Arhive lunare: mai 2025

Bartosz Kwiatkowski, Enterprise Investors: Urmatoarea achizitie in Romania va fi anuntata in iunie 2025 si este de tip add-on a unei platforme aflate in portofoliul nostru. Ne intereseaza sa facem investitii la nivel local in verticale precum servicii de afaceri, servicii medicale, servicii financiare sau sectorul de consum. “In retail, este prea tarziu sa mai investim din nou”. Cu tichetele noastre de achizitii de 20 – 40 mil. Euro, ne pozitionam cu noul nostru fond in spatiul companiilor care sunt deja in portofoliul fondurilor locale de private equity pe care le putem creste pana la stadiul de vanzare catre investitori strategici

Enterprise Investors, unul dintre cei mai mari manageri de fonduri de private equity din Europa Centrala si de Est, va anunta in iunie 2025 urmatoarea sa achizitie pe piata din Romania, care va fi tot o achizitie de tip add-on ca si ultimele investitii raportate la nivel local, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Enterprise Investors nu a mai facut o achizitie directa de companie pe piata din Romania din 2016, cand a cumparat afacerea Noriel de pe piata jucariilor, vanduta in 2022 catre grupul turc Sunman.

Noul fond de investitii cu un capital proaspat de 340 mil. Euro strans de la investitori – Enterprise Investors Fund IX este interesat sa faca achizitii in companii din Romania, care activeaza in sectoare precum servicii de afaceri, nise de pe piata serviciilor medicale private, servicii financiare, sectorul de consum sau tehnologie, a spus Bartosz Kwiatkowski, Partener in cadrul Enterprise Investors care coordoneaza activitatea investitorului de private equity pe piata din Romania, in cadrul unui briefing media organizat la Bucuresti pe 28 mai 2025.

“In retail (in Romania, n.r.), acum este prea tarziu sa investim din nou”, a punctat reprezentantul Enterprise Investors, investitor care a vandut reteaua de retail alimentar Profi in 2017 pentru 533 mil. Euro in cash catre MidEuropa, cel mai mare exit ca valoare a tranzactiei semnat pana acum de catre managerul polonez de private equity in istoria sa de 35 de ani de cand este activ in pietele din regiune.

Un alt segment de afaceri al carui potential de crestere atrage atentia Enterprise Investors este si cel de wellness – fitness, conform reprezentantilor Enterprise Investors.

Intrebat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO care sunt diferentele dintre achizitiile directe ale Enterprise Investors si cele de tip add-on realizate de catre companii aflate deja in portofoliul fondului de investitii, Bartosz Kwiatkowski a detaliat: “Nu facem achizitii directe cu tichete sub 20 mil. Euro per tranzactie. De regula, tichetele noastre de tranzactie sunt intre 20 mil. Euro si 40 mil. Euro, iar tranzactiile de tip add-on pot fi de la cateva milioane euro pana la ordinul zecilor de milioane de euro. Depinde cat de mare este compania din portofoliu care face achizitia”.

El a dat ca exemplu reteaua croata de retail alimentar Studenac, care tocmai a raportat in 2024 venituri consolidate de peste 816 mil. Euro, inregistrand o rata de crestere de 22% fata de anul anterior.

Legat de modul de finantare al achizitiei, Bartosz Kwiatkowski a spus ca, de regula, firmele din portofoliul Enterprise Investors realizeaza achizitiile de tip add-on pe propriul bilant, folosind astfel propriul cash, la care se adauga si liniile de credit pe care le au la dispozitie sau le contracteaza de la banci pentru finantarea achizitiei companiei – tinta.

Intrebat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO unde se pozitioneaza noul fond al Enterprise Investors in ansamblul ecosistemului de investitori, Bartosz Kwiatkowski sustine ca pe segmentul tichetelor de 20 – 40 mil. Euro sunt mai putine tranzactii locale fata de etajul de piata reprezentat de tichetele situate in jurul a 10 mil. Euro, unde se gasesc mai multe tinte de achizitie.

Potrivit acestuia, noul fond se pozitioneaza in spatiul de crestere al companiilor care se afla in portofoliile fondurilor locale de private equity care au nevoie de un exit sau care cauta un partener de crestere astfel incat Enterprise Investors poate creste astfel de companii pana la stadiul unui exit catre un investitor strategic.

In ceea ce priveste marimea fondului si pozitionarea lui in ansamblul ecosistemului de private equity, Bartosz Kwiatkowski explica faptul ca o companie, in functie de marimea sa, poate accesa paliere diferite de capital de private equity care pleaca de la nivelul unui fond de private equity local cum este Morphosis Capital (in cazul unor tichete in jurul a 10 mil. Euro pana la 20 mil. Euro, n.r.), apoi poate trece in portofoliul unui fond de private equity regional de talia Enterprise Investors, care abordeaza achizitii de 20 – 40 mil. Euro, si care, la randul sau, dupa inca un ciclu de crestere, poate vinde compania catre un manager de private equity regional cu tichete mai mari per tranzactie cum este cazul MidEuropa ale carui tichete per tranzactie sunt in marja 50 – 300 mil. Euro, iar de acolo drumul de crestere al unei companii poate ajunge la ultimul palier de private equity, unde opereaza fonduri globale de investitii cum sunt cele de talia CVC, care abordeaza inclusiv tichete de peste 1 mld. Euro per tranzactie.

Tranzactii recente de pe piata din Romania care pot constitui exemple pentru astfel de tranzactii de tip secondary (derulate intre fondurile de private equity de pe diferite paliere) sunt exitul partial al Morphosis din grupul EMI in urma unei tranzactii semnate cu managerul regional Innova Capital, vanzarea Profi din 2017 de catre Enterprise Investors catre MidEuropa, respectiv vanzarea anuntata pe 1 aprilie a retelei de servicii medicale Regina Maria de catre MidEuropa catre o platforma de profil aflata in portofoliul fondurilor de private equity globale CVC si Hellman & Friedman, in cadrul unei tranzactii a carei valoare nu a fost facuta publica, dar este estimata in jurul unei valori de intreprindere de 1,2 mld. Euro, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Care sunt pietele din Europa Centrala si de Est ce au generat cele mai bune randamente la exiturile EI

Intrebat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO care sunt pietele din Europa Centrala si de Est din care exiturile realizate au adus cele mai bune randamente banilor investiti de catre fondurile de investitii administrate de catre Enterprise Investors, Bartosz Kwiatkowski a spus ca vanzarea producatorului de solutii antivirus AVG din Cehia a generat un multiplu de 12x fata de capitalul investit, urmat apoi de companii din Polonia care au generat un multiplu in jurul a 10x la exit, iar apoi piata din Romania care a multiplicat de circa 7 ori banii investiti in Profi.

Enterprise Investors este un manager de private equity cu un istoric bogat pe piata din Romania, unde a investit aproape 200 mil. Euro in 7 companii – Mobilrom (actualul Orange Romania, care a fost in portofoliul sau in perioada 1999 – 2005), Siveco (IT, 2006 – 2013), Artima (retail alimentar, 2005 – 2008), Macon (materiale de constructii, 2006 – 2018), Smartree (servicii HR, 2010 – 2016), Profi (retail alimentar, 2010 – 2017) si Noriel (retail jucarii, 2016 – 2022), conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Enterprise Investors nu mai are in acest moment in portofoliul sau achizitii directe de companii din Romania, astfel ca prezenta sa este acum activa prin intermediul unor companii de portofoliu, care au facut achizitii de tip add-on in anii recenti.

Astfel, din portofoliul EI “at large” fac parte companii din Romania precum dezvoltatorul de software Code Factory care a fost cumparata in 2021 de catre Software Mind, Safety Broker a carui achizitie a fost semnata in 2022 de catre compania de portofoliu Unilink, respectiv Omnicredit dupa achizitia acesteia semnata in 2024 de catre o alta companie de portofoliu PragmaGO.

Potrivit lui Bartosz Kwiatkowski, Enterprise Investors se gandeste la o schimbare a strategiei sale M&A, care ar putea include atat reluarea achizitiilor directe de companii la nivel local, cat si asocierea cu alti investitori de private equity sau co-investitori.

In ceea ce priveste expansiunea companiilor poloneze in Romania si absenta inca a unei expansiuni a companiilor romanesti in regiune, reprezentantul Enterprise Investors este de parere ca marimea pietei domestice este la originea unui astfel de salt. Din acest motiv, companii din Slovenia sau din statele baltice au fost nevoite sa ia in calcul nu doar pietele nationale, ci pentru a atinge o masa critica a trebuit sa se extinda, unele companii ajungand chiar la o talie globala.

Companiile poloneze, asemenea celor romanesti, s-au concentrat asupra expansiunii la nivel national si acum firmele poloneze mari care nu au mai gasit spatiu de crestere interna, s-au concentrat pe piata din Romania, care este cea mai mare piata de consum din regiune inafara Poloniei. “Acelasi lucru se va intampla si cu companiile romanesti, care pe masura ce vor creste vor iesi pe alte piete din regiune”, sustine Kwiatkowski.

Enterprise Investors a investit si a semnat angajamente de investitii de 2,4 mld. Euro cu cele 10 fonduri de investitii ale sale, plasand capital in 160 de companii si realizand exituri din 140 de companii.

Cu ultima generatie de fonduri – EIF IX, Enterprise Investors va avea in vedere, in premiera, si investitii in sectorul de aparare, urmand astfel trendul mai larg de inarmare din Europa, care vizeaza investitii masive in companii si tehnologii moderne care pot ridica nivelul de siguranta al continentului in fata unor amenintari potentiale generate de actori geopolitici precum Rusia.

De la prima etapa de inchidere a fondului, EIF IX a realizat sase investitii: APS (sisteme anti-drona si tehnologie radar), eTravel (managementul calatoriilor corporate), Expobud (constructii de case modulare), Scan Lab (servicii dentare digitale), Sescom (administrare tehnica a cladirilor) si Unity Care (servicii medicale ambulatorii).

Enterprise Investors are in plan sa construiasca din capitalul noului fond de private equity EIF IX un portofoliu de pana la 25 de companii, a precizat Bartosz Kwiatkowski, Partner in cadrul Enterprise Investors.

In paralel, managerul regional Enterprise Investors este angajat in tranzactii de exit la companii aflate in administrarea fondurilor care isi incheie durata de viata. „Vom anunta mai multe exituri in acest an (din companiile aflate in portofoliu, n.r.)”, a spus Bartosz Kwiatkowski, care a adaugat ca Enterprise Investors are aproximativ 20 de companii in portofoliu.

Enterprise Investors a „simtit” abia la al zecelea fond de investitii strans in 35 de ani aportul capitalului privat al investitorilor individuali polonezi

In ceea ce priveste universul de investitori LP conturat la ridicarea noului fond de investitii EIF IX, reprezentantul Enterprise Investors a explicat ca nu au fost atrasi bani de la fonduri de pensii, o problema structurala a ecosistemului de private equity si venture capital cu care se confrunta si piata de profil din Romania.

“Insa, este pentru prima oara, cand am avut subscrieri din partea unor investitori individuali polonezi, birouri de familie, HNWI (High Net Worth Individuals – persoane care dispun de active lichide in valoare de minimum 1 mil. USD, n.r.) si a caror pondere cred ca va creste in anii urmatori (ca si investitori LP in noile fonduri de private equity, n.r.)”, este de parere Bartosz Kwiatkowski, acesta fiind si un indiciu privind maturitatea sau varsta capitalismului local.

Potrivit acestuia, pentru a putea ridica un nou fond de investitii trebuie ca investitorii sa fie atrasi de randamentele generate de ultimele fonduri in ceea ce priveste indicatorii IRR si DPI. “Media de multiplicare a banilor este de circa 3x fata de bani investiti in industria de private equity pentru a atrage interesul investitorilor”, afirma partenerul Enterprise Investors.

Potrivit acestuia, in ceea ce priveste impactul politicilor ESG asupra investitiilor Enterprise Investors, sunt luate in considerare si sunt realizate procese de due diligence ESG, insa, de regula, nu este un criteriu determinant pentru a bloca sau a face o investitie.

“Noi am facut asta cu mult timp in urma (luarea in considerare a unor criterii ESG la analiza companiilor – tinta, n.r.), cu mult inainte ca aceste politici ESG sa fie cerute de catre investitori”, a subliniat Kwiatkowski.

Intrebat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO, in ce masura cresterea exponentiala a fenomenului AI (inteligenta artificiala) va fi luat in considerare la noile investitii din fond, reprezentantul Enterprise Investors a explicat ca va fi analizat impactul AI in functie de sectorul in care activeaza compania – tinta si in ce masura potentialul de crestere al acesteia va fi afectat, insa directia va fi de implementare a solutiilor AI si de integrare a acestora in cadrul modelelor de business cu care opereaza si activeaza companiile – tinta.

Pe piata din Romania, activeaza fonduri de private equity cu focus local precum Sarmis Capital, sau platforme noi ridicate cu ajutorul programului PNRR precum Morphosis Capital, Booster Capital, Boldmind Capital Partners, Mozaik Investments, fonduri de investitii de talie regionala precum MidEuropa, Accession Capital Partners (cu AMC V), CEECAT Capital, fondurile de origine poloneza precum Enterprise Investors, Innova Capital, Abris Capital Partners, Resource Partners, Value4Capital, fonduri administrate de catre manageri bulgari de capital precum BlackPeak Capital, Integral sau Invenio Partners, dar si alte tipuri de jucatori care au in administrare birouri de familie sau alte structuri de investitii.

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 26 iunie evenimentul MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025 pentru investitori strategici, fonduri de venture capital, fonduri de private equity, asset management, fonduri de pensii, institutii financiare internationale, investitori in real estate si in infrastructura. Citeste aici mai multe detalii

Managerul regional de private equity CEECAT Capital investeste alaturi de investitorul global Founders Fund in cadrul unei runde de finantare de 43 mil. Euro in furnizorul de servicii spatiale EnduroSat

Managerul regional de private equity CEECAT Capital a anuntat pe 27 mai 2025 ca a facut o noua investitie de capital in furnizorul de servicii spatiale EnduroSat, in cadrul unei runde totale de finantare de 43 mil. Euro la care au participat si alti investitori, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Alaturi de CEECAT Capital, au participat si alti investitori precum managerul global de capital de risc Founders Fund, si managerul de private equity Morphosis Capital.

„Suntem incantati sa sustinem dezvoltarea si cresterea continua a EnduroSat. Finantarea noastra va contribui la extinderea companiei catre satelitii de generatia a treia, de clasa ESPA, ceea ce va permite transformarea EnduroSat intr-un actor global important in contextul cresterii accelerate a serviciilor spatiale”, a declarat Anthony Stalker, Partener in cadrul CEECAT Capital.

Fiind primul investitor institutional care reinvesteste in aceasta runda de finantare, CEECAT Capital isi reafirma astfel increderea in compania cu sediul central la Sofia, in contextul in care investitorul regional de private equity a sustinut initial EnduroSat in 2023, intr-un moment esential al tranzitiei sale de la un producator de sateliti high-tech la un jucator global in domeniul serviciilor spatiale.

„CEECAT Capital s-a dovedit a fi un partener extraordinar pentru noi. Sprijinul lor a fost crucial pentru cresterea noastra. Pentru a ne extinde si mai mult capacitatile, au investit si au avut incredere in viziunea noastra inca o data. Ne intensificam productia de sateliti si introducem noua generatie de sateliti de clasa ESPA. Aceasta noua tehnologie va permite o reactie mai rapida ca niciodata, o complexitate redusa si o structura de preturi transparenta pentru fiecare misiune spatiala.”, a spus Raycho Raychev, fondator si CEO al EnduroSat.

Fondata in 2015 de Raycho Raychev si cu sediul central in Sofia, Bulgaria, EnduroSat este o companie integrata in domeniul spatial, cu abilitati interne ce acopera hardware, software si operatiuni de misiune. Compania are birouri in Sofia, Berlin, Toulouse, Luxemburg, Napoli si Denver, si o echipa de peste 220 de specialisti in domeniul spatial la nivel global. EnduroSat a lansat cu succes misiuni pentru peste 350 de organizatii, din domenii precum observarea Pamantului, comunicatii si cercetare.

CEECAT Capital a finalizat in 2022 strangerea unui nou fond de investitii regional cu un capital de 154 mil. Euro – CEECAT Fund II – cu care are in vizor investitii in companii de talie mica si mijlocie din pietele emergente din Europa de Sud – Est, unde a realizat tranzactii pe piete precum Romania, Serbia, Bulgaria si Turcia. Sectoarele vizate de catre acest investitor sunt sectorul productiei de nisa, servicii de afaceri, servicii medicale private, tehnologie si automatizari, unde strategia sa de investitii prevede preluarea unor pachete de actiuni intre 30% si 100% din actiunile companiilor – tinta.

La nivel local, din portofoliul fondului regional de private equity CEECAT Fund II fac parte companii precum Modulo, La Cocos si Goodpack – cu facilitati in Bulgaria si Romania. Operatiunile din Romania ale CEECAT Capital sunt coordonate de catre Sebastian Tcaciuc, Partener in cadrul echipei de conducere a managerului regional de private equity.

In vara anului 2024, CEECAT Capital in consortiu cu EBRD si Morphosis Capital a semnat achizitia pachetului majoritar de actiuni in reteaua romaneasca de retail La Cocos.

Founders Fund, un manager global de capital de risc condus de catre miliardarul american Peter Thiel, a anuntat in aprilie 2025 ca a finalizat strangerea unui nou fond de venture capital cu un capital de 4,6 mld. USD.

