Arhive lunare: septembrie 2016

Leroy Merlin cumpără de la Stavros Panayi spațiul în care operează cel mai mare magazin din rețeaua locală de bricolaj a francezilor

Proprietarul centrului comercial Colosseum din zona Chitila, Stavros Panayi, a vândut către Leroy Merlin spațiul în care compania franceză operează magazinul din cadrul proiectului, cel mai mare al rețelei din România.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

”Leroy Merlin a cumpărat săptămâna aceasta spațiul pe care îl operează în cadrul parcului comercial Colosseum. Vânzarea ne permite să ducem la bun sfârșit intenția de a dezvolta în continuare proiectul Colosseum cu scopul de a-l transforma în principala destinație de cumpărături din Nord-Vestul Bucureștiului”, au declarat reprezentanții Colosseum.

Colosseum Retail Park este singurul retail park din zona de Nod-Vest a Bucureștiului, având acces ușor atât din centrul orașului cât și de pe Centura Nord București. Parcul are ca și chiriași Carrefour, Leroy Merlin, Altex și Jysk, dar și Helpnet, 5asec, Animax, Inmedio, Arsis, Orange, Iqbox, FanGSM, Otto Broker, Corabia Piticilor sau Pizza Bonita.

“Avem discuții avansate și cu alți retaileri internaționali pentru parcul comercial, fiind încurajați de creșterea semnificativă a consumului pe fondul unei puteri de cumpărare în urcare. Creșterea consumului s-a reflectat în vânzarile retailerilor care doresc să continue expansiunea, iar zona de Nord-Vest a Bucureștiului este una dintre țintele acestora. În acest sens, planurile privind Colosseum vizează extinderea proiectului și atragerea altor nume importante de chiriași în proiect. Această achiziție este un indicator pozitiv pentru piața românească și un puternic semnal că proiectul Colosseum este o destinație de cumpărături dominantă în zona de Nord-Vest a Bucureștiului”, comentează Mihai Dinu, property manager JLL, managerul centrului comercial.

Dezvoltarea Colosseum a fost finanțată cu bani de la Bank of Cyprus. Proprietarul Colosseum este unul dintre investitorii cu cea mai mare expunere în portofoliul de credite acordate companiilor de către Bank of Cyprus România. Ultimele date indică faptul că Panico Panayi a luat două credite de până la 50 mil. euro, din care unul de 26 mil. euro și altul de 22,8 mil. euro.

În urma deciziei de a ieși de pe piața românească, Bank of Cyprus a încercat vânzarea portofoliului său local de active performante și neperformante, din care făcea parte și expunerea pe Colosseum, dar a respins ofertele de preț primite și a renunțat în urmă cu aproape doi ani la vânzarea portofoliului cu nume de cod Ariadne.

La capătul opus, grupul de firme cu capital francez din care face parte și Leroy Merlin sunt în proces de expansiune și de creștere a expunerii pe piața locală în ultimii ani prin achiziții și dezvoltare organică.

Leroy Merlin, unul dintre cei mai mari retaileri specializati în bricolaj din Europa, are o rețea de 15 magazine în România, în urma tranzacției prin care a preluat afacerea Baumax pe fondul deciziei de exit a grupului austriac din piața locală.

Leroy Merlin alături de rețeaua de comerț Auchan România și alte afaceri, printre care magazinele Decathlon, sunt în proprietatea familiei franceze Mulliez.

Statul român a vândut obligațiuni de 1 mld. Euro la o dobândă istorică de 2,15%. Investitorii americani și managerii de fonduri , profilurile cu cea mai mare expunere în tranzacția intermediată de Citi, JP Morgan, Raiffeisen, SocGen și UniCredit

Lasă un răspuns

Emisiunea a fost realizată la cel mai scăzut cost aferent unui împrumut al statului român prin emitere de euroobligațiuni, de doar 2,150%, mai redus cu 0,842%, față de cel obținut în luna mai. Gradul de suprasubscriere, de peste 2,5 ori, demonstrează interesul solid al investitorilor care au participat printr-un număr de 130 de conturi.

Emisiunea a fost lansată la un randament inițial de 2,30% și, în doar câteva ore, urmare a interesului major din partea investitorilor, s-au acumulat ordine de subscriere în valoare de peste 2,5 miliarde de euro. Suprasubscrierea semnificativă venită din partea unor investitori pe termen lung a făcut posibilă reducerea succesivă a randamentului până la nivelul de 2,15%, prima de emisiune plătită de statul român fiind foarte mică în condițiile actuale de piață, de doar 0,03% (3 puncte de bază).

“Prin această tranzacție avem încă o confirmare a percepției foarte bune și a încrederii investitorilor în sustenabilitatea economiei românești, într-un context marcat de o serie de incertitudini cum ar fi efectele Brexit şi alegerile din perioada următoare. Testul pieței este întotdeauna unul foarte relevant și rezultatul acestei emisiuni, concretizat prin cel mai scăzut cost înregistrat de România pentru un astfel de instrument, coroborat cu interesul, calitatea și gradul de diversificare al bazei investiționale, confirmă încrederea în fundamentele și perspectivele economice pe termen mediu și lung ale României. Trebuie menționat faptul că nu doar contextul unor dobânzi minime istorice la nivel global a condus la acest cost minim înregistrat de statul român, ci și reducerea semnificativă a marjei de risc de credit a României de aproximativ 0,48% (48 de puncte de bază) în doar 4 luni. Lucru care reflectă percepția mediilor investiționale bazată pe contextul macroeconomic solid, cât și pe potențialul economic al țării noastre”, a declarat ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu.

Distribuția geografică a fost următoarea: SUA (18%), România (17%), Italia (17%), Marea Britanie (16%), Centrul și Estul Europei (7%), Germania și Austria (8%), alte țări ale Europei (16%). În privința tipurilor de investitori, au predominat managerii de fonduri (70%), fiind urmați de bănci comerciale și bănci private (17%), fonduri de pensii și societăți de asigurare (9%) și bănci centrale (4%).

Cu această emisiune a fost finalizat planul de finanțare externă aferent anului 2016. Aceasta se încadrează în obiectivele strategiei de administrare a datoriei publice, prin extinderea maturității medii a portofoliului de datorie guvernamentală și distribuirea cât mai uniformă a serviciului datoriei în vederea reducerii riscului de refinanțare. Emisiunea a fost intermediată de către Citigroup Inc, JP Morgan, Raiffeisen Bank International AG, Societe Generale și UniCredit SpA.

Banca Internațională de Investiții intră pe bursa de la București cu obligațiuni de 300 mil. lei la o dobândă de 3,4% pe an. BT Capital Partners a intermediat tranzacția, din consorțiul de intermediere a făcut parte și BCR

Lasă un răspuns

BT Capital Partners (BTCP), divizia de investment banking și piețe de capital a Grupului Financiar Banca Transilvania, a condus consorțiul care a intermediat emisiunea de obligațiuni a International Investment Bank (IIB), în valoare de 300 milioane lei, obligațiuni care vor fi listate la Bursa de Valori București.

BT Capital Partners și BCR au fost co-lead manageri ai emisiunii de obligațiuni.

Aceasta este a treia emisiune de obligațiuni IIB în Uniunea Europeană și al doilea plasament în România, în lei. Emisiunea a fost suprasubscrisă de peste două ori.

În 2015, banca a emis obligațiuni de 111 milioane de lei, la o dobândă de 4,1% pe an.

Noua emisiune a atras investitori instituționali, inclusiv fonduri de investiții și de pensii, companii de asigurări și brokeraj, precum și alti investitori, nu numai din România, ci și din Germania, Austria, Croația și Cehia.

Fondurile obținute în urma emisiunii de obligațiuni vor avea ca destinație creditarea de către International Investment Bank a unor companii și proiecte românești.

IIB a emis 30.000 obligațiuni pe 3 ani, cu o valoare nominală de 10.000 lei, o rată fixă a dobânzii de 3,4 % pe an, plătibila anual începând cu 27 septembrie 2017, iar răscumpărarea principalului, la maturitate. Obligațiunile urmează să fie listate la Bursa de Valori București, începând cu data de 29 septembrie.

Cristian Sporiș, șeful Diviziei Corporații din Raiffeisen Bank România: Am constatat un apetit crescut pentru finanțarea tranzacțiilor de achiziții și fuziuni și a proiectelor imobiliare. În plus, este o deschidere mai mare pentru structurarea de finanțări sindicalizate. Raiffeisen a finanțat în primul semestru achiziții de circa 35 mil. Euro și a participat la 4 tranzacții sindicalizate ce au totalizat 240 mil. euro

Lasă un răspuns

Finanțările pentru achiziții și tranzacțiile de credit sindicalizat sunt pe o tendință de creștere în piața creditului pentru companii, potrivit lui Cristian Sporiș, vicepreședinte Corporate Banking în cadrul Raiffeisen Bank România.

“Anul acesta am constatat un apetit crescut pentru finanțarea tranzacțiilor de achizitii si fuziuni, precum si pentru finantarea proiectelor imobiliare, menționând aici proiecte de birouri, centre logistice și dezvoltări comerciale. În plus, s-a putut observa o mai mare deschidere atât a companiilor, cât și a băncilor de a colabora și a structura finanțări sindicalizate. Acest tip de finanțări este solicitat în ultima perioadă pentru a consolida expunerea bancară, dar și pentru a asigura dezvoltarea companiilor într-o piață puternic concurențială”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Cristian Sporiș, șeful Diviziei Corporații din cadrul subsidiarei locale a grupului bancar austriac Raiffeisen.

Întrebat dacă Raiffeisen intenționează să își reducă, să își mențină sau să își crească expunerea pe piața locală în anii următori, Sporiș a răspuns: “Raiffeisen Bank își continuă strategia de creștere pe piața românească”.

Cristian Sporiș, 40 de ani, unul dintre cei mai importanți bancheri locali, lucrează de 14 ani în Raiffeisen și a fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice în perioada februarie – august 2012. De patru ani, Sporiș conduce linia de creditare dedicată companiilor cu o cifră de afaceri anuală de peste 5 mil. Euro în cadrul Raiffeisen Bank, unul dintre principalii jucători pe piața creditelor pentru companii alături de BCR, BRD, UniCredit sau ING Bank.

Pe linii de afaceri, portofoliul de credite al Raiffeisen Bank România are centrul de greutate pe segmentul creditelor de retail, în timp ce finanțările adresate corporațiilor au o pondere de 37% raportat la nivelul creditelor și a avansurilor către clienți, în valoare de 4,6 mld. Euro la 30 iunie, conform raportului semestrial al băncii – mamă.

“În primele șase luni ale anului, Raiffeisen Bank a acordat finanțări pentru achiziții în valoare de aproximativ 35 milioane de euro, continuând să susțină acest tip de tranzacții specializate așa cum a făcut-o și în anii precedenți. Referindu-ne la primul semestru al acestui an, tranzacțiile finanțate de tip LBO (cu destinație de fuziuni și achiziții – n.r.) fac parte, în special, din domeniile producție alimentară și sănătate”, a spus șeful diviziei locale de finanțări corporative din cadrul băncii austriece.

Pe lista finanțărilor de achiziție au fost în prima jumătate a anului companii precum Medlife, care a luat 56 mil. Euro credit sindicalizat de la BCR, BRD, ING și Raiffeisen, o parte din bani fiind alocați pentru achiziții, La Fântâna cu un credit de 48,5 mil. Euro luat de la Raiffeisen și ING, în contextul preluării acesteia de către fondul de investiții Oresa Ventures (o parte din credit fiind destinată refinanțării unui credit Erste) și World Class România, care a avut nevoie de un credit de circa 5 mil. Euro pentru achiziția rivalului său pe piața centrelor de fitness, Club Sport Fitness Center MV, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

“În primul semestru, Raiffeisen Bank a participat la patru tranzacții sindicalizate în sumă totală de aproximativ 240 milioane de euro, în care banca a avut, în principal, calitatea de agent coordonator”, precizează Cristian Sporiș, fără însă a le nominaliza.

Una dintre cele mai mari sindicalizări intermediate în această perioadă a fost semnată pe 26 februarie, când consorțiul format de Raiffeisen Bank SA (în calitate de aranjor și împrumutător inițial), UniCredit Bank AG Austria și ING Bank NV sucursala București au acordat un împrumut sindicalizat de 110 mil. Dolari pentru casa de comerț olandeză Nidera BV. Banii au fost alocați printre altele ridicarea de clădiri noi în portul Constanța și finanțarea unor proiecte și tranzacții viitoare.

“În primul semestru s-a putut observa o revigorare a cererii pentru finanțare pe termen lung, inclusiv cu o componentă de investiții”, explică reprezentantul Raiffeisen Bank România.

“Ponderea majoritară a finanțărilor de companii în România o reprezintă creditele bilaterale. Nivelul de lichiditate al băncii și capitalizarea acesteia permit finanțarea unor sume semnificative pe client și în majoritatea cazurilor sunt suficiente pentru a acoperi solicitările clienților“, a adăugat vicepreședintele Raiffeisen Bank România.

Viteza de creștere a creditelor nou aprobate pentru corporații de către Raiffeisen Bank a fost de 40% în primul semestru al anului comparativ cu perioada similară a anului trecut. Trendul este favorizat de un peisaj în care băncile rămân prima opțiune de finanțare pentru companii.

“Clienții corporații din România se bazează într-o proporție covârșitoare pe finanțarea bancară, din mai multe motive, cel mai important fiind slaba dezvoltare a bursei de valori și a unei piețe active de tranzacționare de obligațiuni”, a mai spus Cristian Sporiș.

Pe segmentul companilor de talie medie, cu o cifră de afaceri între 5 și 50 mil. Euro, portofoliul creditelor Raiffeisen a ajuns la 550 mil. Euro după primele șase luni ale anului. Din acestea, 40% sunt credite pentru investiții, potrivit unor date făcute publice de către bancă în cursul acestei luni. Creditele noi pentru investiții acordate companiilor de talie medie au fost cu 30% mai mari în prima jumătate a anului față de perioada similară a anului anterior. De asemenea, numărul de clienți nou finanțați a crescut cu 20% în perioada raportată.

Potrivit lui Sporiș, Divizia Corporații din Raiffeisen Bank este structurată după principiul clienți și produse, existând două Direcții ce acoperă toată paleta de produse de finanțare, de la nevoi de capital circulant și investiții pâna la finanțare dedicate pentru fuziuni și achiziții, imobiliare sau finanțări cu garanții sau surse de la instituții supranaționale cum este cazul BERD, BEI, IFC sau a altor asemenea creditori.

Raiffeisen are un portofoliu corporate format din 8.000 de clienți companii mari și medii, potrivit lui Cristian Sporiș. Din clientele băncii fac parte, de asemenea, 2 milioane de clienți persoane fizice și 96.000 de IMM-uri.

