Arhive lunare: martie 2021

ING Bank a intermediat o emisiune de obligatiuni cu dobanda variabila in lei pentru Banca Internationala de Investitii. IIB a luat circa 39 mil. euro printr-un plasament privat prin care isi majoreaza expunerea locala fata de leul romanesc, a doua valuta ca pondere in finantarile atrase de catre banca internationala de dezvoltare

ING Bank a intermediat o emisiune de tip plasament privat pentru Banca Internationala de Investitii (IIB), cu dobanda variabila in lei, tranzactie prin care institutia financiara de dezvoltare isi majoreaza expunerea in moneda locala.

ING Bank a facilitat emisiunea primei obligațiuni cu dobanda variabila in lei, in format de plasament privat, pentru Banca Internationala de Investitii (IIB), potrivit reprezentantilor ING.

Instrumentele cu rata variabila sunt rar emise in piata locala, ceea ce a sporit atractivitatea emisiunii in randul investitorilor, sustin bancherii ING.

Conform acestora,  suma tranzactionata a fost de 190 mil. lei (aproximativ 39 mil.  euro) cu maturitate la doi ani si o rata variabila ROBOR 3 luni + 65bps (puncte de baza – n.r.). Titlurile vor fi listate la Bursa de Valori Dublin (Irlanda).

Tranzacția a fost un succes atat pentru emitent, cat si pentru investitori. Astfel, Banca Internationala de Investitii a reusit sa obtina un nivel competitiv de finantare in euro, in premiera avand o rata negativa a dobanzii fixe, afirma bancherii ING. Acest lucru i-a adus si reconsolidarea pozitiei ca emitent important pentru comunitatea investitorilor locali. Totodata, investitorii, fonduri de pensii locale, au avut oportunitatea de a accesa un instrument cu rata variabila in conditiile asumarii unui risc de contrapartida cu rating A, superior rating-ului de tara al Romaniei.

„Aceasta tranzactie a fost incheiata cu succes datorita colaborarii excelente intre echipele locale si internationale din ING, dintre departamentul de Piete Financiare din ING Bank Romania si cel dedicat emisiunilor de tip Private Placement de la Londra. A gasi solutii personalizate si relevante pentru clienti este una dintre prioritatile strategice ale ING alaturi de transformarea digitala, inclusiv in zona pietelor financiare. Astfel, in acest an, avem in plan facilitarea tranzactiilor valutare si pe telefonul mobil prin lansarea unei noi platforme mai performante si prietenoase, care va aduce multiple beneficii clientilor.”, a declarat Laurentiu Mihailescu, Head of Financial Markets in cadrul ING Bank Romania. 

Emisiunea privata intermediata de catre ING Bank pentru Banca Internatională de Investitii a fost plasata in cadrul programului MTN, recent actualizat de catre BII. Tranzactia vine dupa alte doua emisiuni publice incheiate cu succes in perioada 2018-2019, in cadrul carora ING Bank a facut parte din consortiul de banci.

IIB este o banca de dezvoltare internationala, fondata in urma cu 50 de ani de catre foste state comuniste, inclusiv Romania. La nivelul anului 2020, investitorii din Romania au o pondere de 28,7% in finantarea pe termen lung a IIB, dupa cei proveniti din Rusia, cu o cota de 33,2%. In oglinda, leul romanesc (RON) este a doua valuta ca expunere in finantarea pe termen lung a IIB cu o cota de 25,3%, dupa rubla ruseasca, ca urmare a tranzactiilor derulate de catre IIB in moneda locala.

IIB atrage prin emisiuni de obligatiuni derulate in diferite valute – rubla, leu, forint maghiar, coroana ceha sau euro, finantare la dobanzi foarte mici de la investitori din spatiul Uniunii Europene, bani pe care apoi ii plaseaza apoi la dobanzi mai bune in imprumuturi sau in emisiuni de obligatiuni derulate mai ales de companii din spatiul Uniunii Europene.

Printre companiile care au atras capital de dezvoltare de la IIB se numara reteaua de retail Profi din portofoliul fondului de investitii Mid Europa Partners, grupul antreprenorial Agricover sau Avicola, conform informatiilor publice disponibile.

Statul roman este al cincilea actionar ca marime al bancii, cu o participatie de 6,89% la 31 decembrie 2020, dupa Rusia, Ungaria, Bulgaria si Cehia. IIB, ale carei active la 31 decembrie 2020 erau de 1,62 mld. Euro, si-a mutat din februarie 2021 sediul central al bancii de la Moscova la Budapesta (Ungaria), pe teritoriul Uniunii Europene, ale carei state membre detin o cota de peste 51% din actiunile bancii, conform unei prezentari recente catre investitori.

Cu un profil de banca internationala de dezvoltare, IIB se pozitioneaza astfel pe un segment puternic reprezentat de catre institutii financiare internationale precum BERD, Banca Europeana de Investitii (EIB), grupul Bancii Mondiale sau BSTDB.

