Arhive lunare: mai 2024

Romgaz are in planul pe 2024 o emisiune de obligatiuni de 500 mil. Euro si credite de 250 mil. Euro de la Banca Transilvania si UniCredit

Producatorul de gaze Romgaz Media, companie listata aflata sub controlul statului, va cere pe 1 iulie aprobarea actionarilor companiei pentru o emisiune de obligatiuni corporative de pana la 500 mil. Euro si credite de circa 250 mil. Euro de la Banca Transilvania si UniCredit, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Astfel, actionarii Romgaz sunt convocati sa aprobe contractarea unei linii de credit cont curent in valoare de 150 mil. Euro in echivalent RON de la Banca Transilvania. De asemenea, compania are in plan sa contracteze o linie de imprumut de 100 mil. Euro de la UniCredit Bank Romania.

Romgaz este alaturi de OMV Petrom, subsidiara a grupului austriac OMV, implicata in dezvoltarea si finantarea proiectului Neptun Deep, care ar urma sa majoreze semnificativ productia de gaze a Romaniei in anii urmatori.

In paralel, compania de stat are si alte planuri de investitii astfel ca managementul companiei a anuntat ca are in vedere mai multe emisiuni de obligatiuni in limita unui plafon total de circa 1,5 mld. Euro. Capitalizarea bursiera a Romgaz pe bursa de la Bucuresti depaseste 20,9 mld. RON (circa 4,2 mld. Euro). Statul roman detine un pachet de 70% din actiunile Romgaz.

Grupul italian Intesa Sanpaolo a finalizat achizitia First Bank si isi anunta intrarea in top 10 banci din Romania dupa dublarea cotei sale de piata. Fondul american de investitii JC Flowers a rezistat doar 6 ani concurentei locale – a cumparat in 2018 o banca cu o cota de piata de 1,5% si dupa ce a adaugat achizitia Leumi si-a facut exitul prin vanzarea unei banci cu o cota de piata de 1,1%

Intesa Sanpaolo, cea mai mare banca italiana, a anuntat pe 31 mai 2024 finalizarea achizitiei First Bank, tranzactie care ii permite cumparatorului sa isi dubleze cota de piata si sa intre in top 10 banci dupa active din Romania, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

De cealalta parte, fondul american de investitii JC Flowers isi face exitul de pe piata bancara din Romania dupa 6 ani de la intrare, perioada in care a facut in total doua achizitii.

„In urma semnarii, la 28 octombrie 2023, de catre Intesa Sanpaolo S.p.A. si JCF Tiger Holdings S.A.R.L., actionarul majoritar al First Bank S.A., a unui contract de vanzare-cumparare pentru achizitia a 99,980513% din actiunile First Bank S.A. si dupa ce a obtinut toate aprobarile necesare de la toate autoritatile de reglementare relevante, Intesa Sanpaolo a finalizat astazi achizitia First Bank. Achizitia First Bank permite Intesa Sanpaolo sa isi dubleze prezenta in Romania, tara in care este activa din 1996 prin Intesa Sanpaolo Bank Romania. Achizitia consolideaza in mod semnificativ pozitionarea competitiva a Grupului Intesa Sanpaolo pe piata locala, incluzandu-l in topul primelor 10 banci din Romania”, au precizat reprezentantii cumparatorului.

Ultimul raport anual al bancii centrale facut public indica pentru First Bank o cota de piata de 1,1% din activul net bilantier total la nivelul pietei bancare din Romania, tinta de achizitie fiind urmata indeaproape de catre cumparatorul italian care avea o cota de piata de 1,09% prin Sanpaolo Bank Romania.

Impreuna, Intesa Sanpaolo Bank Romania si First Bank totalizează active de aproximativ 3,2 mld. euro, un portofoliu de aproximativ 143.000 de clienti si au peste 1.500 de angajati. 

„Le uram un calduros bun venit angajatilor si clientilor First Bank in cadrul Grupului Intesa Sanpaolo, unul dintre cele mai mari si mai solide grupuri bancare din Europa. Consolidarea prezentei noastre in Romania va stimula investitiile italiene si straine in aceasta tara, va intensifica schimburile comerciale si va sprijini internationalizarea IMM-urilor. Dezvoltarea noastra va stimula inovarea la nivel economic, in beneficiul persoanelor fizice si juridice”, a declarat Marco Elio Rottigni, seful Diviziei de Banci Subsidiare Internationale a grupului Intesa Sanpaolo.

In octombrie 2023, reprezentantii Intesa Sanpaolo au precizat pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO ca achizitia urmeaza sa fie finantata din capitalul propriu al cumparatorului.

Tranzactia Intesa Sanpaolo – JC Flowers derulata pe piata bancara din Romania are cateva semnificatii. Pe de o parte, capitalul italian isi majoreaza substantial expunerea pe piata bancara din Romania, unde atat Intesa Sanpaolo, a treia mare banca dupa capitalizarea sa bursiera din zona Euro, cat si cealalta mare banca italiana, UniCredit, sunt in acest moment cumparatori de banci locale si s-au pozitionat in top 10 banci din Romania. Cel mai mare avans in top 10 banci locale il inregistreaza insa bancile cu capital majoritar romanesc daca ne uitam la cresterea organica a CEC Bank si la ultimele achizitii ale Eximbank si Banca Transilvania, ale caror tranzactii au fost aprobate de catre banca centrala.

Pe de alta parte, fondul american de investitii JC Flowers isi face exitul dupa numai 6 ani de la intrarea pe piata din Romania, perioada in care a realizat achizitiile fostei Piraeus Bank Romania si a activelor Leumi Bank Romania, insa datorita concurentei puternice de pe piata locala a inregistrat un paradox. In 2018, JC Flowers a preluat subsidiara locala a grupului Piraeus Bank Romania, banca ce avea o cota de piata de 1,5% la finele anului 2017, iar in 2019 a preluat de la grupul – mama din Israel activele Leumi Bank Romania, ce avea o cota de piata de 0,27%. Totusi, First Bank – banca sub umbrela careia au fost capitalizate ambele achizitii – a ajuns la 31 decembrie 2022 la o cota de piata de 1,1%, cota de piata erodata pe fondul avansului semnificativ al bancilor mari din top 10.

Cu acelasi fenomen al erodarii cotei de piata s-a confruntat si cumparatorul, dar si alte mari banci de pe piata. Astfel, in 2017, Intesa Sanpaolo a finalizat formalitatile privind transferul anumitor active si pasive de la fosta sucursala din Romania a bancii italiene Veneto Banca, inclusiv reteaua de 19 unitati, catre nou-infiintata Intesa Sanpaolo SPA Torino Sucursala Bucuresti. Intesa Sanpaolo Bank Romania a inregistrat la 31 decembrie 2016 o cota de piata de 1,04% cu un activ net bilantier de 4,088 mld. Lei, in timp ce sucursala locala a Veneto Banca Spa Italia Montebelluna avea o cota de piata similara, de 1,04%, cu un activ net bilantier de 4,111 mld. Lei, potrivit datelor bancii centrale. Insa, grupul italian Intesa Sanpaolo a ramas cu o cota de piata de numai 1,09% la 31 decembrie 2022, iar acum dupa preluarea First Bank trece iar de pragul de 2% cota de piata.

Fondul american de investitii JC Flowers a cautat pe langa cele doua achizitii si alte oportunitati de achizitie in Romania pentru a-si majora expunerea, insa majoritatea achizitiilor au fost transate in perioada 2018 – 2023 de catre Banca Transilvania si Eximbank (acum Exim Banca Romaneasca).

In 2018, grupul bancar grec Piraeus a incasat un pret de 44 mil. Euro de pe urma vanzarii Piraeus Bank Romania catre JC Flowers, printr-o structura de tranzactie in care JC Flowers devenea principalul actionar al bancii, alaturi de EBRD care prelua un pachet de 19% din noua First Bank printr-un vehicul de investitii inregistrat in Luxemburg, in timp ce managementul bancii prelua restul actiunilor de 4,9%.

Ulterior, in 2019, JC Flowers si-a continuat planurile de expansiune pe piata prin achizitia pe 10 iulie 2019 a pachetului de 99,9235% din Leumi Bank Romania pentru care a platit 90,545 mil. RON (circa 19 mil. Euro).

Tranzactia prin care grupul italian Unicredit este in curs sa preia controlul Alpha Bank Romania in cadrul unui acord mai larg cu banca – mama din Grecia este de asteptat sa inchida cercul in 2024 pentru o bucata din piata bancara din Romania, mai exact o cota de piata totala de 9,18% dupa active pe care o detineau in Romania la 31 decembrie 2017 cele patru mari banci elene – Alpha Bank, Piraeus Bank, EFG Eurobank si National Bank of Greece.

La nivel de grup, Intesa Sanpaolo a raportat la finele lui 2023 active totale de 964 mld. Euro si un profit net de peste 7,7 mld. Euro. Subsidiara din Romania a generat anul trecut un profit net de circa 7 mil. Euro.

FintechOS primeste o noua runda de finantare ajungand la investitii de 120 mil. USD in ultimii 3 ani. Cum arata start-up-ul de tehnologie acum: Cipio Partners si BlackRock sunt investitori noi in companie, Molten Ventures este cel mai mare actionar individual, iar grupul format de catre fondatori si angajati ai FintechOS detin impreuna cel mai mare pachet de actiuni

Start-up-ul de tehnologie FintechOS a anuntat pe 30 mai 2024 ca a primit o investitie de 60 mil. USD in cadrul unei runde de finantare B+, condusa de catre investitori precum Molten Ventures, Cipio Partners si BlackRock, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Obtinerea acestei investitii este o dovada a increderii pe care investitorii nostri o au in viziunea si modul nostru de implementare. Cresterea noastra rapida si progresele operationale reflecta cererea pentru solutiile noastre de management al produselor financiare de ultima generatie. Revolutionam industria serviciilor financiare prin furnizarea de tehnologie care permite modernizarea sistemelor core si stimulează inovatia”, a declarat Teodor Blidarus, cofondator si CEO al FintechOS.

Intrebat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO care este impactul noii runde de finantare asupra participatiilor detinute de catre investitori si fondatorii companiei, Sergiu Negut, Chief Strategy Officer si cofondator al FintechOS, a raspuns: „Niciunul dintre investitori nu are peste 20% din companie. Iar asta face ca discutiile noastre sa fie foarte colaborative”.

„Molten Ventures este cel mai mare actionar individual”, a precizat Sergiu Negut, care ulterior a adaugat ca fondatorii, precum si angajatii care detin actiuni de tip SOP (Stock Option Plan) in companie au impreuna cel mai mare numar de actiuni in FintechOS. Molten Ventures a condus atat runda de finantare B din 2021, cat si cea B+ din mai 2024, care cumulat inseamna un capital de 120 mil. USD plasat de catre investitorii cu apetit de risc in FintechOS.

Fondatorii FintechOS nu mai erau in pozitia de actionari majoritari inca de la atragerea rundei de finantare anterioare de 60 mil. USD in 2021.

Pe langa investitorii de venture capital care au condus noua runda de finantare – Molten Ventures, Cipio Partners si Blackrock – au participat si investitori existenti precum EarlyBird VC, OTB VC și Gapminder VC. De asemenea, International Finance Corporation (IFC), LaunchHub si Endeavor Catalyst mai fac parte din baza de investitori atrasa pana acum de catre FintechOS.

Reprezentantii FintechOS nu au dorit sa faca publica evaluarea la care a ajuns acum compania, intr-un context in care multiplii de evaluare in piata de venture capital s-au redus comparativ cu anii anteriori.

Managementul FintechOS sustine ca start-up-ul a inregistrat o crestere de peste 300% a veniturilor de la momentul atragerii rundei de finantare anterioare in 2021.

Banii atrasi in noua runda de finantare va alimenta planurile de expansiune ale FintechOS pe pietele in care opereaza, compania avand ca prioritati imbunatatirea capabilitatilor back office, activitatea adresata segmentului de inteligenta artificiala (AI) si „sales efficiency” (un indicator care masoara performanta vanzarilor unei companii – n.r.), potrivit lui Teodor Blidarus. Cele mai importante piete pe care activeaza FintechOS sunt SUA, Marea Britanie si Europa continentala.

Intrebati de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO care este orizontul estimat la acest moment pentru atragerea unei runde de finantare viitoare, reprezentantii FintechOS se asteapta ca peste 2 – 3 ani sa apara o astfel de tranzactie.

In plus, reprezentantii companiei estimeaza ca in 2024 FintechOS va reusi sa treaca pragul de break even, ceea ce ii va permite sa produca venituri mai mari decat cheltuielile sale de dezvoltare si sa adauge astfel o noua sursa de lichiditate pentru planurile sale de crestere. 

„Dintre start-up-urile finantate din 2018 pana acum, FintechOS este primul care ajunge pe break even, din tot ecosistemul din Romania. Toate start-up-urile care au fost finantate in Romania de la inceputul lui 2018 pana la sfarsitul anului 2023 au ridicat cumulat undeva la 430 – 450 mil. Euro. FintechOS este primul start-up care ajunge pe break even in 2024. Acesta e un semn de sanatate, care iti ofera multe oportunitati, flexibilitate”, a declarat Dan Mihaescu, Managing Partner al managerului de capital de risc GapMinder si Board director al FintechOS.

GapMinder este un investitor VC care a participat la toate rundele de investitii in FintechOS pana acum.

GapMinder a participat la seria B+ de finantare a FintechOS cu o runda de follow-on din capitalul primului sau fond, din al carui portofoliu face parte compania de tehnologie. Potrivit strategiei sale de investitii, GapMinder investeste prin runde follow-on in companii in care a investit deja in primul sau fond, iar pentru investitii in noi start-up-uri intra ca investitor cu bani din al doilea sau fond, a carui lansare pe piata a fost anuntata recent.

GapMinder Fund II este un fond de venture capital care a devenit activ pe 14 februarie 2024 si care dispune de un capital de 80 mil. Euro, din care circa jumatate din fonduri sunt asigurate de catre Fondul European de Investitii (EIF) si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD).

GapMinder a raportat pana acum 5 exituri din primul sau fond de venture capital, ridicat in 2018.

Piata de venture capital din Romania inregistreaza in 2024 un moment semnificativ in evolutia sa, in contextul in care pionieri ai sectorului local de VC precum GapMinder si Early Game Ventures au anuntat recent intrarea pe piata fiecare cu a doua generatie de fonduri locale de venture capital. De asemenea, industria de VC din Romania este asteptata sa fie mai dinamica fata de anii anteriori in contextul in care pe langa investitiile din noile plafforme de capital privat va continua trendul exiturilor din portofoliile fondurilor de VC a caror durata de viata se apropie de final.

Avocatii Dentons au asistat sindicatul de intermediari ai IPO-ului Premier Energy de 140 mil. Euro pe bursa de la Bucuresti

Firma globala de avocatura Dentons a asistat coordonatorii globali si co-detinatorii registrului de subscrieri cu privire la IPO si admiterea la tranzactionare a companiei de energie Premier Energy pe bursa de la Bucuresti.

Oferta publica realizata in conformitate cu Regula 144A si Regulamentul S a generat fonduri brute de 140 mil. Euro, incluzand si o componenta destinata investitorilor de retail din Romania. Compania a obtinut aproximativ 97,5 mil. Euro prin emiterea de noi actiuni, in timp ce principalul sau actionar, grupul de investitii Emma Capital din Cehia a strans aproximativ 42,5 mil. Euro. 

“Suntem onorati ca am reprezentat sindicatul de intermediere in cadrul celei mai mari oferte publice initiale din Romania a unei companii private din ultimii sapte ani. Le multumim clientilor nostri, emitentului, consilierilor acestuia, Autoritatii de Supraveghere Financiara, Bursei de Valori Bucuresti si Depozitarului Central pentru colaborarea eficienta care a dus la succesul acestei tranzactii. Am dezvoltat practici de top de piete de capital si energie si suntem incantati ca am putut sa ne folosim această expertiza multi-disciplinara pentru finalizarea cu succes a acestui IPO important. Listarea la Bursa de Valori Bucuresti continua sa atraga interes atat din partea emitentilor locali, cat si internationali, iar echipa Dentons este pregătita sa sprijine aceasta tendinta ascendenta.”, a spus Loredana Chitu, coordonator al departamentului de piete de capital al biroului Dentons din Bucuresti, cu rol de co-lider al echipei Dentons care a oferit consultanta in acest proiect.

Echipa multi-jurisdictionala de piețe de capital a Dentons a fost coordonata de partenerii Loredana Chitu din Bucuresti, respectiv Cameron Half si Nik Colbridge de la biroul din Londra, lucrand impreuna cu Alin Roca (Associate) in Bucuresti, respectiv Elijah Smith, Pichrotanak Bunthan (Associates) si Shanie Earl, respectiv Tom Day (Trainees) in Londra.

Acestia au beneficiat de suportul unei echipe de avocati din mai multe arii de practica. Astfel, echipa din București i-a inclus pe Claudiu Munteanu-Jipescu (Partner), Elena Vlasceanu (Counsel), Angelica Pintilie (Senior Associate), Alin Dimache (Associate) si Andrei Marinescu (Paralegal) – toti din cadrul practicii de energie, Argentina Rafail si Cristina Marcu (Counsels), Andreea Predescu (Senior Associate) si Ștefan Sundere (Paralegal) – din practica de Corporate & M&A, Bogdan Papandopol (Partner), Luiza Onofrei Isabela Gheorghe (Senior Associates), respectiv Diana Ceparu (Associates) – din practica de Real Estate, Stefi Ionescu (Senior Associate) si Alexandra Sofineti (Associate) – din practica de Banking & Finance, Liviu Togan (Partner) si Andrei Orbesteanu (Counsel) – din practica de Litigation & Dispute Resolution, Simona Moisa (Senior Associate) – Employment si Data Protection, Raul Mihu (Partner) si Iulia Titirisca (Associate) – din practica Competition & Antitrust. 

Firma de avocatura Chrysses Demetriades & Co LLC a oferit asistenta juridica pe aspecte de drept care tin de jurisdictia din Cipru, in timp ce biroul de avocatura Turcan Cazac Law Firm a asigurat consultanta juridica pe aspecte de drept care tin de jurisdictia Republicii Moldova.

Avocatii Clifford Chance au asistat Premier Energy la IPO-ul de pe bursa de la Bucuresti

O echipa a firmei londoneze de avocatura Clifford Chance a asistat compania de energie Premier Energy la tranzactia de listare pe piata principala a bursei de la Bucuresti.

Premier Energy a finalizat in mai 2024 vanzarea unui pachet de 28,75% din actiuni catre investitorii de pe piata de capital in cadrul unui IPO cu o valoare totala de aproape 140 mil. Euro.

Clifford Chance a lucrat la acest IPO cu avocati din birourile de la Bucuresti, Frankfurt si Londra, coordonata de catre Madalina Rachieru-Postolache, Partner in cadrul firmei globale de avocatura.

Avocatii Clifford Chance au acordat asistenta pe tot parcursul tranzacției, incepand cu pregatirea emitentului pentru listare, redactarea prospectului in limba engleză si limba romana, realizarea procesului de due diligence, negocierea documentatiei contractuale la standarde internationale, interactiunea cu institutiile implicate – Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF), Bursa de Valori Bucuresti (BVB), Depozitarul Central – revizuirea diverselor prezentari pentru investitori si analiști, precum si consilierea emitentului si a actionarului majoritar pe parcursul intregului proces.

Din echipa de avocati au mai facut parte Nicolae Grasu (Associate) si Martha Busuiocescu (avocat) din biroul Clifford Chance din Bucuresti, George Hacket (Partner), Andrei Manea (Senior Associate) si Maks Mencin (Associate) din biroul de la Frankfurt, Chris Roe (Partner) și Anjaneya Das (Senior Associate) din biroul din Londra, precum si o echipa extinsa de avocati implicati in procesul de due diligence, inclusiv Ecaterina Burlacu si Diana Borcean (Senior Associates), Filip Marinau si Georgiana Cupaș (avocati). 

„Listarea Premier Energy a fost un proiect complex si inovator pentru Romania, fiind prima oferta initiala care a venit la pachet atat cu o oferta secundara, cat si cu o alocare garantata pentru o parte din managementul emitentului. (…) Pentru noi, prima parte a anului 2024 a fost o perioada foarte aglomerata si avem un pipeline semnificativ de tranzactii de piata de capital, ceea ce este un semn ca societatile si investitorii din Romania si din Uniunea Europeana au din ce in ce mai multa incredere in piata romaneasca”, a spus Madalina Rachieru – Postolache, coordonatorul practicii de piete de capital in cadrul biroului Clifford Chance de la Bucuresti.

Biroul local al firmei globale de avocatura Clifford Chance a raportat pentru 2023 un portofoliu de tranzactii de peste 18 mld. Euro, reprezentand tranzacții cu actiuni in valoare de peste 5 mld. Euro si proiecte de finantare de peste 13 mld. Euro.

Consultantii Deloitte au asistat fondul de investitii ACP Credit la finantarea de 10 mil. Euro pentru o subsidiara a fintech-ului leton Eleving Group

Consultantii Deloitte Romania au oferit servicii de asistenta pentru fondul de investitii ACP Credit la finantarea de 10 mil. Euro acordata furnizorului de servicii de finantare auto Mogo Romania, subsidiara fintech-ului leton Eleving Group, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Banii vor avea ca destinatie refinantarea pasivelor si cresterea portofoliului de solutii de finantare auto pe piata locala.

„Suntem bucurosi sa colaboram cu Mogo pentru dezvoltarea businessului lor”, a declarat Ciprian Nicolae, Partener, ACP Credit.

Echipa de consultanti Deloitte Romania a asistat ACP Credit cu servicii d due diligence financiar si de consultanta in managementul riscului. 

ACP Credit este un fond de creditare directa activ in Europa Centrala si de Est (CEE) din 2022, cu investiții curente in Romania de 17 mil. Euro. ACP Group, cunoscut anterior sub numele de Mezzanine Management, opereaza pe pietele CEE din anul 2000 prin birourile sale din Bucuresti, Budapesta, Praga, Viena, unde isi are sediul, si Varsovia.  ACP Group este prezent in Romania din 2007, cu investitii de 150 de mil. euro, principalele sale sectoare de interes la nivel local includ serviciile medicale private, telecomunicatiile, retail, agricultura si servicii.

Grupul Eleving, fondat in 2012 sub numele Mogo Finance, opereaza in prezent pe trei continente, oferind solutii financiare in segmentele de mobilitate si servicii pentru persoane fizice.

Liderul pietei logistice CTP a anuntat finalizarea achizitiei unui portofoliu din Romania al Globalworth, lider pe segmentul de spatii de birouri

CTP, cel mai mare dezvoltator de spatii industriale si logistice listat din Europa, a anuntat pe 28 mai 2024 achizitia unui portofoliu in Romania de la Globalworth, cel mai important investitor pe piata spatiilor de birouri din Europa Centrala si de Est, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Portofoliul care face obiectul tranzactiei este format din proprietati industriale care cumuleaza o suprafata de 270.000 mp GLA (suprafata inchiriabila bruta) si 30 ha de teren in 6 locatii din Romania.

Potrivit reprezentantilor CTP, portofoliul cumparat are in componenta sa 6 parcuri industriale, oferind un mixt adecvat de locatii in vecinatatea parcurilor CTP (Bucuresti, Arad), precum si locații complementare care consolideaza prezenta cumparatorului in zona prin locatiile de la Pitesti, Oradea si Timisoara.

„Aceasta achizitie extinde semnificativ portofoliul nostru din Romania prin adaugarea a peste 270.000 mp si introduce 40 de noi nume in lista noastra diversificata de chiriasi. Suntem mandri sa primim fiecare nou chirias in familia CTP. In plus, achizitia include 30 de hectare de teren excedentar, ceea ce ne permite sa ne continuam angajamentul fata de dezvoltarea organica in vestul Romaniei. Aceasta dezvoltare nu va aduce beneficii doar chiriasilor nostri, ci va contribui pozitiv si pentru comunitatile locale.” , a declarat Remon Vos, CEO si fondator al CTP Group.

Achizitia reprezinta o etapa semnificativa pentru portofoliul romanesc al CTP pentru ca atinge pragul de 2,91 milioane mp GLA al depozitelor moderne sustenabile Clasa A. De asemenea, această expansiune pozitioneaza CTP pentru crestere si extindere continua, adauga reprezentantii cumparatorului.

“Prin vanzarea acestor active secundare, Globalworth isi reafirma angajamentul de a se concentra asupra segmentului cladirilor de birouri, unde detine avantaje competitive atat la nivel local, cat si regional. Aceasta decizie strategica va facilita alocarea mai multor resurse catre extinderea operatiunilor noastre principale, pentru a inova si a oferi plus valoare chiriasilor si actionarilor nostri. De asemenea, ne va creste semnificativ lichiditatea, oferind companiei capitalul necesar pentru a profita de oportunitatile strategice viitoare”, a declarat Dennis Selinas, CEO al Globalworth. 

Globalworth, unul dintre cei mai mari proprietari de spatii de birouri din Europa Centrala si de Est (CEE), a anuntat pe 11 martie 2024 ca a ajuns la un acord de vanzare pentru o parte din portofoliul sau de parcuri logistice catre grupul CTP intr-o tranzactie cu o valoare totala de peste 168 mil. Euro, din care un pret de baza de 70 mil. Euro, care exclude capitalul de lucru si ajustarile ulterioare asociate imprumuturilor bancare garantate de 98,2 mil. Euro, precum si alte ajustari. Vanzatorul mai preciza la acel moment ca portofoliul de logistica agreat pentru vanzare catre CTP era compus din 5 parcuri logistice/ light industrial cu 10 facilitati in Timisoara, Arad, Oradea, Pitesti precum si un pachet majoritar in doua unitati mici de business in Bucuresti.

CTP este lider pe piata spatiilor industriale si logistice din Romania, iar Globalworth este lider pe piata spatiilor de birouri din Romania. CTP este listata pe bursa Euronext de la Amsterdam unde are o capitalizare de piata de 7,37 mld. Euro. Globalworth este listata pe bursa de la Londra, unde are o capitalizare bursiera de circa 647 mil. Euro.

Dupa vanzarea portofoliului BRD Finance catre EOS, grupul francez Societe Generale anunta vanzarea BRD Pensii pe piata locala a pensiilor private catre grupul BT

Grupul financiar Banca Transilvania (BT) a anuntat pe 28 mai 2024 ca a ajuns la un acord cu grupul francez Societe Generale si subsidiara acestuia, BRD – Groupe Societe Generale, pentru achizitia BRD Pensii, tranzactie care ii va da acces pe segmentul pensiilor private obligatorii, Pilonul II, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

BRD Pensii administreaza fonduri de pensii atat din Pilonul II (FPAP BRD), cat si din Pilonul III cel al fondurilor de pensii facultative (FPF BRD Medio), au precizat partile implicate in tranzactie.

Potrivit datelor facute publice, peste 560.000 de participanti contribuie la fondul de pensii administrat privat BRD Pensii. Valoarea activului net al fondului de pensii administrat privat BRD Pensii era de peste 5,4 mld. RON (peste 1 mld. Euro), iar valoarea activelor totale ale fondului de pensii facultative BRD Medio inregistra peste 232 milioane lei, la 31 decembrie 2023. Randamentul anualizat de la infiintare si pana la finalul anului 2023 este de 6,65% pentru fondul de pensii administrat privat al BRD Pensii, fiind de 4,7% pentru fondul de pensii facultative BRD Medio.

Activitatea gestionata de catre BRD Pensii prin fondurile aflate sub administrarea sa reprezinta o activitate neesentiala pentru Grup in Romania, potrivit vanzatorului reprezentat in tranzactie de catre BRD Groupe Societe Generale si Societe Generale Assurances, ambele fiind parte a grupului financiar francez Societe Generale.

Pentru finalizarea achizitiei, tranzactia are nevoie de avizul Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF).

Finalizarea tranzactiei de vanzare a companiei BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A. este asteptata sa aiba loc in primul semestru al anului 2025, a precizat vanzatorul.

BT Pensii activeaza din 2019 pe piata fondurilor de pensii private din Romania, pe segmentul fondurilor de pensii facultative prin intermediul fondului Pensia Mea, intrarea sa pe piata fiind facuta si atunci tot printr-o achizitie.

In prezent, Pensia Mea are aproape 57.000 de participanti, iar activele in administrare au crescut cu 7,4% in primele trei luni din acest an.

Piata pensiilor private din Romania este dominata de catre NN Pensii, alti administratori de fonduri de pensii cu portofolii puternice in administrare fiind Allianz Tiriac, Metropolitan Life sau Generali.

Grupul financiar francez Societe Generale isi restructureaza expunerea pe piata din Romania, in acest context luand decizia de a vinde BRD Pensii si de a vinde un portofoliu de creante performante si neperformante al BRD Finance catre grupul german EOS, specializat in managementul datoriilor.

 

Jose Garza, CEO al Premier Energy (dreapta), si Petr Stohr, CFO al companiei. Sursa foto: BVB.

Top 5 investitori la IPO-ul Premier Energy pe bursa de la Bucuresti a luat circa jumatate din pachetul de 28,75% din actiuni plasat investitorilor. Un fond suveran de investitii din Abu Dhabi, EBRD, NN si alte fonduri de pensii, pe lista celor mai mari actionari noi ai companiei de energie controlate de catre investitorul ceh Jiří Šmejc. „Am avut ca alternativa la acest IPO tranzactii pe piata privata”

Compania de energie Premier Energy, aflata sub controlul investitorului ceh Jiří Šmejc, a devenit din 28 mai 2024 o companie publica listata pe bursa de la Bucuresti, cu o valoare de piata de peste 2,64 mld. RON (circa 529 mil. Euro), conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Listarea si tranzactionarea actiunilor Premier Energy la Bursa de Valori Bucuresti incepand de azi (28 mai – n.r.) reprezinta un moment de referinta in cresterea si dezvoltarea companiei. Este un moment care marcheaza finalizarea cu succes a IPO-ului nostru, o realizare de care toti acționarii nostri ar trebui sa fie foarte mandri, si as dori sa le multumesc tuturor celor care au muncit din greu pentru a face din acest proces un succes.” , a declarat Jose Garza, CEO al Premier Energy.

„Perspectiva investitionala a Premier Energy a fost bine primita si suntem incantati sa le uram bun venit tuturor noilor nostri actionari. Este important faptul ca acestia nu numai ca au recunoscut istoricul solid al companiei, dar au inteles si oportunitatile de crestere interesante generate de tranzitia energetica in intreaga regiune, iar noi suntem pozitionati favorabil pentru a le valorifica si a beneficia de ele. Suntem nerabdatori sa obtinem noi succese ale Premier Energy si sa oferim valoare tuturor actionarilor si partenerilor.”, a adaugat acesta.

Premier Energy a vandut catre investitorii de pe piata de capital un pachet de 28,75% din actiuni printr-o combinatie de vanzare de actiuni a EMMA Capital, proprietarul companiei, si o majorare de capital, care impreuna au totalizat 695 mil. RON (aproape 140 mil. Euro). Din banii stransi de la investitori, circa 451 mil. RON sunt incasati de catre Premier Energy Plc, iar circa 198 mil. RON ajung in conturile Emma Alpha Holding Ltd.

„Top 5 investitori la IPO au luat cumulat aproximativ jumatate din pachetul de actiuni total oferit in tranzactie (de 28,75% din actiunile companiei – n.r.)”, a declarat pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO Petr Stohr, CFO al Premier Energy.

NN Group prin entitatile sale a fost cel mai mare investitor in IPO-ul Premier Energy si a devenit cel mai mare actionar semnificativ nou al companiei de energie, fiind raportat cu o detinere totala de 5,92% din Premier Energy. NN Group este de acum al doilea actionar ca marime dupa EMMA Capital, vehiculul de investitii controlat de cehul Jiří Šmejc, care ramane dupa IPO cu pachetul majoritar de 71,25% din companie. NN, cel mai mare manager de bani din Romania, este unul dintre cei mai puternici investitori institutionali in companiile listate pe bursa de la Bucuresti, NN Pensii raportand o expunere totala pe actiuni de 10,8 mld. RON (peste 2 mld. Euro), adica 23,64% din activul total.

De asemenea, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD) a raportat ca a cumparat un pachet de 11% din actiunile oferite in cadrul IPO-ului dupa o investitie de 77 mil. RON (15,5 mil. Euro), ceea ce dupa alocare ii aduce institutiei financiare internationale un pachet de 3,2% din actiunile Premier Energy. Tranzactia se inscrie pe directia prioritara de dezvoltare a portofoliului catre energia verde sustenabila, avand in vedere ca Premier Energy este o companie de energie care va folosi bani din IPO pentru extinderea portofoliului sau de energie regenerabila. Intr-o privire mai ampla, EBRD isi extinde astfel portofoliul de companii listate din Romania, in care sunt reprezentative participatiile minoritare detinute la Banca Transilvania (sectorul bancar) si Electrica (distributie si furnizare de energie).

Pe langa acestia, un fond suveran de investitii si alte fonduri de pensii locale s-au numarat printre investitorii majori in IPO-ul Premier Energy.

Jose Garza, CEO al Premier Energy, a declarat pe 8 mai, ziua lansarii IPO-ului companiei, ca un numar de circa 4 – 5 investitori – ancora sustin tranzactia Premier Energy.

Intrebat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cine este fondul suveran de investitii care a participat la IPO-ul Premier Energy, Jose Garza, CEO al Premier Energy, a raspuns: „Este un fond de investitii din Abu Dhabi”.

Dupa alocare, pachetul total de 28,75% din actiunile Premier Energy vandut in cadrul IPO-ului a ajuns in proportie de 20% la investitorii de retail care au suprasubscris masiv transa alocata, alte circa 30% catre investitori institutionali din Romania, circa 17% a ajuns in conturile investitorilor din spatiul Europei Centrale si de Est (CEE), iar alte aproximativ 33% catre investitori de talie internationala, inclusiv EBRD si un fond suveran de investitii, potrivit datelor oferite jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO de catre David Jennison, cofondator al bancii globale de investitii STJ Advisors, membru al sindicatului de intermediere al IPO-ului Premier Energy pe bursa de la Bucuresti.

La IPO-ul Premier Energy au participat investitori institutionali din piete precum SUA, Marea Britanie, Germania, fonduri de pensii si fonduri de investitii mutuale din tari ale CEE printre care Cehia sau Slovacia, precum si din zona tarilor arabe aflate in Orientul Mijlociu, potrivit datelor facute publice de catre Petr Stohr, CFO al companiei. De asemenea, printre investitorii locali in IPO se numara si fonduri de pensii administrate in cadrul unor grupuri bancare mari de pe piata.

Intrebat daca dincolo de centrul de greutate al operatiunilor din Romania si Moldova, Premier Energy intentioneaza sa se extinda si in alte tari din regiune, CFO-ul Premier Energy a raspuns: „Avem acum licente de furnizare in toate tarile vecine pentru alimentarea cu energie si vom vedea cum se dezvolta oportunitatile. Vrem sa ne asiguram ca indiferent ce am intreprinde, indiferent ce capital investim va fi pentru toti actionarii un randament foarte puternic, deci sa vedem unde sunt oportunitatile. Deci, ne-am uitat si ne uitam pentru oportunitati la tarile dinafara Romaniei”.

Intrebat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO, ce alternative la acest IPO a avut pe masa Premier Energy pentru a gasi banii necesari pentru dezvoltarea operatiunilor sale, Petr Stohr, CFO al companiei a raspuns: „Nu mi-as face foarte bine job-ul de CFO al companiei daca nu am avea optiuni. Am crescut repede, am reinvestit in ultimii ani cea mai mare parte din cashflow-ul generat de afacere si am fi continuat doar ca am considerat ca prin listare am creste mai repede.”.

 „Bursa de Valori Bucuresti este singura bursa pe care am luat-o in considerare pentru listare. Dar am luat in calcul si am primit oferte privind alte forme de capital pe langa piata publica”, sustine Jose Garza, CEO al Premier Energy.

Ar fi putut fi alte optiuni in piata privata, a adaugat Petr Stohr, care a precizat ulterior pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO ca o varianta alternativa analizata a fost contractarea unei finantari sub forma de datorie (debt).