Pe o piață bancară cu active de aproape 100 mld. Euro, Raiffeisen ocupa la finele anului trecut poziția nr. 4 cu o cotă de piață de 8,4% și este una dintre cele mai profitabile instituții locale de credit

Raiffeisen Bank România a înregistrat în primul semestru al anului un profit net de 36 mil. Euro, în scădere de la 48 mil. Euro în perioada similară a anului anterior pe fondul constituirii de provizioane ca urmare a intrării în vigoare a legii dării în plată. Raiffeisen și-a anunțat dealtfel intenția de a chema într-o procedură de arbitraj statul român în fața unei instanțe internaționale.

Activele Raiffeisen Bank România au ajuns la 6,89 mld. Euro, având un plus de 6% înregistrat în ultimul an. Banca avea la 30 iunie 5.311 angajați în România.

După semnarea tranzacției de exit din afacerea Netcity, fondul de investiții PineBridge a reluat tranzacția de vânzare a Digital Cable Systems

Lasă un răspuns

Fondul de investiții PineBridge, controlat de grupul asiatic de investiții Pacific Century Group, a reluat recent procesul de vânzare a Digital Cable Systems, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

PineBridge a încercat să vândă și în urmă cu doi ani afacerea Digital Cable Systems, dar tranzacția nu a avansat după ce ofertele primite de la UPC și Vodafone au fost cu mult sub așteptările vânzătorului.

Reprezentanții PineBridge nu au putut fi contactați pentru comentarii pe marginea reluării tranzacției de exit din afacerea Digital Cable Systems până la momentul publicării acestui articol.

Digital Cable Systems (DCS), care operează sub marca Akta Telecom, este văzut ca o achiziție care ar completa în mod natural portofoliul unui jucător local major de pe piața de comunicații, profil în care se încadrează Orange, Vodafone, Telekom România, UPC sau RCS & RDS. Tranzacția ar putea atrage atenția și altor tipuri de investitor, financiar sau strategic care ar dori intrarea pe piața locală de profil.

Reprezentanții UPC, RCS & RDS, Vodafone și ai Telekom România nu au făcut niciun comentariu până la acest moment pe subiectul DCS.

Compania, controlată de PineBridge, este furnizor de servicii de televiziune, internet și telefonie pentru clienți rezidentiali, cu preponderență în mediul rural și în orașele mici, având ca arie de acoperire peste 3.000 de localități din 35 de județe, conform datelor disponibile pe propriul site.

Digital Cable Systems a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri netă de 172,1 mil.lei (38,7 mil.euro) și o pierdere de 8,7 mil.lei ( 1,97 mil.euro) la un număr mediu de 1.177 angajați.

PineBridge este un investitor de talie globală, cu active sub administrare de 80,7 mld. Dolari, din care majoritarea sunt în Asia (active de 42 mld. Dolari), în Europa având active de 9,8 mld. Dolari.

Pe piața locală, PineBridge s-a numărat printre acționarii care au semnat în urmă cu aproape o lună contractul de vânzare a 100% din acțiunile Netcity Telecom către DirectOne în cadrul unei tranzacții de până la 35 mil. Euro.

Elbit Systems, cu o deținere de 40%, și grupul UTI, cu 60% sunt vânzătorii Netcity. Grupul UTI este controlat de către familia lui Tiberiu Urdăreanu, iar PindeBridge este din 2005 acționar minoritar, cu o deținere de circa 25%.

În afara exitului în derulare de la Netcity, PineBridge s-a înscris în cursă și pentru achiziții locale. Astfel, în urmă cu un an a avut discuții avansate pentru a intra ca acționar minoritar în afacerea Medlife, în contextul în care fondul de investiții Value 4 Capital încearcă să-și facă exitul din afacere.

De asemenea, PineBridge încearcă, ca și alți manageri de capital de risc, să ridice un nou fond de investiții, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. La nivel local, operațiunile PineBridge sunt coordonate de către Doina Popescu.

Pacific Century Group, acționarul majoritar al PineBridge, este condus de către Richard Li, unul dintre fiii lui Li Ka – Shing, al doilea cel mai bogat om din Asia, a cărui avere era estimată de către Forbes la 27,1 mld. dolari în martie 2016.

Lantmannen Unibake a cumpărat producătorul de chifle Frozen Bakery Products în cadrul unei tranzacții de până la 30 mil. Euro. Lantmannen Unibake: Achiziția este finanțată din lichiditățile noastre și toate datoriile au fost reglate. Avocații NNDKP au lucrat de partea cumpărătoruluil, Reff & Asociații au fost de partea GoodMills

Lasă un răspuns

Grupul suedez Lantmannen Unibake a anunțat, astăzi, achiziția producătorului de chifle pentru hamburgeri Frozen Bakery Products de la grupul austriac GoodMills, conform unui comunicat al cumpărătorului. Grupul GoodMills este controlat indirect de către grupul financiar austriac Raiffeisen.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

“Părțile au agreat să păstreze confidențiale prețul de achiziție și structura tranzacției. Părțile au fost de acord să nu dea detalii despre tranzacție. Tranzacția a fost închisă în după-amiaza zilei de luni, 26 septembrie”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Helena Tangden din partea departamentului de comunicare și relații publice al Lantmannen Unibake.

Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează tranzacția până la aproximativ 30 mil. Euro.

Firma suedeză va suporta costul achiziției din propriul numerar, a explicat reprezentantul cumpărătorului, care adaugă că a fost rezolvată și problema datoriilor companiei.

“Toate datoriile Frozen Bakery Products au fost reglate”, explică Helena Tangden.

Achiziția susține strategia de dezvoltare a grupului suedez în vederea consolidării activității de panificație din regiunea Europei Centrale.

”Scopul nostru este de a dezvolta Frozen Bakery Products, pentru a fi o platformă în regiune pentru sortimentul larg de produse al Unibake deoarece preconizăm o creștere continuă a pieței în România și în țările din jur”, a declarat Werner Devinck, CEO al Lantmännen Unibake.

Avocații Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP) au asistat cumpărătorul la achiziție, conform informațiilor transmise jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO de către Lantmännen Unibake, în timp ce vânzătorul a lucrat cu o echipă de avocați Reff & Asociații condusă de partenerul Georgiana Singurel. Consultanța pentru proiect acoperă o arie multidisciplinară de la fuziuni și achiziții până la aspecte locale de drept imobiliar sau de reorganizare a activității corporative.

GoodMills și-a reorganizat afacerile în acest an, în acest context fiind înființată la 1 aprilie compania Frozen Bakery Products, vândută ulterior suedezilor de la Lantmännen Unibake.

În cadrul aceluiași proces de reorganizare, separat a fost vândută rețeaua de magazine Belforno operate sub brandul Casa Brutarilor către management. Vânzătorul a fost asistat în această tranzacție de către firma de consultanță și audit Deloitte.

După cele două tranzacții, GoodMills România rămâne în portofoliu cu activitățile de morărit și panificație ale fabricii Titan.

În urma separării patrimoniului GoodMills România, pe lângă active au fost transferate și datoriile aferente, inclusiv cotele de obligații aferente creditelor bancare contractate.

Astfel, în 2008, GoodMills România a contractat un credit de 25 mil. Euro de la Raiffeisen. În urma înființării în luna aprilie 2016 a societății Frozen Bakery Products, aceasta a preluat datorii de 13,7 mil. Euro. Banca a fost de acord ca nivelul facilității acordate Frozen Bakery Products să fie majorată la 15 mil. Euro, iar GoodMills România a rămas cu o facilitate alocată de 10 mil. Euro după procesul de divizare.

GoodMills România a contractat anul trecut încă un credit de 16 mil. Euro de la BRD.

GoodMills România a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri netă de 314,7 mil. lei (70,88 mil.euro) și un profit net de 6,45 mil. lei (1,45 mil.euro) la un număr de 912 salariați.

Frozen Bakery Products, care are un număr de 80 de angajați, își vinde produsele atât pe piața din România cât și în statele învecinate, cum ar fi Bulgaria, Serbia și Grecia.

Lantmännen Unibake, cu sediul la Copenhaga, are activități în domeniul fabricării produselor de panificație și afaceri de peste 1 mld. de euro în 2015.

Grupul operează 35 de brutării în întreaga lume și are 6.000 de angajați în peste 20 de țări.

GoodMills Group, cu sediul la Viena, a început încă din 1995 să se extindă pe segmentul food&beverage în Europa Centrală și de Est, în prezent activând în 7 țări.

Grupul operează 28 mori ce procesează anual peste 3 milioane de tone de cereale, generând vânzări anuale în jurul sumei 980 mil. euro și având aproximativ 2.300 de angajați.

Aurelius Group preia afacerile Office Depot de 10 mil. euro din România în cadrul unei tranzacții internaționale

Lasă un răspuns

Compania americană Office Depot, unul dintre cei mai importanți furnizori globali de produse, servicii și soluții la locul de muncă, intenționează să vândă operațiunile pe care le deține în Europa, Grupului Aurelius, potrivit unui comunicat al Office Depot.

Afacerile din Europa ale Office Depot generează venituri anuale de aproximativ 2 miliarde de euro și totalizează un număr de aproximativ 6.500 de angajați.

Office Depot Europa operează în 14 țări europene pe trei activități principale și branduri : ”Viking”, Contract și Vânzare cu amănuntul.

În România, Office Depot este prezent din august 2007 prin Office Depot Service Center cu sediul la Cluj, care s-a deschis cu scopul de a oferi suport pentru operațiunile financiare ale Office Depot la nivel pan-european.

Office Depot România a raportat o cifră de afaceri netă de 44,6 milioane de lei (10 milioane de euro) în 2015 și un profit net de 1,38 milioane de lei ( 0,31 milioane de euro) la un număr mediu de 477 salariați.

Office Depot a dezvăluit intenția sa de a explora alternative strategice în ceea ce privește businessul pe care-l are în Europa, în cadrul unui proces care a pornit la începutul acestui an.

Tranzacția este structurată sub forma unei vânzări de acțiuni. Cumpărătorul va achiziționa atât activele cât și pasivele operațiunilor din Europa ale Office Depot.

Tranzacția, aprobată de către consiliul de administrație al Office Depot și așteptată să se încheie până la finalului anului 2016, este supusă aprobării de către Comisia Europeană.

În tranzacție, Goldman, Sachs & Co. a acționat în calitate de consultant financiar exclusiv pentru vânzător.

Compania Office Depot. Inc, formată prin fuziunea a Office Depot și OfficeMax, are vânzări anuale combinate (produse și servicii) de aproximativ 14 miliarde dolari, aproximativ 49.000 de angajați și deservește consumatori și întreprinderi din 59 de țări, prin mai mult de 1.800 de magazine de vânzare cu amănuntul, site-uri de e-commerce și o organizație de vânzări business-to-business .

Portofoliul de branduri al companiei include Office Depot, OfficeMax, OfficeMax Grand & Toy, Viking, Ativa, TUL, Foray, și DiVOGA.

Acțiunile comune ale companiei sunt listate pe Bursa din New York din anul 1991.

Începând cu anul 2005, AURELIUS Group a finalizat mai mult de 70 de tranzacții în Europa și este specializat în a investi în companii și spin-off-uri corporative.

AURELIUS Group cu sediul la Munchen, achiziționează, restructurează și în cele din urmă vinde companii aflate în situații speciale. Grupul are peste 23.000 de angajați.

Consiliul Concurenței a autorizat preluarea a 78 farmacii Polisano și Rețeta de către Sensiblu

Lasă un răspuns

Consiliul Concurenței a autorizat preluarea de către Sensiblu a 78 farmacii deținute de către compania Sibpharmamed, care face parte din grupul Polisano, potrivit unui comunicat al autorității de concurență.

”Ca urmare a analizei, Consiliul Concurenţei a constatat că această operaţiune nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia”, potrivit reprezentanților autorității de concurență.

Activele achiziționate sunt în 41 de localități: Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Brăila, Brașov, București, Buzău, Buziaș, Caransebeș, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Deva, Dorohoi, Focșani, Galați, Gheorgheni, Hunedoara, Iași, Ineu, Mediaș, Mureș, Oradea, Orăștie, Petroșani, Piatra Neamț, Pitești, Reșița, Satu Mare, Sebeș, Sibiu, Slatina, Târgoviște, Târgu Mureș, Timișoara, Tulcea, Turda, Vaslui, Vulcan, Zalău.

Valoarea tranzacției s-ar putea situa în jurul a 12 – 14 mil.euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Pe piață, evaluările pentru achiziția unei farmacii ajung la 150.000 – 200.000 euro per unitate în funcție de vad și de situația financiară.

Polisano deține în total circa 100 de farmacii, operate sub marca Rețeta, respectiv Polisano.

Sensiblu face parte din Grupul A&D Pharma Holdings, având ca obiect principal de activitate comerțul cu amănuntul al produselor farmaceutice și parafarmaceutice în farmacii.

A&D Pharma, cel mai mare grup farma de pe piața românească, preciza în luna mai pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.ro că a înaintat o ofertă de achiziție pentru 78 de farmacii Rețeta, care a fost acceptată de către Polisano.

Sensiblu, rețeaua de farmacii a grupului A&D Pharma, deține peste 400 de unități.

Pe piața farmaciilor, Sensiblu ocupă o poziție de top alături de Catena (grupul Fildas), alți jucători importanți fiind Dona și Help Net.

Sensiblu a avut în 2015 o cifră de afaceri de aproximativ 264 mil. euro și un profit net de 6,9 mil. euro la un număr de 2.243 angajați.

MedLife a câștigat cursa pentru achiziția Hiperdia. Fondul american de investiții Bedminster Capital va purta negocierile finale pentru exitul din rețeaua de clinici cu liderul pieței de servicii medicale private, după ce a primit oferte și de la Affidea și de la Regina Maria

Lasă un răspuns

RECTIFICARE ARTICOL & ACTUALIZARE INFO 26 OCTOMBRIE

Affidea a anunțat pe 26 octombrie că a semnat un acord de achiziție al rețelei de clinici Hiperdia de la fondul american de investiții Bedminster Capital. Citește aici anunțul tranzacției.

Medlife, cel mai mare operator privat din piața serviciilor medicale, a depus cea mai bună ofertă pentru achiziția clinicilor de imagistică Hiperdia. Fondul american de investiții Bedminster Capital a primit săptămâna trecută oferte angajante din partea Affidea, Regina Maria și Medlife, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cu o astfel de achiziție în portofoliu, Medlife își va putea majora avansul față de principalul său rival, Regina Maria – afacere aflată în portofoliul fondului de investiții Mid Europa Partners.

Reprezentanții părților implicate nu au putut fi contactate pentru comentarii pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 5 mai despre tranzacția de vânzare a Hiperdia de către fondul american de investiții Bedminster Capital. De asemenea, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris, de asemenea, în premieră pe 28 august că Regina Maria și Affidea au depus oferte neangajante și se află pe lista investitorilor interesați de achiziția Hiperdia.

Vânzarea rețelei de clinici Hiperdia de către fondul de investiții american Bedminster Capital are calibrul uneia dintre cele mai mari tranzacții care au avut loc până acum pe piața serviciilor medicale private, depășind ca valoare oricare dintre achizițiile făcute până acum de oricare dintre operatorii locali – Medlife, Regina Maria, Medicover sau alții.