Hidroelectrica ia un credit de 1,25 mld. Lei de la BRD pentru achizitia de proiecte de productie eoliana sau solara. Tranzactia marcheaza un record pe piata imprumuturilor bilaterale locale

BRD Groupe Société Générale, a treia banca locala dupa active si subsidiara a grupului bancar francez Société Générale, a anuntat astazi, 31 martie 2021, acordarea uni imprumut de 1,25 mld. Lei catre producatorul de énergie électrica Hidroelectrica, companie aflata in portofoliul statului roman.

La acest calibru de peste 250 mil. euro, tranzactia materializata de catre BRD este un record in materie de finantari bilaterale pe piata imprumuturilor locale, intr-un context in care mai multe companii cu pozitii de lider de piata au contractat noi surse de lichiditate de la banci pentru a-si continua planurile de investitii si de extindere. De regula, finantarile la un astfel de nivel sunt sindicalizate de catre mai multe banci de pe piata, care isi impart astfel expunerile fata de clientul imprumutat. In acest caz, tranzactia arata un nivel de incredere greu de egalat la nivel local din partea bancii fata de planurile de dezvoltare ale companiei si, implicit, fata de profilul solid al finantelor Hidroelectrica.

Finanțarea, acordată  de BRD pe termen de 7 ani, are ca obiect achizitia de participatii si realizarea de investitii directe in proiecte operationale bazate pe energia produsa de vant sau solara. 

”Hidroelectrica ia foarte in serios obiectivele de investitii pe care si le-a asumat fata de actionari prin strategia societatii. Romania are un potential urias de dezvoltare in zona regenerabilelor, iar Hidroelectrica are vointa si poate atrage resursele pentru a actiona ferm in aceasta directie. Ne dorim sa exploatam toate oportunitatile de diversificare a productiei, pastrand insa in centrul valorilor noastre eticheta de companie romaneasca 100% verde”, a declarat Bogdan Badea, Presedintele Directoratului Hidroelectrica.

“Suntem onorati sa sustinem programul ambitios al Hidroelectrica SA prin structurarea celui mai important credit verde acordat pana acum in Romania. Este si o dovada a marii noastre ambitii de a ajuta la construirea unei lumi mai durabile”, a spus Yves Lallemand, Director General adjunct al BRD, coordonatorul activitatilor de Corporate Banking.

Hidroelectrica este cel mai mare producator de energie verde din Romania si principalul furnizor de servicii tehnologice necesare in Sistemul Energetic National. Compania exploateaza in prezent 209 centrale, cu o putere instalata totala de 6.482 MW. Acestora li se adauga parcul eolian de la Crucea, cu o putere instalata de 108 MW.

Hidroelectrica este detinuta de catre statul roman in proportie de 80,06%, in timp ce Fondul Proprietatea are in portofoliu o participatie minoritara de 19,94%. Producatorul de energie electrica, cotat ca fiind cel mai valoros  activ al statului roman, face obiectul celei mai asteptate listari pe piata de capital din Romania din ultimii ani, tranzactia de vanzare a unui pachet de 10% catre investitorii de pe piata de capital fiind vazuta de catre specialisti ca un test major pentru atragerea pe piata bursiera locala a unor fonduri de investitii de talie globala.

Hidroelectrica a raportat pentru 2019 EBITDA de 2,9 mld. lei si un profit net de 1,38 mld. lei la o cifra de afaceri anuala de peste 4,1 mld. lei.

BRD – Groupe Société Générale opereaza o retea de 584 de unitati. BRD este un jucator important pe piata creditelor pentru companii locale si multinationale si este liderul pietei de factoring din Romania. Activele sale totale erau de 61,6 mld. RON la 31 decembrie 2020, care ii confera din aceasta perspectiva a treia pozitia ca si cota de piata, dupa Banca Transilvania si BCR, subsidiara a grupului bancar austriac Erste.

Pe piata locala a imprumuturilor mari corporative, companii precum OMV Petrom (petrol), Digi (telecom), Profi (retail) sau Ameropa (agricultura si ingrasaminte chimice) au contractat finantari  peste nivelul anuntat astazi de catre Hidroelectrica, insa sub forma unor imprumuturi contractate de la sindicate de banci.

Investitorul imobiliar CTP se listeaza pe bursa Euronext Amsterdam la o capitalizare de piata de 5,6 mld. euro

CTP B.V., proprietar și dezvoltator major european de spatii logistice integrat pe vertical, anunta astazi, 25 martie 2021, ca oferta actiunilor sale a fost evaluata la pretul de 14 euro pe actiune, ceea ce echivaleaza cu o capitalizare de piata de 5,6 mld. Euro.

CTP este unul dintre cei mai importanti jucatori de pe piata spatiilor industriale din Romania.

Listarea și prima tranzactionare a actiunilor pe baza “daca și cand vor fi emise” (“as-if-and-when-issued” – lb.eng.) pe Euronext Amsterdam va incepe astazi, joi, 25 martie 2021, la ora 9:00 CET, precizeaza un comunicat al CTP.