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 26 iunie evenimentul MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025 pentru investitori strategici, fonduri de venture capital, fonduri de private equity, asset management, fonduri de pensii, institutii financiare internationale, investitori in real estate si in infrastructura. Citeste aici mai multe detalii

Stefan Nanu, seful Trezoreriei Statului: In ceea ce priveste momentul iesirii cu o emisiune pe pietele externe, ceea ce am spus ca asteptam noul guvern si planul noului guvern este un moment de referinta, insa vom vedea cum arata pietele, nu inseamna ca imediat ce se intampla lucrurile astea, vom iesi imediat. Un obiectiv trebuie sa fie mentinerea gradului investitional al Romaniei. “In functie de ce se va anunta de catre noul guvern, va conta enorm in evaluarea unei decizii a acestor agentii de rating”

Ajustarea fiscala impreuna cu mentinerea ratingului Romaniei la nivel investitional constituie conditie prealabila pentru reducerea costurilor de finantare ale statului roman pe pietele financiare, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“E foarte important sa se deruleze lucrurile intr-un mod in care sa fie validat de piete, de agentii de rating, de Comisia Europeana. Asta este foarte important. Mentinerea rating-ului si de acolo, practic, ajustarea fiscala coroborata cu mentinerea ratingului cred ca este un prerequisite (conditie prealabila, n.r.) pentru reducerea costurilor de finantare. Asta sunt convins”, a punctat Stefan Nanu, Directorul General al Trezoreriei Statului din cadrul Ministerului Finantelor, la evenimentul din 22 mai 2025 organizat de catre Bursa de Valori Bucuresti cu ocazia listarii unei noi emisiuni de titluri de stat Fidelis pe piata bursiera locala.

Intrebat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO, ce masuri trebuie sa ia noul guvern care urmeaza sa fie instalat dupa preluarea mandatului de catre noul presedinte al Romaniei, Nicusor Dan, pentru ca Romania sa nu riste o ajustare a rating-ului sau investitional din partea agentiilor internationale de evaluare, seful Trezoreriei a raspuns:

“Agentiile de rating monitorizeaza in mod constant ce se intampla in Romania si sunt foarte atente normal. Se stie ca există o perspectiva negativa de la toate trei (Fitch, Moody’s, Standard and Poor’s, n.r.). Urmeaza, sunt niste date anuntate, cu privire la ratingul Romaniei. Prima astfel de data este 15 august – Fitch, dupa aceea, septembrie, octombrie – Moody’s, Standard & Poor’s, toti monitorizeaza ceea ce se intampla. Cred ca este un lucru pozitiv ce s-a intamplat la alegeri, s-a vazut foarte clar. Deja, niste agentii au iesit cu niste “credit notes” vizavi de Romania si cu asteptarile lor – ce ar vrea sa se intample in perioada urmatoare astfel incat ca ratingul sa se mentina si, in functie de ce se va anunta de catre noul guvern, va conta enorm in evaluarea unei decizii a acestor agentii”.

Riscul suveran al Romaniei este evaluat pe termen lung la BBB- in valuta si in moneda locala, insotit de perspectiva negativa de catre agentia de rating Standard and Poor’s, acelasi rating fiind acordat si de catre agentia Fitch. In martie 2025, si agentia de evaluare Moody’s a a schimbat perspectiva rating-ului Romaniei de la stabila la negativa.

Investitorii si analistii internationali au primit cu optimism rezultatul alegerilor prezidentiale din 18 mai 2025, care a confirmat traiectoria Romaniei catre principalii sai parteneri externi din Occident, dupa aproape 6 luni de incertitudini provocate de anularea scrutinului organizat in noiembrie 2024, succedat apoi de demisia presedintelui Klaus Iohannis, la care s-a adaugat in primavara demisia premierului Marcel Ciolacu, evenimente care au slabit puterea de decizie la Bucuresti, pe fondul depasirii tintei de deficit de 7% in 2024, dinamica inregistrata si in acest an.

“Se asteapta urmatorul pas. Toti vor sa vada cat ar putea de repede un nou guvern si, bineinteles, se asteapta sa se anunte planul guvernului privind si continuarea ajustarii fiscale agreate cu Comisia Europeana. E un proces care, sa zic, e clar ca se desfasoara in ritmul lui si investitorii sunt atat pe piata interna, cat si pe piata externa. S-a vazut si in curbele de randament in euro si in USD, s-au ajustat foarte mult. Sunt, practice, la nivelurile anterioare turului 1 de alegeri, deci din punctul asta de vedere, clar, exista un optimism. Acum el este moderat pana cand se concretizeaza ceilalti pasi”, a punctat Stefan Nanu.

“Suntem in contact permanent si cu agentiile de rating si cu investitorii si, in mod cert, ca un Eurobond nou public o sa fie luat in considerare doar dupa ce vom avea noul guvern si planurile respectivului guvern. Noi, altfel, din perspectiva finantarii, inca o data, subliniez suntem bine, suntem in avans, fata de planul pe tot anul. Discutam si instrumente care pot fi tranzactionate, pot fi contractate pana vom face acea emisiune. Pe piata interna, ati vazut ca lucrurile s-au miscat bine. Am avut discutii foarte bune si cu mediile investitionale interne, cu dealerii primari, cu fondurile de pensii. Ne-am ajustat cumva unei cereri in contextul actual si, bineinteles, ca ne-am consolidat si buffer-ul. Deci, suntem pregatiti ca lucrurile pana se aseaza din punctul de vedere al noului guvern si al planului anuntat, lucrurile sa se desfasoare in mod corect sa zic asa din perspectiva emisiunilor pe piata primara si a managementului datoriei”, a adaugat seful Trezoreriei.

Pana la 21 mai 2025, 49,5% din necesarul de finantare pentru acest an a fost deja asigurat de catre Trezoreria Statului, iar vanzarile de titluri de stat Fidelis si Tezaur au totalizat 23 mld. RON pana acum.

“In primul rand, pentru a tine costurile jos si a le duce in jos este nevoie de aceasta ajustare fiscala. Deci, ajustarea fiscala nu e doar pentru ca ne cere Comisia Europeana sau ne cere cineva. Cu cat avem o oferta mai mica de titluri pe orice piata si pe intern, si pe extern, cu atat capacitatea noastra de a duce costurile de finantare mai jos creste. Una din problemele pe care le-am avut si pentru care ne critica lumea ca suntem tranzactionati la niste costuri chiar inafara investment grade-ului este legata de oferta. Noi a trebuit sa emitem foarte mult pentru ca deficitele bugetare au stat in mod persistent o perioada lunga de timp, iar anul trecut a fost un deficit foarte mare de acoperit si anul acesta este un deficit foarte mare. Adica noi si cu ajustarea fiscala, stam la niste deficite destul de ridicate si atunci aceasta oferta normal ca tine cumva curbele de randament destul de ridicate”, a explicat seful Trezoreriei Statului.

Cand este gandita sa aiba loc urmatoarea iesire a statului roman pe pietele externe cu emisiune de euroobligatiuni?

“Vizavi de momentul in care iesim in pietele externe, noi, de obicei, practic ceea ce am spus ca asteptam noul guvern si planul noului guvern este un moment de referinta. La momentul respectiv o sa vedem cum arata pietele. Noi ne pregatim, facem “house keeping”-ul si ne pregatim sa fim gata, dar ne uitam la conditiile de piata, nu inseamna ca imediat dupa ce se intampla lucrurile astea si iesim cu o emisiune de euro obligatiuni. Depinde. Iarasi, discutam si alte instrumente, deci nu depindem doar de emisiunea de euroobligatiuni, sunt si alte instrumente – plasamente private, e piata interna, sunt si alte instrumente care ne pot asigura finantarea linistit pentru o perioada de timp. Avem buffer-ul consolidat la un nivel foarte bun, care iarasi ne permite sa manevram usor in perioada asta”, a subliniat seful Trezoreriei Statului din cadrul Ministerului Finantelor.

Potrivit acestuia, varfuri de plata ale serviciului datoriei vor fi inregistrate la finalul lunii iulie, cand trebuie refinantata o emisiune interna de titluri, iar apoi in lunile octombrie si noiembrie, ceea ce ofera spatiu pentru alegerea instrumentelor de finantare.

Tinta la emisiunile de obligatiuni ale statului roman de pe pietele externe a fost redusa de la 18 mld. Euro (cu tot cu plasamente private) in 2024 catre 13 mld. Euro in 2025.

“Am fost cel mai mare emitent pe pietele emergente din sudul si centrul Europei. Normal ca la acest volum de emisiuni e foarte greu sa duci spread-urile acolo unde fundamentele Romaniei le-ar justifica. Si de asta, o reducere de emisiuni de euroobligatiuni e necesara pe un orizont de timp mediu. Acum, de ce nu putem sa reducem foarte mult totusi aceste emisiuni tine de un alt obiectiv al administrarii datoriei, care este legat de riscul de refinantare si de a-ti mentine o maturitate medie a portofoliului cat mai lunga astfel incat sa nu ai un necesar de refinantat foarte mare. Emisiunile de euro obligatiuni si pietele internationale iti ofera aceasta posibilitate, deci exista cerere pe maturitati foarte lungi in sume foarte mari. Si asta s-a vazut anul trecut, emitand 18 mld. Euro in conditii de maturitate ridicata. Deci, la noi portofoliul are o maturitate medie ramasa de 6,8 ani – aceasta maturitate este destul de lunga datorita acestei finantari externe, pe de o parte, emisiunile de euroobligatiuni, dar si imprumuturile contractate de la institutiile financiare internationale, imprumuturile din PNRR”, a precizat Stefan Nanu.

Potrivit acestuia, mixul de finantare al statului intre piata interna si pietele financiare externe este gestionat in raport cu mai multe parghii.

“Daca incercam sa vindem prea mult pe piata interna, s-ar putea sa obtinem un efect care nu e de dorit iarasi pentru nimeni din Romania. Sa tinem o curba a randamentelor in lei (RON) este cea mai importantă pentru un manager de datorie suverana, nu curba in euro sau curba in USD este bunul public “public good” pentru un manager de datorie suverana, ci curba in lei. E principala piata la care ne uitam si trebuie sa avem grija sa o mentinem intr-o forma si la un nivel care sa fie justificat uitandu-ne si la parametrii pietei monetare si la, sa zic asa, politica monetara pe care o are in vedere Banca Nationala, la inflatie, la mai multi factori. Deci, cumva trebuie sa venim cu un mix de instrumente echilibrat, nu putem sa ne mutam nici prea mult pe intern, desi ne-am dori din perspectiva riscului valutar si a obiectivului de reducere a datoriei externe. In mod normal, noi avem ca obiectiv reducerea datoriei externe si reducerea datoriei in valuta, dar nu o putem face decat gradual pentru ca altfel ne cream riscuri de refinantare si riscuri din perspectiva chiar a implementarii planului de finantare. Mixul asta normal ca se duce spre un mix optimal si se vad beneficiile lui cand ai mai putin de emis, cand ajustarea fiscala se intampla”, a punctat seful Trezoreriei Statului.

In acest context, costul de finantare al statului se transmite pe lant inclusiv asupra costurilor de imprumut pentru companiile romanesti care au in plan emisiuni de obligatiuni corporative, iar aici pentru 2025 si-au anuntat intentia companii de stat precum Romgaz si Electrica de a veni pe piata in lunile urmatoare cu astfel de tranzactii catre investitori.

“Bineinteles ca toate emisiunile pe pietele internationale depind de cum se vor aseza lucrurile, depind de rating. Este absolut necesar sa ne mentinem ratingul la nivelul investitional, asta nu este neaparat atat un obiectiv al nostru, cat ar trebui sa fie al intregii piete si al oricarui decident pentru ca inseamna o stabilitate si chiar o reducere de costuri de finantare pe toate palierele. Pentru ca toate costurile de imprumut ale companiilor, ale persoanelor fizice se coreleaza cu costul de finantare suveran. Deci, asta din punctul nostru de vedere este cheie, trebuie sa fie un obiectiv mentinerea gradului investitional”, a concluzionat Stefan Nanu, Directorul General al Trezoreriei Statului din cadrul Ministerului Finantelor.

Dupa ce in 2024, Ministerul Finantelor a testat piata nipona cu o emisiune inaugurala Samurai, intentia emitentului suveran este a de a-si mentine expunerea pe aceasta piata asiatica, si, implicit, de a reveni aici cu noi tranzactii de finantare a datoriei.

Pentru 2025, planul de finantare al statului roman vizeaza 232 mld. RON (in jurul a 46 mld. Euro), din care tinta pe piata interna este de 147 mld. RON, iar tinta pe piata externa este de 85 mld. RON. Cifrele nu iau in calcul si datoria publica locala. Pana acum, executia planului a ajuns la jumatatea drumului, daca avem in vedere ca Ministerul Finantelor a atras pana la 21 mai 2025 finantare interna in valoare de 73,81 mld. RON si finantare externa de 40,91 mld. RON, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 26 iunie evenimentul MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025 pentru investitori strategici, fonduri de venture capital, fonduri de private equity, asset management, fonduri de pensii, institutii financiare internationale, investitori in real estate si in infrastructura. Citeste aici mai multe detalii

Semnal ASF privind pensiile private catre fondurile de private equity si venture capital. Gabriel Avramescu, Prim-vicepresedintele Autoritatii de Supraveghere Financiara: Preocuparea noastra este de a mentine stabilitatea fondurilor de pensii si protectia investitorilor. Putem sa avem astfel de discutii, dar abordarea este una prudenta

Pozitia Autoritatii de Supraveghere Financiare (ASF) este de deschidere pentru discutii privind aspectele noi care vin dinspre piata, inclusiv a celor din aria fondurilor de private equity si venture capital care vizeaza alocarile de capital din partea fondurilor de pensii, insa abordarea este una prudenta, prioritatile fiind stabilitatea fondurilor de pensii si protectia investitorilor, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Intrebat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO care este pozitia Autoritatii de Supraveghere Financiara cu privire la solicitarile repetate din partea fondurilor de private equity si a fondurilor de venture capital privind o crestere a alocarilor de capital din partea fondurilor de pensii catre acest sector de investitii, Gabriel Avramescu, Prim-vicepresedinte al Autoritatii de Supraveghere Financiara, a raspuns:

“In momentul asta, stiti ca noi suntem deschisi la absolut toate aspectele noi care vin din piata. In schimb, intr-adevar, daca vorbim de fondurile de pensii, a fost o discutie legata de acest tip de investitii, dar, momentan, preocuparea noastra este de a mentine aceasta stabilitate a fondurilor de pensii si protectia investitorilor pentru noi reprezinta cea mai mare prioritate.”

“Dar, eu cred ca trebuie sa fim prudenti in ceea ce priveste aceste investitii in genul acesta de fonduri de care faceti referire (fonduri de private equity si de venture capital, n.r.). Dealtfel, abordarea noastra a fost, intotdeauna, o abordare prudenta si cred ca si colegii mei sunt in asentimentul meu si, pe viitor, putem sa avem astfel de discutii, de dezbateri, dar abordarea este una prudenta”, a punctat Gabriel Avramescu din partea ASF pe 22 mai 2025 la evenimentul organizat de catre Bursa de Valori Bucuresti cu ocazia listarii unei noi emisiuni de titluri de stat Fidelis emise de catre Ministerul Finantelor.

Fondurile de pensii private facultative – asa –numitul Pilon III de pensii – pot aloca pana la 10% din activele aflate sub administrare catre fonduri de investitii de private equity din Romania, Uniunea Europeana sau spatiul OCDE (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica), ca urmare a adoptarii Ordonantei de Urgenta nr. 26 din 16 aprilie 2025.

Insa, fara o clarificare și o operationalizare imediata a cotei de 5% pentru Pilonul II (pensiile private obligatorii, n.r.), impactul real al acestei masuri risca sa ramana pur teoretic, a subliniat Andrei Gemeneanu, Managing Partner al Morphosis Capital, din partea sectorului local de private equity si venture capital.

Reprezentantii fondurilor de private equity si venture capital considera ca este necesara clarificarea, prin acte normative secundare, ca fondurile alimentate prin PNRR se incadreaza in categoria „fondurilor in care statul roman detine actiuni sau participatii”, pentru ca acestea sa poata fi considerate eligibile in cadrul alocarilor de pana la 5% din activele aflate sub administrarea fondurilor de pensii private obligatorii.

Miza aportului de capital dinspre fondurile de pensii catre fonduri de private equity si de venture capital, adica spre un sector de capital privat cu risc ridicat, este importanta daca avem in vedere ca activele totale administrate de Pilonul III totalizeaza aproximativ 1,2 mld. Euro, aducand o potentiala suma cumulativa de pana la 100 mil. Euro catre sectorul PE & VC, in timp ce Pilonul II, cu active in administrare de peste 30 mld. Euro, ar putea aduce o suma potentiala totala intre 300 mil. Euro si 1,5 mld. Euro.

Cea mai mare parte a lichiditatilor acumulate in fondurile de pensii private locale este plasata in titluri de stat, actiuni ale companiilor listate si obligatiuni.

Fondurile de pensii constituie in Europa, America de Nord si Asia unul dintre investitorii – cheie in fondurile de private equity si venture capital.

Lipsa acestui tip de investitor LP face si mai dificila ridicarea de fonduri de investitii pe piata din Romania, unde principalele ancore de capital au fost pana acum, pe de o parte, programul PNRR, iar pe de alta parte “triunghiul” institutional international IFC – EIF – EBRD.

Dintre administratorii fondurilor de pensii private, pana acum a fost vizibila, mai ales, alocarea de capital privat ca investitor LP de catre BCR Pensii catre fonduri de private equity administrate de catre BlackPeak Capital si CEECAT Capital. In mai 2023, BCR Pensii anunta angajamente de capital de 24 mil. Euro, din care 8 mil. Euro pentru ultimul fond de private equity ridicat de catre BlackPeak Capital (care are in portofoliul local Verdino Green Foods si, indirect, Helpship), iar restul catre CEECAT Capital – a carui ultima investitie raportata in Romania este cea in lantul de retail La Cocos, unde in consortiu cu Morphosis Capital si EBRD detin pachetul majoritar din afacere.

Lipsa fondurilor de pensii din ecosistemul local al fondurilor de private equity si venture capital a fost semnalata in repetate randuri de catre jucatorii locali, inclusiv de catre Early Game Ventures, unul dintre cei mai activi manageri locali de VC, la evenimentele MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT, din decembrie 2022 si decembrie 2023.

