Arhiva lunii mai 2021

Raiffeisen Bank SA a atras printr-o emisiune de obligatiuni ‘’verzi’’ 400 mil. Lei pe 5 ani la un cupon de peste 3% pe an

Raiffeisen Bank SA, subsidiara locala a grupului bancar austriac Raiffeisen si una dintre bancile din top 6 dupa active din Romania, a anuntat pe 7 mai 2021 ca a plasat o emisiune de obligatiuni de 400,575 mil. Lei in conditiile in care emisiunea a fost suprasubscrisa de 1,6 ori la o cerere de 650 mil. Lei.

‘’Raiffeisen Bank S.A. a plasat astazi in premiera pentru sectorul bancar din Romania prima emisiune de obligatiuni verzi senioare preferentiale, cu scopul de a finanta proiecte eligibile care sa asigure tranzitia catre o economie sustenabila si durabila. De asemenea, obligatiunile urmeaza sa fie incluse in baza de fonduri proprii si datorii eligibile ale bancii, dupa aprobarea Bancii Nationale a Romaniei’’, au spus reprezentantii bancii.

Titlurile au o maturitate de 5 ani si un cupon fix de 3,086%, cu aproximativ 0,5 puncte procentuale peste randamentul titlurilor de stat in lei de referinta cu aceeasi maturitate, precizeaza reprezentantii Raiffeisen.

“Prin aceasta emisiune dorim sa reconfirmam angajamentul nostru de a contribui la dezvoltarea unor comunitati sustenabile si prospere, prin mobilizarea resurselor catre proiecte care sa genereze valoare pentru intreaga societate si care au un impact social si de mediu pozitiv”, a spus Steven van Groningen, presedinte si CEO la Raiffeisen Bank. “Ne bucura interesul ridicat al investitorilor pentru prima emisiune de obligatiuni verzi a unei banci locale, ceea ce ne arata ca aspectele legate de sustenabilitate joaca un rol in crestere in deciziile investitionale ale institutiilor financiare.”, a declarat Romulus Mircea, director Managementul Bilantului si al Portofoliului la Raiffeisen Bank.

Pe 23 aprilie 2021, Adunarea generala a actionarilor bancii a aprobat majorarea plafonului maxim pentru lansarea unor emisiuni de obligatiuni anterior aprobat cu 500 mil. Euro, noul plafonul maxim aprobat pentru lansarea unor emisiuni de obligatiuni fiind de 1,5 mld. Euro. O alta hotarare a actionarilor bancii a stabilit ca obligatiunile pot fi emise si in USD pe langa posibilitatea aprobata anterior ca titlurile pot fi emise in RON si in Euro. De asemenea, actionarii au mai decis pe 23 aprilie 2021 ca poti fi emise atat obligatiuni listate cat si nelistate, care pot fi oferite atat prin oferta publica cat si prin plasament privat.

In decembrie 2019, Raiffeisen Bank SA a emis obligatiuni in valoare de 480 mil. lei cu maturitate pe 10 ani la o dobanda ROBOR la 3 luni + 3,5%.

Bancile comerciale, cat si cele internationale de dezvoltare, s-au numarat in ultimii ani printre cei mai activi emitenti de obligatiuni de pe piata de capital din Romania.

Raiffeisen Bank SA (Raiffeisen Bank Romania) a raportat pentru 2020 o crestere cu 20% a activelor totale ale bancii pana la 51,3 mld. Lei (peste 10 mld. Euro, calculat la cursul mediu RON – Euro pentru 2020) si o scadere cu 17% a profitului net pana la 644 mil. Lei (in jurul a 134 mil. Euro).

Raiffeisen Bank are peste 20 de ani de activitate pe piata bancara din Romania si peste 2,2 milioane de clienti, persoane fizice si juridice, peste 4.800 de angajati, 330 de agentii in toata tara, 720 de ATM-uri, 393 de masini multifunctionale (MFM-uri) si o retea de peste 24.500 de POS-uri.

Ultimul raport anual al bancii centrale plasa Raiffeisen Bank cu o cota de piata de 8,66% dupa activul net bilantier intre primele sase banci din Romania.

Grupul brazilian BRF si-a facut exitul din Romania dupa vanzarea afacerii sale locale catre grupul Aaylex pentru un pret de 20 mil. euro

Grupul brazilian BRF, una dintre cele mai mari companii globale din industria alimentara, a anuntat pe 4 mai 2021 finalizarea exitului sau de pe piata din Romania prin vanzarea pachetului sau de 100% din actiunile Banvit Foods SRL catre grupul Aaylex, jucator de top pe piata locala a carnii de pui.

