Adrian Mîrșanu

publicat la: 30.01.2015  19:00

Enel nu se grăbește cu vânzarea activelor din România: Ultimul termen pentru depunerea ofertelor finale este nu mai devreme de a doua jumătate a lunii martie. Cine sunt cei doi oameni – cheie care decid asupra tranzacției de peste un miliard de euro

Patrizia Grieco (stânga), președintele Consiliului de Administrație al Enel, și Francesco Starace (dreapta) directorul general executiv al grupului. Sursă foto: Enel.
 

Gigantul italian al utilităților Enel așteaptă ofertele finale din partea investitorilor interesați de activele scoase la vânzare în România nu mai devreme de a doua jumătate a lunii martie, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Numărul investitorilor interesați este între 5 și 10, printre ei chinezii de la State Grid Corporation of China, compania franceză GDF Suez, E.ON (Germania), firmele românești de stat Electrica și Nuclearelectrica, respectiv grupul de telecomunicații RCS & RDS, conform ultimelor informații disponibile din piață.

”Așa cum am declarat de mai multe ori, noi nu furnizăm detalii cu privire la nicio tranzacție atâta vreme cât este încă în derulare”, a precizat într-un răspuns transmis pe e-mail pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Roberta Vivenzio, șeful departamentului Enel de relații cu media la nivel global.

Francesco Starace, directorul general executiv al Enel, spunea pe 21 ianuarie la Davos într-un interviu pentru Bloomberg că grupul italian a primit 5 oferte pentru activele din România și că va decide până la jumătatea acestui an dacă își vinde afacerile din estul Europei (Slovacia și România – n.r.).

Dacă cele două tranzacții merg înainte, acestea vor fi finalizate până la sfârșitul lui 2015, conform Bloomberg.

Valoarea tranzacției pentru activele Enel din România depășește un miliard de euro, însă italienii au dat constant mesaje că așteaptă un preț bun altfel ar putea renunța la vânzare. Unii analiști văd în spatele declarațiilor Enel și o tactică de a pune sub presiune potențialii investitori interesați în condițiile în care afacerea scoasă la vânzare este profitabilă și oferă poziții importante în piața distribuției și furnizării de electricitate.

De cealaltă parte, italienii spun că au un program de vânzări de active în România, Slovacia și alte operațiuni nonstrategice din care speră să obțină 4,4 mld. euro cu scopul reducerii datoriilor. Acestea sunt puse în balanță cu alte oportunități de eliberare de numerar, cum a fost recenta vânzare pe bursă a unui pachet de 21,92% din acțiunile subsidiarei spaniole Endesa pentru 3,113 mld. euro.

Pachetul de operațiuni Enel scos la vânzare în România cuprinde 64,4% din acțiunile distribuitorului de electricitate Enel Distribuție Muntenia SA și a companiei de furnizare Enel Energie Muntenia SA, pachetele de 51% din Enel Distribuție Banat SA, Enel Distribuție Dobrogea SA și Enel Energie SA, precum și pachetul de 100% din acțiunile companiei de servicii Enel România SRL, controlate prin intermediul vehiculului de investiții Enel Investment Holding BV. Enel Distribuție Muntenia asigură alimentarea cu energie a Bucureștiului și județele Ilfov și Giurgiu.

Sursă date: Enel (Italia)

Sursă date: Enel (Italia)

Companiile locale din portofoliul Enel au în administrare 91.000 de kilometri în regiunile în care operează, distribuind 14 TWh de electricitate pe an și cotă de piață de 34%. De asemenea, italienii au aici vânzări de aproximativ 9 TWh pe an către 2,6 milioane de clienți, din care 2,4 milioane sunt clienți rezidențiali, cu o cotă de piață de 20%, iar 0,2 milioane de clienți sunt companii, cu o cotă de piață de 38%, conform cifrelor făcute publice de către italieni.

În 2013, toate companiile Enel din România au înregistrat venituri consolidate de 1,118 miliarde de euro și câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 289 milioane de euro, potrivit datelor prezentate de către Enel Italia.

