MIRSANU.RO

publicat la: 08.08.2014  21:05

RBS Bank România

 

Anul înființării: 1995

Acționar majoritar: The Royal Bank of Scotland

Cod unic de identificare: 7411305

Număr de înmatriculare la registrul comerțului: J40/3748/1995

Logologo RBS

Domeniu de activitate: bancar

Stare societate: Dizolvare fără lichidare (fuziune) de la data de 1 septembrie 2013

Active totale la 31 decembrie 2008: 9.145,6 milioane lei (2.483,4 milioane euro)

Active totale la 31 decembrie 2009: 7.176,4 milioane lei  (1.693,6 milioane euro)

Active totale la 31 decembrie 2010: 6.155,2 milioane lei  (1.462 milioane euro)

Active totale la 31 decembrie 2011: 5.793,3 milioane lei (1.367 milioane euro)

Active totale la 31 decembrie 2012: 4.792,3 milioane lei  (1.075,5 milioane euro)

Active totale la 31 decembrie 2013: 1.909,1 milioane lei (432 milioane euro)

Cota de piață, după active totale la 31 decembrie 2008: 2,9 %

Cota de piață, după active totale la 31 decembrie 2009: 2,2 %

Cota de piață, după active totale la 31 decembrie 2010: 1,8 %

Cota de piață, după active totale la 31 decembrie 2011: 1,6 %

Cota de piață, după active totale la 31 decembrie 2012: 1,3 %

Cota de piață, după active totale la 31 decembrie 2013: 0,5 %

Venituri totale la 31 decembrie 2008: 946,7 milioane lei (257 milioane euro)

Venituri totale la 31 decembrie 2009: 977,1 milioane lei (230,6 milioane euro)

Venituri totale la 31 decembrie 2010: 819,6 milioane lei (194,7 milioane euro)

Venituri totale la 31 decembrie 2011: 706,4 milioane lei (166,7 milioane euro)

Venituri totale la 31 decembrie 2012: N.A.

Profit net la 31 decembrie 2008: 61,9 milioane lei (16,8 milioane euro)

Profit net la 31 decembrie 2009: 130,4 milioane lei (30,8 milioane euro)

Profit net la 31 decembrie 2010: 142,7 milioane lei (33,9 milioane euro)

Profit net la 31 decembrie 2011: 100 milioane lei (23,6 milioane euro)

Profit net la 31 decembrie 2012: – 38,1 milioane lei ( -8,6  milioane euro)

Fonduri proprii la 31 decembrie 2008: 603,1 milioane lei (163,8 milioane euro)

Fonduri proprii la 31 decembrie 2009: 635,4 milioane lei  (150 milioane euro)

Fonduri proprii la 31 decembrie 2010: 777,4 milioane lei  (184,7 milioane euro)

Fonduri proprii la 31 decembrie 2011: 875,0 milioane lei  (206,5 milioane euro)

Fonduri proprii la 31 decembrie 2012: 951,2 milioane lei  (213,5 milioane euro)

Fonduri proprii la 31 decembrie 2013: 41,9 milioane lei (9,5 milioane euro)

Cota de piață, după fondurile proprii la 31 decembrie 2008: 2,1 %

Cota de piață, după fondurile proprii la 31 decembrie 2009: 2,1 %

Cota de piață, după fondurile proprii la 31 decembrie 2010: 2,5 %

Cota de piață, după fondurile proprii la 31 decembrie 2011: 2,7 %

Cota de piață, după fondurile proprii la 31 decembrie 2012: 3,1 %

Cota de piață, după fondurile proprii la 31 decembrie 2013: 0,1 %

Echipa de management:

Henk Paardekooper: Director General

Sridhar Cadambi: Director Executiv Operaţiuni

Ştefan Şooş: Director Executiv Financiar

Sediul central: Str. Barbu Văcărescu, nr. 301-311, Etaj 1, Sector 2, Bucureşti

Telefon: +4021 202 04 00

Istoricul RBS Bank România este, în cea mai mare parte, cel al fostei bănci ABN Amro România, bancă înființată în 1995 de grupul financiar olandez. Bancherul olandez Steven van Groningen, actualul președinte al Raiffeisen Bank România, a fost implicat în deschiderea operațiunii ABN Amro pe piața locală. Olandezii au fost consiliați la primii pași ai lor în România de către casa de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, una dintre primele și cele mai mari firme locale de consultanță juridică de pe piață.

