Arhive lunare: ianuarie 2018

unilever betty ice main

Unilever confirmă achiziția Betty Ice, iar Vasile Armenean va continua în poziția de șef local al operațiunilor Unilever pe piața de înghețată. Prețul de vânzare depășește un multiplu de 10 X EBITDA. Vasile Armenean: „Am semnat ieri contractul de vânzare”. Echipa de consultanți EY condusă de Florin Vasilică a executat în doi ani două tranzacții de vânzare a producătorilor independenți de înghețată

Unilever South Central Europe și Betty Ice au anunțat astăzi semnarea unui acord prin care Unilever South Central Europe va achiziționa Betty Ice, producătorul român de înghețată.

Divizia de înghețată din cadrul Unilever South Central Europe și Betty Ice vor opera ca o companie de sine stătătoare în cadrul Unilever și va fi condusă de Vasile Armenean, din poziția de General Manager. Acest parteneriat se va extinde beneficiind de punctele forte ale grupului Unilever și de expertiza pe care o are Vasile Armenean pe piața locală de înghețată.

James Simmons, Managing Director Unilever South Central Europe a declarat: “Suntem bucuroși că Betty Ice va intra în familia Unilever. Betty Ice este o afacere minunată, foarte îndrăgită de români. Sunt, de asemenea, încântat că Vasile Armenean a decis să se alăture companiei. Este un antreprenor extraordinar și va avea un rol cheie în modelarea viitorului business.”

Vasile Armenean, General Manager Betty Ice, a adăugat: “În 23 de ani am dezvoltat o afacere extraordinară în România. Suntem mândri că Betty Ice, brandul de înghețată românesc numărul 1, va intra în portofoliul producătorului de înghețată numărul 1 din lume. Istoria noastră în România și viziunea Unilever sunt combinația ideală pentru viitorul brandului Betty Ice. Le mulțumim consultanților noștri, profesioniști adevărați care au asigurat derularea lină a tranzacției”.

Valoarea tranzacției este confidențială.

Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că prețul pe care Unilever îl va plăti pentru preluarea Betty Ice va fi în jurul a 80 – 90 mil. Euro, valori neconfirmate de către părțile implicate.

Pentru achiziția acțiunilor Betty Ice, Unilever va face o plată în mai multe tranșe în cadrul așa-zisului mecanism de earn out.

Semnarea contractului de vânzare – cumpărare dintre Unilever și antreprenorul Vasile Armenean a avut loc  în București, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

„Am semnat ieri contractul de vânzare”, a precizat Vasile Armenean pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, confirmând astfel informațiile publicate pe 30 ianuarie 2018 referitoare la semnarea acordului între cele două părți.

Întrebat dacă s-a gândit și la o listare pe bursă a afacerii, Vasile Armenean a spus că s-a gândit și la o astfel de variantă.

Surse din piață susțin că prețul de vânzare al Betty Ice depășește un multiplu de 10 X EBITDA, fiind cea mai mare tranzacție din istoria pieței de înghețată din România.

EY a primit în urmă cu un an mandatul de vânzare al Betty Ice, echipa de consultanți în fuziuni și achiziții condusă de către Florin Vasilică realizând astfel în interval de doi ani atât vânzarea Alpin 57 Lux către Food Union în 2016, cât și tranzacția de exit a lui Vasile Armenean către Unilever.

În 2016, Ioan Istrate a vândut un pachet de aproximativ 70% din Alpin 57 Lux către investitorul strategic leton Food Union.

În acest moment, o altă vânzare este în derulare, cea a Top Gel din Craiova, efectele acestor tranzacții desenând exitul antreprenorilor dintr-o piață în care Unilever își întărește statutul de lider, iar Food Union este nevoită să încerce un asalt pentru a-și crește cota de piață într-o piață din ce în ce mai concentrată.

De asemenea, Vasile Armenean a mai apelat la asistența juridică a Maravela & Asociații, respectiv la serviciile de consultanță ale lui Florin Cerna de la BrinkThink Management.

De cealaltă parte, Unilever a fost consiliată de consultanții Deloitte și firma de avocatură Eversheds.

În cadrul procesului competitiv de vânzare derulat de către EY au participat atât fonduri de investiții, cât și investitori strategici. În vara anului 2017, cei interesați au depus oferte indicative, iar la finele lunii noiembrie au fost înaintate ofertele angajante. Printre cei care au depus oferte pentru Betty Ice s-au aflat Unilever, fondul de investiții Abris Capital Partners și letonii de la Food Union. Au urmat în ianuarie 2018 runde de negocieri cu investitorii, care s-au încheiat săptămâna trecută, potrivit informațiilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Acordul de achiziție urmează să fie supus aprobării Consiliului Concurenței.

Compania Betty Ice a fost înființată în anul 1994 de antreprenorul român Vasile Armenean cu viziunea de a transpune desertul desăvârșit în realitate, creând produse cu gusturi și arome naturale din ingrediente atent selecționate. Betty Ice este cel mai important producător de înghețată din România, cu o cifră de afaceri totală de 30 de millioane de euro. Compania deține o fabrică în Suceava și are peste 180 de chioșcuri de înghețată deschise pe timpul verii. Betty Ice are 760 de angajați în România.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a informat în premieră pe 4 iunie 2017 despre lansarea procesului de vânzare al Betty Ice Suceava și despre interesul unor investitori precum Mid Europa, Abris sau Food Union pentru tranzacție. De asemenea, pe 22 decembrie 2017, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris că Unilever este în negocieri avansate pentru achiziția Betty Ice.

Betty Ice Suceava a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 126,7 mil. lei și  un profit net de 23,3 mil. lei, adică o marjă netă de câștig de peste 18% la un personal de 635 de oameni.

Achiziția Betty Ice duce Unilever la o cotă de piață de peste 30% în industria de profil, unde concurează cu Food Union, Nestle, Top Gel, Macromex, precum și cu lanțurile internaționale de comerț care vând înghețată sub mărci proprii.

Concernul anglo – olandez cu operațiuni la nivel global în sectorul bunurilor de larg consum are 169.000 de angajați și a generat vânzări în valoare de 52,7 miliarde de euro în 2016. Circa 57% din afacerile companiei se desfășoară pe pietele emergente sau în curs de dezvoltare. Unilever are mai mult de 400 de branduri ce pot fi găsite în casele din întreaga lume, inclusiv Persil, Dove, Knorr, Domestos, Hellmann, Lipton, Ben & Jerry, Magnum si Axe. În România, Unilever a intrat în 1995 investind până acum peste 125 mil. euro. A început acum 13 ani cu achiziția fabricii de detergenți Dero din Ploiești, iar apoi a construit în 2006 o fabrică de alimente.

În 2009, Unilever a intrat pe piața de înghețată prin achiziția producătorului Napoca.

Unilever activează pe piața românească prin compania regionala Unilever South Central Europe – care coordoneaza din București operațiunile de marketing și vânzări în România, Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Albania, Macedonia, Moldova și Kosovo – și prin Unilever România, compania care administrează capacitățile de producție de pe platforma industrială a companiei de la Ploiești.

Ariile de interes ale OMV Petrom pentru întinerirea portofoliului său de producție. Sursă foto: OMV Petrom.

OMV Petrom vizează achiziții pe termen scurt de rezerve estimate la 80 milioane de barili echivalent petrol. Compania caută să-și completeze portofoliul de producție prin expansiune în regiune

OMV Petrom, liderul pieței petroliere locale și subsidiară a grupului austriac OMV, vizează să își completeze portofoliul actual upstream (explorare și producție) cu circa 80 milioane de barili echivalent petrol din achiziții pe termen scurt, potrivit unei prezentări pentru investitori din decembrie 2017.

Reprezentanții companiei fac trimitere în document la „potențiale achiziții”, fără alte detalii.

La nivel strategic, compania locală se pregătește de expansiune regională pentru a-și completa portofoliul actual de producție, format din rezerve certe de peste 600 milioane de barili echivalent petrol.

OMV Petrom are rezerve certe de 582 milioane de barili echivalent petrol în România și o producție de 166 de mii de barili pe zi, respectiv rezerve de 24 milioane de barili echivalent petrol în Kazahstan, unde producția zilnică este de 8 mii de barili, conform datelor prezentate după primele nouă luni din 2017.

Prioritățile liderului pieței petroliere interne în politica de creștere a nivelului rezervelor sunt regiuni precum Marea Caspică și vestul Mării Negre.

O altă zonă indicată într-o hartă prezentată în documentul OMV Petrom datat din decembrie 2017 este zona de est a Mării Mediterane.

Reprezentanții OMV Petrom nu au răspuns până la acest moment întrebărilor privind achizițiile vizate de către companie.

OMV Petrom este în faza predării de ștafetă a conducerii companiei de la Mariana Gheorghe către Christina Verchere, care în primăvara acestui an urmează să se instaleze în poziția de director general executiv al subsidiarei OMV și să lucreze sub comanda germanului Rainer Seele, șeful OMV.

OMV Petrom are în acest an de luat o decizie strategică de investiții privind perimetrul Neptun din Marea Neagră, unde austriecii au o cotă egală de participație alături de compania americană ExxonMobil. Decizia este așteptată în a doua parte a acestui an, rezervele estimate fiind între 125 și 250 mil. barili echivalent petrol.

De la instalarea sa la 1 iulie 2015, Rainer Seele, fostul șef al producătorului german de hidrocarburi Wintershall, a condus OMV către întărirea portofoliului de producție prin parteneriate strategice cu Gazprom și ADNOC (Abu Dhabi National Oil Company), care este unul din principalii acționari ai grupului austriac OMV prin intermediul fondului de investiții IPIC (acum parte a fondului suveran de investiții Mubadala din Abu Dhabi).

În mandatul lui Seele, OMV a combinat vânzarea de active downstream, un exemplu recent fiind vânzarea Petrol Ofisi din Turcia, în paralel cu achiziții de participații în perimetre de explorare și producție petroliere în țări precum Norvegia sau Rusia pentru a securiza accesul pe termen lung la câmpuri de producție cu scopul asigurării unei rate integrale de înlocuire a rezervelor.

De asemenea, OMV a trecut la un control strict al resurselor din portofoliu, prin vânzarea unor operațiuni neprofitabile, printre care și 19 active ale OMV Petrom către Mazarine Energy, măsură coroborată cu  reducerea costurilor de producție per baril, dar și o adaptare a nivelului investițiilor la evoluția cotației țițeiului. Ca urmare, compania condusă de Seele a reușit să mărească dividendul per acțiune acordat acționarilor.

Parte a strategiei sale de optimizare, OMV Petrom a anunțat după afișarea rezultatelor financiare din ianuarie – septembrie 2017 că intenționează să vândă alte 50 – 60 de zăcăminte, fiind inițiate proceduri de vânzare. În decembrie 2017, compania a finalizat vânzarea parcului eolian Dorobanțu pentru 23 mil. Euro către Transeastern.

OMV Petrom este într-o poziție de lichiditate puternică, raportând după primele nouă luni din 2017 un cashflow operațional de 4,45 mld. Lei  (circa 1 mld. Euro). La aceste resurse se adaugă liniile de finanțare disponibile de la bănci, având în vedere gradul de îndatorare redus, situat sub 10%.

OMV Petrom a raportat pentru primele nouă luni din 2017 un profit net de circa 1,85 mld. Lei (circa 400 mil. Euro) la vânzări de aproape 14,3 mld. Lei (peste 3,1 mld. Euro).

 

Omul care a condus echipa pentru achiziția de 533 mil. euro a lanțului de magazine Profi a fost promovat partener în conducerea Mid Europa. Britanicul Andrej Babache a venit de la Citi la Mid Europa în urmă cu 12 ani

 

Britanicul Andrej Babache a fost promovat pe poziția de Partener al managerului de capital privat Mid Europa Partners, proprietarul lanțului de magazine Profi și a rețelei de servicii medicale Regina Maria.

„Suntem încântați să-i urăm bun venit lui Andrej în parteneriat și să recunoaștem angajamentul său și contribuția semnificativă la succesul Mid Europa”, au  declaran Robert Knorr și Matthew Strassberg, cei doi Co-Managing Partner ai managerului de capital privat axat pe investiții în regiune.

Andrej Babache a coordonat echipa Mid Europa care a preluat Profi, echipă din care au mai făcut parte Ratko Jovic, Lukasz Wlodarczyk, Tomas Vrba și Albert Jelinek. Mid Europa a anunțat în noiembrie 2016 achiziția a 100% din Profi Rom Food pentru 533 mil. euro în numerar de la Enterprise Investors.

Andrej Babache face parte din 2017 din Consiliul de administrație al Profi Rom Food, compania care administrează cel mai mare lanț de magazine din România. Anul trecut, BERD a intrat co-investitor alături de Mid Europa în afacerea Profi printr-o investiție de 25 mil. euro prin intermediul fondului de investiții Equity Participation Fund. De asemenea, Babache a făcut parte din board-urile altor companii din regiune cumpărate de către Mid Europa, fiind membru în conducerile Danube Foods Group (din 2015), United Group (2011 – 2014), Telemach (2009 – 2011) și SBB Serbia Broadband (2007 – 2011).

Andrej Babache, născut în septembrie 1981, face parte din echipa Mid Europa din 2006, fiind cel care a coordonat achiziția Profi pentru 533 mil. euro în noiembrie 2016.

Înainte de a veni la Mid Europa, Andrej Babache a lucrat pentru biroul din Londra al diviziei de bancă de investiții a grupului american Citigroup, unde se ocupa de tranzacțiile din Europa Centrală și de Est. Andrej Babache a studiat economie și afaceri la Universitatea din Edinburgh.

De asemenea, Nikolaus Bethlen, care a ocupat anterior poziția de Partener și care coordona operațiunile Mid Europa pentru Ungaria și România, a plecat de la 15 ianuarie în biroul din Frankfurt al managerului de capital privat Montagu.

De la intrarea în toamna anului 2015 pe piața din România, Mid Europa este unul dintre cei mai activi administratori de fonduri de investiții pe plan local.

Mid Europa a strâns până acum prin fondurile de investiții administrate capitaluri totale de 4,6 mld. Euro, iar tichetele de achiziție pe care le vizează se situează între 75 și 200 mil. euro. Mid Europa se concentrează asupra companiilor cu valori de întreprindere între 100 și 500 mil. euro.

Pe piața din România, concurează la acest nivel de tranzacții cu Abris Capital Partners, Penta Investments și Enterprise Investors, dar și cu manageri globali de investiții care au în vizor ținte locale precum Warburg Pincus.

 

Unilever a semnat achiziția producătorului de înghețată Betty Ice Suceava. Vânzătorul lucrează în tranzacție cu EY, consultantul Florin Cerna și avocații Maravela & Asociații

Unilever, un gigant global din sectorul bunurilor de larg consum, a ajuns la un acord de preluare a producătorului de înghețată Betty Ice Suceava, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Contractul de vânzare – cumpărare a fost semnat, susțin sursele citate.

Tranzacția ar urma să fie anunțată în zilele următoare, susțin sursele citate.

“Vom anunța într-un comunicat când avem ceva de anunțat. Ar putea fi zilele următoare sau deloc“, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Vasile Armenean, proprietarul Betty Ice.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 22 decembrie 2017 că Unilever este în negocieri avansate pentru achiziția Betty Ice, într-o tranzacție anunțată, de asemenea, în premieră încă din iunie 2017.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează în jurul a 80 – 90 mil. euro valoarea achiziției Betty Ice.

Unilever este unul dintre cei mai importanți jucători prin divizia sa Algida pe piața locală a înghețatei, unde vânzările anuale sunt estimate în jurul a 150 mil. Euro. Unilever își consolidează poziția de lider pe piața de înghețată odată cu achiziția Betty Ice.

Mandatul pentru vânzarea Betty Ice îl au consultanții EY, care au coordonat în 2016 vânzarea unui alt producător independent de înghețată, Alpin 57 Lux, către Food Union, un investitor strategic intrat astfel în sectorul local.