Cea mai mare tranzacție încheiată până acum pe piața de profil a fost cumpărarea pachetului de 100% din acțiunile Centrului Medical Unirea, care operează rețeaua Regina Maria, de către fondul de investiții Mid Europa Partners într-o tranzacție de circa 145 mil. Euro.

Fondul american de investiții Bedminster Capital a început tranzacția de exit la nouă ani după ce a preluat pachetul de 65% din Hiperdia, companie cu sediul la Brașov.

Medlife este o afacere controlată de familia fondatoarei afacerii, medicul pediatru Mihaela Marcu Cristescu, care are un pachet de 51% din acțiuni, restul fiind în posesia unor investitori financiari internaționali – fondul de investiții Value4Capital (36,25%), respectiv International Finance Corporation cu un pachet de 12,75%.

Ceilalți doi competitori în tranzacția de la Hiperdia sunt în portofoliul unor fonduri de investiții. Astfel, Regina Maria aparține 100% fondului de investiții Mid Europa Partners, iar Affidea are ca unic acționar grupul de investiții Waypoint Capital.

Bedminster Capital a preluat în 2007 un pachet de 65% din acțiunile Hiperdia în cadrul unei tranzacții estimate de surse din piață la aproximativ 15 mil. euro, care a inclus și o majorare de capital. Achiziția managerului cu capital de risc s-a realizat prin intermediul fondului de investiții Southeast Europe Equity Fund II (SEEF II), administrat de către Bedminster Capital Management.

Bedminster Capital a intrat în afacerea Hiperdia prin fondul de investiții SEEF II.

Printre investitorii în fondul SEEF II se numără Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), respectiv Overseas Private Investment Corporation (OPIC).

În 2005, BERD a semnat un acord prin care își exprima intenția de a investi până la 50 mil. dolari în fondul de investiții Southeast Europe Equity Fund II, fond regional cu o capitalizare – țintă de 200 mil. dolari.

Față de momentul achiziției, afacerile Hiperdia au crescut de trei ori. În mandatul Bedminster Capital, Hiperdia a cumpărat în 2008 Pro Life, care opera două centre de imagistică în București.

Firma Hiperdia a fost înființată la Brașov în februarie 1997 și are acum o poziție de lider local în furnizarea de servicii de imagistică și analize de laborator, având în portofoliu 23 de clinici.

Pentru 2015, Hiperdia a raportat o cifră de afaceri de 77 mil. Lei (peste 17 mil. Euro) și un profit net de 7,9 mil. Lei (1,8 mil. Euro) la un personal format din 368 de angajați.

Investitorii financiari și băncile, “motoarele” achizițiilor de consolidare a sectorului de servicii medicale private

Medlife și Regina Maria, primii doi operatori de profil și principalii rivali în lupta de consolidare a pieței locale de servicii medicale private prin achiziții au în spate ca acționari investitori financiari.

În plus, ambele rețele au apelat atât pentru dezvoltare organică, dar și pentru achiziții la credite bancare contractate de la marile bănci locale.

Medlife a apăsat puternic în acest an pedala împrumuturilor pentru a-și putea finanța planurile de creștere organică, dar mai ales pentru a avea bani pentru campania de achiziții care să-i consolideze poziția de lider în sectorul de profil.

“Suntem în negocieri avansate cu mai multe bănci, astfel încât credem că în cursul lunii septembrie vom putea contracta un nou credit în valoare de 20 milioane euro (tranzacție de tip leveraged buyout – LBO), fondurile urmând să fie alocate exclusiv pentru achiziții. De altfel, la ora actuală suntem în discuții avansate pentru realizarea a cinci tranzacții, una dintre acestea fiind de mărime medie spre mare”, declarau reprezentanții Medlife în luna august.

În luna martie, MedLife a contractat un credit în valoare de 56 mil. euro de la un consorțiu format de BCR,BRD, ING și Raiffeisen, iar odată cu finalizarea contractării celui de al doilea credit, MedLife va avea la dispoziție un buget total de investiții de 76 mil. euro, din care o parte importantă va fi alocată proiectelor de achiziție.

Ultima achiziție a Medlife a fost anunțată în luna august, când a fost semnat contractul de cumpărare a unui pachet de 90% din acțiunile Centrului Medical Panduri. Conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, vânzătorii în această ultimă tranzacție sunt Carmen Bichiș, fost președinte al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (CNVM) cu 33%, Ileana Agalopol, fost comisar CNVM, tot cu o deținere de 33%, respectiv Maria Pop, directorul general al companiei, care vinde un pachet de 24% și mai rămâne acționar în companie cu 10%.

Valoarea achiziției nu a fost făcută publică. Aceasta este estimată în jurul a 2 mil. Euro de către surse din piața de fuziuni și achiziții, valoare neconfirmată de către părțile implicate în tranzacție.

Centrul Medical Panduri este a 11-a achiziție în istoria de 20 de ani a Medlife.

Compania a cumpărat în 2010 Policlinica de Diagnostic Rapid din Brașov, apoi au urmat și alte achiziții precum grupul Genesys Medical Clinic din Arad (2011), două laboratoare la Iași și la Constanța (2014), centrul medical SAMA si Ultratest din Craiova, banca de celule stem Stem Cells Bank din Timișoara, Prima Medical din Craiova (în 2015), rețeaua de laboratoare Diamed Center și clinicile stomatologice Dent Estet (în 2016).

BCR și IFC s-au poziționat ca principalii finanțatori de-a lungul timpului pentru Medlife.

Regina Maria a trecut la o campanie de achiziții în acest an, având un capital puternic la dispoziție după venirea Mid Europa Partners. Au urmat pe rând spitalul Ponderas specializat în chirurgia obezității, tranzacție de circa 25 mil. euro, achiziția centrului medical Helios din Craiova și a centrului medical Dr. Grigoraș din Timișoara, prima sub 1 mil. euro, a doua peste 1 mil. euro ca valoare.

Campania de achiziții a fost susținută prin contractarea unui credit de 75 mil. Euro de la Erste, BCR, UniCredit și Raiffeisen odată cu instalarea fondului de investiții Mid Europa Partners ca proprietar la Regina Maria.

Affidea este, de asemenea, în portofoliul unui manager de capital privat, Waypoint Capital.

Pe piața lanțurilor de centre de imagistică, Affidea România, parte a grupului internațional Affidea, a cumpărat în iulie 2015 trei centre SANMED în Oltenia, iar în septembrie a achiziționat o rețea de 4 centre Phoenix.

Affidea demonstrează că are apetit de achiziții pe acest segment de piață, unde are o rețea formată din 18 centre medicale.

Medicover, un alt competitor cu apetit de achiziții, este în portofoliul familiei suedeze care deține și fondul de investiții Oresa Ventures.

Pe piața serviciilor de profil, un alt jucător important este Sanador, deținut de familia antreprenorului Florin Andronescu, și care este văzut drept o țintă de achiziție de către jucătorii majori din sector, dar și de fonduri de investiții.

Dezvoltatorul imobiliar Impact împrumută 8 mil. Euro de la Libra Internet Bank pentru finanțarea unui proiect rezidențial în Băneasa

Lasă un răspuns

Dezvoltatorul imobiliar Impact semnează contractarea unui credit imobiliar în valoare de 35 milioane de lei ( 7,88 milioane de euro) de la Libra Internet Bank pentru realizarea de investiții imobiliare, potrivit unui comunicat emis de companie pe Bursa de la București.

Banii vor fi utilizați pentru proiectul rezidențial format din locuințe colective, ”Ansamblul Platanilor”, care totalizează 11 blocuri.

Durata creditului este de 48 de luni și va fi garantat cu ipotecă imobiliară asupra terenului și contrucțiilor viitoare, ipotecă mobiliară asupra conturilor bancare deschise la Libra Internet Bank, ipotecă imobiliară asupra universalității de creanțe și cu cesiunea, în favoarea băncii, a drepturilor de despăgubire aferente poliței de asigurare.

”Ansamblul Platanilor”, dezvoltat pe un teren în suprafață de 10 ha care cuprinde 39 blocuri, reprezintă a treia fază de dezvoltare din proiectul rezidențial Greenfield din Băneasa, investiție de 44 milioane de euro în blocuri, infrastructură și unitățile aferente.

Prima fază a proiectului care se întinde pe o suprafață de 10 ha a fost dezvoltată în perioada 2007 – 2010, iar a doua fază, ”Ansamblul Salcâmilor”, în perioada 2014 – 2016 și se întinde pe o suprafață de 7 ha .

Impact Developer & Contractor a intrat pe piața imobiliară din România în anul 1991, când a lansat o serie de proiecte rezidențiale în zona de nord a capitalei.

Primul complex rezidențial dezvoltat de companie a început în anul 1995. Dezvoltatorul este cotat la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) din 1996, având, în prezent, o capitalizare de circa 194,5 milioane de lei .

În 2015, Impact a raportat o cifră de afaceri de 110,8 milioane de lei (24,96 mil. de euro) și o pierdere de 4,45 milioane de lei ( 1 mil.euro) la un număr mediu de 43 salariați, conform datelor disponibile pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice.

Actionarii care dețineau peste 10% din acțiunile Impact, la data de 30.06.2016 erau: Gheorghe Iaciu cu 49,48%, Adrian Andrici cu 15,24% precum și Swiss Capital cu 10.46%. La aceeași dată 71,94% din acțiuni erau deținute de persoane fizice și 28.06% de persoane juridice.

Între anii 1997 – 2007, Impact a dezvoltat și vândut în nordul capitalei 10 ansambluri rezidențiale, cu peste 100 de vile. La acestea se adaugă alte patru proiecte rezidențiale în Ploiești, Oradea și Constanța, dar și primul imobil de birouri de clasa A din zona Băneasa-Pipera, denumit Construdava Business Center.

Tranzacția de vânzare a lanțului Profi la start: Fondul de investiții Mid Europa Partners, BC Partners, proprietarul rețelei de supermarketuri Migros, CVC Capital Partners și grupul portughez Jeronimo Martins, printre numele așteptate să intre în cursa pentru achiziția rețelei de supermarketuri. Enterprise Investors va primi până pe 30 septembrie ofertele neangajante. Cumpărătorul are opțiunea de a-și finanța achiziția printr-un împrumut aranjat de către Citi

Lasă un răspuns

Tranzacția de vânzare a lanțului de supermarketuri Profi, aflat în portofoliul managerului regional de capital privat Enterprise Investors, ajunge până la 30 septembrie în faza ofertelor neangajante, fiind așteptată participarea unui număr mare de fonduri de investiții și a câteva nume de investitori strategici, conform informațiilor din piață disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondul de investiții Mid Europa Partners, BC Partners, proprietarul rețelei de supermarketuri Migros, CVC Capital Partners și grupul portughez Jeronimo Martins se numără printre candidații așteptați să intre în cursă pentru achiziția afacerii Profi.

De asemenea, surse din piață susțin că tranzacția așteptată să ajungă la un ordin de mărime estimat în jurul a 350 – 400 mil. Euro ar putea atrage interesul și al altor fonduri de investiții de talia KKR, Advent, Blackstone sau Warburg Pincus.

Lista potențialilor candidați la achiziția Profi este estimată în prima fază undeva în jurul a 20 de investitori, din care circa 4 nume ar putea veni din zona investitorilor strategici, în special din rândul grupurilor de retail care nu au operațiuni în România și au acum oportunitatea de a obține printr-o astfel de achiziție suficientă masă critică pentru o poziție de top în piața locală de profil.

Banca americană de investiții Citi este cea care a primit mandatul pentru vânzarea Profi. Ca o noutate pentru piața locală de fuziuni și achiziții, Citi va aranja și o finanțare de tip staple finance prin care va putea oferi cumpărătorului un împrumut sindicalizat împreună cu alte bănci prin care să pună la dispoziție bani pentru achiziția Profi. Finanțarea aranjată de către Citi este opțională pentru cumpărător.

Profi are o cotă de piață de aproximativ 5 – 7% raportată la nivelul a tot ceea ce înseamnă piață locală de retail, care cuprinde mai multe formate precum hypermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate, unități de tip discounter sau cash and carry.

Vânzarea Profi intră pe radarul marilor investitori într-un context de piață favorabil, fiind una dintre atracțiile regiunii cu o economie într-un ritm de creștere de peste 5% și cu o anumită stabilitate la nivel politic la care se adaugă potențialul cert de creștere al consumului.

În plus, tranzacția de la Profi ajunge la un calibru suficient de mare încât să atragă mai multe profiluri de investitor, de la investitori strategici până la fonduri de investiții cu interese regionale și fonduri de investiții globale. În piață, există mulți bani lichizi, dar puține ținte de achiziție suficient de mari care să stârnească apetitul unor astfel de investitori.

Printre investitorii strategici care și-au exprimat și în trecut intențiile de a cumpăra Profi este grupul portughez Jeronimo Martins prin subsidiara sa poloneză, Biedronka.

“Jeronimo Martins Group este întotdeauna foarte atent la oportunitățile de creștere care pot apărea dar niciodată nu facem vreun comentariu referitor la chestiuni potențiale de fuziuni și achiziții”, a răspuns pe 9 septembrie printr-un email jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO Rita Fragoso, șeful departamentului de Media din cadrul Jeronimo Martins.

Jeronimo Martins este un grup portughez fondat în 1792, cu operațiuni în Portugalia, Polonia (prin intermediul lanțului de supermarketuri Biedronka cu vânzări anuale de 9,2 mld. euro) și Columbia. Jeronimo Martins are vânzări anuale de 13,7 mld. Euro, EBITDA (câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) de 800 mil. Euro, 89.027 angajați și un portofoliu de 3.605 magazine.

Jeronimo Martins are o capitalizare bursieră de 9,738 mld. Euro pe bursa Euronext Lisabona. Principalul acționar al Jeronimo Martins este Sociedade Francisco Manuel dos Santos cu 56,1%, urmat de Aberdeen Asset Managers Limited cu 5%, Heerema Holding Company – 5%, BNP Paribas Investment Partners cu 5%, conform datelor de la finele anului trecut. BlackRock a ajuns la 2% în iunie 2016. În 1992, o participație de 49% la Jeronimo Martins Retail (JMR) – parte a grupului portughez – a fost preluată de grupul olandez Ahold, care a finalizat în vara acestui an fuziunea cu grupul belgian Delhaize, proprietarul rețelei Mega Image din România.

Conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, Mega Image, care în ultimii ani s-a numărat printre investitorii care au avut discuții pentru achiziția Profi, nu va participa la procesul de vânzare organizat de către banca americană de investiții Citi. Rămâne de văzut ce efecte va avea tranzacția Ahold – Delhaize, care a creat noul concern olandezo – belgian Ahold Delhaize, asupra strategiei Jeronimo Martins față de Profi.

Mid Europa vinde lanțul de supermarketuri Zabka din Polonia, tranzacție estimată către 1 mld. Euro, și se uită la achiziția Profi în România

Un alt investitor care s-a uitat în trecut la achiziția Profi și este interesat acum să depună o ofertă de achiziție este fondul de investiții Mid Europa Partners, proprietarul rețelei de servicii medicale private Regina Maria, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții Mid Europa Partners nu au făcut niciun comentariu până la momentul publicării acestui articol pe subiectul tranzacției de la Profi.