„Listarea CTP pe Euronext Amsterdam este urmatorul pas intr-o calatorie incredibila. Sunt mandru sa sarbatoresc acest moment de referinta impreuna cu echipa mea. Suntem pasionati de proprietati industriale și logistice de mai bine de doua decenii. De la low-cost la high-tech, avem o contributie esentiala la dezvoltarea comertului electronic, potentand activitati de “cross dock” și “last mile”. De la un start-up care detinea o mica magazie, am crescut pentru a deveni un jucator de top 5 cu peste 400 de angajati, care detine proprietati de clasa A, cu panouri solare pe acoperiș. In calitate de Parkmakers, activele noastre sunt 100% certificate BREEAM și neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon. Am reușit acest lucru datorita retelei noastre exceptionale, orașelor in care am investit și celor peste 700 de clienti care ne-au ajutat sa invatam și sa dezvoltam aceasta companie fantastica. Dar, mai presus de toate, am reușit datorita echipei, tuturor oamenilor talentati, harnici și ambitioși de la CTP. A venit momentul sa trecem la nivelul urmator. Suntem gata sa acceleram ritmul, sa ne extindem prezenta in Europa și, totodata, sa atingem pragul de 10 milioane de mp de suprafata totala inchiriabila (GLA) pana in 2023. Regiunea ECE, cu structura sa de costuri atractiva, infrastructura de calitate și pozitia strategica in Europa ofera un mare potential. Cu mentalitatea noastra antreprenoriala inovatoare și creativa ne putem extinde pe pietele pe care operam dar și in alte regiuni, bazandu-ne pe portofoliul nostru solid de clienti, pe capitalul suplimentar și pe motivatia noastra puternica de a continua aceasta calatorie”, afirma Remon Vos, CEO al CTP.

„Astazi este un moment de referinta pentru companie. Dupa ce am accesat anul trecut piata obligatiunilor printr-o emisiune de obligatiuni verzi cu rating de recomandare pentru investitii, am realizat astazi cea mai mare oferta publica initiala in sectorul imobiliar din Europa din 2014. Aceasta este o recunoaștere reala a parcurilor industriale sustenabile, de inalta calitate, pe care le detinem și le operam, precum și a perspectivelor solide pe care le are afacerea noastra”, afirma Richard Wilkinson, director financiar al CTP.

Raspunsul puternic pe care l-am primit de la investitori ne intarește convingerea ca viziunea CTP Parkmakers corespunde perfect tendintelor viitoare din sectorul logistic și imobiliar industrial global. Calitatea de companie listata ne ofera flexibilitatea financiara pentru a ne continua strategia de success in viitor. Așteptam cu nerabdare sa-i intampinam pe noii noștri actionari, care ni se alatura in aceasta calatorie”.

 

Reperele ofertei

  • Pretul ofertei a fost stabilit la 14 euro pe actiune
  • In urma ofertei, capitalul social total emis și existent este format din 397.017.000 de actiuni, ceea ce implica o capitalizare de piata de 5,6 miliarde de euro
  • Numarul total de actiuni vandute in oferta este de 61.017.000 („actiunile noi”), reprezentand 15,4% din actiuni (dupa emiterea actiunilor noi); daca Optiunea de supra-alocare va fi exercitata integral, numarul actiunilor oferite va crește la 70.169.550, reprezentand 17,7% din actiuni (dupa emiterea actiunilor Noi)
  • Oferta reprezinta o valoare de 854,2 milioane de euro presupunand ca nu se exercita optiunea de supra-alocare și de 982,4 milioane de euro presupunand exercitarea integrala a optiunii de supra-alocare
  • Oferta a fost suprasubscrisa de mai multe ori la Pretul ofertei, cu o cerere puternica din partea

investitorilor institutionali la nivel global. Oferta consta numai din plasamente private catre anumiti investitori institutionali din diferite jurisdictii, inclusiv Olanda

  • Listarea și tranzactionarea actiunilor pe baza “daca și cand vor fi emise” pe Euronext Amsterdam sub simbolul „CTPNV” va incepe astazi la ora 9:00 CET
  • Decontarea ofertei va avea loc pe 29 martie 2021

 

Pe piata imobiliara din Romania, CTP este unul dintre cei mai mari jucatori pe segmentul spatiilor industriale, in timp ce Globalworth ocupa o pozitie de lider pe piata spatiilor de birouri, iar NEPI pe segmentul centrelor comerciale. Ambele platforme de investitii imobiliare, Globalworth si NEPI, sunt déjà listate pe bursa.

Jucatorii cu pozitii de lider pe piata imobiliara din Romania sunt de fapt companii de investitii de talie regionala, care pentru a se extinde au folosit masiv capital de la banci si de la investitori, in special de pe piata de capital, de unde au atras capital de investitii atat prin emisiuni de obligatiuni, cat si prin listari.

CMS: Pandemia Covid19 a intarit pozitia cumparatorilor pe piata de fuziuni si achizitii (M&A) din Europa

Europa redevine un mediu favorabil cumparatorilor dupa ce pandemia de COVID-19 a determinat o conduit mai reticenta la riscuri. Drept urmare, cel mai recent studiu anual de M&A al firmei internationale de avocatura CMS a identificat o crestere semnificativa a plafoanelor de raspundere, perioade de limitare a raspunderii mai lungi si mai putine tranzactii de tip LockedBox, sustine un studiu al firmei britanice de avocatura CMS in ceea ce priveste evolutia pietei de fuziuni si achizitii.