De asemenea, antreprenorul Vasile Armenean a apelat și la serviciile de consultanță ale lui Florin Cerna, un fost consultant al PwC, respectiv ale firmei de avocatură Maravela & Asociații, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În cursa pentru achiziția Betty Ice a fost și fondul de investiții Abris Capital.

Cei mai puternici competitori de pe piața de înghețată sunt pe de o parte investitorii strategici internaționali de talia Unilever, Nestle și Food Union – acționarul majoritar al Alpin 57 Lux, iar pe de altă parte producătorii independenți Betty Ice din Suceava și Top Gel din Craiova.

Piața de înghețată este cunoscută pentru sezonalitatea vânzărilor, cu vârfuri atinse în perioada sezonului cald și cu scăderi ale consumului în sezonul rece.

Pe lângă competiția dintre producătorii internaționali și afacerile antreprenoriale în sectorul de profil se simte de la an la an și presiunea venită din partea lanțurilor internaționale de comerț care vând înghețată sub marcă proprie.

Atât tranzacția de la Betty Ice, cât și cea de la Top Gel au atras inițial și investitori strategici, respectiv fonduri de investiții atrase de sectoarele de consum, pe care se bazează cea mai mare rată de creștere a unei economii din Uniunea Europeană.

Betty Ice Suceava a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 126,7 mil. lei și  un profit net de 23,3 mil. lei, adică o marjă netă de câștig de peste 18% la un personal de 635 de oameni.

Acționarii Purcari oferă un preț de vânzare între 19 și 28 lei per titlu pentru pachetul de 49% din acțiuni. Tranzacția de listare pe bursa de la București ar putea aduce în conturile vânzătorilor până la 57 mil. Euro

Acționarii producătorului moldovean de vinuri Purcari oferă pachetul de 49% din acțiuni la un preț de vânzare între 19 și 28 de lei per titlu, potrivit prospectului de listare pe bursa de la București, aprobat de către Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Oferta de acțiuni Purcari Wineries PCL se derulează pe bursă în perioada 29 ianuarie – 8 februarie.

Din pachetul scos la vânzare format din 9,8 milioane de acțiuni 90% sunt alocate tranșei de investitori instituționali, iar restul investitorilor de retail – persoane fizice și persoane juridice care nu îndeplinește criteriile pentru a fi cotat ca investitor instituțional.

Veniturile nete din tranzacția de listare a acțiunilor Purcari pe bursa de la București sunt estimate la 265,9 mil. Lei (57 mil. Euro) în cazul vânzării acțiunilor la prețul maxim din ofertă. La o astfel de cotație, capitalizarea de piață a companiei ar ajunge aproape de 122 mil. Euro.

Valoarea totală a comisioanelor plătite către intermediari și consultanți în legătură cu oferta este estimată la 8,5 mil. Lei (circa 2 mil. Euro).

Purcari Wineries Public Company Limited, înregistrată în Cipru, este o societate de tip holding a grupului Purcari.

România, Republica Moldova și Polonia au o pondere de 73% din veniturile totale pe primele nouă luni ale anului 2017. În primele nouă luni ale anului trecut, compania a raportat venituri de 94,5 mil. Lei, profit net de 22 mil. Lei. La 31 decembrie 2017, firma avea o capitalizare totală de 181 mil. Lei, din care total capitaluri proprii de 106,9 mil. Lei și datorii de 74,2 mil. Lei.

Vânzătorii acțiunilor Purcari pe bursa de la București sunt fondul american de investiții Horizon Capital prin Lorimer Ventures Limited (care deține 63,55%), IFC cu circa 6,42% și Amboselt Universal Inc cu 30,03% care în cazul vânzării pachetului de acțiuni oferit vor ajunge să dețină ulterior 22,69%, respectiv 3,27% și 25,03% din companie.

Amboselt Universal este la rândul său deținut în proporție de 83,5% de către fondatorul companiei, Victor Bostan, Sergey Glukhov cu 15% și Marcel Grăjdieru cu 1,5%.

Piața vinului din România, principala piață de vânzare a Purcari, a înregistrat în 2016 o valoare a cererii de 686 mil. Euro și un volum de 323 milioane litri, respectiv o medie de consum de 16,4 litri per capita, potrivit datelor Euromonitor.

Compania spune că își propune să devină cea mai mare companie listată din regiune pe segmentul producției de vin și că, pe lângă dezvoltare organică, are în vedere și achiziții. Grupul se va concentra pe activele sub-performante – inclusiv mărci puternice, podgorii, platforme de producție și distribuție din România, Polonia și Republica Moldova, dar și alte piețe vor fi luate în considerare pentru achiziții potențiale de active.

Purcari intenționează să solicite admiterea acțiunilor sale la tranzacționare în categoria Acțiuni Internaționale pe Piața Spot Reglementată administrată de Bursa de Valori București, în urma încheierii cu succes a ofertei.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 14 ianuarie 2018 că producătorul moldovean de vinuri Purcari intenționează să se listeze pe bursa de la București în cadrul unei tranzacții în care din consorțiul de intermediere fac parte Raiffeisen și Swiss Capital.

Compania operează peste 1.000 de hectare de podgorie și patru platforme de producție în România și Moldova. Purcari deține două dintre primele cinci branduri premium din România, având o cotă totală pe acest segment de 26%, potrivit unei cercetări Nielsen, susțin reprezentanții companiei.

Oferta se va adresa publicului de tip retail și investitorilor calificați din România și investitorilor calificați internaționali, din afara Statelor Unite ale Americii potrivit Regulamentului S din Legea privind Valorile Mobiliare din Statele Unite ale Americii. Informații detaliate privind Oferta se vor publica în cadrul prospectului, de îndată ce acesta este aprobat de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), urmând delegarea pentru aprobarea Prospectului primită de la Comisia de Valori Mobiliare din Cipru (CyCVM).

Raiffeisen Bank România va acționa în calitate de Coordonator Global Unic și Deținător Comun al Registrului de Subscrieri, iar Swiss Capital va acționa ca Deținător Comun al Registrului de Subscrieri, au mai precizat reprezentanții Purcari. Firma de avocatură RTPR Allen & Overy asigură consultanța emitentului în tranzacție în timp ce intermediarul ofertei mizează pe serviciile de asistență juridică ale CMS Cameron Mc Kenna, iar IFC lucrează alături de avocații Leroy și Asociații, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. De asemenea, firma de avocatură Turcan Cazac se ocupă de asistența juridică aferentă legislației din Republica Moldova, Georgiades & Pelides pentru aspectele tranzacției referitoare la impactul legilor din Cipru, Hassans pentru legislația din Gibraltar, Conyers Dill & Pearman pentru legislația din Insulele Virgine Britanice.

Pe fondul creșterii robuste a consumului în Europa Centrală și de Est și în special în România, Purcari a înregistrat o rată medie de creștere a veniturilor de 34% în perioada 2014-2016, cu rate medii anuale de creștere de 55% în România, 49% în Polonia, 44% în Moldova,15% în Cehia și Slovacia.

Purcari promite investitorilor că intenționează să adopte o politică de dividende progresivă, profitând de nivelul scăzut de îndatorare și de fluxuri de numerar sănătoase.

Pentru anii următori, presupunând absența unor condiții de piață excepționale sau a unor nevoi semnificative de finanțare, Consiliul de Administrație intenționează să recomande Adunării Generale a Acționarilor distribuția de dividende reprezentând 50% din profitul distribuibil anual, în conditiile legislației aplicabile, conform reprezentanților firmei.

Nivelul ridicat al creșterii afacerii s-a menținut în primele 9 luni ale anului 2017, în care compania a crescut cu 35% pe an, creșterea în România accelerând la 69% față de aceeași perioadă din 2016.

Anunțul Purcari privind intenția de listare vine pe un val favorabil unor astfel de tranzacții după ce pe bursa de la București au avut loc listări private majore în mai puțin de un an, reprezentate de intrarea Medlife din sectorul serviciilor medicale private (decembrie 2016), Digi Communications NV din piața de telecomunicații (mai 2017) și Sphera Franchise Group din piața lanțurilor de restaurante (noiembrie 2017).

Toate aceste tranzacții de listare, ca și cea anunțată de către Purcari, merg însă pe tiparul unor tranzacții de exit fie a unor investitori financiari, fie a unor acționari minoritari, fără a aduce însă capital proaspăt în companii.

 

Achiziția grupului de materiale de construcții Macon de către Xella, în vizorul Consiliului Concurenței

Consiliul Concurenţei analizează tranzacţia prin care Xella Ro SRL preia companiile Macon SRL şi Simcom Var SA, precum şi Simbeton SA şi Simteran SA.

Companiile Xella RO SRL, Macon SRL şi Simbeton SA au ca principală activitate fabricarea produselor din beton pentru construcţii, Simcor Var SA este producător de var şi ipsos, iar Simterac SA realizează alte produse ceramice.

Polish Enterprise Fund V și Polish Enterprise Fund VI, fonduri de private equity administrate de Enterprise Investors (EI), au semnat un acord în 2017 pentru vânzarea grupului Macon, unul dintre cei mai mari producători de materiale de construcții din România.

Cumpărătorul este Xella Group, unul dintre cei mai importanți producători mondiali de materiale de construcții pentru zidărie din domeniul betonului celular autoclavizat (BCA) și domenii conexe.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează însă că valoarea totală a tranzacției de exit s-ar putea situa sub nivelul cumulat al achizițiilor Macon în 2006 și Simcor în 2008, având în vedere evoluția ulterioară și tendințele înregistrate în sectorul de profil. De asemenea, structura tranzacției de exit a Enterprise Investors din grupul Macon cuprinde pe lângă prețul ce va fi încasat pe pachetul de acțiuni și o componentă a datoriilor inclusă în așa-numita valoare de întreprindere a grupului Macon, susțin sursele citate.

Tranzacția de vânzare a Macon de către Enterprise Investors, precum și angajarea consultanților PwC de către vânzător au fost anunțate în premieră pe 6 septembrie 2017 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

La momentul investiției, Macon era un important producător de materiale de construcții din România. Doi ani mai târziu, EI a furnizat companiei Macon capital adițional pentru achiziția competitorului său, Simcor Group, un producător de materiale de construcții cu activitate în Transilvania. Cu sprijinul fondurilor EI, managementul Macon a fuzionat cele două entități creând un jucător de top în România. În prezent, compania administrează patru puncte de producție și este producătorul numărul 1 de BCA și stâlpi de electricitate din țară dar și unul dintre cei mai importanți furnizori de var, elemente prefabricate și teracotă. În ultimii ani, Macon a avut performanțe financiare excelente, conform reprezentanților vânzătorului.

Compania estimează venituri de aproximativ 150 mil. lei (33 mil. euro) în 2017. Macon are circa 800 de angajați.

Enterprise Investors a fost asistat în tranzacție de o echipă de avocați RTPR Allen & Overy, din care au făcut parte Costin Tărăcilă, Partener, și Andrei Mihul, Managing Associate. De asemenea, managerul de capital privat a lucrat cu consultanții PwC, cu o echipă din care au făcut parte doi dintre cei mai experimentați și respectați experți din piața locală de fuziuni și achiziții – Radu Stoicoviciu și Cornelia Bumbăcea,  alături de care a fost și Dragoș Atanasiu, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Încheierea tranzacției ar putea avea loc în prima jumătate a anului 2018, a precizat cumpărătorul.

Prin achiziția grupului Macon Deva, Xella își consolidează poziția pe piața producătorilor de BCA, sector în care concurează cu Somaco (aflat în portofoliul fondului suedez de investiții Oresa Ventures), Elpreco Craiova (aflat în portofoliul grupului irlandez CRH) sau Celco Constanța (afacere a familiei Dușu).

În 2006, Enterprise Investors a cumpărat un pachet de 100% din acțiunile Macon de la angajații și foștii manageri ai companiei în cadrul unei tranzacții de aproximativ 35 mil. euro. Ulterior, în iulie 2008, pe fondul premiselor de creștere a sectorului de profil, Enterprise Investors a majorat capitalul social al Macon Deva pentru a finanţa achiziţia unui pachet majoritar în Simcor Grup, un producător important de materiale de construcţii din Transilvania controlat de omul de afaceri german Stache Lutz. Tranzacţia de 53 mil. euro a fost finanţată cu o majorare de capital de 26 mil. Euro pentru Macon provenită de la Enterprise Investors şi cu un împrumut bancar, la care s-au adăugat fondurile proprii ale Macon, conform datelor prezentate de către cumpărător.

Prin acea tranzacție, Macon prelua pachetul de 78,45% din producătorul de BCA Simcor Oradea, 50,14% din producătorul de beton Simbeton, un pachet de 93,06% din acțiunile producătorului de cahle de teracotă Simterac, pachetele integral de acțiuni la Simcor Var, Simcor Management, Simpromat şi Simsped.

Enterprise Investors mai are în portofoliul din România afacerea cu jucării Noriel, cumpărată anul trecut în cadrul unei tranzacții de 24 mil. Euro, și se uită la mai multe ținte de achiziții.

Din 1990 până acum, Enterprise Investors a ridicat nouă fonduri de investiții pentru Europa Centrală și de Est, pentru care a strâns peste 2,5 mld. euro de la investitori, în special din SUA și Europa. Cel mai nou fond de investiții ridicat de Enterprise Investors – Polish Enterprise Fund VIII – a finalizat în septembrie 2017 strângerea banilor de la investitori, având un capital total de 498 mil. euro.

Xella Group este unul dintre cei mai importanți producători mondiali de materiale de construcții pentru zidărie din domeniul betonului celular autoclavizat și domenii conexe, cu vânzări de 1,5 mld. euro și 6.700 de angajați. Grupul are sediul în Duisburg, Germania, 97 de fabrici și numeroase centre de vânzare ȋn 30 de țări. Xella produce și comercializează în România zidărie premium din BCA sub marca YTONG, iar din 2013 și produse termoizolatoare minerale sub marca Multipor.

Xella RO SRL face parte din grupul de companii controlat de Xella International Holding S.a.r.l. Luxembourg, care, la rândul său, face parte din grupul de societăţi aflat în portofoliul fondului american de investiții Lone Star.

 

Achiziția portofoliului neperformant corporate Mars de la Alpha Bank a majorat volumul de credite administrat de APS cu 11%. Robert Machidon, Director General al APS România: Obiectivul nostru este să ajungem până la finele acestui an la un portofoliu românesc de credite de 4,5 mld. Euro

Compania cehă APS a anunțat, astăzi, că achiziția alături de Deutsche Bank și AnaCap a portofoliului neperformant de circa 360 mil. Euro de la banca elenă Alpha Bank va avea un impact semnificativ asupra volumului local pe care îl administrează.

„Această achiziție reprezintă un succes major: volumul nostru de credite a crescut cu 11%. Obiectivul nostru pentru sfârșitul acestui an este să avem un portofoliu românesc de 4,5 miliarde de euro”, declară Robert Machidon, director general al APS România.

Părțile nu au făcut publică valoarea achiziției. Surse din piață susțin însă că prețul trece de 100 mil. euro fiind una dintre cele mai mari achiziții din istoria pieței locale de credite neperformante.

Compania cehă APS, lider regional în sectorul creanțelor, își consolidează poziția în Balcani și va gestiona acest portofoliu de credite neperformante prin intermediul sucursalei sale din România.

„Vom profita de numeroșii noștri ani de experiență în sud-estul Europei. Faptul că am jucat un rol important în achiziționarea de împrumuturi neperformante grecești în România confirmă poziția noastră de lider în industrie”, spune Martin Machoň, Director General Executiv al APS.

Finalizarea acestei tranzacții prin care Alpha Bank – în conformitate cu planul său de restructurare – va scăpa de majoritatea creanțelor sale din România, este încă supusă aprobării organismelor de reglementare. Alți cumpărători includ Deutsche Bank AG și fonduri avizate de britanicii de la AnaCap Financial Partners LLP.