Pretul de vanzare a celor doua facilitati detinute de brazilienii de la BRF in Romania a fost de 20,3 mil. Euro, tranzactia fiind semnata in decembrie 2020.

O echipa de avocati Tuca Zbarcea & Asociatii coordonata de catre Silvana Ivan, Partener al firmei, a asistat vanzatorul in tranzactie.

Banvit Foods SRL, cu sediul in sat Ion Roata din jud. Ialomita, a raportat pentru 2019 un profit net de 2,4 mil. euro la o cifra de afaceri de 33,3 mil. euro si un personal mediu format din 153 de angajati.

Brazilienii de la BRF au controlat afacerea din Romania prin subsidiara lor din Turcia, Banvit. Banvit Foods dispunea de ferme de crestere a pasarilor in judetul Ialomita si de o fabrica de nutreturi combinate in jud. Buzau, potrivit unor informatii facute publice anterior.

Cei mai mari actionari ai BRF sunt fondurile de pensii ale Fundação Petrobrás de Seguridade Social – Petros cu 9,9% si Caixa de Previd. dos Func. Do Banco do Brasil cu 9,2%.

BRF a raportat pentru 2020 venituri nete ajustate de 39,47 mld. reali brazilieni (6,3 mld. Euro, calculat la cursul mediu Real brazilian – Euro din decembrie 2020), EBITDA ajustat de 5,2 mld. reali brazilieni (circa 0,8 mld. euro) si un profit net de 1,39 mld. reali brazilieni (peste 0,2 mld. euro). Pe bursa de la New York, BRF are o capitalizare bursiera de circa 3,2 mld.USD.

Cumparatorul afacerii BRF din Romania este grupul Aaylex, al carui proprietar si CEO este omul de afaceri Bogdan Stanca. Grupul Aaylex a investit peste 50 mil. Euro in ultimii 4 ani pentru integrarea si consolidarea intregului lant de activitati pe verticala in industria carnii de pui, sustin reprezentantii Aaylex, in portofoliul caruia se afla produsele sub marca Cocorico.

Produsele Cocorico sunt destinate 70% consumului intern și 30% exportului în țari din Europa si Orientul Mijlociu. Grupul are peste 2.000 de angajati si o cifra de afaceri consolidata in 2020 de peste 651 mil. Lei (peste 134 mil. Euro, calculat la cursul mediu de schimb RON – Euro), conform propriilor date facute publice. Grupul dispune de o capacitate anuala de productie de peste 100.000 tone de carne, fabrica de cârnați, unitati de ambalare, distributie si logistica proprie, respectiv laboratoare proprii pentru fiecare ciclu de productie in parte.

Pe piata de carne de pui, activeaza si alti jucatori majori precum Transavia sau Agricola Bacau.

Un raport publicat in decembrie 2020 de catre Departamentul american pentru agricultura (USDA) arata ca Romania a fost in 2019 al optulea producator de carne de pasare din Uniunea Europeana. De asemenea, sursa citata indica faptul ca 45% din productia de proteine animale inseamna carne de pasare, urmata de porc (35%), urmata de carnea de vita (12%), respectiv de cea de oaie (8%), ceea ce inseamna o schimbare fata de situatia inregistrata in urma cu un deceniu cand productia era dominata de sectorul carnii de porc (41% din productia de proteina animala), urmata atunci de carnea de pasare (35%), noteaza raportul USDA. Majoritatea producatorilor de carne de pui sunt jucatori cu o structura integrata a operatiunilor.

Datele din 2019 indica faptul ca aproape 56% din productia de carne de pasare este concentrata in sudul Romaniei, unde se afla si cea mai mare parte a productiei de cereale, in timp ce nord-estul Romaniei avea o pondere de 18% in productia de carne de pasare.

Ca si tendinta, importurile de carne de pui au scazut in 2018 si 2019 fata de un varf atins in 2017, insa din 2020 tendinta s-a inversat in contextul in care Romania inregistreaza un deficit in comertul cu carne de pui, mai noteaza raportul Departamentului american de agricultura. 

Sursa: TTS.

