumitor jucatori

 

Cornel Marian, Oresa: Am vandut de-a lungul timpului 4 companii locale din portofoliu la o valoare de intreprindere de peste 100 mil. Euro. Cred ca nu am avut o companie suficient de mare in portofoliu pentru a face un IPO pe bursa. „Cand intri in perioade ca acestea e bine sa nu fii supraindatorat, iti trebuie cash si acces la capital”

 

Marius Ghenea, Catalyst Romania: Cel mai profitabil exit l-am facut cu Green Horse Games catre Tencent, unde multiplul fata de capitalul investit de noi in companie a fost de cateva zeci de ori mai mare. La fondul Catalyst 1, dupa 6 exituri avem un multiplu de peste 4x fata de capitalul investit ceea ce ne confirma ca este un fond de succes. Ce minusuri sunt in ecosistemul antreprenorial din Romania

 

Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: In 2025, obiectivul este sa facem 2 – 3 achizitii de platforme noi cu fondul al doilea, care are un hard cap de 120 mil. Euro. Cu tot cu tranzactii add-on, ne apropiem de un volum M&A de doua cifre. “De cand investim in Romania, mi se pare ca a executa aici strategii bolt-on este mai dificil decat in alte geografii”

 

Mihai Purcarea, BRD Asset Management: In acest moment, este o discrepanta destul de mare intre oferta si cererea de pe piata de capital pentru ca sunt cateva zeci de miliarde din partea clientilor care vor sa investeasca si nu au in ce. La emisiunile de obligatiuni se poate obtine o lichiditate buna a acestui instrument daca tranzactia este minim de 500 mil. Euro

 

Oana Mogoi, ING Bank: Am vazut in acest an o stagnare pe piata creditelor sindicalizate, unde s-au strans peste 1,5 mld. Euro, din care energia este cap de lista cu peste 1 mld. Euro. Energia, serviciile medicale private si telecom, printre sectoarele in care se vor invarti banii din finantarile bancare

 

Florin Visa, Early Game Ventures: Pentru 2025 ne asteptam la fondul 1 sa avem 1 – 2 investitii follow-on si 4 exituri, iar la fondul 2 avem in plan 6 investitii. Ne concentram pe verticale de business precum cybersecurity, devtools si edutech

 

Tudor Grecu, KPMG: Nu avem o tranzactie de 1 mld. Euro in pipeline, dar tranzactii de sute de milioane de euro avem si speram sa se intample. “Upper hand”-ul in negocierile de pe piata de M&A este la vanzator cu exceptia energiei regenerabile, iar in tranzactiile din banking este la autoritatea de reglementare

 

Carmen Sebe, Seedblink: Vedem si noi cumva acea trecere de la globalizare la localizare pentru ca am avut mai multe companii din Romania pe platforma decat companii europene cum incepusem sa avem in ultimii ani

 

Robert Miklo, Colliers: Un „pipeline” de tranzactii de circa 500 mil. Euro este pe muchie intre 2024 si 2025 pe piata imobiliara. Din valoarea investitiilor de 700 – 750 mil. Euro din acest an pana acum, cam jumatate din pondere este sectorul industrial si spatii logistice, iar segmentul de birouri si cel de retail fiecare a luat cam un sfert

 

Andrei Racu, Arobs: Strategia noastra M&A este sa mergem catre piete noi din Vest, dar si catre Turcia si ne intereseaza verticale precum cybersecurity, embedded software, medical, aerospatial, AI sau data science. Pana acum am facut 10 achizitii din cash propriu si le-am refinantat in unele situatii pe Arobs

 

Valentin Voinescu, NNDKP: Vedem si noi o tendinta de localizare. Este o perioada de reasezare pe care am resimtit-o puternic in piata si care probabil va continua in 2025. Daca inainte aveam bani proaspeti 70% – 80% din activitatea noastra, acum suntem la aproximativ 50% – 50% bani proaspeti si reiteratii

 

Mihai Patrulescu, CBRE: Ne asteptam ca volumul de tranzactii pe piata imobiliara sa se inchida la circa 850 mil. Euro in 2024. Tranzactiile dureaza mai mult – due diligence mai lung si mai greu, au venit si reglementarile ESG la care se adauga cadrul legislativ. Pentru 2025 vad focus pe investitii in retail si industrial

 

Andreea Pipernea, APlus Advisory: Din zece mandate de fuziuni si achizitii la care am lucrat recent cu antreprenorii, 20% dintre acestea au fost mandate in care sa cumpere competitori mai mici. Prima mentalitate de schimbat la antreprenori este acela ca fac un business ca sa il vand pentru ca, de fapt, venim dintr-o mentalitate mai veche de “business as a lifestyle” prin care sa dau de mancare familiei mele

 

Florin Sandor, Sancons Capital & Investment: La apogeul pietei locale de NPL, ajunsesem sa administrez active neperformante cat o treime din banca. Fostul bancher Intesa Sanpaolo a investit acum pe cont propriu in achizitia unui portofoliu NPL in Republica Moldova. “Ma uit la pietele din jurul Romaniei la portofolii cu expuneri de 10 – 30 mil. Euro”

 

mds 2024 main 624x344

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024. “In a storm it’s pretty hard to stay dry”. Lichiditatea din pietele private si din pietele publice va fi afectata de “furtunile” din comertul global, ceea ce va impune schimbarea si adaptarea strategiilor jucatorilor la noul mediu de piata. Ce tendinte modeleaza tranzactiile M&A si de finantare ale investitorilor strategici, ale fondurilor de PE & VC si ale companiilor antreprenoriale. Ce asteptari au investitorii pe pietele de capital, real estate si NPL pentru 2025

Lichiditatea de pe pietele publice si din pietele private va fi afectata pe masura ce lumea trece de la globalizare catre piete mai locale, pe fondul asteptarilor privind ridicarea de bariere vamale intre marile economii, conform concluziilor MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024, a saptea editie anuala a evenimentului organizat pe 5 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital si real estate din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.

Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Partenerilor de eveniment KRUK Romania, Forvis Mazars Romania si NNDKP, respectiv al unor Supporting Partners precum Datasite, AxFina, Kapital Minds, DentonsSancons Capital & InvestmentBursa de Valori Bucuresti si Vetimex Capital.

„Se spune ca viitorul este incert. Acum este mai incert ca niciodata, atat pe plan intern, cat si international. Ma refer la faptul ca, daca ne uitam la contextul european, economia europeana deja se confrunta cu dificultati. Impunerea de tarife de catre SUA asupra Chinei, Europei si tuturor celorlalte tari va complica si mai mult situatia. In prezent, Germania este intr-o stare de stagnare, dar conform estimarilor noastre, sa zicem ca politica tarifara, daca va fi implementata asa cum a fost prezentata, va reduce cresterea economica a Germaniei cu aproximativ 1,4 puncte procentuale, iar avand in vedere ca productia romaneasca este integrata in lantul de furnizare german, acest lucru va afecta cresterea PIB-ului Romaniei cu aproximativ un punct procentual fata de scenariul de baza.”, a punctat Ciprian Dascalu, economistul – sef al BCR in cadrul evenimentului.

Potrivit acestuia, estimarile actuale, in esenta, pe un scenariu fara modificari de politica tarifara, arata ca PIB-ul Romaniei ar trebui sa accelereze anul viitor.

„Anul acesta abia creste, avem doar 0,8%, iar anul viitor, efectul de baza statistic va duce la o crestere estimata de aproximativ 2,5%. Tarifele vor reduce cu aproximativ un punct procentual din estimarile de crestere economica”, sustine Ciprian Dascalu, care avertizeaza ca deglobalizarea aduce inflatie.

Dobanda de politica monetara va ramane, probabil, la un nivel ridicat pana la jumatatea anului viitor, iar la finalul lui 2025 s-ar putea situa la 5,75%, estimeaza Ciprian Dascalu.

“Nu ma astept sa ne intoarcem in urmatorii 5 – 10 ani la costul de finantare pe care l-am avut in ultimii 20 de ani”, sustine economistul – sef al BCR.

„Probabil ca in urmatorii ani vom vorbi despre bariere tarifare la nivel global, iar aceasta situatie nu va fi generata de catre noi; va trebui sa ne adaptam si va fi greu. Bursele de valori vor deveni mai importante, pentru ca ele adreseaza nevoile de finantare ale companiilor locale, joaca un rol foarte important in sustinerea acestora. Vedem deja aceasta tendinta. Daca ne uitam la investitori, observam de asemenea o tendinta de crestere semnificativa a numărului acestora, peste 200.000 romani avand conturi de tranzactionare la bursa la jumatatea acestui an, ceea ce ne da incredere. Asadar, as spune ca, pe scurt, ne vom deplasa treptat de la global la local. Jucatorii locali vor castiga in importanta. Probabil ca, alături de acest fenomen, va veni si un ton mai patriotic din partea unor jucatori diversi si cu siguranta vom avea nevoie sa ne adaptam la asta”, a declarat Radu Hanga, presedintele Consiliului de Administratie al Bursei de Valori Bucuresti (BVB) si Presedinte al Federatiei Euro-Asiatice a Burselor de Valori (FEAS).

Pietele publice sunt suficient de mature pentru a prelua sarcina de exit a fondurilor de private equity, sustine reprezentantul BVB. Paradoxul in private equity este ca vin bani de la stat, avand in vedere programul prin care guvernul Romaniei a alocat un buget de 400 mil. Euro prin intermediul Fondului European de Investitii (EIF) catre sectorul de private equity si venture capital din Romania.

“Intr-o furtuna este destul de greu sa ramai uscat, iar lichiditatea fie ca vorbim despre cea din pietele publice sau pietele private, intr-un fel sau altul, va fi afectata si vom fi, nu vreau sa spun victime, dar vom simti impactul si va trebui sa ne schimbam si sa ne adaptam”, sustine William Watson, Managing Partner al managerului regional de private equity Value4Capital, al carui portofoliu cuprinde si doua companii din Romania.

Potrivit acestuia, se vede insa acumularea de bogatie in pietele din Europa Centrala si de Est, ceea ce va sustine atat viitoarele fonduri de private equity, cat si bursele de valori din regiune.

In general, sunt mai putine platforme de private equity pentru ca activitatea de strangere de noi fonduri in regiunea Europei Centrale si de Est (CEE) a fost una modesta.

“Ce implica asta? Implica mai putina concurenta pe tranzactii pentru ca sunt mai putini dolari si euro care vaneaza acele tranzactii, dar implica, de asemenea, si importanta instrumentelor de datorie, iar tranzactiile va trebui sa fie mai indatorate pentru acelasi lucru”, a subliniat William Watson. “Dezvoltarea pietei de leverage (contractarea de imprumuturi pentru achizitie – n.r.) pentru a sustine tranzactiile fondurilor de private equity va deveni din ce in ce mai importanta pe masura ce nivelul capitalului disponibil pentru investitii (dry powder) va stagna sau chiar va scadea”, a adaugat acesta.

“In mediul asta incert, cred ca va fi un an destul de dificil. Anii dificili aduc oportunitati de investitii daca ai curaj, ai bani si crezi pe termen lung. (…) Cum abordam noi genul acesta de perioade?! Lucram pe probabilitati, pe scenarii si ce am invatat eu in timp este ca este bine sa nu fii supraindatorat, iti trebuie cash si iti trebuie sa poti sa ai acces la capital. Este bine sa intri in astfel de perioade fara sa fii indatorat ca sa fii cel care reuseste sa treaca. Iar noi nu suntem supraindatorati, toate firmele noastre sunt generatoare de cash pentru ca asa intram in ele. Intram in firme cu EBITDA 4 – 5 mil. Euro sau mai mult”, a punctat Cornel Marian, Managing Partner la Oresa, un family office controlat de o familie antreprenoriala suedeza cu un istoric de tranzactii M&A de aproape trei decenii pe piata de private equity din Romania.

Mediul antreprenorial din Romania inregistreaza cateva minusuri fata de alte piete din Europa, potrivit lui Marius Ghenea, antreprenor in serie si Managing Partner al Catalyst Romania, manager de fonduri cu capital de risc orientat catre investitii in sectorul de start-up-uri din tehnologie.

“Probabil ca una dintre problemele pe care le vedem la antreprenorii, fondatorii romani de start-up-uri e lipsa de suficienta ambitie pentru scalare, pentru crestere exponentiala, pentru crestere semnificativa. Si cumva noi suntem intr-o pozitie in Romania care e un fel de <<self-fulfilling prophecy>> (profetie autoimplinita, n.r.) pentru ca in momentul in care Romania este cea mai mare piata de consum inafara de Polonia in zona Europei Centrale si de Est se creeaza acest confort antreprenorial ca se pot face multe afaceri care sa adreseze piata romaneasca”, a subliniat Marius Ghenea. El da ca exemplu mega-unicornii Bold si Skype, afaceri generate in Estonia, o tara de 1,4 milioane de oameni.

“Ce lipseste si mai mult Romaniei este acea finantare nici macar de 500.000 euro sau 2 mil. Euro, ci cea de cateva zeci de mii de euro pana la 100.000 – 200.000 euro pentru ca, dupa anumite programe de accelerare equity care au fost facute pe initiative post – Jeremie (program EIF, n.r.) si accelerate cu cativa ani in urma, acum nu avem niciun fel de finantare de asa ceva, iar aceasta finantare este absolut necesara. Vorbim de finantarea de accelerare. In acest moment nu exista niciun accelerator real cu finantare equity in Romania”, a punctat seful Catalyst Romania, care explica faptul ca un astfel de gol structural al ecosistemului local de finantare pentru startup-uri ar putea fi acoperit numai printr-o interventie publica fie guvernamentala, fie la nivel european.