IPO-ul Premier Energy s-a incheiat la un pret final de oferta de 19,50 RON, situat mai aproape de plafonul minim al intervalului de pret oferit intre 19 RON si 21,5 RON pe actiune, ceea ce a determinat in final marimea tranzactiei, in contextul in care vanzatorul a decis sa nu plaseze intregul pachet de actiuni, care ar fi fost disponibil pentru IPO si care ar fi dus intreaga tranzactie la o valoare totala peste pragul de 180 mil. Euro.

„Compania si actionarul sau (EMMA Capital – n.r.) uitandu-se la cerere au ajuns la concluzia ca asta este nivelul optim unde se poate pretui oferta si se poate stabili pretul”, a precizat Bogdan Campianu, Managing Director al Wood Romania, din partea sindicatului de intermediere al IPO-ului.

IPO-ul a fost intermediat de un consortiu din care fac parte Citigroup, UniCredit Bank GmbH (Sucursala Milano) si brokerul ceh WOOD & Company, care actioneaza in calitate de coordonatori globali comuni ai ofertei. Alpha Bank Romania S.A. si BT Capital Partners S.A. actioneaza in calitate de detinatori comuni ai registrului de subscrieri. STJ Advisors are rol in cadrul IPO-ului de consultant financiar al Premier Energy Group, in timp ce UniCredit S.p.A. actioneaza, de asemenea, in calitate de consultant ESG al societatii in legatura cu oferta publica initiala. Firma globala de avocatura Clifford Chance lucreaza in tranzactie de partea vanzatorului si a companiei, in timp ce firma globala de avocatura Dentons este in tranzactie de partea sindicatului de intermediere.

Tiparul tranzactiei Premier Energy aduce aminte de IPO-ul Hidroelectrica din 2023, daca avem in vedere ca si aici a existat un acord incheiat cu investitori – ancora pentru a asigura plasarea cu succes a actiunilor catre fonduri de pensii din Romania, dar si catre investitori institutionali straini din Occident.

Dealtfel, bancile de investitii Citi, Unicredit, STJ Advisors si brokerii de la Wood au facut parte si din sindicatul de intermediere al IPO Hidroelectrica.

 

IPO-ul Premier Energy propulseaza sectorul de energie si utilitati la o pondere de doua treimi din intreaga capitalizare a bursei de la Bucuresti

IPO-ul Premier Energy face ca bursa de la Bucuresti sa isi accentueze dependenta de sectorul de energie si utilitati, care a ajuns sa reprezinte 66% din capitalizarea totala a bursei. Cel mai puternic impuls in aceasta directie a venit in iulie 2023 cu IPO-ul de 1,9 mld. Euro realizat de catre Hidroelectrica.

Radu Hanga, presedintele Bursei de Valori Bucuresti, a semnalat ca bursa se uita catre toate celelalte sectoare pentru noi IPO-uri, in contextul in care mai multe afaceri private din Romania au ajuns la momentul unei succesiuni si bursa poate reprezenta o solutie pentru acest gen de companii antreprenoriale.

O alta semnificatie a tranzactiei a fost subliniata de catre Ovidiu Petru, director general al Directiei Generale Sector Instrumente Financiare in cadrul Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF), care a semnalat ca Premier Energy este inca un emitent nerezident ce intra pe bursa de la Bucuresti, dupa listarea Purcari in 2018, si ca se inmultesc astfel sinergiile cu companii care activeaza pe pietele din Romania si Moldova.

Premier Energy Group a fost infiintata in 2012, a intrat pe piata gazelor naturale din Romania in 2013, iar pe piata energiei electrice din Republica Moldova in 2019.

Pentru anul financiar incheiat la 31 decembrie 2023, grupul Premier Energy a raportat venituri consolidate de 912 mil. Euro, un profit net de 78,8 mil. Euro si EBITDA ajustat de 127,7 mil. Euro.

Compania a crescut in ultimii 10 ani de la venituri de 2 mil. Euro si EBITDA zero pana la venituri de circa 1,3 mld. Euro si EBITDA de circa 128 mil. Euro la finele lui 2023, fiind cea mai mare companie cu energie din resurse regenerabile cu peste 900 MW cu tinta de a ajunge la 1.500 MW, si una dintre companiile de profil cele mai mari din Europa de Sud-Est, sustine managementul companiei.

Premier Energy Group este una dintre companiile private de infrastructură energetica integrata pe verticala si unul dintre cei mai mari jucatori din domeniul energiei regenerabile din Europa de Sud-Est, operatiunile sale actuale fiind concentrate pe pietele din Romania si Moldova.

In Romania, grupul Premier Energy este al treilea distribuitor si furnizor de gaze naturale cu peste 150.000 de puncte de consum. De asemenea, este cel mai mare distribuitor și furnizor de energie electrica din Moldova, cu aproape un milion de puncte de consum si peste 840.000 de clienti, deservind aproximativ 70% din populatia Moldovei.

Compania de energie administreaza circa 16% din capacitatea instalata de productie de energie solara si eoliana operata de catre producatorii independenti in Romania, dispunand de o capacitate de energeie regenerabila totala – detinuta, administrata si in dezvoltare – de 919 MW pe piata locala. In Republica Moldova, Premier Energy Group sustine ca are o cota de piata de 22% si o capacitate de energie regenerabila in proprietate, administrata sau in dezvoltare care totalizeaza 111 MW.

La 21 decembrie 2023, Premier Energy PLC a incheiat un contract de vanzare-cumparare pentru achizita pachetului integral de actiuni la CEZ Vanzare S.A. pentru un pret de 20 mil. Euro plus o dobanda anuala de 10% intre 21 decembrie 2023, data semnarii, si data de inchidere a tranzactiei, potrivit datelor facute publice in prospectul de listare al companiei.

 

Care este contextul IPO-ului Premier Energy

Compania, care a finalizat recent achizitia furnizorului CEZ Vanzare de la investitorul financiar global Macquarie Asset Management, se uita acum la un pipeline de achizitii estimat intre 150 mil. Euro si 250 mil. Euro, potrivit informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO. Sefii Premier Energy au semnalat in repetate randuri ca sunt interesati de achizitia unor distributii mari de energie din Romania, in contextul in care grupul italian Enel si-a facut exitul in 2023 prin vanzarea operatiunilor sale catre grupul elen PPC, iar acum concernul german E.ON cauta cumparatori pentru furnizorul sau de energie. 

Intr-o scurta privire asupra pietei de energie, jucatori majori in sectorul energiei din Europa precum Enel si E.ON au dat semnale clare de exit din Romania , in timp ce la celalalt capat au aratat apetit de achizitie pentru astfel de active investitori de talie regionala sau interesati de o extindere regionala precum PPC (Grecia), Premier Energy sau Romgaz.

IPO-ul Premier Energy este primul si singurul IPO realizat pe piata principala a bursei de la Bucuresti in 2024 si iese in evidenta inclusiv pe radarul investitorilor din regiunea CEE cu tichetul sau care este semnificativ peste pragul de 100 mil. Euro. Listarea companiei a avut loc la un PER de circa 6,2 x daca raportam profitul obtinut in 2023 la capitalizarea anticipata a companiei.

Pentru piata principala a BVB, IPO-ul Premier Energy intra in top 5 IPO-uri si este al doilea IPO ca marime pentru o companie cu actionariat privat, dupa cel realizat de catre Digi in 2017.

La nivelul Europei, cele mai mari IPO-uri incheiate cu succes in primul trimestru din 2024 au fost cele realizate de catre Galderma cu un IPO de 2,037 mld. Euro pe bursa din Elvetia, Douglas cu IPO de 889 mil. Euro pe Deutsche Böerse, Athens International Airport cu IPO de 742 mil. Euro pe bursa de la Atena, respectiv Renk Group cu IPO de 448 mil. Euro pe bursa germana Deutsche Böerse, potrivit datelor IPO Watch EMEA stranse si analizate de catre consultantii PwC din Marea Britanie. Studiul arata ca IPO-urile din Europa au avut un start puternic la inceputul lui 2024 comparativ cu perioada similara din 2023, impulsionate mai ales de catre fonduri de private equity, au mai notat consultantii.

La nivel de trend, IPO-ul Premier Energy confirma ca Romania a devenit in ultimii ani o piata – cheie de crestere in spatiul Europei Centrale si de Est (CEE) pentru marii investitori privati din Cehia, daca ne uitam la expunerea majora locala pe care o au grupul Emma Capital (controlat de catre Jiří Šmejc), PPF Group (grup controlat de catre familia fondatorului Petr Kellner, dar condus la nivel de CEO de catre Jiří Šmejc), platforma imobiliara CPI Property Group (controlata de catre miliardarul ceh Radovan Vitek) sau fondul de private equity Penta Investments (care are in portofoliu afaceri precum Dr.Max pe piata de distributie si retail farma si operatorul de pariuri si jocuri de noroc Fortuna Entertainment Group).

Ca o nota distincta fata de alti investitori din regiune, se observa parteneriatele la care apeleaza  frecvent investitori cehi de calibru pentru capitalizarea oportunitatilor de pe pietele internationale. Astfel, Jiří Šmejc a vandut in 2005 alaturi de Petr Kellner (fondatorul PPF Group, decedat in 2021) TV Nova catre compania americana CME pentru 1 mld. USD si au decis sa isi combine portofoliile, Jiří Šmejc preluand astfel un pachet de 5% din PPF Group. In prezent, Jiří Šmejc este CEO al grupului PPF (ce are in portofoliu Pro TV – lider pe piata TV din Romania), aflat in portofoliul familiei Kellner. Recent, EMMA Capital a atras ca actionar minoritar in structurile sale un alt investitor ceh major, grupul de investitii J & T, in urma unei investitii de capital de 100 mil. Euro.

Grupul NN a luat 5,92% din actiunile Premier Energy in cadrul IPO-ului derulat pe bursa de la Bucuresti

NN Group NV din Olanda a notificat ca detine prin intermediul entitatilor sale un pachet cumulat de 5,92% din actiunile companiei de energie Premier Energy in urma IPO-ului derulat pe bursa de la Bucuresti, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Fondul de pensii administrat privat NN a preluat astfel un pachet de 5,56% din actiunile companiei controlate de catre investitorul ceh Jiri Smejc.

Investitorul financiar NN a notificat ca a luat in total prin entitatile sale implicate in tranzactie un pachet total de 7,4 milioane de actiuni.

Fondul de pensii facultative NN Activ si fondul de pensii facultative NN Optim, administrate de catre NN Asigurari de Viata, care sunt fonduri de Pilon III, precum si fondul de pensii administrat privat NN, administrat de catre NN Pensii, au participat la IPO-ul Premier Energy.

Premier Energy a anuntat pe 16 mai 2024 ca a incheiat cu succes oferta publica initiala derulata pe bursa de la Bucuresti, la capatul careia se asteapta la incasari brute de 695,1 mil. RON (circa 140 mil. Euro) din plasarea unui pachet de 28,75% din companie catre investitori. Pretul final de oferta a fost stabilit la 19,50 RON, ceea ce implica o capitalizare de piata a companiei de circa 2,4 mld. RON (489,8 mil. Euro). Raportat la un profit anual obtinut anul trecut de aproape 79 mil. Euro, multiplul PER (Price per earnings ratio) ar fi de circa 6,2x, potrivit calculelor jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO.

Jose Garza, CEO al Premier Energy, preciza pe 8 mai, ziua lansarii IPO-ului companiei, ca exista un acord cu patru mari investitori institutionali romani si internationali, care creeaza premisele incheierii cu succes a acestei tranzactii.

Circa 50% din IPO-ul Premier Energy a fost plasat investitorilor din Romania, daca includem si transa de retail, circa 17% a mers catre conturile Europei Centrale si de Est (CEE) si aproximativ 33% catre investitori internationali, inclusiv o institutie financiara de dezvoltare, a declarat in exclusivitate pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO David Jennison, Cofondator al bancii de investitii globale independente STJ Advisors, care face parte din sindicatul de intermediere al tranzactiei.

Tranzactia a avut sprijinul unei game diverse de investitori – ancora care include o institutie financiara de dezvoltare, fonduri locale de pensii private si un fond suveran international, potrivit datelor facute publice de catre STJ Advisors.

NN Pensii, cel mai mare manager de bani din Romania, este unul dintre cei mai mari investitori de portofoliu in actiuni ale companiilor listate pe bursa de la Bucuresti.

Un vehicul de investitii controlat de catre grupul telecom Digi a semnat un acord de principiu privind achizitia operatorului local de telefonie mobila Telekom Romania Mobile

Grupul de telecomunicatii Digi a anuntat pe 27 mai 2024 ca un vehicul de investitii in care detine pachetul majoritar de actiuni a semnat un acord de principiu pentru achizitia Telekom Romania Mobile, unul dintre rivalii sai directi pe piata de profil, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Actionar minoritar al vehiculului de investitii care realizeaza achizitia este grupul media Clever, a transmis Digi din partea cumparatorului.

„Societatea informeaza piata ca, in data de 27 mai 2024, Digi Romania S.A. („Digi”) a incheiat un acord de principiu privind principalii termeni si conditii pentru achizitionarea de catre West Network Invest S.R.L, un vehicul investitional detinut majoritar de catre Digi si minoritar de catre grupul Clever Media, a unei detineri de 99,9999994% din capitalul social al Telekom Romania Mobile Communications S.A. („Telekom Romania Mobile”) de la Hellenic Telecommunications Organization S.A. („Tranzactia”). Incheierea Tranzactiei este conditionata de mai multe aspecte, printre care finalizarea analizei de due diligence, obtinerea aprobarilor necesare de la autoritatile competente si finalizarea si semnarea documentatiei aferenta Tranzactiei.”, au precizat reprezentantii Digi.

Conform intelegerii dintre actionarii West Network Invest S.R.L., in cazul in care tranzactia este finalizata, Telekom Romania Mobile urmeaza sa ramana in piata ca operator independent de telecomunicatii, au adaugat reprezentantii cumparatorului.

Pe 1 februarie 2017, jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO a informat in premiera ca gigantul german Deutsche Telekom a inceput pregatirile tranzactiei de exit de pe piata din Romania prin discutii de vanzare a afacerii de telefonie fixa si alte servicii catre grupul francez Orange, respectiv vanzarea diviziei de telefonie mobila pentru care se arata interesat Digi.

Ulterior, pe 9 noiembrie 2020, Orange Romania a anuntat ca a semnat achizitia unui pachet de 54% din actiunile afacerii de servicii fixe Telekom Romania Communications, aflata in portofoliul gigantului german Deutsche Telekom. Tranzactia stabilea la acea data o valoare de intreprindere totala de 497 mil. euro, calculata pe baza pachetului de 100% din actiunile Telekom Romania Communications si a bazei de clienti convergenti fix-mobil. Intelegerea corespunde unui pret total de achizitie de 268 mil. euro, fără exces sau deficit de trezorerie netă și considerând ajustările ce au loc de regulă la finalizarea tranzacției (legate de datoria neta, capitalul de lucru sau alte conditii pre-incheiere ale tranzactiei), pret pe care Orange urmeaza sa il plateasca pentru pachetul de 54% detinut de catre grupul elen OTE, controlat de catre gigantul german Deutsche Telekom.

MIS 2024 main

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 27 iunie evenimentul MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024 pentru investitori strategici, fonduri de venture capital, fonduri de private equity, asset management, fonduri de pensii, institutii financiare internationale, investitori in real estate si in infrastructura

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024

Risk takers. Return drivers. Investors.

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 27 iunie MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024, eveniment dedicat unei clase diverse de investitori de la investitori strategici, fonduri de Venture Capital, fonduri de Private Equity, asset management, fonduri de pensii, institutii financiare internationale pana la investitori in real estate si in infrastructura, precum si antreprenorilor si top managementului din companii.

 

ARGUMENT

  • Investitorii afiseaza un optimism prudent in cautarea celor mai bune oportunitati de a-si plasa banii intr-un climat dominat inca de o inflatie ridicata si costuri mai mari de imprumut, asteptand o imbunatatire a conditiilor de piata in partea a doua a anului.
  • Investitorii strategici isi adapteaza planurile de investitii la realitatea geopolitica si financiara, si sunt preocupati de impactul asupra modelelor de business venit din partea tehnologiilor disruptive precum inteligenta artificiala (AI), dar si din partea politicilor de atingere a tintelor climatice.
  • Investitorii de private equity si de venture capital redevin jucatori activi in tranzactii pe masura ce incep sa se inmulteasca numarul noilor platforme ce ajung in faza de first closing sau chiar de final cloasing, ceea ce semnaleaza ca au bani proaspeti de investit in companii. Un alt impuls din partea acestei categorii de investitori financiari dat pietei de fuziuni si achizitii (M&A) vine pe ruta tranzactiilor de exit partial sau total din portofoliile fondurilor a caror durata de viata se apropie de final. 
  • Investitorii LP asteapta randamente IRR (rentabilitatea interna a investitiei) de pe urma noilor exituri care sa ii incurajeze sa plaseze bani proaspeti in platformele de investitii cu capital privat intr-un moment in care multe procese de fundraising inca sunt in derulare.
  • Pietele de capital sunt inca prudente la tranzactii noi, dar chiar daca sunt selectivi, investitorii institutionali au aratat in ultimul an incredere in IPO-urile care merg, de exemplu, pe teza investitiilor verzi sau de energie verde, cu masa critica suficienta la nivel operational si cu ritm de crestere anuala mare.
  • Institutiile financiare internationale (IFI) cu rol de dezvoltare demonstreaza ca au un apetit de finantare in crestere pe pietele emergente si sustin o gama larga de tranzactii de la recapitalizarea de banci si companii cu rol major in economie pana la investitii directe de capital si co-investitii in platforme de investitii regionale, dar si cu alte forme de sprijin precum garantii care insotesc contractarea de noi finantari sau extinderea unor instrumente financiare precum venture debt sau tranzactii de transfer sintetic a riscurilor semnificative.
  • Tematica ESG se extinde rapid in ecosistemul investitorilor institutionali, unde sunt tot mai vizibile plasarile de bani in vehicule de investitii ce au tinte climatice clare in strategia lor de investitii, ceea ce transmite mai departe pe lant presiunea asupra politicilor companiilor de portofoliu.
  • Piata imobiliara a inregistrat la nivel regional un recul semnificativ in primul trimestru, cu o lichiditate afectata pe de o parte de costul mai mare al finantarilor. Pe de alta parte, acest upper hand al cumparatorilor indeamna tot mai multi proprietari de portofolii real estate sa se concentreze pe eficienta operationala si securizarea veniturilor. Este unul dintre sectoarele ce resimte din plin diferentele de asteptari dintre vanzatori si cumparatori privind evaluarea activelor in tranzactii.
  • Sectorul investitorilor in infrastructura este cotat insa cu o perspectiva diferita. Aici au avut loc tranzactii mari, o dovada fiind achizitile la scara mare realizate de catre investitori majori, inclusiv cea realizata de catre Blackrock, cel mai mare administrator de active din lume. In infrastructura este dominanta nevoia mare de investitii, iar resursele guvernamentale limitate lasa mult teren de desfasurare capitalului privat. Astfel, investitorul global Macquarie, proprietarul distributiei de electricitate Oltenia care tocmai a vandut furnizorul de energie CEZ Vanzare, a reusit sa inchida la inceputul anului 2024 cel mai mare fond specializat de investitii in infrastructura dedicat pentru Europa, cu un capital de 8 mld. Euro, ceea ce indica un interes masiv al investitorilor globali pentru active cu un profil defensiv mult mai bine conturat la provocarile din contextul global actual. Tinta noului fond este un IRR de low double digit, ceea ce s-ar traduce ca o rata interna de rentabilitate situata intr-un interval de la 10% pana undeva in jurul a 30%.

 

  • FORMAT editie ONLINE
  • AUDIENTA – TARGET fondatori si executivi de companii, investitori strategici, manageri de fonduri de Venture Capital, manageri de fonduri de Private Equity, investitori institutionali locali, asset management, investitori in real estate, investitori in infrastructura, consultanti
  • CATEGORIE DE INTERESE investitii, strategie corporate, antreprenoriat, piete de capital, venture capital, private equity, real estate, infrastructura
  • DATA 27.06.2024

 

 

PARTENERI

raiffeisen logo baza 300

 

 

 

 

Logo NNDKP RGB PNG baza 300

 

 

 

 

 

 

Profil speakeri

  • Lideri in afaceri
  • Decision makers
  • Fonduri de venture capital
  • Fonduri de private equity
  • Investitori institutionali locali
  • Institutii financiare internationale
  • Investitori strategici
  • Asset management
  • Real Estate
  • Consultanti

 

Principalele topicuri

  • Ce investitii ofera cele mai bune randamente pentru investitori in mediul actual
  • La ce IRR se raporteaza acum exiturile din Venture Capital si Private Equity
  • In ce fel de oportunitati investesc acum investitorii de pe pietele de capital
  • Care sunt segmentele care atrag cel mai puternic interes pentru investitorii in real estate
  • Ce planuri au investitorii in infrastructura
  • Ce tinte si-au propus sa atinga investitorii strategici in contextul actual de piata
  • Ce randamente ofera principalele clase de active
  • Ce oportunitati sunt pe radarul investitorilor
  • Cum isi administreaza banii managerii de portofolii in industria de asset management
  • Care sunt directiile de finantare la care se uita institutiile financiare internationale de dezvoltare

 

De ce sa participi

  • Fii conectat la deciziile si tendintele care modeleaza comportamentul investitorilor
  • Afla cine cumpara si de unde se fac exituri
  • Afla ce se intampla cu randamentele de pe piata imobiliara
  • Cine finanteaza si ce, de unde vin bani proaspeti in piata
  • Urmareste oportunitatile de investitii care apar pe piata

Cei interesati sa participe sau sa fie parteneri ai evenimentului MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024 sunt invitați să ne contacteze la office@mirsanu.ro.

Accesul la eveniment se face pe baza de invitatie sau pe baza unei taxe de acces la eveniment.

 

Despre MIRSANU.RO

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este primul produs media românesc de ştiri, analize, interviuri şi opinii dedicat exclusiv tranzacțiilor și profesioniștilor din acest domeniu. Oferă informații pe trei direcții principale – fuziuni și achiziții (M & A), finanțări și tranzacții pe piața de capital.

MIRSANU.RO este un produs media de tip B2B (BUSINESS TO BUSINESS) care se adresează executivilor, antreprenorilor, proprietarilor de afaceri, investitorilor și finanțatorilor, respectiv un produs B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) prin informațiile care vizează activitatea comunității de profesioniști de pe piața de fuziuni și achiziții (M&A), a tranzacțiilor în ansamblul lor, comunitate formată din administratori de fonduri de investiții, avocați, bancheri de investiții, bancheri, consultanți de strategie, auditori, respectiv alți furnizori de servicii profesionale dedicate tranzacțiilor.

David Jennison, cofondatorul bancii globale de investitii STJ Advisors, despre IPO-ul Premier Energy pe bursa de la Bucuresti: Alocarea finala a actiunilor din IPO a mers in proportie de circa 50% investitorilor din Romania, daca includem si retailul, circa 17% catre investitori din CEE si aproape 33% catre investitori internationali. O institutie financiara internationala de dezvoltare, fonduri locale de pensii si un fond suveran de investitii, printre investitorii – ancora in IPO-ul Premier Energy

Circa 50% din IPO-ul Premier Energy a fost plasat investitorilor din Romania, daca includem si transa de retail, circa 17% a mers catre conturile Europei Centrale si de Est (CEE) si aproximativ 33% catre investitori internationali, inclusiv o institutie financiara de dezvoltare, a declarat in exclusivitate pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO David Jennison, Cofondator al bancii de investitii globale independente STJ Advisors, care face parte din sindicatul de intermediere al tranzactiei.

„Excluzand partea de retail, circa 40% din IPO a fost alocat investitorilor din Romania, circa 20% catre conturi din Europa Centrala si de Est (CEE) si circa 40% catre conturi internationale, inclusiv DFI (institutie financiara de dezvoltare – n.r.)”, a precizat pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO David Jennison, Cofondator si Vicepresedinte al STJ Advisors.

Tranzactia a avut sprijinul unei game diverse de investitori – ancora care include o institutie financiara de dezvoltare, fonduri locale de pensii private si un fond suveran international, potrivit datelor facute publice de catre STJ Advisors.

Jose Garza, CEO-ul Premier Energy, a precizat pe 8 mai, data lansarii IPO-ului, ca tranzactia beneficiaza de sprijinul a circa 4 investitori – ancora romani si internationali, fara sa ii numeasca insa.

Dintre institutiile financiare internationale cu istoric in IPO-urile locale se distinge pana acum EBRD, care a participat la IPO-ul Electrica in valoare de 444 mil. Euro din 2014. De asemenea, Premier Energy este intr-o faza accelerata de crestere a afacerii pe fondul expansiunii organice si cu tranzactii M&A, iar banii atrasi la IPO vor merge catre dezvoltarea portofoliului de energie verde, care este centrul de greutate si directia prioritare de dezvoltare a portofoliilor de catre investitori institutionali internationali precum EBRD si IFC.

Reprezentantii EBRD nu au facut niciun comentariu pe acest subiect pana la momentul publicarii acestui articol.

In ceea ce priveste fondurile de pensii private, cele mai mari expuneri pe actiuni de companii listate pe bursa le au fondurile de pensii administrate privat de catre NN Pensii, cu o expunere pe actiuni de 10,8 mld. RON (adica 23,64% din activul total), Allianz Tiriac Pensii Private sau Metropolitan Life, cu expunere de 5,1 mld. RON (adica 26,8% din activul total), potrivit datelor facute publice la 31 martie 2024.

IPO-ul Premier Energy completeaza un pipeline al STJ Advisors de 6 mld. USD echivalent de tranzactii de emiteri de actiuni pentru companii din spatiul CEE incepand din 2020 pana acum, inclusiv IPO Hidroelectrica si Acciona Energia.

Inainte de fondarea in 2008 a bancii de investitii londoneze STJ Advisors, David Jennnison a ocupat pozitia de Head of CEMEA ECM in cadrul bancii americane JP Morgan si a detinut diferite pozitii in cadrul bancii americane de investitii Merrill Lynch, cariera sa in domeniul pietelor de capital incepand in 1983 la New York, iar apoi continuand la Londra. 

Din portofoliul sau de clienti STJ au facut parte nume precum Apollo, Blackstone, KKR, Lonestar, MidEuropa, Permira, Deutsche Telekom sau vanzarea NN de catre ING. David Jennison a oferit servicii de consultanta pentru emitenti suverani si corporativi in tranzactii de emitere de actiuni care totalizeaza peste 22 mld. USD in perioada in care se ocupa de pietele emergente in cadrul bancilor americane de investitii JP Morgan, Merrill Lynch si Lehman Brothers pentru clienti precum Rosneft, Garanti Bank, Gideon Richter sau TVN, dar si in tranzactii cu emitenti suverani precum Grecia si Ungaria.

STJ Advisors face parte la IPO-ul Premier Energy din sindicatul de intermediere alaturi de Citigroup, UniCredit Bank GmbH (Sucursala Milano) si brokerul ceh WOOD & Company, care actioneaza in calitate de coordonatori globali comuni ai ofertei. Alpha Bank Romania S.A. si BT Capital Partners S.A. actioneaza in calitate de detinatori comuni ai registrului de subscrieri. STJ Advisors are rol in cadrul IPO-ului de consultant financiar al Premier Energy Group, in timp ce UniCredit S.p.A. actioneaza, de asemenea, in calitate de consultant ESG al societatii in legatura cu oferta publica initiala. Firma globala de avocatura Clifford Chance lucreaza in tranzactie de partea vanzatorului si a companiei, in timp ce firma globala de avocatura Dentons este in tranzactie de partea sindicatului de intermediere.

Premier Energy, o companie cu operatiuni integrate pe piata de energie din Romania si Moldova aflata in portofoliul EMMA Capital, a finalizat pe 15 mai cu succes IPO-ul pe bursa de la Bucuresti la o valoare totala bruta de 695 mil. RON (aproape 140 mil. Euro), din care suma totala estimata a fi incasata de catre ofertant se ridica la circa 648 mil. RON (circa 130 mil. Euro), potrivit datelor facute publice de catre reprezentantii sindicatului de intermediere. 

Din banii stransi de la investitori, circa 451 mil. RON vor fi incasati de catre Premier Energy Plc, iar circa 198 mil. RON vor fi incasati de catre Emma Alpha Holding Ltd.

Potrivit reprezentantilor companiei, pretul final de oferta a fost stabilit la 19,50 RON, ceea ce implica o capitalizare de piata a companiei de circa 2,4 mld. RON (489,8 mil. Euro). Raportat la un profit anual obtinut anul trecut de aproape 79 mil. Euro, multiplul PER (Price per earnings ratio) ar fi de circa 6,2x, potrivit calculelor jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO.

Vanzarea pachetului de 28,75% din actiunile Premier Energy in cadrul IPO-ului a fost realizata printr-o structura mixta de tranzactie, prin care un pachet a fost vandut direct de catre proprietarul companiei, vehiculul de investitii EMMA Capital detinut de catre antreprenorul ceh Jiri Smejc, iar un alt pachet de actiuni este obiectul unei majorari de capital care aduce bani proaspeti in companie pentru achizitii si pentru dezvoltarea portofoliului de productie de energie regenerabila. EMMA Capital ramane insa cu controlul Premier Energy si dupa listarea companiei pe bursa de la Bucuresti.

Premier Energy PLC, una dintre companiile private de infrastructura energetica integrata pe verticala cu cea mai rapida crestere din Europa de Sud-Est si unul dintre cei mai mari jucatori din domeniul energiei regenerabile din Romania si Moldova, va intra direct in BET, principalul indice bursier al Bursei de Valori Bucuresti, dupa admiterea actiunilor PE la tranzactionare.

Premier Energy Group a fost infiintata in 2012, a intrat pe piata gazelor naturale din Romania in 2013, iar pe piata energiei electrice din Republica Moldova in 2019. 

Pentru anul financiar incheiat la 31 decembrie 2023, grupul Premier Energy a raportat venituri consolidate de 912 mil. Euro, un profit net de 78,8 mil. Euro si EBITDA ajustat de 127,7 mil. Euro. 

top 10 IPO BSE main

Premier Energy inchide cu succes o oferta publica initiala de 140 mil. Euro si intra in top 5 IPO de pe bursa de la Bucuresti, fiind al doilea IPO ca marime al unei companii private. Top 10 IPO al Bursei de Valori Bucuresti a strans peste 3 mld. Euro, din care companiile antreprenoriale au o pondere sub 20%

Premier Energy a anuntat pe 16 mai 2024 ca a incheiat cu succes oferta publica initiala derulata pe bursa de la Bucuresti, la capatul careia se asteapta la incasari brute de 695,1 mil. RON (circa 139,7 mil. Euro) din plasarea unui pachet de 28,75% din companie catre investitori, potrivit informatiilor transmise jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO.

Potrivit reprezentantilor companiei, pretul final de oferta a fost stabilit la 19,50 RON, ceea ce implica o capitalizare de piata a companiei de circa 2,4 mld. RON (489,8 mil. Euro). Raportat la un profit anual obtinut anul trecut de aproape 79 mil. Euro, multiplul PER (Price per earnings ratio) ar fi de circa 6,2x, potrivit calculelor jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO.

„Incasările brute din Oferta sunt de 695,1 milioane RON, constand in 483,5 milioane RON pentru Emitent si 211,5 milioane RON pentru Acționarul Vanzător (luand in considerare vanzarea Acțiunilor Supra- alocate).  In legatura cu Oferta, Emitentul a suportat onorarii juridice si contabile, costuri de listare, comisioane ale Managerilor si alte costuri de emitere si de consultanta de aproximativ 33 milioane RON.”, au precizat reprezentantii companiei proaspat listate pe Bursa de Valori Bucuresti.

Oferta publica de actiuni a companiei de energie a generat „cerere ridicata din partea investitorilor de retail si institutionali din Romania si a investitorilor institutionali internationali”, au adaugat acestia, in conditiile in care pachetul total plasat catre investitori se ridica la 35.937.859 de actiuni ale Premier Energy. EMMA Capital, platforma de investitii a antreprenorului ceh Jiří Šmejc ramane dupa IPO cu un pachet de 71,25% din companie, ceea ce ii asigura mai departe controlul companiei si implicit ultimul cuvant in ceea ce priveste planurile strategice.

Pachetul de actiuni vandut la IPO a mers in proportie de 20% catre transa investitorillor de retail, iar succesul tranzactiei a fost asigurat in mare masura de transa investitorilor institutionali romani si internationali, care au luat 80% din actiunile oferite.

Indicele de alocare pentru transa investitorilor de retail pe partea cu alocare pro rata a fost stabilita la 0,1250977375 ceea ce inseamna ca investitorii din aceasta categorie vor primi 25 de actiuni la fiecare 200 de actiuni pentru care au subscris in cadrul IPO-ului.

Jose Garza, CEO al Premier Energy, preciza pe 8 mai, ziua lansarii IPO-ului companiei, ca exista un acord cu patru mari investitori institutionali romani si internationali, care creeaza premisele incheierii cu succes a acestei tranzactii. Acesta nu a dezvaluit cine sunt marii investitorii institutionali romani si internationali.

Insa, primul si singurul IPO din Romania in 2024 ar putea atrage atentia celui mai mare pol de lichiditate investitionala din Romania, reprezentat de catre activele de peste 26 mld. Euro ale fondurilor locale de pensii private in portofoliile carora actiunile companiilor listate la Bucuresti au inca ponderi modeste. De asemenea, universul de investitori institutionali straini atras la IPO Hidroelectrica in 2023, cu pozitii semnificative luate de catre investitori din SUA si Marea Britanie,  unde banca americana Citi a fost printre managerii IPO-ului, ca si acum, ar putea fi, de asemenea, un pol de investitori vizat de acest IPO.

Investitorii de retail au avut in primele 3 zile ale ofertei publice o fereastra de subscriere la un discount de 5% din pretul de oferta, adica la un pret de 18,53 RON per titlu, in contextul in care perioada de subscriere a fost intre 8 mai si 15 mai.

Intervalul de pret oferit investitorilor de la 19 RON pana la 21,50 RON pe actiune si pretul final de oferta de 19,50 RON arata ca investitorii s-au orientat catre plafonul minim de pret, ceea ce a determinat in final marimea tranzactiei, in contextul in care vanzatorul a decis sa nu plaseze intregul pachet de actiuni, care ar fi fost disponibil pentru IPO si care ar fi dus intreaga tranzactie la o valoare totala peste pragul de 180 mil. Euro.

„Perspectiva investitionala atractiva a Premier Energy si potentialul considerabil de crestere s-au reflectat in cererea mare la care am asistat, atat din partea investitorilor de retail cat si a celor institutionali, in Romania si la nivel international. Suntem incantati de succesul ofertei publice initiale si de listarea la Bursa de Valori Bucuresti si le uram un calduros bun venit tuturor noilor nostri actionari. Acestia ni se alatura in urmatoarea etapa dinamica din evolutia companiei Premier Energy, care sunt convins ca ne va permite sa ne dezvoltam in continuare afacerea si sa ne afirmam ca lider regional in tranzitia catre energia verde.”, a comentat Jose Garza, CEO al Premier Energy.

Jose Garza, CEO, si Petr Stohr, CFO al companiei, au subscris in cadrul IPO-ului, insa au o interdictie de vanzare de 2 ani a actiunilor.

IPO-ul Premier Energy este o tranzactie cu o structura mixta, prin care este combinata vanzarea unui pachet minoritar de actiuni ale companiei de catre EMMA Capital cu o majorare de capital, prin care banii stransi de companie vor merge catre achizitia de active de energie regenerabila pe pietele din Romania si Moldova, precum si in vederea acoperirii unor investitii realizare pentru dezvoltarea operatiunilor de productie de energie regenerabila.

Compania a anuntat ca intentioneaza sa distribuie sub forma de dividende in proportie de 30% – 70% din profitul sau net anual consolidat. 