TTS cu afaceri de peste 100 mil. euro la nivel de grup incearca din nou dupa 4 ani sa se listeze pe bursa de la Bucuresti. Actionarii minoritari isi pregatesc exitul in cadrul unei tranzactii IPO care scoate la vanzare pana la 50% din actiunile afacerii intrate in vizorul investitorilor institutionali

TTS, companie controlata de catre omul de afaceri Mircea Mihailescu, a anuntat pe 7 mai 2021 intentia de a lansa o oferta publica initiala care vizeaza vanzarea a pana la 50% din actiunile firmei pe bursa de la Bucuresti.

Tranzactia consta in oferirea unui numar maxim de 15.000.000 de actiuni existente in doua transe, din care pentru transa de retail (oferita spre vanzare investitorilor persoane fizice) sunt alocate pana la 2.250.000 de actiuni, respectiv 15% din totalul actiunilor oferite la vanzare pe bursa sau un pachet de 7,5% din numarul total de actiuni TTS. Actiunile au o valoare nominala de 1 RON per titlu.

Cea mai mare parte a pachetului de actiuni scos la vanzare, care inseamna pana la 42,5% din actiunile TTS, vor fi alocate in transa investitorilor institutionali, puternic reprezentata la nivel local de fondurile de pensii si de fondurile de investitii, la care, de regula, se adauga investitorii institutionali straini activi in astfel de tranzactii locale cum este cazul BERD.

”Oferta este de asteptat sa fie lansata in ultima decada a lunii mai 2021, sub rezerva conditiilor pietei si a aprobarii Prospectului de catre ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiara – n.r.)”, precizeaza reprezentantii TTS.

Tranzactia este intermediata de catre brokerii de la Swiss Capital, Tradeville si BRK Financial Group si vine la 4 ani dupa incercarea esuata din 2017 de listare a TTS pe bursa de la Bucuresti.

Anuntul TTS se inscrie intr-o serie recenta de pregatiri pentru IPO pe bursa de la Bucuresti si a altor companii antreprenoriale, cum este cazul dezvoltatorului imobiliar One United Properties. Ultima listare majora pe bursa de la Bucuresti a avut loc in 2018, cand a fost vandut un pachet minoritar de actiuni al producatorului de vin Purcari.

TTS a raportat pentru 2020 la nivel de grup venituri de 520 mil. RON (107,5 mil. euro, calculat la cursul mediu de schimb RON – Euro), EBITDA de 114 mil. RON (peste 23 mil. Euro) si un profit net de 48 mil. RON (aproape 10 mil. Euro), rezultate in scadere fata de anul anterior cand a inregistrat venituri de 552 mil. RON si un profit net de 53 mil. RON.

TTS SA, principala companie din grupul TTS, a raportat pentru 2020 venituri de 372 mil. RON (77 mil. Euro) si un profit de 30 mil. RON (6,2 mil. Euro), adica o scadere a veniturilor de la 383 mil. RON IN 2019 si o foarte usoara crestere de profit de la 28 mil. lei, influentata de impozitare.

Incasarile din pietele externe au crescut usor anul trecut si reprezinta peste jumatate din afacerile TTS SA, arata un raport al companiei auditat de catre Deloitte.

Mircea Mihailescu, fondatorul afacerii, controleaza un pachet de 50,4% din actiunile TTS, restul actiunilor fiind in posesia lui Ion Stanciu (14,1%), a fostului ministru de finante Viorel Stefan (10,1%), a lui Peter Hungerbuhler (circa 9,2%), Constantin Hartan (peste 5%), a directorului general al grupului TTS Petru Stefanut (cu peste 3%), a lui Petrea Silviu Catalin, Stefan Jancovschi Daniel si Stoean Antonio Gabriel fiecare dintre cei trei cu peste 1,5% din actiuni, Moldoveanu Aurel Florin si Simion Daniela Camelia fiecare cu un pachet de peste 1% din companie, respectiv Alexandrescu Florin, Cismeck Aurelia Mihaela si Miron Mihaela fiecare dintre cei trei avand cate un pachet de peste 0,5% din actiunile firmei, potrivit datelor la 31 decembie 2020 disponibile in raportul companiei auditat de catre Deloitte.

TTS, impreuna cu subsidiarele pe care le controleaza si care fac parte din grupul TTS, este unul dintre liderii segmentului de servicii logistice integrate din bazinul Dunarii, cu operatiuni de expeditie de marfuri, transport fluvial, operatiuni portuare orientate in special catre cereale, minerale si chimicale, precum si alte activitati conexe si auxiliare.