Volumele de tranzactii M&A sunt in scadere in pietele din Europei Centrale si de Est, sustin consultantii Forvis Mazars Romania.

“Anul 2024 il estimam in scadere fata de 2023 la nivelul CEE, estimarile fiind ca vom ajunge spre 25 mld. Euro, asta inseamna o scadere de 30 – 40% fata de anul trecut, cand nivelul tranzactiilor era la 37 – 40 mld. Euro. Se observa o scadere generala in intreaga CEE, nivelul pietei ca volum al tranzactiilor a fluctuat in scadere fata de perioada precedenta, dar nu foarte mult, vorbim undeva la 1.000 – 1.100 de tranzactii”, estimeaza Razvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader in cadrul firmei de consultanta Forvis Mazars Romania. Studiul cuprinde tranzactii a caror valoare a fost facuta publica de catre partile implicate, tranzactii cu o valoare minima a tichetului de 5 mil. Euro.

“Observam un apetit mai scazut al investitorilor pentru tranzactiile mari si foarte mari si un interes pentru tranzactiile medii si mici, cumva explicabil datorita contextului general economic si geopolitic”, a adaugat Razvan Butucaru.

Intrebat cine are <<upper hand>>-ul si pozitia dominanta in raportul de forte vanzator – cumparator, Tudor Grecu, Head of Advisory in cadrul firmei de consultanta KPMG Romania a raspuns: “Cu exceptia sectorului de energie regenerabila, (upper hand-ul) este la vanzator. Si cu exceptia banking-ului, unde este la autoritatea de reglementare”.

O particularitate a pietei de M&A din Romania fata de alte piete din Europa este inregistrata la tranzactiile de tip bolt – on.

“Ceva ce-am invatat noi ca echipa sau eu personal de cand ne-am intors si investim in Romania, mi se pare ca a executa strategii de <<bolt – on>> (achizitii de companii mai mici de catre o companie de tip platforma a unui fond de private equity – n.r.) in Romania este mai dificil decat in alte geografii. De multe ori ne-am gandit ca lucrurile astea tin de un anumit sector sau de personalitatea unui fondator care era acolo in investitia – platforma, dar déjà vedem pattern-ul (tiparul – n.r.) acesta in suficient de multe teze de investitii incat sa credem ca este intr-adevar un pattern (…) In general, vedem cand ne uitam in spate la premisa de investitii ca am facut mai mult organic decat am crezut ca sa compensam faptul ca pe <<bolt-on>>-uri realitatea ne-a demonstrat ca am facut mai putin”, a declarat Andrei Gemeneanu, Managing Partner la Morphosis Capital, manager local care are sub administrare doua fonduri de private equity.

“Anul acesta am vazut o crestere economica, ea vine in general din atragerea de fonduri europene care au legatura cu tranzitia energetica, cu infrastructura, cu programele guvernamentale care au bifat pozitiv, insa in sectorul privat in totalitatea lui am vazut o stagnare”, a comentat Oana Mogoi, Head Energy & Public Sector in cadrul ING Bank Romania, una dintre cele mai mari banci locale dupa active.

“Creditele acordate companiilor au crescut la octombrie 2024 vs octombrie 2023 cu 8 – 9%, in termeni reali cu 4%. Din pacate nu exista un split intre companii mari si companii mici. Cam 30% ar fi creditele in euro, aici probabil ar intra imprumuturile acordate din sindicalizari, imprumuturile acordate prin project finance pentru proiectele din surse de energie regenerabila. Din ce am observat noi in ING sectoarele cele mai dinamice au fost clar energia, real estate, dar doar partea de logistica, respectiv telecom & media. Cam astea au fost cele care au performat”, a punctat bancherul ING Bank.

Pe pietele internationale de capital, Romania a atras atentia investitorilor in 2024 cu cateva tranzactii, atat IPO, cat si emisiuni de obligatiuni.

“Investitorii institutionali au fost foarte focusati catre Romania si am vazut investitori noi in acele plasamente si o atractivitate foarte mare pentru Romania si aceste sectoare. Investitorii institutionali straini se uita atunci cand isi iau decizia daca sa investeasca sau nu, se uita catre Romania ca tara. Ei ca si criteriu prima data se uita daca investesc in tara respectiva, dupa aceea in sectorul din care vine emitentul si ulterior analizeaza efectiv tranzactia in sine”, a explicat Daniela Secara, CEO al BT Capital Partners, intermediar implicat atat in IPO-ul Premier Energy, cat si la emisiunile de obligatiuni ale BT, Romgaz, CEC Bank, Raiffeisen Bank sau Autonom.

Ea a adaugat ca la programul de titluri de stat Fidelis derulat de catre Ministerul Finantelor pe bursa de la Bucuresti se observa o crestere a interesului populatiei si catre alte instrumente ale pietei de capital, in contextul in care acum 2 ani erau 5% din investitori interesati de alte instrumente, iar acum procentajul acestora se apropie de 10%.

Pe piata imobiliara, volumele de investitii din Romania se situeaza aproape de nivelul mediu inregistrat in ultima decada, in contextul mai larg al prelungirii unor tranzactii de marime semnificativa.

“Un pipeline de tranzactii de jumatate de miliard de euro, poate ceva mai mult, nu este doar pe muchie, ci unele tranzactii sigur nu se mai fac anul acesta, altele doar daca reusim in ultimele 2 saptamani sa inchidem, dar este foarte dificil. Chiar si la 700 – 750 mil. Euro inregistrate pana acum de la inceputul anului, care este in media ultimilor 10 ani, Romania a performat foarte bine relativ la alte tari vecine”, a punctat Robert Miklo,  Director of Investment Services in cadrul firmei de consultanta imobiliara Colliers Romania.

Pe piata investitiilor in portofolii neperformante si management al creantelor, pe partea de vanzare domina IFN-urile, in conditiile in care bancile inregistreaza o rata NPL de circa 2,5% in 2024 fata de 21% in 2014.

“Media (de tranzactii – n.r.) este undeva la 150 – 200 de portofolii puse in piata pe an. Am inceput in 2018 undeva cu aproximativ 130 portofolii, dupa care a ajuns la 150, apoi la 160, la 180, iar anul acesta suntem undeva la 150 de portofolii tranzactionate pana in prezent.”, a punctat Cosmina Marinescu, CEO la KRUK Romania, parte a grupului polonez KRUK.

“Pe piata de IFN-uri, la portofolii preturile de achizitie sunt foarte mari. Daca inainte pe banking, preturile erau <<one digit>> (o cifra – n.r.), cate 3% sau 4%, respectiv 5% (pretul de achizitie, exprimat ca raport fata de valoarea nominala a portofoliului cumparat, n.r.), in momentul de fata preturile ajung la 30% sau 40%, respectiv 50%. Am ajuns chiar si la 60%. De ce anume? Pentru ca bankingul avea inainte cazuri foarte vechi, de 3 pana la 5 ani, peste 5 ani, pe cand acum la IFN-uri ce se pune in vanzare sunt portofolii care au o vechime de 12 – 16 luni”, a explicat Cosmina Marinescu de la KRUK.

 

 

  1. Tendinte pe pietele Europei Centrale si de Est
  2. Tendinte pe piata de M&A din Romania
  3. Tendinte in finantarea companiilor
  4. Tendinte pe pietele de capital
  5. Tendinte in Private Equity & Venture Capital
  6. Tendinte investitori strategici
  7. Tendinte in companii antreprenoriale
  8. Tendinte in real estate
  9. Tendinte pe piata portofoliilor NPL & management al creantelor

 

 

Europa Centrala si de Est (CEE).

“De fapt, daca ne uitam la ultimii cativa ani, a fost o schimbare catre finantarea in valuta locala. Vreau sa spun ca, de fapt, costul de finantare daca te uiti la ratele de dobanda pentru companii in Romania este mai mic decat in Ungaria si mai mare fata de Polonia. Daca te uiti dintr-o perspectiva mai larga, bancile se uita si la sectoare atunci cand finanteaza”, a punctat Ciprian Dascalu, economistul – sef al BCR, parte a grupului bancar austriac Erste Bank.

“In 2019, fondurile de private equity din Europa Centrala si de Est aveau 5,5 mld. Euro costuri ale investitiilor in portofoliile lor, iar aceasta cifra a crescut la finele lui 2023 la 8,2 mld. Euro. Aceasta este o crestere de 50% intr-un spatiu de 3 – 4 ani. Asta va insemna ca fondurile de Private Equity vor deveni un vanzator important de companii, cat si un important cumparator de companii (…) Fondurile PE vor petrece mult timp cu administrarea si dezvoltarea portofoliilor lor”, sustine William Watson, Managing Partner al Value4Capital, manager de private equity de talie regionala.

“Daca ne referim la 2024 pana acum contextul a fost cumva de inteles cu presiune pe evaluare, adica vorbim inca de rate de finantare destul de mari, despre un cost al capitalului ridicat ceea ce a dus la o valoare in prezent si a unui cost de oportunitate care a generat niste evaluari mai mici si vorbim despre o prima de risc ridicata pentru regiune, determinata de contextul economic si cel geopolitic. Ca o consecinta, multiplicatorul, asa cum l-am estimat, a scazut fata de anul trecut, dar nu cu mult semnificativ. Adica pe media CEE este undeva la EBITDA vs EV de 6 – 6,3/6,5x. Anul trecut era undeva spre 6 – 7x. Comparativ, in Europa de Vest multiplicatorul in 2024 este de 9,4 spre 10x, in scadere fata de anul trecut unde era spre 11,4x chiar 12x”, a punctat Razvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader in cadrul firmei de consultanta Forvis Mazars Romania.

“S-a imbunatatit perceptia Romaniei din punct de vedere al investitorilor. Daca acum cred ca 5 – 7 ani era o perceptie de Core 3 (top 3 piete – n.r.) in Europa Centrala si de Est cumva un pic la o parte, acum am vazut in ultimele 6 luni o diferentiere mult mai mica din punct de vedere al riscului de tara pentru Romania fata de alte tari din CEE”, sustine Mihai Patrulescu, Head of Investments la firma de consultanta imobiliara CBRE Romania.

“Piata de energie electrica a Europei se divide intr-o zona care este cea de centru – vest, cu interconexiuni puternice, cu presiune concurentiala in sectorul angro in special in domeniul productiei, si piata de sud – est, care ajunge sa importe acum peste 6.000 MW si este conectata cu Ucraina si Moldova. Si in acest context, deocamdata se cer interconexiuni cu Europa centrala si de Vest. Nu cumva regiunea trebuie sa actioneze pentru a-si acoperi acest necesar?!”, afirma Alexandru Binig, Strategy Principal la compania elena de energie Public Power Corporation (PPC), unul dintre cei mai mari investitori strategici intrati recent cu achizitie M&A pe piata din Romania.

 

 

Fuziuni si achizitii (M&A)

“Cred ca va exista posibil o contractie si pe partea de multipli de evaluare, dar nu majora. Problema in piata de M&A nu este la nivel de <<valuation>> (evaluare – n.r.), ci de pipeline si ce tranzactii vin. Si nu vin foarte multe. Fata de 2018 – 2019, generic fata de nivelul pre-pandemie, piata este destul de slaba”, sustine Dan Farcasanu, Partner la fondul de investitii Mozaik Investments.

“Ca volum al tranzactiilor M&A, noi estimam la 100 – 120 de tranzactii in acest an piata din Romania si estimam ca inchidem 2024 cu o valoare a pietei de 2 – 2,5 mld. Euro”, estimeaza Razvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader in cadrul firmei de consultanta Forvis Mazars Romania.

“Suntem constienti ca traim intr-un mediu volatil. Ne bucuram ca nu mai exista incertitudine, acum exista volatilitate. Ne aflam intr-un moment in care politicul si economicul nu mai danseaza la unison, poate la un moment dat economia se va alinia cu politica sau geopolitica. E un fenomen pe care lumea l-a anticipat in sensul ca nu o sa fie usor sa relochezi investment-ul pentru ca asta e decizia politica, dar volatilitatea inseamna foarte multe oportunitati”, a punctat Tudor Grecu, Head Advisory la firma de consultanta KPMG Romania.

“O sa vedem o piata in care fonduri de Private Equity vand la Private Equity, avem si investitori strategici in zona de energie pe partea de cumparatori, iar la vanzatori avem antreprenori in sectorul de servicii medicale unde am inchis tranzactie si mai avem inca in pipeline”, a spus Tudor Grecu de la KPMG.

 

Finantare companii.

“Companiile mari in general sunt precaute si sunt prociclice. Ele isi scad programele de investitii cand contextul economic nu este favorabil. In consecinta si creditele acordate urmeaza acelasi trend”, a spus Oana Mogoi, Head Energy & Public Sector in cadrul ING Bank Romania.

“Am vazut inclusiv pe piata de sindicalizari o stagnare. Este destul de greu sa punem toate deal-urile laolalta (…) Cu siguranta s-au strans undeva la peste 1,5 mld. Euro, energia fiind cap de lista cu peste 1 mld. Euro”, a adaugat bancherul ING.