IPO-ul este intermediat de un consortiu din care fac parte Citigroup, UniCredit Bank GmbH (Sucursala Milano) si brokerul ceh WOOD & Company, care actioneaza in calitate de coordonatori globali comuni ai ofertei. Alpha Bank Romania S.A. si BT Capital Partners S.A. actioneaza in calitate de detinatori comuni ai registrului de subscrieri. STJ Advisors are rol in cadrul IPO-ului de consultant financiar al Premier Energy Group, in timp ce UniCredit S.p.A. actioneaza, de asemenea, in calitate de consultant ESG al societatii in legatura cu oferta publica initiala. Firma globala de avocatura Clifford Chance lucreaza in tranzactie de partea vanzatorului si a companiei, in timp ce firma globala de avocatura Dentons este in tranzactie de partea sindicatului de intermediere.

Premier Energy PLC, una dintre companiile private de infrastructura energetica integrata pe verticala cu cea mai rapida crestere din Europa de Sud-Est si unul dintre cei mai mari jucatori din domeniul energiei regenerabile din Romania si Moldova, va intra direct in BET, principalul indice bursier al Bursei de Valori Bucuresti, dupa admiterea actiunilor PE la tranzactionare.

Premier Energy Group a fost infiintata in 2012, a intrat pe piata gazelor naturale din Romania in 2013, iar pe piata energiei electrice din Republica Moldova in 2019. 

Pentru anul financiar incheiat la 31 decembrie 2023, grupul Premier Energy a raportat venituri consolidate de 912 mil. Euro, un profit net de 78,8 mil. Euro si EBITDA ajustat de 127,7 mil. Euro. 

 

Ce inseamna IPO-ul Premier Energy pentru Bursa de Valori Bucuresti

Venirea pe piata principala a bursei de la Bucuresti a Premier Energy, o companie controlata de catre investitorul ceh Jiří Šmejc, creste numarul de companii listate care au operatiuni importante, unele chiar cu pozitii de lider de piata, atat pe pietele din Romania, cat si din Moldova, daca ne uitam la companiile publice Banca Transilvania (sector bancar), Aquila (distributie), Transgaz (gaze) si Purcari (vinuri). Acest pipeline de companii urmeaza sa creasca in perioada urmatoare, avand in vedere anuntata listare a maib, cea mai mare banca din Moldova, la Bucuresti, cat si alte companii din Moldova care cauta aceeasi ruta de listare aici, potrivit reprezentantilor Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF).

IPO-ul Premier Energy este cel mai mare IPO realizat pe bursa de la Bucuresti pana acum de catre un actionar majoritar strain, in speta de catre EMMA Capital – un vehicul regional de investitii al antreprenorului ceh Jiri Smejc.

Din punct de vedere al marimii tranzactiei, IPO-ul Premier Energy intra in top 5 IPO pe bursa de la Bucuresti in intervalul 2006 – 2024 si devine al doilea IPO ca marime al unei companii private, dupa cel realizat de catre Digi, care a strans in 2017 de la investitori 945 mil. RON (in jurul a 210 mil. Euro).

Ca si trend, companiile private au inregistrat 8 IPO-uri semnificative pe piata principala a bursei de la Bucuresti din 2016 pana acum, reusind sa stranga circa 686 mil. Euro de la investitori. Din punct de vedere al volumului de IPO-uri, companiile antreprenoriale au dominat epoca 2016 – 2024 pe piata principala a bursei de la Bucuresti.

Din punct de vedere al valorii cumulate insa, top 10 IPO-uri pe bursa de la Bucuresti a totalizat 15,088 mld. RON (peste 3 mld. Euro), din care companiile private antreprenoriale au o pondere de 18,8%, conform calculelor jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO pe baza unei analize PwC Romania, realizata cu date ale BVB.

Top 10 IPO al bursei de la Bucuresti este dominat de catre IPO-urile marilor companii aflate in portofoliul statului roman – Hidroelectrica (IPO de 9,281 mld. RON in 2023), Electrica (IPO de 1,556 mld. RON in 2014) si producatorul de gaze naturale Romgaz (IPO de 1,129 mld. RON in 2014), indica analiza PwC pe baza datelor BVB.

Cele 8 IPO-uri ale companiilor private din ultimii 8 ani pe piata principala a BVB au totalizat cu putin peste o treime din valoarea – record a IPO-ului Hidroelectrica, realizat anul trecut in urma exitului complet al Fondului Proprietatea.

Ca si structura de IPO, au dominat tranzactiile prin care au fost plasate pachete minoritare de actiuni si tranzactiile de vanzare de actiuni din partea actionarilor companiilor in cautarea unui exit total sau partial.

La nivelul expunerii pe sectoare, energia domina categoric top 10 IPO pe principala piata bursiera locala, cu 5 companii, din care 4 aflate sub controlul statului roman la care se adauga de acum o companie privata.

Privind la top 10 IPO-uri pe piata principala a bursei de la Bucuresti, companiile private antreprenoriale domina pe partea de volum cu 6 IPO-uri in timp ce companiile aflate in portofoliul statului roman domina din punct de vedere al marimii tichetului IPO.

Grupul DIGI a contractat credite de aproape 170 mil. Euro de la Citi si Santander pentru finantarea dezvoltarii retelelor de telecomunicatii si acoperirea nevoii de capital circulant

Grupul de telecomunicatii DIGI a anuntat pe 14 mai 2024 ca a contractat credite in valoare totala de aproape 170 mil. Euro de la banci precum Citi si Banco Santander pentru a-si finanta planurile de expansiune si nevoia de capital circulant, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Astfel, RCS & RDS S.A. – subsidiara din Romania a companiei Digi Communications NV – in calitate de imprumutat, si Digi Spain Telecom S.L.U. in calitate de garanti initiali au finalizat pe 14 mai 2024 semnarea a doua acorduri de facilitati de credit pentru export in valoare totala de 117.158.657,37 Euro cu Citibank Europe Plc., subsidiara a bancii americane Citi.

Banii imprumutati de la Citi vor fi destinati finantarii achizitiei de bunuri si servicii pentru dezvoltarea retelelor de telecomunicatii din Romania si Portugalia.

De asemenea, Digi Spain Telecom SLU – subsidiara din Spania a Digi Communications NV – a contractat pe 13 mai 2024 de la banca spaniola Banco Santadender o facilitate de credit neangajant – punte in valoare de 50 mil. Euro, au anuntat reprezentantii companiei.

Banii din facilitatea de credit pusa la dispozitie de catre banca spaniola vor fi folositi pentru finantarea nevoilor de capital circulant.

Grupul Digi a trecut in ultimii ani printr-o schimbare puternica de strategie pe pietele externe, facandu-si recent exitul din Ungaria si fiind acum concentrata pe o expansiune in pietele de telecom din Peninsula Iberica – Spania si Portugalia.

Capitalizarea bursiera a companiei pe bursa de la Bucuresti este de 5,92 mld. RON (1,18 mld. Euro).

IFC si EBRD pregatesc pana la 40 mil. Euro cu care sa sprijine noul fond de investitii de venture capital Cogito Fund de 125 mil. Euro sa faca achizitii de participatii in companii din Romania si in pietele CEE

International Finance Corporation (IFC) si Banca Europeana pentru Reconstructii si Dezvoltare (EBRD) sunt in curs sa aprobe investitii de capital cumulate de pana la 40 mil. Euro pentru a sustine ridicarea fondului de investitii regional Cogito Fund II, care va investi in companii de tehnologie din Romania si alte piete din Europa Centrala si de Est, potrivit informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Cogito Fund II este un fond de venture capital de talie regionala, cu o capitalizare – tinta de 125 mil. Euro.

Astfel, la IFC este in curs de aprobare un angajament de investitie de capital de pana la 15 mil. Euro pentru a sustine prima inchidere a fondului de VC Cogito Fund II, la care se adauga optiunea unei co-investitii de pana la 10 mil. Euro de a investi in anumite companii selectate alaturi de noul fond de investitii. Optiunea de co-investitie cauta sa sprijine noul fond VC sa atraga mai mult capital follow on pentru companiile in care va investi Cogito Fund II.

IFC se pregateste sa aloce deci pana la 25 mil. Euro pentru acest nou fond regional de capital de risc.

De asemenea, EBRD intentioneaza sa aloce capital de pana la 15 mil. Euro pentru fondul de investitii Cogito Fund II, care va viza investitii in companii de tehnologie din Polonia, Romania, Cehia, Ungaria, Slovacia, statele baltice – Lituania, Letonia, Estonia, dar si piete din Europa de Sud – Est precum Croatia, Slovenia si Bulgaria, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Cogito Fund II poate investi pana la 20% din capitalul sau in companii cu operatiuni primare pe pietele din Europa de Vest si SUA, care sunt asteptate sa isi extinda sau sa isi stabileasca operatiuni in regiunea vizata din estul Europei.

Fondurile de VC administrate de catre Cogito Capital Partners vizeaza, de regula, runde de finantare de serie B in companiile de tehnologie vizate in regiunea Europei Centrale, dar cu potential de expansiune pe piata americana sau la nivel global. Principalele verticale de afaceri vizate pentru investitii sunt enterprise software & data analytics, fintech & insurtech, respectiv healthtech.

Cogito Capital Partners are birouri la Varsovia si New York si este condusa de catre o echipa in frunte cu Sylwester Janik si Martin Jasinski, ambii in calitate de General Partner.

Cristian Munteanu (centru) - Managing Partner, Florin Visa (dreapta) si Dan Calugareanu - Partenerii fondului de VC Early Game Ventures II

Early Game Ventures: La noul fond de venture capital de 60 mil. Euro pe care l-am lansat pentru Romania si regiune, niciun investitor nu are peste 10% din fond cu exceptia EIF. Romania va domina in 5 ani piata de VC din Europa Centrala si de Est, iar faptul ca aici nu a fost o puzderie de fonduri ca in Polonia va avea un impact pozitiv asupra profitabilitatii acestei clase de active

Managerul de capital de risc Early Game Ventures a lansat oficial pe 9 mai 2024 al doilea sau fond de venture de capital, ce are la dispozitie 60 mil. Euro pentru a-i plasa in start-up-uri de tehnologie din Romania si de pe pietele de externe, cu focus pe Europa Centrala si de Est, potrivit informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Primul closing al EGV II l-am facut pe 25 aprilie 2024, iar primele investitii le vom anunta in foarte scurt timp. Avem termsheet-uri (document cu termeni ai tranzactiei – n.r.) semnate deja. Foarte important, pregatim deja closing-ul final la dimensiunea tinta a fondului de 60 mil. euro si il vom anunta si pe acesta in curand. Este o performanta faptul ca reusim intr-un timp atat de scurt, au trecut doar doua luni de la aprobarea in board-ul EIF, sa lansam noul fond si sa atingem deja tinta de 60 mil. euro.“, a declarat Cristian Munteanu, Fondator si Managing Partner al Early Game Ventures.

“Am inceput primele discutii pentru noul fond Early Game la jumatatea anului 2022“, a precizat acesta pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

EGV II si-a propus construirea unui portofoliu de 25 – 30 de companii, urmarind tichete de investitie incepand de la 200.000 Euro pana la 6 mil. Euro sau chiar dincolo de un astfel de prag, lucru posibil datorita marimii noului fond de VC, a carui dimensiune depaseste dublul primului fond, ridicat cu un capital de 28 mil. Euro in 2018.

Noul fond de VC este agnostic in ceea ce priveste domeniile vizate, insa reprezentantii Early Game Ventures se concentreaza la constructia de portofoliu asupra catorva verticale de afaceri printre care securitate cibernetica, developer tools, enterprise software continuand astfel teza de investitii a primului sau fond, potrivit lui Dan Calugareanu, Partener atat in echipa de management a primului fond de VC, cat si a noului fond. Ca si alocare geografica, managerii EGV afirma ca intentioneaza sa plaseze doua treimi in firme fondate in Romania, respectiv circa o treime in companii fondate pe alte piete.

“Avem un term sheet cu o companie din Polonia“, a punctat Dan Calugareanu.

EGV II beneficiaza de o investitie de 30 mil. Euro din partea Recovery Equity Fund, administrat de catre European Investment Fund si finantat prin PNRR in cadrul Next generation EU, a precizat Cristian Munteanu, care explica faptul ca ponderea EIF in capitalul noului fond este de 50% fata de circa 66% la primul fond, care, practic, a fost ridicat in jurul unui program al Fondului European de Investitii (EIF).

In EGV II au investit atat investitori LP (limited partners – lb.eng.) din primul fond, cat si investitori noi, atat investitori institutionali, cat si persoane fizice.

“Abordarea noastra a fost sa urmam practica de la nivel international, care stabileste limite minime si maxime in functie de tipul de investitor, acestea sunt diferite pentru un «fund of funds» (fond de fonduri – n.r.) in comparatie cu un family office de exemplu. Suntem multumiti de rezultat, avem un mix bun de investitori din clase diferite si in afara de contributia din REF (PNRR), nu exista investitori care sa aiba un procent de peste 10% din fond“, a precizat pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO Florin Visa, noul partener al Early Game Ventures cooptat in echipa de conducere al noului fond de VC.

Early Game Ventures, unul dintre cei mai importanti manageri de capital de risc din Romania, a atras de la intrarea sa pe piata in 2018 investitori precum dezvoltatorul imobiliar de talie regionala Globalworth, care a semnat anterior un angajament de investitii de 2 mil. Euro pentru primul fond – EGV I, dar si alte profile inclusiv antreprenori si investitori locali precum Calin Lupsan, Leonard Leca sau Walid Abboud, unul dintre vanzatorii grupului A&D Pharma catre fondul de investitii Penta Investments, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Suntem recunoscatori tuturor investitorilor care au crezut in noi si care au ales sa ni se alature in continuarea misiunii de a gasi si investi in cele mai bune startupuri tech din Romania si CEE. Este o confirmare importanta a muncii noastre faptul ca, intr-un context economic dificil, am reusit sa atragem finantarea privata necesara si ca, in foarte scurt timp, vom semna si closing-ul final, la dimensiunea de 60 milioane de euro. Nu mulți manageri se pot lauda cu fonduri de VC supra-subscrise in aceasta perioada. Multumim, de asemenea, tuturor investitorilor din Fondul I care ne-au sprijinit inca din 2018 in acest proces. Suntem convinsi ca, in urmatorii 5 ani, vom reusi sa identificam si sa acceleram dezvoltarea celor mai promitatoare companii tehnologice din regiune”, a declarat Cristian Munteanu, Managing Partner al EGV.

In ultimele luni, echipa EGV II a derulat o campanie intensiva de identificare a unor tinere companii tehnologice cu potential, urmand a anunta in curand primele investitii din acest nou fond.

Pe langa majorarea tichetelor de investitii la fondul EGV II comparativ cu primul fond, se va majora si pachetul de actiuni vizat pentru preluare in noile start-up-uri.

“Daca la primul fond, vizam pachete de pana la 10% in companii, vom merge catre pachete de 15 – 20% din companii cu noul fond de VC”, a punctat Cristian Munteanu.

Fondul EGV II are ca tinta start-up-uri la inceput de drum, strategia sa de investitii fiind „lead early”, avand ca obiectiv de a fi primul investitor institutional intr-un start-up.

In ceea ce priveste strategia de exit, managerii EGV iau in considerare numai exituri totale la companiile din portofoliu, excluzand exituri partiale.

 

EGV I merge pe doua directii, exit si follow on

Odata cu lansarea noului fond de VC, EGV II, managerul de capital de risc este activ din acest moment pe piata cu doua fonduri de profil, cu diferenta ca primul fond este concentrat preponderent pe exituri, in timp ce noul fond pe achizitii de participatii in start-up-uri noi.

“Pana acum, din cele 4 exituri pe care le-am finalizat din portofoliul primului fond, avem o rata interna de rentabilitate (IRR) de 45%. La inceputul lunii aprilie, am anuntat cel de-al patrulea exit din EGV I, dupa ce PDQ, companie americana de management pentru activele software a achizitionat CODA Intelligence, companie specializată in soluții de cybersecurity si una dintre primele investitii ale Early Game.”, a precizat Cristian Munteanu.

Primul fond EGV a investit in 28 de companii de tehnologie din Romania si mai are inca spatiu pentru alte investitii.

“EGV Fund I a avut o strategie agresiva de investitii, care presupune o rezerva relativ limitata pentru investitii de follow on. Dar fondul mai are rezerve de capital la dispozitie.”, a explicat Cristian Munteanu.

Potrivit acestuia, odata cu incheierea perioadei de investitii a unui fond, toate sumele colectate din vanzarea companiilor din portofoliu sau eventuale dividende platite de acestea sunt distribuite investitorilor.

“Pana in prezent, fondul a distribuit deja capital investitorilor si va continua sa o faca in functie de oportunitati si de strategia fondului”, a mai spus reprezentantul EGV.

Intrebat daca sunt start-up-uri in care regreta ca EGV nu a investit pana acum si care au avut ulterior o crestere atractiva pentru investitori, Cristian Munteanu a spus ca a fost vorba de 1 – 2 astfel de companii din Romania.

In ce nise de piata in care opereaza start-up-uri investibile au fost cele mai rapide rate de crestere a evaluarii companiei?

“Nu exista o regula in aceasta privinta. Avem, spre exemplu, companii din zona de enterprise software, cum este Druid, care isi dubleaza veniturile la fiecare 6 luni. Druid a depasit deja 13 mil. Euro in venituri anuale. MeetGeek.ai, un alt exemplu din zona B2B, creste cu 35% luna de luna. Dar avem, de asemenea, si companii din zona B2C care isi dubleaza veniturile la fiecare 3 luni. Ceea ce conteaza cu adevarat este ca startup-ul sa ofere un produs sau un serviciu care livreaza valoare clientilor sai; asta genereaza crestere, scalabilitate si, in cele din urma, profituri.”, sustine fondatorul EGV.

Potrivit acestuia, recrutarea este una dintre problemele startup-urilor care au ridicat runde de investitii, mai ales ca schemele de stimulare de genul ESOP (Employee Stock Option Plan – optiune prin care angajatii pot primi actiuni ale companiei, n.r.) nu sunt inca suficient cunoscute. O alta problema recurenta este accesul pe pietele externe, cu tot ce presupune asta, de la comunicare si marketing pana la aspecte legale si de compliance (conformitate).

 

Piata de VC din Romania vs Europa Centrala si de Est

“Romania este inca un «buyer’s market» (o piata a cumparatorului – n.r.) cand vine vorba despre venture capital. Cu alte cuvinte, sunt inca prea putini investitori activi pe aceasta piata. Nu exista concurenta intre tipurile de investitori. Investitorii angels nu concureaza cu VC-urile, spre exemplu, dar as putea spune ca, in curand, vom incepe sa vedem VC-uri din regiune devenind mai active in Romania, iar asta va declansa o oarecare competitie. Avantajul va fi de partea celor care cunosc cu adevarat piata locala, care au networking relevant aici si care au speed to market (care isi vor putea plasa rapid banii in companii scalabile – n.r.)”, afirma Cristian Munteanu de la EGV.

Pe o piata in care sunt active mult mai putine fonduri VC comparativ cu nevoia de capital a fondatorilor de start-up-uri, EGV nu vizeaza o competitie directa cu alte VC-uri pentru a plasa o investitie intr-o companie.

“Romania a plecat la drum cu un handicap fata de tarile din regiune. Bulgaria, spre exemplu, are 6-7 ani in fata noastra. Polonia, mai mult. Dar Romania a recuperat mult din acest handicap si deja se impune ca un lider in regiune. Mai dati-ne 5 ani si veti vedea ca Romania va domina industria de VC in CEE. Sunt anii de care au nevoie startup-urile din portofoliul nostru ca sa se maturizeze si sa confirme.”, sustine fondatorul EGV.

Potrivit acestuia, in tmp ce in Romania sunt active numai cateva fonduri VC locale, in Polonia sunt circa 80 de fonduri VC.

“Faptul ca in Romania nu a existat o puzderie de VC-uri ca in Polonia, a fost unul pozitiv. In VC in Romania exista respectul pentru ban, atat pentru cel public cat si pentru cel privat, si asta va avea un impact pozitiv in profitabilitatea asset class-ului (clasei de active – n.r.)”, este de parere Cristian Munteanu.

“Ecosistemul local este unul foarte tanar. Nu sunt sigur ca solutia este crearea tuturor tipurilor de fonduri de investitii inca de la momentul zero, intr-o piata care nu are profunzime. In timp vor aparea si in Romania fonduri de nisa, fonduri de venture debt, fonduri de hardware, de transfer tehnologic si alte tipuri de VC-uri. Dar astazi, indraznesc sa spun, este prea devreme pentru asa ceva.”, a adaugat acesta.

Investitia cu riscul specific unui VC in sectoare cu crestere rapida aduce randamente cu mult mai mari fata de alte clase de active sau oportunitati de investitii, sustine reprezentantul Early Game Ventures.

“Venture capital-ul asigura lichiditate pentru industria tech, singura capabila „sa intoarca” de 10.000 de ori o investitie.”,  a punctat Cristian Munteanu.

Varsta industriei VC din Romania este de circa 6 ani daca avem in vedere ca prima generatie de fonduri locale de profil precum Early Game Ventures si GapMinder a aparut in 2018. In 2024, piata locala de VC este asteptata sa devina mult mai activa atat in ceea ce priveste tranzactiile de exit care vizeaza start-up-uri din portofoliile fondurilor VC ridicate acum 5 – 6 ani, dar si proaspete achizitii ale noilor platforme de investitii precum EGV II sau GapMinder II.

Jose Garza (CEO) si Petr Stohr (CFO) la conferinta de presa de lansare a IPO-ului Premier Energy la BVB

Sefii Premier Energy Group despre IPO-ul companiei private de energie pe bursa de la Bucuresti: Ne asteptam ca aproape sau chiar peste 50% din IPO sa fie plasat investitorilor internationali, si alte circa 50% investitorilor locali. Avem in acest moment un pipeline activ de tranzactii M&A intre 150 mil. Euro si 250 mil. Euro. Suntem foarte interesati de achizitia de distributii mari de energie din Romania, atunci cand acestea vor fi pe piata la vanzare

IPO-ul companiei private de energie Premier Energy Group este asteptat sa fie plasat in proportie de jumatate sau chiar peste 50% investitorilor internationali, iar investitorii locali sa aiba o cota de circa 50% la achizitia actiunilor ce fac obiectul tranzactiei, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Intrebat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cat se asteapta ca din IPO-ul companiei private Premier Energy, care a inceput pe 8 mai, sa fie plasat investitorilor internationali, Petr Stohr, CFO al companiei, a raspuns: 

“Consideram ca Romania poate deveni un fel de hub international asa ca pentru noi este important ca si companie romaneasca sa fim pe Bursa de Valori Bucuresti si sa avem si replica la nivel international. Desigur, procesul este mai complex si mai costisitor, insa este important sa putem demonstra lumii ce pot face companiile din Romania si sa le oferim investitorilor internationali oportunitatea de a investi laolalta cu cei romani. Este foarte important pentru noi sa fim disponibili si pentru piata internationala”.

Acesta se asteapta ca undeva la 50% sau chiar peste acest prag din valoarea IPO-ului companiei Premier Energy sa fie plasat investitorilor internationali, iar investitorii din Romania sa aiba o pondere de circa 50% in cadrul tranzactiei.

“Deja am primit angajamente de la patru investitori – ancora foarte mari ceea ce pentru noi inseamna ca aceasta oferta publica initiala va fi una de succes”, a declarat Jose Garza, CEO-ul Premier Energy la conferinta de presa de pe 8 mai 2024, ziua lansarii IPO-ului companiei.

“Este o combinatie de investitori din Romania si internationali”, a adaugat acesta, fara sa dezvaluie insa cine sunt investitorii – ancora considerati un catalizator al succesului acestui IPO.

Oferta publica de actiuni a Premier Energy, o companie integrata de energie aflata in portofoliul platformei de investitii EMMA Capital a investitorului ceh Jiří Šmejc, se va incheia pe 15 mai.

 

 

Care sunt detaliile IPO-ului

Structura tranzactiei IPO prevede oferirea unui numar de pana la 35.937.859 de actiuni, pachet care ar urma sa fie suplimentat la recomandarea coordonatorilor globali comuni ai tranzactiei cu pana la 20% din numarul de actiuni de baza, adica poate fi majorat cu alte 6.250.063 de titluri ceea ce inseamna ca EMMA Capital, vehiculul de investitii controlat de catre investitorul ceh Jiří Šmejc, ar putea vinde maxim in cadrul IPO-ului pana la 42.187.922 de actiuni.

Pachetul de 35.937.859 de actiuni oferite la vanzare este format dintr-un pachet de pana la 25.000.250 de actiuni noi oferite spre subscriere de catre companie, in timp ce alte 6.250.063 de actiuni sunt oferite la vanzare de catre proprietarul companiei, EMMA Capital, iar alte pana la 4.687.546 de titluri reprezinta actiuni supra-alocate puse la dispozitie de catre EMMA Capital.

Calculat la pretul maxim per actiune al ofertei publice, valoarea IPO-ului ar depasi pragul de 900 mil. RON (180 mil. Euro).

Fondurile ce ar putea fi obtinute de la investitorii de pe piata de capital in cadrul tranzactiei IPO ar urma sa fie apoi folosite pentru achizitia de active de energie regenerabila pe pietele din Romania si Moldova, precum si in vederea acoperirii cheltuielilor de capital realizate cu dezvoltarea de active de producere a energiei regenerabile. 

Compania a anuntat ca intentioneaza sa distribuie sub forma de dividende 30% – 70% din profitul sau net anual consolidat. 

Oferta de actiuni este adresata atat investitorilor de retail, carora le-a fost rezervata o transa initiala de 20% din actiunile oferite la IPO, cat si investitorilor institutionali, atat locali – unde principalul pol de lichiditate este reprezentat de catre fondurile de pensii cu active de peste 26 mld. Euro, cat si investitorilor internationali – fonduri de investitii dinafara Romaniei.

IPO-ul Premier Energy este primul care se deruleaza in 2024 pe piata principala a bursei de la Bucuresti, dupa ce in 2023 a inregistrat IPO-ul companiei de stat din energie Hidroelectrica, ce a reusit sa stranga aproape 1,9 mld. Euro in cadrul celui mai mare IPO din istoria bursei de la Bucuresti. Tot in 2023, inainte de Hidroelectrica, compania privata antreprenoriala Agricover nu a reusit sa inchida cu succes IPO-ul lansat si este asteptata de catre investitori sa reia o astfel de tranzactie in viitorul apropiat.

Intrebat care este planul B in cazul unui esec al IPO-ului, CFO-ul Premier Energy a spus ca asta va insemna “probabil o crestere mai mica” a companiei. Managementul companiei s-a aratat insa increzator in succesul tranzactiei in urma feedback-ului primit de la investitori in ceea ce priveste intentia de subscriere in cadrul IPO.

Intervalul de pret oferit pe actiune este de la 19 RON pana la 21,50 RON per titlu, ceea ce ar duce capitalizarea bursiera a companiei peste 500 mil. Euro in cazul unui IPO de succes. 

Investitorii de retail au o fereastra de subscriere in primele 3 zile ale ofertei publice in care pot beneficia de un discount de 5%.

De asemenea, multiplul PER propus investitorilor se situeaza in jurul a 7x. In 2023, Hidroelectrica, un producator de energie verde de talie regionala, a inregistrat la IPO un multiplu PER de circa 9,5x, in cadrul unei tranzactii care a atras un interes masiv atat pe partea investitorilor de retail, cat si a celor institutionali, atat fonduri de pensii, cat si fonduri de investitii din SUA si Marea Britanie.

IPO-ul este intermediat de un consortiu din care fac parte Citigroup, UniCredit Bank GmbH (Sucursala Milano) si brokerul ceh WOOD & Company, care actioneaza in calitate de coordonatori globali comuni ai ofertei. Alpha Bank Romania S.A. si BT Capital Partners S.A. actioneaza in calitate de detinatori comuni ai registrului de subscrieri. STJ Advisors va actiona in cadrul IPO-ului ca si consultant financiar al Premier Energy Group, in timp ce UniCredit S.p.A. actioneaza, de asemenea, in calitate de consultant ESG al societatii in legatura cu oferta publica initiala. Firma globala de avocatura Clifford Chance lucreaza in tranzactie de partea vanzatorului si a companiei, in timp ce o alta firma globala de avocatura Dentons este in tranzactie de partea sindicatului de intermediere.

Grupul Premier Energy a generat in 2023 venituri consolidate de 912 mil. Euro, profit net de 78,8 mil. euro si EBITDA ajustat de 127,7 mil. euro. 

Dupa finalizarea IPO-ului, actionarul majoritar al Premier Energy Group va ramane EMMA Capital, holdingul de investitii fondat de catre antreprenorul ceh Jiří Šmejc.

 

 

Interes pentru achizitia de distributii de energie si un pipeline de M&A actual de 150 – 250 mil. Euro

Intrebat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO daca Premier Energy este interesata de achizitia unor mari distributii de electricitate din Romania, in contextul politicii sale de M&A, Jose Garza, CEO-ul companiei a raspuns: “In ceea ce priveste interesul Premier Energy fata de activele din distributie, cred ca pentru noi sunt foarte interesante pentru ca ofera stabilitate business-ului, ne ofera acces la clienti locali,loiali pe partea de furnizare. Deci da, vom fi interesati in momentul in care astfel de active de distributie pe partea de gaz sau de electricitate vor aparea pe piata. In momentul in care vor aparea pe piata, ne vom interesa.”

In acest moment, piata distributiei de energie electrica din Romania este impartita de catre compania Electrica – al carei principal actionar este statul roman, PPC (Grecia), E.ON (Germania), respectiv investitorul financiar global Macquarie, in timp ce pe piata de distributie de gaze naturale pe langa E.ON activeaza si gigantul francez Engie.

“Am facut peste 25 de achizitii in ultimii 10 ani si ultimele au fost in ultimii 5 ani, deci practic M&A este parte din ADN-ul companiei. Deci, vom continua si daca ne vom concentra pe partea de energie regenerabila, vom continua, ultima achizitionata a fost anul trecut. Si da, mare parte din fondurile obtinute (la IPO – n.r.) vor intra in energia regenerabila. Trebuie sa spun ca este important sa spunem ca nu ne intereseaza doar productia de energie regenerabila, avem o platforma integrata vertical si intra aici si previzionare, si distributie, si multe alte aspecte legate de energia regenerabila si in Moldova si in Romania”, a adaugat Petr Stohr, CFO-ul companiei.

Intrebat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO, la cat estimeaza pipeline-ul activ de M&A actual al Premier Energy, Jose Garza, CEO-ul companiei a raspuns ca undeva intre 150 mil. Euro si 250 mil. Euro.

Premier Energy si-a construit un portofoliu integrat de operatiuni pe piata de energie, in mare parte prin achizitii M&A. Ultima tranzactie finalizata este preluarea CEZ Vanzare de la managerul financiar global specializat in administrarea activelor de infrastructura mare Macquarie Asset Management.

La 21 decembrie 2023, Premier Energy PLC a incheiat un contract de vanzare-cumparare pentru achizita pachetului integral de actiuni la CEZ Vanzare S.A. pentru un pret de 20 mil. Euro plus o dobanda anuala de 10% intre 21 decembrie 2023, data semnarii, si data de inchidere a tranzactiei, potrivit datelor facute publice in prospectul de listare al companiei.

Compania Premier Energy vine in fata investitorilor cu povestea unei companii cu o dezvoltare rapida, care in ultimii 10 ani a crescut de la venituri de 2 mil. Euro si EBITDA zero pana la venituri de circa 1,3 mld. Euro si EBITDA de circa 128 mil. Euro la finele lui 2023, fiind cea mai mare companie cu energie din resurse regenerabile cu peste 900 MW cu tinta de a ajunge la 1.500 MW, si una dintre companiile de profil cele mai mari din Europa de Sud-Est, sustine managementul companiei.

Datoriile grupului fata de banci si alte institutii financiare se ridicau la 31 decembrie 2023 la 153,475 mil. Euro, cea mai mare parte a creditelor fiind contractate la costuri a caror referinta este dobanda Euribor.

Printre cele mai mari imprumuturi contractate de catre companiile din grupul Premier Energy se numara o finantare de 80 mil. Euro luata de la J & T Banka si Postova Banka din Cehia, un contract de credit majorat ulterior la 225 mil. RON luat cu UniCredit, un imprumut de 30 mil. Euro contractat de la EBRD sau o finantare de 30 mil. USD de la Banca Europeana de Investitii, arata datele din prospectul de listare.

 

Cu ce operatiuni vine pe bursa Premier Energy

Pe traseul de dezvoltare accelerata al companiei, un rol important a fost jucat insa de catre proprietarul ceh al companiei.

“Cresterea pe care am avut-o aici sincer nu ar fi fost posibila fara sprijinul dumnealui (al lui Jiří Šmejc – n.r.)  Nu am platit foarte mult in ceea ce priveste dividendele, vom face asta in viitor, dar el ne-a permis sa crestem si asta face parte din business, adica posibilitatea de a te uita pe termen lung la cum vor sta lucrurile.”

Intrebat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cum se explica succesul extinderii antreprenorilor cehi pe pietele din Europa Centrala si de Est comparativ cu alti antreprenori din regiune, Jose Garza, CEO-ul companiei, care ocupa si pozitia de Partner al EMMA Capital, a raspuns: 

“Din punctul meu de vedere, Republica Ceha este o tara foarte mica si, ca urmare, majoritatea antreprenorilor cauta sa construiasca afaceri inafara Cehiei. Daca ne uitam la majoritatea miliardarilor antreprenori din Republica Ceha si sunt destui, majoritatea si-au construit averea inafara Cehiei, inclusiv dl. Šmejc. Probabil pentru ca oportunitatile din Republica Ceha sunt destul de mici ceea ce i-a fortat sa caute alte oportunitati afara.”

Premier Energy Group este una dintre companiile private de infrastructură energetica integrata pe verticala si unul dintre cei mai mari jucatori din domeniul energiei regenerabile din Europa de Sud-Est. Grupul are peste 1.000 MW capacitate de generare a energiei electrice regenerabile in proprietate, management sau in dezvoltare in Romania si Moldova.

In Romania, grupul cu capital ceh este al treilea distribuitor si furnizor de gaze naturale cu peste 150.000 de puncte de consum. De asemenea, este cel mai mare distribuitor și furnizor de energie electrica din Moldova, cu aproape un milion de puncte de consum si peste 840.000 de clienti, deservind aproximativ 70% din populatia Moldovei. In urma achizitiei CEZ Vanzare in Romania de la investitorul financiar global Macquarie Asset Management, Premier Energy Group deserveste in total un numar de aproximativ 2,4 milioane de clienti de energie electrica si gaze naturale in Romania si Moldova, majoritatea fiind clienti casnici si intreprinderi mici.

Premier Energy Group a fost infiintata in 2012, a intrat pe piaţa gazelor naturale din Romania in 2013, iar din 2019 activeaza pe piata energiei electrice din Republica Moldova.

Compania de energie administreaza circa 16% din capacitatea instalata de productie de energie solara si eoliana operata de catre producatorii independenti in Romania, dispunand de o capacitate de energeie regenerabila totala – detinuta, administrata si in dezvoltare – de 919 MW pe piata locala. In Republica Moldova, Premier Energy Group sustine ca are o cota de piata de 22% si o capacitate de energie regenerabila in proprietate, administrata sau in dezvoltare care totalizeaza 111 MW.

Premier Energy Group anunta ca mizeaza pe potentialul de dezvoltare al cererii de energie electrica din Republica Moldova, in contextul in care aceasta a demarat demersurile de aderare la piata Uniunii Europene.

Portofoliul de afaceri al EMMA Capital din Romania este unul mai larg.  Pe 18 aprilie 2024, Consiliul Concurentei a anuntat ca a autorizat preluarea de catre grupul EMMA Capital a  companiei Stratum Energy Romania LLC din SUA, impreuna cu Stratum Energy Romania LLC Wilmington, Sucursala Bucuresti si subsidiarele acesteia, respectiv Stratum Construct RO S.R.L. Romania si Stratum Production Romania, LLC (SUA). Stratum Energy Romania LLC este un producator de gaze naturale ce opereaza perimetrul de gaze si titei din Poduri, delimitat de concesiunea Moinesti EV-1, in judetul Bacau.