In 2020, grupul TTS a acoperit aproximativ 30% din traficul de pe Dunare din perspectiva volumelor transportate, a capacitatii si dimensiunii flotei proprii, sustin reprezentantii companiei. Grupul TTS opereaza o flota fluviala si o flota de macarale plutitoare de mare capacitate, cu o raza de actiune pe traseul Dunare-Rin-Main.

Grupul TTS are un portofoliu de activitati in 9 tari – Romania, Serbia, Ungaria, Croatia, Bulgaria, Austria, Slovacia, Ucraina si Germania si opereaza 10 terminale portuare – trei în Constanta și 7 pe Dunare la Braila, Galati, Giurgiu, Oltenita, Bechet, Turnu Severin, respectiv la Fajsz in Ungaria). Grupul mai detine facilitati proprii pentru operatiuni intra-portuare: depozite, platforme, instalatii si macarale.

Grupul TTS este format pe langa TTS SA si de companiile pe care le controleaza – CNFR Navrom SA (controlata in proportie de 92%), Canopus Star SRL (controlata in proportie de 51% de TTS SA), TTS Transporturi Fluviale SA (Trans Europa Port SA) in care TTS SA are 100% din actiuni, TTS Operator SRL controlata in proportie de 90% de TTS SA, Agrimol Trade SRL controlata in proportie de 99,98% de TTS SA, Cernavoda Shipyard SRL controlata in proportie de peste 92% de TTS SA, Bunker Trade Logistics SRL controlata in proportie de peste 92% de TTS SA, TTS Gmbh controlata in proportie de 75% de TTS SA, Navrom Bac SRL controlata in proportie de 91,59% prin intermediul CNFR Navrom SA, Navrom Centru de Afaceri SRL controlata in proportie de 91,56% prin intermediul CNFR Navrom SA, Navrom Shipyard SRL controlata in proportie de peste 92% prin CNFR Navrom, Superquattro Grup SRL din care CNFR Navrom detine peste 92%, Transterminal-S Srl Chisinau din care TTS SA are 20%, Navrom Port Service SA din care TTS SA are 45,99%, Plimsoll Kft Ungaria din care TTS SA are 51%, Fluvius Kft Ungaria din care TTS SA detine 51% indirect prin Plimsoll Kft, compania aflata in proceduri avansate de lichidare Management NFR SA Bucuresti din care TTS SA are 20%, compania aflata in insolventa Gif Leasing IFN din care TTS SA are 7,7%, respectiv compania Port of Fajsz din Ungaria al carei pachet de 100% din actiuni a fost cumparat de TTS SA in iunie 2019, conform datelor disponibile la 31 decembrie 2020.

De la planurile initiale de listare din 2017, TTS SA a inregistrat ulterior exitul in doua etape al investitorului institutional strain International Finance Corporation (IFC). Astfel, International Finance Corporation (IFC) a vandut, intr-o prima faza, pe 30 iunie 2017 un pachet de 6% din acțiunile TTS pentru 9,36 mil. Euro, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. La acel pret, valoarea pachetului de 100% (equity value) din actiunile TTS erau cotate atunci la circa 155,9 mil. Euro.

Ulterior, pe 23 martie 2018, IFC și-a marcat exitul complet din afacerea TTS prin vanzarea ultimului sau pachet de 4,25% pe care il mai detinea pentru care a incasat 6,24 mil. Euro, pret care corespundea la acea vreme unei evaluari de circa 146,6 mil. Euro pentru pachetul de 100% din TTS.

In total, IFC a incasat 15,6 mil. Euro la exit fata de o investitie de circa 12 mil. Euro in 2012, cand a intrat in afacerea TTS, obtinand un castig de circa 30% in 6 ani de investitie, castig calculat strict ca raport intre valoarea investitiei si sumele incasate la exit.

Ulterior, afacerea TTS a trecut printr-un proces de reorganizare, unele active fiind externalizate din grup concomitent cu achizitia unor active noi.

Reprezentantii TTS sustin ca strategia actuala a companiei este orientata catre achizitii de companii, parteneriate puternice stabilite cu clienti mari si stabili, eficientizare si digitalizare, toate acestea fiind deja in curs de dezvoltare, cu un efect sinergic important asupra ansamblului operatiunilor la nivel de grup. 

TTS mizeaza pe un potential de dezvoltare al transportului fluvial pe termen lung in contextul in care la nivelul Uniunii Europene este in plan o dublare a ponderii transportului pe ape interioare de la 25% in 2030 la 50% in 2050.

”Prin planul investitional al Romaniei in valoare de 4,5 miliarde de euro se urmareste imbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare si dezvoltarea porturilor dunarene, precum și a Portului Constanta”, se arata in comunicatul reprezentantilor TTS.