“Ce facem noi? Asiguram prima linie de finantare alaturi de VC-urile de early stage si de seed si de angeli si ii punem oarecum pe toti laolalta astfel incat companiile sa poata sa beneficieze de aceasta finantare de care au mare nevoie. In 2024 investitorii au finantat 70 de companii prin platforma noastra. Pana acum cred ca am ajutat 400 de companii sa fie finantate, finantarile sunt intre 100.000 Euro si 2 mil Euro”, a subliniat Carmen Sebe, President Board of Directors la Seedblink, care a inceput in urma cu 5 ani administrarea celei mai cunoscute platforme de crowdfunding locale.

“Un fenomen pe care l-am vazut anul trecut este ca am avut mai multe companii din Romania pe platforma decat companii europene cum incepusem sa avem in ultimii ani. Deci cumva acea localizare de care se tot vorbeste trecand de la globalizare parca se vede si la noi un pic”, a adaugat Carmen Sebe de la Seedblink.

“Si noi vedem o tendinta de onshoring, cumva de inteles. De ce? Pentru ca 2024 a fost un an foarte complicat la nivel de finantare bancara”, afirma Valentin Voinescu, Partner in cadrul practicii de banking & finance la Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP), una dintre cele mai mari si mai vechi firme locale de pe piata avocaturii de afaceri.

“Si atunci este normal sa vezi foarte multa prudenta in piete. Asta am simtit tot anul si de unde aveam bani proaspeti in 70 – 80% din activitate, acum avem cam 50% – 50% <<fresh money>> si reiteratii (tranzactii de finantare care se repeta, n.r.), tichete bune, unde mai pui si partea de <<turnaround>>, insa nu <<distressed>>, restructurari sau insolventa”, nuanteaza avocatul NNDKP, care se asteapta ca in 2025 sa continue trendul din acest an in ceea ce priveste tranzactiile noi de finantare.

 

Piete de capital

“Cred ca in momentul asta avem si o discrepanta destul de mare intre oferta si cerere in sensul ca cererea este mult mai mare decat oferta disponibila pe piata de capital. Daca ne uitam un pic in piata, vorbim de cateva zeci bune de miliarde din partea clientilor care vor sa investeasca si nu au produse, au produse foarte putine sau au aceleasi produse vechi de ani de zile. Este o oferta din ce in ce mai activa ceea ce ne forteaza sa ne ducem mult si in exterior. Noi nu putem sa plasam in momentul de fata toti banii pe care ii gestionam doar in Romania, atat pentru ca nu avem suficiente nume, cat si din perspectiva lichiditatii. Iar lucrul asta din pacate cred ca se va exacerba.”, a declarat Mihai Purcarea, CEO al BRD Asset Management, cel mai mare jucator din sectorul de asset management – una dintre cele mai importante categorii de investitori institutionali locali (buy side).

“Personal, ma astept ca din zona financiara, industria de asset management sa aiba cea mai buna dinamica in urmatorii 10 ani. Daca ne uitam la activele raportate la PIB, Romania este undeva pe la 2%, cand ne uitam in Ungaria vorbim de 18%, daca ne uitam in Austria vorbim de 50%, nu mai vorbesc de Franta, Germania. Adica decalajul intre noi si celelalte tari este extrem de mare. Oarecum si normal, dar aici sunt si studii publicate de BCE, declicul se face la un PIB per capita de 13.000 – 15.000 USD, adica pe unde suntem noi. Este momentul in care la nivel general intr-o populatie, economiile disponibile incep sa fie mult mai mari decat nevoile de cheltuiala si atunci se acumuleaza capital si acel capital se investeste. Noi suntem la momentul respectiv si cel mai probabil banii care se acumuleaza se vor duce destul de mult si catre zona aceasta”, sustine Mihai Purcarea de la BRD Asset Management.

Intrebat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO daca vor aparea pe termen scurt noi emisiuni de obligatiuni pe piata de capital, respectiv daca vor aparea noi emitenti corporativi non-bancari de obligatiuni in perioada imediat urmatoare, Radu Hanga, presedintele Bursei de Valori Bucuresti a spus: “Raspunsul este da la ambele intrebari”.

“De obicei sunt doua timing-uri pe care trebuie sa le corelezi. Timingul tau intern inseamna cand ar fi optim sa emiti pentru ca sunt emisiuni care se fac cu randamente mai mari, deci sunt scumpe. In principiu, ar trebui sa le faci cand ai nevoie de ele, dar nici sa fii chiar pe muchie. Timing-ul extern inseamna care este apetitul pietelor la momentul respectiv. De exemplu in 2022 apetitul pietelor era aproape zero. Anul acesta a fost un apetit aproape maxim din ce am vazut eu in ultimii 10 ani, poate 20 de ani. A fost un apetit foarte bun pentru pietele de obligatiuni”, a punctat Ionut Lianu, Ofiter – Sef Management active si pasive al CEC Bank, banca in portofoliul statului roman ce a avut recent o emisiune de obligatiuni de 300 mil. Euro pe pietele internationale de capital.

“Deci, procesul este, in mod normal, sa ne pregatim si sa avem in vedere cateva ferestre pornind de la timingul nostru intern. Sunt cateva lucruri care trebuie sa se intample – un review de rezultate financiare, sunt cativa pasi pe care trebuie sa fii gata sa ii faci ca sa poti sa emiti. In momentul in care esti gata, iti pui problema cum sunt pietele, sunt ok sau nu sunt ok ca sa iesi. Sunt anumite perioade care in principiu sunt de evitat cum ar fi decembrie. Sunt anumite perioada traditional mai bune cel putin pentru pietele de obligatiuni, de exemplu ianuarie cand toata lumea isi face portofoliile pentru anul urmator”, a precizat Ionut Lianu de la CEC Bank.

 

Private Equity & Venture Capital

 “Anul 2024 a fost indiscutabil cel mai bun an dintotdeauna din Romania in ceea ce priveste disponibilitatea de capital pentru zona de startupuri din CEE pentru ca vorbim déjà de mai multe fonduri EGV 2, Gapminder 2, si noi cu fondul 2 al Catalyst Romania suntem in perioada de investitii initiale. Cand punem impreuna aceste commitment-uri (angajamente de capital) vorbim de cateva sute de milioane de euro disponibile in momentul de fata pentru zona de VC. Nu inseamna ca acesti bani au fost si investiti care e o problema ce se discuta in mediu PE & VC din intreaga Europa ca suntem la un maxim al disponibilitatilor de capital, al commitment-urilor  pe PE si VC, dar aparent inca la un minim din perspectiva disbursement-ului, alocarii si punerii acelor fonduri in pietele europene. Si e si cazul Romaniei”, a subliniat Marius Ghenea, Managing Partner al Catalyst Romania, managerul a doua fonduri locale de VC.

“Vrem sa ne specializam pe zona de cybersecurity, unde Romania este extraordinar de bine plasata la nivel de CEE si chiar la nivel de Europa. (…) Apoi a doua zona care ne pasioneaza in mod particular este zona de DevTools. Avem foarte multi programatori ceea ce nu e tipic doar pentru Romania, dar orice solutie gasesti azi pentru a usura viata unui programator este valabila oriunde in lume si atunci mergem pe tehnologii deeptech uneori cu mult inaintea timpului”, a punctat Florin Visa, Partner la Early Game Ventures, manager local de capital de risc care administreaza incepand din acest an doua fonduri de venture capital.

“A treia directie pe care ne concentram este cea de edutech pentru ca este insuficient abordata si in multe cazuri foarte greu de monetizat”, a adaugat Florin Visa pe tema verticalelor de business asupra carora este concentrata strategia de investitii a noului fond operational EGV 2.

“Moda noua in industria de private equity este de a se vorbi mai mult despre DPI (distribution to paid in capital to investors), istoric se vorbea foarte mult despre IRR (internal rate of return, rata interna de rentabilitate). De fapt, au fost cei de la Bain Consulting care au venit cu acest <<catch phrase>> “DPI is the new IRR” pentru ca, de multe ori, IRR pana cand ai un fully aligned exit (un exit aliniat pe partea de vanzare) este o simulare in Excel, pe care incercam sa o facem diligent”, a punctat Andrei Gemeneanu, Managing Partner la Morphosis Capital, managerul local a doua fonduri de private equity.

“Sunt mai multe fonduri de private equity in piata, dar fondurile astea au dimensiuni diferite si abordari diferite si nu neaparat ne intalnim cu unii si cu altii. Mai degraba o sa fie loc pe fiecare segment de investitie si la tranzactii de 7 – 8 mil. Euro si la tranzactii de 15 mil. Euro. Peste 20 mil. Euro nu vor fi foarte multe tranzactii in perioada urmatoare si probabil o sa vedem si parteneriate, fonduri care merg in consortiu care cumpara investesc in companii care pe vremuri erau cumparate de fondurile poloneze, europene, fondurile regionale”, a nuantat Dan Farcasanu, Partner la Mozaik Investments, care din acest an are un nou fond operational.

“Integrarea dupa un M&A este foarte importanta. Nu stiu care este procentul 60%, 70%,  80% din M&A nu livreaza sinergiile si se dovedesc ca nu au fost value adding decisions (decizii cu valoare adaugata) (…) Ne-a luat destul de mult timp sa integram, sa fim concentrati pe portofoliu si pe exit. Nu a fost un an bun din punct de vedere al investitiilor noi pentru ca nu am facut niciuna. Nici pipeline-ul nu arata extraordinar, dar, probabil, este din cauza performantei noastre pentru ca altii au facut investitii in piata, deci nu a fost un an rau pentru investitii”, este de parere Cornel Marian, Managing Partner la Oresa, un family office controlat de catre o familie antreprenoriala suedeza.

 

Investitori strategici

“Cred ca grupul a depasit 2 mld. Euro investite in Romania, dar ce este foarte important este ca din acest moment analizele se fac la nivel de regiune. Deci proiectele concureaza – ca e un proiect din Croatia, Italia, Grecia, Bulgaria sau Romania el ajunge pe masa aceleiasi echipe de strategie, este supus aceleiasi analize si in final se decide o lista de prioritati. Cum spuneam 6300 MW in pregatire si acum toate proiectele sunt in concurenta, 10 mld. euro care vor fi investite in regiune, deci depinde numai de calitatea proiectelor, de evolutia mediului investitional din Romania, de rezultatele analizelor de la proiect la proiect pentru a vedea in final cat s-a investit aici sau in alta parte”, a subliniat Alexandru Binig, Strategy Principal la nivelul grupului elen de energie Public Power Corporation (PPC).

“Asteptam niste clarificari, dar in acelasi timp pipeline-ul grupului evolueaza. Lista de prioritati este in permanenta reactualizata, dar exista un pipeline foarte serios mostenit din anii anteriori, la care se adauga acum si proiecte propuse de dezvoltatori si care participa impreuna la o selectie naturala. Dar efortul investitional va continua, ma astept ca in mare masura banii sa vina de la grup – equity group (capitalul grupului – n.r.) plus credit catre grup sau bonduri emise de grup. Grupul face un efort fundamental pentru a-si creste acceptanta pe pietele de green financing prin reducerea intensa a amprentei de carbon. Se pare ca grupul a devenit eligibil pentru finantare din partea Fondului Suveran al Norvegiei si se deschid alte cai pe care Enel le accesase in trecut, dar acum si PPC incepe sa joace in aceeasi liga”, a precizat Alexandru Binig de la PPC Group.

 

Companii antreprenoriale

“Strategia noastra este sa mergem spre noi geografii, mergem spre DACH – Germania, Austria, Elvetia, ne uitam la Spania, Portugalia. La SUA ne uitam destul de mult, mergem si catre Turcia sa analizam oportunitati. Cautam si noi activ target-uri intern (…) si in ultima vreme am activat si cateva mandate <<buy side>> (de achizitie) ceea ce e un lucru mai nou pentru noi. Pana acum target-urile au venit din inertie”, a punctat Andrei Racu, Head of M&A la compania antreprenoriala AROBS, listata pe piata principala a bursei de la Bucuresti. Acesta a mentionat ca pana acum achizitiile au fost finantate din cash-ul AROBS, iar ulterior unele dintre ele au fost refinantate din finantari contractate la nivelul grupului.

“Sunt si cateva verticale noi pe care mergem – cybersecurity, vedem foarte mult potential acolo, in continuare avem un focus pe embedded software indiferent de industrii, cred ca exista un potential mai mare pe medical, sectorul aerospatial, feroviar. Industria automotive din Europa nu este in cea mai grozava forma si sunt turbulente, insa speram sa se stabilizeze incepand cu 2025 cel putin un plafon si apoi sa mearga in sus. Ne mai uitam si la zona de AI plus data science (stiinta datelor)”, a spus Andrei Racu de la AROBS.

“Se intelege ca exista cateva rute pentru antreprenori – ori ai tu un plan de crestere a companiei cum sa cresti odata cu piata sau chiar mai abitir decat ea sau vine randul multor industrii sa se consolideze si in diferite industrii s-au creat diferite pool-uri de consolidare, iar antreprenorii mai mici din zona de IMM unde sunt prezenta, inteleg ca asta va schimba raporturile de putere sau cei care arata bine si au aparut pe radarul diverselor selectii au inceput sa le bata la usa diferite propuneri si sunt constienti ca trebuie sa aleaga una dintre aceste rute”, a spus Andreea Pipernea, Managing Partner APlus Advisory.