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 26 iunie evenimentul MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025 pentru investitori strategici, fonduri de venture capital, fonduri de private equity, asset management, fonduri de pensii, institutii financiare internationale, investitori in real estate si in infrastructura. Citeste aici mai multe detalii

Stefan Nanu, seful Trezoreriei Statului: Avem deja asigurat aproape 50% din necesarul de finantare pentru acest an. Majoritatea investitorilor cumpara titlurile de stat Fidelis pentru dobanda, nu neaparat pentru tranzactionare. Ministerul de Finante a listat pe Bursa de Valori Bucuresti o noua emisiune de titluri de stat Fidelis in valoare de 1,2 mld. RON, ceea ce ridica volumul de vanzari de titluri catre populatie pe acest program la 9 mld. RON in primele 5 luni ale anului, reducand dependenta de imprumuturile externe si de la investitorii institutionali

Statul roman si-a asigurat pana acum circa 50% din necesarul de finantare programat pentru acest an, in contextul in care a vandut titluri de stat in valoare de 23 mld. RON (circa 4,6 mld. Euro) prin programele Fidelis si Tezaur destinate investitorilor locali de retail, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Noi, ca in fiecare an, incercam sa fim prudenti pe asigurarea finantarii. Deja, avem aproape 50% din necesarul de finantare (din acest an, n.r.) asigurat. Din el, deci deja o pondere destul de mare avem 23 de miliarde RON vandute prin cele doua programe – Fidelis 9 mld. RON, iar Tezaur – putin mai mult. Deja Fidelis este undeva la 55% fata de toate vanzarile in cadrul programului de anul trecut”, a declarat pe 22 mai 2025 Stefan Nanu, Directorul General al Trezoreriei Statului din cadrul Ministerului Finantelor.

Ministerul Finantelor a listat pe 22 mai 2025 la Bursa de Valori Bucuresti o noua emisiune de titluri de stat Fidelis in valoare totala de 1,2 mld. RON (237 mil. Euro).

Oferta publica de titluri Fidelis derulata in mai 2025 a fost structurata sub forma a 6 emisiuni de titluri, prin care statul roman a atras de la investitori peste 620 mil. RON si 112 mil. Euro, la maturitati ale instrumentelor care variaza de la 1 an la 7 ani.

Dobanzile la care au fost plasate titlurile Fidelis in mai 2025 au o dobanda anuala care variaza de la 6,75% pana la 7,75% la RON, in timp ce la titlurile denominate in euro dobanzile anuale sunt in functie de scadenta titlurilor de la 3,85% la 6,25% in cazul instrumentelor financiare cu maturitate de 7 ani.

Statul roman cauta sa atraga in acest an lichiditati cat mai mult de la investitorii de pe piata interna si sa reduca volumul de finantare atras de pe pietele financiare externe, in contextul in care are de finantat un deficit bugetar care se situeaza semnificativ peste tinta de 7%.

De asemenea, dincolo de climatul general de volatilitate de pe pietele financiare internationale, Romania a inregistrat o instabilitate politica de la inceputul acestui an, in conditiile anularii primului tur ale alegerilor prezidentiale din noiembrie 2024, care a ajuns insa la un deznodamant pe 18 mai 2025, dupa ce al doilea tur de scrutin a fost castigat de catre Nicusor Dan, iar investitorii au primit cu optimism semnalul ca tara isi va continua directia catre principalii sai parteneri externi din Occident.

“Valoarea subscrisa in luna mai (la titlurile Fidelis, n.r.) – o valoare de 1,2 mld. RON este intr-adevar o suma importantă, dar este o suma care a fost in scadere fata de editiile precedente. Ea, dealtfel, nu reflecta doar conditiile de piata sau randamentele oferite, ci, mai degrabă, cred ca reflecta nivelul de prudenta si de incredere al investitorilor in autoritatile statului intr-un moment care ne-a marcat cu totii, un moment marcat de incertitudini. Subliniez din nou importanta increderii pentru ca, din punctul meu de vedere, este un element – cheie in mobilizarea capitalurilor. Succesul programului Fidelis depinde si de credibilitatea pe care institutiile statului o inspira investitorilor. Cand cetatenii aleg sa isi plaseze economiile in titluri de stat, acestia fac o alegere care presupne incredere in stabilitatea politicilor publice, in capacitatea statului de a-si onora obligatiile si in coerenta guvernarii indiferent de schimbarile electorale”, a punctat Gabriel Avramescu, Prim-vicepresedinte al Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF), cu ocazia listarii emisiunii de titluri Fidelis emise in mai 2015.

“Fidelis functioneaza cred, in primul rand, ca un barometru al increderii publice in stat. Vedem deja in ultima vreme reactii pozitive ale pietelor financiare dupa ultima duminica a lunii mai. Am vazut cotatiile la bursa care au revenit pe plus. Ne asteptam sa urmeze o perioada de calm, o perioada in care sa fie transmise semnale de predictibilitate, de responsabilitate, de sprijin pentru toti actorii implicati pe piata de capital”, a mai adaugat reprezentantul ASF.

In cadrul ofertei publice de titluri de stat Fidelis, derulata in perioada 9 – 16 mai, investitorii romani au plasat peste 12.600 de ordine de subscriere, atat pentru titlurile de stat denominate in lei, cat si pentru cele in euro.

“Si tipul de investitori, sincer, este unul foarte foarte benefic si pentru administrarea datoriei pentru ca persoanele fizice sunt mai degraba <<buy and hold>> (investitori de tipul Cumpara si tine, n.r.). In Fidelis, avem tranzactii, dar majoritatea investitorilor le cumpara pentru dobanda, nu neaparat pentru tranzactionare. Si incercarea noastra este intotdeauna de a gasi mixul de maturitati, de scadente care sa satisfaca investitorii. E foarte pozitiv ca in Fidelis avem si emisiunile in euro. Si ele ofera iarasi o alternativa foarte buna mai ales in contextul pe care l-am avut de curand cu deprecierea (RON fata de euro, n.r.), e o alternativa de investitii in euro foarte buna. Si o sa incercam in mod continuu cu intermediarii nostril, carora le multumesc, sa mai gasim – stiu si eu – variante care sa ii stimuleze pentru economisire, pentru investire”, a precizat Stefan Nanu din partea Trezoreriei Statului din cadrul Ministerului de Finante.

Titlurile de stat Fidelis nu sunt impozitate astfel ca randamentul oferit face ca aceste instrumente sa intre in competitie cu depozitele bancare sau alte alternative de economisire si investitii aflate in portofoliul investitorilor individuali.

Oferta primara de vanzare a titlurilor de stat Fidelis a fost intermediata de sindicatul format din BT Capital Partners (Lead Manager), Alpha Bank Romania, BCR, BRD – Groupe Societe Generale si TradeVille, in timp ce Banca Transilvania si Libra Internet Bank au format grupul de distributie.

“Doresc sa subliniez ca editia din mai a Fidelis este, in mod particular, un succes pentru ca subscrierile au fost colectate intr-un context particular si suma de 1,2 mld. RON echivalent subscrisa de investitori arata in mod clar increderea pe care acestia o au in statul roman si in Ministerul de Finante si, de asemenea, commitmentul (angajamentul, n.r.) sindicatului in a-si aduce contributia in finantarea deficitului bugetar si a trezoreriei statului”, a spus Marius Stoica, Director Executiv Piete Financiare in cadrul BRD – Groupe Societe Generale.

„Doresc sa mai subliniez cateva aspecte care tin de piata secundara a titlurilor de stat pentru ca acest Fidelis a contribuit la o crestere semnificativa a volumelor tranzactionate pe piata secundara. Si am vazut in ultimele luni elemente de volatilitate semnificativa pe toate instrumentele financiare, iar piata Fidelis a continuat sa fie lichida datorită contributiei formatorilor de piata din sindicat, dar nu numai, pentru ca vedem clienti din ce in ce mai multi care sunt implicati activ in tranzactionarea Fidelis in lei si valuta si pe piata secundara, contribuind la cresterea lichiditatii. Si am vazut in ultimii 3 ani ca rata de crestere a tranzactionarii obligatiunilor pe piata bursiera a crescut cu aproximativ 50% de la un an la altul. Si este un instrument mai usor de inteles, cu numar mare de investitori si care contribuie la dezvoltarea pietei, la educatie financiara, pe langa beneficiile evidente pe care le aduce investitorului din punct de vedere al sigurantei si al randamentului plasamentului”, a mai adaugat reprezentantul sindicatului de intermediere a emisiunii de titluri Fidelis.

Prin intermediul celor 24 oferte derulate incepand cu august 2020, Ministerul Finantelor a atras de la populatie aproape 50 mld. RON (peste 10 mld. Euro).

“Din punct de vedere al investitorilor institutionali si individuali vedem in continuare un interes ridicat. Fidelis constituie, desigur, o poarta de intrare catre piata de capital. Vedem si, probabil ca, nu e o intamplare faptul ca cresterea accelerata a numarului de investitori pe care o vedem la bursa se suprapune peste perioada in care Ministerul de Finante a inceput sa utilizeze Bursa de Valori Bucuresti ca si canal de finantare. 2020 este reperul nostru. De ce? Pentru ca la momentul respectiv, daca ne uitam pe istoria bursei, am avut punctul cel mai de jos ca si conturi deschise, 53 de mii. A coincis cu momentul in care Ministerul de Finante a venit catre Bursa de Valori Bucuresti si am inceput acest parteneriat pentru emisiunea titlurilor de stat Fidelis. Incepand cu 2020 am vazut o crestere de la 53 de mii de conturi la 246 mii de conturi ultima cifra la sfarsitul trimestrului 1 (2025, n.r.)”, a declarat Radu Hanga, Presedintele Bursei de Valori Bucuresti (BVB).

“Dincolo de faptul ca vedem aceasta crestere accelerata, cel mai important lucru este, cum spuneam, ca Fidelis fiind poarta de intrare catre piata, foarte important este ca investitorii care vin catre piata prin intermediul titlurilor de stat Fidelis sa faca pasul urmator – sa se diversifice, sa inceapa sa investeasca in alte tipuri de instrumente financiare listate la bursa. Ma refer, in principal, la companiile romanesti si ne bucuram sa vedem ca asta se intampla. Adica, desi avem 10 – 12 mii de conturi deschise in fiecare trimestru, vedem ca numarul de investitori care au doar tiluri de stat in portofoliu ramane relativ constant. adica se misca in intervalul 40.000 – 50.000 – 55.000, ceea ce inseamna ca, in permanenta, intra investitori noi in piata cumparand titluri Fidelis, dar, pe de alta parte, dintre cei care au deja titluri Fidelis incep sa migreze si sa investeasca in bursa in sens mai larg”, a nuantat Radu Hanga din partea BVB.

Intr-o privire mai ampla, dincolo de programele de vanzare de titluri de stat ale Ministerului de Finante din ultimii ani, bursa de la Bucuresti a mai inregistrat in 2025 pe segmentul instrumentelor de datorie o noua emisiune de obligatiuni a Primariei Bucuresti, iar in partea a doua a anului sunt asteptate si emisiuni de obligatiuni corporative din partea unor emitenti precum Romgaz, Electrica, Banca Transilvania sau CEC Bank.

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 26 iunie evenimentul MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025 pentru investitori strategici, fonduri de venture capital, fonduri de private equity, asset management, fonduri de pensii, institutii financiare internationale, investitori in real estate si in infrastructura. Citeste aici mai multe detalii

Startup-ul britanic PlaySafe ID a atras o runda de finantare pre-seed de 1 mil. Euro de la investitorii de VC Early Game Ventures, Hartmann Capital si Overwolf pentru a intari siguranta in lumea jocurilor online

Startup-ul britanic PlaySafe ID a atras o runda pre-seed de investitii in valoare de 1 mil. Euro (1,14 mil. USD) pentru a finanta expansiunea rapida a companiei si a creste siguranta in ecosistemul jocurilor online, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Managerul de fonduri de venture capital Early Game Ventures a condus runda pre-seed de finantare a PlaySafe ID facuta publica pe 23 mai 2025, la care au participat si investitorii Hartmann Capital si Overwolf.

Finantarea va alimenta expansiunea rapida a companiei si va permite integrari strategice cu platforme de jocuri. In prezent, compania se pregateste pentru anuntarea unei lansari majore pe piata si vizeaza sa ajunga la peste 250.000 de utilizatori in lunile urmatoare.

„Aceasta runda ne ofera puterea de a actiona rapid, de a ne extinde echipa si de a colabora cu producatori de jocuri care isi doresc cel mai echitabil si sigur mediu pentru jucatori”, a declarat Andrew Wailes, CEO al PlaySafe ID.

„Acest lucru este acum mai important ca niciodata. Avand in vedere ca trisatul in jocuri este o epidemie de masa care distruge zilnic experienta jucatorilor, iar legislatia privind siguranta online introduce cerinte de mult asteptate pentru protectia copiilor in jocuri, misiunea PlaySafe ID de a proteja jucatorii nu este doar relevanta – este acum esentiala pentru viitorul acestui domeniu.”, a adaugat acesta.

Construita cu o abordare care pozitioneaza pe primul loc confidentialitatea, platforma PlaySafe ID emite o identitate digitala verificata si anonima (Verified Digital Identity) pentru fiecare utilizator in parte, identitate care functioneaza indiferent de joc si cu ajutorul careia un jucator poate dovedi ca este real, nu a fost prins trisand sau comportandu-se nepotrivit fata de minori. Astfel PlaySafeID rezolva problemele fundamentale care erodeaza experientele online in toate jocurile, oferind o identitate unica si securizata utilizatorilor.

„Credem ca PlaySafe ID reconstruieste increderea in jocurile online si nu numai. Intr-o lume in care inteligenta artificiala si anonimatul erodeaza siguranta si corectitudinea, PlaySafe ID restabileste echilibrul cu solutiile sale bazate pe identitate, transparenta si responsabilitate”, a declarat Cristian Munteanu, Managing Partner la Early Game Ventures.

„PlaySafe ID a creat un mecanism cu un efect extraordinar de multiplicare a utilizarii in acest domeniu. Odata ce un jucator este verificat prin PlaySafe ID, acea identitate devine portabila in diferite jocuri, platforme si genuri. Cu cat mai multi dezvoltatori o adopta, cu atat devine mai valoroasa pentru jucatori – si invers. Identitatea verificata cu PlaySafe ID poate deveni acel layer de baza care sa ii ofere utilizatorului posibilitatea sa joace orice joc, pe orice platforma, oricand, oriunde, ceilalti utilizatori fiind siguri ca nu este un bot sau parte dintr-o schema frauduloasa. Este un tip de abordare in care castigatorul ia totul.”, a mai spus reprezentantul Early Game Ventures.

Hartmann Capital, o companie de investitii axata pe ecosisteme digitale emergente, este unul dintre investitorii care s-au alaturat rundei pre-seed a Playsafe ID.

“Industria de gaming, cu cei peste 3 miliarde de jucatori activi la nivel global, a devenit rapid noul centru social al universului nostru. In ciuda imensei sale valori sociale si economice, ecosistemul de gaming este in mare parte neguvernat. Responsabilitatea este fragmentata pe mai multe platforme, permitand utilizatorilor de rea credinta sa scape de consecinte prin simpla creare de conturi noi sau prin migrarea intre diverse jocuri”, a declarat Felix Hartmann, Managing Partner at Hartmann Capital.

PlaySafe ID se afla in prezent in discutii pentru integrarea cu mai multe platforme majore de jocuri, primele parteneriate urmand sa fie lansate la sfarsitul acestui an.

Early Game Ventures este intr-o faza accelerata de desfasurare a capitalului strans de la investitori in noul sau fond Early Game Fund II, care are o capitalizare de 60 mil. Euro.

Pana in prezent au fost finalizate sau sunt in semnare 7 investitii din noul fond al Early Game Ventures, in contextul in care sumele investite sunt de aproximativ 6,5 mil. Euro, adica peste 10% din capitalul fondului de venture capital Early Game Fund II, care a avut primul sau closing la finele lui aprilie 2024, conform precizarilor recente ale lui Cristian Munteanu, Managing Partner al Early Game Ventures, pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Tanara industrie de VC din Romania, conturata abia din 2018 incoace, este acum la a doua generatie de fonduri de profil ridicata de managerii locali, care in paralel sunt angajati in tranzactii de exit din portofoliile construite cu primele fonduri a caror durata de viata se apropie de sfarsit.

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 26 iunie evenimentul MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025 pentru investitori strategici, fonduri de venture capital, fonduri de private equity, asset management, fonduri de pensii, institutii financiare internationale, investitori in real estate si in infrastructura. Citeste aici mai multe detalii

De ce este interesat Maspex de extinderea pe piata din Romania si ce alimenteaza interesul investitorului strategic polonez pentru achizitia producatorului de vinuri Purcari, la care intentioneaza sa preia controlul in cadrul unei oferte publice ce evalueaza compania la aproape 170 mil. Euro

Grupul polonez Maspex, a confirmat pe 22 mai 2025 intentia sa de achizitie a actiunilor producatorului de vinuri Purcari printr-o oferta publica de preluare voluntara care evalueaza întreaga companie pana la aproximativ 170 mil. Euro, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Maspex Romania, parte a Grupului Maspex (Polonia), a depus la Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) din Romania, documentatia ce confirma interesul nostru pentru achizitionarea actiunilor Purcari Wineries, printr-o oferta publica de preluare voluntara. In prezent, așteptam aprobarea ASF pentru a derula pașii urmatori in acest process”, au precizat reprezentantii Maspex Romania intr-un comunicat de presa pe tema procedurilor privind o posibila extindere a companiei poloneze pe piata vinurilor, un segment nou de piata in Romania.

Purcari Wineries Public Company Limited, companie listata pe bursa de la Bucuresti, a informat anterior pe 21 mai 2025 ca a primit notificari privind intentia de a lansa o oferta publica de preluare de catre investitorul strategic polonez Maspex pentru a obtine o pozitie de control in cadrul Purcari.