Dupa ce in urma cu un an, multi investitori au intrat in expectativa pe fondul declansarii crizei Covid19, in a doua parte a anului 2020 si in prima parte a lui 2021, apetitul investitorilor pentru tranzactii este in crestere, atat pe segmentul de listari (IPO), cat si pe fuziuni si achizitii (M&A) sau pe segmentul de investitii de tip venture capital, in contextul in care bancile au fost un furnizor puternic de lichiditati pentru companii de la inceputul crizei.

BSTDB se alatura cu un imprumut de 15 mil. Euro sindicatului condus de catre bancile franceze Credit Agricole si Societe Generale care finanteaza cu pana la 250 mil. Euro proiectul Midia din Marea Neagra. Gigantul american de investitii Carlyle diversifica sursele de finantare pentru afacerea programata sa inceapa in toamna productia locala off-shore de gaze. Cat plateste compania controlata de Carlyle pentru 5% din proiectul Midia

Gigantul american al investitiilor Carlyle extinde sursele de finantare ale proiectului de investitii Midia, care urmeaza sa treaca la productia de gaze off-shore din Marea Neagra in toamna acestui an.

Astfel, Banca pentru Comert si Dezvoltare a Marii Negre (BSTDB) a anuntat pe 6 mai 2021 ca a acordat un imprumut de 15 mil. Euro celor trei companii implicate in dezvoltarea proiectului de gaze Midia. Black Sea Oil & Gas SA, operatorul perimetrului de exploatare aflat in portofoliul fondului de investitii Carlyle International Energy Partners, detine controlul proiectului cu o cota de participatie de 70%, in timp ce grupul privat de investitii Petro Ventures are un pachet de 20%, iar compania italiana de explorare petroliera Gas Plus poseda o participatie de 10% din afacere.

BSTDB si-a facut publica inca din decembrie 2020 intentia de a participa la finantarea proiectului de gaze Midia, alaturandu-se astfel unui sindicat de banci format din Credit Agricole Corporate Investment Banking Franta, Societe Generale Londra, Raiffeisen Bank International AG Viena, BCR, Credit Agricole Bank Romania, BRD SocGen si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), ce au semnat in decembrie 2019 si au actualizat in 2020 acordul de finantare cu cele trei companii implicate in proiectul Midia pentru un imprumut sindicalizat de 200 mil. Euro, care dispune de o facilitate de majorare cu inca 50 mil. Euro, potrivit informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

‘’Ne bucuram ca suntem asociati cu acest proiect care ajuta Romania sa isi exploateze rezervele offshore pentru a promova solutii mai ecologice si a-si imbunatati competitivitatea infrastructurii. Speram ca imprumutul nostru va crea oportunitati de afaceri pentru antreprenorii locali si va oferi un flux de venituri pe termen lung pentru tara’’, a declarat Dmitry Pankin, presedintele BSTDB.

Proiectul de investitii Midia este estimat la aproximativ 600 mil. dolari, potrivit ultimelor date facute publice de catre managementul Black Sea Oil and Gas SA.

In februarie 2021, Bank of China a iesit din lista partilor care dispun de garantii totale de pana la 400 mil. euro, ca urmare a acordurilor de finantare incheiate cu firmele care detin participatii in proiect, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Carlyle, managerul unor active in valoare de 246 mld. dolari la nivel global, a intrat in proiectul Midia prin achizitia in 2015 a activelor companiei canadiene Sterling Resources din Marea Neagra, iar apoi a dezvoltat treptat structura de finantare a proiectului Midia prin cooptarea BERD ca si co-investitor in compania de proiect, la care s-a adaugat ulterior componenta de credit bancar.

Astfel, proiectul Midia de explorare si productie a gazelor controlat de catre unul dintre fondurile de investitii ale lui Carlyle dispune de o gama larga de surse de finantare – de la capitalul fondului de investitii administrat de catre Carlyle pana la bani de la co-investitori,de la banci locale, de la banci internationale, precum si de la institutii financiare internationale de dezvoltare.