Primul șef al ABN Amro Bank România a fost Henk Mulder, un bancher olandez care are experiență de peste trei decenii în domeniu, iar acum ocupă funcția de managing director la Rabobank Development, divizia băncii olandeze care desfășoară activități de finanțare a agriculturii și a industriei alimentare pe piețele din Africa, Asia și America Latin㠃.

Henk Mulder a deținut funcția de CEO al ABN Amro România, în perioada 1995 – 1998, dar și în intervalul 2002 – 2005.

În anul 1998, ABN Amro ocupa locul 12 din cele 45 de bănci dup㠃 active, acestea fiind de 2.331 miliarde de lei vechi și o cotă de 1,8%, fiind de aproape patru ori mai mare decât cea din prezent. În acea perioadă, Bancorex domina clasamentul băncilor locale, deținând 20% din piață.

Un an mai târziu a venit la conducere olandezul Robert Rekkers, acesta fiind responsabil de propulsarea Băncii Transilvania în topul primelor 3 bănci.

În 1999, ABN Amro a continuat să crească ajungând la o cotă de piață de 4%, dublă față de valoarea din anul precedent, iar în clasamentul local al băncilor a ajuns a opta bancă locală după active.

Un an mai târziu, olandezii ajung pe locul cinci în topul celor mai mari bănci, iar în 2001 ABN Amro Bank România ajunge între primele patru bănci locale, după BCR, BRD și CEC.  Este cea mai înaltă poziție atinsă în sistemul bancar local de către banca olandeză. Ascensiunea se termină cu o cotă de piață de peste 5%, urmând ca în următorii ani, ABN Amro să fie depășită de Raiffeisen, care intră intr-o perioadă de extindere pe piață.

În 2001, banca ocupa cea mai buna poziție pe piață, sub mandatul lui Rekkers, urmând apoi să fie depășită de alți competitori.

În anul 2006, ABN Amro România se afla pe ultima poziție în top 10 bănci, dar avea o reputație bună pe piața financiară locală, cu un portofoliu solid de companii. ABN Amro Bank România își crease deja o reputație premium pe segmentul clientelei de companii și dispunea de un personal cu înaltă calificare, din care în anii următori multe bănci mari locale  și-au ales candidați pentru posturi de top management.  Robert Rekkers a plecat de la ABN Amro la șefia Băncii Transilvania pe care a adus-o într-un deceniu pe poziția a treia în sistemul bancar. Peter Weiss, un alt CEO al ABN Amro Bank România, avea să fie la un moment dat directorul general executiv al Bancpost, iar Johann Gabriels este actualul director general al Carpatica. De asemenea, Marinel Burduja, care s-a ocupat ani buni de dezvoltarea portofoliului corporate de la ABN Amro Bank România, a fost apoi prim vicepreședinte al Raiffeisen Bank România, iar în ultimul an a fost CEO al Băncii Române pentru Comerț și Industrie, fostă ATE Bank România vândută de către grecii de la Piraeus Bank omului de afaceri Dorinel Umbrărescu.

De asemenea, Roxana Moldovan, fost vicepreședinte al ABN Amro Bank România și apoi al RBS Bank România, este președintele Comitetului de supraveghere al BRCI. La aceștia se adaugă o suită largă de bancheri care au plecat apoi pe poziții de conducere în băncile locale, printre care se numără oameni precum Magdalena Manea sau Lucian Ropotă.

Din păcate, soarta ABN Amro Bank România avea să ia o altă turnură în urma unei tranzacții globale și a evenimentelor ulterioare.

În 2007, consorțiul format din RBS (Marea Britanie) – Fortis (Olanda) – Santander (Spania) cumpără ABN Amro, la un preț de peste 70 de miliarde de euro. La împărțirea listei de operațiuni din întreaga lume, ABN Amro România ajunge în patrimoniul RBS.

Un an mai târziu statul englez este nevoit să ajute banca RBS perintr-un pachet financiar, care nu a putut să digere achiziția activelor ABN Amro și a fost la un pas de colaps. Salvată de statul englez, RBS a trecut apoi la vânzarea mai multor operațiuni din întreaga lume, inclusiv a celei dezvoltate în România anterior de către olandezii de la ABN Amro.