„Această tranzacție reprezintă una dintre achizițiile noastre cele mai importante pe piața românească a creditelor neperformante. Sunt foarte mulțumit de faptul că am avut ocazia să colaborăm cu Alpha Bank și cu partenerii noștri de renume pentru o astfel de tranzacție strategică”, spune și Viktor Levkanič, Directorul de Investiții al APS.

După ce a intrat în 2007 cu o operațiune greenfield în România, în anul 2011 APS a cumpărat alături de Slavia Capital divizia de finanțare persoane fizice a KBC Consumer Finance România, iar în 2012 alături de Slavia Capital a preluat Auto Trade Leasing IFN România, redenumit Asset Leasing IFN.

Cea mai mare tranzacție realizată în istoria pieței locale de profil a fost tranzacția Tokyo prin care APS, Deutsche Bank și IFC au preluat în 2016 un portofoliu neperformant de la BCR cu o valoare nominală de circa 1,1 mld. Euro. Prețul de achiziție nu a fost dezvăluit, însă este estimat în jurul a 150 mil. Euro, valoare ce depășește cu mult prețul de achiziție a unor bănci vândute în ultimii ani precum Millennium sau Carpatica.

APS, afacere controlată de către cehul Martin Machon, și-a construit în România o poziție de top în sectorul administrării creditelor după seria de achiziții de portofolii de la Volskbank România și BCR în perioada 2014 – 2016.

Pe piața locală a administrării datoriilor, APS concurează cu firmele poloneze Kruk, Kredyt Inkaso, GetBack, firma germane EOS, firma norvegiană B2 Holding și firma suedeză Intrum.

JLL: Investițiile imobiliare pe piața locală au ajuns în 2017 la aproximativ 1 mld. Euro. Vânzarea Radisson a urcat segmentul hotelier la 18% din piața tranzacțiilor imobiliare locale, depășind birourile

Volumul investițiilor imobiliare în România în anul 2017 este estimat la aproximativ 1 miliard de euro, valoare cu aproape 10% mai mare decât cea înregistrată în 2016 (890 milioane euro), potrivit unui studiu al firmei de consultanță imobiliară JLL.

Valoarea reprezintă 8% din totalul consemnat în regiunea Europei Centrale și de Est, de 12,17 miliarde de euro. Ritmul de creștere a pieței românești este cu mult peste cel al întregii regiuni (3,3% față de 2016), dar cu toate acestea volumul din România rămâne sub potențial.

”Având în vedere tranzacțiile în curs pentru 2018, ne așteptăm la un an bun pe piața românească în ton cu estimările privind volumele din Europa Centrală și de Est care indică pentru acest an depășirea recordului consemnat în 2017. Interesul investitorilor pentru regiune rămâne ridicat”, a declarat Andrei Văcaru, Associate Director, Capital Markets JLL Romania.

Polonia și Cehia s-au menținut liderii regiunii pentru al doilea an consecutiv, cu o cotă de piață de 39%, respectiv, 27%. Acestea au fost urmate de Ungaria (14%), România (8%), SEE (8%) și Slovacia (4%), potrivit raportului CEE Investment Market realizat de JLL.

În România, numărul tranzacțiilor a crescut, valoarea medie a fiind de aproximativ 28,5 milioane de euro.

Volumele pieței au fost dominate de tranzacțiile cu proprietăți de retail (43%), în timp ce segmentul industrial și logistic a cumulat 22%, acesta fiind urmat de piața hotelieră cu 18%, și de cea de birouri cu 17%.

”Tranzacția prin care Elbit Imaging a vândut complexul hotelier Radisson din București, pe fundalul unei piețe de birouri letargice din punct de vedere investițional, a urcat sectorul hotelier înaintea celui de birouri din punct de vedere al lichidității in 2017. Este o situație inedită. Retailul și birourile ar trebui să domine piața de investiții având în vedere valoarea proprietaților existente”, a declarat Andrei Văcaru, Associate Director, Capital Markets JLL Romania, care a asistat Elbit în tranzacție.

Vânzarea Radisson reprezintă cea mai mare tranzacție hotelieră realizată vreodată în România și una dintre cele mai mari înregistrată în Europa Centrală și de Est (CEE) și totodată cel mai scump imobil vândut vreodată în București.

Pe piața de retail cea mai mare tranzacție a anului a fost achiziția a 50% din portofoliul de retail și de birouri al Iulius Group (Iulius Mall Cluj-Napoca, Iulius Mall Iasi, Iulius Mall Timisoara și Iulius Mall Suceava și 3 clădiri de birouri) de către grupului sud-african Atterbury.

Cea de-a doua cea mai importantă tranzacție pe piața de retail a fost achiziția de către Mitiska a unui portofoliu format din 11 spații de retail și 3 proiecte de dezvoltare de la Alpha Group.

Cea mai notabilă tranzacție pe segmentul birourilor a fost achiziția de către Immochan a Coresi Business Park din Brașov de la Ascenta Management. Alte tranzacții majore includ preluarea Green Court Building C de către Globalworth, de la Skanska pentru 38 de milioane de euro și vânzarea ART BC către Hili Properties pentru 30 de milioane de euro.

Pe piața industrială și de logistică, cea mai mare tranzacție din 2017 a fost cea prin care portofoliul Logicor din România a fost preluat de către China Investment Corporation în cadrul unei tranzacții paneuropene. O altă tranzacție importantă este achiziția depozitului Renault din Oarja de către Globalworth pentru 42 milioane de euro.

Din punct de vedere geografic, Bucureștiul a reprezentat aproximativ 36% din volumul total al investițiilor din România, mai puțin decât în 2016, indicând o îmbunătățire a lichidității în orașele secundare.

 

Garanti Bank finanțează cu 3 mil. euro producția noului tren Hyperion de către Softronic Craiova

Garanti Bank a acordat un împrumut de 14 mil. lei (circa 3 mil. Euro) companiei Softronic, singurul producător de trenuri electrice multiple și locomotive electrice din sud-estul Europei, pentru producția Hyperion 3 – cel mai modern mijloc de transport feroviar din România.

Noul tren va fi lansat în a doua jumătate a anului 2018.

Hyperion este primul tren electric de multiple unități din România și este recomandat pentru transportul Regio, Interregio sau Intercity. Hyperion 3 va fi al treilea model Hyperion, primul fiind lansat în 2014, când Garanti Bank a acordat companiei Softronic un împrumut de 20 milioane de lei pentru producția acestuia.

„Suntem mândri să ne unim încă o dată forțele cu Softronic pentru fabricarea acestui tren de ultimă generaţie. Garanti Bank este un susținător puternic al mediului de afaceri din România și al unor proiecte ambițioase și inovatoare, precum Hyperion 3, care contribuie la dezvoltarea durabilă a economiei locale. Suntem foarte activi pe segmentul corporate, care este o linie de afaceri importantă pentru noi, în principal datorită succesului nostru în stabilirea relațiilor de lungă durată cu clienții noștri. Vom menține aceeaşi abordare şi în continuare, reafirmându-ne angajamentul pe termen lung față de clienții noștri, atât în anul 2018, cât și în anii următori „, a declarat Cagri Memisoglu, Director General Adjunct al Garanti Bank.

Hyperion este alimentat de rețeaua de 25 kVca și are patru motoare asincrone de 430 kW. Când este frânat, Hyperion recuperează energia și oferă jumătate din consumul unui tren clasic cu locomotive și vagoane. Trenul poate atinge o viteză maximă de 160 km pe oră și include echipamente de cale ferată de ultimă oră, produse de companii precum ABB, Knorr Bremse, Lucchini, Voight sa Ultimate., recunoscute în industrie pentru performanța și calitatea produselor. Noul tren Hyperion 3 va aduce câteva actualizări noi care vor îmbunătăți semnificativ experiența călătorilor și vor asigura cea mai mare siguranță, afirmă reprezentanții băncii.

Garanti Bank România face parte din Grupul financiar-bancar Garanti România, care reunește și Garanti Leasing (marca sub care funcţionează compania Motoractive IFN SA) și Garanti Credite de Consum (marca sub care funcţionează Ralfi IFN SA).

Garanti Bank este deținută de către Turkiye Garanti Bankasi A.S. (TGB), a doua cea mai mare bancă privată din Turcia. TGB este o bancă universală cu servicii de top în toate segmentele de business. Banca deservește peste 14,5 milioane de clienți în zonele corporate, comercial, întreprinderi mici și mijlocii, dar și retail, oferind servicii financiare integrate. Grupul financiar spaniol Banco Bilbao Vizcaya Argentaria (BBVA) este acționarul majoritar al TGB.

Prezentă în România din 1998, banca a dezvoltat un portofoliu solid de clienți și și-a extins prezența națională prin sucursale și canale alternative.

Softronic Craiova a înregistrat în anul 2016 o cifră de afaceri de 54,9 mil. lei (12,2 mil. euro) și un profit net de 1,27 mil. lei (0,28 mil. euro) la un personal mediu format din 153 de oameni.

Oresa Ventures și omul de afaceri Andrei Bojiță pregătesc vânzarea furnizorului de soluții IT Romanian Business Consult. Deloitte are mandatul de vânzare al afacerii

Oresa Ventures, o firmă de investiții controlată de familia suedezului Jonas Af Jochnik, și omul de afaceri Andrei Bojiță pregătesc vânzarea afacerii Romanian Business Consult, furnizor și integrator de soluții IT pentru retail și industria alimentară, potrivi informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Consultanții Deloitte au mandatul pentru aranjarea tranzacției de vânzare.

Surse din piață susțin că pe lângă investitorul cu capital privat Oresa Ventures, în tranzacția de vânzare este implicat și Andrei Bojiță, principalul acționar al companiei.

Andrei Bojiță și reprezentanții Oresa Ventures nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Oresa Ventures a cumpărat în 2014 un pachet de circa 49% din acțiuni de la fondatoarea companiei, Maria Schott, într-o achiziție în numerar de 9 – 10 mil. Euro, potrivit informațiilor publicate în premieră pe 31 octombrie 2014 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Alături de fondul de investiții Oresa Ventures intrat ca acționar minoritar, afacerea Romanian Business Consult a rămas în mâinile lui Andrei Bojiță, directorul general al companiei, principalul acționar și fiul fondatoarei companiei.

În perioada 2014 – 2016, cifra de afaceri a Romanian Business Consult a crescut de la 70,1 mil. Lei (15,8 mil. Euro) la 99,77 mil. Lei (22,2 mil. Euro), iar profitul net s-a majorat de la 11,5 mil. Lei (2,6 mil. Euro) la 16,3 mil. Lei (3,6 mil. Euro), marja de câștig rămânând în acest interval constantă.

Oresa Ventures activează ca manager de capital privat pe piețele din Europa Centrală și de Est, ulterior fiind concentrată în special asupra investițiilor pe piața românească.

Oresa a investit capital de peste 150 mil. Euro în peste 25 de companii, din care în România a fost investit un capital de 100 mil. Euro, potrivit datelor proprii făcute publice.

Este un jucător care vizează tichete de achiziție în medie de 10 – 20 mil. Euro într-un eșalon al pieței în care concurează cu manageri de fonduri de investiții de talia Axxess Capital sau Resource Partners.

Însă având profilul unui family office aflat în mâna familiei lui Jonas af Jochnick, spre deosebire de alți investitori financiari din gama fondurilor cu capital de risc, Oresa Ventures nu are presiunea unui exit pe termen mediu, ceea ce îi permite să stea o perioadă mai lungă ca investitor în companiile achiziționate.

Din portofoliul actual al Oresa Ventures fac parte în prezent brokerul de credite Kiwi Finance, grupul de materiale de construcții Somaco, producătorul de lacuri și vopseluri Fabryo, Romanian Business Consult în sectorul IT și La Fântâna, liderul local al distribuției de apă în sistem watercooler, cumpărat în 2016 în cadru unei tranzacții anunțate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 16 decembrie 2015.

Familia suedeză aflată în spatele Oresa controlează și rețeaua de servicii medicale private Medicover, respectiv laboratoarele Synevo, active pe piața locală, și a fondat afacerea cu cosmetice Oriflame.

Fondul american de investiții Warburg Pincus nu s-a înțeles cu Abris Capital Partners la preț și a renunțat la achiziția Urgent Curier

Negocierile fondului american de investiții Warburg Pincus privind achiziția companiei Urgent Cargus de la fondul de investiții Abris Capital Partners au picat recent, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Surse din piață susțin că nici Warburg Pincus și până acum niciun alt investitor care a participat în tranzacție nu a oferit prețul așteptat de către Abris Capital Partners pentru Urgent Cargus. Potrivit surselor citate, Abris Capital Partners ar miza pe o tranzacție de exit de la Urgent Cargus cu o valoare în jurul a 150 mil. Euro, în timp ce oferta Warburg Pincus ar fi ajuns până în jurul a aproximativ 130 mil. Euro. Valorile nu au fost confirmate de către părțile implicate.

Tranzacția vizează valoarea de întreprindere a companiei, formată din prețul oferit pentru preluarea pachetului de acțiuni la care se adaugă datoriile Urgent Cargus, care în august 2017 a atras un credit de 134 mil. Lei (29 mil. Euro) pentru refinanțarea unor împrumuturi și dezvoltarea firmei de curierat.

Urgent Cargus a afișat pentru 2016 o pierdere de 19,9 mil. lei (4,4 mil. euro) la o cifră de afaceri de 308,88 mil. lei (68,8 mil. euro) și 1.122 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public. Pe piața de curierat, Urgent Cargus concurează cu liderul pieței, Fan Courier – o afacere controlată de antreprenori, cu investitori strategici de talia DPD precum și cu investitori nou – intrați în sector de genul Emag, controlat de Naspers, care a cumpărat în 2017 afacerea Sameday Courier.

De achiziția Urgent Cargus, s-au arătat interesate Mid Europa Partners și Hungarian Post, însă Warburg Pincus este investitorul care a intrat în negocierile finale după depunerea ofertelor angajante, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pentru achiziția Urgent Cargus, Warburg Pincus a purtat discuții cu băncile locale pentru structurarea unui pachet de finanțare al tranzacției, așa cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 14 decembrie 2017.

În acest context, Abris ar putea explora alte rute de exit din companie, fie prin discuții cu alți potențiali cumpărători, fie chiar printr-o listare pe bursă, dat fiind trendul favorabil pe care îl traversează piața locală de capital.

Abris Capital Partners a dat mandat în 2016 băncii de investiții Rothschild pentru a pregăti vânzarea Urgent Cargus, unul dintre cei mai mari jucători de pe piața de curierat, aceasta fiind prima tranzacție de exit a fondului de investiții de talie regională din România, despre care jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 17 ianuarie 2017.

Reprezentanții Abris Capital Partners nu au făcut niciun comentariu pe tema tranzacției până la momentul publicării acestui articol.

Abris Capital Partners a intrat în octombrie 2012 pe piața din România prin achiziția Cargus de la DHL, tranzacție finalizată în 2013. Apoi, în iulie 2014, Abris a anunțat achiziția afacerii Urgent Curier de la familia Corina și Sebastian Bălășescu. Ulterior, Abris a fuzionat operatorii de curierat locali preluați formând o singură platformă, Urgent Cargus, în care a inclus și operatori de profil mai mici.

Abris Capital a închis în 2017 al treilea său fond de investiții, cu o capitalizare de 502 mil. euro, care este direcționat în principal către achiziții de companii din Polonia și România.

Cu acest capital proaspăt la îndemână, Abris caută achiziții noi, pe lista sa de ținte de preluare intrând până acum producătorul de înghețată Betty Ice și afacerea de distribuție a carburanților Oscar Downstream, care ar putea genera o tranzacței estimată la 150 – 200 mil. euro, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Managerul de capital de risc a strâns din 2007 până acum sub administrare trei fonduri de investiții cu capitaluri totale de circa 1,272 mld. Euro. Banii administrați de Abris provin de la investitori instituționali, fonduri de pensii și de asigurări, fonduri suverane, bănci din Europa, America de Nord, Australia și Orientul Mijlociu.