Miza productiei locale de gaze off-shore din Marea Neagra capata o importanta aparte in contextul in care intareste rolul independentei energetice a Romaniei intr-un peisaj in care regiunea Europei Centrale si de Est, dar si o buna parte din continent depind in continuare de importurile de gaze din Rusia pentru a-si acoperi cererea interna. De asemenea, proiectul Midia inseamna prima instalatie de productie de gaze dezvoltata dupa 1989 in sectorul romanesc al Marii Negre. In paralel, producatorul de gaze controlat de catre statul roman Romgaz Medias asteapta acum un raspuns la oferta sa de la compania  petroliera americana ExxonMobil pentru preluarea participatiei de 50% din perimetrul Neptun, unde deja OMV Petrom, companie aflata sub controlul companiei austriece OMV, detine restul participatiei de 50% din proiectul unde este asteptata o decizie privind continuarea investitiei pentru dezvoltarea de asemenea a unor zacaminte off-shore de gaze.

Black Sea Oil & Gas SA este titularul, impreuna cu Petro Ventures Resources SRL si Gas Plus International BV,  si operator in cadrul Acordului de concesiune pentru explorarea, dezvoltarea si productia de hidrocarburi in perimetrele offshore XIII Pelican si XV Midia. Proiectul de dezvoltare gaze naturale Midia va produce si procesa gaze in zacamintele Ana si Doina aflate in Perimetrul XV Midia si consta in forarea a patru sonde in zacamantul Ana, unde va fi instalata o platforma mica automatizata pentru a gazdui capurile de sonda si facilitatile pentru controlul productiei. O sonda suplimentara va fi forata in zacamantul Doina din apropiere ca dezvoltare submarină, gazul fiind directionat catre platforma zacamantului Ana printr-o conducta submarina de 18 km. Gazele de la ambele zacaminte vor fi transportate catre uscat printr-o conducta de 126 km care va avea o portiune pe uscat la Vadu, comuna Corbu din jud. Constanta. De la portiunea de uscat, gazele vor fi directionate printr-o conducta ingropata pe uscat (cu o lungime de aproximativ 4,3 km) la o noua statie de tratare a gazelor din zona Vadu, unde vor fi procesate inainte de a fi livrate in sistemul national de transport a gazelor naturale, operat de catre compania nationala de transport Transgaz, potrivit datelor publice ale proiectului. Rezervele de gaze din aceste zacaminte ce urmeaza sa intre in productie din noiembrie 2021 sunt estimate la circa 10 mld. metri cubi de gaze.

Cumparatorul productiei de gaze din Marea Neagra este compania franceza Engie, care in Romania controleaza distributia de gaze din jumatatea de sud a Romaniei si este unul dintre cei mai mari traderi de gaze. In noiembrie 2018, Black Sea Oil & Gas SA a anuntat ca a incheiat cu Engie un contract de achizitie de gaze pe minim 10 ani. La o capacitate de productie de circa 1 mld. de metri cubi de gaze pe an, proiectul ar echivala cu o pondere de 10% din consumul de gaze al Romaniei.

 

 

Cat costa 5% din proiectul Midia a gazelor din Marea Neagra

 

Gigantul american al investitiilor Carlyle a anuntat in martie 2015 ca va cumpara prin intermediul unui fond de investitii Carlyle International Energy Partners (CIEP) afacerile din Romania ale companiei canadiene Sterling Resources.

CIEP a anuntat atunci ca va plati 42,5 mil. USD pentru achizitia Midia Resources SRL, prin intermediul careia si-a trecut in portofoliu licentele de explorare in perimetrele Pelican 13, Midia 15, Luceafarul 25 si Muridava 27. Sterling Resources detinea atunci o participatie de 65% in blocurile Pelican 13 si Midia 15, respectiv o participatie de 50% in bocul 25 Luceafarul si un pachet de 40% in blocul 27 Muridava.

In august 2017, BERD a anuntat ca ia in considerare o investitie de capital de 19,9 mil. Euro (23,4 mil. USD) in compania Black Sea Oil & Gas, detinuta atunci integral de catre Carlyle International Energy Partners. In urma tranzactiei prin care BERD a intrat investitor in proiectul Midia, institutia financiara internationala a preluat un pachet de 10% din actiunile Black Sea Oil & Gas, iar Carlyle International Energy Partners a ramas cu o participatie de 90% in companie.

In iunie 2019, compania italiana Gas Plus a semnat transferul pentru o cota de 5% din oroiectul Midia catre compania Black Sea Oil & Gas, operatorul perimetrului, tranzactie aprobata anterior de catre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM). Transferul pachetului de 5% din proiectul Midia de catre Gas Plus a fost agreat pentru un pret de 5,3 mil. Euro, din care 3,3 mil. Euro plata la data finalizarii tranzactiei, iar alte 2 mil. Euro urmand sa fie platite de catre Black Sea Oil & Gas in termen de 3 luni de la inceperea productiei de gaze in perimetru, deci practic din vanzarea gazelor produse. Ca urmare a tranzactiei, Black Sea Oil & Gas si-a majorat in 2020 participatia in perimetru de la 65% la 70% concomitent cu reducerea cotei aferente companie italiene Gas Plus de la 15% la 10%.