Maspex Romania, in calitate de actionar minoritar al Purcari, a anuntat ca a sondat un numar limitat de actionari ai companiei prin intermediul bancherilor de la BRD Groupe Societe Generale si, ca rezultat al operatiunii de sondare a pietei, a ajuns la un acord cu doi actionari de a vinde cumulat un pachet de 13,04% din Purcari in cadrul unei oferte publice la un pret de 21 RON pe actiune, acelasi pret urmand a fi oferit si celorlalti actionari ai producatorului de vinuri.

Astfel, Maspex a facut public ca a ajuns la un acord cu Victor Bostan, fondatorul Purcari, pentru achizitia unui pachet de 5% din companie de la acesta, la care se adauga si angajamentul unui investitor institutional de a vinde actiuni Purcari in cadrul ofertei, al carui nume nu a fost facut public.

Investitorul strategic polonez a mai anuntat, de asemenea, ca Victor Bostan va ramane dupa această potentiala tranzactie cu un pachet de circa 15% in Purcari pana la finele anului 2027. Acordul dintre Maspex si fondatorul Purcari este conditionat si de pastrarea echipei de management cheie pentru continuitatea afacerii si a executarii strategiei existente, context in care a fost incheiat un acord in acest sens si cu Alexandru Filip, CEO-ul companiei.

Actionariatul Purcari este unul divers in care se regasesc pe langa antreprenorul moldovean o paleta larga de investitori institutionali.

La 31 decembrie 2024, printre actionarii semnificativi raportati ai Purcari se numarau Amboselt Universal Inc (vehicul de investitii al fondatorului Victor Bostan) cu 20,07%, Dealbeta Investments (vehicul de investitii al unor fonduri administrate de catre Horizon Capital) cu 7,86%, Clairmont Holdings Limited & Leo Overseas Limited (aflate sub controlul Firebird – un manager de fonduri concentrat pe achizitia de actiuni de companii din Europa de Est si spatiul post-sovietic) cu 6,25%, Magna Umbrela Fund PLC & Oaks Emerging Umbrela Fund (aflat sub administrarea Fiera Capital – un manager cu active sub administrare de 161,6 mld. Dolari canadieni la nivel global) cu 7,599%, managerul ceh de administrare de active Conseq cu 5,94%, Magna Umbrela Fund PLC (aflat in portofoliul Fiera Capital) cu 5,54%, Paval Holding (structura de investitii a familiei Paval – fondatoarea retelei de bricolaj Dedeman) cu 4,97%.

In urma anuntului Maspex din 21 mai 2025, pretul actiunilor Purcari pe bursa de la Bucuresti a crescut astfel ca valoarea bursiera a companiei a depasit 796 mil. RON (peste 159 mil. Euro).

Purcari Wineries este unul dintre cei mai mari producători de vin si brandy din regiunea Europei Centrale si de Est. Purcari administreaza peste 2.000 de hectare de podgorii si isi deruleaza activitatea in sase crame din Republica Moldova, Romania si Bulgaria.

Purcari a fost listata in 2018 printr-un IPO pe piata principala a pietei de la Bucuresti dupa vanzarea unui pachet de 49% din actiunile producatorului de vinuri in cadrul unei tranzactii de de circa 40 mil. Euro.

Maspex, una dintre cele mai mari companii din industria alimentara a Europei Centrale si de Est, este o companie antreprenoriala fondata in 1990 de catre 6 asociati, care a ajuns la finele lui 2024 la venituri din vanzari de 3,7 mld. Euro si o amprenta internationala extinsa.

Krzysztof Pawiński, cofondator si presedinte al grupului Maspex, declara recent ca Romania si Polonia sunt hub-urile de afaceri ale grupului si ca Romania, a doua piata din regiune dupa Polonia, este o piata foarte importantă pentru compania poloneza din perspectiva marimii populatiei si a numarului de consumatori, avand un potential care poate fi explorat, conform publicatiei poloneze WiadomosciHandlowe.pl.

Conform sursei citate, strategia pe care Krzysztof Pawiński o vede potrivita pentru cresterea si expansiunea Maspex este aceea ca vremurile dificile, cum sunt cele de acum, sunt foarte bune pentru a investi pentru ca in astfel de momente costurile sunt mai scazute. In acest context, Maspex are un plan de investitii pe 2 ani in care intentioneaza sa cheltuiasca 1 mld. zloti (circa 235 mil. Euro) in investitii de infrastructura, in special in Polonia si Romania.

Maspex si-a construit un profil de cumparator foarte activ finalizand in decembrie 2023 o serie de 21 de achizitii, ultima cucerire fiind preluarea companiei Jan Becher – Karlovarská Becherovka si a marcii Becherovka – cel mai vechi brand de bauturi alcoolice din Cehia cu o istorie de peste 200 de ani, alaturi de facilitati de productie si depozitare la Karlovy Vary, in cadrul unei tranzactii incheiate cu Pernod Ricard.

Construirea de branduri (marci) poloneze de la zero in piete externe ar putea aduce rezultate, insa consuma timp, in conditiile in care prezenta unui brand este mai bine realizata prin achizitia unor branduri locale (cum este cazul intentiei actuale de preluare a Purcari, n.r.), asa cum Maspex a facut, noteaza consultantii de strategie de la McKinsey.

Potrivit acestora, Maspex a reusit sa creasca prin achizitii agresive de locatii de productie si de branduri, asa cum a fost cazul achizitiei marcilor romanesti Salatini si Capollini, ajungand cu produsele in 50 de tari din lume si la exporturi care au o pondere de peste o treime din veniturile companiei.

Maspex este prezenta in Romania din 1997 si are pe lista sa de achizitii locale Arnos (2007), Malma, Salatini si Capollini (2013), compania Rio Bucovina si marca Bucovina (2016).

Cresterea Maspex de pe piata locala se reflecta deja in rezultatele Maspex Romania SRL, care a inregistrat in 2024 vanzari de peste 254 mil. Euro, de doua ori mai mari fata de 2019 si de aproape 4 ori mai mari fata de 2015, cand nivelul acestora era de 66 mil. Euro.

Maspex Romania SRL a raportat in 2024 un profit net de 35,9 mil. Euro, ceea ce inseamna o marja neta de castig de 14% la un numar de 1.734 de angajati, conform ultimelor date facute publice.

Intr-o privire mai ampla asupra pietei, Romania este asaltata in ultimii ani de un val de companii poloneze in sectorul de consum daca avem in vedere expansiunea retelelor Maspex, Pepco sau Zabka, intrata in 2024 cu o achizitie M&A.

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 26 iunie evenimentul MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025 pentru investitori strategici, fonduri de venture capital, fonduri de private equity, asset management, fonduri de pensii, institutii financiare internationale, investitori in real estate si in infrastructura. Citeste aici mai multe detalii

Investitie de tip seed de 1,2 mil. Euro a fondului cu capital de risc Early Game Fund II in start-up-ul de tehnologii Servo AI. Cristian Munteanu, Early Game Ventures: Pana acum au fost finalizate sau sunt in semnare 7 investitii din noul fond, iar sumele investite sunt de circa 6,5 mil. Euro la o dimensiune a fondului de 60 mil. Euro

Early Game Fund II a semnat investitii in start-up-uri care totalizeaza peste 6 mil. Euro, depasind astfel cota de 10% din capitalul strans al fondului la un an dupa ce a avut loc prima inchidere a noului fond de capital de risc, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Early Game Ventures a anuntat pe 21 mai 2025 o noua investitie de tip seed de 1,2 mil. Euro in startup-ul de tehnologie Servo AI in cadrul unei runde finantate integral din capitalul noului fond Early Game Fund II.

“Pana in prezent au fost finalizate sau sunt in semnare 7 investitii. Sumele investite sunt de aproximativ 6,5 mil. Euro. Dimensiunea fondului este de 60 mil. Euro”, a declarat pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO Cristian Munteanu, Managing Partner al Early Game Ventures, manager care are in administrare doua fonduri de venture capital.

Potrivit acestuia, noul fond al Early Game a avut first closing (prima inchidere) la final de aprilie 2024, ceea ce indica faptul ca intr-un interval de timp cu putin peste un an de la lansarea Early Game Fund II este deja investita o portie de peste 10% din capitalul strans de la investitori.

“Cele mai mari investitii din portofoliul fondului II sunt ReLock, CogniSync, Servo, precum si inca doua pe care le vom anunta saptamana viitoare”, a precizat Cristian Munteanu.

Ultima investitie raportata, Servo AI, este un startup aflat la intersecția dintre computer vision si inteligenta artificiala care ofera companiilor de retail, HoReCa si altor business-uri cu prezenta fizica informatii in timp real, bazate pe filmarile sistemelor de monitorizare video pentru eficientizarea activitatii.

Servo AI isi va extinde operatiunile in Romania cu sprijinul investitiei fondului Early Game Fund II, prin stabilirea unui hub tehnic si angajarea unor specialisti – cheie in echipa de dezvoltare de produs valorificand forta de munca locala inalt calificata si competitiva. Compania isi va extinde, de asemenea, eforturile de vanzari pe pietele din Europa Centrala si de Est.

“La Early Game, cautam mereu startup-uri care dezvolta tehnologii disruptive care se aliniaza cu teza noastra de investitii — companiile AI-first care folosesc cele mai noi tehnologii pentru a crea experiente extraordinare la nivelul utilizatorilor si care demonstreaza o viralitate intrinseca. Investitia de 1,2 milioane euro pe care am alocat-o in aceasta runda seed pentru Servo AI se potriveste perfect cu strategia Early Game”, a precizat Cristian Munteanu, Managing Partner Early Game Ventures.

Restaurantele si alte afaceri cu prezenta fizica s-au confruntat mult timp cu lipsa accesului la date esențiale pentru business, ceea ce le-a creat un dezavantaj in comparație cu afacerile online. Platformele de comert electronic dispun de analize variate privind comportamentul utilizatorilor, insa afacerile traditionale nu au avut instrumente similare pana acum.

Servo AI se pozitioneaza astfel ca un pionier pe segmentul informatiilor operationale accesibile in timp real, oferind operatorilor din comert un nou set de instrumente bazate pe AI , pe baza carora acestia isi pot dezvolta mai eficient activitatea.

„Avand in vedere cererea tot mai mare pentru instrumente de crestere a eficientei in business, bazate pe AI, vedem un potential semnificativ ca Servo AI sa se extinda dincolo de industria ospitalitatii, catre retail si alte industrii de servicii. Servo AI are potentialul de a deveni un jucator dominant prin implementarea unui model freemium, care faciliteaza o adoptie mai rapida si mai usoara.”, sustine Cristian Munteanu din partea Early Game Ventures.

Prin reducerea barierei de acces la tehnologia sa, Servo AI va avea oportunitatea de a capta rapid cota de piata prin atragerea unui numar mare de afaceri in portofoliul de clienti, iar o astfel de strategie creeaza un efect de retea, o viralitate, in care afacerile care incep cu un plan gratuit trec ulterior la servicii premium pe masura ce constientizeaza valoarea completa a platformei, potrivit reprezentantilor investitorului cu capital de risc.

Servo AI este un start-up fondat de catre Amit Frenkel, care ocupa pozitia de CEO in companie si este un manager cu experienta internaționala in multinationale de top din sectoarele tehnologiei si bunurilor de larg consum, si de catre Nizan Rosh, un expert in dezvoltarea de software end-to-end cu 17 ani de experienta in firme de top, precum si in startup-uri tech revolutionare.

Early Game Ventures a anuntat oficial pe 9 mai 2024 lansarea Early Game Fund II, un fond de VC cu o marime mai mult decat dubla comparativ cu primul fond al sau care dispunea de o capitalizare de 28 mil. Euro, ceea ce ii permite sa isi extinda geografia de investitii de la Romania si catre piete externe, cu focus insa pe pietele din Europa Centrala si de Est, dar sa majoreze si tichetele de investitii in companii.

Echipa de conducere a noului fond de VC a anuntat in urma cu un an la momentul primei inchideri a Early Game Fund II ca si-a propus construirea unui portofoliu de 25 – 30 de companii, urmarind tichete de investitie in intervalul de la 200.000 Euro pana la 6 mil. Euro per companie.

Principalul investitor in Early Game Fund II este European Investment Fund, avand in vedere ca noul fond beneficiaza de o investitie de 30 mil. Euro din partea Recovery Equity Fund, administrat de catre European Investment Fund si finantat prin PNRR in cadrul Next generation EU.

Intr-o privire mai ampla asupra pietei locale de venture capital, mai multe fonduri noi de profil atat locale, cat si internationale au devenit operationale incepand cu 2024, programul PNRR si sprijinul celor 3 mari investitori de tip ancora – EIF, EBRD si IFC, jucand un rol decisiv in contextul in care activitatea de strangere de noi fonduri a fost una dificila in regiunea Europei Centrale si de Est, iar piata din Romania se confrunta in plus si cu problema lipsei unui investitor – cheie din industria de private equity si venture capital, respectiv fondurile de pensii care nu fac inca parte din peisajul investitorilor LP in fonduri.

In paralel, managerii VC care au ajuns la generatia a doua de fonduri precum Catalyst Romania, Early Game Ventures sau Gapminder sunt activi acum si pe tranzactii de exit pe masura ce primele fonduri ridicate se apropie de incheierea duratei lor de viata.

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 26 iunie evenimentul MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025 pentru investitori strategici, fonduri de venture capital, fonduri de private equity, asset management, fonduri de pensii, institutii financiare internationale, investitori in real estate si in infrastructura. Citeste aici mai multe detalii

European Investment Bank intentioneaza sa investeasca circa 75 mil. Euro in programul de obligatiuni verzi ce vor fi emise de catre Electrica

European Investment Bank (EIB) intentioneaza sa aloce o finantare de aproximativ 75 mil. Euro pentru programul de obligatiuni verzi emise de catre Electrica, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Proiectul institutiei financiare internationale de achizitie de titluri ce vor fi emise de catre compania romaneasca de energie sub cadrul de finantare verde (Green Financing Framework) este in curs de evaluare.

Costul total al proiectului de emisiune de obligatiuni verzi este de aproximativ 200 mil. Euro, potrivit datelor facute publice de catre institutia financiara internationala.

Electrica SA a aprobat in noiembrie 2024 un plan pentru emisiuni de obligatiuni verzi sau sustenabile in limita unui plafon de 500 mil. Euro pentru perioada 2025 – 2026, fiind asteptata sa intre pe piata cu o astfel de tranzactie in viitorul apropiat.

In 2024, pe piata de capital din Romania au fost inregistrate mai multe emisiuni de obligatiuni atat din zona companiilor aflate in portofoliul statului roman cum a fost cazul producatorului de gaze Romgaz si a CEC Bank, dar si din sectorul privat de unde au venit catre investitori emisiuni de obligatiuni ale Bancii Transilvania sau Autonom.

In sfera emisiunilor de obligatiuni verzi sau corelate cu obiective de sustenabilitate s-au inscris emisiunile de obligatiuni ale Banca Transilvania si Autonom, iar CEC Bank a anuntat ca urmatoarea emisiune de obligatiuni va fi tot in zona de obligatiuni verzi sau corelate cu obiective de sustenabilitate.

Compania de energie Electrica a anuntat pe 2 aprilie 2025 contractarea unui imprumut de 3,1 mld. RON (622,8 mil. Euro) de la un sindicat format din 7 banci, coordonat de catre Banca Transilvania si BCR alaturi de care au mai participat si finantatori precum Raiffeisen Bank, BRD – Groupe Societe Generale, CEC Bank, ING Bank si Intesa Sanpaolo Bank.

Grupul Electrica a raportat pentru 2024 un profit net 390 mil. RON, in scadere cu 50% fata de anul financiar anterior, si venituri de 8,995 mld. RON fata de un nivel de peste 9,8 mld. RON inregistrat in 2023.

Compania – mama Electrica este listata pe bursa de la Bucuresti, unde are o capitalizare de piata de 4,38 mld. RON (circa 0,88 mld. Euro), cel mai mare actionar in companie fiind statul roman cu 49,78% din actiuni. Cel mai important actionar minoritar este managerul de fonduri de pensii NN, cu o detinere de 10,08% din Electrica.

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 26 iunie evenimentul MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025 pentru investitori strategici, fonduri de venture capital, fonduri de private equity, asset management, fonduri de pensii, institutii financiare internationale, investitori in real estate si in infrastructura. Citeste aici mai multe detalii

International Finance Corporation intentioneaza sa aloce pana la 50 mil. Euro pentru fondul de private equity regional MidEuropa Fund VI. Investitorul strategic Ahold a platit in cash un pret preliminar de achizitie de 1,253 mld. Euro pentru achizitia retelei Profi, tranzactie finalizata in 2025 si unul dintre catalizatorii strangerii noului fond al MidEuropa de la investitori

International Finance Corporation (IFC) intentioneaza sa aloce un capital de pana la 50 mil. Euro pentru noul fond cu o capitalizare – tinta de 800 mil. Euro pe care managerul regional de private equity MidEuropa il strange de la investitori pentru tranzactii pe pietele din Europa Centrala si de Est, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Institutia financiara internationala va discuta pe 25 iunie 2025 aprobarea investitiei de capital in noul fond de investitii al MidEuropa.

Tot pe 25 iunie 2025, EBRD va lua in discutie aprobarea unei investitii de capital de pana la 100 mil. Euro pentru fondul de private equity MidEuropa Fund VI, precum si a unui angajament de investitii de pana la 100 mil. Euro intr-un vehicul corespondent de co-investitii, potrivit unor informatii publicate pe 11 aprilie 2025 de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

MidEuropa Fund VI va viza achizitii de companii pe pietele din Europa Centrala si de Est, regiune din care face parte si Romania, precum si piete din Balcanii de Vest precum Serbia, Bosnia si Herzegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord. Kosovo si Albania. Strategia de investitii a noului fond al MidEuropa se concentreaza pe sectoare precum cel de consum, servicii, tehnologie si servicii medicale private.