Intrebata daca antreprenorii se gandesc si la achizitii, nu doar la exituri sau a ramane in propriile companii, fostul CEO al NN Pensii care lucreaza de cativa ani cu antreprenorii, a raspuns: “N-as spune ca se intampla foarte mult. Am lucrat in ultimele 12 – 14 luni cred ca 10 mandate, unele finalizate, altele in derulare. Doar doua au fost de <<buy side>> (achizitie – n.r.), restul au fost vanzari – companii mai <<established>> (mature) sau chiar startup-uri care au ajuns sa se vanda unor parteneri strategici cu care au crescut impreuna. Dar la zona de consolidare, niste antreprenori curajosi care sa bage banii in conditiile actuale si sa creasca, sa cumpere competitori mai mici la mine au fost cam 20% din cazuri anul acesta, eu asta am experimentat”.

 

Real Estate

“La primele 9 luni aveam tranzactionate undeva la 670 mil. Euro, ceea ce este clar un reviriment fata de 2023 care a fost destul de slab pentru piata. Noi estimam ca exista posibilitatea sa inchidem anul la 850 mil. Euro, in conditiile in care media pe termen lung pe piata de investiti din Romania este 1 mld. Euro”, estimeaza Mihai Patrulescu, Head of Investments in cadrul firmei de consultanta imobiliara CBRE Romania.

“Industrialul a luat aproape jumatate din volumul de investitii de anul acesta, iar retailul si office-ul circa 25% fiecare. Au fost si tranzactii in zona hoteliera, dar mai mici”, este de parere Robert Miklo, Director of Investment Services la firma de consultanta imobiliara Colliers Romania.

“In real estate ne uitam la fractiuni de puncte procentuale cand ne uitam la yield-uri (randamente). La noi 25 – 50 puncte procentuale la yield inseamna mult, dar cand faci un pas in spate si te uiti la poza mare la ultimii 10 ani, yield-urile prime office yield pe care il luam ca si <<benchmark>> (referinta) s-a miscat intre 6,75 si 7,75, ceea ce este o diferenta semnificativa”,a subliniat Robert Miklo de la Colliers.

“Din punct de vedere al finantarii tranzactiilor real estate prin credit bancar, acolo lucrurile s-au stabilizat, avem mai multa predictibilitate decat in anii precedenti. Putem sa stim ca LTV (Loan to value) standard este 55% si in functie de asta sa construim parametrii. A existat deschidere pentru finantarea bancilor, singura zona in care a fost o schimbare de pozitionare a fost o preferinta pentru proiectele care déjà genereaza un venit versus proiectele care sunt pe zona de dezvoltare. Ceea ce a fost o surpriza foarte placuta a fost cand am intrat in 2024 ne asteptam ca pietele pentru bonduri sa fie mai mult sau mai putin inchise si chiar ne asteptam sa fie niste probleme pe partea de refinantare (..) Am vazut refinantari la Globalworth, NEPI, CTP si atunci s-a transmis mesajul ca bondurile raman o optiune pentru piata pentru jucatorii mari”, sustine Mihai Patrulescu de la CBRE.

 

NPL & Debt management

“In 2022, valoarea nominala vanduta de portofolii a fost de aproximativ 4 mld. RON, in 2023 circa 9,7 – 10 mld RON, iar anul acesta undeva la 2 mld. RON”, estimeaza Cosmina Marinescu, CEO al KRUK Romania. Ea a adaugat ca se observa o tipologie a portofoliilor, in care banking-ul inregistreaza valori mari, iar IFN-urile valori mici, iar piata de profil este granulara.

“Cred ca 2025 o sa fie la nivelul anului acesta, cand au vandut cateva banci, nu foarte multe.  Cred ca va ramane acelasi nivel crescut pe partea de IFN-uri, bankingul inca mic tocmai datorita limitarii fiscale. Pentru ca a intervenit o alta schimbare legislativa apropo de scaderea dobanzilor IFN-urilor in ultima lege aparuta, asta poate sa aduca tipuri de portofolii avand in vedere chiar iesirea din piata a anumitor IFN-uri (…) Sa nu uitam ca in acest an au fost puse in vanzare chiar si portofolii de credite performante. S-ar putea sa apara si produse noi, tipuri noi de portofolii cum nu au mai fost pana acum pe piata”, este de parere Cosmina Marinescu de la KRUK Romania.

„Am achizitionat recent un portofoliu in Republica Moldova, am avut un pic de curaj. Nu stiam daca ajung eu inainte sau Putin. Nu este un portofoliu mare. Ca volum este cam la 10 mil. Euro. Eu mai uit la 10 – 30 mil. Euro ca expunere. Este o piata interesanta, din fericire o cunosc, multi nu se risca, eu m-am riscat sa vedem ce iese.Sunt pe cont propriu. Am servisare acolo”, a declarat Florin Sandor, Founding Partner la Sancons Capital & Investment, care a adaugat ca a investit pe cont propriu fara alti parteneri.

“Si piata NPL din Bulgaria este interesanta, si Albania are o rata undeva la 6%, noi suntem undeva la 2,5%. Romania a scazut de la 3,5% in 2021 la 2,5% cand toti ne asteptam ca vine criza pandemia si o sa creasca, ceea ce nu s-a intamplat din fericire”, a mai spus Florin Sandor de la Sancons Capital & Investment.

 

Citeste seria integrala de articole MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024

 

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024. “In a storm it’s pretty hard to stay dry”. Lichiditatea din pietele private si din pietele publice va fi afectata de “furtunile” din comertul global, ceea ce va impune schimbarea si adaptarea strategiilor jucatorilor la noul mediu de piata. Ce tendinte modeleaza tranzactiile M&A si de finantare ale investitorilor strategici, ale fondurilor de PE & VC si ale companiilor antreprenoriale. Ce asteptari au investitorii pe pietele de capital, real estate si NPL pentru 2025

 

Valeriu Binig, PPC Group: PPC a depasit pana acum 2 mld. Euro investitii pe piata de energie din Romania. Vom vedea in sector un flux de capital, intrebarea este cum va fi el ridicat. Pe fondul evolutiilor impredictibile din piete, project finance incepe sa fie sub semnul intrebarii ca tip de finantare si atunci se prefera corporate finance

 

Radu Hanga, Bursa de Valori Bucuresti: Ne mutam treptat dintr-o lume globala catre una mai locala, in care bursele si fondurile de investitii vor avea un rol mai important. Bursele sunt suficient de mature ca sa preia sarcina de exit a fondurilor de private equity din companii. Pe bursa de la Bucuresti vor continua sa vina pe termen scurt emisiuni de obligatiuni corporate si emitenti non-bancari 

 

Ciprian Dascalu, BCR: Dobanzile pentru companiile din Romania sunt mai mici decat in Ungaria si mai mari decat in Polonia. Ne asteptam sa performeze in anii urmatori sectoarele cu o cerere inelastica sau mai putin elastica din perspectiva consumatorilor

 

Razvan Butucaru, Forvis Mazars: Estimam piata de M&A din Romania pentru 2024 la un volum de 100 – 120 tranzactii si ne asteptam sa se inchida ca valoare pana undeva la 2,5 mld. Euro. Observam un apetit mai scazut al investitorilor fata de tichetele mari si foarte mari, explicabil in contextul general economic si geopolitic

 

Bill Watson, Value4Capital: Pentru ca activitatea de strangere de noi fonduri private equity din CEE a fost modesta, va fi mai putin capital de investit si va fi o concurenta mai mica pe tranzactii. Dezvoltarea pietei de leverage pentru a sustine tranzactiile fondurilor de private equity va deveni mai importanta. “Suntem intr-o piata in care nu a fost nicio scanteie tranzactionala”

 

Ionut Lianu, CEC Bank: Ne dorim ca urmatoarea emisiune de obligatiuni sa o facem intr-un format verde sau ESG. Tichetul de bonduri de 300 mil. Euro pe care l-am emis este unul minim pentru fondurile care acopera regiunea noastra

 

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Problema in piata de M&A nu este la nivelul multiplilor de evaluari, ci de pipeline. Lucram la doua tranzactii de “crestere”, din care pentru una clar trebuie sa cautam un partener. Urmatoarea semnare de achizitie, estimata pentru prima jumatate a anului viitor

 

Daniela Secara, BT Capital Partners: Urmatoare emisiune de obligatiuni a Bancii Transilvania va fi candva anul viitor, fereastra o vom decide in functie de necesarul de finantare al bancii si de evolutia pietelor. Banca Transilvania a decis sa iasa pe pietele internationale pentru ca fondurile de pensii locale si fondurile de asset management au anumite limite de investitii per emitent si atunci ai nevoie si de alti investitori

 

Cosmina Marinescu, KRUK: Media de portofolii vandute pe piata este la circa 150 in acest an. Va ramane un nivel crescut de vanzare de portofolii NPL de catre IFN-uri, ceea ce poate duce inclusiv la iesirea din piata a anumitor jucatori

 

Cornel Marian, Oresa: Am vandut de-a lungul timpului 4 companii locale din portofoliu la o valoare de intreprindere de peste 100 mil. Euro. Cred ca nu am avut o companie suficient de mare in portofoliu pentru a face un IPO pe bursa. „Cand intri in perioade ca acestea e bine sa nu fii supraindatorat, iti trebuie cash si acces la capital”

 

Marius Ghenea, Catalyst Romania: Cel mai profitabil exit l-am facut cu Green Horse Games catre Tencent, unde multiplul fata de capitalul investit de noi in companie a fost de cateva zeci de ori mai mare. La fondul Catalyst 1, dupa 6 exituri avem un multiplu de peste 4x fata de capitalul investit ceea ce ne confirma ca este un fond de succes. Ce minusuri sunt in ecosistemul antreprenorial din Romania

 

Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: In 2025, obiectivul este sa facem 2 – 3 achizitii de platforme noi cu fondul al doilea, care are un hard cap de 120 mil. Euro. Cu tot cu tranzactii add-on, ne apropiem de un volum M&A de doua cifre. “De cand investim in Romania, mi se pare ca a executa aici strategii bolt-on este mai dificil decat in alte geografii”

 

Mihai Purcarea, BRD Asset Management: In acest moment, este o discrepanta destul de mare intre oferta si cererea de pe piata de capital pentru ca sunt cateva zeci de miliarde din partea clientilor care vor sa investeasca si nu au in ce. La emisiunile de obligatiuni se poate obtine o lichiditate buna a acestui instrument daca tranzactia este minim de 500 mil. Euro

 

Oana Mogoi, ING Bank: Am vazut in acest an o stagnare pe piata creditelor sindicalizate, unde s-au strans peste 1,5 mld. Euro, din care energia este cap de lista cu peste 1 mld. Euro. Energia, serviciile medicale private si telecom, printre sectoarele in care se vor invarti banii din finantarile bancare

 

Florin Visa, Early Game Ventures: Pentru 2025 ne asteptam la fondul 1 sa avem 1 – 2 investitii follow-on si 4 exituri, iar la fondul 2 avem in plan 6 investitii. Ne concentram pe verticale de business precum cybersecurity, devtools si edutech

 

Tudor Grecu, KPMG: Nu avem o tranzactie de 1 mld. Euro in pipeline, dar tranzactii de sute de milioane de euro avem si speram sa se intample. “Upper hand”-ul in negocierile de pe piata de M&A este la vanzator cu exceptia energiei regenerabile, iar in tranzactiile din banking este la autoritatea de reglementare

 

Carmen Sebe, Seedblink: Vedem si noi cumva acea trecere de la globalizare la localizare pentru ca am avut mai multe companii din Romania pe platforma decat companii europene cum incepusem sa avem in ultimii ani

 

Robert Miklo, Colliers: Un „pipeline” de tranzactii de circa 500 mil. Euro este pe muchie intre 2024 si 2025 pe piata imobiliara. Din valoarea investitiilor de 700 – 750 mil. Euro din acest an pana acum, cam jumatate din pondere este sectorul industrial si spatii logistice, iar segmentul de birouri si cel de retail fiecare a luat cam un sfert

 

Andrei Racu, Arobs: Strategia noastra M&A este sa mergem catre piete noi din Vest, dar si catre Turcia si ne intereseaza verticale precum cybersecurity, embedded software, medical, aerospatial, AI sau data science. Pana acum am facut 10 achizitii din cash propriu si le-am refinantat in unele situatii pe Arobs

 

Valentin Voinescu, NNDKP: Vedem si noi o tendinta de localizare. Este o perioada de reasezare pe care am resimtit-o puternic in piata si care probabil va continua in 2025. Daca inainte aveam bani proaspeti 70% – 80% din activitatea noastra, acum suntem la aproximativ 50% – 50% bani proaspeti si reiteratii

 

Mihai Patrulescu, CBRE: Ne asteptam ca volumul de tranzactii pe piata imobiliara sa se inchida la circa 850 mil. Euro in 2024. Tranzactiile dureaza mai mult – due diligence mai lung si mai greu, au venit si reglementarile ESG la care se adauga cadrul legislativ. Pentru 2025 vad focus pe investitii in retail si industrial

 

Andreea Pipernea, APlus Advisory: Din zece mandate de fuziuni si achizitii la care am lucrat recent cu antreprenorii, 20% dintre acestea au fost mandate in care sa cumpere competitori mai mici. Prima mentalitate de schimbat la antreprenori este acela ca fac un business ca sa il vand pentru ca, de fapt, venim dintr-o mentalitate mai veche de “business as a lifestyle” prin care sa dau de mancare familiei mele

 

Florin Sandor, Sancons Capital & Investment: La apogeul pietei locale de NPL, ajunsesem sa administrez active neperformante cat o treime din banca. Fostul bancher Intesa Sanpaolo a investit acum pe cont propriu in achizitia unui portofoliu NPL in Republica Moldova. “Ma uit la pietele din jurul Romaniei la portofolii cu expuneri de 10 – 30 mil. Euro”

 

MIS 2024 main

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 27 iunie evenimentul MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024 pentru investitori strategici, fonduri de venture capital, fonduri de private equity, asset management, fonduri de pensii, institutii financiare internationale, investitori in real estate si in infrastructura

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024

Risk takers. Return drivers. Investors.