Înființat în 1999, managerul de capital de risc Mid Europa Partners a strâns până acum de la investitori fonduri de circa 4,3 mld. Euro, strategia sa de achiziții fiind focusată asupra piețelor în creștere din Europa Centrală și de Sud – Est.

Mid Europa Partners investește acum din ultimul fond ridicat, Mid Europa Fund IV, strâns în 2014, cu o capitalizare de 800 mil. Euro, la care se adaugă o facilitate de co-investiție care ridică puterea de foc a fondului spre 1,5 mld. Euro.

Mid Europa Partners investește capital între 75 și 200 mil. Euro per tranzacție în companii a căror valoare de întreprindere este între 100 și 500 mil. Euro, conform informațiilor făcute publice de către fondul de investiții.

Pe piața de retail, Mid Europa are acum în portofoliu lanțul de supermarketuri Zabka din Polonia, de unde este în curs de exit.

Zabka concurează pe piața din Polonia cu Biedronka a portughezilor de la Jeronimo Martins. Zabka, cu vânzări de 1,45 mld. Dolari în 2015 și 3.000 de magazine în Polonia, este o tranzacție estimată de către presa poloneză la 1,1 mld. Dolari (1 mld. Euro). Pentru tranzacție, Mid Europa a angajat banca de investiții JP Morgan, tranzacția de exit fiind așteptată să se încheie în prima jumătate a anului 2017.

În 2011, Mid Europa a cumpărat Zabka (cu 2.400 de magazine, EBITDA de 42 mil. Dolari și vânzări anuale de peste 850 mil. Dolari la momentul achiziției) de la un alt fond de investiții, Penta Investments, pentru 400 mil. Euro, adică în jurul unui multiplu de 13 EBITDA raportat la rezultatul obținut în anul anterior vânzării.

CVC Capital Partners, BC Partners, proprietarul rețelei Migros urmăresc tranzacția de exit a Enterprise Investors

CVC Capital Partners este printre investitorii care au manifestat interes pentru tranzacția de la Profi, datorită calibrului acesteia. CVC Capital Partners are o limită minimă de investiție pentru fondurile sale din Europa la 150 mil. Dolari, însă vizează de regulă tichete de cîteva sute de milioane de euro. Pe piața românească, astfel de tichete apar destul de rar astfel se explică și interesul conjunctural al unor astfel de manageri globali de capital de risc.

CVC Capital Partners s-a mai uitat în 2011 la achiziția grupului A&D Pharma, pentru care își exprimaseră interesul și alte fonduri de investiții din Europa, dar tranzacția nu a avansat.

CVC Capital Partners a strâns de la investitori instituționali, guvernamentali și privați capital de peste 71 mld. Dolari, realizând peste 300 de tranzacții.

BC Partners, un alt nume care se învârte în jurul achiziției Profi, are în administrare fonduri de 12 mld. Euro. În 30 de ani de existență, are la activ 91 de tranzacții. BC Partners a intrat în 2008 în Migros, unul dintre cele mai mari lanțuri de retail din Turcia, valoarea tranzacției fiind de 1,7 mld euro.În 2015, BC Partners a anunțat că vinde 40% din afacere către conglomeratul turcesc Anadolu Endustri Holding AS.

Un fond de investiții care vizează tichete de tranzacții de mărimea celui așteptat la Profi este Advent. Pe lângă faptul că este un jucător cu istoric bogat de tranzacții în piața românească, care și-a făcut exitul în 2015 din afacerea Regina Maria, a arătat interes pentru piața de retail din regiune.

În noiembrie 2012, Advent a cumpărat afacerea de retail din Polonia EKO Holding. Fondat în 1984, Advent este un administrator de investiții de talie globală care a investit 31 mld. Dolari în peste 310 de tranzacții în lume.

Printre managerii de capital privat care ar putea să se uite la tichete de tranzacție de anvergura Profi ar putea fi și nume precum Blackstone sau KKR, susțin surse din piață. De asemenea, Warburg Pincus s-a uitat recent la ținte de achiziție în România. Niciunul dintre aceste nume nu a spus dacă este interesat de Profi sau de alte ținte de achiziție în România.

Profi, cea mai valoroasă afacere din portofoliul local al Enterprise Investors

Profi este rețeaua de supermarketuri cu cel mai agresiv ritm de extindere în teritoriu, având ca țintă să ajungă la 500 de unități până la finele acestui an.

Profi activează pe o piață de retail, cu concurenți puternici pe segmentul supermarketurilor precum Mega Image, Lidl, Carrefour (cu formatele sale Carrefour Market și Billa), respectiv Penny Market. Miza achizițiilor și a investițiilor în dezvoltarea organică a rețelelor de comerț este reprezentată de creșterea consumului în anii următori pe piața locală, într-o economie cu o putere de cumpărare cu mult sub cea a economiilor din vestul Europei și sub cea a altor piețe din regiune, însă cu o pondere importantă a coșului zilnic în veniturile lunare ale românilor. De asemenea, scăderea TVA de la 24% la 20% a dat un nou impuls pieței de retail.

Profi este poziționat ca un lanț de magazine de proximitate, profil pe care merg și alți concurenți precum Mega Image și Carrefour Market. Modelul de afaceri al Profi are la bază o extindere la nivel național, acoperind cu formate mai mici inclusiv zone din mediul rural. Atât locațiile din mediul urban, cât și cele din mediul rural sunt profitabile, explica recent Călin Costinaș, director general adjunct al Profi Rom Food, în cadrul unei dezbateri organizate cu ocazia lansării ultimului raport Deloitte CE Top 500, care a analizat tendințele economice pe piețele din regiune.

Enterprise Investors a investit în 2009 o sumă de 66 mil. Euro la achiziția pachetului integral al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

În 2015 compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără aproape 9.500 de angajaţi.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, are un grad confortabil de îndatorare, susținut și de politica sa de a închiria spațiile în care operează și de a nu aloca resurse pentru achiziții de terenuri și imobile.

Pe 11 martie, reprezentanții companiei au semnat un contract de credit cu BERD și Raiffeisen Bank România în valoare de până la 177 mil. Lei (aproximativ 39,3 mil. Euro). Finanțarea este destinată unui proiect de 199 mil. Lei (circa 44,2 mil. Euro), care vizează extinderea rețelei Profi inclusiv în mediul rural, la care compania participă cu 22 mil. Lei din surse proprii.

Enterprise Investors este unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții focusate pe Europa Centrală și de Est. Activ din 1990, managerul de private equity cu sediul la Varșovia a strâns până acum de la investitori capital de peste 2 mld. euro în opt fonduri de investiții. Acestea au investit 1,7 mld. euro în 136 de companii și și-a făcut exitul din 112 companii obținând venituri brute de 2,3 mld. euro.

Enterprise Investors a mai vândut în acest an afacerea cu servicii HR Smartree către Cylatrea Investments, vehicul investițional condus de către Dragoș Roșca. De asemenea, în aprilie, a anunțat achiziția a 100% din acțiunile grupului Noriel de pe piața jucăriilor, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În 2007, Enterprise Investors a bifat primul exit din piața locală de retail după vânzarea lanțului de 21 magazine Artima către Carrefour.

Enterprise Investors mai deține în portofoliul local producătorul de materiale de construcții Macon Deva. Conducerea biroului local a fost preluată în urmă cu un an de către Șerban Roman. Cea mai valoroasă deținere a Enterprise Investors în România este de departe afacerea Profi, dat fiind ritmul de creștere și faptul că ar fi cel mai mare exit local ca valoare a tranzacției de până acum pentru managerul de capital cu sediul la Varșovia.

Fondul Proprietatea anunță că vinde în ultimul trimestru al anului o parte din pachetul de 19 % deținut la OMV Petrom, care valorează 627 mil. Euro pe bursă. După o amânare cauzată de condițiile de piață, FP continuă să fie prudent în abordarea tranzacției de la Petrom și merge pe strategia unui exit în trepte

Lasă un răspuns

Fondul Proprietatea (FP) a anunțat astăzi pe Bursa de la București că va vinde o parte din pachetul de 19% deținut în cadrul companiei OMV Petrom, cel mai mare producător de țiței și gaze din sud-estul Europei, prin intermediul unei oferte publice privind atât acțiuni cât și GDR-uri.

Oferta va fi constituită doar din acțiunile deținute de Fondul Proprietatea.

Capitalizarea bursieră a OMV Petrom este de 14,67 miliarde de lei (3,3 miliarde euro), ceea ce cotează pachetul de 18,99% al FP la 627 mil. euro.

Compania nu va face o majorare de capital în legătură cu oferta publică și nu va primi nici un venit din aceasta.

Acțiunile și certificatele globale de depozit (GDR) ale OMV Petrom care vor face obiectul vânzării vor fi oferite către persoane fizice și investitori instituționali în România.

”Reducerea parțială a participației Fondului Proprietatea în OMV Petrom are în vedere creșterea numărului acțiunilor libere la tranzacționare ale companiei”, potrivit anunțului Fondului.

Oferta se așteaptă sa fie încheiată în trimestrul al patrulea din acest an, în funcție de condițiile de piață, aprobarea prospectului de către ASF și de confirmarea de către autoritățile pieței bursiere din Marea Britanie.

În ceea ce privește participația rămasă în OMV Petrom după vânzare, Fondul Proprietatea a fost de acord să nu vândă timp de 360 de zile acțiuni Petrom de la data închiderii ofertei, sub rezerva anumitor excepții.

Banca americană de investiții Goldman Sachs International conduce consorțiul de intermediere din care mai fac parte Banca Comercială Română (BCR), Erste Group și WOOD & Company.

FP și-a anunțat de aproape doi ani intenția de a-și vinde pachetul de acțiuni de la OMV Petrom, mișcare amânată ulterior pe fondul scăderii cotației țițeiului pe piețele internaționale, ceea ce ar afecta inclusiv valoarea companiei petroliere.

Vânzarea pachetului la OMV Petrom are în vedere și bursa de la Londra pentru că este o tranzacție greu de realizat la un astfel de calibru pe bursa de la București, unde lichiditatea zilnică este mică față de alte piețe din regiune.

Vânzarea acțiunilor OMV Petrom face parte din strategia FP de a-și reduce dependența portofoliului de companiile din energie. Deja, FP și-a făcut exitul în ultimii ani din Transelectrica, Romgaz sau companiile locale ale E.ON. În plus, așteaptă listarea Hidroelectrica pe bursă și a anunțat recent eșuarea negocierilor cu Electrica pentru vânzarea participațiilor deținute în subsidiarele acesteia.

OMV Petrom este cel mai mare grup integrat de petrol și gaze din Sud-Estul Europei.

Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 mil. tone pe an și operează o centrală electrică de înaltă eficiență de 860 MW și un parc eolian de 45 MW. Grupul este prezent pe piețele din România și țările învecinate prin intermediul a 784 benzinării, la 30 iunie 2016.

OMV, una dintre cele mai mari companii din Austria, deține o participație de 51,01% din OMV Petrom.

Statul român, prin intermediul Ministerului Energiei, detine 20,64% din actiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deține 18,99% iar 9,36% reprezintă acțiuni libere la tranzacționare pe BVB.

Fondul Proprietatea funcționează ca un fond de investiții alternativ fiind prezent în sectoarele energie electrică, petrol și gaze prin intermediul unor entități în România, listate si nelistate, deținute de către investitori privați sau controlate de către stat.

Medicover cumpără 100% din acțiunile Centrului Medical ”Doctor Luca” din Pitești

Lasă un răspuns

Medicover, unul dintre cei mai importanți furnizori de servicii medicale private de pe piața locală, cumpără Centrul Medical Doctor Luca din Pitești, afacere fondată în 1991 de medicul Batis Augustin Bujor împreună cu societatea americană Telemedical Incorporated din Illinois.

Anterior tranzacției, compania americană Telemedical Incorporated deținea în cadrul policlinicii private Doctor Luca, pachetul majoritar de 59,50 % din acțiuni, iar medicul Batis Augustin Bujor restul de 40,48%.

Asociații centrului medical din Pitești au hotărât pe 8 septembrie aprobarea vânzării pachetului de 100 % din acțiuni.

În anul 2015, Centrul Medical Doctor Luca a înregistrat o cifră de afaceri netă de 6,54 milioane de lei (aproximativ 1,47 milioane de euro) și o pierdere de 0,33 milioane de lei ( 0,07 milioane de euro) la un număr mediu de 59 de angajați, conform datelor disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.

Centrul Medical Doctor Luca oferă servicii de asistență medicală primară si specializată, programe preventive și programe de medicina muncii, atât persoanelor fizice, cât și celor juridice. Din anul 1999, centrul medical are și un laborator de analize medicale.

În luna iulie Medicover a anunțat o investiție de 300.000 de euro în a doua clinică multidisciplinară la Cluj-Napoca.

În România, Medicover este prezent de peste 20 ani pe piata serviciilor medicale private și dispune de o rețea de 18 clinici proprii în București și în țară (Timișoara, Cluj-Napoca, Constanța, Iași, Ploiești, Brașov, Galați) și un spital generalist – Spitalul Medicover.

Cifra de afaceri a grupului Medicover în România (clinicile, spitalul Medicover și laboratoarele Synevo) a crescut cu peste 13% în 2015, la 252 mil. lei ( 56,75 milioane de euro ), față de 222 mil. lei (50 mil. euro) în 2014. Modelul de afaceri al grupului Medicover presupune ca acționarii companiei să reinvestească în fiecare an întregul profit realizat pentru a-și finanța dezvoltarea.

Grupul Medicover este unul dintre cei mai mari furnizori de servicii medicale private din Europa Centrală și de Est și oferă servicii medicale integrate pacienților din 14 țări (România, Polonia, Suedia, Turcia, Ungaria, Germania, Marea Britanie, Ucraina, Belarus, Bulgaria, Serbia, Georgia, Republica Moldova, Rusia), cu peste 100 de clinici Medicover, 80 de laboratoare, 400 puncte de recoltare, peste 6,5 milioane de pacienți anual și peste 13.000 de angajați.

Pe piața serviciilor medicale private, cele mai mari afaceri sunt derulate de către Medlife, Regina Maria, Medicover și Sanador.

Silviana Badea, head of Capital Markets JLL România: “Pe piața imobiliară, sunt acum între 5 și 10 tranzacții cu valori de peste 40 mil. euro. Vorbim mai mult despre tichete locale decât de vânzarea de portofolii în regiune sau în Europa care să cuprindă și România”

Lasă un răspuns

Volumul investițiilor în piața imobiliară a ajuns în primele nouă luni ale anului la aproximativ 400 mil. euro și este estimat să ajungă la 600 – 700 mil. euro până la finele acestui an, potrivit firmei de consultanță imobiliară JLL.

“Există tranzacții în faze avansate care ar putea schimba piața imobiliară”, a spus, ieri, Silviana Badea, director asociat și șef al departamentului de piețe de capital al biroului local din JLL.