Intrarea IFC si EBRD ca investitori LP (limited partners) in noul fond de investitii regional pe care MidEuropa il strange de la investitori vine la putin timp dupa ce investitorul de private equity a finalizat in ianuarie 2025 vanzarea retelei de magazine Profi catre investitorul strategic Ahold Delhaize si dupa ce a anuntat pe 1 aprilie 2025 semnarea vanzarii retelei de servicii medicale Regina Maria – doua tranzactii care au trecut pragul valorii de 1 mld. Euro fiecare realizate pe piata din Romania, care devin catalizatori in procesul de strangere a MidEuropa Fund VI si de atragere de noi investitori, stimulati de randamentele obtinute recent de catre managerul de fonduri.

Ahold Delhaize, unul dintre cele mai mari grupuri alimentare la nivel global, a anuntat finalizarea achizitiei retelei Profi pe 3 ianuarie 2025, pentru care a platit in cash un pret preliminar total de achizitie de 1,253 mld. Euro pentru pachetul de 100% din actiunile companiei Profi Rom Food SRL, compania care opereaza magazinele Profi.

Pretul preliminar de achizitie este calculat in raport cu situatiile financiare preliminare furnizate de catre vanzator pana la data achizitiei, a precizat cumparatorul, care a adaugat ca pretul de achizitie final va fi determinat in functie de versiunea finala a situatiilor financiare dupa ce acestea vor fi reglate impreuna cu vanzatorul.

Anumite evaluari inca trebuie finalizate, conform cumparatorului Ahold Delhaize.

Printre activele intangibile este inclus si brandul (marca) Profi, care este evaluat la 240 mil. Euro.

De asemenea, cash-ul achizitionat de la Profi, cu exceptia cash-ului restrictionat, se ridica la aproximativ 39 mil. Euro, ceea ce inseamna ca pretul preliminar net de achizitie al Profi este de 1,214 mld. Euro.

De asemenea, pretul preliminar de achizitie al pachetului de 100% din actiunile Profi de 1,253 mld. Euro este evaluat de catre cumparatorul Ahold Delhaize usor in crestere fata de 1,197 mld. Euro la inceputul acestui an, conform informatiilor publicate pe 6 martie 2025 de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Pe 30 octombrie 2023, MidEuropa a anuntat vanzarea Profi catre Ahold Delhaize la o valoare de intreprindere (enterprise value) de aproximativ 1,3 mld. Euro.

Ahold Delhaize, proprietarul retelei de supermarketuri Mega Image, este angajat deja intr-o tranzactie de vanzare a 87 de magazine ca urmare a conditiilor impuse de catre Consiliul Concurentei pentru a aproba preluarea Profi, o concentrare economica susceptibila sa creeze distorsiuni ale mediului concurential pe anumite segmente locale ale pietei magazinelor de proximitate.

Ahold Delhaize a clasificat active detinute in vederea vanzarii in valoare de 49 mil. Euro, oferind astfel o indicatie privind calibrul asteptat al tranzactiei de vanzare.

O alta tranzactie recenta de anvergura a MidEuropa care catalizeaza atentia investitorilor existenti in fondurile de investitii ale MidEuropa, precum si a potentialilor noi investitori este anuntul de pe 1 aprilie 2025, cand a fost facut public un acord de vanzare a retelelor de servicii medicale Regina Maria din Romania si MediGroup din Serbia catre Mehiläinen Group, liderul pietei finlandeze de profil controlat de catre managerii globali de private equity CVC Capital Partners si Hellman & Friedman.

Vanzarea grupului Regina Maria din Romania si Serbia reprezinta cea mai mare tranzactie din sectorul serviciilor medicale private executata pe pietele din Europa Centrala, sustine vanzatorul MidEuropa. La vanzarea MediGroup din Serbia catre Mehiläinen Group, alaturi de MidEuropa – actionarul majoritar, si-a facut exitul si fondul de investitii regional Blue Sea Capital, care a ramas in 2018 cu o participatie de 45% din MediGroup dupa vanzarea la acel moment a pachetului majoritar catre MidEuropa.

Valoarea tranzactiei de vanzare a grupului Regina Maria de pe pietele din Romania si Serbia nu a fost facuta publica de catre partile implicate. Surse din piata sustin ca valoarea de intreprindere a grupului Regina Maria la tranzactia cu Mehiläinen este estimata in jurul valorii de 1,2 mld. Euro, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Managerul londonez de private equity MidEuropa, unul dintre cei mai mari investitori regionali de acest tip de pe pietele din Europa Centrala si de Est, abordeaza tichete de investitii intre 50 mil. Euro si 300 mil. Euro per tranzactie, care pot fi majorate alaturi de co-investitori.

Pe piata din Romania, MidEuropa ramane in portofoliu cu platforma de logistica si curierat Cargus dupa vanzarile de la Profi si Regina Maria.

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 26 iunie evenimentul MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025 pentru investitori strategici, fonduri de venture capital, fonduri de private equity, asset management, fonduri de pensii, institutii financiare internationale, investitori in real estate si in infrastructura. Citeste aici mai multe detalii

Erste Bank, BCR si BRD Groupe Société Générale intra pe lista finantatorilor la creditul sindicalizat de peste 400 mil. Euro acordat catre grupul Iulius si Atterbury pentru proiectul imobiliar Rivus de la Cluj. EBRD a aprobat decizia de imprumut a 180 mil. Euro in cadrul celei mai mari finantari noi curente de pe piata locala

EBRD a anuntat pe 20 mai 2025 ca a aprobat decizia de a imprumuta 180,3 mil. Euro pentru dezvoltarea proiectului imobiliar Rivus de la Cluj, in cadrul unui pachet total de finantare de 400,6 mil. Euro, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Pe lista finantatorilor la imprumutul sindicalizat contractat de catre grupul Iulius si Atterbury Europe intra, de asemenea, Erste Bank (Austria), BCR (parte a grupului austriac Erste) si BRD Groupe Société Générale, potrivit datelor facute publice.

La un astfel de nivel, finantarea atrasa de catre proiectul imobiliar Rivus reprezinta cea mai mare finantare noua curenta de pe piata locala, fara sa includa si componente de refinantare, daca avem in vedere informatiile facute publice pana acum.

Electrica, una dintre cele mai mari companii de energie din Romania, a anuntat pe 2 aprilie 2025 contractarea unui imprumut de 3,1 mld. RON (622,8 mil. Euro) de la un sindicat format din 7 banci coordonat de catre Banca Transilvania si BCR, alaturi de care participa si Raiffeisen Bank, BRD – Groupe Societe Generale, CEC Bank, ING Bank si Intesa Sanpaolo Bank, insa tranzactia de finantare include si componente de refinantare a unor imprumuturi contractate anterior.

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO a anuntat inca de pe 30 aprilie 2025 ca EBRD intentioneaza sa vina cu un imprumut de peste 190 mil. Euro in cadrul mai larg al unei tranzactii de finantare totale de peste 400 mil. Euro destinate proiectului Rivus, detinut in proportii egale de cate 50% de catre grupul Iulius si asociatul sau extern in investitiile locale, grupul Atterbury.

In cadrul structurii de tranzactie, EBRD va asigura 132,8 mil. Euro, iar alte 57,5 mil. Euro urmeaza sa vina din partea unor banci comerciale in cadrul finantarii totale alocate catre Rivus Investments SRL, au precizat reprezentantii institutiei financiare internationale.

Costul total al proiectului este estimat la 564.148.820 Euro.

Aceasta tranzactie vine la 3 ani dupa o alta tranzactie majora de finantare realizata de catre aceiasi investitori.

In septembrie 2022, grupul Iulius si Atterbury au semnat un credit sindicalizat de 410 mil. Euro pentru reteaua de centre comerciale regionale Iulius din Iasi, Cluj – Napoca, Suceava si Timisoara. Imprumutul contractat in 2022 a fost o refinantare pe termen lung acordata de catre un sindicat de banci format de catre Erste Group Bank AG, BCR (parte a grupului austriac Erste), Raiffeisenlandesbank Niederösterreich-Wien AG, OTP Bank Nyrt si OTP Bank Romania.

Asocierea dintre grupul Iulius si Atterbury este rezultatul unei tranzactii care a fost aprobate in 2017 de catre Consiliul Concurentei.

Proiectul Rivus vizeaza dezvoltarea unui pol de regenerare urbana majora prin revitalizarea celui de-al doilea oras ca marime din Romania, prin transformarea unei platforme industrial intr-un mix de spatii cu destinatie de retail, birouri, cultural si de relaxare cu infrastructura adiacenta.

Printre altele. noul proiect imobiliar include dezvoltarea unei suprafete brute inchiriabile de 132.500 mp de spatii comerciale si de relaxare, prin consolidarea si conversia a doua cladiri istorice in facilitati cu uz multiplu.

Iulius Group, controlat de catre omul de afaceri Iulian Dascalu, este unul dintre cei mai puternici investitori de pe piata imobiliara din Romania, alaturi de jucatori de talie internationala precum NEPI Rockcastle – pe segmentul centrelor comerciale, Globalworth – pe segmentul spatiilor de birouri sau CTP pe segmentul spatiilor industriale si de logistica.

EBRD a anuntat ca a plasat peste 11,5 mld. Euro in 560 de proiecte din Romania.

EBRD este un finantator major in economiile emergente pe multiple canale de capital (equity) si datorie (debt). Actionarii EBRD sunt 75 de state din lume, printre cei mai mari fiind SUA (9,46% din actiuni), Marea Britanie, Germania si Japonia (fiecare cu cate 9,14% din banca), precum si Uniunea Europeana (cu 2,84% din actiuni), respectiv European Investment Bank (care detine 3,22% din EBRD). Romania este actionar in capitalul EBRD cu 0,52%, conform ultimelor date facute publice.

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 26 iunie evenimentul MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025 pentru investitori strategici, fonduri de venture capital, fonduri de private equity, asset management, fonduri de pensii, institutii financiare internationale, investitori in real estate si in infrastructura. Citeste aici mai multe detalii

AROBS este in negocieri pentru a-si extinde geografia M&A pe piata din SUA prin achizitia unei companii pentru un pret minim de 12 mil. USD

Compania de tehnologie AROBS Transilvania Software a anuntat pe 13 mai 2025 ca va supune aprobarii actionarilor sai achizitia unei companii de pe piata din SUA pentru un pret de minim 12 mil. USD, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Actionarii companiei sunt convocati pe 28 mai pentru aprobarea unor tranzactii M&A.

Pe ordinea de zi va fi si achizitia unui pachet de 70% din actiunile unei companii inregistrate in Nevada (SUA) din domeniul dezvoltarii de software pentru un pret initial de 12 mil. USD si un pret suplimentar de pana la 4 mil. USD, conditionat insa de realizarea in 2025 si 2026 a unor indicatori de performanta, au precizat reprezentantii AROBS.

Compania – tinta de pe piata din SUA a inregistrat o cifra de afaceri de aproximativ 15 mil. USD in 2024 si are un personal format din circa 60 de angajati.

“Numele companiei, ce face obiectul prezentului punct de pe ordinea de zi, ramane confidential in aceasta etapa, ca urmare a negocierilor care se afla inca in desfasurare. Tranzactia va fi comunicata pietei printr-un raport curent cat mai curand posibil, in conformitate cu reglementarile aplicabile”, au spus reprezentantii AROBS in cadrul unui comunicat transmis bursei de la Bucuresti.

Compania antreprenoriala a raportat o serie de achizitii in anii anteriori in cadrul strategiei sale de crestere prin care dezvoltarea organica este combinata cu achizitii oportuniste de tip M&A.

“Strategia noastra este sa mergem spre noi geografii, mergem spre zona DACH (Germania, Austria, Elvetia). Ne uitam la Spania, Portugalia, si la SUA ne uitam destul de mult. Mergem si catre Turcia sa analizam oportunitati. Cautam si noi activ target-uri intern, fie colaboratori fie companii cu care déjà am lucrat si in ultima vreme am activat si cateva mandate <<buy side>> (de achizitie, n.r.) ceea ce e un lucru mai nou pentru noi”, a declarat in decembrie 2024 Andrei Racu, responsabilul AROBS de tranzactiile M&A in cadrul grupului, la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT, eveniment organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Compania a inregistrat o cifra de afaceri in crestere de la 105 mil. RON in primele 3 luni din 2024 la 119,6 mil. RON in primul trimestru din 2025, in contextul in care segmentul companiilor preluate prin tranzactii M&A au contribuit cu un plus de 6 mil. RON in ultimul an la ascensiunea AROBS.

Profitul net la nivel de grup a scazut insa cu 19% in perioada similara pana la circa 6,4 mil. RON.

AROBS are o pozitie solida in ceea ce priveste generarea de numerar, inregistrand o crestere de la 259,6 mil. RON in perioada ianuarie – martie 2024 pana la 279,9 mil. RON la finele primului trimestru din 2025.

La 31 martie 2025, rata datoriei privind finantarea bancara, calculata ca raport intre datoriile bancare totale si EBITDA normalizata este de 0,96x, ceea ce indica o pozitie financiara solida care permite accesarea de finantari viitoare pentru indeplinirea obiectivelor strategice ale grupului, conform reprezentantilor AROBS.

Compania a finalizat in iulie 2024 o majorare de capital prin care a atras 142,9 mil. RON (in jurul a 28,6 mil. Euro) de la investitori institutionali, banii fiind alocati pentru investitii in companii noi achizitionate, in extinderea operatiunilor comerciale pe pietele – cheie si dezvoltarea produselor software din portofoliu.

AROBS, companie fondata si controlata de catre antreprenorul Voicu Oprean, este listata pe piata principala a bursei de la Bucuresti, unde capitalizarea sa bursiera este de peste 518 mil. RON (aproape 104 mil. Euro).

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 26 iunie evenimentul MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025 pentru investitori strategici, fonduri de venture capital, fonduri de private equity, asset management, fonduri de pensii, institutii financiare internationale, investitori in real estate si in infrastructura. Citeste aici mai multe detalii

Avocatii Clifford Chance Badea au asistat BCR la finantarea de 18 mil. Euro acordata pentru dezvoltarea unui parc solar de catre Alerion Clean Power

O echipa de avocati a Clifford Chance Badea, biroul local al firmei londoneze de avocatura Clifford Chance, a oferit servicii de consultanta juridica pentru BCR in cadrul finantarii acordate pentru dezvoltarea unui parc solar de 34,69 MW, conform informatiilor transmise jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO.

BCR a semnat un acord de finantare in valoare de 18,5 mil. Euro pentru proiectul din judetul Calarasi, aflat in portofoliul unei companii din cadrul grupului italian Alerion Clean Power.

Andreea Sisman, Partener in cadrul biroului Clifford Chance, a coordonat o echipa de avocati din care au facut parte Oana Ionascu (Senior Associate) si Martha Busuiocescu (Associate).

Avocatii Cliffford Chance au lucrat si la alte finantari recent acordate de catre BCR precum imprumutul de 214 mil. Euro acordat de catre Erste Group Bank AG (grupul – mama al BCR) si BCR pentru dezvoltarea unui proiect eolian de 99,2 MW achizitionat de Nala Renewables de la OX2 (august 2024), respectiv la finantarea de 214,45 mil. Euro acordata de catre UniCredit Bank, BCR si Erste Group Bank AG pentru portofoliul local de proiecte de energie regenerabila si baterii al grupului austriac Enery Power Holding (decembrie 2024) sau finantarea acordata de catre BCR si Erste Group Bank pentru preluarea portofoliului de energie regenerabila din Romania al companiei canadiene Jade Power Trust de catre Enery Power Holding (februarie 2023).

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 26 iunie evenimentul MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025 pentru investitori strategici, fonduri de venture capital, fonduri de private equity, asset management, fonduri de pensii, institutii financiare internationale, investitori in real estate si in infrastructura. Citeste aici mai multe detalii

Emisiunea de obligatiuni a Primariei Municipiului Bucuresti de 111 mil. Euro din aprilie 2025 a fost suprasubscrisa de 2 ori de catre fonduri de pensii, banci, firme de asigurari si fonduri de investitii. Banii atrasi exclusiv de la investitori locali au ca destinatie refinantarea unei emisiuni anterioare de obligatiuni PMB

Primaria Municipiului Bucuresti (PMB) a listat pe 14 mai 2025 la bursa de la Bucuresti noua sa emisiune de obligatiuni in valoare de 555,1 mil. RON (111 mil. Euro), care a fost plasata integral catre investitorii locali, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Tranzactia derulata in cadrul unui plasament privat desfasurat de catre PMB in aprilie 2025 a fost adresata catre 26 de investitori institutionali din Romania.

Astfel, fonduri de pensii, banci comerciale, firme de asigurari si fonduri de investitii au suprasubscris de 2 ori valoarea emisiunii de obligatiuni a PMB, au precizat reprezentantii consortiului de intermediere a tranzactiei.

Potrivit acestora, tranzactia a fost executata in termen de aproximativ o luna.

Cele 55.510 de obligatiuni nominative, neconvertibile, negarantate, denominate in RON, au o valoare nominala de 10.000 RON (2.000 Euro), un cupon anual fix de 8,47% si o maturitate de 6 ani, urmand sa devina scadente la 23 aprilie 2031.

Fondurile atrase de catre Primaria Bucuresti de la investitorii institutionali de pe piata de capital sunt alocate refinantarii datoriei publice a Municipiului București provenita din emisiunea de obligatiuni scadenta pe 5 mai 2025.

Plasamentul obligatiunilor emise de catre PMB a avut loc in perioada 16 – 17 aprilie 2025, conform datelor facute publice de catre emitent.

Noua emisiune de obligatiuni PMB este a opta emisiune a Bucurestiului listata pe bursa in ultimii 10 ani, iar in acest moment sunt la tranzactionare pe piata reglementata a bursei alte 3 emisiuni de titluri.

Consortiul de intermediere pentru emisiunea obligatiunilor PMB si realizarea plasamentului privat a fost format din Banca Comerciala Romana (BCR), in calitate de intermediar initiator, alaturi de Alpha Bank Romania (acum parte a UniCredit Bank), BRD – Groupe Societe Generale si Raiffeisen Bank cu rol de intermediari.