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 27 iunie MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024, eveniment dedicat unei clase diverse de investitori de la investitori strategici, fonduri de Venture Capital, fonduri de Private Equity, asset management, fonduri de pensii, institutii financiare internationale pana la investitori in real estate si in infrastructura, precum si antreprenorilor si top managementului din companii.

 

ARGUMENT

  • Investitorii afiseaza un optimism prudent in cautarea celor mai bune oportunitati de a-si plasa banii intr-un climat dominat inca de o inflatie ridicata si costuri mai mari de imprumut, asteptand o imbunatatire a conditiilor de piata in partea a doua a anului.
  • Investitorii strategici isi adapteaza planurile de investitii la realitatea geopolitica si financiara, si sunt preocupati de impactul asupra modelelor de business venit din partea tehnologiilor disruptive precum inteligenta artificiala (AI), dar si din partea politicilor de atingere a tintelor climatice.
  • Investitorii de private equity si de venture capital redevin jucatori activi in tranzactii pe masura ce incep sa se inmulteasca numarul noilor platforme ce ajung in faza de first closing sau chiar de final cloasing, ceea ce semnaleaza ca au bani proaspeti de investit in companii. Un alt impuls din partea acestei categorii de investitori financiari dat pietei de fuziuni si achizitii (M&A) vine pe ruta tranzactiilor de exit partial sau total din portofoliile fondurilor a caror durata de viata se apropie de final. 
  • Investitorii LP asteapta randamente IRR (rentabilitatea interna a investitiei) de pe urma noilor exituri care sa ii incurajeze sa plaseze bani proaspeti in platformele de investitii cu capital privat intr-un moment in care multe procese de fundraising inca sunt in derulare.
  • Pietele de capital sunt inca prudente la tranzactii noi, dar chiar daca sunt selectivi, investitorii institutionali au aratat in ultimul an incredere in IPO-urile care merg, de exemplu, pe teza investitiilor verzi sau de energie verde, cu masa critica suficienta la nivel operational si cu ritm de crestere anuala mare.
  • Institutiile financiare internationale (IFI) cu rol de dezvoltare demonstreaza ca au un apetit de finantare in crestere pe pietele emergente si sustin o gama larga de tranzactii de la recapitalizarea de banci si companii cu rol major in economie pana la investitii directe de capital si co-investitii in platforme de investitii regionale, dar si cu alte forme de sprijin precum garantii care insotesc contractarea de noi finantari sau extinderea unor instrumente financiare precum venture debt sau tranzactii de transfer sintetic a riscurilor semnificative.
  • Tematica ESG se extinde rapid in ecosistemul investitorilor institutionali, unde sunt tot mai vizibile plasarile de bani in vehicule de investitii ce au tinte climatice clare in strategia lor de investitii, ceea ce transmite mai departe pe lant presiunea asupra politicilor companiilor de portofoliu.
  • Piata imobiliara a inregistrat la nivel regional un recul semnificativ in primul trimestru, cu o lichiditate afectata pe de o parte de costul mai mare al finantarilor. Pe de alta parte, acest upper hand al cumparatorilor indeamna tot mai multi proprietari de portofolii real estate sa se concentreze pe eficienta operationala si securizarea veniturilor. Este unul dintre sectoarele ce resimte din plin diferentele de asteptari dintre vanzatori si cumparatori privind evaluarea activelor in tranzactii.
  • Sectorul investitorilor in infrastructura este cotat insa cu o perspectiva diferita. Aici au avut loc tranzactii mari, o dovada fiind achizitile la scara mare realizate de catre investitori majori, inclusiv cea realizata de catre Blackrock, cel mai mare administrator de active din lume. In infrastructura este dominanta nevoia mare de investitii, iar resursele guvernamentale limitate lasa mult teren de desfasurare capitalului privat. Astfel, investitorul global Macquarie, proprietarul distributiei de electricitate Oltenia care tocmai a vandut furnizorul de energie CEZ Vanzare, a reusit sa inchida la inceputul anului 2024 cel mai mare fond specializat de investitii in infrastructura dedicat pentru Europa, cu un capital de 8 mld. Euro, ceea ce indica un interes masiv al investitorilor globali pentru active cu un profil defensiv mult mai bine conturat la provocarile din contextul global actual. Tinta noului fond este un IRR de low double digit, ceea ce s-ar traduce ca o rata interna de rentabilitate situata intr-un interval de la 10% pana undeva in jurul a 30%.

 

  • FORMAT editie ONLINE
  • AUDIENTA – TARGET fondatori si executivi de companii, investitori strategici, manageri de fonduri de Venture Capital, manageri de fonduri de Private Equity, investitori institutionali locali, asset management, investitori in real estate, investitori in infrastructura, consultanti
  • CATEGORIE DE INTERESE investitii, strategie corporate, antreprenoriat, piete de capital, venture capital, private equity, real estate, infrastructura
  • DATA 27.06.2024

 

 

PARTENERI

raiffeisen logo baza 300

 

 

 

 

Logo NNDKP RGB PNG baza 300

 

 

 

 

 

 

Profil speakeri

  • Lideri in afaceri
  • Decision makers
  • Fonduri de venture capital
  • Fonduri de private equity
  • Investitori institutionali locali
  • Institutii financiare internationale
  • Investitori strategici
  • Asset management
  • Real Estate
  • Consultanti

 

Principalele topicuri

  • Ce investitii ofera cele mai bune randamente pentru investitori in mediul actual
  • La ce IRR se raporteaza acum exiturile din Venture Capital si Private Equity
  • In ce fel de oportunitati investesc acum investitorii de pe pietele de capital
  • Care sunt segmentele care atrag cel mai puternic interes pentru investitorii in real estate
  • Ce planuri au investitorii in infrastructura
  • Ce tinte si-au propus sa atinga investitorii strategici in contextul actual de piata
  • Ce randamente ofera principalele clase de active
  • Ce oportunitati sunt pe radarul investitorilor
  • Cum isi administreaza banii managerii de portofolii in industria de asset management
  • Care sunt directiile de finantare la care se uita institutiile financiare internationale de dezvoltare

 

De ce sa participi

  • Fii conectat la deciziile si tendintele care modeleaza comportamentul investitorilor
  • Afla cine cumpara si de unde se fac exituri
  • Afla ce se intampla cu randamentele de pe piata imobiliara
  • Cine finanteaza si ce, de unde vin bani proaspeti in piata
  • Urmareste oportunitatile de investitii care apar pe piata

Cei interesati sa participe sau sa fie parteneri ai evenimentului MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024 sunt invitați să ne contacteze la office@mirsanu.ro.

Accesul la eveniment se face pe baza de invitatie sau pe baza unei taxe de acces la eveniment.

 

Despre MIRSANU.RO

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este primul produs media românesc de ştiri, analize, interviuri şi opinii dedicat exclusiv tranzacțiilor și profesioniștilor din acest domeniu. Oferă informații pe trei direcții principale – fuziuni și achiziții (M & A), finanțări și tranzacții pe piața de capital.

MIRSANU.RO este un produs media de tip B2B (BUSINESS TO BUSINESS) care se adresează executivilor, antreprenorilor, proprietarilor de afaceri, investitorilor și finanțatorilor, respectiv un produs B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) prin informațiile care vizează activitatea comunității de profesioniști de pe piața de fuziuni și achiziții (M&A), a tranzacțiilor în ansamblul lor, comunitate formată din administratori de fonduri de investiții, avocați, bancheri de investiții, bancheri, consultanți de strategie, auditori, respectiv alți furnizori de servicii profesionale dedicate tranzacțiilor.

aaf main

Jan Pricop, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Fondurile de obligatiuni si cu venit fix au pierdut ca pondere in portofoliile fondurilor de investitii de la peste 66% in 2020 la circa 47% acum. Sunt pe trend investitiile in actiuni si cred ca aceasta dinamica se va pastra inca o perioada

„Primele 3 luni ne-au adus un plus de 9% la nivelul fondurilor deschise de investitii si 9,7 – 9,8% crestere a numarului de investitori, dar altfel numarul de investitori in acest an a avut o evolutie impresionanta in sensul in care in medie in fiecare luna am avut un plus de 19.000 de investitori, ceea ce este un rezultat important. Suntem la un maxim istoric in ceea ce priveste numarul de investitori in fondurile deschide de investitii, aproape 648.000 de investitori”, a declarat Jan Pricop, Director Executiv al Asociatiei Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF), in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2024, eveniment organizat pe 25 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea pietelor de capital.

„Putem observa in ceea ce priveste numarul de investitori ca majoritatea se afla in fondurile de bonds si fix income (cu venit fix – n.r.), insa daca ne uitam la evolutia de la inceputul anului in ceea ce priveste activele observam ca sunt alte clase de fonduri care au avut o evolutie mai importanta si ma refer aici la fondurile de actiuni, cu un plus de 17,6% si cele diversificate cu un plus de aproape 13%. Celalalt segment este cel al fondurilor de investitii alternative care este dominat practic de activele fostelor SIF si ale Fondului Proprietatea. Observam ca exista o concentrare de peste 17 mld. RON in zona de equity al acestui tip de fonduri, dar acolo avem o alta poveste si nu vreau sa le amestecam pe cele doua”, a punctat acesta.

„Si avem si evolutia structurii in functie de tipul de fond si practic observam ca intre anul 2020 si 2021, practic am avut deja  o dublare a segmentului fondurilor de actiuni si daca comparam cu momentul actual cu martie 2024 avem de fapt o triplare fata de 2020”, adauga acesta.

„Practic, observam ca exista o schimbare de structura, fondurile de obligatiuni si fix income au pierdut din pondere, erau peste 66% in 2020, astazi au undeva la 47%. Chiar si fondurile diversificate au avut o crestere importanta de la 8% la peste 13%, in prezent fondurile de actiuni si diversificate inseamna 37% din valoarea activelor pietei fondurilor deschise de investitii. Daca e sa le comparam cu Europa, acolo avem fonduri de equity 44% in conditiile in care noi avem 23% si fonduri de bonds de 24% in Europa in conditiile in care noi avem 47%. Deci,noi suntem cumva inversati, o sa vedem daca investitorii se vor indrepta preponderent catre fondurile care cu totii stim sunt un pic mai riscante. Avand in vedere comportamentul investitorilor in Romania care era un pic mai conservator nu este o situatie sa ne surprinda”, a spus Jan Pricop.

„Observam ca momentul in care fondurile de actiuni au devenit practic cu adevarat mai importante a fost 2019, cand fata de 2018 am avut o crestere de aproape 3 ori a activelor a acestor fonduri si am mai avut o crestere in perioada Covid si postCovid intre 2020 si 2021, cand activele acestor fonduri s-au dublat. Activele fondurilor de obligatiuni au avut o evolutie fluctuanta, in special a fost o reducere importanta in 2022, dar de atunci sunt intr-o revenire si acestea”, afirma reprezentantul industriei de fonduri de investitii, care au sub administrare peste 40 mld. RON (8 mld. Euro).

„In ceea ce priveste evolutia numarului de investitori si aici avem o evolutie importanta pe segmentul de equity a fondurilor de actiuni, este o crestere in toata aceasta perioada, mai notabila in 2021 cand am avut o crestere de la 17.000 investitori la peste 40.000 investitori si in prezent avem o dublare fata de 2021, deci avem peste 84.000 in conditiile in care in 2021 aveam aproape 41.000 de investitori.”, mai adauga Jan Pricop.

„In ceea ce priveste evolutia numarului de investitori in fonduri de obligatiuni si fix income, avem acea evolutia fluctuanta, in anul 2022 cand am avut o parte dintre investitori care s-au retras cu totul din acest tip de fonduri si am avut o scadere a numarului de investitori, dupa care avem revenirea si pe acest segment, care domina practic piata”, explica reprezentantul AAF.

„Referitor la evolutia pietei din Romania, pe fonduri deschise de investitii suntem la 4,5 mld. Euro in conditiile in care piata europeana a depasit 13 trilioane de euro. Suntem undeva aproape de Slovacia si Slovenia, suntem inca la distanta mare de Cehia si Polonia, ei au 24 mld. Euro, iar Polonia aproape 30 mld. Euro. Dar exista evident potential si speram ca piata sa evolueze pozitiv. Si daca vom avea listari, cu atat mai bine pentru industrie sa ne diversificam poate si sectorial mai bine, poate si geografic, deci cu totii am avea de castigat, piata de capital ar avea de castigat in acest context.”, a precizat Jan Pricop.

„Cumva ponderea fondurilor de bonduri & fix income este chiar mai mare de 60 – 70% daca avem in vedere ca mai sunt o categorie alte fonduri.  Ca dinamica, sunt pe trend investitiile in actiuni si cred ca o sa se mai pastreze o perioada, dar asta nu inseamna ca vor deveni majoritare sau vor face un switch inca cele doua (fondurile de actiuni vs fondurile de obligatiuni & venit fix). Nu vedem asa ceva”, a mai spus Jan Pricop, Director Executiv al Asociatiei Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF), in cadrul panelului Tendinte ale pietei de capital din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2024 sunt Mazars, BCR, Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Globalworth si Vetimex Capital sunt Suporting Partners ai evenimentului.