Întrebată de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO câte tranzacții de peste 40 mil. euro sunt acum pe piață, Silviana Badea a răspuns: “Între 5 și 10 tranzacții. Vorbim mai mult despre tichete locale decât de vânzarea de portofolii în regiune sau în Europa care să cuprindă și România”.

Printre cele mai avansate tranzacții de acest fel, se numără vânzarea proiectului de birouri Metropolis de către Soravia către investitorul financiar ceh PPF Holdings, controlat de miliardarul Petr Kellner, precum și vânzarea Electroputere Parc din Craiova, potrivit unor surse din piață.

Investitorii caută mai mult să facă achiziții oportuniste pe piața locală, care să le asigure un câștig cât mai rapid și sunt puțini cei care se orientează în acest moment către construirea pe termen mai lung a unui portofoliu solid la nivel local, cum este cazul fondului de investiții GLL.

”Randamentele din România sunt cu cel puțin cu 225-250 puncte de bază mai ridicate decât cele din Cehia și Polonia”, a mai spus Silviana Badea. Ecartul față de piața din Ungaria este însă mai mic.

Apetitul investitorilor pentru activele imobiliare locale este încurajat și de către bancheri, având în vedere îmbunătățirea condițiilor de finanțare oferite în ultimele 18 luni.

Băncile intră în competiție pentru tichete cu valori între 10 mil euro si 50 mil euro. Băncile mari sunt active pe acest segment de finanțare, între ele aflându-se BCR, Raiffeisen Bank sau Banca Transilvania, potrivit unor surse din piață.

“Suntem încă departe de condițiile din alte țări din Europa Centrală și de Est mai ales în ceea ce privește amortizarea, dar și costurile. Băncile pun accent pe fundamentele proiectului și pe credibilitatea celui care solicit împrumutul și au devenit mult mai sofisticate în analiză. Amortizarea și marja influenteaza nivelul randamentului unei achiziții imobiliare și deci al yield-urilor din piață”, constată reprezentanții JLL.

Finanțările pentru investiții imobiliare sunt mai scumpe în România față de alte piețe din Uniunea Europeană precum Germania sau Polonia de exemplu, dar mai ieftine față de piețe din afara UE cum este cazul Serbiei.

Costul mai ridicat al finanțării vine din riscul de țară pe care îl asociază investitorii, lichitate, riscul sectorial și riscul de proiect.

Cea mai mare achiziție din 2016 pe piața imobiliară locală este preluarea centrului Shopping City din Sibiu de către fondul de investiții imobiliare NEPI, care a plătit 100 mil. Euro pentru acest activ către Argo.

Printre investitorii activi pe segmentul de achiziții s-au mai remarcat GTC (aflat în portofoliul fondului de investiții Lone Star) și Logicor, aparținând Blackstone.

Piața imobiliară locală este dominată pe segmentul spațiilor comerciale de către NEPI. Pe piața spațiilor industriale, o poziție puternică are CTP, care a înregistrat cea mai amplă serie de achiziții în sector, un alt jucător de talie mare fiind fondul de investiții P3. În piața de birouri, cel mai activ cumpărător a fost fondul de investiții Globalworth, controlat de Ioannis Papalekas, dar au făcut achiziții importante în ultima vreme GTC sau GLL.

Revenirea apetitului investitorilor în ultimii ani pentru piața imobiliară locală pune acest sector în topul industriilor care înregistrează volume și valori mari de fuziuni și achiziții.

Lactalis este noul proprietar al liderului pieței locale de lactate. Grupul francez controlat de familia Besnier a plătit 73 mil. euro pentru achiziția pe bursă a 94,8% din Albalact. Fondul de investiții RC2 condus de Ion Florescu a scos de 4 ori banii investiți în afacere. Familia Ciurtin încasează la exit 35 mil. euro

Lasă un răspuns

Gigantul francez Lactalis, cu afaceri anuale de 17 mld. Euro, a cumpărat în cadrul ofertei publice de preluare a Albalact un pachet de 94,8% din acțiuni pentru care a plătit 73,07 mil. euro, conform ultimelor date făcute publice de către Bursa de Valori București.

Anunțul confirmă informațiile publicate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 15 septembrie, potrivit cărora Lactalis a finalizat cu succes oferta publică de preluare a Albalact pe bursa de la București prin depășirea pragului de 90% în cadrul unei tranzacții de circa 72 mil. euro.

Grupul francez, aflat sub controlul familiei Besnier, a cumpărat 618.771.221 de acțiuni la un preț de 0,5252 lei pe titlu, iar împreună cu Albalact SA, care deține un pachet de 2,5% din propriile acțiuni, participația totală a Lactalis cumulată ajunge la 97,3% din companie. Un pachet de circa 2,5% din Albalact este destinat programului de achiziție de acțiuni de către angajații companiei.

În acest context, Lactalis va putea trece la procedurile de delistare a Albalact, iar piața de capital pierde o companie mare din mediul privat cu statut de lider de sector, un profil rar de emitent pe bursa de la București.

De cealaltă parte, cumpărătorul își securizează prima poziție pe piața de lactate și își extinde portofoliul local de afaceri. Miza achiziției este creșterea consumului, pe care pariază mai mulți investitori străini în achizițiile de companii locale cu profil productiv.

În urma tranzacției, fondul de investiții RC2, condus de Ion Florescu și listat pe bursa de la Londra, a anunțat că a încasat 87,027 mil. lei (19,572 mil. euro) din vânzarea pachetului de 25,4% din Albalact, ceea ce înseamnă marcarea unui profit de 14,9 mil. euro în raport cu costul total al investiției în companie. Altfel spus, RC2 a obținut la exit de 4,19 ori banii investiți în afacerea Albalact, potrivit datelor raportate.

Raul și Lorena Ciurtin au încasat 34,5 mil. euro din vânzarea unui pachet de 44,9% din Albalact. Raul Ciurtin a vândut prin vehiculul de investiții cipriot Crisware Holdings Limited 26,8% pentru 20,7 mil. euro, la care se adaugă vânzarea unei dețineri directe nesemnificative.

Lorena Ciurtin a vândut direct o participație de 2,31% și, indirect, prin vehiculul de investiții Croniar Holdings Limited alte 15,66% pentru 12,078 mil. euro. În total, Loren Ciurtin a încasat 13,8 mil. euro din vânzarea acțiunilor Albalact.

Oferta publică de vânzare a Albalact s-a derulat în perioada 10 august – 14 septembrie și a fost intermediată de către echipa de corporate finance a BRD Groupe Societe Generale.

Cumpărătorul a plătit din propriul numerar achiziția de acțiuni.

Valoarea de întreprindere a Albalact, care cuprinde datoria netă ajustată și prețul pentru pachetul de acțiuni, este de 407,3 mil. lei (91,58 mil. euro), conform unui anunț din 27 ianuarie al companiei.

Pe 27 ianuarie, a fost semnat un contract între partea franceză și principalii acționari ai Albalact Alba Iulia pentru preluarea unui pachet de 70,3% din capitalul social al companiei de la Raul Ciurtin, Lorena Beatrice Ciurtin, Crisware Holdings Limited și fondul de investiții RC2 Limited, condus de către Ion Florescu.

Lactalis a lucrat în tranzacție cu banca de investiții franceză EKA Partners, cu firma de avocatură Leroy & Asociații reprezentată de partenerii Bruno Leroy și Andreea Toma, respectiv cu EY pe partea de due dilligence (analiză financiară).

De cealaltă parte, casa de avocatură Schoenherr a asigurat consultanța juridică a acționarilor Albalact cu o echipă din care au făcut parte partenerii Markus Piuk și Narcisa Oprea.

Impactul tranzacției pe piața de lactate este unul major, având în vedere că Lactalis preia liderul pieței de lactate, poziție din care lupta la vârf se duce cu un alt gigant francez, Danone.

Albalact SA deține 99,01% din acțiunile Rarăul SA, respectiv 100% din acțiunile Albalact Logistic SRL, având peste 1000 de angajați în toate cele trei entități.

În 2015, producătorul autohton de lactate Albalact a raportat o cifră de afaceri netă de circa 450,3 milioane lei (101,3 mil. euro), în creștere cu peste 6% față de anul 2014. Profitul net al Albalact a fost anul trecut de 12,6 mil. lei (2,8 mil. euro). Numărul mediu de angajați în 2015 a fost de 634.

Pe lângă fabrica de la Oiejdea (județul Alba), Albalact mizează și pe facilitățile subsidiarei sale, Rarăul. Lactalis are în plan investiții pe această zonă.

Produsele lactate au avut o pondere de 87% în cifra de afaceri pe 2015 a Albalact. Cei mai mari clienți ai Albalact sunt Metro, Selgros, Carrefour, Cora, Auchan, Kaufland și Lidl, primii zece clienți având o pondere de peste 50% în încasările companiei, potrivit ultimului său raport anual.

Pe piața laptelui de consum, principalii concurenți ai Albalact sunt Covalact, Danone, Friesland, Prodlacta, și LaDorna (Lactalis). Pe segmentul produselor proaspete, concurează cu Covalact, Danone, Friesland și Simultan, iar pe piața de unt cu Covalact, Friesland și Macromex.

Albalact a fost înființată în 1971, iar în 1999 a fost privatizată. În 2008, compania a cumpărat pachetul majoritar la Rarăul Câmpulung Moldovenesc, specializată în producția de brânzeturi și lapte praf. În 1996, acțiunile companiei Albalact au fost listate pe bursa de la București.

Albalact comercializează produse sub brandurile Zuzu, Fulga, De Albalact, Rarăul și Poiana Florilor.

Lactalis este lider la nivel mondial în industria procesării laptelui, deținând branduri precum President, Parmalat, Galbani. Grupul are în prezent peste 200 fabrici în 43 de țări și 75 000 de angajați.

În anul 2008, Lactalis a cumpărat divizia de lactate a grupului LaDorna de la Jean Valvis, în cadrul unei tranzacții estimate de ziarul Business Standard la acea vreme între 80 și 100 mil. euro.

Grupul francez, înființat în 1933, este controlat de către familia fondatorului Besnier și a avut în 2015 o cifră de afaceri globală de 17 mld. Euro.

Fondul de investiții Abris Capital apasă pedala creșterii la ultima achiziție trecută în portofoliu: Green Group împrumută peste 20 mil. euro de la ING Bank și UniCredit Bank pentru investiții în extinderea capacității de producție

Lasă un răspuns

Green Group, lider în industria de reciclare cumpărat recent de managerul regional de capital Abris Capital, a contractat credite de peste 20 mil. euro de la ING Bank și UniCredit Bank.

Compania GreenFiber International, parte din grupul integrat de reciclare Green Group, contractează de la ING Bank Sucursala București și Unicredit Bank două credite de investiții în valoare totală de 11,5 milioane de euro pentru o perioadă de 5 ani, respectiv un credit pentru finanțare TVA de 8,1 milioane de lei ( aproximativ 1,8 milioane de euro) pe o perioadă de 12 luni, potrivit unei hotărâri a Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor (AGEA).

Acționarii Green Group au aprobat în cadrul aceleeași AGEA prelungirea cu un an a liniei de credit pentru capital de lucru în valoare de 10 milioane de euro, contractată pe 28 noiembrie 2014, în mod egal, de la UniCredit Bank și ING Bank, sucursala București, precum și majorarea valorii acestui credit la 16,5 milioane de euro.

Împrumutul este garantat cu ipoteci mobiliare pe conturi și subconturi bancare prezente și viitoare deschise la ING Bank și UniCredit Bank, pe stocuri, materii prime, echipamente, creanțe prezente și viiitoare, inclusiv creanțele din asigurări, precum și cu ipoteci imobiliare și interdicții de înstrăinare, grevare, închiriere, dezmembrare, demolare, construire, restructurare, amenajare având ca obiect terenuri și construcții situate pe acestea.

Totodată acționarii Greenlamp Reciclare au aprobat contractarea în comun de către cele 6 companii afiliate ( GreenFiber International, GreenTech, GreenWeee International, GreenLamp Reciclare, GreenGlass Recycling și Total Waste Management), în calitate de codebitori solidari, a unui credit de investiții pe termen lung în valoare de 2,5 milioane de euro, care va fi contractat tot în mod egal de la ING Bank și UniCredit Bank.

Pe 15 septembrie, compania Greenfiber Internațional a anunțat că investește 35 milioane de euro în a treia capacitate de producție de fibră sintetică din 100% material reciclat. Noua fabrică va fi amplasată în Urziceni, pe fosta platforma industrială a ROFEP, achiziționată de către GreenFiber și va avea o capacitate de producție de 30.000 de tone/an de fibră sintetică.

În urma investiției compania devine cel mai mai mare producător european pe acest segment.

GreenFiber Internațional are în vedere o nouă investiție pentru dublarea capacității din Urziceni până în anul 2018, iar la finalizarea proiectului, capacitatea totală de producție a companiei va fi de 113.000 de tone/an, însumând și operațiunile celorlalte două fabrici din Buzău și Iași.

Înființată în anul 2005 la Buzău, GreenFiber International este primul producător din România de fibră sintetică din 100% material reciclat.

Compania face parte din parcul integrat de reciclare Green Group, alături de companiile: GreenTech (cel mai mare procesator european pentru deșeuri PET), GreenWEEE International (cea mai mare fabrică din România de reciclare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice), GreenLamp Reciclare (singura fabrică din România care procesează echipamente de iluminat), GreenGlass Recycling (cea mai mare fabrică de procesare a deșeurilor de sticlă), Total Waste Management (furnizor integrat de servicii de management al deșeurilor și operatorul proiectului de colectare inteligentă, SIGUREC).

În aprilie, managerul de fonduri de investiții Abris Capital a semnat contractul de achiziție pentru 82% din acțiunile Green Group, tranzacție care a asigurat exitul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și al managerului grec de capital privat Global Finance. Achiziția Green Group a fost finanțată exclusiv din capitalul fondului de investiții administrat de către Abris Capital.

Finalizarea tranzacției a avut loc pe 4 iulie, iar valoarea acesteia nu a fost făcută publică.

Tranzacția dintre Abris și Green Group a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 8 decembrie 2015, confirmată printr-un anunț oficial în luna mai 2016.

Green Group este unul din cei mai mari jucători ai industriei de reciclare din Sud-Estul Europei ce proceseaza deșeuri de tip PET, electrice și electronice. Grupul este și cel mai mare operator al unei linii de procesare a deșeului de sticlă.

Compania a raportat, în 2015, venituri consolidate de peste 90 mil. euro si se bazează pe investiții în infrastructura de colectare și reciclare deșeuri din România, Serbia și Macedonia.

Fondul de investiții Abris Capital are în portofoliu compania de curierat Urgent Cargus, grupul de firme Pehart din industria de hârtie și, din vara acestui an, Green Group în sectorul de reciclare.

Fondul britanic de investiții 3i a preluat o fabrică de subansamble auto din Satu Mare cu afaceri de 20 mil. Euro în cadrul unei tranzacții internaționale

Lasă un răspuns

Investitorul financiar britanic 3i a finalizat achiziția unei fabrici de subansamble auto din Satu Mare în cadrul unei tranzacții internaționale prin care a devenit noul proprietar al grupului german Schlemmer Group.