Astfel, în 2009, banca locală era la vânzare, era profitabilă și avea o structură de active echilibrată între corporate (companii) și retail (persoane fizice).

ABN Amro Bank România și-a construit o reputație puternică nu doar în ochii competitorilor ci și în fața băncii centrale, guvernatorul Mugur Isărescu afirmând după scoaterea acesteia la vânzare în 2009 că este una dintre cele mai solide bănci de pe piață.

Pe lista cumpărătorilor interesați s-au aflat bănci precum Deutsche Bank și OTP, precum și fonduri de investiții. Englezii însă au ținut de fiecare dată la preț și astfel o bancă scoasă la vânzare încă de la începutul crizei financiare s-a vândut în două tranșe, în 2013 și în 2014.

Anul 2012 este exercițiul financiar în care banca înregistrează pierdere. În 2013, britanicii trec la dizolvarea fără lichidare a băncii, după finalizarea transferului de active de retail și Royal Preffered Banking către UniCredit. Atunci banca – mamă a fuzionat prin absorbție cu RBS România, preluând activele rămase ale băncii, pe care avea să le vândă în acest an tot către UniCredit.

Activele băncii au scăzut și ele de la an la an în perioada analizată ajungând de la 9.145,6 milioane lei (2.483,4 milioane euro) până la 1.909,1 milioane lei (432 milioane euro). Cota de piață după active, corespunzător, s-a redus de la 2,9 % la 0,5 % la finele anului 2013.

Veniturile totale ating cea mai mare valoare în anul 2009, de 977,1 milioane lei (230,6 milioane euro), urmând ca în 2011 să ajungă la 706,4 milioane lei (166,7 milioane euro).

Profitul net se diminuează de la 142,7 milioane lei (33,9 milioane euro) până la o pierdere de 38,1 milioane lei (-8,6 milioane euro).

Fondurile proprii se diminuează de mai mult de 20 de ori între anii 2012- 2013, ajungând de la 951,2 milioane lei (213,5 milioane euro) la 41,9 milioane lei (9,5 milioane euro). Cota de piață după fondurile proprii înregistrează aceeași evoluție, ajungând de la 3,1 % la 0,1 %.

În 2013, UniCredit Țiriac Bank cumpără portofoliul de retail și cel de private banking al RBS Bank România, valoarea tranzacției nefiind făcută publică. Pe 8 august 2014, italienii cumpără și restul activelor rămase, mai exact portofoliul de clienți – companii, italienii angajându-se să preia și personalul aferent al băncii.

Finalizarea tranzacției a fost anunțată pe 16 decembrie, dată la care practic se încheie cei 19 ani de viață ai fostei ABN Amro Bank România, redenumită ulterior RBS Bank România. În cele două tranzacții prin care și-au făcut exit-ul din România, RBS Bank a fost consiliată de către avocații de la RTPR Allen & Overy, biroul local afiliat firmei membre a Magic Circle – grupul select al celor mai mare case de avocatură din Londra.


Categorii: 


Cuvinte Cheie: 

0 Comentarii

Spune-ti parerea

Articole Similare:

Fuziuni Şi Achiziții

Tranzactia prin care investitorul imobiliar CTP intentioneaza sa preia 6 companii ale grupului P3 in Romania a ajuns in analiza Consiliului Concurentei. Componenta datoriilor are o pondere de circa doua treimi din portofoliul imobiliar local al P3, evaluat peste 265 mil. Euro

    CTP, liderul pietei de logistica si spatii industriale din Europa continentala, a notificat Consiliul Concurentei cu achizitia a 6 companii P3 din Romania, in cadrul uneia dintre cele mai mari tranzactii incheiate pe acest segment de piata, conform informatiilor disponibile pe  Citeşte articolul integral

Finanțări

Un dezvoltator imobiliar local a plasat o emisiune de obligatiuni de 16 mil. Euro catre polonezii de la CVI pentru finantarea portofoliului sau de proiecte si refinantarea unei investitii

    Dezvoltatorul imobiliar local InteRo Property Development a anuntat pe 12 februarie 2025 ca a finalizat o emisiune de obligatiuni de 16 mil. Euro in urma unui acord incheiat cu managerul polonez de fonduri de private debt CVI, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii  Citeşte articolul integral