 

 

Citeste aici toata seria MIRSANU IPO CHALLENGE 2024

MIRSANU IPO CHALLENGE 2024: Ce aduce si ce tine inca departe companiile antreprenoriale de pietele de capital. „Nu vad de ce Dedeman, compania care produce Borsec sau Cristim nu ar fi pe piata de capital”. Companii din industrie, energie si agribusiness, cu apetit de IPO pe bursa de la Bucuresti. Ce planuri de finantare au companiile si statul roman pe pietele de capital si cum se misca portofoliile investitorilor institutionali

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Toate listarile din ultimii 14 ani de pe bursa au totalizat peste 3,3 mld. Euro, am avut peste 50 de listari din 2010 pana acum, din care 15 au fost pe piata reglementata. Semnale de potentiale IPO-uri la companii, mai mult dinspre antreprenori si mai putin dinspre fonduri de investitii care cauta un exit pe bursa

Bogdan Chetreanu, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF): Exista interes foarte mare al companiilor din Republica Moldova sa se listeze la Bucuresti. Pe langa IPO-ul Premier Energy si maib, asteptam in 2024 inca o companie privata din Romania sa se listeze. Vor mai fi listari si din partea statului, avand in vedere obligativitatea din PNRR de a lista cel putin 3 companii

Bogdan Zinca, Ministerul de Finante: Urmatoarea emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale in functie de alocare va fi in 2025. Exista doua variante de dezvoltare a acestui program, adica putem sa largim cadrul si sa acoperim cheltuieli sociale ale statului la ministere precum Sanatatea sau Educatia, fie emitem pe alte piete, iar urmatoarea piata naturala ar fi cea locala

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Desi anul fiscal se incheie in iunie, portofoliul IFC in Romania a ajuns astazi la 2,055 mld. USD, din care 515 mil. USD sunt fonduri proprii si am mobilizat aproape 1,6 mld. USD, ajungand la o rata de mobilizare de 3 dolari la fiecare un dolar acordat sub forma de datorie. „Principala sursa de finantare pentru companii nu sunt bancile, ci creditul furnizor”

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Interesul nostru pe zona de obligatiuni corporative va fi orientat din ce in ce mai mult catre emitenti cu un rating bun de sustenabilitate, unde poate putem face un pic de rabat in ceea ce priveste lichiditatea. As vrea sa trag un semnal de atentie privind finantarea statului direct de la populatie, care e un pas de dezintermediere financiara si asta poate sa insemne ca avem mai putini bani care se duc catre economia reala

Florin Ilie, ING Bank: Toti banii care se invart in piata asta – in piata bursiera, in piata de obligatiuni, de equity nu sunt altceva decat credite bancare inca nerambursate

Cosmina Plaveti, BCR: Vedem potentiale IPO-uri la companii din industrie, agribusiness si energie. Avem un portofoliu de obligatiuni de 8,7 mld. RON, din care 55% sunt titluri verzi. Am iesit cu prima emisiune internationala de obligatiuni verzi pentru ca pentru volume mari mergi pe pietele externe, unde sunt si fonduri ESG specializate, iar plaja de investitori este mai larga

Razvan Butucaru, Mazars: La tranzactiile mari, gasesti mai usor investitori care sa investeasca impreuna 1 mld. Euro decat unul singur care sa investeasca aceeasi suma. Din acest motiv, logic ar fi ca piata de capital sa fie mai atractiva si sa poti sa ridici astfel de bani mai usor decat in piata de M&A

Bogdan Chirita, Value4Capital: IPO-ul MedLife este un studiu de caz destul de reusit despre cum poti sa faci un exit pe bursa. Nu am vrut sa mergem pe piata publica, am explorat inainte de IPO o tranzactie privata. Constrangerile unui fond de private equity, care are o perioada de investitie, de crestere a companiei si de exit, ne-au facut sa iesim probabil un pic mai devreme decat ne-am fi dorit

Sorin Petre, PwC: Pe piata de capital, multiplii de evaluare ai companiilor sunt cat de cat mai stabili, deci ar fi o investitie cu un randament mai constant decat pe piata de M&A. Cum difera topul IPO-urilor companiilor antreprenoriale de topul multiplilor PER obtinuti la listarea la BVB

Jan Pricop, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Fondurile de obligatiuni si cu venit fix au pierdut ca pondere in portofoliile fondurilor de investitii de la peste 66% in 2020 la circa 47% acum. Sunt pe trend investitiile in actiuni si cred ca aceasta dinamica se va pastra inca o perioada

Eugeniu Baltag, Purcari: Prin parteneriatul dintre fondatorul companiei, IFC si fondul de investitii Horizon Capital s-a ajuns la o formula de mijloc si am prins valul IPO in 2018. Dupa listare, ne-am finantat tranzactiile M&A din propriul cash si credit bancar, dar vom folosi pe termen mediu oportunitatile de pe piata de capital pentru a emite actiuni suplimentare si a finanta tranzactii

Laurentiu Stan, exit planning advisor: Antreprenorii la inceput de drum se finanteaza din fonduri proprii, iar dupa ce incep sa creasca au nevoie de finantare de datorie. Ei sunt obisnuiti cu banca si au o preconceptie ca le va fi foarte dificil sa ajunga pe piata de capital, ca sunt prea mici pentru listare pe bursa si emisiuni de obligatiuni

mipoc main

MIRSANU IPO CHALLENGE 2024: Ce aduce si ce tine inca departe companiile antreprenoriale de pietele de capital. „Nu vad de ce Dedeman, compania care produce Borsec sau Cristim nu ar fi pe piata de capital”. Companii din industrie, energie si agribusiness, cu apetit de IPO pe bursa de la Bucuresti. Ce planuri de finantare au companiile si statul roman pe pietele de capital si cum se misca portofoliile investitorilor institutionali

Companiile private antreprenoriale care au facut IPO pe piata pricipala a bursei de la Bucuresti au strans de la investitori aproape o jumatate de miliard de euro, in contextul in care toate listarile derulate pe bursa locala au totalizat circa 3,3 mld. Euro in ultimii 14 ani, potrivit datelor prezentate in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2024, eveniment organizat pe 25 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO la care au participat reprezentanti ai Autoritatii de Supraveghere Financiare (ASF), ai Bursei de Valori Bucuresti, ai Ministerului de Finante, companii antreprenoriale, investitori institutionali locali si internationali, respectiv consultanti implicati in tranzactii pe pietele de capital.

„Uitandu-ne la ultimii 13 ani, avem numai pe zona de equities (actiuni – n.r.) mai mult de 50 de listari din 2010 pana acum, dintre care 15 pe piata reglementata si 39 pe piata Aero. Insa, acest ritm s-a accelerat foarte tare in ultimii 3 – 4 ani (…) Ca si valoare, toate listarile astea in ultimii 14 ani au valorat 3,3 mld. Euro, din care 2,1 mld. s-au intamplat in ultimul an.”, a declarat Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti, piata care a inregistrat in 2023 IPO-ul companiei de stat Hidroelectrica, cea mai mare listare din istoria pietei de capital din Romania.

Bursa de la Bucuresti, care asteapta in luna mai IPO-ul companiei private de energie Premier Energy, este in acest moment un pol puternic de interes pentru companiile din Republica Moldova. Pe langa planurile facute publice de listare a maib – cea mai mare banca dupa active din Moldova, aceasta va fi urmata si de alte companii mari, sustin reprezentantii Autoritatii de Supraveghere Financiare (ASF) insa dupa armonizarea necesara a legislatiei din Moldova si adaptarea ei la listarea pe o piata de capital a unui stat membru al Uniunii Europene.

„Cred ca va mai fi inca o listare in acest an, o companie privata din Romania. Nu am date, nu am nume si chiar daca as sti, nu as putea sa vi le dezvalui pentru ca mai sunt aici oameni care au lucrat cu noi in calitate de consultanti. Noi suntem foarte proactivi si foarte business oriented in ceea ce priveste listarile cel putin. Exista o cutuma. O companie daca vrea sa faca un IPO vine la ASF sa discute mult inainte de a depune documentatia tocmai ca sa ne asiguram ca e totul in regula. Deci, sper ca inca o companie va fi (cu IPO pe bursa de la Bucuresti- n.r.) in 2024”, a precizat Bogdan Chetreanu, Sef serviciu Emitenti si Oferte publice la Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF).

La acestea se adauga un pipeline potential de companii antreprenoriale cu apetit IPO din sectoare precum industrie, energie si agricultura.

„Vedem potential IPO in zona industrials (sectorul industrial – n.r.), in zona de agribusiness. Iar in zona de energie mereu vor fi chiar daca nu vorbim intotdeauna despre companii antreprenoriale”, a punctat Cosmina Plaveti, Head of Investment Banking in cadrul BCR, una dintre cele mai mari banci locale dupa active si subsidiara a grupului financiar austriac Erste.

Insa dintr-o perspectiva mai larga, piata privata are un bazin bogat de companii private mature, de talie mare, care daca s-ar duce catre IPO ar fi binevenite de catre investitorii din piata de capital.

„Daca stam sa ne uitam la marile companii, la multinationale, deci cele care sunt practic motorul economiei mondiale, cele care aduc cea mai mare plusvaloare, ce au ele in comun?! Cu foarte mici exceptii, toate sunt listate pe bursele mari. Adica pentru o companie americana sau din Vest, in general, sa fii listat pe bursa de la New York sau de la Londra este deja o chestiune de prestigiu, cand ajungi la un anumit nivel trebuie neaparat sa fii acolo pentru ca altfel nu existi, nu te baga nimeni in seama.”,a punctat Bogdan Chetreanu. 

„Din pacate, ASF nu prea are ce sa faca. Aici e mai mult treaba intermediarilor, a bursei, sa fie un pic mai agresivi, mai convingatori. Eu nu vad de ce nu ar fi Dedeman, compania care produce Borsec sau de ce nu ar fi Cristim pe piata de capital?! Avem atatea companii, am spus aici cateva care sunt modele de antreprenoriat, modele de succes. In aceste trei cazuri, putem spune ca nu au nevoie de bani, stau pe foarte mult cash, dar inca o data depinde de ceilalti actori din piata sa-i convinga ca e frumos sa fii listat, sa fii pe piata de capital si ca avantajele sunt mult mai multe decat dezavantajele cum ar fi cerintele de disclosure s.a.m.d.”,  a adaugat reprezentantul ASF.

Potrivit acestuia, pe langa companiile private, bursa mizeaza in continuare pe listari si pe ruta companiilor de stat.

„Sigur vor mai fi listari din partea statului pentru ca avem obligativitate din PNRR sa listam cel putin 3 companii. Pana acum nu am avut semnale in sensul asta, dar probabil ca urmeaza sa se intample”, a adaugat Bogdan Chetreanu de la ASF.

Pe drumul antreprenorilor catre piata de capital din Romania se afla in acest moment mai multe obstacole, de la mentalitate si lipsa educatiei privind accesul la piata de capital pana la gradul de maturizare al companiilor, momentul potrivit pentru un IPO sau o emisiune de obligatiuni in gestionarea mixului equity – debt (capitaluri proprii – datorii) sau chiar evaluarea companiei comparativ cu alte rute, precum tranzactiile M&A.

„In piata de M&A, ai un investitor ca este majoritar sau minoritar, el intra in compania ta alaturi de tine si are acces mai usor la informatie. O companie care alege sa mearga catre piata de capital, are nevoie de o structura organizationala, de procese interne care sa ofere aceasta transparenta, are nevoie de o comunicare cu investitorii si o organizare interna adecvata. In drumul antreprenorilor de a creste afacerea, de multe ori ramane in spate aceasta cultura organizationala, de aceea acest gap de maturitate este uneori mai greu de inchis. Si nu in ultimul rand valuation-ul (evaluarea companiei – n.r.)..”, nuanteaza Razvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader in cadrul firmei de consultanta Mazars Romania.

„Antreprenorii se gandesc de unde sa obtina mai multi bani, ceea ce este un lucru normal si de asta cred ca e bine sa avem in vedere toate pietele si toate oportunitatile de dezvoltarea unei afaceri ca o conditie de a  te dezvolta in ansamblu. Nu cred ca este o piata mai buna sau mai proasta, cred ca o piata este mai potrivita pentru un antreprenor intr-un anumit moment de dezvoltare al afacerii.”, adauga consultantul Mazars.

Privind pe o perioada mai lunga de timp, evaluarea unei companii devine mai atractiva in momente diferite de timp pe piata bursiera, iar alteori pe piata de fuziuni si achizitii.

„Pe piata de capital, multiplii sunt cat de cat mai stabili, deci ar fi o investitie cu un randament mai constant decat pe piata de M&A, lucru care e normal. Sunt perioade in care activitatea pe piata de M&A este mai accentuata”, afirma Sorin Petre, Partner & Head of Valuation & Economics la PwC Romania.

Decizia unei companii de a merge intr-un IPO poate fi dictata nu doar de evaluare, ci si de alti factori care stau in spatele tranzactiei.