Analiza multianuala a prevederilor legale agreate in cadrul contractelor de fuziuni si achizitii (M&A) realizata de CMS este fundamentata pe o baza de date care cuprinde peste 5.000 de tranzactii.

Studiul CMS arata ca principalul motor al tranzactiilor continua sa fie cumparatorii care intra pe o piata noua (45%), cu o scadere marginala fata de 2019 (46%).Aproape o treime (31%) dintre toate tranzactiile au fost fie achizitionarea de know-how, fie operatiuni de tip acqui-hire, in timp ce 22% au fost tranzactii de achizitionare a unui concurent.

„Studiul acopera peste 400 de tranzactii pe care birourile europene ale CMS le-au coordonat in 2020. Portofoliul nostru de tranzactii M&A ne claseaza in topul firmelor de avocatura europene care au coordonat proiecte de acest tip in ultimii ani. Aceasta face ca CMS European M&A Study 2021 sa fie cu atat mai relevant pentru cei care vor tranzactiona in climatul investitional european. Pentru perioada urmatoare, ramanem moderat optimisti in ceea ce priveste nivelul de tranzactionare de pe continent, acesta fiind in continuare legat de rezultatele masurilor luate de catre state pentru combaterea pandemiei de coronavirus.”, a spus Horea Popescu, coordonator al practicii Corporate M&A pentru Europa Centrala si de Est in cadrul CMS si Managing Partner al CMS Romania:

„In ciuda pandemiei, in 2020 aproape jumatate din tranzactiile inregistrate au fost intrari pe o piata noua, ceea ce arata ca apetitul pentru dezvoltare si extindere exista, neafectat. Acesta poate fi un semnal semnificativ si pentru piata locala, care ramane in continuare atractiva pentru un anumit tip de investitori, care sunt interesati de prevederile de minimis si basket si de plafoane de raspundere crescute.”, afirma Rodica Manea, Partener Corporate M&A CMS Romania.

Louise Wallace, coordonatoarea practicii Corporate M&A in cadrul CMS: „Nu este o surpriza faptul ca prima jumatate a anului trecut a fost dificila pentru mediul de afaceri, cu mai multe intarzieri si renegocieri ale termenilor contractuali. Dar, probabil, nu a fost la fel de sumbru cum multi se temeau – am vazut o redresare puternica spre sfarsitul anului 2020 si multe corporatii si-au readaptat procesele la incertitudinea continua si la speranta timpurie a unei «noi normalitati».”

„Puterea pietelor de capital si rezilienta  jucatorilor de private equity, cu trilioane disponibile in rezerve de capital necheltuite, indica faptul ca ar trebui sa existe o crestere a volumului tranzactiilor – toate acestea facandu-ne sa privim cu optimism viitorul activitatii de afaceri in Europa.”

Stefan Brunnschweiler, coordonator al practicii CorporateM&A in cadrul CMS: „Lasand la o parte volumul tranzactiilor, dinamica conditiilor de tranzactionare ar trebui urmarita indeaproape. Pana in 2020, Europa a fost perceputa ca o zona favorabila vanzatorilor. In acest an insa, vedem mult mai multe pozitii favorabile cumparatorilor – o alocare de risc similara cutendintele in SUA.”

 

Semnalele tendintelor „buyer-friendly” includ:

 

  • Perioade de limitare a raspunderii mai lungi – a existat o crestere a termenelor de limitare a raspunderiide 24 de luni sau mai mult (23% din tranzactii – in crestere cu 4% fata de 2019);
  • Cresterea plafoanelor de raspundere – nivelul plafoanelor de raspundere aplicabile tranzactiilor a crescut semnificativ in 2020.Au existat mai putine tranzactii in care plafonul a fost mai mic de 50% din pretul de achizitie – pana la 49% de la maxime de 60% in 2017 – si am vazut mai multe tranzactii in care plafonul de raspundere a fost egal cu pretul de achizitie;
  • Utilizarea tranzactiilor de tip Locked Box – o usoara scadere a tranzactiilor care nu presupun o ajustare de pret (51% in 2020 fata de 56% in 2019, desi tendinta generala ascendenta ramane);
  • Prevederile de tip de minimis si basket sunt norma pietei – aplicandu-se in majoritatea tranzactiilor (74% si respectiv 68% fata de 73% si 66% in 2019), reflectand cel mai probabil utilizarea tot mai mare a asigurarilor de tip“garantie si despagubire” – Warranty & Indemnity (W&I).