Intr-o privire mai ampla, grupul EMMA Capital controleaza in Romania un portofoliu de companii ce desfasoara operatiuni de furnizare si distribuție de gaze naturale, productie, furnizare si distributie de energie electrica si productie de energie de surse regenerabile (eolian și solar).

 

 

Premier Energy Group lanseaza IPO-ul pe bursa de la Bucuresti pe 8 mai si spera sa vanda pana pe 15 mai peste 42 milioane de actiuni la un pret intre 19 RON si 21,5 RON pe actiune

Premier Energy Group PLC a anuntat pe 7 mai 2024 lansarea IPO-ului Premier Energy Group pe bursa de la Bucuresti, tranzactie prin care spera sa vanda catre investitori un numar maxim de 42.187.922 de actiuni la un pret intre 19 RON si 21,50 RON pe actiune, conform informatiilor transmise jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO.

Perioada ofertei publice este asteptata sa se incheie pe 15 mai 2024.

Structura tranzactiei IPO prevede oferirea unui numar de pana la 35.937.859 de actiuni, pachet care ar urma sa fie suplimentat la recomandarea coordonatorilor globali comuni ai tranzactiei cu pana la 20% din numarul de actiuni de baza, adica poate fi majorat cu alte 6.250.063 de titluri ceea ce inseamna ca EMMA Capital, vehiculul de investitii controlat de catre investitorul ceh Jiří Šmejc, ar putea vinde maxim in cadrul IPO-ului pana la 42.187.922 de actiuni.

Calculat la pretul maxim per actiune al ofertei publice, valoarea IPO-ului ar depasi pragul de 900 mil. RON (180 mil. Euro).

Pachetul de 35.937.859 de actiuni oferite la vanzare este format dintr-un pachet de pana la 25.000.250 de actiuni noi oferite spre subscriere de catre companie, in timp ce alte 6.250.063 de actiuni sunt oferite la vanzare de catre proprietarul companiei, EMMA Capital, iar alte pana la 4.687.546 de titluri reprezinta actiuni supra-alocate puse la dispozitie de catre EMMA Capital.

Oferta de actiuni este impartita in doua transe – una de 20% din actiunile din oferta publica este destinata initial investitorilor de retail, iar celelalte actiuni ramase vor fi oferite investitorilor institutionali. Oferta publica de actiuni se adreseaza atat investitorilor de retail si institutionali din Romania, cat si investitorilor institutionali internationali eligibili.

“Investitorii de retail au dreptul la o reducere de 5% din Pretul Final de Oferta („Pretul Final de Oferta Redus”) pentru ordinele de subscriere depuse in mod valabil in primele 3 (trei) zile lucratoare ale Perioadei de Oferaă (respectiv pana in data de 10 mai 2024 inclusiv). Actiunile Oferite care sunt subscrise in Transa Investitorilor de Retail incepand cu 11 mai 2024 vor fi vandute investitorilor de retail la Pretul Final de Oferta.”, au precizat reprezentantii companiei.

Fondurile ce ar putea fi obtinute de la investitorii de pe piata de capital in cadrul tranzactiei IPO ar urma sa fie apoi folosite pentru achizitia de active de energie regenerabila pe pietele din Romania si Moldova, precum si in vederea acoperirii cheltuielilor de capital realizate cu dezvoltarea de active de producere a energiei regenerabile. 

Compania a anuntat ca intentioneaza sa distribuie sub forma de dividende 30% – 70% din profitul sau net anual consolidat. 

IPO-ul va fi intermediat de un consortiu din care fac parte Citigroup, UniCredit Bank GmbH (Sucursala Milano) si borkerul ceh WOOD & Company, care actioneaza in calitate de coordonatori globali comuni ai ofertei. Alpha Bank Romania S.A. si BT Capital Partners S.A. actioneaza in calitate de detinatori comuni ai registrului de subscrieri. STJ Advisors va actiona in cadrul IPO-ului ca si consultant financiar al Premier Energy Group, in timp ce UniCredit S.p.A. actioneaza, de asemenea, in calitate de consultant ESG al societatii in legatura cu oferta publica initiala.

Grupul a generat in 2023 venituri consolidate de 912 mil. Euro, profit net de 78,8 mil. euro si EBITDA ajustat de 127,7 mil. euro. 

Dupa finalizarea IPO-ului, actionarul majoritar al Premier Energy Group va ramane EMMA Capital, holdingul de investitii fondat de catre antreprenorul ceh Jiří Šmejc.

Piraeus Bank a anuntat vanzarea portofoliului NPL Delta de circa 400 mil. Euro catre APS si EBRD la un pret in jurul a 54 mil. Euro. EBRD a finantat preluarea directa a unei participatii de 30% din portofoliul de expuneri neperformante ale Piraeus din Romania, restul fiind preluat si finantat din fondurile grupului ceh APS Group

Grupul financiar elen a anuntat pe 2 mai 2024 finalizarea vanzarii unui portofoliu de expuneri neperformante din Romania catre grupul ceh APS Group, in timp ce EBRD a finantat preluarea directa a unei participatii de 30% din portofoliu, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Astfel, EBRD a investit alaturi de APS Group in preluarea portofoliul NPL Delta, a carui marime totala este de circa 400 mil. Euro.

Vanzarea portofoliului NPL Delta al grupului bancar elen Piraeus a fost anuntata pe 26 aprilie 2023 de catre jurnalul de tranzactii, care a informat in premiera pe 30 aprilie 2024 despre achizitia portofoliului NPL Delta de catre grupul ceh APS, respectiv implicarea ca EBRD in calitate de investitor in finantarea achizitiei pachetului de imprumuturi din Romania al grupului Piraeus.

Portofoliul contine un pachet de circa 2.000 de imprumuturi clasificate ca neperformante si subperformante, din care o parte sunt credite negarantate, iar altele reprezinta imprumuturi garantate cu active imobiliare drept colateral, acordate anterior de catre banca greceasca Piraeus pe piata din Romania.

Tranzactia Delta este primul proiect care intra sub incidenta noului program EBRD, denumit NPL Resolution Framework II, prin care institutia financiara internationala investeste in portfolii NPL. Ponderea NPL in sistemul bancar al Romaniei a fost de circa 2,65% in 2023, potrivit datelor EBRD.

“Suntem mandri ca am finalizat aceasta tranzactie cu EBRD, ceea ce reprezinta o realizare semnificativa intr-una din pietele noastre de baza”, a declarat Viktor Tóth, Chief Investment Officer al APS Investments. “Colaborarea dintre EBRD si APS a fost instrumentala in navigarea acestei tranzactii complexe”, a mai spus acesta.

Ponderea APS in ceea ce priveste finantarea si participatia preluata in portofoliul NPL Delta este de circa 70%.

“Suntem incantati sa continuam colaborarea noastra cu APS pentru a sustine o rezolutie de succes a portofoliilor bancare neperformante in regiunile noastre comune. Aceasta tranzactie aduce o contributie importanta la piata secundara de credite din Romania, care formeaza o parte critica a unui sistem financiar care functioneaza bine”, a comentat Alexander Saveliev, Director, Servicii Financiare Specializate in cadrul EBRD.

Tranzactia a fost finalizata dupa ce a primit toate aprobarile necesare.

Vanzatorul in tranzactie, grupul elen Piraeus, a anuntat ca pretul total de vanzare al portofoliului NPL Delta ajunge la aproximativ 34% din valoarea contabila bruta (gross book value). 

La un gross book value raportat de 0,16 mld. Euro rezulta ca pretul de achizitie al portofoliului NPL Delta este de circa 54 mil. Euro, ceea ce reprezinta un pret per portofoliu in jurul a 14 centi la fiecare euro valoare nominala, respectiv un discount de aproximativ 86% din valoarea expunerii creditelor din portofoliu, conform calculelor jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO pe baza datelor facute publice de catre partile implicate in tranzactie.

In ceea ce priveste mandatul de vanzare al portofoliului NPL Delta, consultantii EY Londra au lucrat in tranzactie de partea Piraeus Group, sustin surse din piata.

Portofoliul a fost clasificat pentru vanzare la 30 iunie 2023, potrivit Piraeus Bank SA.

Tranzactia Delta are loc in contextul unui proces accelerat de curatire a bilantului derulat in ultimii ani de catre grupul bancar elen Piraeus Bank.

Piraeus Bank a fost in mai multe tranzactii NPL semnificative din Romania inainte de exitul sau de pe piata locala. In 2018, grupul elen Piraeus Bank a finalizat vanzarea operatiunilor sale bancare din Romania catre fondul de investitii american JC Flowers, iar EBRD a fost la acea vreme investitor alaturi de JC Flowers la achizitia Piraeus Bank Romania. Grupul elen Piraeus a incasat atunci 44 mil. Euro din vanzarea subsidiarei sale din Romania la tranzactia de exit.

In prezent, este in curs de finalizare tranzactia de exit a JC Flowers din Romania, prin care fosta Piraeus Bank Romania integrata apoi in First Bank, va ajunge in proprietatea bancii italiene Intesa Sanpaolo.

APS este unul dintre cei mai importanti investitori in achizitia de portofolii NPL de la banci si are servicii de management a datoriilor in 15 tari. APS administreaza acum peste 100 portofolii NPL cu o valoare nominala totala de peste 11 mld. Euro.

Istoria tranzactiilor NPL pe ruta Piraeus Bank (Grecia) – APS (Cehia) a marcat un moment important in 2018, cand grupul ceh si-a lansat operatiunile pe piata elena cu cea mai mare tranzactie din istoria sa de pana atunci, un  portofoliu neperformant de credite (NPL) cu o valoare nominala de 2,3 mld. Euro cumparat de la banca greceasca.

Pe piata NPL din Romania, activeaza jucatori puternici precum Kruk (Polonia), APS (Cehia), EOS (Germania), DDM Holding sau B2 Holding (Norvegia).

Fondata in 2004, APS a devenit in 2015 o companie detinuta integral de catre Martin Machon, CEO si anterior actionar minoritar, dupa ce a preluat pachetul majoritar de actiuni detinut de Slavia Capital. In anii 2014 – 2018, APS s-a remarcat alaturi de Kruk ca fiind printre principalii cumparatori de portofolii NPL ai marilor banci din Romania, pe fondul operatiunilor de curatire a bilanturilor de activele neperformante acumulate.

laurentiu stan main

Laurentiu Stan, exit planning advisor: Antreprenorii la inceput de drum se finanteaza din fonduri proprii, iar dupa ce incep sa creasca au nevoie de finantare de datorie. Ei sunt obisnuiti cu banca si au o preconceptie ca le va fi foarte dificil sa ajunga pe piata de capital, ca sunt prea mici pentru listare pe bursa si emisiuni de obligatiuni

„Toti antreprenorii sunt preocupati de crestere, iar pentru accelerarea cresterilor, au nevoie de finantare. Antreprenorii aflati la inceput de drum se finanteaza din fonduri proprii, din capitaluri proprii. La un moment dat, cand incep sa creasca si sa ajunga la un anumit nivel spre maturitate nu pot sa ramana doar pe capitaluri proprii, au nevoie de finantare de datorie pana la urma”, a declarat Laurentiu Stan, exit planning advisor, in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2024, eveniment organizat pe 25 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea pietelor de capital.

„Bancile sunt principalul finantator, peste 90% din antreprenorii cu care am lucrat sunt indatorati catre banci, credite bancare. Este traditional, este mai usor sa te gandesti la o banca, sa nu te gandesti la piata de capital sau la obligatiuni. Insa observ in ultima perioada cu antreprenorii cu care am lucrat, observ un interes din ce in ce mai ridicat pentru piata de capital, pentru listare chiar. Tatoneaza ideea doar ca in opinia mea sunt un pic nepregatiti. Cand ajungem la discutia despre listarea propriu – zisa si ce presupune, isi dau seama ca exista o complexitate acolo, ceva care nu ii lasa la momentul acela sa faca pasul.”, a adaugat acesta.

„Cred ca mentalitatea antreprenorilor este deja setata catre bursa, chiar catre emisiuni de obligatiuni. Numai ca trebuie cumva educati, si nu doar educati, ci si sustinuti de cineva ca sa faca acest pas. Cat priveste celelalte surse de finantare, bineinteles, urmatoarea optiune dupa banci din ce am observat este sa mearga catre un investitor strategic, un investitor privat, fonduri de investitii care sa intre in compania lor si cumva sa ii ajute sa depaseasca acel prag peste care nu mai pot sa creasca la un moment dat.”,  afirma Laurentiu Stan.

„Ii incurajez sa se uite la piata de capital, chiar si la obligatiuni pentru ca obligatiunile ofera o predictibilitate. Stiu ca au de platit o dobanda fixa si la anumite perioade de timp. Pe langa predictibilitate, este o alternativa foarte buna la finantarea de la banca.”, a punctat acesta.

„Mixul de capital, capitaluri proprii plus datorie, este important atat din perspectiva unui evaluator, cat si a unui investitor care gandeste cam la fel cand face o analiza fundamentala inainte de a investi. Acel mix de capital determina de fapt costul capitalului general pentru compania respectiva. Costul capitalului este invers proportional cu enterprise value, valoarea companiei, valoarea activelor in care investesc finantandu-se atat prin fondurile proprii cat si prin datorie sau alte optiuni pe care le au.”, detaliaza consultantul financiar, care a acumulat experienta in domeniul evaluarii de companii din diverse sectoare.

„Mi se pare important ca acel mix de capital sa fie echilibrat adica datoria sa fie corelata cu investitia. Daca emit obligatiuni pe 3, 4, 5 ani, acei bani ar trebui investiti in active cu o durata de viata cel putin similara, nu in active circulante sau alte tipuri de active pe termen scurt.”, sustine Laurentiu Stan.

„Antreprenorii sunt obisnuiti cu banca si au o preconceptie ca le va fi foarte dificil sa ajunga acolo pe pietele de capital si ca sunt prea mici pentru listare pe bursa si emisiuni de obligatiuni. Unii nici nu iau in calcul varianta aceasta pana nu li se spune cumva vezi ca ai si optiunile astea si trebuie sa le spui cu subiect si predicat uite ai banca ce iti ofera asta, ai obligatiuni, ai piata de capital. Trebuie sa alegi intre cele 3 – 4 variante pe care le ai, astfel incat sa ai un mix de capital care sa aduca o valoare cat mai mare si o crestere durabila pe termen lung”, a mai spus Laurentiu Stan, exit planning advisor, in cadrul panelului Obligatiuni al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2024 sunt Mazars, BCR, Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Globalworth si Vetimex Capital sunt Suporting Partners ai evenimentului.

 

 

Citeste aici toata seria MIRSANU IPO CHALLENGE 2024

MIRSANU IPO CHALLENGE 2024: Ce aduce si ce tine inca departe companiile antreprenoriale de pietele de capital. „Nu vad de ce Dedeman, compania care produce Borsec sau Cristim nu ar fi pe piata de capital”. Companii din industrie, energie si agribusiness, cu apetit de IPO pe bursa de la Bucuresti. Ce planuri de finantare au companiile si statul roman pe pietele de capital si cum se misca portofoliile investitorilor institutionali

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Toate listarile din ultimii 14 ani de pe bursa au totalizat peste 3,3 mld. Euro, am avut peste 50 de listari din 2010 pana acum, din care 15 au fost pe piata reglementata. Semnale de potentiale IPO-uri la companii, mai mult dinspre antreprenori si mai putin dinspre fonduri de investitii care cauta un exit pe bursa

Bogdan Chetreanu, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF): Exista interes foarte mare al companiilor din Republica Moldova sa se listeze la Bucuresti. Pe langa IPO-ul Premier Energy si maib, asteptam in 2024 inca o companie privata din Romania sa se listeze. Vor mai fi listari si din partea statului, avand in vedere obligativitatea din PNRR de a lista cel putin 3 companii

Bogdan Zinca, Ministerul de Finante: Urmatoarea emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale in functie de alocare va fi in 2025. Exista doua variante de dezvoltare a acestui program, adica putem sa largim cadrul si sa acoperim cheltuieli sociale ale statului la ministere precum Sanatatea sau Educatia, fie emitem pe alte piete, iar urmatoarea piata naturala ar fi cea locala

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Desi anul fiscal se incheie in iunie, portofoliul IFC in Romania a ajuns astazi la 2,055 mld. USD, din care 515 mil. USD sunt fonduri proprii si am mobilizat aproape 1,6 mld. USD, ajungand la o rata de mobilizare de 3 dolari la fiecare un dolar acordat sub forma de datorie. „Principala sursa de finantare pentru companii nu sunt bancile, ci creditul furnizor”

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Interesul nostru pe zona de obligatiuni corporative va fi orientat din ce in ce mai mult catre emitenti cu un rating bun de sustenabilitate, unde poate putem face un pic de rabat in ceea ce priveste lichiditatea. As vrea sa trag un semnal de atentie privind finantarea statului direct de la populatie, care e un pas de dezintermediere financiara si asta poate sa insemne ca avem mai putini bani care se duc catre economia reala

Florin Ilie, ING Bank: Toti banii care se invart in piata asta – in piata bursiera, in piata de obligatiuni, de equity nu sunt altceva decat credite bancare inca nerambursate

Cosmina Plaveti, BCR: Vedem potentiale IPO-uri la companii din industrie, agribusiness si energie. Avem un portofoliu de obligatiuni de 8,7 mld. RON, din care 55% sunt titluri verzi. Am iesit cu prima emisiune internationala de obligatiuni verzi pentru ca pentru volume mari mergi pe pietele externe, unde sunt si fonduri ESG specializate, iar plaja de investitori este mai larga

Razvan Butucaru, Mazars: La tranzactiile mari, gasesti mai usor investitori care sa investeasca impreuna 1 mld. Euro decat unul singur care sa investeasca aceeasi suma. Din acest motiv, logic ar fi ca piata de capital sa fie mai atractiva si sa poti sa ridici astfel de bani mai usor decat in piata de M&A

Bogdan Chirita, Value4Capital: IPO-ul MedLife este un studiu de caz destul de reusit despre cum poti sa faci un exit pe bursa. Nu am vrut sa mergem pe piata publica, am explorat inainte de IPO o tranzactie privata. Constrangerile unui fond de private equity, care are o perioada de investitie, de crestere a companiei si de exit, ne-au facut sa iesim probabil un pic mai devreme decat ne-am fi dorit

Sorin Petre, PwC: Pe piata de capital, multiplii de evaluare ai companiilor sunt cat de cat mai stabili, deci ar fi o investitie cu un randament mai constant decat pe piata de M&A. Cum difera topul IPO-urilor companiilor antreprenoriale de topul multiplilor PER obtinuti la listarea la BVB

Jan Pricop, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Fondurile de obligatiuni si cu venit fix au pierdut ca pondere in portofoliile fondurilor de investitii de la peste 66% in 2020 la circa 47% acum. Sunt pe trend investitiile in actiuni si cred ca aceasta dinamica se va pastra inca o perioada

Eugeniu Baltag, Purcari: Prin parteneriatul dintre fondatorul companiei, IFC si fondul de investitii Horizon Capital s-a ajuns la o formula de mijloc si am prins valul IPO in 2018. Dupa listare, ne-am finantat tranzactiile M&A din propriul cash si credit bancar, dar vom folosi pe termen mediu oportunitatile de pe piata de capital pentru a emite actiuni suplimentare si a finanta tranzactii

Laurentiu Stan, exit planning advisor: Antreprenorii la inceput de drum se finanteaza din fonduri proprii, iar dupa ce incep sa creasca au nevoie de finantare de datorie. Ei sunt obisnuiti cu banca si au o preconceptie ca le va fi foarte dificil sa ajunga pe piata de capital, ca sunt prea mici pentru listare pe bursa si emisiuni de obligatiuni

purcari main

Eugeniu Baltag, Purcari: Prin parteneriatul dintre fondatorul companiei, IFC si fondul de investitii Horizon Capital s-a ajuns la o formula de mijloc si am prins valul IPO in 2018. Dupa listare, ne-am finantat tranzactiile M&A din propriul cash si credit bancar, dar vom folosi pe termen mediu oportunitatile de pe piata de capital pentru a emite actiuni suplimentare si a finanta tranzactii

„Istoria moderna a companiei a inceput in 2003, cand fondatorul nostru, dl. Victor Bostan intr-un ritm alert a achizitionat 4 vinarii – Chateau Purcari, vinaria Bostavan, crama Ceptura Dealu Mare si distileria Bardar, in care lucrurile erau roz, se exportau 85% spre pietele CSI (Comunitatea Statelor Independente – n.r.), inclusiv Rusia, ca dupa aceea sa ne ciocnim cu dura realitate a politicului si intreaga industrie moldoveneasca sa obtina un embargo politic si sa pierdem 85% din piata peste noapte”, a declarat Eugeniu Baltag, Investor Relations Manager la producatorul de vinuri Purcari, in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2024, eveniment organizat pe 25 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea pietelor de capital.

„Si atunci a fost acea decizie vizionara a dlui. Bostan sa se dilueze, sa vanda din participatia sa, devenind actionar minoritar prin vanzare catre IFC si Horizon Capital, care au fost alaturi de companie din 2010 pana in 2018 si sigur ca Horizon Capital continua sa fie alaturi de noi si acum. Dar ne-am ciocnit cu imposibilitatea de a face un exit usor. Horizon Capital era investit in noi din fondul lor 2 de investitii, care avea o durata de viata de 10 ani si expira. Deci erau oportunitati de a vinde aceste participatii la anumiti oligarhi rusi sau alte fonduri cu o reputatie mai indoielnica, dar parteneriatul care s-a s-a creat intre dl. Victor, IFC si Horizon Capital atunci cand treci peste perioade dificile e un soi de prietenie si atunci s-a ajuns la acea formula de mijloc in care sa ne listam la Bursa de Valori Bucuresti si am prins valul din 2018”, a punctat Eugeniu Baltag.

„Am pregatit toate documentele (tranzactiei de IPO – n.r.) in mai putin de 6 luni. Cine e implicat in domeniu, stie ca este o perioada foarte scurta. Actionarii au fost fericiti ca au putut face exitul, Horizon Capital a facut ulterior exitul complet in 2020, dar atat de mult i-a placut sa lucreze si avea sinergii incat peste 3 luni dupa ce a facut exitul, a reinvestit din fondul lor 3. In septembrie 2020, sa vanda 21% din actiuni sa vanda la un pret de 19 RON pe actiune si sa revina peste 3 luni si sa achizitioneze 8% la un pret de 21 RON pe actiune.”, sustine reprezentantul companiei.

Purcari este listata de 6 ani pe piata principala a bursei de la Bucuresti, in urma unui IPO in valoare de circa 40 mil. Euro, care a permis un exit partial atat pentru fondatorul companiei, cat si pentru investitorii institutionali precum fondul regional de private equity Horizon Capital. Purcari face parte din indicele bursier BET si are o capitalizare de piata de 577 mil. RON (peste 115 mil. Euro).

„Am reusit sa crestem cifra de afaceri de aproape 3 ori de la listare pana in prezent, EBITDA ajungand la aproape 100 mil. RON si profitul net la circa 60 mil. RON”, afirma Eugeniu Baltag.

„Avem o istorie in care am facut o sumedenie de tranzactii pe piata de M&A. Apoi, dupa listare, actionarii au beneficiat de acel exit si deja fiind companie publica am facut iar cateva tranzactii. In 2020, am achizitionat 10% in 8Wines –  o companie din Cehia, un jucator mare in online-ul de vinuri, iar in 2022 am investit in Angel’s Estate, care este o vinarie din Bulgaria. Totusi avand in vedere ca tranzactiile pe care le-am executat pana la acest moment nu au fost de un calibru mare, mai mult am mers cu finantarea proprie, deci practic la acest moment nu am beneficiat in totalitate de optiunile pe care poate sa le dea piata de capital, anume sa finantam o tranzactie mare”, a punctat Eugeniu Baltag.

„Dar va asigur ca acest lucru se va intampla intr-un termen mediu si atunci vom beneficia si de piata de capital pentru a emite actiuni suplimentare si de a finanta un astfel de tip de tranzactii.”, a adaugat reprezentantul echipei de management al Purcari.

„Ce am reusit sa facem pana acum, am reusit sa finantam tranzactiile fie din surse proprii deoarece avem o pozitie de cash puternica si un bilant puternic, dar si cu ajutorul bancilor din resurse de imprumut”, a precizat Eugeniu Baltag.

Avand in vedere ca managerul de private equity Horizon Capital este actionar semnificativ la Purcari de peste un deceniu, cand ar putea avea loc un exit din companie avand in vedere natura sa de investitor financiar?

„Viziunea noastra este sa fim lideri in piata vinului in Europa centrala si de est. Pentru asta, avem intr-adevar cateva formule. Prima formula este ce am facut pana acum, tranzactiile mai mici pe care le finantam din resurse interne si cu bani de la banci. Al doilea bloc ar fi tranzactia mare. Sa zicem ca noi suntem acum cu o capitalizare de 600 mil. RON si identificam o tinta, un parteneriat cu cineva care are o capitalizare minima jumatate fata de noi vom merge pe finantarea pe piata de capital. Iar la al treilea punct, ce ar face actionarii nostri, iarasi noi ne bucuram mult ca avem majoritatea investitorilor institutionali, care reprezinta 79% din actionariat sunt pe termen lung.”, nuanteaza raspunsul reprezentantul Purcari.

„Si avem 21% de investitori retail care creeaza lichiditatea si fluctuatiile pe piata. Dar pe un orizont de timp lung, sigur ca si investitorii institutionali care sunt la noi in portofoliu mai devreme sau mai tarziu vor cauta sa intreprinda ceva. Tin sa mentionez ca noi nu avem printre actionari fondurile de pensii, deci practic fondurile care sunt investite la noi au un orizont mai scurt decat fondurile de pensii. Deci cred ca da, ar fi firesc ca la o anumita etapa, unii dintre actionari sa decida sa iasa. Dar, uitandu-ma iarasi in spate, dintre investitorii institutionali care au investi la Purcari la IPO cred ca au iesit doar doua fonduri, care au avut peste 5%, din care un fond a fost obligat sa o faca in contextul razboiului cu Rusia, in care trebuia sa-si reduca expunerea pe aceasta zona. Deci, raspunsul ar fi da, exista potential, dar orizontul de timp la acest moment este complicat de determinat. Probabil, investitorii – ancora pe care ii avem vor iesi intr-un orizont de timp mediu sau lung.”, a mai spus ugeniu Baltag, Investor Relations Manager al Purcari, companie listata pe piata principala a bursei de la Bucuresti, in cadrul panelului IPO al  evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2024 sunt Mazars, BCR, Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Globalworth si Vetimex Capital sunt Suporting Partners ai evenimentului.

 

 

Citeste aici toata seria MIRSANU IPO CHALLENGE 2024

MIRSANU IPO CHALLENGE 2024: Ce aduce si ce tine inca departe companiile antreprenoriale de pietele de capital. „Nu vad de ce Dedeman, compania care produce Borsec sau Cristim nu ar fi pe piata de capital”. Companii din industrie, energie si agribusiness, cu apetit de IPO pe bursa de la Bucuresti. Ce planuri de finantare au companiile si statul roman pe pietele de capital si cum se misca portofoliile investitorilor institutionali

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Toate listarile din ultimii 14 ani de pe bursa au totalizat peste 3,3 mld. Euro, am avut peste 50 de listari din 2010 pana acum, din care 15 au fost pe piata reglementata. Semnale de potentiale IPO-uri la companii, mai mult dinspre antreprenori si mai putin dinspre fonduri de investitii care cauta un exit pe bursa

Bogdan Chetreanu, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF): Exista interes foarte mare al companiilor din Republica Moldova sa se listeze la Bucuresti. Pe langa IPO-ul Premier Energy si maib, asteptam in 2024 inca o companie privata din Romania sa se listeze. Vor mai fi listari si din partea statului, avand in vedere obligativitatea din PNRR de a lista cel putin 3 companii

Bogdan Zinca, Ministerul de Finante: Urmatoarea emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale in functie de alocare va fi in 2025. Exista doua variante de dezvoltare a acestui program, adica putem sa largim cadrul si sa acoperim cheltuieli sociale ale statului la ministere precum Sanatatea sau Educatia, fie emitem pe alte piete, iar urmatoarea piata naturala ar fi cea locala

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Desi anul fiscal se incheie in iunie, portofoliul IFC in Romania a ajuns astazi la 2,055 mld. USD, din care 515 mil. USD sunt fonduri proprii si am mobilizat aproape 1,6 mld. USD, ajungand la o rata de mobilizare de 3 dolari la fiecare un dolar acordat sub forma de datorie. „Principala sursa de finantare pentru companii nu sunt bancile, ci creditul furnizor”

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Interesul nostru pe zona de obligatiuni corporative va fi orientat din ce in ce mai mult catre emitenti cu un rating bun de sustenabilitate, unde poate putem face un pic de rabat in ceea ce priveste lichiditatea. As vrea sa trag un semnal de atentie privind finantarea statului direct de la populatie, care e un pas de dezintermediere financiara si asta poate sa insemne ca avem mai putini bani care se duc catre economia reala

Florin Ilie, ING Bank: Toti banii care se invart in piata asta – in piata bursiera, in piata de obligatiuni, de equity nu sunt altceva decat credite bancare inca nerambursate

Cosmina Plaveti, BCR: Vedem potentiale IPO-uri la companii din industrie, agribusiness si energie. Avem un portofoliu de obligatiuni de 8,7 mld. RON, din care 55% sunt titluri verzi. Am iesit cu prima emisiune internationala de obligatiuni verzi pentru ca pentru volume mari mergi pe pietele externe, unde sunt si fonduri ESG specializate, iar plaja de investitori este mai larga

Razvan Butucaru, Mazars: La tranzactiile mari, gasesti mai usor investitori care sa investeasca impreuna 1 mld. Euro decat unul singur care sa investeasca aceeasi suma. Din acest motiv, logic ar fi ca piata de capital sa fie mai atractiva si sa poti sa ridici astfel de bani mai usor decat in piata de M&A

Bogdan Chirita, Value4Capital: IPO-ul MedLife este un studiu de caz destul de reusit despre cum poti sa faci un exit pe bursa. Nu am vrut sa mergem pe piata publica, am explorat inainte de IPO o tranzactie privata. Constrangerile unui fond de private equity, care are o perioada de investitie, de crestere a companiei si de exit, ne-au facut sa iesim probabil un pic mai devreme decat ne-am fi dorit

Sorin Petre, PwC: Pe piata de capital, multiplii de evaluare ai companiilor sunt cat de cat mai stabili, deci ar fi o investitie cu un randament mai constant decat pe piata de M&A. Cum difera topul IPO-urilor companiilor antreprenoriale de topul multiplilor PER obtinuti la listarea la BVB

Jan Pricop, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Fondurile de obligatiuni si cu venit fix au pierdut ca pondere in portofoliile fondurilor de investitii de la peste 66% in 2020 la circa 47% acum. Sunt pe trend investitiile in actiuni si cred ca aceasta dinamica se va pastra inca o perioada

Eugeniu Baltag, Purcari: Prin parteneriatul dintre fondatorul companiei, IFC si fondul de investitii Horizon Capital s-a ajuns la o formula de mijloc si am prins valul IPO in 2018. Dupa listare, ne-am finantat tranzactiile M&A din propriul cash si credit bancar, dar vom folosi pe termen mediu oportunitatile de pe piata de capital pentru a emite actiuni suplimentare si a finanta tranzactii

Laurentiu Stan, exit planning advisor: Antreprenorii la inceput de drum se finanteaza din fonduri proprii, iar dupa ce incep sa creasca au nevoie de finantare de datorie. Ei sunt obisnuiti cu banca si au o preconceptie ca le va fi foarte dificil sa ajunga pe piata de capital, ca sunt prea mici pentru listare pe bursa si emisiuni de obligatiuni

aaf main

Jan Pricop, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Fondurile de obligatiuni si cu venit fix au pierdut ca pondere in portofoliile fondurilor de investitii de la peste 66% in 2020 la circa 47% acum. Sunt pe trend investitiile in actiuni si cred ca aceasta dinamica se va pastra inca o perioada

„Primele 3 luni ne-au adus un plus de 9% la nivelul fondurilor deschise de investitii si 9,7 – 9,8% crestere a numarului de investitori, dar altfel numarul de investitori in acest an a avut o evolutie impresionanta in sensul in care in medie in fiecare luna am avut un plus de 19.000 de investitori, ceea ce este un rezultat important. Suntem la un maxim istoric in ceea ce priveste numarul de investitori in fondurile deschide de investitii, aproape 648.000 de investitori”, a declarat Jan Pricop, Director Executiv al Asociatiei Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF), in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2024, eveniment organizat pe 25 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea pietelor de capital.

„Putem observa in ceea ce priveste numarul de investitori ca majoritatea se afla in fondurile de bonds si fix income (cu venit fix – n.r.), insa daca ne uitam la evolutia de la inceputul anului in ceea ce priveste activele observam ca sunt alte clase de fonduri care au avut o evolutie mai importanta si ma refer aici la fondurile de actiuni, cu un plus de 17,6% si cele diversificate cu un plus de aproape 13%. Celalalt segment este cel al fondurilor de investitii alternative care este dominat practic de activele fostelor SIF si ale Fondului Proprietatea. Observam ca exista o concentrare de peste 17 mld. RON in zona de equity al acestui tip de fonduri, dar acolo avem o alta poveste si nu vreau sa le amestecam pe cele doua”, a punctat acesta.

„Si avem si evolutia structurii in functie de tipul de fond si practic observam ca intre anul 2020 si 2021, practic am avut deja  o dublare a segmentului fondurilor de actiuni si daca comparam cu momentul actual cu martie 2024 avem de fapt o triplare fata de 2020”, adauga acesta.

„Practic, observam ca exista o schimbare de structura, fondurile de obligatiuni si fix income au pierdut din pondere, erau peste 66% in 2020, astazi au undeva la 47%. Chiar si fondurile diversificate au avut o crestere importanta de la 8% la peste 13%, in prezent fondurile de actiuni si diversificate inseamna 37% din valoarea activelor pietei fondurilor deschise de investitii. Daca e sa le comparam cu Europa, acolo avem fonduri de equity 44% in conditiile in care noi avem 23% si fonduri de bonds de 24% in Europa in conditiile in care noi avem 47%. Deci,noi suntem cumva inversati, o sa vedem daca investitorii se vor indrepta preponderent catre fondurile care cu totii stim sunt un pic mai riscante. Avand in vedere comportamentul investitorilor in Romania care era un pic mai conservator nu este o situatie sa ne surprinda”, a spus Jan Pricop.

„Observam ca momentul in care fondurile de actiuni au devenit practic cu adevarat mai importante a fost 2019, cand fata de 2018 am avut o crestere de aproape 3 ori a activelor a acestor fonduri si am mai avut o crestere in perioada Covid si postCovid intre 2020 si 2021, cand activele acestor fonduri s-au dublat. Activele fondurilor de obligatiuni au avut o evolutie fluctuanta, in special a fost o reducere importanta in 2022, dar de atunci sunt intr-o revenire si acestea”, afirma reprezentantul industriei de fonduri de investitii, care au sub administrare peste 40 mld. RON (8 mld. Euro).

„In ceea ce priveste evolutia numarului de investitori si aici avem o evolutie importanta pe segmentul de equity a fondurilor de actiuni, este o crestere in toata aceasta perioada, mai notabila in 2021 cand am avut o crestere de la 17.000 investitori la peste 40.000 investitori si in prezent avem o dublare fata de 2021, deci avem peste 84.000 in conditiile in care in 2021 aveam aproape 41.000 de investitori.”, mai adauga Jan Pricop.

„In ceea ce priveste evolutia numarului de investitori in fonduri de obligatiuni si fix income, avem acea evolutia fluctuanta, in anul 2022 cand am avut o parte dintre investitori care s-au retras cu totul din acest tip de fonduri si am avut o scadere a numarului de investitori, dupa care avem revenirea si pe acest segment, care domina practic piata”, explica reprezentantul AAF.