In cautarea de noi surse de finantare, Black Sea Oil & Gas si celelalte doua companii implicate in proiectul Midia – Petro Ventures si Gas Plus Dacia au semnat in decembrie 2019 un credit de 200 mil. Euro, cu o facilitate disponibila pentru majorare cu inca 50 mil. Euro pentru finantarea lucrarilor la proiectul Midia.

Carlyle International Energy Partners este un fond de investitii ridicat in 2013 de catre managerul american de active Carlyle, fond cu un capital de 2,5 mld. USD disponibil pentru investitii oportuniste la nivel global in afara Americii de Nord. Fondul de investitii se concentreaza asupra activelor din sectorul de petrol si gaze de pe segmentele de explorare si productie (cum este cazul proiectului Midia), rafinare, distributie si vanzare de produse petroliere, precum si in sfera serviciilor asociate activitatilor petroliere.

Carlyle are deja o expunere semnificativa in industria de petrol si gaze din Romania, daca avem in vedere tranzactiile prin care Mazarine Energy a cumparat active de la OMV Petrom.

Astfel, Mazarine Energy Romania SRL, subsidiara a Mazarine Energy BV, a incheiat in 2017 un acord prin care a preluat 19 campuri petroliere pe uscat (onshore) alaturi de alte active de la OMV Petrom, alaturi de un personal de 200 de oameni angajati anterior de subsidiara locala a grupului austriac OMV. Cele 19 campuri petroliere aveau in 2015 o productie cumulata de circa 1.000 barili echivalent titei pe zi. Achizitia a fost finantata dintr-o linie de capital de 500 mil. USD asigurata de catre Carlyle International Energy Partners, pretul de achizitie nefiind facut public.

Ulterior, Mazarine Energy a mai preluat la 1 martie 2019 inca 9 campuri petroliere de la OMV Petrom, care de asemenea inregistrau o productie cumulata de circa 1.000 barili echivalent titei pe zi.

Mazarine Energy este o companie petroliera fondata in 2013 de catre Edward van Kersbergen, al carei control a fost preluat apoi in 2016 de catre fondul de investitii Carlyle International Energy Partners, fond condus de catre Marcel van Poecke, un executiv cu o cariera de peste 25 ani in sectorul de energie unde investeste inclusiv prin compania sa privata AtlasInvest.

Carlyle, unul dintre cei mai mari investitori globali de private equity, a continuat sa fie activ in tranzactiile din energie ca si alti investitori financiari precum Macquarie in contextul in care investitorii strategici din industria petroliera si de gaze ExxonMobil, OMV si multi altii au anuntat ca isi reduc programele de investitii pe fondul crizei declansate in 2020 de pandemia Covid19, care a afectat deja bilanturile companiilor petroliere.

MedLife a contractat un imprumut sindicalizat de aproape 143 mil. Euro de la un sindicat format din BCR, Raiffeisen Bank, BRD si Banca Transilvania pentru consolidare si extinderea grupului medical la nivel national

Medlife, unul dintre liderii locali ai pietei de servicii medicale, a anuntat pe 4 mai 2021 semnarea unui credit sindicalizat de circa 143 mil. Euro, prin majorarea facilitatilor existente cu inca 40 mil. Euro, au anuntat reprezentantii companiei. La aceasta majorare se vor adauga, dupa caz, si alte lichiditati importante ale companiei, au adaudat reprezentantii Medlife.

Sindicatul de banci care semneaza noul credit este format din Banca Comerciala Romana (BCR), in calitate de coordonator, aranjor principal, agent de documentatie, agent de facilitate si garantii si finantator, Raiffeisen Bank, BRD Groupe Societe Generale si Banca Transilvania, in calitate de aranjori principali si finantatori.

Noile fonduri vor fi dedicate consolidarii si extinderii grupului la nivel national, prin dezvoltarea spitalelor regionale. Extinderea infrastructurii medicale si programul de achizitii sunt si ele prioritare anul acesta, iar compania a anuntat ca va continua intens demersurile de cercetare, propunandu-si sa le intensifice prin noi investitii in decursul acestui an.