Firma de avocatura internationala Dentons a asigurat serviciile de consultanta juridica pentru bancile membre ale consortiului de intermediere a emisiunii de obligatiuni.

In prezent sunt listate pe bursa de la Bucuresti obligatiunile municipale a 5 judete si 16 orașe din Romania – judetele Alba, Bihor, Cluj, Hunedoara si Timis, respectiv orasele Alba Iulia, Bacau, Bistrita, Bucuresti, Focsani, Iasi, Navodari, Oravita, Orastie, Predeal, Resita, Siret, Slobozia, Targu Mures, Timisoara si Zalau, potrivit datelor furnizate de catre Bursa de Valori Bucuresti.

Municipiul Bucuresti are ratingul BBB- insotit de perspectiva negativa pentru datoria pe termen lung din partea agentiei internationale de evaluare Fitch.

Statisticile la nivelul anului 2023 indica faptul ca municipiul Bucuresti are o populatie rezidenta de aproximativ 1,7 milioane de persoane, dintre care 1,1 milioane de persoane sunt salariate, peste 135,000 de companii active si un PIB de 427 mld. RON (aproximativ 86,3 mld. Euro).

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 26 iunie evenimentul MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025 pentru investitori strategici, fonduri de venture capital, fonduri de private equity, asset management, fonduri de pensii, institutii financiare internationale, investitori in real estate si in infrastructura. Citeste aici mai multe detalii

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 26 iunie evenimentul MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025 pentru investitori strategici, fonduri de venture capital, fonduri de private equity, asset management, fonduri de pensii, institutii financiare internationale, investitori in real estate si in infrastructura

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025

Uncertainty navigators. Opportunity makers. Investors.

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 26 iunie MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025, a doua editie a unui eveniment dedicat unei clase diverse de investitori corporativi de la investitori strategici, fonduri de Venture Capital, fonduri de Private Equity, asset management, fonduri de pensii, institutii financiare internationale pana la investitori in real estate si in infrastructura, precum si antreprenorilor si top managementului din companii.

ARGUMENT

Anul 2025 a venit cu noi provocari pentru investitori – atat pe plan international unde majorarile de tarife de catre SUA catre partenerii sai comerciali in ciuda setarii unei “ferestre” de 90 de zile pentru negocieri alimenteaza incertitudinea si volatilitatea pietelor, la care Romania adauga si un factor major local dupa ce inca nu si-a stabilit viitorul politic, ceea ce amana luarea unor decizii strategice pe plan economic si fiscal.
Megatrendurile care vin pe ruta geopolitica si dezvoltarea exponentiala a fenomenului AI (inteligenta artificiala) produc schimbari economice profunde ce modifica destinatiile investitorilor atat in ceea ce priveste pietele – tinta, cat si dinamica interna a sectoarelor si sunt asteptate sa determine inclusiv o ajustare a modelelor de afaceri.
Infrastructura, energia, piata de logistica si spatii industriale sunt printre cele mai dinamice sectoare devenind adevarate ancore ale increderii investitorilor.
In Romania, cele doua tranzactii de peste 1 mld. Euro semnate de catre Mid Europa pentru vanzarea Profi si cea a Regina Maria indica astfel ca retailul si serviciile medicale private sunt creditate ca sectoare cu potentialul de a multiplica miliardele plasate de catre cumparatori, fie ca sunt investitori strategici, fie ca sunt investitori financiari.
Piata de fuziuni si achizitii transmite semnale mixte deocamdată, pe de o parte, in primul trimestru a fost un volum mai mare de tranzactii, iar pe de alta parte, a scazut valoarea totala a acestora.
Finantarea prin private credit este vazuta de catre mai multi investitori financiari globali ca unul dintre pariurile de crestere in noul context economic, iar la nivel de ansamblu, pietele private sunt cotate ca fiind acum “regina investitiilor” in competitia cu pietele publice, unde pipeline-ul de IPO-uri si de emisiuni de obligatiuni este pe “hold”.
In Romania, sectorul de private equity si de venture capital este asteptat sa devina scena mai multor tranzactii in care sa fie plasat in investitii noi in companii capitalul proaspat strans in platformele de talie regionala, respectiv de talie locala care fie au trecut de stadiul de first closing, fie au ajuns la final closing.

AUDIENTA – TARGET fondatori si executivi de companii, investitori strategici, manageri de fonduri de Venture Capital, manageri de fonduri de Private Equity, investitori institutionali locali, asset management, investitori in real estate, investitori in infrastructura, consultanti
CATEGORIE DE INTERESE investitii, strategie corporate, antreprenoriat, piete de capital, venture capital, private equity, real estate, infrastructura
DATA 26.06.2025

PARTENERI

Profil speakeri

Lideri in afaceri
Decision makers
Fonduri de venture capital
Fonduri de private equity
Investitori institutionali
Institutii financiare
Investitori strategici
Asset management
Real Estate
Consultanti

Principalele topicuri

Ce clase de active ofera cele mai bune randamente pentru investitori in mediul actual
La ce fel de oportunitati se uita fondurile de venture capital si de private equity
Ce sectoare sunt cele mai atractive in ochii investitorilor strategici
Cum arata planurile investitorilor de pe piata de real estate
Ce “ferestre” sunt disponibile pentru companiile care au in plan emisiuni de obligatiuni corporative
Ce tinte au investitorii de pe piata de NPL si de administrare a portofoliilor de datorii
Cum se misca portofoliile investitorilor locali si internationali
Ce randamente ofera principalele clase de active
Ce oportunitati sunt pe radarul investitorilor

De ce sa participi

Fii conectat la deciziile si tendintele care modeleaza comportamentul investitorilor
Afla cine cumpara si de unde se fac exituri
Afla ce se intampla cu randamentele de pe piata imobiliara
Cine finanteaza si ce, de unde vin bani proaspeti in piata
Urmareste oportunitatile de investitii care apar pe piata

Cei interesati sa participe sau sa fie parteneri ai evenimentului MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025 sunt invitați să ne contacteze la office@mirsanu.ro.

Accesul la eveniment se face pe baza de invitatie sau pe baza unei taxe de acces la eveniment.

Despre MIRSANU.RO

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este primul produs media romanesc de stiri, analize, interviuri si opinii dedicat exclusiv tranzactiilor si profesionistilor din acest domeniu. Ofera informatii din aria tranzactiilor corporative pe trei directii principale – fuziuni si achiziții (M & A), finantari si tranzactii pe piata de capital.

Platforma de media MIRSANU.RO organizeaza incepand cu 2018 seria de evenimente corporate MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT impreuna cu jucatori – cheie din tranzactiile de M&A, finantare, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii real estate si alte tranzactii corporative majore din Romania si Europa Centrala si de Est. In 2022, a lansat conferintele MIRSANU IPO CHALLENGE, dedicata tranzactiilor si comunitatii pietelor de capital, si THE SUSTAINABILITY CHALLENGE, eveniment dedicat impactului politicilor de sustenabilitate asupra mediului de afaceri. Din 2024, in portofoliul de evenimente al MIRSANU.RO a intrat si MIRSANU INVESTORS SUMMIT – un eveniment anual dedicat diferitelor categorii de investitori corporativi.

Liviu Dragan, fondatorul Total Soft si al DRUID AI, a ajuns la capat de drum, insa companiile sale de tehnologie au confirmat pariul sau antreprenorial si isi continua planurile de crestere. Ce mostenire lasa un lider de business egal cuvintelor sale intr-o lume obsedata de scalabilitate rapida si cresteri exponentiale: “In ceea ce priveste paliere de unicorni, cu toata apetenta mea pentru imaginar si pentru vis, am un bun simt care ma determina sa nu-l spun decat atunci cand voi ajunge la o platforma care sa imi permita sa vad mai clar partea asta. Pe mine ma framanta, si asa am fost intotdeauna, sa imi ating promisiunile si bugetele”

Antreprenorul roman din sectorul de tehnologie Liviu Dragan a incetat din viata, conform unui anunt al DRUID AI din 8 mai 2025, insa companiile fondate de catre acesta – Total Soft si DRUID AI sunt amandoua angajate in acest moment pe un traseu de crestere exponentiala, confirmand astfel pariurile sale antreprenoriale pe Total Soft – un lider national in sectorul IT, respectiv pe DRUID AI – o companie de talie globala.

Compania din sectorul IT Total Soft a fost infiintata in 1994, iar fondatorul sau Liviu Dragan si-a facut exitul in urma unei tranzactii in care compania turca de profil Logo a platit 30,246 mil. Euro in 2016 pentru achizitia pachetului de 100% din compania romaneasca, din care antreprenorul mai detinea la acel moment un pachet in jurul a 10%. Principalul vanzator al Total Soft in tranzactia de exit semnata cu Logo a fost la acel moment fondul elen de private equity Global Finance.

Tranzactia a fost anuntata oficial pe 2 septembrie 2016 si a fost dezvaluita in premiera de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pe 1 septembrie 2016.

Logo detine acum 80% din Total Soft, ca urmare a tranzactiei din 2018 cand a preluat Architected Business Solutions (ABS), iar proprietarii ABS au 20% din compania fondata de Liviu Dragan. Logo a anuntat un plan de exit partial din Total Soft, prin care actionarii ABS vor ajunge la o detinere de 30% in 2025, respectiv la o participatie majoritara de 85% in 2027, cand Logo va ramane cu un pachet minoritar de 15%, pe fondul unui plan de crestere al Total Soft.

Dupa exitul din Total Soft – companie pozitionata ca lider de sector pe piata din Romania la momentul vanzarii catre investitorul strategic extern, antreprenorul Liviu Dragan si-a concentrat din 2018 resursele catre pornirea unei noi afaceri cu potential de expansiune globala – start-up-ul de tehnologie pe nisa inteligentei artificiale DRUID AI, alaturi de oameni cu care a plecat din Total Soft.

Asezarea pe o nisa de tehnologie care si-a aratat rapid potentialul disruptiv a imprimat un ritm accelerat de crestere noii companii fondate de catre Liviu Dragan alaturi de Andreea Plesea, Bogdan Pietroiu si Bogdan Grigorescu.

In acest context, DRUID AI a atras in 2022 o runda de finantare de 15 mil. USD.

DRUID a raportat pentru 2022 o crestere de 2,5 ori a veniturilor recurente comparativ cu anul anterior si se astepta la o crestere de 3 ori in 2023 la momentul la care compania a reusit sa atraga o runda de finantare de serie B.

Liviu Dragan anticipa in septembrie 2023 ca urmatoarea runda de finantare a DRUID va avea loc in 2025, pe fondul expansiunii rapide la nivel global a companiei pe care o conducea.

DRUID AI este acum implicata in atragerea unei noi runde de finantare in valoare de 50 mil. USD, context in care International Finance Corporation (IFC) intentioneaza sa aloce o investitie de capital de pana la 10 mil. USD, conform informatiilor publicate pe 28 aprilie 2025 de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Banii sunt necesari DRUID AI pentru a putea sa isi accelereze cresterea la nivel global.

Printre investitorii financiari atrasi pana acum de catre compania de tehnologie se numara Early Game Ventures Fund I Cooperatief U.A., GapMinder Fund Cooperatief U.A., TQ Ventures III Growth LP, Karma Ventures II SCS si Hoxton Ventures Fund III L.P.

Pozitia de CEO ocupata pana acum de catre Liviu Dragan a fost preluata de catre Andreea Plesea, cu care a lucrat indeaproape atat la pornirea afacerii DRUID AI – ajunsa astazi o companie de tehnologie de talie globala cu sediul la New York, cat si in perioada anterioara la Total Soft.

Mostenirea pe care Liviu Dragan o lasa in urma sa in lumea antreprenoriatului si a tehnologiei continua sa traiasca si sa se dezvolte prin intermediul celor doua companii fondate – Total Soft si DRUID AI, care isi continua astazi planurile de crestere ale caror ecouri au ajuns acum la nivel global in cazul start-up-ului de inteligenta artificiala.

Pariul sau pe tehnologie a fost astfel confirmat atat de catre investitori strategici precum Logo, cat si de investitori financiari de tipul fondurilor de venture capital locale si internationale, care au preluat pachetul majoritar al DRUID AI.

Viziunea de antreprenor a lui Liviu Dragan, care a mizat timp de 3 decenii pe o lume a viitorului prin sectoarele in care a activat, a fost dublata si de calitatile sale de lider autentic de business, prin care a demonstrat ca, dincolo de ambitia sa de a construi o companie globala, a ramas un om egal cuvintelor sale intr-o lume obsedata de unicorni, de scalabilitate rapida la nivel global si cresteri exponentiale.

„Eu am o minte destul de conservatoare, ma gandesc doar sa imi ating cifrele pe care le promit. Asta e principalul lucru. In ceea ce priveste paliere de unicorni, cu toata apetenta mea pentru imaginar si pentru vis, am un bun simt care ma determina sa nu-l spun decat atunci cand voi ajunge la o platforma care sa imi permita sa vad mai clar partea asta. Pe mine ma framanta, si asa am fost intotdeauna, sa imi ating promisiunile, bugetele”, declara Liviu Dragan pe 7 decembrie 2023 la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT, eveniment organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Eu nu am ca antreprenor decat un singur scop si anume sa ating bugetul pe care il am, o data fata de evolutia normala a companiei si apoi fata de investitori. Responsabilitatea fata de investitori ma determina sa nu am foarte multe scopuri – nu sa ma gandesc la valuation (evaluare), ci sa ma gandesc cum sa imi ating targetul si sunt optimist ca il voi atinge”, spunea Liviu Dragan pe 27 iunie 2024 la MIRSANU INVESTORS SUMMIT, eveniment organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Cum se uita Liviu Dragan la exitul din companiile fondate de el?

“Eu nu mi-am dorit nici din TotalSoft sa ies si nu am crezut ca o sa ies. Eu am crezut ca o sa raman in Total Soft toata existenta mea. Dar asa s-a intamplat pentru ca eu eram obisnuit cu fonduri de investitii (equity funds) care aveau o cu totul alta atitudine, iar apoi a fost un investitor strategic care avea o atitudine de proprietar (owner), care era putin diferita, si cu care eu nu eram obisnuit ca sa fiu sincer”, a declarat Liviu Dragan la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023.

„Vizavi de DRUID, intrebarea legata de exitul meu mi-au pus-o toti investitorii intr-un fel si marturisesc ca eu nu ma vad iesind din DRUID pentru ca imi place foarte mult ceea ce fac. Sigur, ca la un moment dat, pot sa fac un pas lateral in zona operationala, dar fata de produs voi ramane apropiat tot timpul. Nu vad de ce nu as face. Asta mi-a placut intotdeauna sa fac produse software, sa vad cum pot sa evolueze alaturi de colegii mei si lucrul asta este fascinant, adica nu am o ratiune pentru care as vrea sa ma retrag (…) Asta este cred drumul meu si nu am sa il parasesc.”, a punctat atunci antreprenorul Liviu Dragan atasamentul sau fata de sectorul de tehnologie in care a creat afaceri din 1994 pana in 2025.

Cititi mai jos declaratiile lui Liviu Dragan, fondatorul companiilor Total Soft si DRUID AI, la evenimentele din decembrie 2023 si iunie 2024

Liviu Dragan, DRUID AI: Nu ma vad iesind din DRUID, poate la un moment dat voi face un pas lateral in zona operationala. Nici din TotalSoft nu am dorit sa plec. Batalia pentru platformele AI destinate angajatilor necesita foarte multa competenta de afaceri pentru ca multe platforme se formeaza cu tineri cu talent tehnologic, dar incorporeaza prea tarziu business knowledge. Care sunt culisele rundei de finantare serie B atrasa in 2023 care a dus DRUID la o evaluare de 100 mil. USD

20.12.2023 MIRSANU.RO

„In 2024, probabil ca va fi cel mai scurt an din viata mea pentru ca ma voi muta la New York de la 1 februarie si va trebui sa manageriez de acolo DRUID. Ceea ce inseamna ca voi calatori foarte mult pentru ca nu voi abandona echipa din Bucuresti, care este totusi technical competence (competenta tehnica). Voi calatori la biroul din Londra, la cel din Singapore, deci va fi un an foarte complicat pentru ca gift-ul (cadoul) primit cu generative AI a determinat ca apetitul companiilor sa fie foarte mare si sa creasca cererea pentru o plaforma similara cu a noastra de conversational AI empowering generativ si lucrul asta face ca trebuie sa fim foarte dinamici.”, a declarat Liviu Dragan, fondator si CEO al start-up-ului DRUID AI, la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023, eveniment organizat pe 7 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital si real estate din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.

„Acum nu se mai pune problema unei competente formidabile a platformei, se pune problema unei viteze foarte mari pentru ca tehnologiile apar cu o viteza formidabila. Deci marea arta este sa te adaptezi si imediat sa o preiei in platforma si ca atare este un ritm absolut deosebit.”, adauga acesta.

„Ce vad in 2024? Eu am o minte destul de conservatoare, ma gandesc doar sa imi ating cifrele pe care le promit. Asta e principalul lucru. In ceea ce priveste paliere de unicorni, cu toata apetenta mea pentru imaginar si pentru vis, am un bun simt care ma determina sa nu-l spun decat atunci cand voi ajunge la o platforma care sa imi permita sa vad mai clar partea asta. Pe mine ma framanta, si asa am fost intotdeauna, sa imi ating promisiunile, bugetele.”, este de parere Liviu Dragan.

„ In 2024, noi avem o puternica prezenta in Europa, avem si in diferite tari din Asia, chiar si Middle East (Orientul Mijlociu), si avem clienti mari in SUA. Targetul meu este sa merg si in zona de small si medium pentru ca, in baza referintelor puternice ca Bank of America, US Air Force, este nevoie sa beneficiezi de referintele astea mari ca sa poti sa mergi si asta e un challenge special din punctul meu de vedere pentru ca e un alt motor. Eu in general am fost cu enterprise tot timpul sa am referinte mari si dupa aia sa merg mai departe. Acum acest <<dupa aia>> trebuie sa il fac pe o piata care nu imi este foarte comuna, si anume foarte prietenoasa. Si de asta ma si mut acolo si mut o mare parte din competenta de la Bucuresti”, afirma fondatorul start-up-ului de inteligenta artificiala DRUID.