„Referitor la evolutia pietei din Romania, pe fonduri deschise de investitii suntem la 4,5 mld. Euro in conditiile in care piata europeana a depasit 13 trilioane de euro. Suntem undeva aproape de Slovacia si Slovenia, suntem inca la distanta mare de Cehia si Polonia, ei au 24 mld. Euro, iar Polonia aproape 30 mld. Euro. Dar exista evident potential si speram ca piata sa evolueze pozitiv. Si daca vom avea listari, cu atat mai bine pentru industrie sa ne diversificam poate si sectorial mai bine, poate si geografic, deci cu totii am avea de castigat, piata de capital ar avea de castigat in acest context.”, a precizat Jan Pricop.

„Cumva ponderea fondurilor de bonduri & fix income este chiar mai mare de 60 – 70% daca avem in vedere ca mai sunt o categorie alte fonduri.  Ca dinamica, sunt pe trend investitiile in actiuni si cred ca o sa se mai pastreze o perioada, dar asta nu inseamna ca vor deveni majoritare sau vor face un switch inca cele doua (fondurile de actiuni vs fondurile de obligatiuni & venit fix). Nu vedem asa ceva”, a mai spus Jan Pricop, Director Executiv al Asociatiei Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF), in cadrul panelului Tendinte ale pietei de capital din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2024 sunt Mazars, BCR, Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Globalworth si Vetimex Capital sunt Suporting Partners ai evenimentului.

 

 

Citeste aici toata seria MIRSANU IPO CHALLENGE 2024

MIRSANU IPO CHALLENGE 2024: Ce aduce si ce tine inca departe companiile antreprenoriale de pietele de capital. „Nu vad de ce Dedeman, compania care produce Borsec sau Cristim nu ar fi pe piata de capital”. Companii din industrie, energie si agribusiness, cu apetit de IPO pe bursa de la Bucuresti. Ce planuri de finantare au companiile si statul roman pe pietele de capital si cum se misca portofoliile investitorilor institutionali

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Toate listarile din ultimii 14 ani de pe bursa au totalizat peste 3,3 mld. Euro, am avut peste 50 de listari din 2010 pana acum, din care 15 au fost pe piata reglementata. Semnale de potentiale IPO-uri la companii, mai mult dinspre antreprenori si mai putin dinspre fonduri de investitii care cauta un exit pe bursa

Bogdan Chetreanu, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF): Exista interes foarte mare al companiilor din Republica Moldova sa se listeze la Bucuresti. Pe langa IPO-ul Premier Energy si maib, asteptam in 2024 inca o companie privata din Romania sa se listeze. Vor mai fi listari si din partea statului, avand in vedere obligativitatea din PNRR de a lista cel putin 3 companii

Bogdan Zinca, Ministerul de Finante: Urmatoarea emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale in functie de alocare va fi in 2025. Exista doua variante de dezvoltare a acestui program, adica putem sa largim cadrul si sa acoperim cheltuieli sociale ale statului la ministere precum Sanatatea sau Educatia, fie emitem pe alte piete, iar urmatoarea piata naturala ar fi cea locala

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Desi anul fiscal se incheie in iunie, portofoliul IFC in Romania a ajuns astazi la 2,055 mld. USD, din care 515 mil. USD sunt fonduri proprii si am mobilizat aproape 1,6 mld. USD, ajungand la o rata de mobilizare de 3 dolari la fiecare un dolar acordat sub forma de datorie. „Principala sursa de finantare pentru companii nu sunt bancile, ci creditul furnizor”

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Interesul nostru pe zona de obligatiuni corporative va fi orientat din ce in ce mai mult catre emitenti cu un rating bun de sustenabilitate, unde poate putem face un pic de rabat in ceea ce priveste lichiditatea. As vrea sa trag un semnal de atentie privind finantarea statului direct de la populatie, care e un pas de dezintermediere financiara si asta poate sa insemne ca avem mai putini bani care se duc catre economia reala

Florin Ilie, ING Bank: Toti banii care se invart in piata asta – in piata bursiera, in piata de obligatiuni, de equity nu sunt altceva decat credite bancare inca nerambursate

Cosmina Plaveti, BCR: Vedem potentiale IPO-uri la companii din industrie, agribusiness si energie. Avem un portofoliu de obligatiuni de 8,7 mld. RON, din care 55% sunt titluri verzi. Am iesit cu prima emisiune internationala de obligatiuni verzi pentru ca pentru volume mari mergi pe pietele externe, unde sunt si fonduri ESG specializate, iar plaja de investitori este mai larga

Razvan Butucaru, Mazars: La tranzactiile mari, gasesti mai usor investitori care sa investeasca impreuna 1 mld. Euro decat unul singur care sa investeasca aceeasi suma. Din acest motiv, logic ar fi ca piata de capital sa fie mai atractiva si sa poti sa ridici astfel de bani mai usor decat in piata de M&A

Bogdan Chirita, Value4Capital: IPO-ul MedLife este un studiu de caz destul de reusit despre cum poti sa faci un exit pe bursa. Nu am vrut sa mergem pe piata publica, am explorat inainte de IPO o tranzactie privata. Constrangerile unui fond de private equity, care are o perioada de investitie, de crestere a companiei si de exit, ne-au facut sa iesim probabil un pic mai devreme decat ne-am fi dorit

Sorin Petre, PwC: Pe piata de capital, multiplii de evaluare ai companiilor sunt cat de cat mai stabili, deci ar fi o investitie cu un randament mai constant decat pe piata de M&A. Cum difera topul IPO-urilor companiilor antreprenoriale de topul multiplilor PER obtinuti la listarea la BVB

Jan Pricop, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Fondurile de obligatiuni si cu venit fix au pierdut ca pondere in portofoliile fondurilor de investitii de la peste 66% in 2020 la circa 47% acum. Sunt pe trend investitiile in actiuni si cred ca aceasta dinamica se va pastra inca o perioada

Eugeniu Baltag, Purcari: Prin parteneriatul dintre fondatorul companiei, IFC si fondul de investitii Horizon Capital s-a ajuns la o formula de mijloc si am prins valul IPO in 2018. Dupa listare, ne-am finantat tranzactiile M&A din propriul cash si credit bancar, dar vom folosi pe termen mediu oportunitatile de pe piata de capital pentru a emite actiuni suplimentare si a finanta tranzactii

Laurentiu Stan, exit planning advisor: Antreprenorii la inceput de drum se finanteaza din fonduri proprii, iar dupa ce incep sa creasca au nevoie de finantare de datorie. Ei sunt obisnuiti cu banca si au o preconceptie ca le va fi foarte dificil sa ajunga pe piata de capital, ca sunt prea mici pentru listare pe bursa si emisiuni de obligatiuni

pwc combi main

Sorin Petre, PwC: Pe piata de capital, multiplii de evaluare ai companiilor sunt cat de cat mai stabili, deci ar fi o investitie cu un randament mai constant decat pe piata de M&A. Cum difera topul IPO-urilor companiilor antreprenoriale de topul multiplilor PER obtinuti la listarea la BVB

Cele mai mari 10 IPO-uri de pe bursa de la Bucuresti care au avut loc in perioada 2006 – 2023 totalizeaza peste 14,62 mld. RON, potrivit unei analize PwC Romania prezentate in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2024, eveniment organizat pe 25 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea pietelor de capital.

Pe sectoare, banii stransi din top 10 IPO-uri de la Bursa de Valori Bucuresti au mers catre companii in sectorul de energie electrica in proportie de 76%, in proportii egale de cate 8% catre sectorul de petrol si gaze, respectiv sectorul de consum, in timp ce emitentii din sectorul industrial au atras 6%, iar in sectorul medical privat 2% din sumele de la IPO, conform consultantilor PwC.

„Ce am mai vrut sa prezentam pe aceasta sinteza – topul industriilor, asa cum era de asteptat sectorul de energie are o cota semnificativa, este pe primul loc domeniul electricitatii, dar avem si din alte sectoare. Ce mai este de mentionat este modul in care se listeaza societatile, sunt societati care se listeaza cu cresteri de capital, adica banii pe care ii ridica ii folosesc pentru dezvoltare in cadrul companiei si sunt companii in care actionarii existenti isi vand pachetele. De exemplu, Electrica a facut majorare de capital spre deosebire de Hidroelectrica unde Fondul Proprietatea si-a vandut actiunile”, a declarat Sorin Petre, Partner & Leader of Valuation & Economics PwC Romania.

„Acum vorbind despre multiplii PER obtinuti la listare, si situatia in care se afla in momentul in care se afla acum. Vedem ca sunt o serie de listari, Digi, Medlife, Casa Bucovina, unde multiplii au fost foarte mari, au fost mai mult de 50x, dar aici conteaza la ce situatii financiare te referi. De exemplu la Medlife multiplul a fost de peste 50x, dar daca am fi raportat la ultimele 12 luni rezultate financiare, multiplul respectiv ar fi fost si mai mare. Ce ne arata un multiplu mare? Asteptarile investitorilor de crestere a societatii respective. Istoria demonstreaza ceva, dar asteptarile de crestere sunt semnificative si atunci investitorii au considerat ca merita sa investeasca.”, explica Sorin Petre.

Potrivit consultantului PwC Romania, in top 10 multipli PER obtinuti la IPO pe bursa de la Bucuresti in perioada 2006 – 2023, dupa Digi, MedLife si Casa Bucovina, fiecare cu multiplu PER de peste 50x, urmeaza companiile antreprenoriale One United Properties (29,1X), Sphera Franchise Group cu 21x, Teraplast cu 18,6x, Aquila cu 18,4x, Transilvania Broker de Asigurare cu 15,3x, respectiv Purcari si AAGES, fiecare cu un multiplu de 12,3x.

Datele PwC la 31 martie 2024 indica faptul ca in topul celor mai mari capitalizari bursiere a companiilor antreprenoriale de pe bursa de la Bucurestila care si statul detine pachete minoritare de actiuni, intra Banca Transilvania (valoare de piata de 22,235 mld. RON), Digi (valoare de piata de 5 mld. RON), One United Properties cu 3,642 mld. RON, sau MedLife cu o valoare de piata de 2,057 mld. RON.

In schimb in top 10 al capitalizarii bursiere a companiilor antreprenoriale de pe BVB, la care statul nu detine deloc actiuni, intra pe langa Banca Transilvania, Digi, One United Properties, Medlife si TTS (cu capitalizare bursiera de 1,728 mld. RON) si Aquila cu o valoare bursiera de 1,488 mld. RON, arata datele PwC disponibile la 31 martie 2024.

„Multiplul de EBITDA este o impartire, ce nu este exact este disponibilitatea informatiilor mai ales pe piata de M&A. Nu sunt toate informatiile disponibile, atat cele financiare, cat si pretul tranzactiei sunt complexe, de exemplu actionarii raman in managementul companiei, dar daca ne uitam la multipli in anul 2022, aparent, piata de M&A a avut un multiplu mai generos. In trecut, piata de capital a fost peste piata de M&A in 2019, 2020 si 2021, si in perioada de pandemie tranzactiile pe piata de M&A au fost amanate”, explica consultantul PwC.

„Pe piata de capital, multiplii sunt cat de cat mai stabili, deci ar fi o investitie cu un randament mai constant decat pe piata de M&A, lucru care e normal sunt perioade in care activitatea pe piata de M&A este mai accentuata”,  a punctat Sorin Petre de la PwC.

In ce sectoare sunt discutii pentru potentiale IPO cu companiile?

„Avem astfel de discutii, discutam cu clientii nostri despre o astfel de posibilitate pregatirea pentru un exit, inclusiv prin IPO. Sectorul industrial care s-a mentionat este unul din sectoarele care au un astfel de apetit. Dar ce am observat apropo de antreprenori, ii intereseaza ideea, dar zic inainte hai sa facem o evaluare, sa vedem pe unde suntem ca sa avem o baza in luarea unei decizii. Un pas initial este analiza pe care ne-o cer vizavi de evaluare si analiza business-ului lor, potentialul de crestere inainte sa ia o decizie. Dar, cu siguranta, se gandesc la un astfel de proces de IPO. Este si schimbul de generatii, cateodata nu au cui sa lase si trebuie sa se hotarasca fie sa vanda, fie sa se listeze, mai raman in business”,  a mai declarat Sorin Petre, Partner, Leader of Valuation & Economics PwC Romania, in cadrul panelului IPO al  evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2024 sunt Mazars, BCR, Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Globalworth si Vetimex Capital sunt Suporting Partners ai evenimentului.

 

 

Citeste aici toata seria MIRSANU IPO CHALLENGE 2024

MIRSANU IPO CHALLENGE 2024: Ce aduce si ce tine inca departe companiile antreprenoriale de pietele de capital. „Nu vad de ce Dedeman, compania care produce Borsec sau Cristim nu ar fi pe piata de capital”. Companii din industrie, energie si agribusiness, cu apetit de IPO pe bursa de la Bucuresti. Ce planuri de finantare au companiile si statul roman pe pietele de capital si cum se misca portofoliile investitorilor institutionali

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Toate listarile din ultimii 14 ani de pe bursa au totalizat peste 3,3 mld. Euro, am avut peste 50 de listari din 2010 pana acum, din care 15 au fost pe piata reglementata. Semnale de potentiale IPO-uri la companii, mai mult dinspre antreprenori si mai putin dinspre fonduri de investitii care cauta un exit pe bursa

Bogdan Chetreanu, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF): Exista interes foarte mare al companiilor din Republica Moldova sa se listeze la Bucuresti. Pe langa IPO-ul Premier Energy si maib, asteptam in 2024 inca o companie privata din Romania sa se listeze. Vor mai fi listari si din partea statului, avand in vedere obligativitatea din PNRR de a lista cel putin 3 companii

Bogdan Zinca, Ministerul de Finante: Urmatoarea emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale in functie de alocare va fi in 2025. Exista doua variante de dezvoltare a acestui program, adica putem sa largim cadrul si sa acoperim cheltuieli sociale ale statului la ministere precum Sanatatea sau Educatia, fie emitem pe alte piete, iar urmatoarea piata naturala ar fi cea locala

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Desi anul fiscal se incheie in iunie, portofoliul IFC in Romania a ajuns astazi la 2,055 mld. USD, din care 515 mil. USD sunt fonduri proprii si am mobilizat aproape 1,6 mld. USD, ajungand la o rata de mobilizare de 3 dolari la fiecare un dolar acordat sub forma de datorie. „Principala sursa de finantare pentru companii nu sunt bancile, ci creditul furnizor”

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Interesul nostru pe zona de obligatiuni corporative va fi orientat din ce in ce mai mult catre emitenti cu un rating bun de sustenabilitate, unde poate putem face un pic de rabat in ceea ce priveste lichiditatea. As vrea sa trag un semnal de atentie privind finantarea statului direct de la populatie, care e un pas de dezintermediere financiara si asta poate sa insemne ca avem mai putini bani care se duc catre economia reala

Florin Ilie, ING Bank: Toti banii care se invart in piata asta – in piata bursiera, in piata de obligatiuni, de equity nu sunt altceva decat credite bancare inca nerambursate

Cosmina Plaveti, BCR: Vedem potentiale IPO-uri la companii din industrie, agribusiness si energie. Avem un portofoliu de obligatiuni de 8,7 mld. RON, din care 55% sunt titluri verzi. Am iesit cu prima emisiune internationala de obligatiuni verzi pentru ca pentru volume mari mergi pe pietele externe, unde sunt si fonduri ESG specializate, iar plaja de investitori este mai larga

Razvan Butucaru, Mazars: La tranzactiile mari, gasesti mai usor investitori care sa investeasca impreuna 1 mld. Euro decat unul singur care sa investeasca aceeasi suma. Din acest motiv, logic ar fi ca piata de capital sa fie mai atractiva si sa poti sa ridici astfel de bani mai usor decat in piata de M&A

Bogdan Chirita, Value4Capital: IPO-ul MedLife este un studiu de caz destul de reusit despre cum poti sa faci un exit pe bursa. Nu am vrut sa mergem pe piata publica, am explorat inainte de IPO o tranzactie privata. Constrangerile unui fond de private equity, care are o perioada de investitie, de crestere a companiei si de exit, ne-au facut sa iesim probabil un pic mai devreme decat ne-am fi dorit

Sorin Petre, PwC: Pe piata de capital, multiplii de evaluare ai companiilor sunt cat de cat mai stabili, deci ar fi o investitie cu un randament mai constant decat pe piata de M&A. Cum difera topul IPO-urilor companiilor antreprenoriale de topul multiplilor PER obtinuti la listarea la BVB

Jan Pricop, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Fondurile de obligatiuni si cu venit fix au pierdut ca pondere in portofoliile fondurilor de investitii de la peste 66% in 2020 la circa 47% acum. Sunt pe trend investitiile in actiuni si cred ca aceasta dinamica se va pastra inca o perioada

Eugeniu Baltag, Purcari: Prin parteneriatul dintre fondatorul companiei, IFC si fondul de investitii Horizon Capital s-a ajuns la o formula de mijloc si am prins valul IPO in 2018. Dupa listare, ne-am finantat tranzactiile M&A din propriul cash si credit bancar, dar vom folosi pe termen mediu oportunitatile de pe piata de capital pentru a emite actiuni suplimentare si a finanta tranzactii

Laurentiu Stan, exit planning advisor: Antreprenorii la inceput de drum se finanteaza din fonduri proprii, iar dupa ce incep sa creasca au nevoie de finantare de datorie. Ei sunt obisnuiti cu banca si au o preconceptie ca le va fi foarte dificil sa ajunga pe piata de capital, ca sunt prea mici pentru listare pe bursa si emisiuni de obligatiuni

v4c main

Bogdan Chirita, Value4Capital: IPO-ul MedLife este un studiu de caz destul de reusit despre cum poti sa faci un exit pe bursa. Nu am vrut sa mergem pe piata publica, am explorat inainte de IPO o tranzactie privata. Constrangerile unui fond de private equity, care are o perioada de investitie, de crestere a companiei si de exit, ne-au facut sa iesim probabil un pic mai devreme decat ne-am fi dorit

„Probabil, consultantii de M&A stiu treaba asta, dar as spune ca in partea asta a Europei Centrale si de Est, de obicei, return-urile (randamentele – n.r.) in vanzarile catre investitori stategici sunt, de regula, un pic mai bune decat prin listare. Inainte sa mergem cu Medlife la o listare, noi am prospectat si piata de private sale (vanzare M&A – n.r.), deci nu am vrut sa mergem public. Insa orizontul de crestere al companiei si track recordul istoric, cat si de viitor, practic unde intrevedeal ca se va duce piata si o vedem unde e acum, vazand aceste perspective de crestere, nu am gasit valoare suficienta pe partea de private sector care sa recompenseze atat trecutul cat si viitorul, de aceea am pornit aceasta cochetare cu partea de piata publica”, a declarat Bogdan Chirita, Partner al managerului regional de private equity Value4Capital (V4C), in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2024, eveniment organizat pe 25 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea pietelor de capital.

IPO-ul companiei antreprenoriale MedLife din 2016 a fost facilitat de exitul complet facut la acea vreme de catre fondul de private equity V4C.

„Am incercat atunci o pivotare catre un dual track (proces prin care sunt urmarite alternativ o vanzare M&A sau un IPO pe bursa – n.r.), dupa care ne-am pus ferm pe partea de IPO. Ca si return-uri, acestea sunt publice, a obtinut de 2x ori capitalul investit la Medlife, este un return decent, un IRR iarasi bun acolo. Daca am fi putut obtine pe piata privata ceva mai bine, probabil, vanzand 100% era oportunitatea de a obtine un pic mai bine, dar cred ca, odata cu investitia unui private equity, am devenit parteneri, asa si investim cu un antreprenor pe baza de parteneriat, iar noi am simtit ca pentru Medlife si familia fondatoare asta este cea mai buna solutie pentru a continua cresterea companiei.”, a detaliat reprezentantul V4C.

„Noi am plecat atunci intre gari, era mai bine sa ramanem, dar din pacate constrangerile unui fond de private equity care are o perioada de investitie, cresterea companiei si exit, ne-au facut sa iesim probabil un pic mai devreme decat ne-am fi dorit pentru ca, compania a crescut foarte frumos si dupa ce am iesit noi si va continua probabil sa creasca sub acest management”, a precizat Bogdan Chirita.

La aproape 8 ani de la IPO, Medlife are astazi pe bursa de la Bucuresti o capitalizare bursiera de circa 2,2 mld. RON (peste 400 mil. Euro).

„In cazul IPO-ului Shoper pe bursa din Polonia, acolo return-urile sunt substantial mai bune decat in cazul Medlife. Am reusit sa iesim la o evaluare la Medlife, daca multiplul la care ne uitam noi investitorii de private equity este de obicei enterprise value/EBITDA a fost undeva in low double digit, undeva la 11 – 12x, in cazul Shoper multiplul EV/EBITDA a fost undeva la 50x. Am adus destul de multa valoare investitorilor de la noi din fond. Daca ma intrebi retrospectiv, probabil ar fi trebuit sa vindem mai mult nu doar 25% din Shoper pentru ca timpurile alea s-au dus. In cazul Shoper nu puteam obtine ceva similar pe piata privata, dar exuberanta care exista atunci si dorinta de a pune bani in orice se numea tech sau software, a facut sens.”, explica reprezentantul Value4Capital.

„Noi preferam o iesire catre un investitor stategic, asta consideram noi ca ar oferi cea mai mare valoare sau cel mai mare return pentru investitia noastra, insa sunt momente in care in colaborare cu antreprenorul sau in functie de partenerul nostru si de dorintele lui de a merge inainte fie vanzand 100%, fie ramanand in companie pentru a creste in continuare. Nu doar randamentul conduce catre un IPO sau catre un trade sale, ci mai degraba si decizia luata la nivel de board, la nivel de structura administrativa de conducere a companiei. Nu randamentul primeaza intotdeauna, ci si dorinta antreprenorului cu care ne parteneriem, iar deciziile se iau la comun”, a punctat Bogdan Chirita.

„Ne bucuram ca listarea Medlife a adus un tavalug de companii private pe bursa din Bucuresti. A fost un roller coaster. Suntem nu un autor, ci un co-autor, o mare parte din credit pentru acest IPO este al familiei Marcu, al celor doi frati – Mihai, Nini, precum si al doamnei Cristescu, care au vazut piata de capital asa cum este ea si cum ar trebui perceputa ca o modalitate facila de a pastra controlul nu neaparat cu un pachet majoritar de actiuni, poti sa controlezi o companie, cresterea ei, strategia ei.”, afirma coordonatorul portofoliului V4C din Romania.

„Procesul in sine a fost destul de interesant. (…) In septembrie 2016, cand am luat aceasta decizie, Medlife avea toti acesti pasi facuti, avea o structura de guvernanta corporativa din punctul nostru de vedere destul de solida, avea investitor un fond de investitii regional care asta a facut a intarit structura de management, structura de raportare financiara pentru ca si asta era foarte importanta, eram auditati de un Big Four de ceva timp, deci nu incepusem atunci, cumva toate aceste chestii interne pe care trebuie sa le faca orice companie erau deja pregatite.”, sustine Bogdan Chirita.

„Pe langa asta, de la decizia de a lista compania, de a merge pe partea de IPO care a fost luata in septembrie in board pana la listarea efectiva in decembrie au trecut undeva la 4 luni sa spunem, ne-am miscat destul de repede. Atunci, am beneficiat de asistenta tuturor, a autoritatii de reglementare a pietei de capital, care si ei simteau nevoia de a vedea fete noi pe bursa pentru ca prin oferta Medlife a fost o listare de referinta din mai multe puncte de vedere”, a adaugat acesta.

„Initial, piata noastra pana la listarea Medlife era o piata de yield, de dividend, toata lumea investea pentru a primi dividend. Medlife a fost prima companie care a avut curaj sa spuna noi nu o sa dam dividend 5 ani, iar asta a ridicat cateva sprancene in roadshow si uite ca este o companie care ofera crestere si apreciere de capital si a putut sa se listeze pe piata din Bucuresti. Au urmat si altele care au avut o politica mixta sau mixata, de crestere si dividend, dar, probabil, Medlife a fost pionier si in acest segment”, a mai spus acesta.

„Pana la listare am reusit sa crestem impreuna cu familia fondatoare de vreo 4 ori veniturile in mai putin de 6 ani. Dupa ce am iesit noi din companie, a continuat sa creasca si si-a pastrat acel PE ratio (PER) pe care alte companii fie l-au pierdut, fie le-au scazut substantial, deci cumva asta arata ca ceea ce am construit cu fondatorii a fost ceva stabil si durabil care a continuat sa creasca semnificativ dupa iesirea noastra. A mai crescut de inca 5 ori veniturile, deci, dupa mine, IPO Medlife este un studiu de caz destul de reusit cum poti sa faci un exit prin bursa. La Medlife, aveam un pachet minoritar semnificativ, de peste 36%, iar noi am facut un exit complet.”, detaliaza Bogdan Chirita.

Medlife, alaturi de reteaua Regina Maria, sunt campionii locali ai sectorului de servicii medicale private din Romania, piata pe care concureaza de mai multi ani si pe care o consolideaza prin campanii M&A de achizitii de operatori regionali sau de nisa.

„In Polonia, am listat o alta companie din portofoliu, Shoper. Acolo, noi, ca si manageri de private equity, in orice moment cautam sa generam valoare pentru investitori in fondurile noastre, iar cazul Shoper a fost o oportunitate pe care nu puteam sa o ratam, respectiv am incercat sa speculam, sa oferim investitorilor de pe piata poloneza, care este o piata mult mai matura decat cea de aici, speram sa ajungem si noi, sa le oferim oportunitatea de a investi intr-o companie similara cu tech companies pe care le vedeau in SUA si care cresteau spectaculos aproape de la o zi la alta, pe fondul Covid-ului si a lockdown-ului. Acolo am investit in varianta poloneza a Shopify, in acea investitie am vandut undeva la 25% din participatia noastra ca si toti ceilalti actionari ramanand in continuare prezenti in actionariatul companiei si continuand sa crestem compania de atunci pana acum cu listare spectaculoasa, dar una oportunista.”, a mai spus Bogdan Chirita, Partner la managerul regional de private equity Value4Capital, in cadrul panelului IPO al  evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2024 sunt Mazars, BCR, Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Globalworth si Vetimex Capital sunt Suporting Partners ai evenimentului.

 

 

Citeste aici toata seria MIRSANU IPO CHALLENGE 2024

MIRSANU IPO CHALLENGE 2024: Ce aduce si ce tine inca departe companiile antreprenoriale de pietele de capital. „Nu vad de ce Dedeman, compania care produce Borsec sau Cristim nu ar fi pe piata de capital”. Companii din industrie, energie si agribusiness, cu apetit de IPO pe bursa de la Bucuresti. Ce planuri de finantare au companiile si statul roman pe pietele de capital si cum se misca portofoliile investitorilor institutionali

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Toate listarile din ultimii 14 ani de pe bursa au totalizat peste 3,3 mld. Euro, am avut peste 50 de listari din 2010 pana acum, din care 15 au fost pe piata reglementata. Semnale de potentiale IPO-uri la companii, mai mult dinspre antreprenori si mai putin dinspre fonduri de investitii care cauta un exit pe bursa

Bogdan Chetreanu, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF): Exista interes foarte mare al companiilor din Republica Moldova sa se listeze la Bucuresti. Pe langa IPO-ul Premier Energy si maib, asteptam in 2024 inca o companie privata din Romania sa se listeze. Vor mai fi listari si din partea statului, avand in vedere obligativitatea din PNRR de a lista cel putin 3 companii

Bogdan Zinca, Ministerul de Finante: Urmatoarea emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale in functie de alocare va fi in 2025. Exista doua variante de dezvoltare a acestui program, adica putem sa largim cadrul si sa acoperim cheltuieli sociale ale statului la ministere precum Sanatatea sau Educatia, fie emitem pe alte piete, iar urmatoarea piata naturala ar fi cea locala

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Desi anul fiscal se incheie in iunie, portofoliul IFC in Romania a ajuns astazi la 2,055 mld. USD, din care 515 mil. USD sunt fonduri proprii si am mobilizat aproape 1,6 mld. USD, ajungand la o rata de mobilizare de 3 dolari la fiecare un dolar acordat sub forma de datorie. „Principala sursa de finantare pentru companii nu sunt bancile, ci creditul furnizor”

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Interesul nostru pe zona de obligatiuni corporative va fi orientat din ce in ce mai mult catre emitenti cu un rating bun de sustenabilitate, unde poate putem face un pic de rabat in ceea ce priveste lichiditatea. As vrea sa trag un semnal de atentie privind finantarea statului direct de la populatie, care e un pas de dezintermediere financiara si asta poate sa insemne ca avem mai putini bani care se duc catre economia reala

Florin Ilie, ING Bank: Toti banii care se invart in piata asta – in piata bursiera, in piata de obligatiuni, de equity nu sunt altceva decat credite bancare inca nerambursate

Cosmina Plaveti, BCR: Vedem potentiale IPO-uri la companii din industrie, agribusiness si energie. Avem un portofoliu de obligatiuni de 8,7 mld. RON, din care 55% sunt titluri verzi. Am iesit cu prima emisiune internationala de obligatiuni verzi pentru ca pentru volume mari mergi pe pietele externe, unde sunt si fonduri ESG specializate, iar plaja de investitori este mai larga

Razvan Butucaru, Mazars: La tranzactiile mari, gasesti mai usor investitori care sa investeasca impreuna 1 mld. Euro decat unul singur care sa investeasca aceeasi suma. Din acest motiv, logic ar fi ca piata de capital sa fie mai atractiva si sa poti sa ridici astfel de bani mai usor decat in piata de M&A

Bogdan Chirita, Value4Capital: IPO-ul MedLife este un studiu de caz destul de reusit despre cum poti sa faci un exit pe bursa. Nu am vrut sa mergem pe piata publica, am explorat inainte de IPO o tranzactie privata. Constrangerile unui fond de private equity, care are o perioada de investitie, de crestere a companiei si de exit, ne-au facut sa iesim probabil un pic mai devreme decat ne-am fi dorit

Sorin Petre, PwC: Pe piata de capital, multiplii de evaluare ai companiilor sunt cat de cat mai stabili, deci ar fi o investitie cu un randament mai constant decat pe piata de M&A. Cum difera topul IPO-urilor companiilor antreprenoriale de topul multiplilor PER obtinuti la listarea la BVB

Jan Pricop, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Fondurile de obligatiuni si cu venit fix au pierdut ca pondere in portofoliile fondurilor de investitii de la peste 66% in 2020 la circa 47% acum. Sunt pe trend investitiile in actiuni si cred ca aceasta dinamica se va pastra inca o perioada

Eugeniu Baltag, Purcari: Prin parteneriatul dintre fondatorul companiei, IFC si fondul de investitii Horizon Capital s-a ajuns la o formula de mijloc si am prins valul IPO in 2018. Dupa listare, ne-am finantat tranzactiile M&A din propriul cash si credit bancar, dar vom folosi pe termen mediu oportunitatile de pe piata de capital pentru a emite actiuni suplimentare si a finanta tranzactii

Laurentiu Stan, exit planning advisor: Antreprenorii la inceput de drum se finanteaza din fonduri proprii, iar dupa ce incep sa creasca au nevoie de finantare de datorie. Ei sunt obisnuiti cu banca si au o preconceptie ca le va fi foarte dificil sa ajunga pe piata de capital, ca sunt prea mici pentru listare pe bursa si emisiuni de obligatiuni

mazars main

Razvan Butucaru, Mazars: La tranzactiile mari, gasesti mai usor investitori care sa investeasca impreuna 1 mld. Euro decat unul singur care sa investeasca aceeasi suma. Din acest motiv, logic ar fi ca piata de capital sa fie mai atractiva si sa poti sa ridici astfel de bani mai usor decat in piata de M&A

„La tranzactiile mari, mai usor gasesti investitori care sa investeasca de exemplu 1 mld. Euro decat unul singur care sa investeasca aceeasi suma. Deci, cu siguranta, la tranzactiile mai mari logic ar fi ca piata de capital sa fie mai atractiva si sa poti sa ridici mai usor astfel de bani decat in piata de M&A.”, a declarat Razvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader la firma de consultanta Mazars Romania, in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2024, eveniment organizat pe 25 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea pietelor de capital.

„Avem destul de multe discutii cu companiile antreprenoriale si nu numai in ultimii ani si chiar observam o imbunatatire comparativ cu perioadele precedente cand companiile si antreprenorii incep macar sa se intereseze de piata de capital, de piata de M&A, adica exploreaza surse alternative de finantare comparativ cu sursele de finantare traditionala prin finantare bancara. Observ si o clasa noua de antreprenori care inteleg aceste piete si care au dorinta de a obtine capital prin aceste surse alternative de finantare. Ce contribuie la decizia lor? Sunt foarte multe, dar as puncta cateva care mi s-au parut relevante. Vorbim despre strategia fiecarui antreprenor. Daca au ajuns intr-o faza de dezvoltare a business-ului lor, fie vor sa schimbe domeniul, fie au ajuns intr-un punct in care nu mai au capabilitatea de a o duce mai departe. De obicei se indreapta catre piata de M&A, cauta un investitor strategic care sa le ofere nu numai finantare, dar care sa fie capabil sa le ofere si know how, acces la piete noi, la produse noi, la tehnologie. Si atunci e o alegere mai clara catre piata de M&A.”, a spus consultantul Mazars.

„Daca se gandesc insa pe un termen mediu sau lung si au planuri de dezvoltare, acceseaza noi piete de desfacere, investitii, obtin refinantare si simt ca au capabilitatea de a merge mai departe tot mai multi intreaba de piata de capital si cum pot obtine resurse din piata de capital pentru a se finanta. Conteaza in luarea unei astfel de decizii si ceea ce numim noi maturitatea organizationala a unei companii antreprenoriale. Daca ai o maturitate organizationala peste medie, cu siguranta te poti indrepta catre piata de capital. Ce inseamna maturitate organizationala? Sunt niste procese interne care sa-ti permita o transparenta adecvata catre investitorii de pe piata de capital.”, sustine Razvan Butucaru.

„In piata de fuziuni si achizitii, ai un investitor ca este majoritar sau minoritar, el intra in compania ta alaturi de tine si are acces mai usor la informatie. O companie care alege sa mearga catre piata de capital, are nevoie de o structura organizationala, de procese interne care sa ofere aceasta transparenta, are nevoie de o comunicare cu investitorii si o organizare interna adecvata”, explica acesta.

„In drumul lor de a creste afacerea, de multe ori ramane in spate aceasta cultura organizationala, de aceea acest gap de maturitate este uneori mai greu de inchis. Si nu in ultimul rand valuation-ul, se gandesc de unde sa obtina mai multi bani, ceea ce este un lucru normal si de aia cred ca e bine sa avem in vedere toate pietele si toate oportunitatile de dezvoltarea unei afaceri ca o conditie de a  te dezvolta in ansamblu. Nu cred ca este o piata mai buna sau mai proasta, cred ca o piata este mai potrivita pentru un antreprenor intr-un anumit moment de dezvoltare al afacerii”, a punctat reprezentantul Mazars Romania.

„Ar trebui sa vedem piata de M&A si piata de capital ca fiind interdependente si complementare, sunt piloni alternativi de finantare intr-o industrie si in masura in care exista investitori in piata de fuziuni si achizitii acestia creeaza lichiditati, cresc companiile pe care le achizitioneaza. Mai departe ele pot fi jucatori in piata de capital, fie prin cumpararea titlurilor si instrumentelor care sunt cotate sau listate pe piata de capital, fie prin listari efective ulterioare.”, este de parere Razvan Butucaru.

„De asemenea, daca investitorii prefera in piata de fuziuni si achizitii anumite sectoare sunt sanse mari ca si in piata de capital sa mearga pe aceleasi sectoare de activitate. Daca sunt investitori in anumite zone geografice care investesc in piata de fuziuni si achizitii, cu siguranta vor aduce investitori din aceleasi zone geografice si in piata de capital. De aceea, cele doua piete trebuie vazute interdependent, iar in ceea ce priveste alegerea uneia dintre cele doua piete, decizia depinde si de partea de valuation (evaluare).”, afirma acesta.