 

Alte aspecte cheie includ:

 

  • Utilizarea constanta a asigurarii W&I – popularitatea asigurarii W&I a scazut in 2020 cu 2% (pana la 17%), desi a fost folosita in aproape jumatate din tranzactiile de peste 100 mililoaneEuro.
  • Scaderea numarului de tranzactii cu o ajustare a pretului de achizitie (PPAs) – o mica scadere a utilizarii PPA-urilor in acordurile M&A (44% fata de 45% pentru 2019), sugerand ca partile cauta mai multa certitudine cu privire la valoarea pretului de achizitie la semnarea documentelorde tranzactie.
  • Earn-out-urile raman constante – In ciuda anticiparii unor castiguri mai mari datorate COVID-19, au existat totusi putine modificari la 21% dintre tranzactii. Aceasta tendinta este peste nivelul mediu din ultimul deceniu, desi inca mai putin populara in utilizare decat in SUA.

 

Pandemia de COVID-19 a declansat o schimbare in favoarea cumparatorilor in Europa, similara cu SUA, unde pozitiile mai „buyer-friendly” sunt obisnuite.Cu toate acestea, practicile de piata din Europa referitoare la ajustarile de pretau ramas consecvente in intervalul de 44-45% in ultimii trei ani. Este o diferenta semnificativa fata de SUA, unde ajustarile de pret sunt utilizate in aproape toate tranzactiile (95%).

 

Analiza a evidentiat, de asemenea, diferente semnificative in ceea ce priveste practicile de piata dintre regiunile europene:

 

  • Regatul Unit a utilizat PPA-uri in 54% din tranzactii, cu mult peste Franta (36%) si Benelux (34%).
  • CEE si tarile din Europa de Sud au plafoane de limitare a raspunderii semnificativ mai mari (67% si, respectiv, 76% din tranzactii au avut un plafon de raspundere de peste 50% din pretul de achizitie), comparativ cu media europeana de 43%.
  • Utilizarea asigurarilor W&I ramane scazuta in Franta, Benelux si tarile din Europa de Sud – variind intre 5% si 20% – si a scazut semnificativ in Marea Britanie (de la 37% in 2019 la 27% in 2020).
  • Tranzactiile de tip Locked Box au scazut semnificativ in Marea Britanie (30% vs. 61% in 2019), dar nu si in alte tari europene.
  • S-a inregistrat o crestere semnificativa a utilizarii earn-out-urilor in CEE cu 20% din tranzactii, comparativ cu 8% in 2019 – mai aliniata la media europeana de 21%.
  • Perioadele de limitare a raspunderii pentru cererile de garantie sunt mult mai lungi in CEE, Franta si tarile din Europa de Sud.
  • Arbitrajul a fost utilizat ca mecanism de solutionare a litigiilor intr-o treime (32%) dintre tranzactii.A fost insa mai putin popular in anumite regiuni (Marea Britanie, Franta si Benelux) decat altele (CEE, tarile vorbitoare de limba germana si tarile din Europa de Sud).

Cumparatorii castiga teren in negocieri, iar vanzatorii pierd teren in tranzactiile de tip fuziuni si achizitii, pozitiile celor doua parti echillibrandu-se astfel, cu exceptia companiilor bune, curtate de catre mai multi cumparatori, unde vanzatorii au o postura mai favorabila, explica pe 10 decembrie 2020 Marian Dinu, Country Managing Partner DLA Piper Romania in cadrul evenimentului MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2020, organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

 

Black Sea Fund are in plan sa investeasca 15-20 mil. euro in 3-4 tranzactii in 2021. Fondul de investitii vizeaza achizitii de pana la 8 mil. euro in sectorul sanatatii, IT si tehnologie, servicii, producatori de bunuri industriale sau de larg consum

Black Sea Fund, unul dintre cele mai tinere fonduri locale de investitii, are in plan ca anul acesta sa investeasca intre 15-20 mil. de euro in finalizarea a trei sau patru tranzactii, afirma reprezentantii fondului de investitii.

Potrivit sursei citate, fondul ar putea incheia doua dintre tranzactii in aceasta vara.

Cele doua tranzactii care ar putea fi finalizate in vara vizeaza unul dintre cei mai mari jucatori de mobilitate urbana și o companie de produse de divertisment.

“Discutiile foarte avansate pe care le avem sunt cu companii din domenii total diferite: o companie este dintr-o zona high-tech, avangardista, in timp ce cealalta provine dintr-un domeniu mai degraba clasic, de productie. Astfel, vrem sa subliniem din nou faptul ca suntem un fond care se uita catre achizitii in segmente diverse de activitate, iar flexibilitatea noastra cu privire la sector și structura (investitii in pachete majoritare, minoritare etc) este foarte mare”, afirma Matei Paun, co-fondator al Black Sea Fund și specialist cu peste 20 de ani de experienta in domeniul investitiilor.

De asemenea, fondul este in negocieri cu alte trei companii cu care ar putea finaliza tranzactii in urmatoarele 12 luni. Doua dintre companii sunt din domeniul sanatatii, iar cea de a treia este un furnizor de servicii IT (automatizare).

Black Sea Fund are in vizor achizitii de pachete de actiuni in special in companii mici și mijlocii. Investitia de capital a fondului de investitii per companie este intre trei-opt milioane de euro.

Fondul are un buget total de investitii de 43 mil. euro, cei mai mari finantatori fiind Fondul European de Investitii (o mare parte din resurse provenind din programul REGIO, co-finantat de Fondul European de Dezvoltare Regionala) și Banca Europeana de Investitii.