Schlemmer România operează o unitate de producție a sistemelor de protecție a cablurilor pentru industria auto, investiție cifrată la zece milioane de euro.

Schlemmer România a raportat o cifră de afaceri netă de 19,6 milioane de euro în 2015 și un profit net de 3 milioane de euro la un număr mediu de 163 de salariați.

3i și managementul grupului au preluat pachetul de 100% din acțiunile Schlemmer Group din Germania de la fondul de investiții german Hannover Finanz și Mackprang Holding, compania – mama controlată de familia care a fondat afacerea.

Hannover Finanz a vândut în această tranzacție participația pe care o deținea, de aproximativ 70% din acțiuni.

Consiliul Concurenței a emis o decizie de neobiecțiune în acest dosar, având în vedere că grupul 3i nu este activ pe piața locală în domeniile de activitate ale Schlemmer Group.

Finalizarea tranzacției internaționale, semnată în luna mai 2016, a fost anunțată pe 1 septembrie de către grupul german Schlemmer.

Pe 31 mai 2016, 3i a anunțat printr-un comunicat că a fost de acord să investească 181 milioane de euro în grupul german Schlemmer. Părțile au convenit să nu facă public prețul achiziției.

Grupul Schlemmer a generat vânzări de 263 milioane de euro în anul 2015, are peste 2.500 de angajați și deține 23 de unități de producție în 14 state.

Schlemmer este unul dintre principalii producători și distribuitori mondiali de sisteme de protecție a cablurilor, de Air & Fluid and Mechatronic Systems pentru industria auto, precum și pentru distribuitorii de sisteme de cabluri din industrie și comert en-gross, în domeniile construcțiilor de mașini și nave.

3i este axat pe investiții în capitalul întreprinderilor mijlocii, în infrastructură și în administrarea datoriilor în Europa, Asia și America de Nord.

Fondul de investiții 3i este unul dintre investitorii Catalyst România, primul fond de investiții dedicat pieței locale de tehnologie, media și telecomunicații. Catalyst are un capital de 15 mil. Euro, din care a investit 10 mil. Euro în zece companii cu potențial de creștere.

3i a făcut pe piața românească în urmă cu mai mulți ani și investiții de calibru mai mare, din care și-a făcut exitul.

Astfel, fondul de investiții 3i a vândut în 2014 un pachet de 43% din firma de salubritate Romprest Service către oamenii de afaceri Dragoș Dobrescu și Radu Budeanu.

De asemenea, în 2010, 3i a anunțat după vânzarea participației de 48,7 % pe care o deținea în cadrul operatorului de servicii medicale Centrul Medical Unirea (CMU) – care operează lanțul de servicii medicale Regina Maria – către fondul de investiții global Advent Internațional, care a preluat atunci un pachet de 80% din afacere. Advent a vândut în 2015 afacerea împreună cu fondatorul Wargha Enayati către fondul de investiții Mid Europa Partners în cadrul unei tranzacții de circa 145 mil. Euro.

Fondul britanic 3i, consiliat de 3TS Capital Partners, a intrat ca acționar minoritar în CMU în februarie 2007.

Grupul de investiții 3i are organizate afacerile pe trei linii – administrare de fonduri de investiții, ifrastructură și administrare de datorii.

Ca administrator de capital privat, fondurile de investiții ale 3i investesc în sectoare precum servicii de consum, industrie (cum este cazul achiziției Schlemmer Group) și servicii de afaceri.

Țintele sale sunt companii cu valoare de întreprindere între 100 și 500 mil. Euro.

Pe bursa din Londra, capitalizarea de piață a 3i este de 6,32 miliarde de lire sterline.

Producătorul francez de cosmetice Yves Rocher cumpără franciza din România sub care operează 40 de magazine

Lasă un răspuns

Liderul global în producția de cosmetice pe bază de plante Yves Rocher cumpără afacerea Cosmetiques de France SRL, care operează lanțul de 40 de magazine Yves Rocher de pe piața locală, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Grupul francez va prelua astfel compania care deține franciza Yves Rocher pentru România. Patronul Cosmetiques de France SRL este Alexandru Rabanca, cel care a dezvoltat și a condus expansiunea lanțului de magazine.

Tranzacția este estimată de către surse din piața locală de fuziuni și achiziții la aproximativ 5 -7 mil. Euro, valoare neconfirmată de către părțile implicate.

Reprezentanții Yves Rocher și ai Cosmetiques de France SRL nu au putut fi contactați până la momentul publicării acestui articol.

Părțile implicate în tranzacție au fost asistate de către firmele de avocatură Leroy & Asociații, respectiv Savu Cristescu & Asociații de partea Yves Rocher.

Ca urmare a achiziției lanțului local de magazine, activitatea directă a Yves Rocher în România crește considerabil.

Yves Rocher activează deja direct prin intermediul Yves Rocher România, companie cu o cifră de afaceri în 2015 de 57,9 mil. Lei (13 mil. euro) și un profit net de 3,8 mil. Lei (0,8 mil. euro) la un număr mediu de 8 angajați. Față de anul anterior, firma a revenit pe profit după ce a raportat o pierdere de 0,18 mil. Lei la o cifră de afaceri însă mai mare, de 61,7 mil. Lei.

Yves Rocher România, afacere înființată în mai 2009, se ocupă cu vânzarea prin corespondență a cosmeticelor produse de către firma – mamă din Franța.

De asemenea, Yves Rocher este prezent și prin rețeaua Flormar România, care numără aproximativ 45 de magazine și este reprezentată de Med Kan Expert SRL, companie cu afaceri de 8,1 mil. Lei și 19 angajați la finele anului trecut.

Ținta de achiziție, Cosmetiques de France SRL, a fost înființată în martie 2000 ca unic importator pentru România ale produselor Yves Rocher. Compania condusă de Alexandru Rabanca a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 23,4 mil. Lei (5,3 mil. euro), în creștere cu circa 18% față de 2014, și un profit net de 2,5 mil. Lei (0,6 mil. euro) la un număr mediu de 158 de angajați. Ritmul de creștere al afacerii este de câteva ori peste rata anuală a pieței locale de profil, care în ultimii ani a înregistrat plusuri de 5%, respectiv de aproximativ 3%.

Cosmetiques de France SRL continuă să-și extindă rețeaua de magazine la nivelul țării, fiind concentrat, ca și ceilalți vânzători de mărci de cosmetice, în locații cu trafic mare precum centrele comerciale din București și orașele mari din țară.

Piața locală de cosmetice este cotată cu un potențial important de dezvoltare în contextul în care bugetul lunar alocat este încă printre cele mai mici din Europa.

La nivelul pieței de profil, companiile care se bazează pe modelul de vânzări directe precum Avon și Oriflame ocupă cele mai puternice poziții.

Pe segmentul de piață al produselor cosmetice pe bază de ingrediente naturale, Yves Rocher concurează cu nume precum The Body Shop, marcă de origine britanică, preluată în 2006 de către francezii de la L’Oreal, liderul global al industriei de cosmetice. The Body Shop are o rețea locală de 7 magazine, din care 6 în București și unul în Timișoara.

Groupe Rocher, afacerea pornită în 1959 de Yves Rocher, este o afacere controlată în proporție de 97% de către familia fondatorului. Nepotul său cel mare, Bris Rocher, conduce grupul Yves Rocher, care în 2015 a înregistrat o cifră de afaceri de 2,056 mld. Euro, are 15.000 de angajați și 40 de milioane de clienți la nivel global. Yves Rocher face afaceri în 110 de țări din lume.

Europa de Est a avut o pondere anul trecut de 11% în cifra de afaceri a grupului Yves Rocher după Franța (38%) unde are prima poziție pe piața de cosmetice și Europa de Vest (34%).

Pe canale de distribuție, 44% din vânzările Yves Rocher vin din magazine, 8% din vânzări pe internet, 22% vânzări la distanță și 15% din vânzări directe.

Group Rocher are în portofoliu opt mărci, cea mai cunoscută fiind Yves Rocher, printre altele se numără Petit Bateau, Stanhome sau Dr. Pierre Ricaud.

În 2001, grupul Yves Rocher a început procesul de răscumpărare a acțiunilor deținute de producătorul de medicamente Sanofi, tranzacție finalizată abia în 2012. Tranzacția prin care Yves Rocher a răscumpărat participația deținută de Sanofi, de 19,3%, a fost evaluată la 1,3 mld. euro pe baza informațiilor făcute publice de către vânzător în situațiile financiare din 2012.

În 2012, Yves Rocher a cumpărat 51% din afacerea Flormar din Turcia într-o tranzacție de circa 150 mil. dolari. După achiziția din Turcia, Bris Rocher a anunțat planuri de expansiune în afara zonei Euro, pe lista de ținte ale grupului francez fiind piețe emergente precum China, Rusia și America Latină.

Cine sunt vânzătorii Centrului Medical Panduri către Medlife: Carmen Bichiș, fostul președinte al CNVM, și Ileana Agalopol, fost comisar CNVM, își fac exitul din afacere prin vânzarea unei participații de câte 33%, în timp ce Maria Pop vinde 24% către liderul pieței de servicii medicale private

Lasă un răspuns

Carmen Bichiș, fostul președinte al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Ileana Agalopol – ex – comisar al CNVM și Maria Pop sunt vânzătorii pachetului de 90% din acțiunile Centrului Medical Panduri către Medlife.

Medlife a anunțat pe 4 august achiziția unui pachet de 90% din acțiunile Centrului Medical Panduri din București, fără să nominalizeze cine sunt vânzătorii și ce pachete au vândut.

Acțiunile Centrului Medical Panduri sunt deținute de către Carmen Bichiș, fosta soție a politicianului Liviu Negoiță, care are 33%, Ileana Agalopol, comisar CNVM și colegă cu Carmen Bichiș la momentul înființării centrului medical, care are un pachet tot de 33%, respectiv Maria Pop, director general, cu un pachet de 34%.

În urma tranzacției cu Medlife, Carmen Bichiș și Ileana Agalopol își vor vinde integral participațiile la Centrul Medical Panduri, iar Maria Pop va vinde un pachet de 24% din acțiuni, urmând să rămână cu 10% din afacere după intrarea în acționariat a liderului pieței de servicii medicale private, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează vânzarea pachetului de 90% din Centrul Medical Panduri către Medlife în jurul valorii de 2 mil. Euro.

Taxhouse și casa de avocatură Dima & Asociații lucrează cu Medlife la tranzacție, în timp ce vânzătorii au fost asistați de către biroul local al firmei austriece de avocatură Wolf Theiss.

Cei trei acționari au aprobat pe 29 august schimbarea formei juridice a Centrului Medical Panduri din societate cu răspundere în societate pe acțiuni și au numit Deloitte auditorul companiei ce urmează a fi preluată de Medlife.

Centrul Medical Panduri a intrat pe piață în urmă cu peste 9 ani. Centrul reunește două laboratoare de analize medicale și două clinici, oferind pacienților o gamă diversificată de investigații clinice și paraclinice, precum și echipamente medicale de ultimă generație. Potrivit reprezentanților companiei, Centrul Medical Panduri a înregistrat la nivelul anului 2015 o cifră de afaceri de peste 1,9 mil. euro, iar pentru anul acesta estimează o creștere de peste 20%.

Compania a înregistrat anul trecut o marjă netă de profit de circa 10%.

Reprezentanții Medlife au anunțat luna trecută că are discuții avansate pentru cinci tranzacții, din care una de mărime medie spre mare.

Pe piața serviciilor medicale private, Medlife concurează cu Regina Maria – aflată în portofoliului managerului de fonduri de investiții Mid Europa Partners, Medicover și Sanador.

Regina Maria este și ea angajată într-o cursă de achiziții de operatori locali și care să asigure o dezvoltare a portofoliului local de terapii acoperite. În acest an, Regina Maria a cumpărat pe rând spitalul Ponderas, specializat în chirurgia obezității, tranzacție de circa 25 mil. Euro, clinica Helios din Craiova, respectiv centrul medical Dr. Grigoraș din Timișoara.

BCR și IFC sunt principalii finanțatori ai dezvoltării afacerii Medlife, înființate în 1996.

În luna martie, MedLife a contractat un credit în valoare de 56 milioane de euro de la un consorțiu format de BCR,BRD, ING și Raiffeisen, iar odată cu finalizarea contractării celui de al doilea credit, MedLife va avea la dispoziție un buget total de investiții de 76 milioane de euro, din care o parte importantă va fi alocată proiectelor de achiziție.

Familia Marcu controlează 51% din acțiunile Medlife, în timp ce fondul de investiții Value4Capital are 36,25%, iar International Finance Corporation (divizia de investiții a grupului Băncii Mondiale) deține un pachet de 12,75% din acțiuni.

Scandia Food cumpără o fabrică de conserve la Hunedoara

Lasă un răspuns

Scandia Food Sibiu, liderul pieței de conserve pe bază de carne, cumpără compania Rotina Product, care deține o fabrică de conserve la Hunedoara.

Ion Pîrjol și Manole Marcel vând fiecare un pachet de 50% din acțiunile Rotina Product pentru un preț negociat brut de 0,78 mil. Euro. Fiecare urmează să încaseze 0,39 mil. Euro pentru transferul participației, potrivit unei decizii a acționarilor Rotina Product din 31 august.

Rotina Product a raportat pentru 2015 un profit net de 0,38 mil. Lei (0,08 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 8,4 mil. Lei (1,9 mil. Euro) și 52 de angajați.

Compania este un jucător de talie locală a cărui piață de desfacere este concentrată în județul Hunedoara. Rotina Product, înființată în 2001, vinde pateuri, conserve de carne și alte produse alimentare sub marca Rotina.

Scandia Food are o poziție de lider pe piața conservelor pe bază, cu o cotă de piață în volum de peste 46% pe segmentul pateului cu ficat, potrivit unei cercetări de piață a AC Nielsen din 2014. Compania are în portofoliu mărci precum Scandia, Bucegi, Sadu și acoperă și segmentele de pate vegetal, carne și mâncare la conservă. Compania exportă către piețele Uniunii Europene, Republica Moldova și Canada.

În anul 2010, compania a intrată în două noi linii de afaceri – restaurant cu servire rapidă și producție de mezeluri. Valoarea investiției Scandia Food în noua fabrică de la Sibiu a fost de 45 mil. Euro.

Scandia Food Sibiu a avut în 2015 o cifră de afaceri de 211,4 mil. Lei (47,6 mil. Euro) și o pierdere de 1,9 mil. Lei (0,4 mil. Euro) la un personal de 512 angajați.

Industria conservelor de carne și pateu, estimată de către jucători din piață la circa 85 – 100 mil. Euro, a înregistrat anul trecut scăderi și în volum și în valoare. Pe piața de profil, activează jucători precum Scandia Food, Hame România, companie intrată în decembrie în portofoliul Orkla Foods după achiziția firmei – mama din Cehia, precum și jucători de talie locală, respectiv mărcile private ale companiilor de retail, a căror pondere în piață este din ce în ce mai mare.