În portofoliul din România al Abris Capital Partners fac parte Urgent Cargus, Pehart Group (din 2015) și Green Group (din 2016).
Tichetul de investiție vizat de obicei de Abris fluctuează între 30 și 70 mil. euro, potrivit lui Pawłem Gieryńskim, Managing Partner și CIO (Chief Investment Officer) al Abris Capital Partners.

De cealaltă parte, Warburg Pincus este un manager global de fonduri de investiții, cu active de 44 mld. Dolari sub administrare.

Originile firmei de investiții datează din 1939. Warburg Pincus a investit peste 60 mld. Dolari în ultimii 50 de ani în peste 780 de companii din 40 de țări ale lumii.

Warburg Pincus este activ pe piața românească, unde în ultimii ani s-a uitat la mai multe potențiale ținte de achiziție mari precum MedLife, A&D Pharma și Urgent Cargus.

Warburg Pincus a ridicat în 2015 fondul de investiții Warburg Pincus Private Equity XII LP, cu un capital de 13,4 mld. Dolari.
Pe piața românească de fuziuni și achiziții, au intrat în 2017 fonduri de investiții mari precum Cerberus (unul dintre cumpărătorii hotelului Radisson București), Vitruvian (care a cumpărat circa 30% din Bitdefender), JC Flowers (care a semnat achiziția Piraeus Bank România) sau Penta Investments (care a avut o serie de achiziții precum Casa Pariurilor, un lanț de farmacii și grupul A&D Pharma).

Eximbank a emis scrisori de garanție bancară de peste 23 mil. Dolari pentru Hidroconstrucția. Banca de stat a finanțat recent Poșta Română cu 30 mil. lei

 

EximBank a emis două scrisori de garanție bancară în valoare totală de peste 23 de milioane de dolari pentru Hidroconstrucția, unul dintre cei mai mari constructori cu capital privat românesc, facilități care vor permite companiei derularea unui contract în valoare de 115,5 mil. dolari în Iordania.

Recent, EximBank a anunțat că va asigura necesarul de finanţare pentru derularea activităţii curente a Companiei Naţionale Poşta Română, cel mai mare operator de servicii poştale, în urma câştigării licitaţiei organizată de societate, la finele anului trecut, pentru contractarea unui împrumut în valoare de 30 de milioane de lei, pe o perioadă de 24 de luni.

În cazul Hidroconstrucția, cele două scrisori de garanție – de restituire avans și de garanție de bună execuție, în valoare de 11,53 milioane de dolari fiecare, sunt destinate derulării contractului pe care Hidroconstrucția l-a adjudecat anul trecut, în urma unei licitații internaționale organizate de Compania Arabă a Potasiului din Regatul Hasemit al Iordaniei.

”Contractul încheiat de Hidroconstrucția cu compania iordaniană este unul dintre cele mai importante derulate de o societate românească în Orientul Mijlociu în ultimii ani și poate deschide drumul altor proiecte implementate de firme românești în zonă. Reorientarea companiilor locale către fostele piețe externe tradiționale este un demers justificat și posibil din două rațiuni: pe de o parte, perspectivele de creștere pentru aceste piețe sunt mult mai mari decât în cazul țărilor dezvoltate – lucru care oferă oportunități sporite, iar, pe de altă parte, există un istoric bun al relațiilor comerciale cu aceste state, fapt ce poate reprezenta un atu pentru dezvoltarea relațiilor comerciale. Este un demers pe care EximBank îl încurajează și îl susține în același timp, punând la dispoziția exportatorilor români produse moderne, aliniate practicii internaţionale, care facilitează atât internaționalizarea companiilor românești, cât și participarea lor la proiecte din afara ţării”, a spus Traian Halalai, președintele executiv al EximBank.

Hidroconstrucția a primit documentaţia de atribuire pentru licitaţie în ianuarie 2017, în urma depășirii primei etape de preselecție începute în 2016, iar în perioada de evaluare a ofertelor, reprezentanţii companiei iordaniene au vizitat lucrări similare ale antreprenorului român, executate sau în curs de execuţie. La sfârșitul lunii octombrie oferta Hidroconstrucția a fost desemnată câștigătoare. În cadrul proiectului, societatea va efectua lucrări de terasamente speciale, dezvoltate pe o lungime de peste 10 km; lucrări de hidroizolații cu geomembrane; lucrări de confecţii metalice (Staţie de pompare, instalări de conducte de diametre mari, legături, by-pass-uri); lucrări necesare aducţiunii a apei (canale deschise protejate); lucrări de supraveghere a comportării în timp a construcţiilor (aparatură de măsură şi control, reţea de monitorizare); lucrări mecanice (pompe de mare putere, branşamente); lucrări electrice (alimentarea staţiei de pompare); lucrări de organizare de şantier (drumuri, spaţii de depozitare materiale, spaţii de cazare, ateliere auto, amenajări cariere).

”Conjunctura economică din ultimii ani – caracterizată în ceea ce ne privește prin absenţa proiectelor majore de investiţii în construcţii, atât din partea statului, cât şi din partea companiilor private, ne-a determinat să ne schimbăm strategia de business și să ne focusăm pe consolidarea prezenței noastre pe plan internațional. Eforturile noastre încep iată să dea roade, câștigarea acestui contract în Iordania fiind un prim pas în această direcție. Sunt ţări şi regiuni pe glob care promovează portofolii generoase de proiecte, marea majoritate investiţii noi, cu finanţare asigurată, iar noi vom continua să participăm și la alte licitații externe ce presupun lucrări complexe și contăm pe suportul EximBank pentru derularea lor”, a spus Mihăiţă Fundeanu, directorul general al Hidroconstrucția.

În cazul finanțării de 30 mil. Lei recent încheiate de către Eximbank cu Poșta Română, acesta este cel de-al treilea acord dintre banca de stat și compania de stat după ce, în 2013, banca a acordat un credit în valoare de 100 de milioane de lei pentru acoperirea parţială a sumelor restante din activitatea de colectare de numerar, iar în 2016 banca a câştigat licitaţia organizată de Compania Naţională Poşta Română pentru acordarea unui credit în valoare de 60 de milioane de lei.

Schimbări la conducerea celui mai activ investitor pe piața parcurilor logistice: Ana Dumitrache pleacă după numai 14 luni din poziția sa la vârful CTP România, iar atribuțiile sale vor fi preluate de către noul director de operațiuni al grupului, un fost director în cadrul giganților de retail Lidl și Tesco

CTP, cel mai mare dezvoltator și administrator pe termen lung de parcuri industriale și logistice premium din România și Europa Centrală și de Est, anunță schimbări, precum și mărirea echipei manageriale, la nivel local și internațional, pentru a sprijini continuarea dezvoltării companiei și ritmul accelerat de creștere al afacerii.

Robert Pitt s-a alăturat echipei internaționale a CTP fiind numit Director de Operațiuni, începând cu finalul anului trecut, iar Iuliana Bușcă și Andreea Enescu se vor ocupa de dezvoltarea companiei la nivel local, începând cu 1 februarie 2018.

În ultimele 14 luni, Ana Dumitrache, fost bancher BCR, a ocupat funcția de Co-Country Head al CTP în România, poziție din care a lucrat îndeaproape cu Remon Vos pentru a construi o echipă puternică de profesioniști în administrarea și dezvoltarea proprietăților industriale și logistice. Ana Dumitrache va da curs unei noi oportunități în carieră, iar atribuțiile sale vor fi preluate, începând cu 1 februarie 2018, de Robert Pitt, care va colabora cu echipa locală responsabilă de construcții, și de Iuliana Bușcă și Andreea Enescu, care vor coordona echipa locală și se vor ocupa de continuarea dezvoltării companiei în România. Remon Vos își va continua activitatea în funcția de Country-Head al CTP Romania.

“Aș vrea să îi mulțumesc Anei pentru implicarea sa în activitatea companiei din ultimul an, fapt ce a contribuit semnificativ la dezvoltarea și sedimentarea echipei, precum și la creșterea CTP în România. Pasiunea ei s-a reflectat în dezvoltarea extraordinară a CTP pe piața locală și a transformat 2017 în cel mai bun an al nostru pe piața românească, până acum”, a completat Remon Vos.

Robert Pitt va fi implicat în stabilirea și implementarea proceselor necesare pentru a sprijini în mod eficient structura operațională a companiei, la nivel local și internațional, pregătind astfel CTP pentru atingerea obiectivelor ambițioase stabilite pentru următoarea perioadă. El se va concentra cu precădere pe coordonarea mai multor departamente: Resurse Umane, IT, Juridic, Control și Construcții, Proiectare, Autorizații și Achiziții, iar în paralel va lucra alături de echipa locală în cadrul diferitelor proiecte de dezvoltare de noi construcții, care se desfășoară în toată țara. Robert Pitt are 47 de ani și o diplomă în studii economice obținută la Universitatea din Dublin. Are o vastă experiență profesională în cadrul unor importante companii internaționale, unde a ocupat funcții de conducere: Property Director în cadrul Lidl Irlanda și Irlanda de Nord, precum și Director de Operațiuni pentru Lidl Republicile Cehă și Slovacă. A petrecut opt ani ca Director de operațiuni și CEO al Tesco, iar cea mai recentă poziție a fost cea de CEO al companiei Independent News & Media PLC, cu sediul în Irlanda, la Dublin.

“În ultimele 24 de luni, CTP și-a extins în mod semnificativ operațiunile și este în prezent foarte activ în Europa Centrală și de Est. În acest moment avem 350 de angajați și avem în plan dublarea portofoliului internațional și atingerea a 10 milioane metri pătrați până în 2022. Robert Pitt vine cu o experiență considerabilă și cu determinarea necesară pentru a contribui major la creșterea companiei. Consider că implicarea și atitudinea sa pozitivă vor ajuta CTP din punct de vedere operațional”, a declarat Remon Vos, CEO CTP și Country Head al CTP România.

CTP România are trasate scopuri bine definite pentru următoarea perioadă: atingerea unei suprafețe închiriabile totale de 1,5 milioane metri pătrați, la nivel național, până în 2019. Creșterea se va face pe baza cererii venite din partea clienților existenți, cu care CTP are relații pe termen lung.

Echipa CTP Romania are, în acest moment, 60 de membri care sunt implicați în întregul ciclu al dezvoltării de proprietăți, de la achiziția terenului, până la construcție, finanțare și administrarea proprietăților.

CTP este un dezvoltator și administrator full-service de proprietăți comerciale, specializat în livrarea și managementul parcurilor de business high-tech personalizate pentru companii internaționale și locale de prim rang, care fac investiții strategice noi sau își extind operațiunile în Europa Centrală și de Est. CTP deține CTPark Network, cel mai mare sistem integrat premium de parcuri de afaceri din Europa Centrală, cu peste 4,1 milioane de metri pătrați de spații de clasa A, în peste 80 de puncte strategice.

În România, CTP este cel mai mare dezvoltator și administrator de spații logistice și industriale de clasa A, cu peste 700.000 metri pătrați suprafață închiriabilă situați în zece orașe: Arad, București, Cluj-Napoca, Deva, Ineu, Pitești, Salonta, Sibiu, Timișoara și Turda.

Pe piața imobiliară din România, CTP este un investitor poziționat pe segmentul parcurilor logistice și a spațiilor industriale, unde a derulat o amplă campanie de achiziții combinată cu dezvoltarea propriilor proiecte. Alți investitori puternici sunt NEPI pe segmentul spațiilor comerciale, respectiv Globalworth pe spații de birouri.

Firma poloneză de administrare a datoriilor GetBack a mandatat Banca Transilvania pentru vânzarea de obligațiuni de până la 100 mil. lei pe bursa de la București. GetBack: În viitorul apropiat, vrem să fim mai activi în achiziții de creanțe bancare în România

Firma poloneză de administrare a datoriilor GetBack a mandatat Banca Transilvania pentru vânzarea de obligațiuni de până la 100 mil. lei (peste 21 mil. euro) pe bursa de la București, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Jolanta Grzechca-Meissner, Director al departamentului de relații publice al GetBack.

Întrebată de ce GetBack, firmă deja listată pe bursa de la Varșovia, a decis să vândă obligațiuni listate pe bursa de la București, reprezentanta GetBack a răspuns: “Aceea a fost așteptarea investitorilor din prospect“.

Potrivit Jolantei Grzechca-Meissner, scopul general al tranzacției este dezvoltarea GetBack Capital Group.

GetBack face parte din portofoliul fondului de investiții de talie regională Abris Capital Partners, care deține în România compania de curierat Urgent Cargus, Green Group în sectorul reciclării deșeurilor și Pehart Group în sectorul producției de hârtie tissue.

Board-ul de conducere al GetBack a informat pe 18 ianuarie 2018 că a aprobat un program de emisiune de obligațiuni denominate în lei pe piața românească, care vor fi oferite printr-un plasament privat către o bază de investitori selectați.

Obligațiunile vor fi emise într-una sau mai multe serii, al căror cupon va fi purtător de dobândă fixă sau variabilă, iar maturitatea titlurilor nu va depăși 10 ani.

Tranzacția pe care GetBack și-o propune ar fi prima vânzare de obligațiuni locale a unei firme specializate în administrarea datoriilor pe bursa de la București, care în ultimii doi ani atrage tot mai multe listări private și emisiuni de obligațiuni corporative.

“În ceea ce privește planurile noastre de afaceri din România – dorim să ne extindem în continuare activitatea și angajamentul de investiții în această regiune, așa cum am informat anterior. Aceasta este o piață importantă pentru compania noastră. În viitorul apropiat, dorim să fim mai activi în tranzacțiile de cumpărare a datoriilor pe lângă sectorul telecomunicațiilor și în sectorul bancar. Noi percepem România ca o piață foarte interesantă pentru creșterea angajamentului de investiții”, a declarat Jolanta Grzechca-Meissner, Director al departamentului de relații publice al GetBack.

GetBack, ca și alte firme de profil listate pe bursă precum Kruk, B2 Holding sau Intrum, utilizează emisiunile de obligațiuni ca rută alternativă de finanțare pentru scopurile sale corporative, inclusiv achiziția de portofolii bancare.

În iunie 2015, fondul de investiții Abris în parteneriat cu managementul GetBack au cumpărat firma de administrare a datoriilor. În iulie 2017, GetBack s-a listat pe bursa de la Varșovia.

GetBack a intrat pe piața din România în anul martie 2014. În România, GetBack deține 100% din GetBack Recovery SRL din domeniul colectării creanțelor și 98% din acțiunile Lawyer Consulting Associate SRL, firmă ce asigură servicii de consultanță juridică.

GetBack a raportat la nivel de grup pentru primele nouă luni din 2017 venituri nete de 126,5 mil. euro și un profit net de 42,6 mil. euro la active totale de 705,9 mil. euro. GetBack are o valoare de piață pe bursa din Varșovia de 1,9 mld. zloți (peste 455 mil. euro), având printre acționari DNLD Holdings S.a.r.l. cu 60% (vehicul prin care fondul de investiții Abris Capital Partners controlează compania) și managerul de fonduri de pensii NATIONALE-NEDERLANDEN Powszechne Towarzystwo Emerytalne S.A. cu 5%, potrivit ultimelor date făcute publice.

Pe piața creditelor neperformante din România, GetBack concurează cu alte două platforme de origine poloneză Kruk și Kredyt Inkaso, cu cehii de la APS, cu germanii de la EOS, norvegienii de la B2 Holding și suedezii de la Intrum.

 

Banca Transilvania vinde către B2 Holding o parte din portofoliul bancar Arena situat în jurul valorii nominale de 250 mil. euro

Banca Transilvania, a doua bancă de pe piață, negociază vânzarea unei părți din portofoliul de credite neperformante cu o valoare nominală în jurul a 250 mil. Euro cu grupul norvegian B2 Holding, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția cunoscută investitorilor sub numele de cod Arena a fost lansată în toamna anului trecut, conform informațiilor publicate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 31 octombrie 2017.

Portofoliul este format din împrumuturi garantate și negarantate.