“Ne uitam mai ales la domenii precum cel al sanatatii, IT/tehnologie, segmentul serviciilor, dar și la producatori de bunuri industriale sau de larg consum. Companiile cu care purtam discutii au in general pozitii foarte bune pe segmentul lor de piata și vizeaza sa atinga pozitia de lider la nivel national. De asemenea, in anumite cazuri, au planuri de extindere regionala sau globala. Cea mai mare problema pentru un fond de investitii este sa nu aiba in ce investi banii in mod profitabil și sustenabil pe termen mediu și lung. Insa, in prezent, este o perioada foarte buna pentru tranzactii, in ciuda crizei sanitare și constrangerilor de zi cu zi pe care le traim cu totii. Astfel, contextul economic ramanand favorabil, mai ales ca pentru unele sectoare pandemia de Covid-19 a creat oportunitati de accelerare a creșterii organice sau de consolidare”, adauga Arin Ion, co-fondator al Black Sea Fund.

Portofoliul Black Sea Fund I este format din investitii in companiile Intermedio General Group SA (Theta) și Clinica Dentara SA (DigiRay), tranzactii finalizate in 2020. Intermedio General Group SA, care opereaza sub brandul Theta, este unul dintre principalii furnizori de pe piata locala pentru servicii de amenajari interioare (fit-out) și mobilier la comanda, fiind un furnizor integrat de solutii la cheie. De asemenea, DigiRay este unul din liderii in imagistica dentara din Romania operand o retea de 11 locatii in șapte orașe.

“Ne uitam cu atentie la achizitii nu doar pentru noi, ci și pentru firmele in care am investit deja. De exemplu, fondatorii Theta au in plan sa se extinda atat prin achizitii ai altor jucatori locali cu care pot genera sinergii operationale semnificative cat și prin dezvoltare organic sau parteneriate pe piete europene mature precum Germania și Franta. Totodata, avem in plan sa investim cateva milioane de euro in dezvoltarea DigiRay atat prin extindere de tip greenfield cat și prin achizitii de firme. Ne dorim ca DigiRay sa ajunga la finalul anului la 20 de clinici in principalele orașe. Printre localitatile in care vrem sa extindem DigiRay se numara București, Brașov, Iași, Timișoara, Constanta și Ploiești”, explica Matei Paun.

Acesta este de parere ca antreprenorii ar trebui sa aiba mai multa incredere in formarea de parteneriate cu fondurile de investitii.

“Unii dintre antreprenori iși imagineaza fondurile precum niște rechini care iși doresc un profit cat mai mare și mai rapid. Altii tind sa fie prea conservatori. Ii sfatuiesc sa fie mai deschiși, mai curajoși, mai relaxati. Intr-un parteneriat cu un fond este nevoie de incredere, increderea este baza pentru a construi. Fara ea nu poti reuși in niciun domeniu, nu doar in afaceri”, adauga Matei Paun.

Black Sea Fund este un fond de investitii fondat in 2018 de catre Arin Ion, Matei Paun, Cornel Fumea și Adrian Vasile. Fondul are un buget de 43 mil. euro, iar pana acum a investit in companiile Intermedio General Group SA (Theta) și Clinica Dentara SA (DigiRay).

Avand in vedere ca tichetul de investitii al lui Black Sea Fund este de circa 3 – 8 mil. Euro, la un astfel de calibru de achizitie, fondul condus de catre Matei Paun concureaza cu jucatori cu profil similar precum Morphosis Capital, cu structuri de genul family office precum Oresa sau Equiliant Capital sau fonduri de investitii cu focus regional precum Resource Partners sau Abris Capital Partners, dar si cu alte tipuri de platforme de investitii.

Piata de fuziuni si achizitii a inregistrat un recul in 2020 pe fondul restrictiilor impuse de la declansarea pandemiei globale de Covid19, insa activitatea de tranzactii este pe un trend de revenire incepand cu trimestrul al treilea din 2020.

Peli Partners a asistat Immofinanz in achizitia de 36 mil. euro a Bucharest Financial Plaza de la Banca Comerciala Romana

 

Casa de avocatura Peli Partners a asistat fondul austriac Immofinanz in tranzactia prin care una dintre subsidiarele locale ale Immofinanz a preluat cladirea Bucharest Financial Plaza de la BCR, pentru un pret de achizitie de aproximativ 36 mil. Euro, potrivit unui comunicat transmis de reprezentantii firmei de avocatura.

Bucharest Financial Plaza este una dintre cladirile de referinta din centrul Bucurestiului, fiind una dintre primele cladiri moderne dezvoltate in capitala.

Implicarea echipei Peli Partners a fost una completa, de la fazele incipiente ale analizei de due diligence cu privire la proprietate, la structurarea tranzactiei si negocierea documentelor pentru achizitie, sustin reprezentantii casei de avocatura.

Echipa de avocati din partea cumparatorului a fost coordonata de catre Francisc Peli, Managing Partner al casei de avocatura, si a inclus-o pe Alexandra Ionita, Senior Associate.

