Reprezentanții Piraeus Bank România au răspuns astăzi ca reacție la informațiile publicate de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO privind tranzacția de exit din piața locală a băncii elene că acum nu sunt planuri definitivate privind operațiunile locale.
„În acest moment, nu există planuri definitivate în privința operațiunilor Piraeus Bank România, acestea urmând să fie finalizate conform strategiei companiei – mamă, până în 2018. Piraeus Bank este o entitate listată la bursă și nu putem comenta în baza unor informații din piață. Dacă apar dezvoltări concrete în legatură cu acest subiect ne vom informa toți partenerii în mod prompt”, a declarat Cătălin Pârvu, CEO al Piraeus Bank România.
Declarațiile șefului local al Piraeus vin la o zi după solicitarea unui punct de vedere al băncii pe acest subiect adresate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.
Surse din piață susțin că Piraeus Bank a primit deja un număr de aproximativ 5 oferte indicative, adică neangajante din partea celor care le formulează, din partea Băncii Transilvania, OTP Bank, precum și a unor fonduri americane de investiții. Informațiile disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO indică faptul că tranzacția este coordonată de la Atena de către banca – mamă, Piraeus Bank.
Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a transmis încă de ieri întrebările pe marginea acestei tranzacții atât către Piraeus Bank România, cât și către Banca Transilvania, respectiv OTP Bank România, însă nu a primit niciun răspuns oficial până acum de la băncile nominalizate ca fiind interesate de subsidiara băncii elene.
„Nu suntem angrenați în acest moment în discuții privind preluarea altei bănci. Nu am făcut nicio ofertă de preluare a Piraeus Bank Romania” a comentat astăzi pentru Hotnews.ro Omer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania.
Declarațiile șefului BT neagă depunerea acum a unei oferte de preluare a Piraeus Bank România, dar nu și interesul pentru o astfel de tranzacție. Interesul unui investitor este exprimat formal, de regulă, printr-o ofertă indicativă, care nu este însă și una angajantă. În acest moment, informațiile jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO sunt că tranzacția a ajuns în stadiul primirii ofertelor indicative, nu a celor de preluare, adică angajante.
Calendarul unei tranzacții de acest tip cuprinde mai multe etape, depunerea ofertelor neangajante fiind una dintre primele faze formale ale procesului.
Printre primii pași clasici ai unei astfel de tranzacții se află angajarea unei bănci de investiții de către vânzător, banca de investiții având rolul de a pregăti, a organiza și a coordona tranzacția de vânzare.
Astfel, banca de investiții angajată de vânzător este cea care trimite un info memo în piață către o listă de potențiali cumpărători și investitori în care pune la dispoziția acestora informații despre compania scoasă la vânzare, alte detalii tehnice și avansează un termen pentru depunerea ofertelor neangajante de către cei interesați.
În urma depunerii ofertelor neangajante, vânzătorul poate decide dacă merge cu toți ofertanții mai departe sau selectează o listă scurtă pentru etapa următoare.
Potențialii cumpărători intră apoi în faza de due dilligence (analiză financiară – n.r.), etapă în care au acces la mai multe informații pentru a avea o imagine mai clară despre ținta de achiziție. În urma încheierii activității de due dilligence, investitorii pot continua procesul prin depunerea unei oferte angajante sau pot alege să nu continue procesul. După depunerea ofertelor angajante, tranzacția poate evolua în funcție de strategia vânzătorului.
Unul dintre cele mai frecvente scenarii este că vânzătorul selectează ofertantul care a oferit cel mai bun preț și continuă negocierile cu acesta pentru a ajunge la semnarea unui contract de vânzare – cumpărare.
O altă cale pe care o poate urma vânzătorul este de a selecta doi sau mai mulți ofertanți pentru a negocia în paralel. Dacă sunt depuse mai multe oferte, pentru maximizarea prețului obținut din tranzacție vânzătorul poate opta pentru selecția unei liste scurte de investitori care să vină cu oferte îmbunătățite înainte de a alege cu cine va ajunge în etapa negocierilor finale pentru semnarea contractului, care cuprinde clauzele privind prețul, condițiile de plată, condițiile puse de părțile în contract.
Declarațiile participanților într-o tranzacție variază de la o fază la alta a procesului și în funcție de propria strategie de comunicare. Până la depunerea unei oferte angajante, apar cu o frecvență mai mare declarații de negare sau cu nuanțe de ambiguitate tocmai datorită faptului că tranzacția nu a atins fazele finale, iar potențialii cumpărători iau în calcul și ieșirea din tranzacție. În mod contrar, asemenea poziții sunt exprimate chiar până la momentul semnării sau al anunțării tranzacției, care poate fi ulterior semnării tranzacției.
Parcurgerea pașilor unei tranzacții poate dura, în medie 6 luni, sau, mai rar, câțiva ani, în funcție de specificul său.
Cazul unei tranzacții recente derulate cu rapiditate pe piața bancară locală este oferit chiar de Banca Transilvania, care conform propriilor declarații publice, a parcurs în perioada septembrie – 10 decembrie 2014, adică în circa 3 luni, toate etapele de la discuții până la semnarea contractului de vânzare – cumpărare a Volksbank România.
Finalizarea tranzacției, când practic se plătește prețul pe acțiuni și se transferă dreptul de proprietate asupra acțiunilor și a afacerii, a avut loc pe 7 aprilie 2015, adică la 4 luni după semnarea contractului. Atât BT, cât și OTP care a cumpărat Millennium Bank România, au dat declarații că sunt interesate de achiziții pe piața bancară locală și în continuare.
Tranzacția dintre Banca Transilvania și Volksbank România a fost anunțată în premieră în diferite faze de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO în articolele publicate pe 18 noiembrie 2014, 3 decembrie 2014 și 6 aprilie 2015, anunțul oficial din 10 decembrie confirmând vestea preluării de către banca din Cluj – Napoca.
Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a publicat în premieră în cele aproximativ opt luni de la lansarea sa pe piață, în 16 octombrie 2014, mai multe tranzacții printre care vânzarea Volksbank România către BT, achiziția de către fondul de investiții Oresa Ventures a companiei IT RBC, achiziția fabricii de detergenți a P&G de către germanii de la Dalli, intrarea Deutsche Bank în cursa pentru achiziția pachetului de credite neperformante de peste 400 mil. euro de la BCR, afacere pe care și-a adjudecat-o câteva luni mai târziu, scoaterea la vânzare a Billa România de către REWE, vânzarea pachetului de 36% din MedLife de către fondul de investiții V4C, angajarea băncii de investiții Rothschild de către fondul de investiții Advent pentru vânzarea Regina Maria, negocierile firmelor din grupul Rompetrol pentru credite de aproape 400 mil. dolari de la marile bănci locale, vânzarea unui pachet de credite neperformante al Piraeus Bank România de până la 200 mil. euro, achiziția de acțiuni a Mezannine Management în afacerea Amethyst, achiziția Pehart Tec de către fondul de investiții Abris Capital sau eșecul vânzării pachetului de active ale Bank of Cyprus România.