Surse din piață susțin că B2 Holding va cumpăra un pachet de credite neperformante, care au o pondere de circa 60% din totalul portofoliului scos la vânzare, ceea ce ar plasa valoarea nominală a împrumuturilor ce ar urma să le preia în jurul a 150 mil. Euro.

Reprezentanții Băncii Transilvania și ai B2 Holding nu au făcut niciun comentariu asupra acestei tranzacții.

B2 Holding este unul dintre cei mai activi cumpărători de portofolii bancare din România după intrarea sa în iunie 2016 pe piața locală prin achiziția pachetului de 100% din acțiuni a firmei bulgare Debt Collection Agency, implicit și a subsidiarei acesteia din România.

B2 Holding a intrat pe o piață a creditelor neperformante dominată de firmele de talie regională precum APS (Cehia), Kruk, Kredyt Inkaso (Polonia), dar și EOS din Germania. Piața locală a devenit și mai competitivă după ce în aprilie 2017 firma suedeză Intrum Justitia a anunțat achiziția pachetului integral de acțiuni la Top Factoring.

În acest context de piață, B2 Holding a accelerat achiziția de portofolii locale pentru a reduce decalajul față de concurenții de profil cu poziții solide.

Strategia sa de achiziții a vizat atât achiziții pe cont propriu, cât și în tandem cu firma germană EON, cu care este dealtfel partener în proiectele din regiune. Astfel, în septembrie 2016, B2 Holding în asociere cu cote egale de participație alături de EOS a anunțat achiziția unui portofoliu neperformant BCR cu o valoare nominală de 370 mil. Euro, cunoscut investitorilor sub numele de cod Blue Lake.

De asemenea, în trimestrul al treilea din 2017, B2 Holding a încheiat un acord pentru achiziția unui portofoliu neperformant de retail de la Alpha Bank, cu o valoare nominală de 50 mil. Euro, tranzacția anunțată în premieră de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 26 septembrie 2017 și confirmată oficial de către banca elenă într-un comunicat din ianuarie 2018.

Cea mai proaspătă achiziție locală a B2 Holding este achiziția portofoliului neperformant Fain de la Raiffeisen, cu o valoare nominală de 271 mil. Euro, tranzacție anunțată în premieră de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 3 decembrie 2017, confirmată ulterior printr-un anunț al firmei norvegiene pe 13 decembrie 2017.

În perioada septembrie 2016 – decembrie 2017, B2 Holding a semnat achiziția unor portofolii bancare locale cu o valoare nominală totală de circa 691 mil. Euro.

B2 Holding este listată pe bursa de la Oslo (Norvegia) și dispune de lichidități puternice, fiind interesată atât de achiziții de portofolii neperformante, cât și de oportunități de fuziuni și achiziții.

În noiembrie 2017, grupul norvegian a atras capital de pe piețele financiare internaționale printr-o emisiune de obligațiuni de 200 mil. euro cu maturitate în 2022 la o dobândă a cuponului de 4,25% + dobânda EURIBOR la 3 luni, banii fiind alocați pentru scopuri corporative generale.

Compania dispune de un flux de numerar de circa 2,4 mld. Coroane norvegiene (circa 250 mil. Euro), de o facilitate de credit revolving multivalută de 360 mil. Euro, potrivit unei prezentări făcute investitorilor pe 2 noiembrie 2017, la care se adaugă cele 200 mil. Euro atrase din vânzarea de obligațiuni la finele anului trecut.

De cealaltă parte, Banca Transilvania a vândut în 2017 un portofoliu bancar neperformant de circa 110 mil. Euro către firma germană EOS în cadrul tranzacției cu nume de cod Castrum. Banca Transilvania este așteptată să genereze noi astfel de tranzacții pe piața creditelor neperformante din România, care a scăzut de la o rată medie în sector de 21,9% în 2013 la un nivel în jurul a 7% în noiembrie 2017.

Banca Transilvania s-a aflat anul trecut în dublu rol pe piața bancară – pe de o parte a fost cel mai important cumpărător local de bănci semnând achiziția Bancpost și a altor două entități cumpărate de la grupul elen Eurobank, respectiv preluarea unui pachet de 39% din banca moldovenească Victoriabank, în paralel fiind însă vânzător pe piața creditelor neperformante prin lansarea tranzacțiilor Castrum și Arena.

Pe acest fundal de curățire a bilanțului, rata creditelor neperformante a scăzut la Banca Transilvania de la 4,62% în septembrie 2016 la 3,64% în septembrie 2017, conform ultimelor rezultate financiare prezentate de către bancă pe 13 noiembrie 2017.

Kruk a cumpărat un portofoliu bancar de 200 mil. euro de la Piraeus cu expunere pe piața românească. Piața creditelor neperformante din România a înregistrat tranzacții cu portofolii de circa 610 mil. euro în mai puțin de trei săptămâni de la începutul lui 2018

 

Grupul bancar elen Piraeus a anunțat pe 18 ianuarie 2018 că a finalizat vânzarea unui portofoliu de 0,2 mld. Euro către firma poloneză Kruk.

Portofoliul este format din credite cu expunere pe piața românească, vânzători fiind Piraeus Bank SA din Grecia și Piraeus Bank România.

”Vânzarea, alături de vânzările de împrumuturi acordate în România în valoare de 0,4 miliarde de euro în perioadele anterioare, a fost parte din acțiunile concentrate și sistematice ale băncii, care vizează să îndeplinească obligațiile din planul de restructurare, obiectivele operaționale privind expunerea neperformantă și eliminarea riscului din bilanțul propriu“, au spus reprezentanții Piraeus.

În 2016, Piraeus Bank România a vândut portofoliul neperformant Elisabeth cu o valoare nominală de 164,2 mil. euro pentru un preț de circa 9 mil. euro către Kruk, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. În mai 2015, tot Kruk a cumpărat un alt portofoliu al Piraeus Bank din România cu o valoare nominală de circa 184 mil. euro la un preț de achiziție de 12 mil. euro, potrivit datelor făcute publice de către cumpărător.

Piraeus Bank a semnat în decembrie 2017 un acord de vânzare a Piraeus Bank România cu fondul american de investiții JC Flowers, valoarea tranzacției nefiind făcută publică.

O analiză a consultanților Deloitte România estimează că JC Flowers plătește un preț între 165 și 193 mil. euro pentru preluarea subsidiarei locale a grupului elen.

Piraeus Bank România și-a curățit în ultimii ani bilanțul de povara creditelor neperformante prin tranzacțiile derulate cu Kruk, anul trecut acest proces fiind încetinit de vânzarea în ansamblu a băncii, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În 2018, au fost anunțate vânzări de credite neperformante cu expunere pe România cu o valoare nominală totală de circa 610 mil. euro.

Astfel, grupul bancar elen Alpha Bank a anunțat vânzarea unui portofoliu nominal de 360 mil. euro către un consorțiu format din Deutsche Bank și fonduri de investiții ale AnaCap și APS, după ce în trimestrul al treilea din 2017 a  vândut un portofoliu de 50 mil.euro către B2 Holding.

Prețul încasat de Alpha Bank nu a fost făcut public. Surse din piață susțin însă că vânzarea portofoliului corporativ de 360 mil. euro este cotat ca fiind “cel mai bun portofoliu vândut până acum în România din punct de vedere al calității“. Prețul de achiziție al portofoliului, denumit Mars corporate depășește 100 mil. euro, iar pentru Mars retail prețul de achiziție este cotat în jurul a 35 de cenți, ceea ce ar însemna că Alpha Bank ar încasa minim 115 mil. euro din calculele jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Ultimele tranzacții vin pe o tendință a pieței de profil care arată o creștere a prețului de vânzare a portofoliilor, determinată de scăderea stocului unor astfel de active și a apetitului ridicat de achiziție din partea mai multor investitori.

Piața creditelor neperformante a înregistrat în 2017 tranzacții finalizate cu o valoare nominală totală sub 1 mld. Euro, cu mențiunea că valoarea acesteia putea fi semnificativ mai mare având în vedere cele două tranzacții cu portofolii nominale de 610 mil. euro anunțate în primele trei săptămâni din 2018.

Ileana și Ciprian Glodeanu, parteneri ai biroului Wolf Theiss din București. Sursă foto: Wolf Theiss.

O echipă de avocați Wolf Theiss din birourile de la București și Viena a asistat fondurile de investiții Revetas și Cerberus la achiziția complexului Radisson, precum și la finanțarea proiectului Nemo

Firma de avocatură austriacă Wolf Theiss a asistat Revetas Capital Fund II și o societate din cadrul grupului Cerberus Capital Management, L.P. în ceea ce privește achiziția unui complex hotelier de top din București cu o suprafață totală de 86.000 metri pătrați, potrivit unui comunicat al Wolf Theiss.

Complexul hotelier este compus din Radisson Blu si Park Inn, ce include și aproximativ 7.500 metri pătrați de spații destinate zonelor comerciale. Pe lângă asistența juridică în ceea ce privește aspectele de fuziuni și achiziții și cele de due diligence (analiză) cu privire la proprietățile imobiliare, Wolf Theiss a asistat cumpărătorii și cu privire la aspectele legate de finanțarea și refinanțarea împrumuturilor acordate atât companiei achizitoare, cât și companiilor achiziționate.

Echipa Wolf Theiss a fost coordonată pe partea de fuziuni și achiziții de către partenerul Ileana Glodeanu de la biroul din București al Wolf Theiss, iar pe partea de finanțare de către Counsel Leopold Hoeher, de la biroul din Viena. Echipa de avocați din București implicată în această tranzacție i-a inclus pe Ciprian Glodeanu (Partener, Real Estate), Mircea Ciocîrlea (Senior Associate, Corporate M&A), Claudia Chiper (Counsel, Banking&Finance), Cristina Ion (Associate, Real Estate), Andreea Stan (Associate, Corporate M&A), George Ghițu (Associate, Corporate M&A), Iuliana Ungureanu (Associate, Banking&Finance) și Alexandru Asaftei (Associate, Banking&Finance).

Vânzarea complexului Radisson în cadrul tranzacției cu nume de cod Nemo către Revetas și Cerberus este cea mai mare operațiune de fuziuni și achiziții din istoria pieței hoteliere din România, cu o valoare de circa 169,2 mil. euro. Vânzătorul, grupul israelian Elbit Imaging, a anunțat că a încasat aproximativ 81 mil. euro după scăderea costurilor implicate de tranzacție, iar după rambursarea a 11,6 mil. euro către Hapoalim și o garanție de 8 mil. euro acordată cumpărătorului pe 3 ani la o dobândă anuală de 5%, sumele nete încasate din vânzarea complexului Radisson au ajuns la 61,4 mil. euro.

Revetas este deja activ în România având în portofoliu centrul comercial Vitantis de la marginea Bucureștiului. Fondul de investiții american Cerberus, cu 30 mld. dolari sub administrare, a susținut cu capital preluarea portofoliului de active al complexului Radisson,  proiect care poartă numele de cod Nemo.

Raiffeisen Bank a finanțat cumpărătorul printr-un credit, care a avut și o componentă de refinanțare, valoarea acestei tranzacții de finanțare aferentă achiziției depășind 100 mil. euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Avocații Wolf Theiss au lucrat și în alte dosare de fuziuni și achiziții în 2017, printre care tranzacția prin care fondul ceh de investiții Penta Investments a cumpărat o rețea de 31 de unități și operațiuni de distribuție, care au trecut sub umbrela Dr Max. De asemenea, pe lista achizițiilor de anul trecut la care avocații Wolf Theiss au lucrat se află și tranzacția prin care Topmost Investments a cumpărat compania care administrează imobilul de birouri Polonă 68 Business Center.

Pe piața avocaturii de afaceri, Wolf Theiss face parte din categoria firmelor de talie regională care au birou în România, din care mai fac parte jucători precum Schoenherr, Kinstellar sau CHSH.

Laurențiu Lazăr, noul Managing Partner al Colliers International Romania începând din martie 2018. Sursă foto: Colliers.

Laurențiu Lazăr preia din martie conducerea biroului Colliers din România. Ilinca Păun rămâne membru în board-ul companiei

Laurențiu Lazăr, Senior Partner, Investment and Valuation Services, va prelua, începând cu luna martie, funcția de Managing Partner al companiei de consultanță imobiliară Colliers International România.

Ilinca Păun, actualul Managing Partner, va rămâne membru în board și își va intensifica activitatea în cadrul Entrepreneurship Academy, unde va ocupa funcția de CEO.

Laurențiu Lazăr este Senior Partner şi Director al departamentelor de evaluări şi de investiţii din cadrul Colliers International România. Acesta are peste 11 ani de experienţă în domeniul imobiliar, în evaluare, consultanţă şi investiţii. În ultimii 5 ani, echipa de evaluări coordonată de Laurențiu a evaluat proprietăți cu o valoare de aproximativ 35 mld. euro. De asemenea, începând cu 2015, departamentul de investiții a încheiat tranzacții cu o valoare totală de peste 500 mil. euro.

„Colliers International a avut o evoluție remarcabilă în cei 21 de ani de existență pe piața locală și sunt încrezător că 2018 va fi un an memorabil, atât din acest punct de vedere, cât și al tranzacțiilor în care suntem implicați. În plus, ne propunem să diversificăm gama de servicii oferite clienților, punând în centru valorile Colliers, precum entuziasmul, pasiunea și respectul”, a declarat Laurențiu Lazăr, Senior Partner, Investment and Valuation Services în cadrul Colliers International.

În noul său rol, Laurențiu va coordona activitatea comercială și cea administrativă a firmei, punând accent pe dezvoltarea culturii interne. De asemenea, el va colabora cu directorii de departament pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor companiei.

Schimbarea de management se va face începând cu luna martie. Ilinca Păun, care a condus firma din 2010, va rămâne în board, fiind în continuare implicată în dezvoltarea strategiei firmei. În paralel, ea se va concentra pe zona de educație, preluând funcția de CEO la Entrepreneurship Academy, unde este profesor din anul 2015.

„ Am fost mereu pasionată de modele de business, de management și de oameni. Cred că o astfel de schimbare este sănătoasă atât pentru companie, cât și pentru performanța fiecăruia. Împărtășesc aceste valori cu Laurențiu și sunt sigură că viziunea lui va ajuta Colliers să devină cea mai iubită și respectată companie de consultanță imobiliară din România”, a explicat Ilinca Păun, Managing Partner al Colliers International.

Ilinca are o experienţă de peste 18 ani în domeniul consultanţei imobiliare. Ea s-a alăturat echipei Colliers International în 2000, după ce a fost implicată anterior în dezvoltarea primului mall din România.

În 2017, Colliers International România a înregistrat o cifră de afaceri de peste 28 mil. Lei (6,1 mil. Euro).

Pe piața consultanței dedicate proiectelor imobiliare, Colliers activează la nivel local alături de alte firme internaționale precum JLL, CBRE sau Cushman & Wakefield.

Sursă: Deloitte.

Radu Dumitrescu, Partener Deloitte România: Tranzacțiile cu credite neperformante din România au avut în 2017 o valoare nominală totală sub 1 mld. Euro. Începem să vedem din acest an că se structurează o piață secundară de vânzare a portofoliilor neperformante

Vânzările de credite neperformante s-au situat la o valoare nominală totală sub 1 mld. Euro, potrivit unor estimări prezentate de către Radu Dumitrescu, Partener servicii de suport în tranzacții în cadrul departamentului de consultanță financiară al Deloitte România.

Față de 2016, când piața de profil era estimată la 1,5 – 2 mld. Euro, tranzacțiile au înregistrat aparent un pas înapoi, însă la finele anului trecut erau în curs de vânzare portofolii neperformante de circa 1  – 1,5 mld. Euro, precizează Deloitte.

Un factor cu impact asupra pieței de credite neperformante a fost reprezentat de procesele de vânzare a unor bănci locale, care sunt așteptate să genereze însă pe termen scurt noi tranzacții pe piața de profil după ce noii proprietari vor intra în posesia activelor achiziționate.