Segmentul spatiilor de birouri a fost principalul motor de tranzactii in ultimul an pe piata imobiliara locala, afectata de impactul crizei Covid19.

Marian Dinu, Country Managing Partner DLA Piper Romania. Sursa foto: DLA Piper Romania.

Marian Dinu, Country Managing Partner DLA Piper Romania: Se echilibreaza mai mult pozitiile de negociere in tranzactii – vanzatorii incep sa piarda din teren si cumparatorii sa castige din teren. La companiile bune si curtate de mai multi investitori, lucrurile sunt insa favorabile vanzatorilor

 

Pozitiile de negociere intre vanzatori si cumparatori incep sa fie mai echilibrate in tranzactiile care au loc dupa declansarea epidemiei de Covid 19, insa lucrurile continua sa fie in favoarea vanzatorilor in cazul companiilor bune, curtate de mai multi investitori, potrivit declaratiilor lui Marian Dinu, Country Managing Partner DLA Piper Romania, in cadrul evenimentului MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2020. DLA Piper este o firma globala de avocatura prezenta in peste 40 de tari din Americi, Europa, Orientul Mijlociu si Asia – Pacific.

Ce a spus Marian Dinu, DLA Piper, in cadrul evenimentului online MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT din 10 decembrie 2020:

Cine are «upper hand» in tranzactii

DLA Piper la nivel international tocmai a publicat un update al unui raport pe care il facem anual cu privire la tendintele in M&A ii spune «Global M&A Intelligence Report». In acest raport incercam sa surprindem tendintele concrete din negocieri, cum spui tu cine are the upper hand, unde se indreapta negocierile – in favoarea cui, in favoarea vanzatorului sau in favoarea cumparatorului.

Au fost multi ani in care, incet incet la nivel european, dar si in Romania, lucrurile au evoluat in favoarea vanzatorilor. Daca imi amintesc acum 10 ani, tranzactiile erau cu niste termeni complet buyer friendly (in favoarea cumparatorului – n.r.), anul trecut ajunsesera sa fie aproape, nu chiar la acelasi nivel, dar sub aspectul termenilor contractuali, aproape ca cei din Vestul Europei, care sunt deja foarte foarte seller friendly (in favoarea vanzatorului – n.r.). Insa si raportul nostru anul trecut a surprins o oarecare inversare a tendintei – la momentul respectiv foarte timida. Cumva s-a ajuns la un fel de peak (varf – n.r.), daca vreti a ceea ce inseamna favorabilitate catre vanzatori, iar acum acest peak COVID care tocmai a iesit, cumva tinde sa surprinda o anumita accelerare a acestei tendinte, deci se echilibreaza un pic mai mult pozitiile de negociere, vanzatorii incep sa piarda teren si cumparatorii sa castige teren.

Insa in concret, cumva nu vreau sa ramaneti cu impresia ca e vreo evolutie dramatica, in continuare lucrurile sunt destul de favorabile vanzatorilor, acolo unde este vorba de companii bune.  Companiile bune sunt curtate, sunt dorite si, prin urmare, e oarescum dificil pentru cumparatorii care chiar isi doresc sa faca o tranzactie sa fie  foarte foarte rigizi in ceea ce priveste termenii pe care ii ofera. Concret, ce s-a intamplat in primele luni ale anului, sunt mai putine tranzactii desigur, dar s-au mentinut la un anumit nivel destul de activ pentru perioada prin care am trecut. Suntem fericiti ca am fost alaturi de Abris de exemplu in tranzactia aceea inchisa in timpul lockdown-ului, a fost o experienta intr-adevar si i-am admirat pe baietii de la Abris pentru curajul de a duce pana la capat tranzactia respectiva.  Si s-a dovedit ca au dreptate pentru ca intr-adevar, din vara incoace, lucrurile s-au schimbat, in momentul de fata suntem aproape 100% la turat motoare, deci suntem ocupati cu tranzactii de M&A.

In primele luni din 2020 am vazut mai putine licitatii

Alte lucruri interesante care s-au desprins din raportul respectiv ar fi de exemplu faptul ca in primele luni (din 2020 – n.r.) am vazut mai putine licitatii («auctions» – lb. eng.) sunt procese care se desfasoara atunci cand vanzatorul considera ca este intr-o pozitie buna de negociere si au fost ceva mai putine, dar asta nu inseamna ca au disparut, dimpotriva au fost cateva astfel de procese foarte foarte disputate si in care vanzatorii au reusit sa isi impuna termenii aproape asa cum au dorit inclusiv in Romania a fost un astfel de caz pe care probabil il stiti. Deci este intotdeauna o anumita realitate cu anumite exceptii destul de importante.

E clar ca fondurile de private equity nu neaparat le place sa participe in licitatii pentru ca nu neaparat acolo creeaza cea mai buna valoare.Si este o tensiune intre lucrul asta de a incerca sa ai un deal exclusiv in care poti sa negociezi termenii asa cum consideri tu ca este potrivit si o licitatie, dar multe dintre companiile bune pe care toata lumea le cauta sunt disponibile numai prin acest tip de proces sa zicem.