DRUID AI a anuntat pe 12 septembrie 2023 ca a atras o runda de investitii de 30 mil. USD de la mai multi investitori cu capital de risc in frunte cu fondul american de venture capital TQ Ventures, pe lista noilor investitori in companie intrand si Smedvig Capital, Endeavor si Verve Ventures, care se alatura astfel unor investitori existenti precum GapMinder, Hoxton Ventures si Karma Ventures. Runda de finantare de serie B a ridicat evaluarea DRUID la circa 100 mil. USD, dupa ce in 2022 compania a avut o alta runda de finantare de 15 mil. USD, ceea ce indica un ritm exponential de dezvoltare pe pietele externe al start-up-ului condus de catre antreprenorul Liviu Dragan.

Intrebat cum a fost runda de finantare din 2023, fondatorul DRUID a detaliat: „A fost o golgota (…) Am avut peste 80 VC-uri cu care am vorbit in cateva sute de intalniri. Eu nu am avut ca alte companii din pacate oameni specializati. Am fost doar eu. Orice VC vrea sa vorbeasca cu antreprenorul, cu fondatorul. Deci, eu nu puteam sa spun – <<Vorbeste tu>>”.

„Problema este ca cel mai mult ma bucurau cei ce renuntau din prima. Cei care m-au chinuit au fost cei cu care am vorbit de vreo 10 ori, ii convingeam, erau foarte fericiti si dupa aceea spuneau – <<Domnule, ne-am dus la investment committee (comitetul care aproba investitiile unui VC in companii – n.r.) si au zis sa mai asteptam>>. In fine, iti dadeau un raspuns elegant. Deci, nu a fost simplu timp de 3 – 4 luni. Intalnirile nu puteai sa le amani, chiar si cu un client, mai poti sa amani o jumatate de ora, insa acele intalniri nu puteai sa le amani. Si dupa ce vorbeam, fiecare mai voia ceva, fie un raport, mai voia o situatie. A fost o perioada complicata. Si mai ales nu esti sigur de nimic. Cu exceptia ultimei luni cand primisem vreo 3 term sheet-uri care m-au relaxat. Pana atunci nu stii cum se inchide”, a adaugat fondatorul DRUID.

„Din fericire insa, partenerii actuali, toti au investit in runda asta, care pentru mine a fost cel mai important lucru. Nu noul investitor, ci faptul ca cei existenti care stiu foarte bine DRUID-ul, toti au investit maxim fata de cat li se permite ca pro rata. Mai mult decat atat, mare parte din ei fiind un oversubscription (suprasubscriere) au facut si secondary, ceea ce inseamna ca business angels au putut sa iasa si sa vanda. La un valuation de 100 mil. USD, ei (business angels – n.r.) au vandut de 6 mil. USD, dar ei mai vandusera de-a lungul timpului. Acum au cam iesit toti.”, a povestit Liviu Dragan.

„Acum TQ din SUA a fost lead investor si cel care a investit 16 mil. USD, toti ceilalti parteneri care au investit maximum din cat aveau voie 8 mil. USD si a mai fost Smedvig din Londra care a dat un term sheet. Si apoi a mai fost un secondary, unde a mai investit si Endeavor, o companie de care sunt foarte mandru ca a investit. Per total au fost 30 mil. USD plus inca 5 mil. USD pe secondary ca suma totala”, a mai precizat antreprenorul din sectorul de tehnologie.

„TQ este un VC cunoscut in SUA, cu o mentalitate mai eficienta, cu care partea de audit a durat 2 – 3 saptamani la o suma destul de importanta. Eu detin acum cam 25%, ceilalti mai detin circa 5%. Eu sunt cel mai mare investitor in continuare. Noi, fondatorii, avem vreo 30%, iar restul de 70% sunt investitorii. TQ care a investit 15 – 16 mil. USD la o evaluare de 100 mil. USD are vreo 12% – 13% din DRUID”, a explicat Liviu Dragan impactul ultimei runde de finantare atrase asupra actionariatului DRUID.

Antreprenorul Liviu Dragan a demarat afacerea DRUID in 2018, la putina vreme dupa exitul sau din 2016 din afacerea IT pe care a fondat-o Total Soft, vanduta pentru 30 mil. Euro catre compania turceasca Logo.

Intrebat cand isi va face exitul din DRUID, Liviu Dragan a raspuns ca va ramane legat mereu de zona de software.

„Eu nu mi-am dorit nici din Total Soft sa ies si nu am crezut ca o sa ies. Eu am crezut ca o sa raman in Total Soft toata existenta mea. Dar asa s-a intamplat pentru ca eu eram obisnuit cu fonduri de investitii (equity funds) care aveau o cu totul alta atitudine, iar apoi a fost un investitor strategic care avea o atitudine de proprietar (owner), care era putin diferita si cu care eu nu eram obisnuit ca sa fiu sincer”, a punctat Liviu Dragan.

„Vizavi de DRUID, intrebarea legata de exitul meu mi-au pus-o toti investitorii intr-un fel si marturisesc ca eu nu ma vad iesind din DRUID pentru ca imi place foarte mult ce fac. Sigur, ca la un moment dat, sa fac un pas lateral in zona operationala, dar fata de produs voi ramane apropiat tot timpul. Nu vad de ce nu as face. Asta mi-a placut intotdeauna sa fac produse software sa vad cum pot sa evolueze alaturi de colegii mei si lucrul asta este fascinant, adica nu am o ratiune pentru care as vrea sa ma retrag (…) Asta este cred drumul meu si nu am sa il parasesc.”, a precizat antreprenorul din sectorul de software.

Intrebat unde vede viitorul DRUID, intr-un IPO pe bursa sau intr-o vanzare catre un investitor strategic, acesta a raspuns: „Eu vreau ca DRUID sa fie cea mai populara, cea mai puternica platforma de conversational AI pentru internal users (angajati). Aici batalia o simt putin diferita fata de cea pe external users unde este mult mai aglomerata pentru ca pentru internal users (angajati) necesita foarte mult business competence si foarte multe platforme ca ale noastre se formeaza cu tineri, cu talent tehnologic deosebit, dar incorporeaza prea tarziu si business knowledge. Eu am avut sansa, fara sa spun ca asa am gandit-o, pentru ca o parte din aceasta a venit din Total Soft, cu foarte multa competenta si razboaie purtate in business”.

„Bill Gates spunea acum vreo 2 saptamani ca in 3 – 4 sau 5 ani toti angajatii vor avea un asistent virtual. Acum nu inseamna ca tot ce a spus Bill Gates s-a adeverit, dar este un inteligentium real. Nu ma gandesc la un IPO (al DRUID – n.r.), ca sa fiu sincer, nici nu am competente, nici nu inteleg prea bine. Stiu ca pot sa inteleg sa creez DRUID-ul si sa devina un jucator formidabil pe internal users din punct de vedere strategic, sigur si pe external users din punct de vedere oportunist. Dar pe partea de internal users (angajati) este o piata orizontala, ma simt mai bine”, a mai spus Liviu Dragan, fondator si CEO al DRUID la panelul Vanzator vs Cumparator din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023 sunt Mazars, Agista, Value4Capital si Fondul Roman de Contragarantare.

Liviu Dragan, Druid: Pentru noi, SUA este piata strategica, apoi Europa, in timp ce Asia si Australia sunt piete oportuniste in care tot cheltuiesti bani si ai promisiuni, dar nu se intampla lucruri spectaculoase. Intotdeauna va fi o problema intre asteptarile unui investitor si valoarea companiei. Nu toate companiile isi ating tintele si atunci apar o gramada de probleme privind evaluarea companiei

08.07.2024 MIRSANU.RO

„Din punct de vedere al cheltuirii banilor, imi merge foarte bine, adica cheltuiesc din plin. Dar, sigur, nu sunt in pericolul de a se termina banii intr-un orizont de timp, deci pana la mijlocul verii anului viitor nu am emotii. Din punct de vedere al targetului, eu cred ca dupa sfarsitul trimestrului 2 sunt multumit pentru ca sunt in jur de 45% din an, adica in jur de 90% din targetul meu. Eu nu am ca antreprenor decat un singur scop si anume sa ating bugetul pe care il am, o data fata de evolutia normala a companiei si apoi fata de investitori. Responsabilitatea fata de investitori ma determina sa nu am foarte multe scopuri – nu sa ma gandesc la valuation (evaluarea companiei, n.r.), ci sa ma gandesc cum sa imi ating targetul si sunt optimist ca il voi atinge”, a declarat Liviu Dragan, Fondator si CEO al startup-ului de tehnologie DRUID AI, la MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024, eveniment online organizat pe 27 iunie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„SUA,unde m-am mutat in mare parte, are la ora actuala o crestere absolut spectaculoasa, este aproape chiar mai mult decat ma asteptam. Am semnat saptamana trecuta cu 30 de universitati si spitale. Deci cu toate ca piata este mult mai competitiva, sunt optimist.”, a adaugat antreprenorul din sectorul de tehnologie.

„Acum din punct de vedere al match-ului (al potrivirii – n.r.) dintre asteptarile mele si ceea ce se obtine ca evaluare, va marturisesc ca nu mi-e gandul la asta, care este valuation-ul (evaluarea – n.r.) companiei. Valuation-ul companiei este important sa fie cat mai mare ca procesul de dilutie care are loc pentru actualii investitori si pentru mine ca fondator si pentru cofondatori sa fie cat mai mic. Asta este scopul. Orgoliul de tipul sa obtinem o evaluare cat mai mare pentru eventualii bani pe care ii castig e firesc, exista undeva aceste ganduri, dar scopul nr. 1 este sa-mi ating targetul pentru ca odata atins targetul, VC-urile care imi sunt apropiate si sunt prieten cu ei, ei vor sti sa ma sprijine sa obtin o evaluare cat mai mare”, a punctat Liviu Dragan.

„Eu cred ca intotdeauna va exista o problema intre asteptarile unui investitor si evaluarea companiei, dar important este sa-ti atingi targeturile propuse si atunci cred ca problema evaluarii este o problema din care rezulta o consecinta pozitiva. Problemele este ca nu toate companiile isi pot atinge targeturile si atunci apar o gramada de probleme cu privire la evaluarea companiei”, a spus Liviu Dragan.

„Pana in acest moment, cu evaluarea facuta anul trecut de 100 mil. Euro cred ca este un randament foarte bun. Atat pentru angel investors, care au iesit toti, cred ca au facut bani foarte buni, cred ca un multiplu de 8 ori si ceva, nu as putea sa spun acum cu precizie, dar si VC-urile au avut un randament bun al investitiei si daca iau in considerare ca in acest moment Druid este o cu totul alta companie fata de cea de anul trecut, tinand cont ca acum suntem o companie americana”, a spus fondatorul DRUID.

„Avem cateva parteneriate de care sunt mandru ca Accenture, care lucreaza cu aplicatia noastra, UiPath, si, foarte curand EY, asa ca sa dau cateva exemple. Deci, din punctul asta de vedere, eu cred ca avem un randament bun la DRUID. Cred ca in domeniul in care lucram noi – cel de tehnologie si de conversational AI, majoritatea companiilor merg bine.”, sustine Liviu Dragan.

„Exista insa un paradox, open AI si generative AI au deschis un apetit formidabil si un demand (cerere – n.r.) mare al clientului, dar totodata pretentiile de natura tehnica s-au accentuat si s-au marit foarte tare. Eu nu am crezut vreodata ca o sa vin in SUA cu echipa tehnica. La ora actuala, am adus echipa tehnica, cam in jur de 8 oameni, in New York, chiar si programatori pentru ca challenge-urile tehnice sunt atat de mari incat nu poti sa le rezolvi tinand cont de timezone (fusul orar, n.r.) decat cu oameni tehnici intimi”, a afirmat CEO-ul companiei de tehnologie.

„Si asta s-a vazut foarte rapid pentru ca am castigat deja proiecte in fata competitiei. Deci, dupa parerea mea conteaza foarte mult sa ai un randament bun si sa ai o piata foarte clar strategic definita. Pentru noi, SUA este o piata strategica, apoi Europa, iar restul cum sunt Asia si Australia sunt piete oportuniste, care ma enerveaza ca tot cheltuiesti bani cu ele si tot timpul ai promisiuni, dar nu se intampla lucruri spectaculoase. Asta pe cand investitiile in piata americana sunt speciale. Si consider ca randamentul pe care il are acum Druid este un randament bun, cel putin asa spun partenerii mei.”, a adaugat Liviu Dragan.

„Anul trecut valoarea DRUID a fost de 100 mil. Euro, anul asta nu pot sa spun pentru ca trebuie cineva sa puna bani ca sa stiu valuation-ul. Avem ARR (venituri anuale recurente – n.r.) de 24 milioane ARR in 2024 fata de aproape 11 milioane,12 milioane anul trecut, deci de peste 2 ori mai mare. Deci, din punct de vedere al vanzarilor, ne vom face tinta, avand in vedere ca deja a trecut jumatate de an si suntem in cadrul bugetului, iar, de obicei asa cum toata lumea stie, ultimul trimestru este cel mai consistent.”, a precizat CEO-ul DRUID AI.

„Din punctul asta de vedere, cu investitiile facute pana acum, cu piata din SUA care ma bucura foarte mult pentru ca, initial, am fost destul de crispat, acum sunt mult mai relaxat”, a mai spus Liviu Dragan, Fondator si CEO al startup-ului de tehnologie DRUID AI, la panelul Venture Capital & Corporate Venture Capital al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024 sunt Raiffeisen Bank Romania si NNDKP.

Un sindicat de banci acorda un imprumut de 110 mil. Euro catre firma de leasing operational Moov Leasing pentru finantarea planurilor de extindere a operatiunilor la nivel national

Compania de leasing operational Moov Leasing a contractat un credit sindicalizat in valoare de 110 mil. Euro de la un consortiu format din mai multe banci cu scopul finantarii planurilor de extindere a operatiunilor la nivel national.

Imprumutul este corelat cu obiectivele de sustenabilitate ale companiei de leasing, reducerea intensitatii emisiilor de CO2 pentru flota auto fiind cel mai important obiectiv sustenabil asumat de Moov Leasing.

Este primul credit sindicalizat de acest tip accesat de Moov Leasing si unul dintre cele mai mari obtinute de o companie romaneasca atat de tanara, la doar doi ani de la inceperea activitatii, conform bancherilor.

Creditul sindicalizat anuntat pe 8 mari 2025 a fost acordat de catre un consortiu format din UniCredit Bank SA (Global Coordinator, Bookrunner, Mandated Lead Arranger si Co-Documentation Agent), UniCredit SpA (Co-Sustainability Agent), Banca Transilvania SA (Mandated Lead Arranger, Co-Documentation Agent si Facility Agent), Raiffeisen Bank SA (Mandated Lead Arranger, Co-Sustainable Agent si Security Agent) si Exim Banca Romaneasca SA (Mandated Lead Arranger), conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Sustain LCM Finance, fondata de catre fostul bancher Gratia Annamaria Popescu, a actionat ca si consultant din partea Moov Leasing pentru aceasta finantare sindicalizata sustenabila.

Avocatii Filip SCA au lucrat de partea bancilor, in timp ce avocatii Ionescu, Stoica & Asociatii au lucrat in tranzactie de partea Moov Leasing.

Moov Leasing, lansata in 2023, este o platforma digitala de leasing operational care ofera solutii rapide, flexibile si personalizate pentru persoane fizice, microintreprinderi si IMM-uri.

Jacek Siwicki, presedintele Enterprise Investors: Romania ramane o piata importanta pentru noi, iar unul dintre Partenerii nostri este angajat in discutii privind potentiale tinte de investitii. Enterprise Investors, vanzatorul retelei de retail Profi catre MidEuropa in 2017, a anuntat inchiderea unui nou fond regional de private equity de 340 mil. Euro cu care cauta sa investeasca intre 20 mil. Euro si 50 mil. Euro per tranzactie in Romania si alte piete din Europa Centrala si de Est

Romania ramane o piata importanta pentru investitiile Enterprise Investors, desi managerul regional de private equity nu a mai investit direct in achizitia unei platforme locale de la preluarea Noriel in urma cu 9 ani, iar ultimele investitii au venit pe ruta unor companii de portofoliu, potrivit lui Jacek Siwicki, presedintele Enterprise Investors, care a raspuns unor intrebari adresate de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Enterprise Investors, un investitor care a marcat un exit local istoric din reteaua de retail Profi in 2017 catre MidEuropa, a anuntat pe 6 mai 2025 inchiderea noului sau fond de private equity de talie regionala la o capitalizare de 340 mil. Euro, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Romania ramane o piata importanta pentru noi, iar unul dintre partenerii noștri este implicat activ in discutii regulate cu potentiale tinte de investitii din tara. Deși nu putem specula cu privire la termene specifice, ramanem deschiși oportunitatilor care se aliniaza cu criteriile și strategia noastra de investitii”, a declarat pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO Jacek Siwicki, presedintele Enterprise Investors, unul dintre cei mai mari manageri de capital privat din Europa Centrala si de Est.

“Fondul EIF IX nu are alocari predefinite pe tara; noi ramanem flexibili si oportunisti in identificarea celor mai atractive investitii din regiune. Desi nu am facut o investitie directa in platforma in Romania de la achizitionarea Noriel in 2016, tara continua sa figureze in strategia noastra regionala. In ultimii ani, cateva dintre companiile noastre din portofoliu si-au urmarit expansiunea in Romania, atat organic, cat si prin achizitii – exemplele includ Unilink, PragmaGO si Software Mind. Acest lucru demonstreaza interesul nostru continuu fata de piata si potentialul acesteia”, a completat Jacek Siwicki.