Lactalis a încheiat cu succes oferta publică de preluare voluntară a Albalact. Grupul francez cumpără pe bursă un pachet de peste 90% din acțiunile liderului pieței de lactate pentru care plătește un preț de circa 72 mil. Euro

Lasă un răspuns

Grupul francez Lactalis a încheiat ieri cu succes oferta publică de cumpărare a unui pachet de peste 90% din acțiunile Albalact. Prin tranzacția derulată pe bursa de la București, Lactalis plătește pentru preluarea liderului pieței locale de lactate un preț de achiziție de circa 72 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pragul minim pentru ca oferta derulată pe bursă să poată fi încheiată cu succes este de 90%. Având în vedere că pragul minim a fost depășit, Lactalis va avea mână liberă pentru delistarea companiei de pe piața bursieră.

Oferta publică de preluare voluntară a Albalact s-a derulat în perioada 10 august – 14 septembrie, prețul oferit de francezi fiind de 0,5252 lei pe acțiune și a vizat un pachet de 97,4962% din acțiunile companiei. Achiziția pe bursă a producătorului de lactate s-a derulat prin intermediul B.S.A. International Anderlecht din Belgia.

Ultima cotație pe bursă a acțiunilor Albalact este de 0,52 lei per titlu. Capitalizarea bursieră a companiei este de 339,408 mil. lei (76,29 mil. euro).

Vehiculul de investiții cipriot Crisware Holdings Limited (deținut de familia Ciurtin) deține 26,85%, fondul de investiții RC2 are o participație de 25,45%, iar Croniar Holdings Limited, vehicul înregistrat în Cipru, controlează 15,67% din Albalact, conform datelor disponibile la Depozitarul Central la 30 iunie.

Pe 7 iulie, Consiliul Concurenței a anunțat că a autorizat operațiunea de concentrare economică realizată prin preluarea SC Albalact SA, SC Rarăul SA și SC Albalact Logistic SRL de către B.S.A. International.

”Prețul pe acțiune va fi determinat prin deducerea din suma de 407,3 milioane RON a datoriei nete ajustate, definită contractual, prin referință la ultima zi a lunii imediat anterioare lunii în care condițiile precedente au fost îndeplinite (datoria netă ajustată include datoria finaciară minus numerar și echivalente în numerar, precum și provizioane și alte elemente similare datoriilor și orice prejudiciu suferit de Albalact în afara cursului obișnuit al activității, ajustări rezultate din normalizarea capitalului circulant net, astfel cum s-a agreat între Acționarii Vânzători și Lactalis) împărțită la un număr de 636.366.282 acțiuni ”, preciza în ianuarie comunicatul Albalact.

Intermediarul ofertei publice de cumpărare a Albalact de către Lactalis este BRD Groupe Societe Generale.

De cealaltă parte, casa de avocatură Schoenherr a asigurat consultanța juridică a acționarilor Albalact cu o echipă din care au făcut parte partenerii Markus Piuk și Narcisa Oprea.

Impactul tranzacției pe piața de lactate este unul major, având în vedere că Lactalis preia liderul pieței de lactate, poziție din care lupta la vârf se duce cu un alt gigant francez, Danone.

Printre competitorii direcți pe acest segment de piață mai sunt Friesland, Covalact sau Prodlacta.

În 2015, producătorul autohton de lactate Albalact a raportat o cifră de afaceri netă de circa 450,3 milioane lei, în creștere cu peste 6% față de anul 2014. Numărul mediu de angajați în 2015 a fost de 634.

Albalact a fost înfiinţată în anul 1971 în Alba Iulia, iar în 1990 a fost transformată în societate comercială pe acţiuni aflată în proprietatea statului. În 1999, compania a fost privatizată, iar familia Ciurtin (Petru Ciurtin si Raul Ciurtin) a cumpărat pachetul majoritar de acțiuni.

Albalact deține 99,01% din acțiunile Rarăul Câmpulung Moldovenesc și 100% din societatea de logistică Albalact Logistic SRL, având peste 1000 de angajați în toate cele trei entități.

Albalact comercializează produse sub brandurile Zuzu, Fulga, De Albalact, Rarăul și Poiana Florilor.

Companiile franceze au marcat în ultimii ani achiziții majore pe piața românească. Astfel, Auchan a preluat o rețea de 20 de hypermarketuri Real într-o tranzacție regională, apoi Adeo (deținut de proprietarul francez al Auchan) a cumpărat rețeaua locală de magazine de bricolaj Baumax, iar Carrefour a cumpărat rețeaua de magazine Billa România de la Rewe International.

Axxess Capital vinde afacerea Deutek către un investitor strategic. Liderul global PPG din industria vopselelor ar putea cumpăra producătorul local din care își face exitul fondul de investiții

Lasă un răspuns

Managerul de fonduri de investiții Axxess Capital este aproape de vânzarea afacerii cu lacuri și vopsele Deutek, cumpărate în 2013 de la fondul de investiții Advent International, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Axxess Capital are la masă un investitor strategic dispus să-i cumpere producătorul de vopsele decorative.

Gigantul american PPG, lider la nivel global în sectorul de lacuri și vopseluri, este interesat de achiziția afacerii Deutek aflate în portofoliul Axxess Capital. Mai multe surse din piață susțin că PPG este investitorul care s-a înțeles cu Axxess Capital pentru preluarea producătorului local de vopsele decorative.

Reprezentanții Axxess Capital și ai PPG nu au făcut niciun comentariu pe marginea acestui subiect până la momentul publicării acestui articol.

Vânzarea Deutek de către Axxess Capital se înscrie într-o serie de tranzacții de exit ale managerului de capital privat condus de Horia Manda. Acesta a semnat în aprilie vânzarea pachetului de peste 49% din acțiunile producătorului de jucării Noriel către managerul regional de fonduri de investiții Enterprise Investors, respectiv vânzarea în luna iunie a pachetului de 100% din acțiuni la Industrial Access către grupul belgian TVH.

Exitul Axxess Capital de la Deutek vine într-un moment favorabil de piață, dacă avem în vedere că industria de profil a înregistrat în 2015 un ritm de creștere de circa 5 procente, după ani de stagnare și de scădere.

Fondul de investiții Emerging Europe Accession Fund, ultimul fond ridicat de către Axxess, a cumpărat în 2013 acțiunile producătorului de vopsele Dufa, redenumit Deutek, de la Advent International într-o tranzacție în jurul a 16 mil. Euro.

Axxess Capital a luat pe pierderi compania și a trecut-o pe profit la o marjă netă de 10%, astfel că vânzarea Deutek este de așteptat să aducă un multiplicator bun pentru banii investiți de Axxess Capital.

Deutek a raportat pentru 2015 un profit net de 13,1 mil. Lei (2,9 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 131,5 mil. Lei (29,5 mil. Euro)și un număr mediu de 344 de angajați. În 2012, anul dinaintea preluării afacerii de către Axxess Capital, compania avea o pierdere de 25,1 mil. Lei la o cifră de afaceri de 117,9 mil. Lei și 343 de angajați.

Deutek concurează cu Kober (afacerea antreprenorului Aurel Kober), Policolor (aflat în portofoliul fondului de investiții RC2, condus de Ion Florescu), Fabryo Corporation (controlat de către fondul de investiții Oresa Ventures) pe o piață de lacuri și vopsele cu vânzări anuale estimate la circa 350 mil. Euro pe an. Cea mai mare pondere la nivelul pieței este ocupată de vopselurile decorative, care ajung până la 160 mil. Euro vânzări pe an.

PPG este deja prezent pe piața românească de profil prin PPG Coatings România, companie cu structuri de vânzări însă fără capacități de producție locale. PPG Coatings România (fosta Trilak Coatings SRL) a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 14,2 mil. Lei și un profit net de 0,5 mil. Lei la un număr de 27 de angajați.

PPG este furnizor pentru producătorul auto Renault, proprietarul uzinelor Dacia de la Pitești. La nivel global, PPG este unul dintre liderii industriei de profil alături de concernul Akzo Nobel. PPG s-a uitat și înainte după achiziții pe piața românească, spun surse din piață.

PPG este o afacere fondată în 1883 sub numele Pittsburgh Plate Glass de către John B. Ford și John Pitcairn în Pittsburgh (Pennsylvania, SUA).

Concernul american a ajuns la finele lui 2015 la venituri de 15,33 mld. Dolari și un profit net de 1,406 mld. Dolari, respectiv la un numerar din operațiuni de 1,837 mld. Dolari. Acțiunile companiei sunt listate pe bursa din New York, PPG având o capitalizare bursieră de 26,94 mld. Dolari. Principalii acționari ai companiei sunt investitori instituționali precum Vanguard Group (6,8%), FMR ((6,38%), Massachusetts Financial Services (6,01%), State Street Corporation (4,21%) sau fonduri mutuale precum Fidelity Contrafund Inc cu 2,8%, conform datelor făcute publice la 30 iunie.

Compania ocupă poziția 190 în indexul Fortune 500. PPG și-a bazat creșterea în ultimii ani pe o campanie puternică de achiziții. După o tranzacție în Mexic în 2014 de peste 2 mld. Dolari, în 2015 PPG a finalizat șase achiziții mai mici pentru care a plătit peste 400 mil. Dolari.

Pe piețele din regiune, PPG are o poziție solidă. Astfel, conform unor date prezentate de către grupul finlandez Dejmark, prezent și în România, PPG Deco deține o cotă valorică de 15% din piața de profil din Cehia, 20% din piața slovacă, respectiv 16% din piața din Ungaria prin intermediul mărcii Trilak (cu care este prezent PPG și în România).

Sectorul materialelor de construcții din România a revenit în atenția investitorilor strategici, care văd potențial de creștere în anii următori pe fondul unei creșteri de consum.

Ludwik Sobolewski așteaptă pe bursa locală cea mai mare tranzacție de obligațiuni corporative a unei companii din România: “Am fi bucuroși dacă RCS & RDS își listează emisiunea de obligațiuni la București. Ar fi o tranzacție de câteva sute de milioane de euro”

Lasă un răspuns

Ludwik Sobolewski, directorul general al Bursei de Valori București, așteaptă o listare a obligațiunilor RCS & RDS, în cazul în care compania va decide să-și refinanțeze vechea emisiune de titluri emise în 2013 cu o nouă astfel de tranzacție.

“Am fi bucuroși dacă RCS & RDS își listează emisiunea de obligațiuni pe bursa de la București. Ar fi o tranzacție de câteva sute de milioane de euro”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Ludwik Sobolewski, șeful Bursei de la București.

Un sindicat format din băncile de investiții JP Morgan, Citi și Deutshe Bank, respectiv bănci precum ING Bank, BRD sau Unicredit au fost mandatate de către grupul de comunicații RCS & RDS pentru a pregăti lansarea unei noi emisiuni de obligațiuni în vederea refinanțării titlurilor emise în 2013 și scadente în 2020. Banca Transilvania face și ea parte din grupul finanțatorilor companiei controlate de către omul de afaceri Zoltan Teszari.

Consultanța juridică pentru tranzacție este coordonată de către firma americană de avocatură Cleary Gottlieb Steen & Hamilton, respectiv casa londoneză din “Magic Circle” Freshfields Bruckhaus Deringer. La nivel local, lucrează o altă firmă de top londoneză, Clifford Chance, care asigură consultanța pe aspecte privind dreptul românesc, iar PeliFilip este firma de avocatură care consiliază RCS & RDS.

Emisiunea de obligațiuni a RCS & RDS are un plafon stabilit până la 800 mil. Euro, care urmează să fie supus aprobării acționarilor companiei pe 3 octombrie în cadrul unei adunări generale extraordinare. Compania cere aprobarea acționarilor pentru a putea emite obligațiuni sau a contracta finanțări bancare în limita unui plafon total de până la 1,6 mld. Euro, care să-i permită restructurarea datoriei actuale și să-i lase posibilitatea Consiliului de administrație de a utiliza astfel de resurse financiare și în alte scopuri corporative.

Noua emisiune ar putea fi lansată pe piețele financiare la începutul lunii noiembrie, iar titlurile ar putea fi emise în lei și în euro în condițiile în care vechea emisiune de 450 mil. Euro a Cable Communications Systems NV (firma – mamă a RCS & RDS) a fost lansată numai în euro pe piețele externe de capital la o dobândă anuală a cuponului de 7,5%.

Emisiunea de obligațiuni RCS & RDS vizează bursa de la București, dar ar putea fi luată în calcul și o piață bursieră externă pentru listarea titlurilor, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

O tranzacție cu obligațiunile RCS & RDS pe bursa de la București la anvergura anunțată ar fi cea mai mare vânzare de titluri de împrumut a unei companii din România din istoria pieței locale de capital.

“Avem nevoie de a oferi investitorilor astfel de instrumente de investiții de tip debt capital market (DCM, oferte publice de obligațiuni – n.r.)”, a mai spus Ludwik Sobolewski.

Pe bursa de la București, companiile din energie și băncile domină emisiunile locale de obligațiuni corporative. Astfel, Transelectrica și Engie au listate astfel de titluri de împrumut cu venit fix. BRD Groupe Societe Generale a deschis seria acestor emisiuni locale de obligațiuni corporative în 2004, ulterior și alte bănci intrând pe piața bursieră de la București cu emisiuni proprii – Banca Transilvania, Credit Europe Bank, Garanti Bank, Raiffeisen Bank sau UniCredit Bank.

Bursa de la București face eforturi de a-și crește lichiditatea și, implicit, atractivitatea în fața investitorilor pentru a trece de la statutul de piață de frontieră la cel de piață emergentă. Pentru a atinge acest scop, este necesară atragerea de noi listări atât pe piețele de acțiuni, cât și pe segmentul de obligațiuni.

BVB și Sibex, operatorul bursei de la Sibiu, au selectat recent Deloitte pentru serviciile de evaluare a celor doi operatori bursieri în vederea unei posibile fuziuni. Anul trecut, BVB a lansat piața AeRo ca un canal alternativ de finanțare pentru firmele mici și mijlocii. Printre eforturile echipei actuale de management a BVB în frunte cu polonezul Ludwik Sobolewski de a spori vizibilitatea externă a bursei locale s-a numărat și vânzarea unui pachet de 4,99% din acțiunile operatorului bursier de la București către BERD pe 19 noiembrie 2014.

Astăzi, BVB a lansat o platformă online de educație financiară “Fluent în finanțe”, parteneri de proiect fiind grupul financiar Banca Transilvania, BCR Pensii, Depozitarul Central, Intercapital Invest, OTP Asset Management și Tradeville, printre mizele acestui proiect fiind și lărgirea bazei de investitori, respectiv de emitenți în piața locală de capital.

În ceea ce privește listările de companii la cota principală a BVB, investitorii așteaptă venirea Hidroelectrica, care ar putea avea loc în toamna acestui an sau primăvara anului viitor, precum și listarea unor companii private.