Se intampla mai putine tranzactii de tip lockbox, dar nu au disparut

Alt lucru de care voiam sa vorbesc putin este faptul ca exista asteptarea ca nu vor mai fi tranzactii de tip lockbox. Tranzactiile de tip lockbox sunt acelea in care pretul este fix, nu mai sufera ajustari dupa semnare.

Se intampla ca sunt mult mai putine decat in trecut, dar nu au disparut. Pentru mine este o surpriza pentru ca inca s-au facut la nivel european, nu in Romania tranzactii de acest tip lockbox.

A crescut proportia vanzatorilor de tip persoane fizice si a scazut ponderea investitorilor institutionali in postura de vanzatori

Un alt lucru apropo de partile la contract. Din ce am vazut noi ca numar semnificativ de tranzactii sunt mai putini vanzatori institutionali probabil datorita faptului ca in aceasta perioada cumva s-a perceput mai dificil de realizat o evaluare sau de obtinut o evaluare corespunzatoare. Deci cumva proportia vanzatorilor persoane fizice a crescut si proportia investitorilor institutionali care au facut divestment (vanzare – n.r.) a scazut, inclusiv private equity.

Earn-outs au crescut in tranzactiile mai mici si au scazut ca numar si proportie in cazul tranzactiilor mari

As mai zice ca in ceea ce priveste earn outs (plata in transe a pretului tranzactiei – n.r.), constatarile din raportul nostru sunt in sensul ca ele au crescut ca si numar sau proportie in tranzactiile mai mici, dar au scazut in cele mai mari, lucru care iarasi reflecta puterea de negociere. Pentru ca evident un earn out nu este ceva ce isi doreste vanzatorul, este mai degraba o masura de siguranta pe care si-o ia cumparatorul atunci cand doreste sa se asigure ca nu ofera o evaluare prea mare de la inceput. Si deci, lucrurile arata ca si cand balanta se duce putin mai spre cumparator, dar nu s-au schimbat radical lucrurile mai ales acolo unde vorbim de tranzactii mai mari. Tranzactiile mai mari sunt evident acelea mai disputate, sunt companii de succes pe care toata lumea le vrea.

Nu a fost afectata siguranta tranzactiilor

Si ultimul punct la care voiam sa fac referire este faptul ca s-a speculat mult ca va fi afectata siguranta tranzactiilor, adica faptul ca vor exista tot felul de conditionalitati si eventual vor exista clauze material adverse effect sau material adverse change, vestitele MAC clauses care sa fie mult mai largi si sa le dea cumparatorilor o posibilitate sa iasa din tranzactie mai usor. Nu s-a verificat aceasta tendinta din ce am reusit noi sa vedem din tranzactiile care le-am analizat  si aceste tranzactii sunt reprezentative pentru ca pana la urma DLA Piper de vreo 9 ani face cel mai mare numar de tranzactii si la nivel global si la nivel european. Cam acestea sunt tendintele si vreau sa spun ca si in Romania vedem cam aceleasi lucruri, deci suntem oaresicum aliniati cu tendintele pe care le reflecta acest raport.

Mai activi deocamdata in venture capital decat in private equity

Deocamdata, as zice ca sunt un pic mai activ in venture capital decat in private equity. Dar si private equity se anunta ca se vor intampla niste tranzactii. Ca sectoare cele mai important sector pentru economia Romaniei este si cel care genereaza si cele mai multe tranzactii, si anume acela de IT, tehnologie in variate formule ori ca este vorba de B2C ori ca e vorba de B2B, B2B2C mai nou si tot felul de lucruri din astea, chiar infrastructura, cloud, data center, lucruri de genul asta.

Sunt vreo 6 -7 (tranzactii de M&A la care lucram – n.r.), private equity e unul la inceput, dar vedem ce se va intampla cu el. Se mai anunta probabil si altele.

Marian Dinu, Country Managing Partner al DLA Piper Romania, a participat in cadrul evenimentului MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2020 la dezbaterile din panelul dedicat fondurilor de private equity, alaturi de alti vorbitori precum Cornel Marian – Managing Partner Oresa, Dan Farcasanu – Country Director Resource Partners, Adrian Stanculescu – Partner si Head of Romania Abris Capital Partners, Radu Dumitrescu – Partener Coordonator Consultanta Financiara, Deloitte Romania.

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2020 este un eveniment organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO ajuns la a treia editie, fiind de asemenea primul eveniment in format online. Partenerii evenimentului care a avut loc pe 10 decembrie 2020 au fost ING Bank România, Bursa de Valori București, NNDKP, Oresa, Mazars, Dentons, Reff & Asociații | Deloitte Legal, Ioana Filipescu Stamboli, DLA Piper România, Deloitte România, iar parteneri de continut ai evenimentului au fost Colliers International Romania si WOOD & Co.

Vezi aici o sinteza de continut a evenimentului privind evolutiile de pe piata de fuziuni si achizitii, a pietei de finantare corporativa, a tranzactiilor pe piata de capital, a tranzactiilor imobiliare.