„Noi am incercat sa facem o medie pe ultimii ani a multiplilor de evaluare in piata de fuziuni si achizitii, prezentand valoarea intreprinderii vs EBITDA. Observam o scadere in 2023 si 2022 a multiplilor in CEE la 6,7x comparativ cu 11,4x in restul Europei. Scaderea cumva este justificata si de cresterea dobanzilor, s-a mentionat si aici a fost un an inflationist, cu o rata a dobanzilor ridicata ceea ce cu siguranta a influentat si valuation in cazul pietei de fuziuni si achizitii. Avem o scadere cumva mai accentuata in CEE fata de perioada precedenta fata de restul Europei. Eu as numi-o cumva o corectie binevenita si cu un potential mare de crestere in perioada urmatoare”, a spus Razvan Butucaru.

 

 

 

Datele prezentate au la baza un studiu pe care consultantii Mazars il realizeaza periodic pentru a vedea evolutia pietei de fuziuni si achizitii in Europa Centrala si de Est.

„Daca este sa ne uitam la multipli pe industrii, singura industrie care a inregistrat o crestere ca multiplu este industria tehnologiilor, unde ne apropiem de multipli de 17x, iar in restul industriilor se vad diferente destul de mari in functie de specificul fiecareia.”, estimeaza consultantul Mazars.

Datele Mazars indica o valoare a pietei de fuziuni si achizitii in 2023 de circa 37 mld. Euro pentru intreaga zona Europa Centrala si de Est, cu o usoara scadere fata de 2022, dar cu un nivel ridicat fata de perioada prepandemica. 

„Acesti ultimi 3 ani au fost benefici pentru piata de fuziuni si achizitii, inclusiv in Romania, s-a realizat o crestere a investitiilor atat ca numar, cat si ca valoare. Unde se duc banii? Dupa cum vedem in topul tarilor preferate de investitori se afla Polonia, Austria si Romania dupa numarul tranzactiilor si dupa valoarea tranzactiilor ocupam si in 2023 locul 4 dupa Serbia, dar inaintea unor tari cu traditie Cehia sau Ungaria, care inainte erau peste Romania. Am avut tranzactii mari, una o stiti vanzarea Profi Rom Food catre Ahold Delhaize care a atras aceasta cifra in sus, dar nu numai. Am atins un numar de 110 tranzactii fata de perioada precedenta, avem un potential bun si o vizibilitate mai buna in fata investitorilor comparativ cu perioadele precedente si sunt convins ca acest lucru se va raspandi si in piata de capital.”, afirma Razvan Butucaru.

„De unde au venit acesti investitori? 62% dintre investitorii in Europa Centrala si de Est sunt dinafara Europei Centrale si de Est, in 2023 a fost un an record a interesului al investitorilor din alte zone geografice dinafara CEE fiind singura regiune care a inregistrat o crestere comparativ cu perioadele precedente astfel incat fluxul de capital din alte zone se ridica undeva la 23 mld. Euro estimativ in 2023, in crestere cu 36% fata de perioada precedenta. Ca tari, am mai amintit, sunt Polonia, Austria, Romania pe primele locuri si Cehia care fac 65% din piata de fuziuni si achizitii din CEE. De unde vin investitorii? Ca numar de tranzactii ei vin din Germania, SUA, UK, iar ca valoare a tranzactiilor SUA, Olanda si Emiratele Arabe Unite – aici a fost o singura tranzactie mare in 2023, probabil mai relevanti sunt investitorii ca numar ca volum de tranzactii, ca valoare sunt unele tranzactii mari care distorsioneaza topul. In Romania specific n-as putea spune ca ne regasim. Ca numar de tranzactii ne regasim, am facut o medie pe ultimii 3 ani, avem investitori din Germania, Franta, UK, dar ca valoare a tranzactiilor nu prea avem tranzactii de valoare mare a investitorilor americani.  Pe primele locuri ca valoare a tranzactiilor la noi se afla investitori olandezi, din Cipru, Grecia”, detaliaza acesta.

Potrivit Mazars, pe primul loc in topul interesului investitorilor M&A este sectorul tehnologiei, care a ocupat aceasta pozitie si in ultimii ani, urmat indeaproape de sectorul industrial, ceea ce face sens avand in vedere si contextul geopolitic si discutiile in jurul mutarii si a concentrarii capacitatilor de productie mai mult in Europa Centrala si de Est si mutarea lor din alte zone geografice. 

„Observam un trend benefic cum am spus pentru Romania. Pe scurt as aminti si activitatea fondurilor de private equity, jucatori importanti in piata cu potential pe termen mediu si lung sa influenteze si piata de capital. Ei au avut un an bun, au inregistrat o valoare a achizitiilor de 5,4 mld. Euro, in crestere cu 33% fata de perioada precedenta si o valoare a exiturilor de 5,6 mld. Euro. Observam ca ultimii 3 ani se disting cu perioada prepandemica ceea ce cred ca este un lucru bun pentru noi, pentru regiune si pentru Romania, avand in vedere contextul geopolitic la care chiar ar trebui sa reflectam pentru viitor.”,  a mai spus Razvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader la Mazars Romania, in cadrul panelului Tendinte ale pietei de capital din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2024 sunt Mazars, BCR, Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Globalworth si Vetimex Capital sunt Suporting Partners ai evenimentului.

 

 

Citeste aici toata seria MIRSANU IPO CHALLENGE 2024

MIRSANU IPO CHALLENGE 2024: Ce aduce si ce tine inca departe companiile antreprenoriale de pietele de capital. „Nu vad de ce Dedeman, compania care produce Borsec sau Cristim nu ar fi pe piata de capital”. Companii din industrie, energie si agribusiness, cu apetit de IPO pe bursa de la Bucuresti. Ce planuri de finantare au companiile si statul roman pe pietele de capital si cum se misca portofoliile investitorilor institutionali

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Toate listarile din ultimii 14 ani de pe bursa au totalizat peste 3,3 mld. Euro, am avut peste 50 de listari din 2010 pana acum, din care 15 au fost pe piata reglementata. Semnale de potentiale IPO-uri la companii, mai mult dinspre antreprenori si mai putin dinspre fonduri de investitii care cauta un exit pe bursa

Bogdan Chetreanu, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF): Exista interes foarte mare al companiilor din Republica Moldova sa se listeze la Bucuresti. Pe langa IPO-ul Premier Energy si maib, asteptam in 2024 inca o companie privata din Romania sa se listeze. Vor mai fi listari si din partea statului, avand in vedere obligativitatea din PNRR de a lista cel putin 3 companii

Bogdan Zinca, Ministerul de Finante: Urmatoarea emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale in functie de alocare va fi in 2025. Exista doua variante de dezvoltare a acestui program, adica putem sa largim cadrul si sa acoperim cheltuieli sociale ale statului la ministere precum Sanatatea sau Educatia, fie emitem pe alte piete, iar urmatoarea piata naturala ar fi cea locala

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Desi anul fiscal se incheie in iunie, portofoliul IFC in Romania a ajuns astazi la 2,055 mld. USD, din care 515 mil. USD sunt fonduri proprii si am mobilizat aproape 1,6 mld. USD, ajungand la o rata de mobilizare de 3 dolari la fiecare un dolar acordat sub forma de datorie. „Principala sursa de finantare pentru companii nu sunt bancile, ci creditul furnizor”

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Interesul nostru pe zona de obligatiuni corporative va fi orientat din ce in ce mai mult catre emitenti cu un rating bun de sustenabilitate, unde poate putem face un pic de rabat in ceea ce priveste lichiditatea. As vrea sa trag un semnal de atentie privind finantarea statului direct de la populatie, care e un pas de dezintermediere financiara si asta poate sa insemne ca avem mai putini bani care se duc catre economia reala

Florin Ilie, ING Bank: Toti banii care se invart in piata asta – in piata bursiera, in piata de obligatiuni, de equity nu sunt altceva decat credite bancare inca nerambursate

Cosmina Plaveti, BCR: Vedem potentiale IPO-uri la companii din industrie, agribusiness si energie. Avem un portofoliu de obligatiuni de 8,7 mld. RON, din care 55% sunt titluri verzi. Am iesit cu prima emisiune internationala de obligatiuni verzi pentru ca pentru volume mari mergi pe pietele externe, unde sunt si fonduri ESG specializate, iar plaja de investitori este mai larga

Razvan Butucaru, Mazars: La tranzactiile mari, gasesti mai usor investitori care sa investeasca impreuna 1 mld. Euro decat unul singur care sa investeasca aceeasi suma. Din acest motiv, logic ar fi ca piata de capital sa fie mai atractiva si sa poti sa ridici astfel de bani mai usor decat in piata de M&A

Bogdan Chirita, Value4Capital: IPO-ul MedLife este un studiu de caz destul de reusit despre cum poti sa faci un exit pe bursa. Nu am vrut sa mergem pe piata publica, am explorat inainte de IPO o tranzactie privata. Constrangerile unui fond de private equity, care are o perioada de investitie, de crestere a companiei si de exit, ne-au facut sa iesim probabil un pic mai devreme decat ne-am fi dorit

Sorin Petre, PwC: Pe piata de capital, multiplii de evaluare ai companiilor sunt cat de cat mai stabili, deci ar fi o investitie cu un randament mai constant decat pe piata de M&A. Cum difera topul IPO-urilor companiilor antreprenoriale de topul multiplilor PER obtinuti la listarea la BVB

Jan Pricop, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Fondurile de obligatiuni si cu venit fix au pierdut ca pondere in portofoliile fondurilor de investitii de la peste 66% in 2020 la circa 47% acum. Sunt pe trend investitiile in actiuni si cred ca aceasta dinamica se va pastra inca o perioada

Eugeniu Baltag, Purcari: Prin parteneriatul dintre fondatorul companiei, IFC si fondul de investitii Horizon Capital s-a ajuns la o formula de mijloc si am prins valul IPO in 2018. Dupa listare, ne-am finantat tranzactiile M&A din propriul cash si credit bancar, dar vom folosi pe termen mediu oportunitatile de pe piata de capital pentru a emite actiuni suplimentare si a finanta tranzactii

Laurentiu Stan, exit planning advisor: Antreprenorii la inceput de drum se finanteaza din fonduri proprii, iar dupa ce incep sa creasca au nevoie de finantare de datorie. Ei sunt obisnuiti cu banca si au o preconceptie ca le va fi foarte dificil sa ajunga pe piata de capital, ca sunt prea mici pentru listare pe bursa si emisiuni de obligatiuni

bcr main

Cosmina Plaveti, BCR: Vedem potentiale IPO-uri la companii din industrie, agribusiness si energie. Avem un portofoliu de obligatiuni de 8,7 mld. RON, din care 55% sunt titluri verzi. Am iesit cu prima emisiune internationala de obligatiuni verzi pentru ca pentru volume mari mergi pe pietele externe, unde sunt si fonduri ESG specializate, iar plaja de investitori este mai larga

„IPO-ul Hidroelectrica a marcat un moment istoric pentru piata noastra de capital, a fost un moment deosebit de important pentru ca a demonstrat cat de adanca este piata de capital din Romania, care este puterea investitorilor de retail sa investeasca intr-o companie cu un anumit standing financiar, cu o anumita reputatie, de asemenea, unghiul ESG al companiei a fost foarte important pentru investitorii institutionali, mai ales cei de afara care au avut un argument fiind un emitent pur green (verde) la momentul anului 2023 cand se putea investi. IPO Hidroelectrica o vedem ca o oportunitate de care se pot bucura acum si companiile antreprenoriale romanesti de a gasi in Bursa de Valori Bucuresti o alternativa fezabila de a continua planurile de dezvoltare”, a declarat Cosmina Plaveti, Head of Investment Banking al BCR, in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2024, eveniment organizat pe 25 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea pietelor de capital.

BCR a facut parte din sindicatul de intermediere al IPO-ului Hidroelectrica de 1,9 mld. Euro, care a avut loc in 2023 pe bursa de la Bucuresti.

„Vorbim aici de companii care au ajuns la un anumit grad de maturitate, de cele care au accesat pe langa instrumentele de finantare bancara simple inclusiv instrumente de finantare mai complicate structuri de genul imprumuturi de tip club loan sau credite sindicalizate, companii care sunt obisnuite deja cu un anumit grad de transparenta fata de un sindicat de banci care le finanteaza, care au inceput sa fie deschise in a face un prim pas spre a deveni companii listate la Bursa de Valori Bucuresti.  De asemenea, ne bucura sa vedem in randul companiilor antreprenoriale ca la o parte dintre ele, deja generatia a doua preia lead-ul in companie, cauta sa isi dezvolte companiile respective, nu vor sa faca exit total si atunci cauta solutii sustenabile de dezvoltare pe termen lung al business-ului”, a adaugat Cosmina Plaveti.

„Suntem acum in discutii cu o serie de companii care au efectiv un real potential de a deveni companii listate la bursa. Intr-adevar nu este un proces simplu nici pentru ei de a intelege pe deplin ce presupune viata de companie listata si noi vrem ca in discutiile cu ei sa ne luam timpul sa inteleaga toate detaliile. (..) Rolul nostru este si de a educa pe de o parte companiile cu privire la toate nuantele pe care le presupune procesul inainte de listare si viata post-listare si pentru ca vom continua sa fim alaturi de ele de-a lungul vietii de companie listata si, firesc, educam si investitorii de retail mai ales care au un rol esential in dezvoltarea pe viitor a unei companii listate”, sustine bancherul de investitii BCR.

„Asa cum s-a vazut si la IPO Hidroelectrica, lichiditatea este data foarte mult de zona de investitori de retail, conteaza foarte mult evolutia book-ului cand suntem intr-un IPO in functie de feedback-ul pe care noi il primim pe transa de retail si atunci tot procesul de listare este unul multidimensional, dar ne bucura intr-adevar sa vedem ca exista companii listate pentru ca asa este pana acum mai mult fondurile au ajutat companiile sa se listeze pe bursa. Ne bucura sa vedem ca, pe langa fonduri care continua sa se uite in zona aceasta, exista si companii antreprenoriale locale care vad o alternativa fezabila in Bursa de Valori Bucuresti.”, afirma Cosmina Plaveti.

In discutiile privind potentiale listari la BVB, exista pe masa si scenariul in care succesiunea unei companii antreprenoriala sa aduca astfel un IPO pe bursa al companiei?

„Exista si genul acesta de companii, exista si companii antreprenoriale care sunt inca conduse de fondatori si care se uita, dar tocmai pentru ca este vorba de companii care sunt foarte mature din punct de vedere business au avut intotdeauna o deschidere de a se dezvolta intr-o directie sanatoasa, de a-si consolida datoriile si de a le pune pe o structura care sa aiba sens pentru dezvoltarea lor viitoare. Si sunt companii care intotdeauna s-au uitat la multi pasi inainte unde vor sa ajunga. Deci vedem din ambele zone interes.”, a raspuns Cosmina Plaveti.

„Nu ma astept sa fie un proces scurt, nu este o decizie usoara pentru o companie antreprenoriala sa se deschida, dar daca acum cativa ani exista o reticenta destul de mare din partea antreprenorilor pe care noi ii abordam in a se deschide si a deveni companie listata era tendinta asta ca nu vreau sa pierd controlul, de fapt. Acum inteleg ca este de foarte mare ajutor sa se listeze, ca au acces la surse de finantare fie ca vorbim de equity, fie ca vorbim de debt sub forma de emisiuni de obligatiuni, ca isi mentin in acelasi punct controlul si pot sa isi implementeze strategiile pentru ca este vorba de o viata de om, au investit totul intr-o companie, si este firesc sa existe nevoia de a-ti proteja copilul pe care l-ai cladit din nimic, ai facut un business frumos si este logic sa existe atitudinea asta. Ne-a ajutat foarte mult si stabilitatea de care Bursa de Valori Bucuresti s-a bucurat fata de ce s-a intamplat pe alte piete si atunci nu o mai vad ca pe un risc.”, a adaugat Head of Investment Banking al BCR, una dintre cele mai mari banci de pe piata dupa active.

In ce sectoare ar putea sa apara IPO-uri date fiind discutiile avute cu companiile care au astfel de apetit?

„Vedem potential in zona industrials (sectorul industrial), in agribusiness. In zona de energie mereu vor fi chiar daca nu vorbim intotdeauna despre companii antreprenoriale. Cam acestea ma astept sa predomine.”, sustine Cosmina Plaveti.

De asemenea, Cosmina Plaveti a fost implicata si in tranzactiile BCR derulate pe piata de capital sub forma de emisiuni de obligatiuni, segment in care subsidiara locala a grupului austriac Erste este unul dintre pionierii si liderii pietei locale de profil.

„Noi am fost deschizatori de piata in 2019, cand am emis prima emisiune de titluri Senior Non Preffered din Europa Centrala si de Est. Am avut discutii cu piata, cu investitorii, cu bursa si a fost un mare succes la momentul acela. Chiar a fost cea mai mare emisiune la acel moment de 600 mil.RON.  Noi oricum emitem in virtutea strategiei noastre, avem la acest moment emise 8,7 mld. RON echivalent, dintre care pe piata locala am emis cam 59% din volumul total, deci peste 5 mld. RON au fost realizate prin plasamente private adresate investitorilor locali. Din cele 10 emisiuni, avem 4 emisiuni de obligatiuni verzi”, detaliaza Cosmina Plaveti.

„Anul trecut am realizat prima emisiune de euroobligatiuni verzi si cea mai mare emisiune a unui emitent corporate din Romania, 700 mil. Euro, formatul a fost intr-adevar verde. Ne-am bucurat de o dispersie extrem de larga din tot spatiul european, cu o pondere importanta si pentru investitorii locali. Dispersia intre emisiuni verzi si non-verzi, avem undeva la 55% emisiuni verzi si 45% emisiuni in format conventional, non – verde”,  a adaugat ea.

Care este diferenta intre ecosistemul de investitori de pe piata de capital din Europa fata de cea din Romania la emisiunile de obligatiuni?

„Acesta a fost si motivul pentru care la momentul la care am pregatit emisiunea de eurobonduri, am facut-o pe pietele externe. Daca pe piata locala, la momentul acesta avem nici 30 de investitori institutionali, dar care au active in continua crestere si lucrul asta nu poate decat sa ne bucure, pentru volume mari a trebuit sa ne indreptam catre pietele internationale”, a raspuns reprezentantul BCR. 

„Noi la finalul celor cateva ore de bookbuilding, am strans 1,9 mld. Euro in book pe o emisiune anuntata de 500 mil. Euro si am avut la momentul la care am inchis aproape la 160 de investitori. Si ceea ce este specific pietei internationale si sper sa ajungem si noi cat mai repede acolo, s-au dezvoltat in zona aceasta de ESG fonduri care sunt specializate in investitii ca vorbim de investitii verzi, sustenabile si atunci ai acces la o plaja mult mai larga de investitori.”, a punctat Cosmina Plaveti.

„La noi, principalii investitori sunt fondurile de pensii, care sunt si cei mai importanti din punct de vedere al activelor pe care le au in management si care se bucura de o stabilitate a cash-ului pe care il primesc in fiecare luna. De asemenea, sunt asset managerii (administratorii fondurilor de investitii), care au avut niste perioade mai complicate in pandemie si razboi in Ucraina, dar care ne bucuram ca de la jumatatea anului trecut isi revin puternic, si mai sunt companiile de asigurari, dar nu neaparat ca investitori majori in emisiuni de obligatiuni. Iar la noi este specific tot ce sunt emisiuni eligibile MREL nu sunt distribuite investitorilor de retail si atunci piata aceasta nu poate fi accesata”, a mai spus Cosmina Plaveti, Head of Investment Banking BCR, in cadrul panelului IPO al  evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2024 sunt Mazars, BCR, Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Globalworth si Vetimex Capital sunt Suporting Partners ai evenimentului.

 

 

Citeste aici toata seria MIRSANU IPO CHALLENGE 2024

MIRSANU IPO CHALLENGE 2024: Ce aduce si ce tine inca departe companiile antreprenoriale de pietele de capital. „Nu vad de ce Dedeman, compania care produce Borsec sau Cristim nu ar fi pe piata de capital”. Companii din industrie, energie si agribusiness, cu apetit de IPO pe bursa de la Bucuresti. Ce planuri de finantare au companiile si statul roman pe pietele de capital si cum se misca portofoliile investitorilor institutionali

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Toate listarile din ultimii 14 ani de pe bursa au totalizat peste 3,3 mld. Euro, am avut peste 50 de listari din 2010 pana acum, din care 15 au fost pe piata reglementata. Semnale de potentiale IPO-uri la companii, mai mult dinspre antreprenori si mai putin dinspre fonduri de investitii care cauta un exit pe bursa

Bogdan Chetreanu, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF): Exista interes foarte mare al companiilor din Republica Moldova sa se listeze la Bucuresti. Pe langa IPO-ul Premier Energy si maib, asteptam in 2024 inca o companie privata din Romania sa se listeze. Vor mai fi listari si din partea statului, avand in vedere obligativitatea din PNRR de a lista cel putin 3 companii

Bogdan Zinca, Ministerul de Finante: Urmatoarea emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale in functie de alocare va fi in 2025. Exista doua variante de dezvoltare a acestui program, adica putem sa largim cadrul si sa acoperim cheltuieli sociale ale statului la ministere precum Sanatatea sau Educatia, fie emitem pe alte piete, iar urmatoarea piata naturala ar fi cea locala

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Desi anul fiscal se incheie in iunie, portofoliul IFC in Romania a ajuns astazi la 2,055 mld. USD, din care 515 mil. USD sunt fonduri proprii si am mobilizat aproape 1,6 mld. USD, ajungand la o rata de mobilizare de 3 dolari la fiecare un dolar acordat sub forma de datorie. „Principala sursa de finantare pentru companii nu sunt bancile, ci creditul furnizor”

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Interesul nostru pe zona de obligatiuni corporative va fi orientat din ce in ce mai mult catre emitenti cu un rating bun de sustenabilitate, unde poate putem face un pic de rabat in ceea ce priveste lichiditatea. As vrea sa trag un semnal de atentie privind finantarea statului direct de la populatie, care e un pas de dezintermediere financiara si asta poate sa insemne ca avem mai putini bani care se duc catre economia reala

Florin Ilie, ING Bank: Toti banii care se invart in piata asta – in piata bursiera, in piata de obligatiuni, de equity nu sunt altceva decat credite bancare inca nerambursate

Cosmina Plaveti, BCR: Vedem potentiale IPO-uri la companii din industrie, agribusiness si energie. Avem un portofoliu de obligatiuni de 8,7 mld. RON, din care 55% sunt titluri verzi. Am iesit cu prima emisiune internationala de obligatiuni verzi pentru ca pentru volume mari mergi pe pietele externe, unde sunt si fonduri ESG specializate, iar plaja de investitori este mai larga

Razvan Butucaru, Mazars: La tranzactiile mari, gasesti mai usor investitori care sa investeasca impreuna 1 mld. Euro decat unul singur care sa investeasca aceeasi suma. Din acest motiv, logic ar fi ca piata de capital sa fie mai atractiva si sa poti sa ridici astfel de bani mai usor decat in piata de M&A

Bogdan Chirita, Value4Capital: IPO-ul MedLife este un studiu de caz destul de reusit despre cum poti sa faci un exit pe bursa. Nu am vrut sa mergem pe piata publica, am explorat inainte de IPO o tranzactie privata. Constrangerile unui fond de private equity, care are o perioada de investitie, de crestere a companiei si de exit, ne-au facut sa iesim probabil un pic mai devreme decat ne-am fi dorit

Sorin Petre, PwC: Pe piata de capital, multiplii de evaluare ai companiilor sunt cat de cat mai stabili, deci ar fi o investitie cu un randament mai constant decat pe piata de M&A. Cum difera topul IPO-urilor companiilor antreprenoriale de topul multiplilor PER obtinuti la listarea la BVB

Jan Pricop, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Fondurile de obligatiuni si cu venit fix au pierdut ca pondere in portofoliile fondurilor de investitii de la peste 66% in 2020 la circa 47% acum. Sunt pe trend investitiile in actiuni si cred ca aceasta dinamica se va pastra inca o perioada

Eugeniu Baltag, Purcari: Prin parteneriatul dintre fondatorul companiei, IFC si fondul de investitii Horizon Capital s-a ajuns la o formula de mijloc si am prins valul IPO in 2018. Dupa listare, ne-am finantat tranzactiile M&A din propriul cash si credit bancar, dar vom folosi pe termen mediu oportunitatile de pe piata de capital pentru a emite actiuni suplimentare si a finanta tranzactii

Laurentiu Stan, exit planning advisor: Antreprenorii la inceput de drum se finanteaza din fonduri proprii, iar dupa ce incep sa creasca au nevoie de finantare de datorie. Ei sunt obisnuiti cu banca si au o preconceptie ca le va fi foarte dificil sa ajunga pe piata de capital, ca sunt prea mici pentru listare pe bursa si emisiuni de obligatiuni

ing main

Florin Ilie, ING Bank: Toti banii care se invart in piata asta – in piata bursiera, in piata de obligatiuni, de equity nu sunt altceva decat credite bancare inca nerambursate

„Daca vorbim de piata de capital, in general,  piata de capital europeana este subdimensionata, nu doar in Romania. Europa nu a fost incurajata foarte tare. Toti banii care se invart in piata asta – in piata bursiera, in piata de obligatiuni, equity nu sunt altceva decat credite bancare inca nerambursate ca sa ne fie clar de unde vin banii. Toti banii din piata nu reprezinta altceva in esenta decat creditele altcuiva inca nerambursate. Daca maine s-ar rambursa toate creditele, s-ar inchide toate datoriile fata de oricine, nimeni nu ar mai avea nimic de impartit cu nimeni si atunci banii nu ar mai exista pentru ca nu mai ai de ce.”, a declarat Florin Ilie, Deputy CEO & Head of Wholesale Banking la ING Bank Romania, in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2024, eveniment organizat pe 25 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea pietelor de capital.

„Cand vorbim despre investitii la bursa, asta nu inseamna ca nu tine de creditul bancar, ci depinde ce drept de proprietate ai asupra banului. Daca esti pe partea celui care are de dat bani inapoi sau pe partea celui care a castigat deja banii prin munca. De regula, unul are credit pentru ca nu a muncit pentru ce a primit, altul a muncit si a primit salariu sau profitul de la firma. Asta inseamna ce bani avem pe piata. Ca pe urma, banii respectivi ii tii in obligatiuni creditand statul sau companiile sau ii pui ca si capital social la ceva este alta discutie, dar cantitatea de bani din piata care este disponibila pentru aceste decizii de investire depinde total de cat credit bancar se da in economie.”, a punctat bancherul ING.

„Cantitatea de bani fluctueaza in functie de cati bani se nasc si mor prin creditare sau rambursare de credit. Daca ai o cantitate prea mica de bani, totul este subdimensionat, si obligatiunile, si actiunile. In Romania, intermedierea bancara – cat credit se da in economie – este prea mica, vorbim de o dimensiune de 2 – 3 ori mai mica raportata la PIB decat tarile cele mai pitifelnice din Europa. De ce este asa? Din cauza de contabilizare, o parte din banii din Romania nu sunt tipariti in Romania pentru ca suntem dominati de multinationale, pentru ca companiile noastre locale sunt subcontractorii marilor multinationale si atunci fiecare isi ia credit cateodata la mana a doua pentru ca este mai ieftin. In loc sa te duci sa iti iei credit la prima mana si sa primesti o dobanda pe riscul tau, cateodata te duci la mana a doua si primesti credit prin intermediarul furnizor care este mai mare decat tine si care are acces la un credit mai ieftin eventual. Asta inseamna creditul – furnizor pentru ca in final banii tot de la banci vin, numai ca vine la mana a doua.”, a precizat Florin Ilie.

„Cateodata, jumatate din asta nu se vede in Romania, ci se vede prin alta parte unde s-a luat creditul la mana intai si apoi prin furnizor a ajuns si la compania romaneasca, mai mica de pe lantul trofic care astfel se finanteaza si ea la mana a doua la un credit eventual mai ieftin decat daca l-ar lua direct din piata. Din cauza asta este si greu sa te finantezi direct pe piata, inclusiv prin actiuni pentru ca de multe ori este mai scump. Piata de capital se dezvolta cu eforturi laudabile din partea Bursei de Valori Bucuresti. Este un upgrade major acolo in ultimii ani in felul in care este gestionata si promovata piata de capital romaneasca.”, sustine bancherul ING Bank.

„La ora asta, piata este sub presiune, nu presiune incat ar trebui sa ne preocupam, dar in sensul ca peste tot presiunea randamentelor si a inflatiei se vede. Pe termen scurt, investitorii principali in obligatiuni, corporatiste sau de stat, sunt fonduri de investitii locale, fondurile de pensii in principal, care au inflow-uri. La randamente pe termen scurt, sunt trezoreriile bancilor, care isi plaseaza excedentul de lichiditate. Pe termen mediu si pe termen lung, pe curba randamentelor sunt fondurile de pensii, in principal locale. Fondurile straine de investitii sunt investiti aici, au venit masiv in ultimul timp, anul acesta mai degraba sunt neutri. Vin in continuare, dar mult mai putin. Nici nu vand, dar cred ca principalul risc acolo este stabilitatea cursului de schimb, care nu este sub risc la ora asta, doar o volatilitate mai mare a cursului de schimb i-ar face pe straini sa reconsidere portofoliul de expuneri pe Romania. Nu vedem riscuri imediate sau previzibile la cursul de schimb, deci cu alte cuvinte e mai degraba stabil si de aceea si randamentele probabil ca vor ramane relativ stabile.”, estimeaza Florin Ilie.

„M-as uita cu atentie la ce se intampla in SUA si riscul major este protectionismul comercial, care va afecta si obligatiuni, daca politic se va merge pe ideea de protectionism. Iar la ora asta, dupa cum arata lucrurile, este un risc destul de mare in viitor pe un an, doi, trei ani cu impact semnificativ pe orice.”, semnaleaza bancherul ING Bank.

„Daca vorbim despre ce se intampla (pe partea administrarii datoriei publice a Romaniei – n.r.) vedem si anul acesta un interes al investitorilor straini pe piata romaneasca a obligatiunilor de stat un pic sub ce ne-am obisnuit anul trecut, cand interesul a fost major mai ales in prima parte a anului. In continuare nevoile de finantare ale statului in crestere plus contextul international de dobanzi si inflatie si deficitele Romaniei, si cel bugetar si cel de cont curent, fac sa existe un pic de expectativa acolo si sa vedem o cerere practic satisfacatoare pentru titluri de stat, dar nu o suprasubscriere la nivelul anilor trecuti. Aici as zice ca e un punct de atentie pentru ca daca te uiti suntem foarte corelati cu piata din SUA.  Acum este un moment in care corelarea este mai mare decat de obicei. Si acolo m-as uita cu mare atentie oricine as fi in piata.”, a punctat Florin Ilie.

„In SUA la ora asta, ai o politica monetara stransa cu dobanzi mari si o politica fiscala laxa cu deficite mari, cu cheltuieli semnificative de stimulare a economiei de cativa ani buni. O asa combinatie conduce practic la retragerea dolarilor catre SUA pentru ca ai de platit dobanzi mari si pentru ca ai de finantat un deficit mare, in conditiile astea, lucrurile trebuie tratate cu atentie pentru pietele celelalte”, a adaugat reprezentantul ING Bank Romania.

Cum a gestionat ING Bank ca intermediar in emisiunile de obligatiuni?

„La fonduri mobilizate, anul trecut a fost varful istoric, am facut 1 mld. Euro la fonduri mobilizate pe ESG, pe green si sustenabil, dintre care cam jumatate au fost bond si jumatate au fost credite, o parte din ele tinandu-le pe bilantul nostru. Acum, anul acesta pana acum cum este sub anul trecut. Inca piata nu s-a mobilizat la nivelul anului trecut din varii motive. In continuare, partea de logistica din real estate este cea mai activa si de viitor”, este de parere Florin Ilie. 

„Daca ne uitam la ce s-a intamplat anul trecut, partea de energie si partea de retail au fost extrem de active pe segmentul corporatiilor mari (…) Daca este sa interpretez mai larg si nu doar la partea de obligatiuni, ci la tot ce este finantabil prin astfel de actiuni pe piata, inclusiv acquisition finance, leverage finance, aici anul acesta exista un pic de expectativa in piata, deloc surprinzator dat fiind contextul de dobanzi, respectiv contextul international. Mai degraba, vedem efervescenta in agregarea pe piata a companiilor prin acquisition finance, prin fonduri prin investitii a jucatorilor de dimensiuni medii si mici in domeniul tehnologiei si in domeniul sanatatii. Vorbim de o maturizare a acestor sectoare, o agregare a lor pentru a fi aduse la o masa critica in piata. Deci, vedem un proces de maturizare la baza, nu vorbim inca de segmentul companiilor mari.”, a mai spus Florin Ilie, Deputy CEO ING Bank Romania & Head of Wholesale Banking NG Bank Romania, in cadrul panelului Obligatiuni al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2024 sunt Mazars, BCR, Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Globalworth si Vetimex Capital sunt Suporting Partners ai evenimentului.

 

 

Citeste aici toata seria MIRSANU IPO CHALLENGE 2024

MIRSANU IPO CHALLENGE 2024: Ce aduce si ce tine inca departe companiile antreprenoriale de pietele de capital. „Nu vad de ce Dedeman, compania care produce Borsec sau Cristim nu ar fi pe piata de capital”. Companii din industrie, energie si agribusiness, cu apetit de IPO pe bursa de la Bucuresti. Ce planuri de finantare au companiile si statul roman pe pietele de capital si cum se misca portofoliile investitorilor institutionali

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Toate listarile din ultimii 14 ani de pe bursa au totalizat peste 3,3 mld. Euro, am avut peste 50 de listari din 2010 pana acum, din care 15 au fost pe piata reglementata. Semnale de potentiale IPO-uri la companii, mai mult dinspre antreprenori si mai putin dinspre fonduri de investitii care cauta un exit pe bursa

Bogdan Chetreanu, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF): Exista interes foarte mare al companiilor din Republica Moldova sa se listeze la Bucuresti. Pe langa IPO-ul Premier Energy si maib, asteptam in 2024 inca o companie privata din Romania sa se listeze. Vor mai fi listari si din partea statului, avand in vedere obligativitatea din PNRR de a lista cel putin 3 companii

Bogdan Zinca, Ministerul de Finante: Urmatoarea emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale in functie de alocare va fi in 2025. Exista doua variante de dezvoltare a acestui program, adica putem sa largim cadrul si sa acoperim cheltuieli sociale ale statului la ministere precum Sanatatea sau Educatia, fie emitem pe alte piete, iar urmatoarea piata naturala ar fi cea locala

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Desi anul fiscal se incheie in iunie, portofoliul IFC in Romania a ajuns astazi la 2,055 mld. USD, din care 515 mil. USD sunt fonduri proprii si am mobilizat aproape 1,6 mld. USD, ajungand la o rata de mobilizare de 3 dolari la fiecare un dolar acordat sub forma de datorie. „Principala sursa de finantare pentru companii nu sunt bancile, ci creditul furnizor”

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Interesul nostru pe zona de obligatiuni corporative va fi orientat din ce in ce mai mult catre emitenti cu un rating bun de sustenabilitate, unde poate putem face un pic de rabat in ceea ce priveste lichiditatea. As vrea sa trag un semnal de atentie privind finantarea statului direct de la populatie, care e un pas de dezintermediere financiara si asta poate sa insemne ca avem mai putini bani care se duc catre economia reala

Florin Ilie, ING Bank: Toti banii care se invart in piata asta – in piata bursiera, in piata de obligatiuni, de equity nu sunt altceva decat credite bancare inca nerambursate

Cosmina Plaveti, BCR: Vedem potentiale IPO-uri la companii din industrie, agribusiness si energie. Avem un portofoliu de obligatiuni de 8,7 mld. RON, din care 55% sunt titluri verzi. Am iesit cu prima emisiune internationala de obligatiuni verzi pentru ca pentru volume mari mergi pe pietele externe, unde sunt si fonduri ESG specializate, iar plaja de investitori este mai larga

Razvan Butucaru, Mazars: La tranzactiile mari, gasesti mai usor investitori care sa investeasca impreuna 1 mld. Euro decat unul singur care sa investeasca aceeasi suma. Din acest motiv, logic ar fi ca piata de capital sa fie mai atractiva si sa poti sa ridici astfel de bani mai usor decat in piata de M&A

Bogdan Chirita, Value4Capital: IPO-ul MedLife este un studiu de caz destul de reusit despre cum poti sa faci un exit pe bursa. Nu am vrut sa mergem pe piata publica, am explorat inainte de IPO o tranzactie privata. Constrangerile unui fond de private equity, care are o perioada de investitie, de crestere a companiei si de exit, ne-au facut sa iesim probabil un pic mai devreme decat ne-am fi dorit

Sorin Petre, PwC: Pe piata de capital, multiplii de evaluare ai companiilor sunt cat de cat mai stabili, deci ar fi o investitie cu un randament mai constant decat pe piata de M&A. Cum difera topul IPO-urilor companiilor antreprenoriale de topul multiplilor PER obtinuti la listarea la BVB

Jan Pricop, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Fondurile de obligatiuni si cu venit fix au pierdut ca pondere in portofoliile fondurilor de investitii de la peste 66% in 2020 la circa 47% acum. Sunt pe trend investitiile in actiuni si cred ca aceasta dinamica se va pastra inca o perioada

Eugeniu Baltag, Purcari: Prin parteneriatul dintre fondatorul companiei, IFC si fondul de investitii Horizon Capital s-a ajuns la o formula de mijloc si am prins valul IPO in 2018. Dupa listare, ne-am finantat tranzactiile M&A din propriul cash si credit bancar, dar vom folosi pe termen mediu oportunitatile de pe piata de capital pentru a emite actiuni suplimentare si a finanta tranzactii

Laurentiu Stan, exit planning advisor: Antreprenorii la inceput de drum se finanteaza din fonduri proprii, iar dupa ce incep sa creasca au nevoie de finantare de datorie. Ei sunt obisnuiti cu banca si au o preconceptie ca le va fi foarte dificil sa ajunga pe piata de capital, ca sunt prea mici pentru listare pe bursa si emisiuni de obligatiuni

erste am main

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Interesul nostru pe zona de obligatiuni corporative va fi orientat din ce in ce mai mult catre emitenti cu un rating bun de sustenabilitate, unde poate putem face un pic de rabat in ceea ce priveste lichiditatea. As vrea sa trag un semnal de atentie privind finantarea statului direct de la populatie, care e un pas de dezintermediere financiara si asta poate sa insemne ca avem mai putini bani care se duc catre economia reala

„Cele mai mari intrari le avem acum in fonduri de actiuni sau fonduri diversificate cu o componenta foarte importanta de actiuni. Exista o tendinta in acest sens”, a declarat Horia Braun – Erdei, CEO Erste Asset Management Romania, in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2024, eveniment organizat pe 25 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea pietelor de capital.