Potrivit acestuia, noul fond de investitii Enterprise Investors Fund IX (EIF IX) vizeaza tichete de investitii care merg de la minim 20 mil. Euro pana la maxim 50 mil. Euro per tranzactie, avand deschisa si optiunea de a atrage capital suplimentar de la investitorii LP in fond.

“Luam o abordare pan-regionala in ceea ce priveste selectia sectoarelor in care investim si nu diferentiem semnificativ intre tari cand evaluam oportunitatile de investitii. Acestea fiind spuse, am vazut relevanta si oportunitate in mod continuu in Romania in sectoare pe care le stim cel mai bine – tehnologie, servicii financiare si sectorul produselor de consum. Cateva dintre companiile noastre de portofoliu au intrat cu succes in anii recenti in Romania – organic sau prin achizitii – ceea ce reflecta increderea noastra in mediul de afaceri local si in fundamentele sectoriale”, a spus presedintele Enterprise Investors pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Acesta nu dat detalii pe marginea pipeline-ului de tranzactii din Romania al Enterprise Investors, precizand ca politica fondului este de a nu comenta asupra unor potentiale noi investitii sau tranzactii in derulare.

Enterprise Investors, cu un istoric de 35 de ani in investitiile private equity din Europa Centrala si de Est, este un investitor cu o activitate de decenii si pe piata din Romania, unde a avut in portofoliu de-a lungul timpului companii precum Orange (telefonie mobila), Macon Deva (materiale de constructii), Siveco (IT), Noriel (jucarii) sau Artima (retail).

Cea mai rasunatoare tranzactie a Enterprise Investors pe piata din Romania ramane exitul semnat in 2016 si finalizat in 2017 din reteaua de retail Profi, vanduta la acel moment catre MidEuropa, unul dintre cei mai importanti manageri de private equity din regiune.

Enterprise Investors a vandut pachetul de 100% din reteaua Profi la un pret de 533 mil. Euro, marcand la acel moment cea mai mare tranzactie de exit din istoria pietei de retail din Romania, cat si pentru sectorul local de private equity. Enterprise Investors a obtinut atunci un pret de peste 7 ori mai mare fata de investitia sa de capital, daca avem in vedere ca a preluat Profi in 2010 intr-o tranzactie de circa 66 mil. Euro, iar in 2011 a anuntat o investitie de 10 mil. Euro intr-o majorare de capital a companiei pentru a finanta extinderea retelei.

Ulterior, in 2025, si MidEuropa a finalizat exitul din Profi prin vanzarea la o valoare de intreprindere de 1,3 mld. Euro catre investitorul strategic Ahold Delhaize, marcand noi recorduri nu doar pe piata de retail si de private equity din Romania, cat si la nivelul pietei de retail din Europa Centrala si de Est, dar si al pietei de magazine de proximitate din Europa continentala pe segmentul tranzactiilor realizate de catre fonduri de private equity.

EIF IX este cel mai nou membru al familiei de fonduri de private equity stranse in ultimii 35 de ani de catre Enterprise Investors, cel mai vechi manager de capital privat din regiune.

EIF IX a atras un interes semnificativ din partea investitorilor comerciali, care au reprezentat peste 60% din angajamentele totale si pentru prima data in istoria Enterprise Investors au fost inclusi in baza de investitori LP si investitori institutionali si privati din Polonia, semn al increderii tot mai mari la nivel local in clasa de active private equity.

EBRD a anuntat un angajament de investitii de 80 mil. Euro pentru EIF IX, in timp ce IFC a aprobat o investitie de capital de 42,7 mil. USD in noul fond, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Obtinerea de angajamente de la o baza diversificata de investitori, mai ales in actualul context global marcat de turbulente, este o validare serioasa a istoricului performantelor noastre si a calitatii echipei Enterprise Investors,” a declarat Jacek Siwicki, presedintele Enterprise Investors. „Consideram participarea investitorilor polonezi drept un important vot de incredere in strategia noastra si in clasa de active private equity din aceasta regiune.”, a adaugat acesta.

Fondul vizeaza investitii in Polonia si in bazinul Europei Centrale si de Est, inclusiv in Romania, in sectoare precum tehnologie, servicii financiare, produse de consum, servicii pentru afaceri, servicii medicale, comert cu amanuntul si industria prelucratoare.

Intr-o privire mai ampla, si alti manageri regionali de private equity activi in Romania au raportat recent strangerea unor fonduri proaspete de private equity sau sunt inca in curs de strangere a unor astfel de platforme – Innova Capital, ACP pentru AMC V, MidEuropa, Resource Partners, Value4Capital, INVL, Cogito Fund sau Integral Venture Partners. Pe langa acestia, pe piata s-au alaturat recent si manageri locali de private equity care au primit alocari de fonduri din PNRR pentru noile fonduri de investitii, printre acestia numarandu-se Morphosis Capital, Booster Capital, Mozaik Investments sau Boldmind Capital Partners.

KRUK: Pretul mediu de achizitie pentru portofoliile de datorii de retail negarantate a crescut de aproape 5 ori fata de 2023 pana la 37% din valoarea nominala, pe fondul tranzactiilor cu active de calitate mai buna si a lipsei de vanzari pe piata secundara. In Romania au fost vandute in 2024 portofolii de datorii negarantate de retail de peste 300 mil. Euro

Pretul de achizitie al portofoliilor de datorii negarantate din retail a crescut pe piata din Romania de aproape 5 ori in 2024 pana la o medie de circa 37% din valoarea nominala a unui portofoliu comparativ cu 8% in anul anterior, conform datelor companiei poloneze de management a datoriilor KRUK.

“Pretul mediu al portofoliilor de datorii a fost puternic afectat de faptul ca aceste vanzari au fost exclusiv pe piata primara a tranzactiilor, in contrast fata de anii anteriori, cand au fost executate tranzactii si pe piata secundara, caracterizate prin valori nominale mari la preturi relative scazute. In 2024, oferta de portofolii de datorii a fost compusa din active de calitate mai buna”, au explicat reprezentantii KRUK scumpirea portofoliilor locale vandute pe acest segment de piata.

Potrivit estimarilor KRUK, cheltuielile totale cu achizitia de portofolii de datorii de retail au fost in 2024 in Romania de circa 518 mil. zloti (aproximativ 120 mil. Euro), iar compania poloneza are o cota de piata pe acest segment de 51%.

Vanzarile de portofolii de retail negarantate au scazut puternic de la o valoare nominala totala de 6,6 mld. zloti in 2023 pana la 1,4 mld. zloti (in jurul a 326 mil. Euro), sub valoarea de 1,5 mld. zloti inregistrata in 2021, sustin datele KRUK.

Portofoliile de active neperformante ale bancilor din Romania au inregistrat o rata de crestere anuala de 9% pana la 15,1 mld. zloti (3,5 mld. Euro).

In Romania, compania poloneza KRUK a investit 264 milioane zloti (in jurul a 61 mil. Euro) in achizitia de portofolii de datorii, mai putin cu 21% fata de 2023, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Valoarea nominala totala a portofoliilor de datorii cumparate in Romania de catre KRUK s-a ridicat la 702 milioane zloti (aproximativ 163 mil. Euro), in contextul in care piata locala a avut o pondere de 9% la nivelul investitiilor in portofolii realizate la nivelul intregului grup.

Veniturile KRUK in Romania au crescut cu 7% anul trecut pana la 628 milioane de zloti, in timp ce profitul brut a fost majorat cu 9% pana la 504 milioane de zloti.

Cea mai mare tranzactie cu portofolii de datorii raportata in 2024 a fost tranzactia Delta, in urma careia grupul elen Piraeus a vandut un portofoliu cu o valoare nominala de aproximativ 400 mil. Euro catre grupul ceh APS Group, in timp ce EBRD a finantat preluarea directa a unei participatii de 30% din portofoliu.

Portofoliul contine un pachet de circa 2.000 de imprumuturi clasificate ca neperformante si subperformante, din care o parte sunt credite negarantate, iar altele reprezinta imprumuturi garantate cu active imobiliare drept colateral, acordate anterior de catre banca greceasca Piraeus pe piata din Romania. Tranzactia a fost anuntata pe 2 mai 2024 si a fost anuntata in premiera la finele lunii aprilie 2024 de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Pe piata tranzactiilor cu portofolii de datorii, activeaza investitori puternici precum KRUK (Polonia), APS (Cehia), EOS (Germania) sau AxFina – o platforma controlata de catre investitorul DDM Group, alaturi de care EBRD a intrat ca investitor cu o participatie de 24%.

Tranzactiile Premier Energy cu Macquarie si Iberdrola au majorat de peste 14 ori platile cu achizitii M&A pana la 133 mil. Euro in anul listarii companiei de energie pe bursa de la Bucuresti

Premier Energy, companie de energie aflata in portofoliul investitorului ceh Emma Capital, a facut in 2024 plati pentru achizitii M&A in valoare totala de pana la 132,6 mil. Euro, de peste 14 ori mai mult fata de anul anterior, cand platile cumulate pentru achizitii M&A au fost sub pragul de 10 mil. Euro, conform datelor centralizate de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Cresterea costurilor M&A in anul listarii Premier Energy pe bursa de la Bucuresti a avut loc in contextul in care cele mai mari tranzactii finalizate de catre compania de energie au fost cele derulate cu compania spaniola de profil Iberdrola, respectiv cu investitorul financiar de talie globala Macquarie.

Ambele tranzactii au avut loc in contextul unor miscari de exit din Romania, atat a lui Iberdrola, cat si a Macquarie – care a facut un exit partial la nivel local in timp ce Premier Energy este in faza extinderii portofoliului sau local care cuprinde acum atat operatiuni de productie de energie regenerabila, atat eoliana, cat si solara, precum si un portofoliu de furnizare de energie electrica, respectiv furnizare si distributie de gaze.

Cea mai mare achizitie M&A a Premier Energy din 2024 pe piata din Romania a fost preluarea pachetului de 100% din actiunile unui parc eolian cu o putere instalata de 80 MW de la Iberdrola. Contravaloarea achizitiei s-a ridicat la 96,8 mil. Euro, care include insa si 8,5 mil. Euro cu titlu de plata amanata in cazul în care societatea primeete o remunerație de rambursare din partea statului roman pentru anularea sau suspendarea legislatiei romanesti privind impozitul pe profitul excepțional care a fost platit pana la 31 decembrie 2023, a precizat cumparatorul.

Pentru finantarea achizitiei parcului eolian al Iberdrola, Premier Energy a contractat un imprumut bancar de 61 mil. Euro de la Vista Bank si Optima Bank.

O alta achizitie majora realizata de catre Premier Energy a fost preluarea pachetului de 100% din actiunile fostei CEZ Vanzare, compania care detine un portofoliu de furnizare energie electrica si gaze, de la investitorul financiar global Macquarie.

Premier Energy a finalizat tranzactia cu Macquarie pe 15 aprilie 2024, dupa o plata in numerar de 20,4 mil. Euro in contul achizitiei companiei CEZ Vanzare, redenumita ulterior Premier Energy Furnizare. Cu tot cu numerarul achizitionat si descoperirile de cont existente ale companiei preluate, tranzactia a marcat insa in final o iesire neta de numerar de peste 41 mil. Euro, dubla fata de plata propriu-zisa catre vanzator, potrivit datelor Premier Energy.

Tot pe 15 aprilie 2024, Premier Energy a finalizat pe piata locala o alta achizitie semnificativa de active, care includ o capacitate de productie eoliana de energie construita de 18 MW si o alta capacitate cu putere instalata de 8 MW aflata in curs de executie. Plata in numerar in aceasta tranzactie s-a ridicat la 19,2 mil. Euro, a precizat cumparatorul.

Compania de energie aflata in portofoliul Emma Capital a mai raportat pentru anul trecut o achizitie locala de talie mai mica, in valoare de 4,7 mil. Euro pentru achizitia unui parc fotovoltaic in curs de dezvoltare.

Pentru Premier Energy, anul 2024 a marcat o crestere atat a volumului M&A pe piata din Romania, cat si a valorii tichetelor de achizitie.

Comparativ, Premier Energy a raportat pentru 2023 achizitii M&A care au vizat parcuri eoliene si fotovoltaice, respectiv o mica distributie locala de gaze, care au totalizat peste 9 mil. Euro, cu mult sub valoarea inregistrata in 2024. Compania are un pipeline de tranzactii pe piata de energie din Romania si Moldova, continuand sa raporteze noi achizitii in 2025.

“Fiecare achizitie este ajustata la risc si trebuie sa te gandesti ca sunt unele riscuri mici pe care le poarta vs potentiale achizitii, dar randamentul trebuie sa fie double digit (de doua cifre, n.r.) pentru un activ in special pe segmentul de energie regenerabila pentru ca este un activ de infrastructura pentru care trebuie sa poti sa pui si ceva leverage (contractarea de finantare pentru investitii in care activul este pus ca garantie – n.r.)”, a explicat politica de M&A a companiei Petr Stohr, CFO al Premier Energy, in iunie 2024 la MIRSANU INVESTORS SUMMIT, eveniment organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Emma Capital a realizat unicul IPO de pe bursa de la Bucuresti in 2024, plasand catre investitori institutionali si de retail un pachet de 28,75% din actiunile companiei de energie Premier Energy in cadrul unei tranzactii de circa 140 mil. Euro, insa grupul de investitii al lui Jiří Šmejc isi pastreaza controlul companiei, cu o participatie ramasa de 71,25% din Premier Energy.

Premier Energy este o companie cu o capitalizare de piata de peste 2,3 mld. RON (peste 460 mil. Euro) pe bursa de la Bucuresti, in cadrul careia cel mai important actionar minoritar este managerul de fonduri de pensii NN, care detine un pachet de peste 10% din actiuni.

Avocatii Dentons au asistat Sousol Holdings la vanzarea unui proiect eolian catre Engie Romania

Firma globala de avocatura Dentons a anuntat pe 5 mai 2025 ca a acordat asistenta juridica pentru Sousol Holdings Ltd. La vanzarea unui proiect eolian de 54 MW in Romania catre Engie Romania, subsidiara locala a grupului francez de utilitati, conform informatiilor transmise jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO.

Proiectul, situat in comuna Mereni (judetul Constanta), a fost preluat in faza „ready-to-build”, avand toate autorizatiile de construire necesare pentru demararea lucrarilor.

Echipa de avocati Dentons implicata in tranzactie a fost coordonata de catre Claudiu Munteanu-Jipescu, partener si coordonator al departamentului de energie din cadrul biroului Dentons din Bucuresti. Alaturi de acesta, au lucrat de partea Sousol Holdings si avocatii Luiza Onofrei (Counsel, Real Estate), Elena Vlasceanu (Counsel), Angelica Pintilie si Carolina Baloleanu (Senior Associates), Alin Dimache (Associate) – toti facand parte din departamentul de energie al firmei, precum si Bogdan Papandopol (Partner), Isabela Gheorghe (Senior Associate), Diana Ceparu, Alice Neagu si Geanina Anghel (Associates) din cadrul departamentului de Real Estate si Andreea Predescu (Senior Associate, Corporate), sustin reprezentantii firmei de avocatura.

Dentons a oferit consultanta juridica pe parcursul intregului proiect, inclusiv cu privire la procesul de due diligence juridic, structurarea tranzactiei, redactarea si negocierea documentatiei de transfer, precum si asistenta la semnarea si finalizarea tranzactiei.

Electrica a luat un credit de peste 620 mil. Euro de la un sindicat bancar format din 7 banci condus de catre Banca Transilvania si BCR. Banii vor fi alocati pentru refinantarea unor imprumuturi anterioare si pentru investitii noi

Electrica, una dintre cele mai mari companii de energie din Romania, a anuntat pe 2 mai 2025 contractarea unui imprumut de 3,1 mld. RON (622,8 mil. Euro) de la un sindicat format din 7 banci, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Sindicatul bancar este coordonat de catre Banca Transilvania si BCR si din el fac parte si alti finantatori precum Raiffeisen Bank, BRD – Groupe Societe Generale, CEC Bank, ING Bank si Intesa Sanpaolo Bank.

Imprumutul Electrica este unul dintre cele mai mari credite corporate contractate pe piata din Romania si a fost aprobat de catre actionarii companiei in noiembrie 2024.

Creditul va fi utilizat pentru refinantarea partiala a expunerii bancare existente la nivelul societatii-mama Electrica si a filialelor sale – Electrica Furnizare si Distributie Energie Electrica Romania (DEER), precum si pentru dezvoltarea segmentului de productie energie electrica din surse regenerabile, precum si pentru sustinerea investitiilor de capital aferente planului CAPEX (investitii) 2025-2027 al filialei de distributie energie electrica, au precizat reprezentantii Electrica.

Potrivit acestora, imprumutul sindicalizat este structurat in patru facilitati de credit – un credit revolving pentru compania – mama Electrica cu scopul de a refinanta un credit bilateral pe termen scurt, un credit revolving pentru subsidiara Electrica Furnizare destinat refinantarii mai multor credite bilaterale pe termen scurt, un imprumut la termen pentru subsidiara DEER in vederea refinantarii unor credite bilaterale pe termen scurt si a finantarii planului de investitii pe urmatorii pana in 2027 inclusiv si o facilitate de credit “verde” pentru Electrica SA cu scopul finantarii de proiecte verzi in directia productiei si stocarii de energie regenerabila solara si eoliana.

Casa de avocatura RTPR a oferit servicii de asistenta juridica pentru sindicatul de banci, in timp ce firma de avocatura Dentons a lucrat in tranzactie de partea grupului Electrica.

Compania a aprobat in noiembrie 2024 si un plan pentru emisiuni de obligatiuni verzi sau sustenabile in limita unui plafon de 500 mil. Euro pentru perioada 2025 – 2026, fiind asteptata sa intre pe piata cu o astfel de tranzactie in viitorul apropiat.

Compania – mama Electrica este listata pe bursa de la Bucuresti, unde are o capitalizare de piata de peste 4,4 mld. RON (0,88 mld. Euro), cel mai mare actionar in companie fiind statul roman cu 49,78% din actiuni.