Până acum, s-au conturat și interesele unora dintre investitori în cadrul licitației. Astfel, Nuclearelectrica a dat semnale clare că dorește preluarea distribuției de energie din Dobrogea, așa cum pentru Electrica o partidă interesantă ar putea fi distribuția și furnizarea de energie care acoperă Bucureștiul, pentru care are deja litigii în fața Tribunalului de arbitraj de la Paris cu Enel pe care îl acuză de încălcarea unor clauze din contractul de privatizare. De asemenea, germanii de la E.ON și-ar fi exprimat interesul pentru distribuția din Banat, care ar corespunde perfect unui plan de integrare a operațiunilor de gaze și electricitate în vestul României după modelul deja existent în Moldova.

Dacă jucătorii activi deja pe piața românească văd tranzacția ca o ocazie de a-și completa propriile portofolii cu anumite active din cele scoase de Enel la vânzare, un investitor care ar simplifica lucrurile pentru italieni și ar fi interesat de întregul pachet de active este mai greu însă de găsit, pe un astfel de profil s-ar mula mai ales un jucător care vrea să intre pe piața locală de energie, iar aici singurul candidat eligibil par să fie chinezii de la State Grid Corporation of China. Alte surse din piața de energie susțin că și EDF din Franța se uită la aceste active, însă până acum nu au venit semnale puternice privind o asemenea candidatură.

Italienii sunt consiliați la vânzarea pachetului de active din România de către băncile de investiții Citi și UniCredit, în timp ce de consultanța juridică se ocupă casele de avocatură RTPR Allen & Overy, respectiv Mușat & Asociații.

Cine sunt oamenii – cheie privind decizia tranzacției din România

Decizia de a pune activele din România pe lista de vânzare alături de alte operațiuni are legătură mai ales cu doi oameni numiți în pozițiile – cheie ale Enel după venirea socialistului Matteo Renzi ca premier în februarie 2014. Fostul primar al Florenței, Matteo Renzi a devenit la 39 de ani cel mai tânăr premier din istoria Italiei. El a anunțat o serie de reforme în economie, iar valurile noii puteri au adus și șefi noi în companiile controlate de stat.

Pe acest fundal, au fost numiți în mai 2014 Francesco Starace pe poziția de director general executiv al Enel, respectiv Maria Patrizia Grieco în postul de președinte al Consiliului de Administrație al companiei.

Maria Patrizia Grieco, ce are în spate o carieră de peste două decenii în poziții de conducere în telecomunicații, este astăzi unul dintre directorii corporațiilor de top din Italia, alături de Emma Marcegaglia de la Eni și Luisa Todini de la Poșta italiană, toate numite de Renzi în campania sa de a pune femei în posturi – cheie din companii de stat și în fruntea unora dintre ministere.

Patrizia Grieco, născută în 1952, este absolventă de drept a Universității din Milano. Potrivit unui interviu acordat FT, are o fată care activează ca avocat în Milano, care la rândul ei are doi copii.
Patrizia Grieco și-a început cariera în 1977 în cadrul departamentului juridic și de afaceri al companiei de telecomunicații Italtel, a cărui conducere a preluat-o în 1994. Cinci ani mai târziu, a fost numită director responsabil cu reorganizarea și repoziționarea companiei, iar în 2002 a devenit director general executiv al Italtel.

În perioada septembrie 2003 – ianuarie 2006, ea a ocupat poziția de director general executiv la Siemens Informatica, divizia italiană a Siemens Business Services, al cărei membru în Consiliul executiv la nivel global a devenit apoi. În perioada februarie 2006 – septembrie 2008, a fost partener și director general executiv al firmei de consultanță și servicii în IT – Group Value Partners (acum NTT Data).

S-a mutat apoi la Olivetti, parte din Telecom Italia Group, de asemenea ca și director general executiv în perioada noiembrie 2008 – martie 2013. Tot aici, a fost și președinte al board-ului în perioada iunie 2011 – iunie 2014. Patrizia Grieco este acum director la Fiat Industrial, azi cunoscută sub numele de CNH Industrial – compania soră a Fiat Chrysler, și la Anima Holding.

Șefa Barclays Italia o descria pe Grieco ca având o înțelegere unică a nevoii de a combina inovația și buna guvernanță în cadrul unei companii. Ea conduce board-ul Enel de opt luni și este văzută ca unul dintre exponenții schimbării la scară largă promise de Matteo Renzi.