„Noi preferam o iesire catre un investitor stategic, asta consideram noi ca ar oferi cea mai mare valoare sau cel mai mare return pentru investitia noastra, insa sunt momente in care in colaborare cu antreprenorul sau in functie de partenerul nostru si de dorintele lui de a merge inainte fie vanzand 100%, fie ramanand in companie pentru a creste in continuare. Nu doar randamentul conduce catre un IPO sau catre un trade sale, ci mai degraba si decizia luata la nivel de board, la nivel de structura administrativa de conducere a companiei. Nu randamentul primeaza intotdeauna, ci si dorinta antreprenorului cu care ne parteneriem si deciziile se iau la comun.”, a subliniat Bogdan Chirita, Partner in cadrul managerului regional de private equity Value4Capital, care si-a facut exitul in 2016 prin IPO-ul Medlife, declansand ulterior valuri de listari de companii private antreprenoriale locale in perioada 2016 – 2018 si 2021 pe bursa de la Bucuresti.

Companiile listate cu IPO pe piata principala a bursei de la Bucuresti nu au utilizat pana acum la maximum oportunitatile post-IPO disponibile.

„Avand in vedere ca tranzactiile M&A pe care le-am executat pana la acest moment nu au fost de un calibru mare, mai mult am mers cu finantarea proprie, deci practic la acest moment nu am beneficiat in totalitate de optiunile pe care poate sa le dea piata de capital, anume sa finantam o tranzactie mare.  Dar va asigur ca acest lucru se va intampla intr-un termen mediu si atunci vom beneficia si de piata de capital pentru a emite actiuni suplimentare si de a finanta un astfel de tip de tranzactii. Ce am reusit sa facem pana acum, am reusit sa finantam tranzactiile fie din surse proprii deoarece avem o pozitie de cash puternica si un bilant puternic si cu ajutorul bancilor din resurse de imprumut”, a detaliat Eugeniu Baltag, Investor Relations Manager la Purcari, companie antreprenoriala listata in 2018 in urma unui exit partial al investitorilor existenti.

De unde se finanteaza antreprenorii si de ce evita sa acceseze piata de capital?

„Cred ca principala sursa de finantare pentru companii nu o reprezinta nici bancile, nici capitalul atras, ci o reprezinta creditul furnizor. Asta este una dintre marile explicatii si ale nivelului scazut de intermediere bancara. De ce companiile nu trec mai des, mai repede la finantari de tip bonduri? Trebuie sa intelegem urmatorul lucru si asta o vad, din pacate, si la companii foarte mari si foarte complicate: trecerea de la finantarea garantata prin banca la finantari de tip bonduri nu e simpla. In clipa in care vrei sa emiti un bond, care nu este garantat, nu poti s-o faci daca ai in portofoliu o multime de alte datorii garantate. Pentru ca nimeni nu o sa fie dispus sa cumpere bondurile tale cata vreme va fi subordonat bancilor care ti-au asigurat finantarile anterioare”, sustine Cristian Nacu, Senior Country Officer la International Finance Corporation (IFC).

In Romania, unde se afla plasat aproape jumatate din portofoliul administrat in Europa de catre acest investitor institutional international major, gradul de mobilizare a ajuns la nivelul de 3 dolari atrasi la fiecare un dolar acordat sub forma de datorie – credit, obligatiuni sau alte instrumente, comparativ cu o medie de 1 la 1 inregistrata la nivel global al institutiei.

Investitorii institutionali asteapta emisiuni cu obligatiuni verzi atat din partea companiilor, cat si a statului roman, cu titluri care sa corespunda noilor cerinte ESG.

„Avem profilul nostru de administrator de active si de fonduri deschise in general, fonduri din care investitorii pot iesi oricand printr-o cerere de rascumparare. Din acest punct de vedere trebuie sa ne uitam si la aspectul de lichiditate foarte mult, de asta interesul nostru pe zona de obligatiuni corporative va fi orientat din ce in ce mai mult catre emitenti cu un rating bun de sustenabilitate, unde poate putem face un pic de rabat in ceea ce priveste lichiditatea, dar la cei care nu au aceasta componenta, nu vom face rabat”, avertizeaza Horia Braun – Erdei, CEO al Erste Asset Management Romania, liderul pietei locale de asset management.

„Ne intereseaza obligatiuni verzi, in special emise de companii nefinanciare daca se poate. Ne intereseaza si acele green bonds si am investit in titlurile verzi ale statului roman, dar aici metodologia noastra tine cont de emitent si nu putem sa construim un portofoliu care sa corespunda cerintelor de raportare de sustenabilitate doar din titluri de stat in momentul de fata, deci ne orientam spre o diversificare”, semnaleaza Horia Braun – Erdei de la Erste Asset Management Romania, unul dintre cei mai mari manageri de bani de pe piata locala cu  active sub administrare de 5,2 mld. RON (peste 1 mld. Euro) la nivelul lunii martie 2024.

Ministerul de Finante a intrat deja pe piata internationala cu emisiune de obligatiuni verzi, iar raspunsul investitorilor incurajeaza Trezoreria sa se gandeasca la variante de dezvoltare a acestui program.

„Tinand cont de ordinele pe care le-am primit in cadrul emisiunii, book-ul maxim a fost de aproape 10 mld. Euro si faptul ca si dupa ce am facut tightening-urile, investitorii au ramas in book, foarte multi investitori tip real money care pe masura ce am redus randamentul si am pastrat ordinele, cat si discutiile pe care le-am avut dupa emisiune noua ne arata ca in continuare exista o cerere pentru instrumente green (verzi – n.r.). Si, din ce acest motiv, urmarim sa mai accesam piata, dar avand restrictia trebuie sa utilizam fondurile inainte, din acest motiv am fost oarecum si precauti. S-ar fi putut emite si o suma mult mai mare la valoarea book-ului si la calitatea investitorilor, am fi putut emite si o suma dubla”, a declarat Bogdan Zinca, Sef serviciu Contractare la Directia Generala de Trezorerie si Datorie Publica in cadrul Ministerului Finantelor Publice.

Potrivit acestuia, urmatoarea emisiune de obligatiuni verzi in functie de alocare poate fi in anul 2025.

Un alt program de succes pentru Finante este emiterea titlurilor de stat Fidelis, care ajunge in alta etapa de dezvoltare, dupa succesul rundelor anterioare.

„Incepand cu acest an vom avea 5 emisiuni de titluri de stat Fidelis, de obicei aveau un caracte trimestrial. Incercam sa le cuplam in jurul scadentelor tocmai pentru a permite populatiei sa reinvesteasca sumele ajunse la maturitate. Este un program de succes pe care cu siguranta il vom continua, iar daca la debutul lor nu intuiam sau nu asumam o suma in necesarul total de finantare deja sumele atrase il fac un program esential pentru statul roman si pentru acoperirea necesarului de finantare.”, explica Bogdan Zinca din partea Trezoreriei.

„Tot ca un plan pentru viitor, aceste programe merg foarte bine pe piata interna, dar oarecum lasam neadresat destul de mult diaspora romaneasca. Sunt foarte multi romani care locuiesc in strainatate, au venituri acolo si vedem pe timpul lunilor de vara ca primim foarte multe petitii sau vedem niste subscrieri mari in conditiile in care celelalte piete traditionale – interbancara, euroobligatiunile, sunt piete care nu performeaza in acea perioada.  Avem un proiect, incercam sa dezvoltam o platforma informatica pe modelul Ghiseul.ro asa cum poti sa iti platesti taxele de oriunde din lume sa poti sa iti achizitionezi si titluri de stat. Este un program in derulare si speram sa il avem operational undeva in a doua jumatate a anului”, a mai adaugat reprezentantul Ministerului de Finante.

Pe piata obligatiunilor corporative verzi, domina bancile, care au derulat periodic tranzactii de a atrage bani de la investitori pentru intarirea capitalizarii proprii.

„Avem la acest moment emise obligatiuni de 8,7 mld. RON echivalent, dintre care pe piata locala am emis cam 59% din volumul total, deci peste 5 mld. RON au fost realizate prin plasamente private adresate investitorilor locali. Din cele 10 emisiuni, avem 4 emisiuni de obligatiuni verzi. Anul trecut am realizat prima emisiune de euroobligatiuni verzi si cea mai mare emisiune a unui emitent corporate din Romania, 700 mil. Euro, formatul a fost intr-adevar verde. Ne-am bucurat de o dispersie extrem de larga din tot spatiul european, cu o pondere importanta si pentru investitorii locali. Dispersia intre emisiuni verzi si non-verzi, avem undeva la 55% emisiuni verzi si 45% emisiuni in format conventional, non – verde.”, a punctat Cosmina Plaveti din partea BCR, unul dintre pionierii si liderii segmentului de emisiuni de obligatiuni verzi din Romania.

Canalele de finantare ale pietei de capital, fie prin IPO, fie prin emisiuni de obligatiuni, precum si alte tipuri de finantare alternative depind de fapt de rambursarea creditelor bancare, sustine Florin Ilie, Deputy CEO & Head of Wholesale Banking in cadrul ING Bank Romania.

„Daca vorbim de piata de capital, in general,  piata de capital europeana este subdimensionata, nu doar in Romania. Europa nu a fost incurajata foarte tare. Toti banii care se invart in piata asta – in piata bursiera, in piata de obligatiuni, de equity (actiuni – n.r.) nu sunt altceva decat credite bancare inca nerambursate ca sa ne fie clar de unde vin banii. Toti banii din piata nu reprezinta altceva in esenta decat creditele altcuiva inca nerambursate. Daca maine s-ar rambursa toate creditele, s-ar inchide toate datoriile fata de oricine, nimeni nu ar mai avea nimic de impartit cu nimeni si atunci banii nu ar mai exista pentru ca nu mai ai de ce”, a spus Florin Ilie de la ING Bank.

„La ora asta, piata este sub presiune, nu presiune incat ar trebui sa ne preocupam, dar in sensul ca peste tot presiunea randamentelor si a inflatiei se vede. Pe termen scurt, investitorii principali in obligatiuni, corporatiste sau de stat, sunt fonduri de investitii locale, fondurile de pensii in principal, care au inflow-uri. La randamente pe termen scurt, sunt trezoreriile bancilor, care isi plaseaza excedentul de lichiditate. Pe termen mediu si pe termen lung, pe curba randamentelor sunt fondurile de pensii, in principal locale. Fondurile straine de investitii sunt investiti aici, au venit masiv in ultimul timp, anul acesta mai degraba sunt neutri. Vin in continuare, dar mult mai putin. Nici nu vand, dar cred ca principalul risc acolo este stabilitatea cursului de schimb, care nu este sub risc la ora asta, doar o volatilitate mai mare a cursului de schimb i-ar face pe straini sa reconsidere portofoliul de expuneri pe Romania. Nu vedem riscuri imediate sau previzibile la cursul de schimb, deci cu alte cuvinte e mai degraba stabil si de aceea si randamentele probabil ca vor ramane relativ stabile.”, afirma bancherul ING.

„M-as uita cu atentie la ce se intampla in SUA si riscul major este protectionismul comercial, care va afecta si obligatiuni, daca politic se va merge pe ideea de protectionism. Iar la ora asta, dupa cum arata lucrurile, este un risc destul de mare in viitor pe un an, doi, trei ani cu impact semnificativ pe orice.”, a punctat Florin Ilie de la ING Bank Romania.

Pe piata de administrare a fondurilor deschise de investitii, desi domina plasamentele in obligatiuni si titluri cu venit fix, cresc investitiile plasate in actiuni.

„Observam ca exista o schimbare de structura, fondurile de obligatiuni si fix income au pierdut din pondere, erau peste 66% in 2020, astazi au undeva la 47%. Chiar si fondurile diversificate au avut o crestere importanta de la 8% la peste 13%, in prezent fondurile de actiuni si diversificate inseamna 37% din valoarea activelor pietei fondurilor deschise de investitii. Daca e sa le comparam cu Europa, acolo avem fonduri de equity 44% in conditiile in care noi avem 23% si fonduri de bonds de 24% in Europa in conditiile in care noi avem 47%”, a declarat Jan Pricop, Director Executiv al Asociatiei Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF).

„Ca dinamica, sunt pe trend investitiile in actiuni si cred ca o sa se mai pastreze o perioada, dar asta nu inseamna ca vor deveni majoritare sau vor face un switch inca cele doua (fondurile de actiuni vs fondurile de obligatiuni & venit fix). Nu vedem asa ceva”, adauga reprezentantul AAF, exponent al unei industrii care cumuleaza active sub administrare de peste 40 mld. RON (circa 8 mld. Euro).

Decizia de a investi in actiuni sau in obligatiuni are impact atat asupra investitorilor, cat si a antreprenorilor.

„Antreprenorii aflati la inceput de drum se finanteaza din fonduri proprii, din capitaluri proprii. La un moment dat, cand incep sa creasca si sa ajunga la un anumit nivel spre maturitate nu pot sa ramana doar pe capitaluri proprii, au nevoie de finantare de datorie pana la urma. Bancile sunt principalul finantator, trebuie sa recunoastem ca peste 90% din antreprenorii cu care am lucrat sunt indatorati catre banci, credite bancare.”, a spus Laurentiu Stan, exit planning advisor.