Medlife este angajata de mai multi ani intr-o cursa de consolidare a sectorului medicat privat in care principalul sau rival este Regina Maria, retea aflata in portofoliul manegrului de private equity Mid Europa Partners, ambii avand o strategie de extindere la nivel national bazata atat pe crestere organica, cat si pe achizitii de operatori locali. Regina Maria a generat pana acum cele mai mari tranzactii de tip fuziuni si achizitii, respectiv de finantare in sectorul de servicii medicale private din Romania.

Contractarea imprumutului sindicalizat de catre Medlife vine intr-un context in care in ultimul an tot mai multe companii cu pozitii de lider de sector si-au crescut lichiditatile prin semnarea unor noi imprumuturi de la banci cu scopul de a-si intari finantele pe fondul crizei provocate de pandemia Covid19.

“Vom continua demersurile de cercetare initiate inca de la inceputul anului trecut, demersuri care nu doar ne-au conferit un rol important in societate, dar ne-au pozitionat si in calitate de watchdog regional in monitorizarea pandemiei. Asa cum am anuntat cu o luna in urma, am alocat intre 3 si 5 milioane pentru amenajarea unui nou laborator de biosecuritate III unde vom lucra pentru prima data cu virusi vii, proiectul fiind destul de avansat. Noul laborator va fi inaugurat in Bucuresti si va deveni cel mai modern laborator de cercetare in zona de genetica, virusologie si biologie moleculara din Romania. Totodata, mentinem ca prioritate programul de achizitii  dar si consolidarea infrastructurii medicale la nivelul unitatilor din intreaga tara astfel incat pacientul sa poata avea acces rapid la servicii medicale, in orice zona s-ar afla”, a spus Mihai Marcu, Presedinte si CEO MedLife Group.

Pe langa planurile de investitii si dezvoltare la nivel national, MedLife va continua sa isi consolideze principalele segmente de business, clinici, corporate, spitale, laboratore, pharma si stomatologie, avand ca directie principala adaptarea serviciilor la contextul actual. Seful Medlife sustine ca investitiile vor fi calibrate in functie de evolutia pandemiei.

Serviciile medicale de calitate reprezinta o nevoie acuta a societatii noastre, iar cele private si-au dovedit rolul complementar in contextul pandemic. Decizia MedLife de a-si continua planurile de dezvoltare ne da incredere intr-un viitor mai bun pentru sectorul sanatatii, dar si pentru mediul de afaceri romanesc. BCR este un sustinator activ al businessurilor romanesti si  ne bucuram sa sustinem in continuare dezvoltarea grupului MedLife. Speram ca tot mai multi antreprenori vor urma acest exemplu, nu doar  in domeniul medical. Daca anul trecut a fost unul al acomodarii la noua realitate, credem ca 2021 va fi un an dedicat investitiilor”,  afirma Oana Macoveiciuc, Head of Consumer Products and Services BCR.

MedLife a incheiat anul 2020 cu o cifra de afaceri pro-forma consolidata la nivel de grup in valoare de 251 mil. euro, in crestere cu 25,5% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Potrivit reprezentantilor companiei, cifrele bugetate pentru anul 2021 la nivel consolidat arata o crestere de 15% a cifrei de afaceri, precum si o mentinere a profitabilitatii curente (marja EBITDA) la nivel de grup. Cifrele bugetate nu includ achizitiile anuntate la sfarsitul anului 2020, care vor fi adaugate pe masura ce procedurile de finalizare se vor incheia, au precizat reprezentantii companiei.

Familia Marcu detine o participatie directa de peste 40%, in timp ce investitorul institutional NN, care este cel mai mare manager de bani in Romania, a anuntat pe 22 aprilie ca detine cumulat prin diferite entitati un pachet de peste 15% in Medlife. Afacerea Medlife are pe bursa de la Bucuresti o valoarea bursiera de peste 1,58 mld. Lei (peste 322 mil. Euro).

Grupul Medlife, infiintat in 1996, este organizat pe 6 linii de afaceri – corporate (abonamente pentru companii), clinici, laboratoare, spitale, farmacii si stomatologie. La 31 decembrie 2020, Medlife era format din 22 de hiperclinici, 53 de clinici, 10 spitale, 33 de laboratoare, 12 clinici stomatologice si 14 farmacii, sustin reprezentantii companiei. International Finance Corporation (IFC) detinea un pachet de 4,5% din Medlife la 31 decembrie 2020, conform ultimului raport anual al companiei.