Consiliul de administrație al Enel condus de Patrizia Grieco este cel care a aprobat în iulie 2014 planul de vânzare a activelor din România și care va decide dacă va aproba sau nu ofertele primite. În plus, Patrizia Grieco supervizează activitățile de audit ale Enel, conduce și supraveghează aplicarea regulilor de guvernanță corporativă, iar împreună cu directorul general executiv reprezintă legal compania în fața instituțiilor și a autorităților.

Celălalt om – cheie din Enel este Francesco Starace, directorul general executiv al grupului italian de utilități. Are doi fii, îi place ciclismul și poezia și este fan al clubului de fotbal AS Roma.

Starace are o diplomă în inginerie nucleară a Politehnicii din Milano și și-a început cariera în managementul construcției de centrale electrice. A lucrat în General Electric, în grupul ABB și a fost numit șeful diviziei globale de vânzări de turbine pe gaz la Alstom Power. A căpătat experiență internațională în diferite poziții în SUA, Arabia Saudită, Egipt și Bulgaria.

Cariera lui Starace în cadrul Enel a început în 2000, ocupând poziția de șef al diviziei de afaceri în energie între iulie 2002 și octombrie 2005, respectiv de director general al diviziei Piețe între noiembrie 2005 și septembrie 2008. În perioada 2008 – 2014, a fost director general executiv al Enel Green Power, subsidiara din domeniul afacerilor de energie regenerabilă și unul dintre jucătorii globali de profil. În noiembrie 2010, s-a ocupat de listarea Enel Green Power pe bursele de la Milano și Madrid, unde valoarea de piață a firmei a fost de 8 mld. euro.

A fost numit în urmă cu opt luni director general executiv și una dintre țintele mandatului său a devenit reducerea datoriilor Enel și reorganizarea operațiunilor grupului. În acest context, a coordonat mai multe schimbări de directori ai operațiunilor de pe piețele emergente, respectiv a celor care se ocupă de America Latină și Europa de Est.

În mandatul lui Starace, are loc o apropiere între Enel și firmele, respectiv băncile chinezești, pe fondul nevoii grupului italian de lichidități cu care să-și reducă datorille.

Pe 11 iunie,  Starace semnează la Beijing un memorandum de înțelegere cu șefii firmelor de energie China Huaneng Group și ai China National Nuclear Corporation, în timpul vizitei lui Renzi în China.

Pe 14 octombrie, a semnat un memorandum de înțelegere cu Bank of China cu ocazia consiliului de afaceri Italia – China și în prezența premierilor chinez Li Keqiang și italian Matteo Renzi, prin care grupul de utilități și-a asigurat accesul la circa 1 mld. euro pentru următorii cinci ani.

De menționat că, după statul italian cu 31,2% din acțiuni, o bancă din China este al doilea mare investitor în Enel, ceea ce arată o creștere a influenței chinezești în afacerile grupului de utilități. Francesco Starace a reușit în mandatul său o victorie importantă prin vânzarea a circa 22% din Endesa pe bursă pentru 3,1 mld. euro, ceea ce este o realizare cu greutate în ansamblul eforturilor de reducere a datoriilor Enel. Valoarea bursieră a Enel este de circa 37,7 mld. euro.

Ultimele rezultate financiare ale Enel indică la 30 septembrie 2014 venituri de 54,075 mld. euro, un profit net de circa 1,9 mld. euro și o datorie netă de 44,6 mld. euro. Structura datoriei Enel după primele nouă luni ale anului indică un nivel de 6,8 mld. euro cu scadența în ultimul trimestru al acestui an. Pe termen scurt, datoriile se ridică la 10,5 mld. euro, în creștere cu 47% față de 31 decembrie 2013, potrivit unei prezentări cu rezultatele financiare la 30 septembrie 2014.


0 Comentarii

Spune-ti parerea

Articole Similare:

Avocați

Avocatii RTPR au asistat Grup Serban Holding la contractarea unei finantari de 73 mil. Euro de la un sindicat de banci

  Firma de avocatura RTPR a anuntat pe 24 decembrie 2024 ca a asistat Grup Serban Holding la contractarea unui credit sindicalizat de 73 mil. Euro pentru refinantarea datoriei existente si dezvoltarea activitatii. Finantarea a fost coordonata de catre BRD Groupe Société Générale si Banca Transi  Citeşte articolul integral