În 2017, Banca Transilvania a semnat contractul de achiziție al Bancpost și a altor două entități ale Eurobank din România, OTP s-a angajat să cumpere Banca Românească de la National Bank of Greece, iar fondul american de investiții JC Flowers a anunțat că va prelua Piraeus Bank România.

Soarta unor tranzacții pe piața de profil este însă influențată și de o serie de măsuri de reglementare, printre care modificarea recentă a Codului fiscal privind plafonarea gradului de deducere a cheltuielilor reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate la 30% din valoarea creanțelor înstrăinate. Alte măsuri cu impact asupra investitorilor pe acest segment de piață sunt și propunerea legislativă de eliminare a caracterului executoriu pentru contractele de credit încheiate, ceea ce ar însemna că acest titlu executoriu nu poate fi decis decât de către o instanță de judecată. De asemenea, Deloitte susține că achizițiile de portofolii neperformante pot fi afectate și de o propunere legislativă care ar limita valoarea creanței ce poate fi recuperate de către un creditor la dublul sumei plătite pentru preluarea respectivei creanțe.

În 2017, pe piața de profil au apărut vânzători noi de credite neperformante precum BRD și Banca Transilvania, care au generat cele mai importante tranzacții, cea cu nume de cod Iris, respectiv Castrum. La celălalt capăt s-au remarcat ca și cumpărători în 2017 Kruk, B2 Holding și EOS.

Rata de credite neperformante la nivel de sistem a ajuns în 2017 la 7,3%, fiind pe un trend de scădere, însă încă peste media Uniunii Europene de 4,5%, potrivit unor date prezentate la începutul acestei săptămâni de către Sergiu Oprescu, președintele Asociației Române a Băncilor.

Ca evoluție, rata NPL din România a scăzut de la un maxim istoric de 21,9% atins în decembrie 2013 până la o valoare de aproape trei ori mai mică într-un interval de 4 ani, potrivit datelor Deloitte.

“Observăm că prețurile de tranzacționare a portofoliilor neperformante au crescut în 2017, tendință care a apărut pe fondul reducerii stocului de credite neperformante coroborat cu interesul de achiziție venit din partea mai multor investitori“, explică Radu Dumitrescu.

În 2018, piața de profil a ajuns la un stoc de credite neperformante de 4,6 mld. Euro, piața portofoliilor corporative fiind estimată la 3 mld. Euro, restul de 1,6 mld. Euro fiind reprezentat de portofolii rezidențiale și de credite de consum.

“Ne așteptăm să vedem în acest an că începe să se structureze în România o piață secundară de vânzare a portofoliilor neperformante, unde vor fi tranzacționate bucăți din portofoliile cumpărate anterior de investitori de la bănci“, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Radu Dumitrescu.

Potrivit acestuia, Deloitte are o echipă de 15 oameni care se ocupă de activitățile de due diligence (analiză) și consultanță pentru tranzacțiile cu credite neperformante.

Pe piața consultanței în tranzacțiile cu portofolii neperformante, Deloitte concurează cu PwC și  KPMG.

La nivelul pieței de credite neperformante, principalii jucători sunt APS, Kruk, EOS, Kredyt Inkaso, B2 Holding și Intrum.

Notă Deloitte: Graficul include tranzacțiile anunțate în perioada relevantă cu valoare declarată. Cifrele istorice sunt ajustate la zi cu valoarea tranzacțiilor rezultată din ultimele informații disponibile.

Ioana Filipescu: Fuziunile și achizițiile din România au avut anul trecut o valoare totală de peste 4 mld. euro, din care 15 tranzacții au depășit bariera unui preț minim plătit de cumpărător de 100 mil. Euro. Consultanții Deloitte estimează că JC Flowers plătește un preț între 165 și 193 mil. Euro pentru preluarea Piraeus Bank România

Piața de fuziuni și achiziții din România a înregistrat o valoare de 3,8 mld. euro în 2017, arată o analiză a Deloitte România realizată pe baza surselor publice și a tranzacțiilor cu valoare comunicată. Adăugând tranzacțiile cu valoare necomunicată, totalul pieței este între 4 și 4,6 mld euro, conform estimărilor Deloitte, în creștere cu 15% comparativ cu 2016. Și în acest an există premise ca piața de profil să atingă nivelul de 4 mld. euro.

“Activitatea de M&A (mergers and acquisitions – fuziuni și achiziții) a continuat să crească în 2017, dar mai îmbucurător a fost faptul că s-au înregistrat 15  tranzacții cu o valoare cuprinsă între 100 și 500 milioane de euro, o performanță record în ultimii zece ani”, a spus Ioana Filipescu, Partener în Consultanță Fuziuni și Achiziții în cadrul Deloitte România.

Analiza Deloitte vizează tranzacțiile cu o valoare mai mare de pragul de 5 mil. Euro, iar criteriul luat în calcul ca valoare per tranzacție, deci implicit și al pieței în ansamblu, este prețul plătit de către cumpărător.

“Evaluările sunt subiective, dar prețul plătit este valoarea de piață a unei companii“, a precizat, astăzi, într-o conferință de presă Lars Wiechen, Partener Coordonator al departamentului de Consultanță financiară al Deloitte România.

Prin acest unghi privind piața de profil, cea mai mare tranzacție a fost preluarea de către Enel a unui pachet de aproape 14% din acțiunile E-Distribuţie Muntenia şi ale Enel Energie Muntenia, prețul fiind stabilit de către Curtea de Arbitraj de la Paris la 401 mil. Euro, acesta fiind determinat de exercitarea de către SAPE a clauzei de put option din contractul de privatizare al Electrica Muntenia Sud.

Pe palierul de preț între 200 și 400 mil. Euro sunt cotate trei achiziții – cea a grupului A&D Pharma de către fondul de investiții Penta Investments, preluarea platformei financiare locale a grupului elen Eurobank formate din Bancpost, ERB Retail și ERB Leasing de către Banca Transilvania, în  ambele cazuri nefiind făcută publică valoarea tranzacției.

Potrivit unor informații publicate în noiembrie și decembrie 2017 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, prețul de achiziție plătit de către Penta pentru A&D Pharma ar fi în jurul a 350 mil. Euro, în timp ce Banca Transilvania ar urma să plătească un preț estimat în jurul a 250 mil. euro pentru preluarea operațiunilor locale ale Eurobank.

De asemenea, grupul britanic DS Smith a anunțat preluarea Ecopack și Ecopaper, afaceri controlate de către Vladimir Cohn, în cadrul unei tranzacții de 208 mil. Euro.

Alte 11 tranzacții sunt contabilizate de către consultanții Deloitte în intervalul de preț între 100 și 200 mil. Euro acestea fiind în ordine descrescătoare:

– listarea pe bursa de la București a unui pachet minoritar al firmei de telecomunicații Digi Communications NV pentru 193 mil. Euro

– achiziția Piraeus Bank România de către fondul american de investiții JC Flowers (valoare ce nu a fost făcută publică)

– achiziția hotelurilor Radisson Blu și Park Inn de către fondurile de investiții Cerberus și Revetas Capital (cu o valoare anunțată oficial de 169,2 mil. Euro)

– achiziția pachetelor minoritare de acțiuni în patru filiale ale Electrica de la Fondul Proprietatea de către compania – mamă, Electrica SA, pentru 165 mil. Euro

– preluarea operațiunilor locale ale firmei nipone Takata Corporation cu două fabrici la Arad și una la Sibiu de către Key Safety Systems

– asocierea dintre Atterbury Europe și Iulius Holding

– achiziția pachetului de 30% din producătorul de soluții antivirus Bitdefender de către fondul de investiții Vitruvian Partners care a plasat valoarea companiei la peste 600 mil. Dolari

– achiziția operatorului ungar Invitel Tavlkozlesi de către Digi pentru 140 mil. Euro

– acordul de preluare a unei companii imobiliare poloneze de către Globalworth și Griffin Premium RE NV

– achiziția anunțată a celei mai mari părți a activelor Oltchim de către Chimcomplex la un preț de 127 mil. euro

– achiziția Banca Românească de către OTP, care așteaptă avizul BNR.

O privire de ansamblu arată că primele 15 tranzacții de fuziuni și achiziții au marcat o privatizare, două tranzacții în sectorul imobiliar, trei tranzacții de exit ale unor mari bănci elene, vânzări de pachete minoritare de acțiuni la foste sau actuale filiale ale Electrica, vânzarea unor campioni sectoriali cu activități integrate precum A&D Pharma și grupul Ecopack – Ecopaper în tranzacții – record pentru distribuția farma și sectorul cartonului ondulat, cea mai mare tranzacție din istoria pieței hoteliere, cea mai mare achiziție în străinătate făcute de o companie din România, cea mai mare listare privată din istoria bursei de la București, o tranzacție globală cu impact local semnificativ, precum și o primă evaluare la vedere a unui producător local de antivirus creat în România și ajuns la o notorietate globală într-o industrie de vârf.

De notat că piața de fuziuni și achiziții din România a înregistrat și picarea unei tranzacții anunțate în 2017, respectiv tranzacția evaluată la circa 164 mil. Euro prin care Dedeman urma să preia complexul de birouri AFI Park de la AFI.

M&A nr tranzactii si clase de investitori Ro deloitte

În total, Deloitte a numărat 105 tranzacții anunțate în 2017, inclusiv cele ale căror valoare nu a fost dezvăluită. Numărul de tranzacții a crescut cu 15% față de 2016.

Pe sectoare, domină piața de energie și serviciile financiare, iar o activitate dinamică în creștere a fost înregistrată în TMT (Tehnologie Media Telecom), industrie și servicii medicale.

Achizițiile investitorilor strategici au acaparat circa 66% din piața de profil în 2017, instituțiile financiare având o pondere de 20% în valoarea pieței, iar listările pe bursă au cântărit 14% în ansamblu.

O altă tendință remarcată de Deloitte în 2017 este că a crescut numărul tranzacțiilor bilaterale, în care cumpărătorul a negociat direct cu vânzătorul, în absența deci a unui proces competitiv de vânzare.

Valoarea tichetului mediu de tranzacție în România a fost calculat de către Deloitte la 59,5 mil. Euro, cea mai ridicată din 2004 încoace.

M&A tichet mediu tranzactie Ro Deloitte

Anul trecut, activitatea fondurilor de investiții a fost la un nivel ridicat, acestea realizând în total 13 achiziții, printre cumpărători fiind nume noi precum Penta Investments, Vitruvian Partners, JC Flowers sau Cerberus.

“Am observat un interes mult mai mare din partea jucătorilor de private equity pentru România, interes manifestat atât de cei prezenți, cât și de nume noi. O parte din acest interes s-a concretizat în tranzacții, dar ne așteptăm ca anul 2018 să aducă noi fonduri în România pe care le-am văzut active în tranzacții încă de anul trecut“, spune Ioana Filipescu.

Un astfel de jucător care vânează tichete mari de tranzacții locale este fondul american de investiții Warburg Pincus, care a fost în discuții pentru achiziția A&D Pharma, iar apoi s-a concentrat pe negocierile pentru Urgent Cargus, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Apetitul pentru achiziții al jucătorilor de private equity vine în contextul în care mai mulți manageri de capital privat cu focus regional sau de talie globală au închis fonduri noi de investiții și au bani proaspeți de plasat în companii.

M&A piata pe sectoare Deloitte

“Ne așteptăm ca activitatea de M&A să rămână la un nivel ridicat în 2018, pe un fond macroeconomic favorabil în care companiile, fie românești, fie străine, au la dispoziție fonduri tot mai multe pentru investiții. Traversăm un moment oportun pentru activitatea de M&A, atât prin prisma investitorilor care vor să facă achiziții cât și pentru cei care vor să vândă. Este o fereastră de oportunitate de care mediul de business încă beneficiază. Anticipăm o continuare a consolidării în sectorul bancar și în servicii financiare, dar și noi tranzacții în TMT. Ne așteptăm, de asemenea, să asistăm la și mai multe tranzacții între companii românești, care vor vrea să consolideze domeniile în care activează”, a mai spus Ioana Filipescu.

Pentru evaluarea afacerilor, cel mai utilizat indicator este multiplul aplicat la EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării), a precizat Marius Vasilescu, Director servicii de evaluare și modelare în cadrul departamentului de Consultanță Financiară al Deloitte România. Acesta arată că, în continuare, principalul factor care “omoară“ tranzacțiile este diferența dintre așteptările de preț ale vânzătorului și ale cumpărătorului.

În timp ce vânzătorul își bazează evaluarea pe multiplii obținuți în același sector, cumpărătorul se orientează spre o evaluare bazată în principal pe fluxuri de numerar viitoare estimate.

Întrebată de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO care este zona mediană de multipli înregistrată în tranzacțiile de pe piața locală, Ioana Filipescu afirmă că pe piața bancară aceasta ajunge la circa 1 raportat la valoarea contabilă, respectiv în jurul intervalului de multiplu de 5 – 6,5 EBITDA în  sectoare precum servicii medicale, companiile aflate pe primele poziții într-un sector fiind mai bine cotate de către investitori. Vârfuri de multipli cu două cifre sunt înregistrate pe piețe precum tehnologia sau retailul specializat, adaugă ea.

La nivelul Deloitte România, Lars Wiechen, Partenerul coordonator al departamentului de Consultanţă Financiară, a spus că firma a avut anul trecut 14 mandate de vânzare, 14 de achiziţie, 3 de finanţare sau refinanţare şi 2 pentru tranzacţionarea unor credite neperformante.

“În 2017, ne-am dublat cifra de afaceri și numărul de angajați“, a explicat Lars Wiechen, care a adăugat că echipa pe care o conduce a evaluat peste 100 de afaceri și a fost consultant în 5 litigii.

Deloitte concurează pe piața consultanței în fuziuni și achiziții cu celelalte firme din așa-numitul Big Four – EY, KPMG, PwC, precum și cu bănci de investiții precum Rothschild sau consultanți independenți care activează pe cont propriu sau în asociere cu jucători de pe piața de profil.

purcari ipo bvb tabel main

Producătorul de vinuri Purcari confirmă oficial intenția de listare pe bursa de la București. Fondul american de investiții Horizon Capital, IFC și fondatorul Victor Bostan pun la vânzare până la 49% din acțiunile Purcari Wineries Plc într-o tranzacție așteptată în primul trimestru al acestui an. Firmele de avocatură RTPR Allen & Overy, CMS și Leroy și Asociații lucrează pentru listarea Purcari la BVB

Purcari, unul dintre cei mai importanți producători de vin din regiune, a anunțat pe 15 ianuarie că oferă pentru vânzare pe bursa de la București până la 49% din acțiunile Purcari Wineries Plc în cadrul tranzacției sale de listare.

“Oferta va consta dintr-un număr de până la 9.800.000 de acțiuni oferite existente reprezentând până la 49% din numărul total de acțiuni existente ale Societății. Societatea nu își va majora capitalul social în cadrul ofertei publice și nu va primi niciun fel de fonduri rezultate din ofertă”, au precizat reprezentanții companiei.

Purcari intenționează să solicite admiterea acțiunilor sale la tranzacționare în categoria Acțiuni Internaționale pe Piața Spot Reglementată administrată de Bursa de Valori București, în urma încheierii cu succes a ofertei.

Oferta se așteaptă să fie finalizată în primul trimestru al anului 2018, au spus reprezentanții Purcari.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 14 ianuarie 2018 că producătorul moldovean de vinuri Purcari intenționează să se listeze pe bursa de la București în cadrul unei tranzacții în care din consorțiul de intermediere fac parte Raiffeisen și Swiss Capital.

Compania operează peste 1.000 de hectare de podgorie și patru platforme de producție în România și Moldova. Purcari deține două dintre primele cinci branduri premium din România, având o cotă totală pe acest segment de 26%, potrivit unei cercetări Nielsen, susțin reprezentanții companiei.