„Ne intereseaza obligatiuni verzi, in special emise de companii nefinanciare daca se poate. Ne intereseaza si acele green bonds si am investit in titlurile „verzi” ale statului roman, dar aici metodologia noastra tine cont de emitent si nu putem sa construim un portofoliu care sa corespunda cerintelor de raportare de sustenabilitate doar din titluri de stat in momentul de fata, deci ne orientam spre o diversificare”, a punctat acesta.

„Dar, in acelasi timp, avand in vedere profilul nostru de administrator de active si de fonduri deschise in general, fonduri din care investitorii pot iesi oricand printr-o cerere de rascumparare, din acest punct de vedere trebuie sa ne uitam si la aspectul de lichiditate foarte mult.  De asta interesul nostru pe zona de obligatiuni corporative va fi orientat din ce in ce mai mult catre emitenti cu un rating bun de sustenabilitate, unde poate putem face un pic de rabat in ceea ce priveste lichiditatea, dar la cei care nu au aceasta componenta, nu vom face rabat.”, avertizeaza liderul pietei de asset management din Romania.

„Nu poti sa ignori randamentul, trebuie sa existe un echilibru intre randament si profilul financiar, ratingul de credit, dar sa zicem ca orientarea strategica este legata de sustenabilitate, care este o componenta nefinanciara la care ne uitam. Lucru care poate nu se intampla acum 2 – 3 ani. Totalul portofoliului aflat in administrarea noastra la sfarsitul lunii martie 2024 era undeva la 5,2 mld. RON, din care aproximativ 3,2 mld. RON erau fonduri de obligatiuni.  Avem si o componenta de administrare de portofolii discretionare, care este intr-o crestere destul de rapida. Si aici nu ne-am orientat foarte mult spre zona de obligatiuni, iar investitorii au fost mai degraba orientati catre risc mai ridicat, catre actiuni, dar vrem sa diversificam inclusiv portofoliile discretionare, inclusiv in zona asta de sustenabilitate si cu componenta de fix income (venit fix – n.r.) care cred ca este binevenita.”, afirma Horia Braun – Erdei.

„Noi, ca jucator pe piata de fonduri mutuale, avem un portofoliu destul de puternic dominat de fondurile de obligatiuni cu toate ca ponderea acestor fonduri este pe o tendinta de scadere. Ca un exemplu, la finele anului 2022, aveam cam 69% din active in fonduri de obligatiuni, in luna martie 2024 aveam 61%, restul sunt evident produse mai degraba cu investitii pe piata de capital in actiuni, adica in zona de risc mai ridicat. E o tendinta de apetit de risc ceva mai mare din partea investitorilor si in contextul performantei destul de bune a Bursei de Valori de la noi, dar inca obligatiunile sunt o parte importanta a portofoliului nostru si profilul investitorilor de banca, pentru ca ne adresam in special investitorilor care sunt si ai BCR, au un profil ceva mai conservator si se uita si la zona asta de obligatiuni.”, explica reprezentantul Erste Asset Management.

„In continuare, exista intrari si iesiri de astfel de fonduri. Este adevarat ca am avut in spate 2 ani mai putin gloriosi si, mai ales, 2022 a fost un an care a zdruncinat piata de obligatiuni nu doar in Romania, ci si pe plan global. 2023 a fost un an de revenire, dar inca cicatricile sunt acolo. Cu toate acestea, strategia noastra este sa ne uitam din ce in ce mai mult si catre zona de obligatiuni ale unor emitenti care sa poata fi incadrati la zona de sustenabilitate, sa aiba un rating de sustenabilitate bun. Avem o metodologie interna de rating ESG, folosim si surse externe pentru aceste rating-uri, dar inca emitentii din Romania nu sunt pe harta.”, a adaugat acesta.

„Speram sa devina din ce in ce mai interesati de a obtine si rating-uri de sustenabilitate, nu doar rating-uri de credit, pentru ca din punctul nostru de vedere asta este o directie interesanta. Poate ca nu exista inca o baza critica de investitori care sa se uite exclusiv la investitii cu componenta de exclusivitate, dar ceea ce observam la nivel global este ca generatia tanara este mult mai interesata de acest subiect si o sa vina din urma si perspectiva oferirii de produse cu componenta de sustenabilitate mai pregnanta si atunci incercam sa ne adaptam gradual, dar incercam sa gasim si marfa pe piata”, explica seful Erste Asset Management Romania.

„Daca ne uitam si comparam cu Europa la structura financiara, structura bilantului financiar al populatiei pe date de la institutele de statistica, vedem ca equity (clasa de active reprezentata de actiuni – n.r.) nu este atat de putin, ci equity listat este putin. Nu cred ca exista atat de mare discrepanta in ceea ce priveste prezenta capitalurilor proprii sau a investitiilor in capitaluri proprii ale populatiei, dar exista o discrepanta in partea intermediata financiar”, nuanteaza Horia Braun – Erdei.

„As vrea sa trag un semnal de atentie pentru ca am vorbit aici de finantarea statului direct de la populatie. Intelegem totusi ca lucrul asta, de fapt si de drept, inseamna dezintermediere financiara pentru ca statul se imprumuta direct, iar asta inseamna ca ocoleste sistemul financiar. Exista banci in sindicat care faciliteaza aceasta tranzactie, dar, in esenta, este un pas de dezintermediere financiara si asta poate sa insemne ca avem mai putini bani care se duc catre economia reala.”, semnaleaza reprezentantul Erste Asset Management Romania, unul dintre cei mai mari manageri locali de bani.

„A existat in trecut, nu mai este la fel de pregnant, dar exista si fenomenul prin care investitorii care cumpara titluri de stat gen Fidelis sau Tezaur, dar in special Fidelis, scot bani din alte tipuri de plasamente, de exemplu din fonduri de obligatiuni. Daca ies bani din fonduri de obligatiuni, asta pentru mine ca administrator de fonduri inseamna ca trebuie sa vand obligatiuni pe piata secundara ca sa ii dau omului banii si asta pune presiune pe piata secundara ducand costul finantarii mai sus. Nu sunt doar avantaje, ci si anumite aspecte de care trebuie tinut cont. Ideal ar fi ca prin acele emisiuni direct catre populatie, sa se mobilizeze sume care poate erau la ciorap sau in numerar.”, a mai spus Horia Braun – Erdei, CEO al Erste Asset Management Romania, in cadrul panelului Obligatiuni al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2024 sunt Mazars, BCR, Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Globalworth si Vetimex Capital sunt Suporting Partners ai evenimentului.

 

 

Citeste aici toata seria MIRSANU IPO CHALLENGE 2024

MIRSANU IPO CHALLENGE 2024: Ce aduce si ce tine inca departe companiile antreprenoriale de pietele de capital. „Nu vad de ce Dedeman, compania care produce Borsec sau Cristim nu ar fi pe piata de capital”. Companii din industrie, energie si agribusiness, cu apetit de IPO pe bursa de la Bucuresti. Ce planuri de finantare au companiile si statul roman pe pietele de capital si cum se misca portofoliile investitorilor institutionali

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Toate listarile din ultimii 14 ani de pe bursa au totalizat peste 3,3 mld. Euro, am avut peste 50 de listari din 2010 pana acum, din care 15 au fost pe piata reglementata. Semnale de potentiale IPO-uri la companii, mai mult dinspre antreprenori si mai putin dinspre fonduri de investitii care cauta un exit pe bursa

Bogdan Chetreanu, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF): Exista interes foarte mare al companiilor din Republica Moldova sa se listeze la Bucuresti. Pe langa IPO-ul Premier Energy si maib, asteptam in 2024 inca o companie privata din Romania sa se listeze. Vor mai fi listari si din partea statului, avand in vedere obligativitatea din PNRR de a lista cel putin 3 companii

Bogdan Zinca, Ministerul de Finante: Urmatoarea emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale in functie de alocare va fi in 2025. Exista doua variante de dezvoltare a acestui program, adica putem sa largim cadrul si sa acoperim cheltuieli sociale ale statului la ministere precum Sanatatea sau Educatia, fie emitem pe alte piete, iar urmatoarea piata naturala ar fi cea locala

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Desi anul fiscal se incheie in iunie, portofoliul IFC in Romania a ajuns astazi la 2,055 mld. USD, din care 515 mil. USD sunt fonduri proprii si am mobilizat aproape 1,6 mld. USD, ajungand la o rata de mobilizare de 3 dolari la fiecare un dolar acordat sub forma de datorie. „Principala sursa de finantare pentru companii nu sunt bancile, ci creditul furnizor”

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Interesul nostru pe zona de obligatiuni corporative va fi orientat din ce in ce mai mult catre emitenti cu un rating bun de sustenabilitate, unde poate putem face un pic de rabat in ceea ce priveste lichiditatea. As vrea sa trag un semnal de atentie privind finantarea statului direct de la populatie, care e un pas de dezintermediere financiara si asta poate sa insemne ca avem mai putini bani care se duc catre economia reala

Florin Ilie, ING Bank: Toti banii care se invart in piata asta – in piata bursiera, in piata de obligatiuni, de equity nu sunt altceva decat credite bancare inca nerambursate

Cosmina Plaveti, BCR: Vedem potentiale IPO-uri la companii din industrie, agribusiness si energie. Avem un portofoliu de obligatiuni de 8,7 mld. RON, din care 55% sunt titluri verzi. Am iesit cu prima emisiune internationala de obligatiuni verzi pentru ca pentru volume mari mergi pe pietele externe, unde sunt si fonduri ESG specializate, iar plaja de investitori este mai larga

Razvan Butucaru, Mazars: La tranzactiile mari, gasesti mai usor investitori care sa investeasca impreuna 1 mld. Euro decat unul singur care sa investeasca aceeasi suma. Din acest motiv, logic ar fi ca piata de capital sa fie mai atractiva si sa poti sa ridici astfel de bani mai usor decat in piata de M&A

Bogdan Chirita, Value4Capital: IPO-ul MedLife este un studiu de caz destul de reusit despre cum poti sa faci un exit pe bursa. Nu am vrut sa mergem pe piata publica, am explorat inainte de IPO o tranzactie privata. Constrangerile unui fond de private equity, care are o perioada de investitie, de crestere a companiei si de exit, ne-au facut sa iesim probabil un pic mai devreme decat ne-am fi dorit

Sorin Petre, PwC: Pe piata de capital, multiplii de evaluare ai companiilor sunt cat de cat mai stabili, deci ar fi o investitie cu un randament mai constant decat pe piata de M&A. Cum difera topul IPO-urilor companiilor antreprenoriale de topul multiplilor PER obtinuti la listarea la BVB

Jan Pricop, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Fondurile de obligatiuni si cu venit fix au pierdut ca pondere in portofoliile fondurilor de investitii de la peste 66% in 2020 la circa 47% acum. Sunt pe trend investitiile in actiuni si cred ca aceasta dinamica se va pastra inca o perioada

Eugeniu Baltag, Purcari: Prin parteneriatul dintre fondatorul companiei, IFC si fondul de investitii Horizon Capital s-a ajuns la o formula de mijloc si am prins valul IPO in 2018. Dupa listare, ne-am finantat tranzactiile M&A din propriul cash si credit bancar, dar vom folosi pe termen mediu oportunitatile de pe piata de capital pentru a emite actiuni suplimentare si a finanta tranzactii

Laurentiu Stan, exit planning advisor: Antreprenorii la inceput de drum se finanteaza din fonduri proprii, iar dupa ce incep sa creasca au nevoie de finantare de datorie. Ei sunt obisnuiti cu banca si au o preconceptie ca le va fi foarte dificil sa ajunga pe piata de capital, ca sunt prea mici pentru listare pe bursa si emisiuni de obligatiuni

ifc main

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Desi anul fiscal se incheie in iunie, portofoliul IFC in Romania a ajuns astazi la 2,055 mld. USD, din care 515 mil. USD sunt fonduri proprii si am mobilizat aproape 1,6 mld. USD, ajungand la o rata de mobilizare de 3 dolari la fiecare un dolar acordat sub forma de datorie. „Principala sursa de finantare pentru companii nu sunt bancile, ci creditul furnizor”

„Exista un apetit pentru finantari climatice, in general. Dealtfel pentru noi asta a fost principala tinta de investitii in ultimii ani. Portofoliul IFC la ora actuala a ajuns la 2,2 mld. USD, a crescut de peste 4 ori in ultimii 6 ani si asta pentru cei care nu stiu in conditiile in care Romania a ajuns astazi nr. 1 in Europa de departe, avem aproape jumatate din portofoliul din Europa si cred ca suntem undeva intre pozitia 7 si 10 la nivel mondial ceea ce pentru noi este o pozitie absolut onoranta si relativ noua. Cum am realizat lucrul asta? Doua treimi din portofoliu le-am investit in institutii financiare bancare si nebancare, majoritar in bonduri si, mai ales, bonduri climatice. Aproape 80% din portofoliul nostru este verde la ora actuala.”, a declarat Cristian Nacu, Senior Country Officer la International Finance Corporation (IFC), in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2024, eveniment organizat pe 25 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea pietelor de capital.

„In diverse emisiuni de obligatiuni ale diverselor banci, am avut fie rolul de anchor – investor, fie doar de participant in functie de asta s-au recunoscut si la noi in intern capacitatea de mobilizare. Daca am avut un rol activ si am avut un rol de anchor – investor, care a fost si recunoscut financiar, atunci ni s-a recunoscut si partea de mobilizare de fonduri. Aici, vreau sa spun ca suntem la anul fiscal 2024 pe locul 2 in lume ca si capacitate de mobilizare. Daca anul 2023 am avut un record de 546 mil. USD in total acordate, din care 50 sau 60 mil. USD au fost mobilizare, in 2024 lucrurile stau spectaculos diferit. Desi anul fiscal nu s-a incheiat, se incheie in iunie suntem astazi la 2,055 mld. USD pe anul fiscal cu inchidere in iunie 2024, din care 515 mil. USD sunt fonduri proprii si am mobilizat aproape 1,6 mld. USD. Lucrul asta este dealtfel si directia pe care o doreste si noua conducere a grupului Bancii Mondiale, care din ce in ce mai mult va actiona ca o singura entitate. Dealtfel exista chiar proiecte, de fapt tari – pilot in care conducerea grupului (World Bank Group – n.r.) este unica, una din tarile din regiune este Polonia, cealalta este Moldova, deci fiecare tara va avea un singur reprezentant in forma asta pilot pentru intreg grupul Bancii Mondiale.”, a precizat Cristian Nacu.

„Mobilizarea este una din tintele importante, daca IFC este undeva la un dolar mobilizat per un dolar acordat, Romania a facut anul acesta un raport de 3 la 1 (adica 3 USD mobilizati la fiecare 1 USD acordat – n.r.). Asta dovedeste, pe de o parte, ca proiectele in care suntem implicati sunt proiecte valoroase, si, pe de alta parte, ca rolul nostru de catalizator este indeplinit, investitorii au incredere sa vina langa noi in proiectele pe care le facem.”, a punctat reprezentantul IFC.

„In fiecare an am investit in bonduri climatice, in acelasi timp sunt bonduri de tip MREL, adica bonduri care cresc capacitatea bancilor de a reactiona la pericole financiare sau o alta parte sunt Basel 3 tier 2, deci capital de rangul 2. In ultimii ani, cred ca suntem cel mai mare finantator de astfel de bonduri sau de finantari, am investit aproape 700 mil. USD in bonduri de tip MREL si vreo 400 mil. USD in finantari tip Basel 3 tier 2.”, adauga acesta.

„Doua treimi din portofoliul nostru sunt institutii financiare si o treime este formata in principal din companii de property si asta pentru simplul motiv ca am constatat ca rolul de dezvoltare pe care noi il avem este extrem de bine sustinut, Romania avand nevoie nu doar de birouri moderne, nu doar de spatii comerciale moderne, dar si de spatii logistice moderne. Noi suntem finantatorii probabil tuturor marilor jucatori din domeniul asta, in mod specific investitiile in spatii logistice si verzi mai ales sunt importante si pentru strategia ulterioara a Romaniei si a IFC de aici incolo de a incuraja transferul de capacitati de productie, de lanturi de productie catre Romania in asa-numita miscare  de near shoring pentru a optimiza procesele de productie. Aici am investit in spatii de productie, cred ca sunt 3 jucatori foarte mari – CTP, WDP si, mai nou, Lions Head, jucatori care isi propun exact consolidarea spatiilor de logistica si de productie moderna, la presiunea evident a actionarilor lor si a clientilor.”, a detaliat Cristian Nacu.

Care este sursa principala de finantare pentru companii si unde sunt plasate emisiunile de obligatiuni corporative in cadrul ecosistemului de surse externe de finantare?

„Cred ca principala sursa de finantare pentru companii nu o reprezinta nici bancile, nici capitalul atras, ci o reprezinta creditul furnizor. Asta este una dintre marile explicatii si ale nivelului scazut de intermediere bancara”, a subliniat reprezentantul IFC.

„De ce companiile nu trec mai des, mai repede la finantari de tip bonduri? Trebuie sa intelegem urmatorul lucru si asta o vad, din pacate, si la companii foarte mari si foarte complicate: trecerea de la finantarea garantata prin banca la finantari de tip bonduri nu e simpla. In clipa in care vrei sa emiti un bond, care nu este garantat, nu poti s-o faci daca ai in portofoliu o multime de alte datorii garantate. Pentru ca nimeni nu o sa fie dispus sa cumpere bondurile tale cata vreme va fi subordonat bancilor care ti-au asigurat finantarile anterioare. Si aici venim la o necesitate pentru companii, asa – numitul CFO. Un CFO ar trebui sa fie cel care sa traga de maneca pe antreprenor si sa ii spuna – exista aceasta posibilitate sa restructuram total finantarea companiei, sa trecem la emisiuni anuale, bianuale, trianuale, depinde de nevoile companiei de tip bonduri care sunt mai scumpe la inceput, dar apoi devin mai usor de gestionat si sa facem pasul catre nivelul urmator cum il fac companiile mai sofisticate, mai mari din piata straina. Si atunci, daca s-ar face lucrurile astea, ar creste si apetitul pentru bonduri.”, sustine Cristian Nacu.

Potrivit acestuia, dupa introducerea pe piata din Romania a unui nou instrument de garantie pentru finantari bancare, IFC a primit semnale ca si alte banci locale sunt interesate de un astfel de produs financiar, in jurul caruia se poate construi un pipeline.

„Am inceput un nou tip de produs financiar catre o prima banca BRD Societe Generale, este asa-numitul SRT (Synthetic Risk Transfer), este un tip de finantare nefinantata, un tip de garantie. Am acordat BRD-ului 105 mil. Euro garantie pentru un portofoliu de 700 mil. Euro, frumusetea acestui tip de finantare elibereaza capital pentru a putea fi folosit ulterior din cauza reducerii riscului fiind garantat de o institutie ca a noastra AAA, se reduce riscul alocat activelor si in felul asta poate fi eliberat capital pentru a fi reinvestit si in special noi am impus niste investitii in active verzi, albastre, gender finance in asa fel incat sa indeplinim si aceste tinte de incluziune, care sunt importante.”, a mai spus Cristian Nacu, Senior Country Officer la International Finance Corporation (IFC), in cadrul panelului Obligatiuni al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2024 sunt Mazars, BCR, Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Globalworth si Vetimex Capital sunt Suporting Partners ai evenimentului.

 

 

Citeste aici toata seria MIRSANU IPO CHALLENGE 2024

MIRSANU IPO CHALLENGE 2024: Ce aduce si ce tine inca departe companiile antreprenoriale de pietele de capital. „Nu vad de ce Dedeman, compania care produce Borsec sau Cristim nu ar fi pe piata de capital”. Companii din industrie, energie si agribusiness, cu apetit de IPO pe bursa de la Bucuresti. Ce planuri de finantare au companiile si statul roman pe pietele de capital si cum se misca portofoliile investitorilor institutionali

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Toate listarile din ultimii 14 ani de pe bursa au totalizat peste 3,3 mld. Euro, am avut peste 50 de listari din 2010 pana acum, din care 15 au fost pe piata reglementata. Semnale de potentiale IPO-uri la companii, mai mult dinspre antreprenori si mai putin dinspre fonduri de investitii care cauta un exit pe bursa

Bogdan Chetreanu, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF): Exista interes foarte mare al companiilor din Republica Moldova sa se listeze la Bucuresti. Pe langa IPO-ul Premier Energy si maib, asteptam in 2024 inca o companie privata din Romania sa se listeze. Vor mai fi listari si din partea statului, avand in vedere obligativitatea din PNRR de a lista cel putin 3 companii

Bogdan Zinca, Ministerul de Finante: Urmatoarea emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale in functie de alocare va fi in 2025. Exista doua variante de dezvoltare a acestui program, adica putem sa largim cadrul si sa acoperim cheltuieli sociale ale statului la ministere precum Sanatatea sau Educatia, fie emitem pe alte piete, iar urmatoarea piata naturala ar fi cea locala

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Desi anul fiscal se incheie in iunie, portofoliul IFC in Romania a ajuns astazi la 2,055 mld. USD, din care 515 mil. USD sunt fonduri proprii si am mobilizat aproape 1,6 mld. USD, ajungand la o rata de mobilizare de 3 dolari la fiecare un dolar acordat sub forma de datorie. „Principala sursa de finantare pentru companii nu sunt bancile, ci creditul furnizor”

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Interesul nostru pe zona de obligatiuni corporative va fi orientat din ce in ce mai mult catre emitenti cu un rating bun de sustenabilitate, unde poate putem face un pic de rabat in ceea ce priveste lichiditatea. As vrea sa trag un semnal de atentie privind finantarea statului direct de la populatie, care e un pas de dezintermediere financiara si asta poate sa insemne ca avem mai putini bani care se duc catre economia reala

Florin Ilie, ING Bank: Toti banii care se invart in piata asta – in piata bursiera, in piata de obligatiuni, de equity nu sunt altceva decat credite bancare inca nerambursate

Cosmina Plaveti, BCR: Vedem potentiale IPO-uri la companii din industrie, agribusiness si energie. Avem un portofoliu de obligatiuni de 8,7 mld. RON, din care 55% sunt titluri verzi. Am iesit cu prima emisiune internationala de obligatiuni verzi pentru ca pentru volume mari mergi pe pietele externe, unde sunt si fonduri ESG specializate, iar plaja de investitori este mai larga

Razvan Butucaru, Mazars: La tranzactiile mari, gasesti mai usor investitori care sa investeasca impreuna 1 mld. Euro decat unul singur care sa investeasca aceeasi suma. Din acest motiv, logic ar fi ca piata de capital sa fie mai atractiva si sa poti sa ridici astfel de bani mai usor decat in piata de M&A

Bogdan Chirita, Value4Capital: IPO-ul MedLife este un studiu de caz destul de reusit despre cum poti sa faci un exit pe bursa. Nu am vrut sa mergem pe piata publica, am explorat inainte de IPO o tranzactie privata. Constrangerile unui fond de private equity, care are o perioada de investitie, de crestere a companiei si de exit, ne-au facut sa iesim probabil un pic mai devreme decat ne-am fi dorit

Sorin Petre, PwC: Pe piata de capital, multiplii de evaluare ai companiilor sunt cat de cat mai stabili, deci ar fi o investitie cu un randament mai constant decat pe piata de M&A. Cum difera topul IPO-urilor companiilor antreprenoriale de topul multiplilor PER obtinuti la listarea la BVB

Jan Pricop, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Fondurile de obligatiuni si cu venit fix au pierdut ca pondere in portofoliile fondurilor de investitii de la peste 66% in 2020 la circa 47% acum. Sunt pe trend investitiile in actiuni si cred ca aceasta dinamica se va pastra inca o perioada

Eugeniu Baltag, Purcari: Prin parteneriatul dintre fondatorul companiei, IFC si fondul de investitii Horizon Capital s-a ajuns la o formula de mijloc si am prins valul IPO in 2018. Dupa listare, ne-am finantat tranzactiile M&A din propriul cash si credit bancar, dar vom folosi pe termen mediu oportunitatile de pe piata de capital pentru a emite actiuni suplimentare si a finanta tranzactii

Laurentiu Stan, exit planning advisor: Antreprenorii la inceput de drum se finanteaza din fonduri proprii, iar dupa ce incep sa creasca au nevoie de finantare de datorie. Ei sunt obisnuiti cu banca si au o preconceptie ca le va fi foarte dificil sa ajunga pe piata de capital, ca sunt prea mici pentru listare pe bursa si emisiuni de obligatiuni

mfp main

Bogdan Zinca, Ministerul de Finante: Urmatoarea emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale in functie de alocare va fi in 2025. Exista doua variante de dezvoltare a acestui program, adica putem sa largim cadrul si sa acoperim cheltuieli sociale ale statului la ministere precum Sanatatea sau Educatia, fie emitem pe alte piete, iar urmatoarea piata naturala ar fi cea locala

„In programul pe 2024 avem in obiectiv obligatiunile verzi, care este un pas deja realizat. Urmatoarea emisiune in functie de alocare poate fi in anul 2025. Planul de finantare il facem la sfarsitul anului dupa ce il avem aprobat, avem deficitul, refinantarea datoriei si putem sa ne facem calculele cu ce atragem de pe piata interna si de pe piata externa.”, a declarat Bogdan Zinca, Sef serviciu Contractare la Directia Generala de Trezorerie si Datorie Publica la Ministerul Finantelor Publice, in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2024, eveniment organizat pe 25 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea pietelor de capital.

Ministerul de Finante a emis pe 15 februarie 2024 prima sa emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale, structurata pe doua transe, cu maturitate la 7 ani, iar transa verde cu maturitate la 12 ani. Volumul atras pentru transa cu maturitatea de 7 ani a fost de 2 mld. Euro la randament de 5,394% si o rata de dobanda de 5,375% pe an, iar pentru transa verde cu maturitatea de 12 ani a fost atras un volum de 2 mld. Euro, la randament de 5,734% si o rata de dobanda de 5,625% pe an.

„Ca modalitati de a dezvolta acest program, este oarecum un program nou inceput, exista doua variante – putem diversifica aici cadrul sa largim si pe partea de sustainables, sa acoperim si cheltuielile sociale acolo unde statul roman are cheltuieli importante. Am putea include Ministerul Sanatatii, Ministerul Educatiei, ministere cu bugete foarte mari. Dar in acelasi timp sa ne uitam si catre alte piete pe care sa emitem aceste green bonduri. Urmatoarea piata naturala ar fi piata domestica, chiar daca investitorii locali poate nu au mandate expres pe ESG, din discutiile pe care le-am avut si cu bancile si cu fondurile de pensii un astfel de instrument cu siguranta ar fi cautat si ar fi cumparat.”, a precizat reprezentantul Trezoreriei statului.

„Sa aducem transa green pe programele pentru populatie spre exemplu Fidelis ar fi un pas ulterior. Am incerca sa accesam pietele cele mai relevante din punct de vedere al volumelor, iar un investitor de retail intr-adevar poate ia in calcul in momentul in care investeste daca banii pe care el ii imprumuta statului roman au si un impact din punct de vedere al mediului asupra economiei romanesti. Investitorii institutionali in schimb din ce in ce mai multi dintre ei au aceste mandate incorporate ceea ce ne obliga si pe noi ca emitent sa oferim instrumente in acord cu asteptarile lor”, a adaugat acesta.

Ce obiective au Finantele cu emisiunile de obligatiuni pe pietele internationale si care a fost reactia investitorilor?

„Un program mai recent este cadrul de obligatiuni verzi, unde primii emitenti suverani deja ai acestei emisiuni au reusit sa isi actualizeze cadrul initial. Noi am inceput efectiv sa lucram si aici am avut si inspiratia si norocul ca am avut Banca Mondiala ca partener, am avut un program de asistenta tehnica. Si am inceput sa lucram efectiv la acest program la inceputul anului 2023, un proces foarte laborios care implica o coordonare cu foarte multe ministere de linie, cu bancile de structurare, cu Banca Mondiala care a venit si a incercat sa acopere toata tematica si sa avem un cadru complet conform nevoilor noastre si a fost un proiect reusit”, explica Bogdan Zinca.

„Primul nostru obiectiv era sa ne diversificam baza de investitori, aveam solicitari din ce in ce mai multe de la investitori care spuneau asa – „noi avem mandate dedicate ESG, cat timp voi nu veti emite asa ceva, noua ne este greu sa va cumparam. Va putem cumpara doar dupa portofoliile clasice.” Si atunci primul obiectiv a fost de diversificare, nu ne asteptam sa vedem un diferential de pret intre cele doua emisiuni, dar la momentul emisiunii am avut si surpriza sa avem un randament mult mai bun decat la o emisiune clasica. Oarecum din executia tranzactiei, faptul ca in momentul in care am anuntat emisiunea green, curba noastra de randamente nu s-a miscat ceea ce de fiecare data cand accesam pietele externe, vedem o crestere a randamentelor, in momentul in care am anuntat emisiunea green, curba a ramas flat, nu a fost nicio miscare. Ala a fost primul semnal ca avem foarte multi investitori in spate.”, a precizat reprezentantul Ministerului de Finante.

„Am emis atunci doua transe de titluri, cu maturitate de 7 ani si 12 ani, transa de 12 ani a fost transa green. Ambele le-am pretuit sub curba de randamente. Maturitati nu similare, dar oarecum in aceeasi gama de maturitati, transa de 7 ani a avut o prima de 5 bps (basis points, puncte de baza – n.r.) sub curba, iar transa green de 15 bps si atunci am calculat. Nu este o modalitate foarte clara cum poti calcula greenium-ul (green premium – prima pe care investitorii o platesc in raport cu randamentul obligatiunilor verzi, n.r.), exact cat castigi prin faptul ca ai o transa green, dar standardul pietei este sa emiti ceva similar in aceeasi zi, in aceleasi conditii de piata si diferenta intre cele doua ar reprezenta un greenium.  Si am inregistrat un greenium de 10 bps (puncte de baza) ceea ce tinand cont de sumele imprumutate pentru ca transa a fost de 2 mld. Euro pe maturitatea de 10 ani, pe langa scopul nostru de a ne diversifica, am avut si un avantaj financiar care compenseaza inzecit munca depusa.”, a detaliat Bogdan Zinca. 

„Intr-adevar fata de emisiunile noastre clasice, pe langa aprobarea cadrului, coordonarea cu ministerele de linie si dupa ce emiti ai niste obligatii fata de investitori, primul este un raport de alocare pe care trebuie sa il aratam investitorilor pe ce s-au dus acesti bani, iar apoi intr-un interval de maxim 2 ani trebuie sa avem si un raport de impact sa vada exact sumele investite de ei ce impact au avut din punct de vedere al mediului. Dar tinand cont de ordinele pe care le-am primit in cadrul emisiunii, book-ul maxim a fost de aproape 10 mld. Euro si faptul ca si dupa ce am facut tightening-urile, investitorii au ramas in book, foarte multi investitori tip real money care pe masura ce am redus randamentul si am pastrat ordinele, cat si discutiile pe care le-am avut dupa emisiune noua ne arata  ca in continuare exista o cerere pentru instrumente green si din ce acest motiv urmarim sa mai accesam piata dar avand restrictia trebuie sa utilizam fondurile inainte, din acest motiv am fost oarecum si precauti. S-ar fi putut emite si o suma mult mai mare la valoarea book-ului si la calitatea investitorilor, am fi putut emite si o suma dubla.”, sustine reprezentantul Trezoreriei.

In planul de finantare externa a statului roman pe pietele financiara internationala intra si emisiune de obligatiuni pe piata japoneza.

„Intr-adevar avem in planul de finantare si exploram posibilitatea de a emite obligatiuni Samurai pe piata japoneza. Acolo din primele contacte pe care le avem, sumele nu sunt mari, emitem pentru prima data, un range ar fi intre 300 si 500 mil. Euro. Este o piata specifica a obligatiunilor, cu un numar foarte restrans de investitori, pe care nu ii intereseaza lichiditatea si construiesc destul de greu niste linii de credit, dar in momentul in care investesc isi pastreaza investitiile pana la maturitate.”, a punctat Bogdan Zinca.

„Din punct de vedere al sumelor, nu reprezinta o componenta importanta pentru noi in acest an, din punct de vedere al diversificarii si uitandu-ne pe termen lung, ar putea fi o solutie de finantare atragatoare pentru noi.  Si avem si exemplele din regiune, si Ungaria, si Polonia au accesat acea piata cu rezultate destul de bune”, adauga acesta.

De asemenea, Finantele au planuri de dezvoltare si pe programul de titluri de stat Fidelis prin care statul roman se imprumuta recurent direct de la populatie.

„Avem o noutate pentru programul Fidelis in acord cu sindicatul bancar, incepand cu acest an vom avea 5 emisiuni de titluri de stat Fidelis, de obicei aveau un caracter trimestrial. Incercam sa le cuplam in jurul scadentelor tocmai pentru a permite populatiei sa reinvesteasca sumele ajunse la maturitate. Este un program de succes pe care cu siguranta il vom continua, iar daca la debutul lor nu intuiam sau nu asumam o suma in necesarul total de finantare deja sumele atrase il fac un program esential pentru statul roman si pentru acoperirea necesarului de finantare.”, a punctat Bogdan Zinca.