„Antreprenorii sunt obisnuiti cu banca, altfel au o preconceptie ca le va fi foarte dificil sa ajunga acolo si ca sunt prea mici pentru listare pe bursa si emisiuni de obligatiuni. Unii nici nu iau in calcul varianta aceasta pana nu li se spune cumva vezi ca ai si optiunile astea si trebuie sa le spui cu subiect si predicat: uite ai banca ce iti ofera asta, ai obligatiuni, ai piata de capital. Trebuie sa alegi intre cele 3 – 4 variante pe care le ai, astfel incat sa ai un mix de capital care sa aduca o valoare cat mai mare si o crestere durabila pe termen lung.”, a adaugat acesta.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2024 sunt Mazars, BCR, Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Globalworth si Vetimex Capital sunt Suporting Partners ai evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

 

 

 

Citeste aici toata seria MIRSANU IPO CHALLENGE 2024

 

 

MIRSANU IPO CHALLENGE 2024: Ce aduce si ce tine inca departe companiile antreprenoriale de pietele de capital. „Nu vad de ce Dedeman, compania care produce Borsec sau Cristim nu ar fi pe piata de capital”. Companii din industrie, energie si agribusiness, cu apetit de IPO pe bursa de la Bucuresti. Ce planuri de finantare au companiile si statul roman pe pietele de capital si cum se misca portofoliile investitorilor institutionali

 

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Toate listarile din ultimii 14 ani de pe bursa au totalizat peste 3,3 mld. Euro, am avut peste 50 de listari din 2010 pana acum, din care 15 au fost pe piata reglementata. Semnale de potentiale IPO-uri la companii, mai mult dinspre antreprenori si mai putin dinspre fonduri de investitii care cauta un exit pe bursa

 

Bogdan Chetreanu, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF): Exista interes foarte mare al companiilor din Republica Moldova sa se listeze la Bucuresti. Pe langa IPO-ul Premier Energy si maib, asteptam in 2024 inca o companie privata din Romania sa se listeze. Vor mai fi listari si din partea statului, avand in vedere obligativitatea din PNRR de a lista cel putin 3 companii

 

Bogdan Zinca, Ministerul de Finante: Urmatoarea emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale in functie de alocare va fi in 2025. Exista doua variante de dezvoltare a acestui program, adica putem sa largim cadrul si sa acoperim cheltuieli sociale ale statului la ministere precum Sanatatea sau Educatia, fie emitem pe alte piete, iar urmatoarea piata naturala ar fi cea locala

 

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Desi anul fiscal se incheie in iunie, portofoliul IFC in Romania a ajuns astazi la 2,055 mld. USD, din care 515 mil. USD sunt fonduri proprii si am mobilizat aproape 1,6 mld. USD, ajungand la o rata de mobilizare de 3 dolari la fiecare un dolar acordat sub forma de datorie. „Principala sursa de finantare pentru companii nu sunt bancile, ci creditul furnizor”

 

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Interesul nostru pe zona de obligatiuni corporative va fi orientat din ce in ce mai mult catre emitenti cu un rating bun de sustenabilitate, unde poate putem face un pic de rabat in ceea ce priveste lichiditatea. As vrea sa trag un semnal de atentie privind finantarea statului direct de la populatie, care e un pas de dezintermediere financiara si asta poate sa insemne ca avem mai putini bani care se duc catre economia reala

 

Florin Ilie, ING Bank: Toti banii care se invart in piata asta – in piata bursiera, in piata de obligatiuni, de equity nu sunt altceva decat credite bancare inca nerambursate

 

Cosmina Plaveti, BCR: Vedem potentiale IPO-uri la companii din industrie, agribusiness si energie. Avem un portofoliu de obligatiuni de 8,7 mld. RON, din care 55% sunt titluri verzi. Am iesit cu prima emisiune internationala de obligatiuni verzi pentru ca pentru volume mari mergi pe pietele externe, unde sunt si fonduri ESG specializate, iar plaja de investitori este mai larga

 

Razvan Butucaru, Mazars: La tranzactiile mari, gasesti mai usor investitori care sa investeasca impreuna 1 mld. Euro decat unul singur care sa investeasca aceeasi suma. Din acest motiv, logic ar fi ca piata de capital sa fie mai atractiva si sa poti sa ridici astfel de bani mai usor decat in piata de M&A

 

Bogdan Chirita, Value4Capital: IPO-ul MedLife este un studiu de caz destul de reusit despre cum poti sa faci un exit pe bursa. Nu am vrut sa mergem pe piata publica, am explorat inainte de IPO o tranzactie privata. Constrangerile unui fond de private equity, care are o perioada de investitie, de crestere a companiei si de exit, ne-au facut sa iesim probabil un pic mai devreme decat ne-am fi dorit

 

Sorin Petre, PwC: Pe piata de capital, multiplii de evaluare ai companiilor sunt cat de cat mai stabili, deci ar fi o investitie cu un randament mai constant decat pe piata de M&A. Cum difera topul IPO-urilor companiilor antreprenoriale de topul multiplilor PER obtinuti la listarea la BVB

 

Jan Pricop, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Fondurile de obligatiuni si cu venit fix au pierdut ca pondere in portofoliile fondurilor de investitii de la peste 66% in 2020 la circa 47% acum. Sunt pe trend investitiile in actiuni si cred ca aceasta dinamica se va pastra inca o perioada

 

Eugeniu Baltag, Purcari: Prin parteneriatul dintre fondatorul companiei, IFC si fondul de investitii Horizon Capital s-a ajuns la o formula de mijloc si am prins valul IPO in 2018. Dupa listare, ne-am finantat tranzactiile M&A din propriul cash si credit bancar, dar vom folosi pe termen mediu oportunitatile de pe piata de capital pentru a emite actiuni suplimentare si a finanta tranzactii

 

Laurentiu Stan, exit planning advisor: Antreprenorii la inceput de drum se finanteaza din fonduri proprii, iar dupa ce incep sa creasca au nevoie de finantare de datorie. Ei sunt obisnuiti cu banca si au o preconceptie ca le va fi foarte dificil sa ajunga pe piata de capital, ca sunt prea mici pentru listare pe bursa si emisiuni de obligatiuni

 

 

 

 

 

 

 

vizual mipoc 24 main 624x344

Investitori, consultanti, autoritati si jucatori de pe pietele de capital vor dezbate principalele tendinte de pe pietele de capital privind tranzactiile IPO si emisiuni de obligatiuni la MIRSANU IPO CHALLENGE 2024

MIRSANU IPO CHALLENGE 2024

 

IPO. Bonds. Capital markets.

 

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 25 aprilie MIRSANU IPO CHALLENGE 2024, a treia editie a unui eveniment de continut concentrat asupra tranzactiilor IPO, a emisiunilor de obligatiuni si a tendintelor care preocupa investitori, antreprenori si comunitatea pietelor de capital in ansamblu.

Dupa IPO-ul record al Hidroelectrica din 2023, bursele raman in continuare in expectativa pe un fundal inca dominat de razboiul din Ucraina si cu conditii de piata inca marcate de dobanzi mari si inflatie, chiar daca aceasta din urma este inscrisa pe un trend de scadere.

Investitorii asteapta noi IPO-uri dinspre mediul privat, in contextul in care, pe de o parte, varsta capitalismului romanesc postdecembrist a trecut de 30 de ani, iar unele afaceri au ajuns sau se apropie cu pasi repezi de momentul succesiunii, iar pe de alta parte, pentru ca ofera un spatiu de exit actionarilor minoritari si investitorilor financiari care au sprijinit cresterea unor companii antreprenoriale.

Bancile si-au consolidat statutul de principali piloni ai emisiunilor de obligatiuni, iar aici sunt asteptate sa vina inclusiv companii private.

Institutiile financiare internationale continua sa actioneze ca investitori – ancora pentru a oferi stabilitate tranzactiilor cu obligatiuni verzi sau sustenabile si pentru a sprijini formarea unei adevarate piete pentru astfel de instrumente.

La randul lor, managerii de fonduri cauta lichiditate si randamente atractive pentru portofoliile lor intr-un context general in care multe afaceri private ezita sa devina companii publice. Cum poate castiga bursa batalia pentru succesiunea unor afaceri mature? Cand in viata unei companii antreprenoriale, este o optiune potrivita un IPO sau un M&A, cand un IPO exclude un M&A si cand un IPO poate preceda tranzactii M&A? De ce au nevoie antreprenorii pentru a alege calea unui IPO pentru afacerile pe care le conduc? Ce pipeline de obligatiuni asteapta pe bursa investitorii? Ce oportunitati post-IPO au capitalizat companiile listate? Ce este la orizont pe segmentul obligatiunilor verzi si a titlurilor cu link de sustenabilitate?

 

  • FORMAT Exclusiv cu participare fizica
  • LOCATIE Pullman Hotel, sala Montreal
  • AUDIENTA – TARGET comunitatea formata din investitori, antreprenori, manageri de fonduri de investitii, investitori institutionali locali si internationali, executivi, consultanti, brokeri, avocati, alte parti interesate
  • CATEGORIE DE INTERESE strategie corporativa, piete de capital, investitii, antreprenoriat, finantare, tranzactii corporative
  • DATA 25.04.2024

 

 

 

Au confirmat pana acum participarea la eveniment urmatorii vorbitori:

 

  • ADRIAN TANASE, CEO Bursa de Valori Bucuresti (BVB)

 

  • CRISTIAN NACU, Senior Country Officer Romania International Finance Corporation (IFC)

 

  • HORIA BRAUN – ERDEI, CEO Erste Asset Management Romania

 

  • FLORIN ILIE, Deputy CEO & Head of Wholesale Banking ING Bank Romania

 

  • RAZVAN BUTUCARU, Partner, Financial Services & Advisory Leader Mazars Romania

 

  • COSMINA PLAVETI, Head Investment Banking BCR

 

  • SORIN PETRE, Partner & Head of Valuation & Economics PwC Romania

 

  • BOGDAN CHIRITA, Partner Value4Capital

 

  • BOGDAN CHETREANU, Sef serviciu Emitenti si Oferte publice Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF)

 

  • BOGDAN ZINCA, Sef serviciu Contractare la Directia Generala de Trezorerie si Datorie Publica Ministerul Finantelor Publice

 

  • JAN PRICOP, Executive Director Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF)

 

  • EUGENIU BALTAG, Director Investor Relations, Purcari

 

  • LAURENTIU STAN, exit planning advisor

 

 

 

Agenda evenimentului:

 

08.30 – 10.00 Inregistrare & networking

10.00 – 10.05 Introducere din partea moderatorului Adrian Mirsanu, Fondator jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO

10.05 – 10.55 Panel Tendinte pe pietele de capital

10.55 – 11.45 Panel IPO

11.45 – 12.15 Pauza de cafea

12.15 – 13.05 Panel Obligatiuni/Bonds

13.05 – 13.10 Concluzii

13.10 – 14.00 Lunch & Networking

 

 

Partenerii acestui eveniment sunt Mazars Romania, BCR si Bursa de Valori Bucuresti. Supporting Partners sunt Globalworth si Vetimex Capital.

 

 

Principalele topicuri

 

  • Ce tendinte modeleaza evolutiile de pe pietele de capital
  • Ce companii asteapta investitorii sa isi faca IPO pe bursa
  • Cum au capitalizat companiile listate oportunitatile post-IPO oferite de catre bursa
  • De ce marile companii private ezita sa devina companii publice
  • Cum poate bursa sa atraga afacerile ajunse in pragul succesiunii
  • Cand decid antreprenorii sa faca IPO excluzand M&A si cand decid sa faca IPO si apoi M&A
  • Ce emisiuni de obligatiuni sunt asteptate sa vina pe bursa
  • Cum evolueaza segmentul obligatiunilor verzi si al obligatiunilor cu link de sustenabilitate
  • Ce perspective ofera multiplii de evaluare ai companiilor listate vs companii private
  • Cum se misca mixul equity – debt in portofoliile investitorilor institutionali

 

 

De ce sa participi

 

  • Fii conectat la deciziile si tendintele principalilor jucatori din piata de capital
  • Afli direct de la sursa ce teme sunt de interes pentru liderii de pe pietele de capital
  • Un timp bine investit
  • Ai acces la continut relevant privind tranzactiile IPO si cu emisiuni de obligatiuni
  • Iti extinzi aria profesionala cu perspective noi de interes de la investitori, lideri de companii, exponenti ai autoritatilor din pietele de capital, consultanti de top
  • Gasesti noi oportunitati de afaceri

 

 

Participarea la eveniment se face pe baza de invitatie sau taxa de acces de 500 RON (100 Euro). Pentru detalii, cei interesati sa participe la eveniment sunt invitati sa ne contacteze la office@mirsanu.ro. Pentru FREE PASS media, va rugam sa ne contactati la office@mirsanu.ro.

 

 

 

Despre MIRSANU.RO

 

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este primul produs media romanesc de stiri, analize, interviuri si opinii dedicat exclusiv tranzactiilor si profesionittilor din acest domeniu. Ofera informatii din aria tranzactiilor corporative pe trei directii principale – fuziuni si achiziții (M & A), finantari si tranzactii pe piata de capital.

Platforma de media MIRSANU.RO organizeaza incepand cu 2018 seria de evenimente corporate MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT impreuna cu jucatori – cheie din tranzactiile de M&A, finantare, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii real estate si alte tranzactii corporative majore din Romania si Europa Centrala si de Est. In 2022, a lansat conferintele MIRSANU IPO CHALLENGE, dedicat tranzactiilor si comunitatii pietelor de capital, si THE SUSTAINABILITY CHALLENGE, eveniment dedicat tematicii de sustenabilitate in cadrul mediului de afaceri.