Oferta se va adresa publicului de tip retail și investitorilor calificați din România și investitorilor calificați internaționali, din afara Statelor Unite ale Americii potrivit Regulamentului S din Legea privind Valorile Mobiliare din Statele Unite ale Americii. Informații detaliate privind Oferta se vor publica în cadrul prospectului, de îndată ce acesta este aprobat de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), urmând delegarea pentru aprobarea Prospectului primită de la Comisia de Valori Mobiliare din Cipru (CyCVM).

Raiffeisen Bank România va acționa în calitate de Coordonator Global Unic și Deținător Comun al Registrului de Subscrieri, iar Swiss Capital va acționa ca Deținător Comun al Registrului de Subscrieri, au mai precizat reprezentanții Purcari. Firma de avocatură RTPR Allen & Overy asigură consultanța emitentului în tranzacție în timp ce intermediarul ofertei mizează pe serviciile de asistență juridică ale CMS Cameron Mc Kenna, iar IFC lucrează alături de avocații Leroy și Asociații, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Victor Bostan, fondator și director general al Purcari, a declarat: “Am sărbătorit anul trecut 190 de ani de la înființarea Purcari. Este pentru mine un prilej de mare mândrie și în același timp de mare smerenie, să conduc compania și echipa noastră în această nouă etapă, aceea de companie listată. Viziunea noastră este să devenim liderul incontestabil pe piața vinului în ECE (Europa Centrală și de Est – n.r.), desfâtând consumatorii noștri cu vinuri excelente și oferindu-le o valoare superioară pentru prețul plătit. Astăzi, vinurile noastre sunt un lux accesibil, de care se bucură clasa medie aflată în continuă creștere în ECE, care nu își poate permite mereu o mașină extravagantă sau o vacanță exotică, dar cu siguranță poate avea acces la un vin de top pentru a sărbători un moment special. Ne-am dezvoltat într-un ritm rapid, spre bucuria acționarilor noștri, deși consider că suntem abia la început de cale. În România se consumă circa șase litri de bere și băuturi spirtoase pentru fiecare litru de vin, în timp ce în Polonia raportul este de 18 la 1, deci mai avem mult de lucru, mai ales după ce am intrat în segmentul vinurilor spumante anul trecut.”

Pe fondul creșterii robuste a consumului în Europa Centrală și de Est și în special în România, Purcari a înregistrat o rată medie de creștere a veniturilor de 34% în perioada 2014-2016, cu rate medii anuale de creștere de 55% în România, 49% în Polonia, 44% în Moldova,15% în Cehia și Slovacia.

“Suntem privilegiați să îl susținem pe Dl. Bostan și echipa sa încă din 2010. IPO-ul este o oportunitate pentru Horizon Capital de a monetiza o parte din această investiție, spre încântarea investitorilor fondului nostru, menținând în același timp o participație importantă în companie, pentru a profita de creșterea viitoare. În ultimii șapte ani, Purcari a demonstrat o inventivitate și o capacitate de execuție extraordinare. În ciuda faptului că au pierdut o parte importantă a afacerilor lor din Rusia, CSI, ca urmare a devalorizărilor regionale și a contracției economice din acea zonă, au atins o rată de creștere și profitabilitate cu adevărat impresionantă, depășind cu mult așteptările în ECE. Obsesia companiei cu privire la satisfacția consumatorilor, oferind un raport calitate preț excelent, și comunicarea acestor valori prin campanii de marketing cu adevărat remarcabile, a devenit un model de urmat pentru multe dintre companiile noastre din portofoliu. Suntem dornici să ne continuăm munca alături de management și încântați că noi acționari ni se vor alătura după acest IPO”, a declarat Lenna Koszarny, partener fondator și director general al Horizon Capital, acționarul majoritar al Purcari.

Dacă toate acțiunile oferite spre vânzare vor fi cumpărate de către investitori în cadrul ofertei publice, participația Horizon Capital ar urma să scadă de la 63,55% la 22,69%, cea a IFC de la 6,4% la 3,27%, în timp ce fondatorul companiei Victor Bostan ar urma să dețină 25% față de 30% în prezent, conform datelor făcute publice de către companie. Afacerea a fost fondată de către Victor Bostan și pentru a se dezvolta a atras ulterior investiții de capital din partea IFC în 2008, în valoare de 5 mil. Dolari, iar apoi din partea fondului american de investiții Horizon Capital, care a venit cu un capital de 18 mil. Dolari în 2010 în companie.

Purcari promite investitorilor că intenționează să adopte o politică de dividende progresivă, profitând de nivelul scăzut de îndatorare și de fluxuri de numerar sănătoase.

“Pentru anii următori, presupunând absența unor condiții de piață excepționale sau a unor nevoi semnificative de finanțare, Consiliul de Administrație intenționează să recomande Adunării Generale a Acționarilor distribuția de dividende reprezentând 50% din profitul distribuibil anual, în conditiile legislației aplicabile”, afirmă reprezentanții firmei.

De asemenea, reprezentanții Purcari anunță ca obiectiv strategic construirea jucătorului nr. 1 în sectorul de profil din piața Europei Centrale și de Est, atât prin creștere organică, cât și prin fuziuni și achiziții.

„Societatea intenționează să acționeze consolidând piața atât prin creștere organică, cât și prin fuziuni și achiziții. Experiența semnificativă de creștere prin achiziții, având în vedere că grupul societății a fost format în urma a cinci achiziții succesive în cursul anilor 2000”, precizează reprezentanții Purcari.

Purcari rezultate tabel

Nivelul ridicat al creșterii afacerii s-a menținut în primele 9 luni ale anului 2017, în care compania a crescut cu 35% pe an, creșterea în România accelerând la 69% față de aceeași perioadă din 2016.

Compania beneficiază de o bază sustenabilă de cheltuieli reduse și de o ofertă abundentă de struguri de calitate, pentru a desfășura o afacere extrem de profitabilă. Marja EBITDA pe primele 9 luni 2017 a fost de 33%, în timp ce marja de profit net a crescut la 23%, crescând cu 29%, respectiv 55%, față de aceeași perioadă din 2016. Purcari a raportat pentru 2016 venituri de 106,8 mil. lei, EBITDA de 37,1 mil. lei și un profit net de 23 mil. lei.

Anunțul Purcari privind intenția de listare vine pe un val favorabil unor astfel de tranzacții după ce pe bursa de la București au avut loc listări private majore în mai puțin de un an, reprezentate de intrarea Medlife din sectorul serviciilor medicale private (decembrie 2016), Digi Communications NV din piața de telecomunicații (mai 2017) și Sphera Franchise Group din piața lanțurilor de restaurante (noiembrie 2017).

Toate aceste tranzacții de listare, ca și cea anunțată de către Purcari, merg însă pe tiparul unor tranzacții de exit fie a unor investitori financiari, fie a unor acționari minoritari, fără a aduce însă capital proaspăt în companii.

Producătorul moldovean de vinuri Purcari se pregătește să intre pe bursa de la București

Grupul Purcari, unul dintre cei mai importanți producători de vinuri din România și Republica Moldova, intenționează să intre în perioada imediat următoare pe bursa de la București, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Un anunț în acest sens este așteptat la începutul săptămânii viitoare.

Tranzacția s-ar putea derula sub forma unei oferte secundare de acțiuni (SPO), susțin surse din piață.

Raiffeisen a primit mandat încă de anul trecut pentru a structura o astfel de operațiune prin care grupul moldovean Purcari ar urma să se listeze pe bursa de la București. Din consorțiul de intermediere ar face parte și Swiss Capital, susțin sursele citate. Compania implicată în tranzacție ar putea fi Purcari Wineries din Cipru.

Fondul american de investiții Horizon Capital cu focus pe piețele din Europa Centrală și de Est este acționarul majoritar de acțiuni al grupului Purcari cu 63,6% din acțiuni, iar un alt investitor financiar – International Finance Corporation (divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale) deține un pachet de 6,4%. Fondatorul și CEO-ul Grupului, Victor Bostan, are 30% din companie.

Reprezentanții Purcari nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Afacerea fondată de către Victor Bostan a atras ulterior investiții de capital din partea IFC în 2008, în valoare de 5 mil. Dolari, iar apoi din partea fondului american de investiții Horizon Capital, care a venit cu un capital de 18 mil. Dolari în 2010 în companie.

Grupul Purcari este unul dintre principalii producători de vin și brandy din Europa Centrală și de Est, având în administrare aproximativ 1.000 de hectare de podgorii și 4 vinării din România și Republica Moldova – Purcari, Crama Ceptura, Bostavan și Bardar.

Grupul deține un portofoliu format din mai multe branduri de vin și vin spumant, din toate categoriile de preț, precum și un brand premium, potrivit informațiilor făcute publice de către Purcari.

Grupul Purcari este cel mai mare exportator de vin din Moldova, cu livrări în peste 30 de piețe din Europa (printre care Polonia, Cehia, Slovacia, Ucraina, Norvegia și Marea Britanie), Asia (China, Japonia, Coreea de Sud) și America (SUA și Canada).

În 2016, grupul Purcari a vândut 11,9 milioane de sticle.

În ianuarie 2018, grupul avea peste 500 de angajați în cadrul celor 4 vinării pe care le deţine.

Firma de investiții Horizon Capital a fost înfiinţată în anul 2006 de către patru parteneri fondatori. Horizon Capital administrează trei fonduri de investiții. Primul fond este Western NIS Enterprise Fund (WNISEF) cu un capital de 150 mil. dolari, Emerging Europe Growth Fund, LP (EEGF) lansat în 2006 cu un capital de 132 mil. dolari, cu o investiţie primară în valoare de 25 milioane dolari SUA efectuată de WNISEF şi capital adiţional acordat de investitori instituţionali globali.

De asemenea, Horizon administrează Emerging Europe Growth Fund II, LP (EEGF II), care a strâns de la investitori 370 mil. dolari angajamente în toamna anului 2008.

Strategia de investiții a Horizon Capital vizează tichete de tranzacții situate de obicei între 10 și 40 mil. dolari, iar orizontul de exit vizat este în medie de 3 – 4 ani. Din această perspectivă, investiția Horizon Capital în grupul Purcari poate fi considerată una matură ceea ce înseamnă că o vânzare de acțiuni pe bursă ar putea fi citită într-un context mai amplu, și anume al apropierii fondului de investiții de momentul de exit din afacere.

Planurile de intrare a Purcari pe bursă vin în contextul în care piața bursieră locală trece printr-un moment favorabil, după ce a reușit să atragă trei listări private majore în mai puțin de un an – Medlife din sectorul serviciilor medicale private (decembrie 2016), Digi Communications NV din sectorul telecom (mai 2017) și Sphera Franchise Group din sectorul lanțurilor de restaurant (noiembrie 2017).

 

EximBank a dat un credit de 100 mil. Lei către BT Leasing pentru finanțări acordate în lei clienților pe termen scurt

EximBank și BT Leasing au încheiat, la finele anului trecut, un acord prin care banca a acordat societății de leasing un credit în valoare de 100 de milioane de lei. Acesta are ca destinație acordarea de finanțări în lei pe termen scurt și mediu pentru activitatea clienților BT Leasing.

”Acest acord încheiat cu încă un jucător de top pe segmentul serviciilor de leasing financiar ne permite să ne atingem obiectivul de a crea contexte propice dezvoltării businessului local, colaborarea permițându-ne să finanțăm indirect companiile mici și mijlocii, în condiții de maximă eficiență. Asigurăm astfel un acces flexibil şi convenabil la soluții de finanțare ce permit realizarea de investiții pentru dezvoltarea de noi afaceri sau pentru consolidarea afacerilor deja mature, contribuind la creşterea competitivității într-un mediu economic din ce în ce mai dinamic şi complex”, a declarat Traian Halalai, președintele executiv al EximBank.

“Această nouă facilitate ne ajută să susținem dezvoltarea cât mai multor IMM-uri din România, leasingul financiar fiind cea mai facilă formă de finanțare pentru acestea. Prin dezvoltarea rețelei de vânzări a produselor de leasing, cross-sellingul cu Banca Transilvania, parteneriatele cu dealerii autorizați de autovehicule şi echipamente, precum şi prin astfel de colaborări cum este cea cu EximBank, BT Leasing contribuie la rezultatele pozitive ale Grupului Financiar BT, susținătorul antreprenoriatului românesc”, a afirmat Ionuț Morar, directorul general al BT Leasing.

EximBank este o bancă aflată în portofoliul statului român, în timp ce BT Leasing face parte din grupul financiar privat Banca Transilvania, unul dintre jucătorii de top de pe piața bancară locală.

Val de schimbări locale la început de an cu impact pe piața tranzacțiilor. Mariana Gheorghe va lăsa în mâinile britanicei Christina Verchere planurile OMV Petrom de vânzare de perimetre mature și goana după resurse noi de producție, în timp ce Mișu Negrițoiu se alătură EY pentru a întări echipa dedicată tranzacțiilor. Plus alte mutări la vârful Alpha Finance și Mid Europa Partners

Noul an începe cu un val de schimbări importante, care prin pozițiile vizate vor avea impact pe piața tranzacțiilor din România.

Cea mai puternică mișcare are loc la nivelul șefiei OMV Petrom, una dintre cele mai mari companii din România, unde a fost anunțată astăzi schimbarea Marianei Gheorghe cu executivul britanic Christina Verchere, mutare anunțată și realizată chiar în ziua vizitei șefului concernului petrolier austriac OMV în România, unde s-a întâlnit cu președintele statului, Klaus Iohannis.

După 12 ani de restructurare și integrare a Petrom în structurile concernului austriac OMV, germanul Rainer Seele mizează pe un suflu nou, care ar trebui să vină din partea unui executiv de 46 de ani, din care în ultimii 20 ani a făcut parte din structurile gigantului petrolier britanic BP, ultima poziție deținută fiind aceea de Președinte regional pentru Asia – Pacific.

Noul șef al OMV Petrom va prelua cel mai târziu frâiele companiei la 20 mai 2018 până la expirarea mandatului actual, adică până la 16 aprilie 2019.

Christina Verchere a fost desemnată în urma unei evaluări complexe și detaliate, conduse de către Consiliul de Supraveghere, al cărui președinte este germanul Rainer Seele, Directorul General Executiv al OMV.

„Christina Verchere este un lider de excepție în domeniul de țiței și gaze, cu o remarcabilă înțelegere a industriei. Suntem încântați că se va alătura Grupului OMV ca CEO al celei mai importante subsidiare, OMV Petrom SA.  Selectarea Christinei Verchere a avut loc după o evaluare complexă și detaliată a candidaților externi și interni, condusă de Consiliul de Supraveghere. În ultimul deceniu, OMV Petrom a devenit o companie internațională competitivă și foarte profitabilă sub conducerea Marianei Gheorghe. Ne exprimăm recunoștința pentru performanța solidă și leadership-ul Marianei Gheorghe, pe care aceasta le-a dovedit față de OMV Petrom în ultimii 12 ani”, afirmă Rainer Seele, Președinte al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom.

După un proces de restructurare început după preluarea Petrom de către OMV în 2004, liderul pieței petroliere interne a devenit dintr-o companie cu un personal de peste 50.000 de angajați un jucător cu  un personal format din mai puțin de 15.000 de angajați.

Fost bancher al BERD, Mariana Gheorghe a întărit disciplina într-o companie care înregistrase pierderi înainte de privatizare, urmând îndeaproape modelul de organizare al firmei – mamă din Austria și transformând astfel Petrom într-un jucător solid, profitabil, care în 2013 depășea borna unui profit net anual de 1 mld. Euro, premieră absolută pentru o firmă înregistrată în România.

 „După 12 ani extrem de intenși petrecuți la OMV Petrom, consider că este momentul să renunț la această funcție și ca Christina Verchere și o nouă generație de lideri să continue construcția unei companii puternice. Sunt onorată că am fost implicată în transformarea OMV Petrom și în dezvoltarea potențialului său de creștere”, a spus Mariana Gheorghe, CEO și Președinte al Directoratului OMV Petrom.