„Vedem ca si cele doua programe (Fidelis si Tezaur – n.r.) nu se canibalizeaza, sunt tipuri de investitori oarecum diferiti. Investitorii din Fidelis sunt inclusi in sistemul bancar, au un cont bancar, sunt oarecum familiarizati cu sistemul bursei de valori si pe masura ce investesc in titlurile de stat Fidelis cu siguranta vor cauta si alte oportunitati pe care bursa le-o ofera si aceasta va insemna o crestere a intermedierii financiare, pe care si noi ca emitent o urmarim.”, adauga acesta.

„Tot ca un plan pentru viitor, aceste programe merg foarte bine pe piata interna, dar oarecum lasam neadresat destul de mult diaspora romaneasca. Sunt foarte multi romani care locuiesc in strainatate, au venituri acolo si vedem pe timpul lunilor de vara ca primim foarte multe petitii sau vedem niste subscrieri mari in conditiile in care celelalte piete traditionale – interbancara, euroobligatiunile, sunt piete care nu performeaza in acea perioada. Avem un proiect, incercam sa dezvoltam o platforma informatica pe modelul Ghiseul.ro asa cum poti sa iti platesti taxele de oriunde din lume sa poti sa iti achizitionezi si titluri de stat. Este un program in derulare si speram sa il avem operational undeva in a doua jumatate a anului.”, a subliniat reprezentantul Trezoreriei.

„Ultima perioada a fost destul de aglomerata pentru Ministerul Finantelor, am inceput aceste doua proiecte noi chiar daca Fidelis-ul are un istoric, a inceput in 2020 in primul rand pentru ca raspundea unui obiectiv al strategiei noastre de management de datorie publica, respectiv diversificarea bazei de investitori. Ultimii ani au insemnat niste necesitati de finantare destul de ridicate ale statului si astfel a trebuit sa vedem cine ar mai putea cumpara datorie publica. Primul program inceput in 2020, programul de titluri de stat Fidelis a fost dezvoltat in parteneriat cu un sindicat bancar, cu Bursa de Valori Bucuresti, cu Depozitarul Central care sunt implicati foarte mult in acest program si de fapt ei asigura derularea lui si succesul programului de la an la an li se datoreaza in mare parte. A avut in vedere complementaritatea cu un alt program pe care noi il derulam din 2018, erau titlurile de stat pentru populatie pe care le emiteam prin canalele Trezoreriei statului si Posta Romana. A reiesit aceasta idee in primul rand uitandu-ne si la suveranii din zona care isi acopera din necesarul de finantare o pondere din ce in ce mai mare prin aceste programe si uitandu-ne acum suntem deja in al patrulea an de program si vedem rezultatele.”, explica Bogdan Zinca.

„De exemplu, pe ambele programe pentru populatie de la debutul lor am strans aproape 70 mld. RON echivalent, o suma relativ egala intre cele doua programe chiar daca Fidelis are un caracter trimestrial, titlurile prin Trezorerie se vand lunar si ce este foarte important este si retentia investitorilor in aceste programe. In ultimii 4 ani, am emis 70 mld. RON, dar avem in outstanding acum titluri de stat de 37 mld. RON ceea ce inseamna ca majoritatea investitorilor reinvestesc sumele ajunse la maturitate.”, a detaliat reprezentantul Trezoreriei.

„Ca noutati, suplimentar programul Fidelis ne arata accesul si la economiile populatiei, investitiile populatiei in valuta, canalul Trezoriei statului si Posta Romana nu puteau acomoda investitii in valuta si am vazut si de acolo sume foarte bune investite pe un trend crescator, iar rezultatele pe cele doua programe pana la momentul de astazi ne arata un avans foarte ridicat, poate nici nu speram, in primele 4 luni am atras 10 mld. RON prin cele doua programe, sume egale intre cele doua, in conditiile in care tot anul trecut am avut subscrieri totale de 21 mld. RON doar daca luam in calcul scadentele pe care le mai avem in acest an de 13 mld. RON fara a lua in calcul ca ar mai veni si bani noi, am depasi programul semnificativ.”,  a mai spus Bogdan Zinca, Sef serviciu Contractare la Directia Generala de Trezorerie si Datorie Publica la Ministerul Finantelor Publice, in cadrul panelului Obligatiuni al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2024 sunt Mazars, BCR, Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Globalworth si Vetimex Capital sunt Suporting Partners ai evenimentului.

 

 

Citeste aici toata seria MIRSANU IPO CHALLENGE 2024

MIRSANU IPO CHALLENGE 2024: Ce aduce si ce tine inca departe companiile antreprenoriale de pietele de capital. „Nu vad de ce Dedeman, compania care produce Borsec sau Cristim nu ar fi pe piata de capital”. Companii din industrie, energie si agribusiness, cu apetit de IPO pe bursa de la Bucuresti. Ce planuri de finantare au companiile si statul roman pe pietele de capital si cum se misca portofoliile investitorilor institutionali

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Toate listarile din ultimii 14 ani de pe bursa au totalizat peste 3,3 mld. Euro, am avut peste 50 de listari din 2010 pana acum, din care 15 au fost pe piata reglementata. Semnale de potentiale IPO-uri la companii, mai mult dinspre antreprenori si mai putin dinspre fonduri de investitii care cauta un exit pe bursa

Bogdan Chetreanu, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF): Exista interes foarte mare al companiilor din Republica Moldova sa se listeze la Bucuresti. Pe langa IPO-ul Premier Energy si maib, asteptam in 2024 inca o companie privata din Romania sa se listeze. Vor mai fi listari si din partea statului, avand in vedere obligativitatea din PNRR de a lista cel putin 3 companii

Bogdan Zinca, Ministerul de Finante: Urmatoarea emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale in functie de alocare va fi in 2025. Exista doua variante de dezvoltare a acestui program, adica putem sa largim cadrul si sa acoperim cheltuieli sociale ale statului la ministere precum Sanatatea sau Educatia, fie emitem pe alte piete, iar urmatoarea piata naturala ar fi cea locala

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Desi anul fiscal se incheie in iunie, portofoliul IFC in Romania a ajuns astazi la 2,055 mld. USD, din care 515 mil. USD sunt fonduri proprii si am mobilizat aproape 1,6 mld. USD, ajungand la o rata de mobilizare de 3 dolari la fiecare un dolar acordat sub forma de datorie. „Principala sursa de finantare pentru companii nu sunt bancile, ci creditul furnizor”

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Interesul nostru pe zona de obligatiuni corporative va fi orientat din ce in ce mai mult catre emitenti cu un rating bun de sustenabilitate, unde poate putem face un pic de rabat in ceea ce priveste lichiditatea. As vrea sa trag un semnal de atentie privind finantarea statului direct de la populatie, care e un pas de dezintermediere financiara si asta poate sa insemne ca avem mai putini bani care se duc catre economia reala

Florin Ilie, ING Bank: Toti banii care se invart in piata asta – in piata bursiera, in piata de obligatiuni, de equity nu sunt altceva decat credite bancare inca nerambursate

Cosmina Plaveti, BCR: Vedem potentiale IPO-uri la companii din industrie, agribusiness si energie. Avem un portofoliu de obligatiuni de 8,7 mld. RON, din care 55% sunt titluri verzi. Am iesit cu prima emisiune internationala de obligatiuni verzi pentru ca pentru volume mari mergi pe pietele externe, unde sunt si fonduri ESG specializate, iar plaja de investitori este mai larga

Razvan Butucaru, Mazars: La tranzactiile mari, gasesti mai usor investitori care sa investeasca impreuna 1 mld. Euro decat unul singur care sa investeasca aceeasi suma. Din acest motiv, logic ar fi ca piata de capital sa fie mai atractiva si sa poti sa ridici astfel de bani mai usor decat in piata de M&A

Bogdan Chirita, Value4Capital: IPO-ul MedLife este un studiu de caz destul de reusit despre cum poti sa faci un exit pe bursa. Nu am vrut sa mergem pe piata publica, am explorat inainte de IPO o tranzactie privata. Constrangerile unui fond de private equity, care are o perioada de investitie, de crestere a companiei si de exit, ne-au facut sa iesim probabil un pic mai devreme decat ne-am fi dorit

Sorin Petre, PwC: Pe piata de capital, multiplii de evaluare ai companiilor sunt cat de cat mai stabili, deci ar fi o investitie cu un randament mai constant decat pe piata de M&A. Cum difera topul IPO-urilor companiilor antreprenoriale de topul multiplilor PER obtinuti la listarea la BVB

Jan Pricop, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Fondurile de obligatiuni si cu venit fix au pierdut ca pondere in portofoliile fondurilor de investitii de la peste 66% in 2020 la circa 47% acum. Sunt pe trend investitiile in actiuni si cred ca aceasta dinamica se va pastra inca o perioada

Eugeniu Baltag, Purcari: Prin parteneriatul dintre fondatorul companiei, IFC si fondul de investitii Horizon Capital s-a ajuns la o formula de mijloc si am prins valul IPO in 2018. Dupa listare, ne-am finantat tranzactiile M&A din propriul cash si credit bancar, dar vom folosi pe termen mediu oportunitatile de pe piata de capital pentru a emite actiuni suplimentare si a finanta tranzactii

Laurentiu Stan, exit planning advisor: Antreprenorii la inceput de drum se finanteaza din fonduri proprii, iar dupa ce incep sa creasca au nevoie de finantare de datorie. Ei sunt obisnuiti cu banca si au o preconceptie ca le va fi foarte dificil sa ajunga pe piata de capital, ca sunt prea mici pentru listare pe bursa si emisiuni de obligatiuni

asf 624x344

Bogdan Chetreanu, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF): Exista interes foarte mare al companiilor din Republica Moldova sa se listeze la Bucuresti. Pe langa IPO-ul Premier Energy si maib, asteptam in 2024 inca o companie privata din Romania sa se listeze. Vor mai fi listari si din partea statului, avand in vedere obligativitatea din PNRR de a lista cel putin 3 companii

„Suntem in discutii de listare cu cea mai mare banca din Republica Moldova, maib. Exista un interes foarte foarte mare al companiilor din Republica Moldova sa se listeze pe bursa de la Bucuresti. Singura problema pe care o intampinam, vointa exista de ambele parti, practic de toate partile pentru ca sunt aici mai multi jucatori implicati – si Banca Nationala a Moldovei pentru ca specificul legislatiei lor este de asa natura, ei de exemplu sunt proprietarul depozitarului, ASF, emitentul care daca s-ar putea maine sa fie listat la Bucuresti, insa la ce lucram acum impreuna cu partenerii nostri din Republica Moldova lucram in sensul ca le oferim consultanta, le oferim sfaturi la armonizarea legislatiei pentru ca noi suntem conectati la legislatia europeana si pentru ca o companie dintr-un stat tert sa se poata lista in Romania trebuie ca legislatia din acel stat sa poata sa permita acest lucru. Speram ca acest lucru se va intampla anul acesta”, a declarat Bogdan Chetreanu, Sef serviciu Emitenti si Oferte publice la Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF), in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2024, eveniment organizat pe 25 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea pietelor de capital.

Intrebat daca dupa rezolvarea problemelor tehnice de reglementare, daca se asteapta dupa maib sa urmeze listarea altor companii mari din Moldova pe piata de la Bucuresti, Bogdan Chetreanu a raspuns: 

„Absolut. Da. (…) Toti se indreapta catre bursa de la Bucuresti”.

„Cred ca va mai fi inca o listare in acest an, o companie privata din Romania. Nu am date, nu am nume si chiar daca as sti nu as putea sa vi le dezvalui pentru ca mai sunt aici oameni care au lucrat cu noi in calitate de consultanti. Noi suntem foarte proactivi si foarte business oriented in ceea ce priveste listarile cel putin. Exista o cutuma. O companie daca vrea sa faca un IPO vine la ASF sa discute mult inainte de a depunde documentatia tocmai ca sa ne asiguram ca e totul in regula. Deci, sper ca inca o companie va fi in 2024.”, a spus reprezentantul ASF.

In acest moment, intra in linie dreapta pe bursa de la Bucuresti IPO-ul companiei de energie Premier Energy.

„Pot sa va spun ca sunt in curs sa depuna documentatia finala la ASF, deci asteptam intr-un timp foarte scurt aceasta companie sa iasa pe piata. Nu va pot spune valori pentru ca, in primul rand, nu le stiu si chiar daca le-as sti n-as putea sa vi le spun”, a precizat Bogdan Chetreanu.

Pe langa companiile antreprenoriale, vor mai veni listari din partea companiilor de stat?

„Sigur vor mai fi listari din partea statului pentru ca avem obligativitate din PNRR sa listam cel putin 3 companii. Pana acum nu am avut semnale in sensul asta, dar probabil ca urmeaza sa se intample.”, a spus reprezentantul autoritatii de reglementare in domeniul pietelor de capital.

„In ceea ce priveste companiile de stat, (…) bursa s-a cam bazat pe companiile de stat ceea ce nu este un lucru rau, este un lucru foarte bun. Ar fi fost si mai bine daca Romania ar fi avut legislatia din Polonia, care obliga toate companiile de stat care voiau sa se privatizeze sa o faca prin intermediul bursei. Ar fi fost mult mai bine, dar asta e, lucram cu ce avem, nu putem sa dam timpul inapoi.”, afirma Bogdan Chetreanu.

Pana acum, companiile private antreprenoriale au facut IPO-uri pe piata principala a bursei de la Bucuresti, care au totalizat aproape jumatate de miliard de euro in ultimul deceniu incepand cu 2014, potrivit datelor prezentate de catre ASF.

„Sa facem o trecere in revista cu ce s-a intamplat in ultimii 10 ani pentru ca in 2014 s-a intamplat listarea Electrica, cea mai mare din acea vreme. Si dupa aceea a urmat Medlife, deci o companie privata care a strans din IPO in jur de 51 mil. Euro. In 2017, a urmat Digi, operator de telecomunicatii, firma inregistrata in Olanda, dar listata numai la Bursa de Valori Bucuresti, valoarea ofertei la acea data fiind de 205 mil. Euro. In 2018, a urmat Purcari, un emitent din Republica Moldova, dar incorporat in Cipru, care s-a listat exclusiv pe piata de la BVB, ei au strans atunci 40 mil. Euro. Vine anul 2021 care dupa ce toti l-am vazut si l-am trait, toti am sperat ca o sa fie un trend, din pacate nu a fost asa, tot mai speram. Atunci au fost 3 listari mari. Deci a fost One-ul cu 53 mil. Euro, TTS cu 58,5 mil. Euro si a urmat, ultima a fost Aquila, cea mai mare dintre cele trei, cu 74 mil. Euro. Aici s-a cam terminat, a venit apoi anul 2022. Dupa cum stim, contextul international a fost de asa natura pentru ca a inceput razboiul din Ucraina. Nu s-a mai intamplat nimic. A venit anul 2023 cu ceea ce asteptam de foarte multi ani cu Hidroelectrica, care daca nu ma insel a fost cea mai mare listare din Europa si oricum in top listari in lume, cu aproape 2 mld. Euro”, a detaliat reprezentantul ASF.

De asemenea, in 2017 a avut loc IPO-ul companiei private Sphera Franchise Group, cu un IPO de 62 mil. Euro.

„Pe piata Aero, a existat o efervescenta in 2021 au fost vreo 20 de companii. Cred ca in 2022 cam la fel, specificul acestor listari este ca in general nu se fac prin oferta, cred ca au fost una sau doua exceptii cand s-au facut prin oferta publica si mai urmeaza una acum daca nu ma insel. Dar astea sunt raritati, de obicei se face prin plasament privat, urmat de listare tehnica la BVB. Dar am avut de exemplu companii de foarte mare succes care au luat acest drum, care au facut oferta privata, apoi s-au listat si acum sunt pe piata reglementata cum e de exemplu Arobs Transilvania, unicorn romanesc cu capitalizare de peste 1 mld. RON.”, a adaugat Bogdan Chetreanu.

De ce nu se listeaza mai multe companii antreprenoriale pe bursa de la Bucuresti?

„Eu zic ca mentalitatea antreprenorilor in Romania este cea mai mare bariera. Daca stam sa ne uitam la marile companii la multinationale, deci cele care sunt practic motorul economiei mondiale, cele care aduc cea mai mare plusvaloare, ce au ele in comun?! Cu foarte mici exceptii, toate sunt listate pe bursele mari. Adica pentru o companie americana sau din Vest, in general, sa fii listat pe bursa de la New York sau de la Londra este deja o chestie de prestigiu, cand ajungi la un anumit nivel trebuie neaparat sa fii acolo pentru ca altfel nu existi, nu te baga nimeni in seama.”, a punctat reprezentantul Autoritatii de Supraveghere Financiare.

„Din pacate, ASF nu prea are ce sa faca. Aici e mai mult treaba intermediarilor, a bursei sa fie un pic mai agresivi, mai convingatori. Eu nu vad de ce nu ar fi Dedeman, compania care produce Borsec, de ce nu ar fi Cristim pe piata de capital?! Avem atatea, am spus aici cateva companii care sunt modele de antreprenoriat, modele de succes. In aceste trei cazuri, putem spune ca nu au nevoie de bani, stau pe foarte mult cash, dar inca o data depinde de ceilalti actori din piata sa-i convinga ca e frumos sa fii listat, sa fii pe piata de capital si ca avantajele sunt mult mai multe decat dezavantajele cum ar fi cerintele de disclosure”, a mai declarat Bogdan Chetreanu, Sef serviciu Emitenti si Oferte publice la Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF), in cadrul panelului Tendinte ale pietei de capital din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2024 sunt Mazars, BCR, Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Globalworth si Vetimex Capital sunt Suporting Partners ai evenimentului.

 

 

Citeste aici toata seria MIRSANU IPO CHALLENGE 2024

MIRSANU IPO CHALLENGE 2024: Ce aduce si ce tine inca departe companiile antreprenoriale de pietele de capital. „Nu vad de ce Dedeman, compania care produce Borsec sau Cristim nu ar fi pe piata de capital”. Companii din industrie, energie si agribusiness, cu apetit de IPO pe bursa de la Bucuresti. Ce planuri de finantare au companiile si statul roman pe pietele de capital si cum se misca portofoliile investitorilor institutionali

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Toate listarile din ultimii 14 ani de pe bursa au totalizat peste 3,3 mld. Euro, am avut peste 50 de listari din 2010 pana acum, din care 15 au fost pe piata reglementata. Semnale de potentiale IPO-uri la companii, mai mult dinspre antreprenori si mai putin dinspre fonduri de investitii care cauta un exit pe bursa

Bogdan Chetreanu, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF): Exista interes foarte mare al companiilor din Republica Moldova sa se listeze la Bucuresti. Pe langa IPO-ul Premier Energy si maib, asteptam in 2024 inca o companie privata din Romania sa se listeze. Vor mai fi listari si din partea statului, avand in vedere obligativitatea din PNRR de a lista cel putin 3 companii

Bogdan Zinca, Ministerul de Finante: Urmatoarea emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale in functie de alocare va fi in 2025. Exista doua variante de dezvoltare a acestui program, adica putem sa largim cadrul si sa acoperim cheltuieli sociale ale statului la ministere precum Sanatatea sau Educatia, fie emitem pe alte piete, iar urmatoarea piata naturala ar fi cea locala

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Desi anul fiscal se incheie in iunie, portofoliul IFC in Romania a ajuns astazi la 2,055 mld. USD, din care 515 mil. USD sunt fonduri proprii si am mobilizat aproape 1,6 mld. USD, ajungand la o rata de mobilizare de 3 dolari la fiecare un dolar acordat sub forma de datorie. „Principala sursa de finantare pentru companii nu sunt bancile, ci creditul furnizor”

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Interesul nostru pe zona de obligatiuni corporative va fi orientat din ce in ce mai mult catre emitenti cu un rating bun de sustenabilitate, unde poate putem face un pic de rabat in ceea ce priveste lichiditatea. As vrea sa trag un semnal de atentie privind finantarea statului direct de la populatie, care e un pas de dezintermediere financiara si asta poate sa insemne ca avem mai putini bani care se duc catre economia reala

Florin Ilie, ING Bank: Toti banii care se invart in piata asta – in piata bursiera, in piata de obligatiuni, de equity nu sunt altceva decat credite bancare inca nerambursate

Cosmina Plaveti, BCR: Vedem potentiale IPO-uri la companii din industrie, agribusiness si energie. Avem un portofoliu de obligatiuni de 8,7 mld. RON, din care 55% sunt titluri verzi. Am iesit cu prima emisiune internationala de obligatiuni verzi pentru ca pentru volume mari mergi pe pietele externe, unde sunt si fonduri ESG specializate, iar plaja de investitori este mai larga

Razvan Butucaru, Mazars: La tranzactiile mari, gasesti mai usor investitori care sa investeasca impreuna 1 mld. Euro decat unul singur care sa investeasca aceeasi suma. Din acest motiv, logic ar fi ca piata de capital sa fie mai atractiva si sa poti sa ridici astfel de bani mai usor decat in piata de M&A

Bogdan Chirita, Value4Capital: IPO-ul MedLife este un studiu de caz destul de reusit despre cum poti sa faci un exit pe bursa. Nu am vrut sa mergem pe piata publica, am explorat inainte de IPO o tranzactie privata. Constrangerile unui fond de private equity, care are o perioada de investitie, de crestere a companiei si de exit, ne-au facut sa iesim probabil un pic mai devreme decat ne-am fi dorit

Sorin Petre, PwC: Pe piata de capital, multiplii de evaluare ai companiilor sunt cat de cat mai stabili, deci ar fi o investitie cu un randament mai constant decat pe piata de M&A. Cum difera topul IPO-urilor companiilor antreprenoriale de topul multiplilor PER obtinuti la listarea la BVB

Jan Pricop, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Fondurile de obligatiuni si cu venit fix au pierdut ca pondere in portofoliile fondurilor de investitii de la peste 66% in 2020 la circa 47% acum. Sunt pe trend investitiile in actiuni si cred ca aceasta dinamica se va pastra inca o perioada

Eugeniu Baltag, Purcari: Prin parteneriatul dintre fondatorul companiei, IFC si fondul de investitii Horizon Capital s-a ajuns la o formula de mijloc si am prins valul IPO in 2018. Dupa listare, ne-am finantat tranzactiile M&A din propriul cash si credit bancar, dar vom folosi pe termen mediu oportunitatile de pe piata de capital pentru a emite actiuni suplimentare si a finanta tranzactii

Laurentiu Stan, exit planning advisor: Antreprenorii la inceput de drum se finanteaza din fonduri proprii, iar dupa ce incep sa creasca au nevoie de finantare de datorie. Ei sunt obisnuiti cu banca si au o preconceptie ca le va fi foarte dificil sa ajunga pe piata de capital, ca sunt prea mici pentru listare pe bursa si emisiuni de obligatiuni

bvb main

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Toate listarile din ultimii 14 ani de pe bursa au totalizat peste 3,3 mld. Euro, am avut peste 50 de listari din 2010 pana acum, din care 15 au fost pe piata reglementata. Semnale de potentiale IPO-uri la companii, mai mult dinspre antreprenori si mai putin dinspre fonduri de investitii care cauta un exit pe bursa

„Ca si valoare, toate listarile astea in ultimii 14 ani au valorat 3,3 mld. Euro, din care 2,1 mld. s-au intamplat in ultimul an. Hidroelectrica, ca si valoare, este mai mult de jumatate din ceea ce s-a intamplat in ultimii 13 ani, deci putem spune cu convingere ca avem un trend, este mult mai accelerat fata de ce am vazut in ultimii ani”, a declarat Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti, in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2024, eveniment organizat pe 25 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea pietelor de capital.

„Uitandu-ne la ultimii 13 ani, avem numai pe zona de equities mai mult de 50 de listari din 2010 pana acum, dintre care 15 pe piata reglementata si 39 pe piata Aero. Insa, acest ritm s-a accelerat foarte tare in ultimii 3 – 4 ani. As vrea sa ma refer la anul 2021, care pentru noi a dat un semnal foarte puternic. In anul 2021, s-au intamplat aproape jumatate din aceste listari, care s-au intamplat in ultimii 13 ani ca si numar.”, a detaliat Adrian Tanase de la BVB.

Potrivit acestuia, in primul rand, conditiile macro au permis-o cu ratele de dobanzi care existau atunci – dobanzi foarte mici si apetit foarte mare pentru „risky assets” (active cu risc ridicat – n.r.).

„In 2021 a fost un numar de listari pe care nu l-am regasit in niciun alt an din acesti 13 – 14 ani, in care am avut o listare – doua sau trei pe an, prin zona asta ne invarteam. Intr-un singur an se intamplau jumatate din acest numar total si pentru noi este un semnal specific pentru ca nu puteam regasi acest trend global. Pot spune ca doar in Romania s-a intamplat bumper-ul asta atat de evident.”, a detaliat Adrian Tanase de la BVB.

„Imi este foarte clar ca un declic s-a intamplat in lumea antreprenorilor. Au inceput antreprenorii sa descopere mecanismele pietei de capital si macar sa il studieze cu atentie si sa vada avantajele daca se listeaza. Este un capital complementar creditului bancar, nu este alternativ cum se spune. Este un alt filtru, un alt tip de capital fata de capitalul oferit de banca si antreprenorii trebuie sa inteleaga asta. In primul rand, ei trebuie sa constientizeze care este nevoia lor de capital, care este profilul de capital de care au nevoie si dupa aia sa se duca pe canalul potrivit.”, a adaugat reprezentantul Bursei de Valori Bucuresti.

„Foarte multi antreprenori inca merg la banca cerand capital la risc, iar banca nu are acel apetit. Deci trebuie sa se inteleaga ca capitalul cu apetit mai mare la risc exista pe Bursa de Valori Bucuresti.  Si, cum ziceam, anul 2021 ne-a aratat acest lucru, ca acest declic s-a facut.  Eu zic ca in comunitatea antreprenorilor poate penetrarea ideii de piata de capital nu este inca unde ar trebui sa fie, dar este un inceput si cred ca in timp isi va arata rezultatele”, a punctat Adrian Tanase.

„Ca perspectiva, avand in vedere aceste considerente, nu pot sa am decat perspective bune si pozitive. Sunt convins ca vom avea un alt pipeline in urmatorii 15 ani fata de ultimii 15 ani, asta daca nu se intampla vreo „lebada neagra” bineinteles. In conditii normale, sunt convins ca vom avea o alta poveste de acum incolo.  Bineinteles, nu depinde doar de vointa si intelegerea antreprenorului in a accesa piata de capital. Depinde, din pacate, si de conditiile macro existente, apetitul sau disponibilitatea capitalului riscant nu este una constanta, cateodata e mai mare, cateodata e mai mica. In mod sigur noi ne aflam intr-o zona a acestei disponibilitati cu un nivel mai scazut fata de ce era in 2021, tot legata de ratele de dobanzi. Cu cat dobanzile sunt mai mari cu atat apetitul pentru investitii in equities e mai mic. Dar trebuie sa se normalizeze aceste lucruri si sunt convins ca perioada ce va urma va fi una mult mai buna decat ce am avut in ultimii 14 ani.”,  estimeaza directorul general al BVB.

Potrivit acestuia, un tichet de IPO de peste 70 mil. Euro cum a facut Aquila sunt tichete importante pentru bursa de la Bucuresti. 

„Bineinteles ca ne dorim ca aceste tichete (IPO – n.r.) sa fie din ce in ce mai mari si o sa urmeze unul care s-ar putea sa fie mai mare decat ce a fost facut pana acum.”, a punctat reprezentantul BVB.

Semnalele companiilor interesate de un IPO pe bursa de la Bucuresti vin acum mai mult ca urmare a nevoii de exit a unor fonduri de investitii, cum s-a intamplat la valul IPO din 2016 – 2018, sau ca urmare a dorintei antreprenorilor de a isi lista afacerea si a lua finantare de la investitorii de pe piata de capital, cum s-a intamplat la valul IPO din 2021?

„E mai mult dinspre antreprenori. La Aquila de exemplu a fost exclusiv majorare de capital pentru M&A, ceea ce este un story foarte atractiv. Si ce urmeaza?! Poate sa fie un mix. Investitorilor le plac deal-urile in care banii intra in companii ca sa creasca. Exitul (unui actionar minoritat) este putin mai jos ca apetit al investitorilor pe piata de capital. Bineinteles ca exitul merge la o companie ca Dedeman, depinde de marimea acelei companii. Dar, de obicei, vorbim de companii de crestere si aici vrem sa vedem deal-uri in piata primara”, a spus Adrian Tanase, CEO-ul BVB.

De ce nu isi listeaza antreprenorii companiile pe bursa?

„Poate fi si o chestie de mentalitate. Trebuie sa ai disponibilitatea de a merge mai departe. La un moment dat, pui un deal (o tranzactie – n.r.) pe masa si e foarte atractiv deal-ul asta in M&A. Trebuie sa fie un antreprenor care sa aiba disponibilitatea si curajul sa mearga mai departe. Iar asta este o chestie culturala care trebuie sa se dezvolte si totodata sperantele sunt din punct de vedere al timpului pe care il ai la dispozitie catre tinerii antreprenori care vor capata aceasta disponibilitate si curaj de a merge mai departe adica sa refuze un deal si sa isi creasca compania prin piata de capital. Asta este una. A doua, trebuie sa avem o piata eficienta, un un valuation (evaluare – n.r.) atractiv. Asta ne dorim –  valuation-ul in piata de capital sa fie acolo unde ar trebui sa fie.”, sustine Adrian Tanase.

„Astea sunt cele doua zone care ar trebui sa se mentina si ar trebui sa vedem mai multe deal-uri. Avem bani foarte multi, pensiile noastre private ar trebui investite in piata de capital, avem acolo 26 mld. Euro in aceste fonduri de pensii. Trebuie sa se creeze aceste oportunitati si in Romania. Este obligatoriu sa intensificam acest pipeline de listari.”, a spus directorul general al Bursei de Valori Bucuresti.

„Si sper ca bursa sa devina mult mai vizibila si in zona de comunitate de private equity. Domnii de la private equity sa se uite si sa stie care este realitatea de pe bursa, iar realitatea este ca poti face deal-uri mari. Un deal de 200 mil. Euro se face mai usor decat un deal de 20 mil. Euro. Si aici este o chestie la care trebuie sa lucram, trebuie sa crestem participarea in piata de capital a retailului astfel incat sa acoperim si zona asta mai mica, care inca nu merge cum ar trebui. Un deal de 1 mld. se face mai usor decat un deal de 50 mil. Euro.”, este de parere Adrian Tanase de la BVB.

„Speram si noi sa ajungem acolo, suntem cu numarul de conturi de tranzactionare, s-a triplat in ultimii 5 ani, un trend foarte bun, ar trebui inca sa se ma tripleze de acum incolo ca sa fim comparabili cu Polonia ca si participare a indivizilor. Cand o sa avem mai mult retail, cand o sa avem fonduri deschise de investitii care sa se fi nisat pe companii mai mici, adica sa avem o participare in active mult mai mari, cred ca vom acoperi si acea zona de deal-uri.”, a mai spus Adrian Tanase, directorul general al Bursei de Valori Bucuresti, in cadrul panelului Tendinte ale pietei de capital din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2024 sunt Mazars, BCR, Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Globalworth si Vetimex Capital sunt Suporting Partners ai evenimentului.

 

Citeste aici toata seria MIRSANU IPO CHALLENGE 2024

MIRSANU IPO CHALLENGE 2024: Ce aduce si ce tine inca departe companiile antreprenoriale de pietele de capital. „Nu vad de ce Dedeman, compania care produce Borsec sau Cristim nu ar fi pe piata de capital”. Companii din industrie, energie si agribusiness, cu apetit de IPO pe bursa de la Bucuresti. Ce planuri de finantare au companiile si statul roman pe pietele de capital si cum se misca portofoliile investitorilor institutionali

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Toate listarile din ultimii 14 ani de pe bursa au totalizat peste 3,3 mld. Euro, am avut peste 50 de listari din 2010 pana acum, din care 15 au fost pe piata reglementata. Semnale de potentiale IPO-uri la companii, mai mult dinspre antreprenori si mai putin dinspre fonduri de investitii care cauta un exit pe bursa

Bogdan Chetreanu, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF): Exista interes foarte mare al companiilor din Republica Moldova sa se listeze la Bucuresti. Pe langa IPO-ul Premier Energy si maib, asteptam in 2024 inca o companie privata din Romania sa se listeze. Vor mai fi listari si din partea statului, avand in vedere obligativitatea din PNRR de a lista cel putin 3 companii

Bogdan Zinca, Ministerul de Finante: Urmatoarea emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale in functie de alocare va fi in 2025. Exista doua variante de dezvoltare a acestui program, adica putem sa largim cadrul si sa acoperim cheltuieli sociale ale statului la ministere precum Sanatatea sau Educatia, fie emitem pe alte piete, iar urmatoarea piata naturala ar fi cea locala

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Desi anul fiscal se incheie in iunie, portofoliul IFC in Romania a ajuns astazi la 2,055 mld. USD, din care 515 mil. USD sunt fonduri proprii si am mobilizat aproape 1,6 mld. USD, ajungand la o rata de mobilizare de 3 dolari la fiecare un dolar acordat sub forma de datorie. „Principala sursa de finantare pentru companii nu sunt bancile, ci creditul furnizor”

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Interesul nostru pe zona de obligatiuni corporative va fi orientat din ce in ce mai mult catre emitenti cu un rating bun de sustenabilitate, unde poate putem face un pic de rabat in ceea ce priveste lichiditatea. As vrea sa trag un semnal de atentie privind finantarea statului direct de la populatie, care e un pas de dezintermediere financiara si asta poate sa insemne ca avem mai putini bani care se duc catre economia reala

Florin Ilie, ING Bank: Toti banii care se invart in piata asta – in piata bursiera, in piata de obligatiuni, de equity nu sunt altceva decat credite bancare inca nerambursate

Cosmina Plaveti, BCR: Vedem potentiale IPO-uri la companii din industrie, agribusiness si energie. Avem un portofoliu de obligatiuni de 8,7 mld. RON, din care 55% sunt titluri verzi. Am iesit cu prima emisiune internationala de obligatiuni verzi pentru ca pentru volume mari mergi pe pietele externe, unde sunt si fonduri ESG specializate, iar plaja de investitori este mai larga

Razvan Butucaru, Mazars: La tranzactiile mari, gasesti mai usor investitori care sa investeasca impreuna 1 mld. Euro decat unul singur care sa investeasca aceeasi suma. Din acest motiv, logic ar fi ca piata de capital sa fie mai atractiva si sa poti sa ridici astfel de bani mai usor decat in piata de M&A

Bogdan Chirita, Value4Capital: IPO-ul MedLife este un studiu de caz destul de reusit despre cum poti sa faci un exit pe bursa. Nu am vrut sa mergem pe piata publica, am explorat inainte de IPO o tranzactie privata. Constrangerile unui fond de private equity, care are o perioada de investitie, de crestere a companiei si de exit, ne-au facut sa iesim probabil un pic mai devreme decat ne-am fi dorit

Sorin Petre, PwC: Pe piata de capital, multiplii de evaluare ai companiilor sunt cat de cat mai stabili, deci ar fi o investitie cu un randament mai constant decat pe piata de M&A. Cum difera topul IPO-urilor companiilor antreprenoriale de topul multiplilor PER obtinuti la listarea la BVB

Jan Pricop, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Fondurile de obligatiuni si cu venit fix au pierdut ca pondere in portofoliile fondurilor de investitii de la peste 66% in 2020 la circa 47% acum. Sunt pe trend investitiile in actiuni si cred ca aceasta dinamica se va pastra inca o perioada

Eugeniu Baltag, Purcari: Prin parteneriatul dintre fondatorul companiei, IFC si fondul de investitii Horizon Capital s-a ajuns la o formula de mijloc si am prins valul IPO in 2018. Dupa listare, ne-am finantat tranzactiile M&A din propriul cash si credit bancar, dar vom folosi pe termen mediu oportunitatile de pe piata de capital pentru a emite actiuni suplimentare si a finanta tranzactii

Laurentiu Stan, exit planning advisor: Antreprenorii la inceput de drum se finanteaza din fonduri proprii, iar dupa ce incep sa creasca au nevoie de finantare de datorie. Ei sunt obisnuiti cu banca si au o preconceptie ca le va fi foarte dificil sa ajunga pe piata de capital, ca sunt prea mici pentru listare pe bursa si emisiuni de obligatiuni