Consecvent cu strategia sa de a-și menține poziția de puternic generator de lichidități, OMV Petrom este acum concentrat, printre altele, pe optimizarea portofoliului său actual, ce a generat în 2017 tranzacția de transfer de perimetre către Mazarine Energy, respectiv vânzarea parcului eolian Dorobanțu către vehiculul canadian de investiții Transeastern Power.

OMV Petrom mai are în plan cedarea și a altor perimetre mature, precum și a altor active care nu au legătură cu activitatea sa de bază, ceea ce indică generarea unor noi astfel de tranzacții în viitorul apropiat.

„OMV Petrom este o companie remarcabilă, cu un potențial imens, cu expertiză extinsă și angajați de primă clasă. Sunt încântată să-mi asum această responsabilitate și entuziasmată în ceea ce privește mutarea la București”, a declarat Christina Verchere, desemnată CEO și Președinte al Directoratului OMV Petrom.

O altă mutare importantă, anunțată de asemenea azi, este cooptarea lui Mișu Negrițoiu în echipa firmei de audit și consultanță EY România în calitate de Senior Advisor. El va oferi consultanță pentru tranzacții și va sprijini dezvoltarea strategiei de piață a EY, la nivel local, dar și internațional.

„Sunt onorat că m-am alăturat echipei de profesioniști EY România și sunt convins că voi contribui la proiecte de anvergură, pe plan local și regional. Cred că, îmbinând experiența mea cu cea a echipei, vom reuși să obținem rezultate semnificative, cu valoare adăugată atât pentru companiile pe care le deservim, cât și pentru EY”, a spus Mișu Negrițoiu.

Acesta a deținut funcții executive, atât în sectorul public, cât și în cel privat. Astfel, el a fost pe rând deputat în Parlamentul României, ministru de stat pentru coordonare, strategie și reforme în perioada 1992 – 1993, apoi bancher la ING Bank România, unde a și condus operațiunile locale ale băncii olandeze, iar ultima poziție importantă de conducere a fost cea de președinte al Autorității de Supraveghere Financiară până în 2017.

EY România este unul dintre cei mai importanți consultanți de fuziuni și achiziții pe o piață locală de profil estimată în jurul a 3 mld. Euro în 2016.

De asemenea, Nikolaus Bethlen, omul care a coordonat activitatea locală a managerului de fonduri de investiții de talie regională Mid Europa Partners, se mută din 15 ianuarie 2018 în biroul din Frankfurt al Montagu Private Equity, care administrează active de peste 4 mld. Euro și vizează companii cu o valoare între 100 mil. Euro și 1 mld. Euro.

Nikolaus Bethlen a ocupat până acum poziția de partener Mid Europa Partners, fiind coordonator pentru portofoliul din România și Ungaria. În mandatul său, Mid Europa a marcat în România cea mai mare achiziție realizată vreodată de către un fond de investiții după preluarea lanțului Profi pentru 533 mil. Euro în numerar, tranzacție semnată în noiembrie 2016 și finalizată în 2017. Mid Europa a intrat în toamna anului 2015 în România cu achiziția rețelei de servicii medicale private Regina Maria într-o tranzacție de circa 150 mil. Euro. Ulterior, Regina Maria a făcut o serie de achiziție de operatori locali, cea mai importantă tranzacție fiind preluarea în anul 2016 a spitalului Ponderas din București. Regina Maria și Profi au profil de cumpărător în acest moment în sectoarele în care activează, servicii medicale, respectiv comerț, unde sunt așteptate deci noi tranzacții în acest an. Pe lângă cele două platforme, Mid Europa este un investitor care caută activ noi oportunități de achiziții în alte sectoare locale.

De asemenea, printre mutările semnificative la începutul acestui an se numără și plecarea grecului Dimitris Hatzisarros după 11 ani în fruntea Alpha Finance România. Printre tranzacțiile recente la care Alpha Finance a participat se numără consultanța acordată familiei Sofianos la vânzarea rețelei de centre de dializă și cabinete de nefrologie IHS (International Healthcare Systems) către suedezii de la Diaverum în 2016, respectiv a făcut parte din consorțiul de intermediere angajat pentru listarea Sphera Franchise Group pe bursa de la București în toamna anului 2017. De asemenea, în iulie 2017, Alpha Bank a anunțat că are în plan în următoarele 18 luni prima sa emisiune de obligațiuni în lei de până la 300 mil. Lei, tranzacție așteptată deci în perioada următoare.

Noul director general al Alpha Finance România este Emilian Dobran, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

OMV Petrom și Mid Europa sunt doi jucători de talie mare pe piața tranzacțiilor, în timp ce EY și Alpha Finance sunt activi în eșalonul consultanților pentru tranzacții.

Alpha Bank confirmă oficial semnarea unui acord de vânzare pentru un portofoliu neperformant de circa 360 mil. euro cu un consorțiu format din Deutsche Bank și fonduri de investiții ale AnaCap și APS. Vânzarea creditelor neperformante Mars de circa 410 mil. euro reduce semnificativ expunerea neperformantă a grupului bancar elen pe piața locală

Alpha Bank Grecia a anunțat, la finele săptămânii trecute, că împreună cu Alpha Bank România SA au intrat într-un acord definitiv pentru vânzarea unui portofoliu cu credite neperformante de circa 360 mil. euro către un consorțiu format din Deustche Bank și fonduri de investiții ale AnaCap Financial Partners LLP și ale APS Investments S.à.r.l.

Finalizarea tranzacției depinde de obținerea aprobărilor necesare din partea autorităților de reglementare.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră în noaptea de 4 spre 5 ianuarie 2018 că un consorțiu format din Deustche Bank, AnaCap și APS cumpără un portofoliu neperformant al Alpha Bank, al cărui preț estimat de achiziție depășește 100 mil. euro.

Părțile nu au făcut publică valoarea tranzacției.

Printre investitorii care au depus oferte pe 23 octombrie 2017 pentru achiziția portofoliului de corporate Mars s-au numărat grupul norvegian B2 Holding, consorțiul format din International Finance Corporation, Apollo și Kredyt Inkaso, respectiv consorțiul format din Deutsche Bank, AnaCap și APS, conform Informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

De asemenea, Alpha Bank a mai anunțat că “tranzacția finalizează acțiunile derulate pentru a vinde o parte semnificativă a expunerilor neperformante din România”, care include vânzarea unui portofoliu neperformant de retail de circa 50 mil. Euro către grupul norvegian B2 Holding în al treilea trimestru al anului trecut.

Pe 26 septembrie 2017, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră că B2 Holding a fost selectat pentru achiziția unui portofoliu neperformant al Alpha Bank România cu o valoare nominală în jurul a 50 mil. Euro.

Nici în acest caz, valoarea prețului plătit de către cumpărător nu a fost făcută publică. Prețul de achiziție al acestui portofoliu era estimat anul trecut de către surse din piață în jurul a 35 eurocenți pentru fiecare 1 euro valoare nominală a creditelor aflate în portofoliu.

Cele două tranzacții au purtat numele de cod Mars și au făcut din Alpha Bank cel mai important vânzător pe piața de profil după BCR, care a dominat vânzările locale de credite neperformante în perioada 2014 – 2016, portofoliile cumpărate de către Deutsche Bank și APS.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 13 iulie că Alpha Bank a scos la vânzare credite neperformante de circa 420 mil. Euro.

Mandatul de vânzare pentru tranzacția Mars aparține consultanților PwC Grecia.

Alpha Bank este singura bancă din Grecia care rămâne pe piața bancară din România, după ce în anul 2017 National Bank of Greece a anunțat în iulie semnarea unui acord de vânzare a subsidiarei locale către grupul ungar OTP, în noiembrie EFG Eurobank a anunțat vânzarea Bancpost și a firmelor de consumer finance și leasing către Banca Transilvania, iar în decembrie Piraeus Bank a anunțat că a ajuns la un acord pentru vânzarea operațiunilor sale locale către fondul american de investiții JC Flowers.

Pe piața creditelor neperformante din România concurează investitori strategici internaționali precum grupurile poloneze Kruk și Kredyt Inkaso, cehii de la APS, firma germană EOS, grupul suedez Intrum (care a finalizat anul trecut fuziunea cu norvegienii de la Lindorff) și grupul norvegian B2 Holding.

 

Consorțiul format din Deutsche Bank, AnaCap și APS cumpără portofoliul neperformant de corporate Mars de la Alpha Bank. Prețul estimat de achiziție trece de 100 mil. Euro

Consorțiul format din Deustche Bank, AnaCap și APS este cumpărătorul portofoliului neperformant corporate al Alpha Bank, susțin surse din piață. Valoarea estimată a achiziției depășește 100 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Prețul de achiziție cotează astfel portofoliul corporate cu nume de cod Mars printre cele mai mari tranzacții cu credite neperformante din istoria pieței locale, recordul până acum fiind deținut de către tranzacția Tokyo din 2016, cu o valoare de peste 150 mil. Euro.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 13 iulie 2017 că Alpha Bank a scos la vânzare credite neperformante cu o valoare nominală totală în jurul a 420 mil. Euro.

Pachetele de credite au fost organizate în două tranzacții, în funcție de clasele de active. Astfel, un portofoliu neperformant format din credite retail al Alpha Bank, cu nume de cod Mars retail, a fost cumpărat de către B2 Holding, prețul de achiziție fiind estimat în jurul a 35 de cenți pentru 1 euro valoare nominală a creanței vândute.

Cea mai mare tranzacție din ultimii doi ani de pe piața locală este însă vânzarea portofoliului Mars corporate, a cărui valoare nominală se situează în jurul a 380 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Prețul estimat de achiziție al portofoliului ar putea fi în jurul a 30 de eurocenți pentru fiecare 1 euro valoare nominală a creanțelor vândute.

De regulă, un preț de achiziție ridicat indică o valoare consistentă a colateralului care însoțește portofoliul de credite neperformante.

Mandatul de vânzare pentru tranzacția Mars aparține consultanților PwC Grecia.

Vânzarea celor două portofolii Mars este coordonată de către banca – mamă din Grecia.

Printre investitorii care au depus oferte pe 23 octombrie 2017 pentru achiziția portofoliului de corporate Mars s-au numărat grupul norvegian B2 Holding, consorțiul format din International Finance Corporation, Apollo și Kredyt Inkaso, respectiv consorțiul format din Deutsche Bank, AnaCap și APS. Acest ultim consorțiu a fost cumpărătorul mai multor portofolii de credite neperformante vândute de către BCR în perioada 2014 – 2016.

Reprezentanții Alpha Bank nu au făcut până acum niciun comentariu pe tema tranzacțiilor de vânzare a portofoliilor de credite neperformante.

Alpha Bank este singura bancă din Grecia care rămâne pe piața bancară din România, după ce în anul 2017 National Bank of Greece a anunțat în iulie semnarea unui acord de vânzare a subsidiarei locale către grupul ungar OTP, în noiembrie EFG Eurobank a anunțat vânzarea Bancpost și a firmelor de consumer finance și leasing către Banca Transilvania, iar în decembrie Piraeus Bank a anunțat că a ajuns la un acord pentru vânzarea operațiunilor sale locale către fondul american de investiții JC Flowers.

Pe piața creditelor neperformante din România concurează investitori strategici internaționali precum grupurile poloneze Kruk și Kredyt Inkaso, cehii de la APS, firma germană EOS, grupul suedez Intrum (care a finalizat anul trecut fuziunea cu norvegienii de la Lindorff) și grupul norvegian B2 Holding.

Fondul de investiții britanic Argo Capital a semnat un acord de achiziție a Leumi Bank România. Israelienii își fac exitul după 12 ani de la intrarea pe piața locală cu o achiziție de 46 mil. dolari

Leumi Bank, a doua bancă din Israel după mărimea activelor, a anunțat, pe 3 ianuarie 2018 că a semnat un acord de principiu pentru vânzarea subsidiarei sale din România către fondul de investiții britanic Argo Capital Management.

Leumi Bank deține un pachet de 99,91% din acțiunile Leumi Bank România, notează Reuters, care adaugă că decizia băncii israeliene de exit din piața locală este parte a strategiei sale de a-și concentra operațiunile internaționale în principalele centre financiare în care derulează operațiuni prin intermediul subsidiarelor din SUA și Marea Britanie.

Semnarea unui acord angajant între cele două părți este subiectul finalizării activităților de due dillligence (analiză financiară), a finalizării negocierilor și a aprobărilor din partea autorităților de reglementare.

Reprezentanții Leumi spun că nu se așteaptă ca tranzacția să aibă un efect material asupra rezultatelor financiare.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Surse din piață citate de către publicația financiară israeliană Globes susțin că vânzarea se va face pentru 100 – 120 mil. euro în contextul în care capitalul Leumi Bank România era la finele lui 2016 de 160 mil. euro. Informațiile nu au fost însă confirmate de către părțile implicate în tranzacție.

Totuși, datele financiare publicate de către Leumi Bank România indică faptul că la 31 decembrie 2016 capitalurile proprii totale de circa 160 mil. lei (adică 35,5 mil. euro).

Pe piața financiară, informații privind vânzarea Leumi Bank România au început să circule încă din toamnă, în condițiile în care banca centrală din Israel a cerut băncilor israeliene să își reducă operațiunile internaționale, în special pe piețele emergente din care face parte și piața românească.

Pe 3 octombrie 2017, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a trimis un set de întrebări către reprezentanții Leumi Bank pe tema vânzării operațiunilor din România, însă aceștia nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până acum.

La 31 decembrie 2016, Leumi Bank ocupa poziția 26 în clasamentul băncilor din România cu o cotă de piață de 0,32% și un activ net bilanțier de 1,26 mld. Lei (circa 280 mil. euro), respectiv cu o cotă de 0,4% din fondurile proprii la nivelul sistemului bancar, conform datelor prezentate de către BNR.

Banca israeliană Leumi a cumpărat în urmă cu 12 ani Eurom Bank SA de la Kolal BV pentru 46 mil. dolari, potrivit datelor publicate de către bancă.

Pe 12 septembrie 2017, Gil Karni, Director General Executiv al Bank Leumi România, a preluat poziția de conducere a Bank Leumi Marea Britanie după plecarea lui Eli Katzav din bancă. Manfred Rauchwerger, care anterior a ocupat poziția de Senior Vicepreședinte Executiv la Bank Leumi România, a trecut astfel din toamnă pe poziția de conducere a operațiunii Leumi din România.

Ultimele date făcute publice indică faptul că Leumi dispune de o rețea de 15 unități în 12 orașe din România. Pentru 2016, Leumi Bank România a raportat un profit de 12 mil. lei (2,6 mil. euro). Raportul credite – depozite era de 94%, iar expunerea neperformantă era de numai 8,62%.De asemenea, banca înregistra un raport în ceea ce privește lichiditatea de peste 1,7 ori față de cel cerut de către autoritățile de reglementare. Leumi Bank România a raportat un randament al capitalului de circa 7% în anul financiar încheiat la 31 decembrie 2016.

Managerul de capital privat Argo Capital face parte din grupul de investiții Argo, fondat în anul 2000 de către Andreas Rialas. Acțiunile Argo sunt listate pe segmentul secundar al bursei din Londra.

Argo derulează investiții pe piețele emergente prin fondurile sale Argo Distressed Credit Fund, lansat în 2008, și Argo Real Estate Opportunities Fund Limited, lansat în 2006 cu un capital de 100 mil. euro pentru investiții imobiliare în România, Moldova și Ucraina. În 2016, Argo a vândut proiectul imobiliar de retail Shopping City Sibiu către fondul sud-african NEPI pentru aproximativ 100 mil. euro.

Pe piața bancară din România, Argo caută să își construiască o platformă pentru un viitor exit pe fondul oportunităților apărute odată cu vânzarea mai multor operațiuni de către băncile internaționale care nu au ocupat poziții între cei mai mari jucători din sector și ies din piață, cum este și cazul Marfin. Pe o rută similară, au intrat recent în piața bancară fonduri de investiții precum Axxess Capital și JC Flowers, contribuind activ la procesul de consolidare al pieței bancare din România.