Printre firmele private mari care au în vedere o listare pe bursa de la București este și RCS & RDS, care are în plan vânzarea unui pachet minoritar pentru a da posibilitatea unui exit acționarilor străini ai companiei precum fondul de investiții Eton Park și americanul de origine britanică Wayne Grant Quasha, care dețin împreună prin vehiculul de investiții Carpathian Cable Investment Limited (Quadrant) 21,42% din Cable Communications Systems NV, firma – mamă care are 95,92% din RCS&RDS, conform datelor făcute publice în noiembrie 2013 în prospectul de emisiune a obligațiunilor. Documentul citat indica faptul că Eton Park deținea un pachet de 6,85%, Wayne Quasha 13,7%, iar austriacul Gustav Wurmbock, managing partner la fondul de investiții EPIC, era raportat cu un pachet de 3,26%. În afara acestora, pe lista acționarilor minoritari cu pachete importante se mai aflau la acea dată Stefozar Bugarski cu 3,92%, Nicușor Dorel Schelean cu 3,64%, Ioan Bendei cu 3,41% și Gheorghe Maftei cu 3,32%.

Listarea RCS & RDS s-ar putea face sub forma oferirii către investitori a unui astfel de pachet minoritar de acțiuni preferențiale, lipsite însă de drept de vot în cadrul adunării acționarilor, susțin surse din piață. Ultima listare de anvergură a avut loc în 2014, când au intrat la tranzacționare acțiunile companiei energetice de stat Electrica după vânzarea unui pachet de 51% pe bursele din București și Londra pentru 443 mil. Euro. În 2015, la BVB a fost listată cea mai mare emisiune de obligațiuni locală, cea a Primăriei Municipiului București care și-a refinanțat cu 500 mil. euro vechea emisiune de titluri.

BVB are o capitalizare de 31,45 mld. Euro și înregistrează o valoare medie zilnică de tranzacții de 7 mil. Euro, conform datelor statistice făcute publice.

Garanti Leasing România primește un împrumut de 10 milioane de euro de la BERD pentru finanțarea IMM-urilor

Lasă un răspuns

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) acordă un împrumut de 10 milioane euro companiei Garanti Leasing Romania, pentru a creşte accesul la finanţare pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri) din ţară.

Garanti Leasing va folosi împrumutul pentru a acorda IMM-urilor noi finanţări în leasing a echipamentelor, maşinilor, vehiculelor de transport şi comerciale.

” Leasing-ul reprezintă o alternativă atractivă de finanţare care vine în sprijinul IMM-urilor, contribuind la îndeplinirea nevoilor de investiţii ale acestora. Ne-am angajat să sprijinim dezvoltarea pieţei de leasing din România şi suntem încântaţi să iniţiem un parteneriat cu Garanti Leasing pentru a atinge acest scop,” a declarat Matteo Patrone, Director Regional BERD pentru România şi Bulgaria.

Garanti Leasing, care face parte din grupul financiar bancar Garanti România, deţinut de Turkiye Garanti Bankasi AS (TGB), a doua cea mai mare bancă privată din Turcia, se concentrează pe finanţarea IMM-urilor şi deţine o cotă de 4,6 procente din piaţa româneasca de leasing.

“IMM-urile reprezintă unul din cele mai importante motoare ale economiei româneşti, iar companiile din acest segment trebuie încurajate, pentru a-şi atinge potenţialul maxim şi pentru a avea succes. Garanti Leasing este susţinătorul IMM-urilor de mult timp. Prin parteneriatul cu BERD, ne reiterăm angajamentul faţă de mediul de afaceri românesc, contribuind astfel la creşterea economiei locale.” a adăugat Okan Yurtsever, Director General al Garanti Leasing.

Cu peste 18 ani de experienţă pe piaţa românescă de leasing, Garanti Leasing oferă leasing auto, leasing pentru echipamente, leasing imobiliar şi sale & leaseback.

De la înfiinţare, compania a finanţat prin leasing financiar peste 800 milioane euro şi a semnat peste 43.000 contracte de leasing. Compania funcţionează în prezent în opt birouri, în colaborare cu cele 84 de sucursale Garanti Bank.

Grupul Garanti cuprinde Garanti Bank, Garanti Credite de Consum (marca sub care funcționează Ralfi IFN SA) și Garanti Leasing (marca sub care funcționează compania Motoractive Leasing IFN SA).

Din anul 2011, Garanti Leasing este brandul sub care funcționează compania Motoractive IFN SA.

La sfârşitul anului 2010, acţionarul majoritar al Motoractive IFN SA a devenit Garanti Turcia, a doua bancă privată ca mărime din Turcia,

În urma acestei modificări a acţionariatului, Motoractive a fost inclusă în grupul financiar bancar Garanti, continuându-şi activitatea sub brandul Garanti Leasing.

BERD este cel mai mare investitor instituţional din România. Banca a investit până în prezent în România peste 7 miliarde euro şi a mobilizat peste 14 miliarde euro din alte surse de finanţare.

Electrica luptă cu giganții financiari Allianz și Macquarie în cea mai mare tranzacție de pe piața de energie. Germanii de la E.ON au scos la vânzare un pachet în jurul a 30% din acțiunile E.ON Distribuție România, tranzacție de circa 250 mil. Euro. Ofertele angajante, așteptate la jumătatea lunii octombrie

Lasă un răspuns

Concernul german E.ON este în plin proces de vânzare a unui pachet minoritar de acțiuni la E.ON Distribuție România, unicul distribuitor integrat de electricitate și gaze de pe piața locală. Pachetul scos la vânzare este în jurul a 30% din companie, iar valoarea tranzacției este de așteptat să ajungă peste 250 mil. Euro.

Compania de stat Electrica, grupul financiar german Allianz, un fond de investiții specializat în infrastructură al grupului australian Macquarie, precum și alți investitori financiari printre care manageri de fonduri de pensii s-au arătat interesați de preluarea participației la E.ON Distribuție România, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Concernul german a primit oferte neangajante, iar la jumătatea lunii octombrie tranzacția este de așteptat să treacă în faza ofertelor angajante. În acest moment, investitorii derulează activități specifice de due – dilligence (analiză financiară) pentru a-și putea construi ofertele financiare.

Reprezentanții E.ON și ai Electrica nu au făcut niciun comentariu pe marginea acestui subiect până la momentul publicării acestui articol.

“Politica noastră este să nu comentăm zvonuri de piață sau potențiale tranzacții, motiv pentru care nu putem răspunde la întrebări și deci, refuzăm să comentăm”, a precizat Steve McCool, Director Asociat pentru comunicare corporativă la Macquarie Infrastructure and Real Assets.

De asemenea, Christian Kroos, Director adjunct de comunicare al grupului și responsabilitate corporativă al Allianz, a răspuns printr-un email: „În ceea ce privește întrebările Dumneavoastră de fuziuni și achiziții, pot să vă spun că, din principiu, nu răspundem acelor întrebări care sunt legate des de speculații de piață”.

O echipă a firmei de consultanță și audit PwC a făcut due dilligence pentru vânzător (vendor due dilligence).

E.ON Distribuție România este unica distribuție integrată de gaze și electricitate, reunind practic portofoliul de clienți preluat de la fosta Distrigaz Nord (care acoperă distribuția de gaze pentru clienții din jumătatea de nord a țării) cu portofoliul de clienți ai fostei distribuții de electricitate Electrica Moldova.

Vânzarea unui pachet minoritar de acțiuni la E.ON Distribuție România face parte din strategia concernului german de energie și utilități, care își reorganizează operațiunile. De la 1 ianuarie, gigantul E.ON și-a splitat afacerile dând naștere unei noi companii, Uniper, cu sediul la Dusseldorf și este focusată pe producția de energie din surse clasice – cărbuni, hidro și gaze naturale, precum și pe comerțul global de energie. E.ON SE, care este denumit „noul” E.ON, are sediul la Essen și se ocupă în schimb de portofoliul de energie regenerabilă, de rețelele de energie și de linia de afaceri de soluții pentru clienți. Acțiunile Uniper au intrat la tranzacționare astăzi pe bursa de la Frankfurt, piață pe care sunt listate și titlurile E.ON SE.

Decizia strategică a concernului german de a se „sparge” în două companii distincte, specializate, este un răspuns la tendințele de pe piața globală a energiei, afirmă managementul grupului. Noua strategie a E.ON include și co-investiții strategice alături de parteneri.

E.ON Distribuție România operează o rețea de distribuție a gazelor naturale de peste 20.000 km și o rețea de distribuție de electricitate de peste 80.000 km, care deservesc în total circa 3 milioane de clienți din jumătatea de nord a țării, din județele Cluj, Bistrița Năsăud, Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Timiș, Arad, Bihor, Caraș-Severin, Hunedoara, Mureș, Sibiu, Alba, Harghita, Iași, Botoșani, Vaslui, Suceava, Neamț și Bacău.

E.ON Distribuție România SA a raportat pentru 2015 un profit net de 260,3 mil. lei (58,6 mil. euro) la o cifră de afaceri de 1,607 mld. Lei (362 mil. euro) și un personal mediu de 1.866 de angajați. Compania care are monopolul distribuției de gaze pe jumătate din România și are, de asemenea, poziție dominantă pe piața distribuției de electricitate din nord-estul țării, lucrează cu o marjă netă de 16%.

Modelul de afaceri este bazat pe un portofoliu mare de clienți, care asigură venituri lunare stabile, iar tarifele stabilite și programele de investiții recunoscute de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) oferă predictibilitate pe termen lung unor investitori financiari, care caută să-și plaseze lichidități în afaceri stabile pe termen lung cum este cazul celor din energie și infrastructură.

Pe 29 iunie, Fondul Proprietatea și-a vândut pachetul de 18,3474% din acțiunile E.ON Distribuție România SA, adică 56.749.014 acțiuni în cadrul unei tranzacții a cărei valoare nu a fost făcută public. În aceeași zi, Fondul Proprietatea și-a făcut exitul și din E.ON Energie România SA, unde deținea un pachet de 13,4%. Cumpărătorul pachetelor Fondului Proprietatea nu a fost făcut public.

Conform informațiilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, cumpărătorul pachetelor de acțiuni ale FP a fost E.ON.

La E.ON Distribuție România SA, acționar minoritar este statul român prin intermediul ministerului energiei, care deține un pachet de 13,51% din acțiuni.

În portofoliul FP, pachetul de 18,35% deținut la E.ON Distribuție România SA era cotat la 31 martie între cele mai valoroase 5 participații din portofoliul fondului. Astfel, pachetul era estimat la 510,4 mil. lei (circa 115 mil. euro) ceea ce ar corespunde unei valori a companiei E.ON Distribuție România SA de 625 mil. euro.

Exitul FP de la E.ON a avut loc în contextul strategiei anunțate de a-și reduce dependența portofoliului de investiții de piața de energie. Până acum, FP și-a vândut participații la companii de energie listate pe bursă precum Transelectrica sau Romgaz, cere o listare rapidă a Hidroelectrica pe bursă și are în plan listarea la Londra a OMV Petrom.

Electrica, unul dintre investitorii care au depus ofertă neangajantă pentru pachetul E.ON Distribuție România SA este într-un context aparte în tranzacție.

Electrica a fost vânzătorul pachetului de 51% din Electrica Moldova în urmă cu 11 ani și acum este concurent pentru E.ON pe piața de energie prin subsidiarele sale de distribuție de electricitate Electrica Distribuție Transilvania Nord, Electrica Distribuție Transilvania Sud și Electrica Distribuție Muntenia Nord.

E.ON Distribuție România SA oferă pentru Electrica acces nu doar la vechiul portofoliu de clienți din Moldova, ci ar fi poartă de intrare indirect și în piața distribuției de gaze, adică o premieră pentru compania de stat.

Electrica stă pe lichidități foarte mari, după ce în 2014 compania a strâns în conturi aproape 2 mld. Lei (443 mil. euro) după vânzarea de către stat a unui pachet de 51% din acțiunile companiei către investitorii de pe bursele din București și Londra.

Compania nu a făcut investiții sau achiziții majore până acum, iar dezbaterile în jurul acestui subiect au dus la schimbarea managementului companiei în acest an.

Pentru 2015, Electrica SA a raportat venituri consolidate de 5,503 mld. Lei (1,239 mld. Euro) și un profit net 363 mil. Lei (81,7 mil. Euro). Valoarea bursieră a companiei de stat este de 4,64 mld. Lei (peste 1 mld. Euro). Ministerul Energiei este principalul acționar cu 48,8%, urmat de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) cu 8,65%.

Un alt competitor intrat în cursă pentru pachetul E.ON este un alt gigant german care vine din sectorul financiar și al asigurărilor, Allianz. Grupul, unul dintre cei mai mari manageri de active din lume, este acționarul majoritar al Allianz Țiriac, unul dintre liderii sectorului local de asigurări după tranzacția derulată în anul 2000 cu omul de afaceri Ion Țiriac.

Grupul Allianz, unul dintre cele mai mari grupuri financiare din lume, a raportat pentru 2015 venituri totale de 125,19 mld. Euro și un profit net de 6,9 mld. Euro la un număr de peste 142.000 de angajați la nivel global.

Allianz avea la 31 decembrie 2015 active totale de 848,9 mld. Euro și active totale sub administrare de 1.762 mld. Euro. Capitalizarea bursieră a Allianz era la finele anului trecut de 74,7 mld. Euro. Investitorii germani dețin 31,7% din companie, cei americani 17,4%, cei britanici 12,6%,, urmați de acționari din Franța (9%), Elveția (5,2%) și Luxemburg (4,9%).

Allianz investește prin intermediul PIMCO și Allianz GI.

Un alt pețitor de calibru,grupul financiar australian Macquarie, este din ce în ce mai interesat de oportunitățile de investiții din România. Macquarie a depus ofertă neangajantă pentru pachetul minoritar al subsidiarei locale a E.ON.

Macquarie a raportat pentru anul financiar închis pe 31 martie un profit net de 2,06 mld. Dolari australieni (1,38 mld. Euro) și venituri operaționale de 10,1 mld. Dolari australieni (6,8 mld. Euro).

Este cel mai mare investitor în infrastructură la nivel global prin intermediul Macquarie Infrastructure and Real Assets (MIRA). MIRA administrează circa 50 de fonduri de investiții publice și private și are active sub administrare de peste 105 mld. Dolari (136 mld. Dolari australieni).

Cel mai recent fond de investiții european al Macquarie dedicat investițiilor în infrastructură este Macquarie European Infrastructure Fund 4, strâns în aprilie 2013 cu un capital total de 2,7 mld. Euro. Printre investițiile realizate din acest fond se numără CGN (Czech Gas Network) rețea de distribuție de gaze ce acoperă 80% din piața cehă, sau Energie Steiemark, a patra companie de utilități integrată din Austria.

Fondul de investiții Macquarie European Infrastructure 4 a cumpărat pe 30 noiembrie 2014 afacerile E.ON din Spania și Portugalia la o valoare de întreprindere de 2,5 mld. euro. Portofoliul E.ON din Spania și Portugalia a fost modelat după lupta dintre concernul german și italienii de la Enel pentru controlul Endesa.

Tranzacția de vânzare a pachetului minoritar de la E.ON Distribuție România a atras interesul și al altor investitori financiari, inclusiv manageri de fonduri de pensii.

Vânzarea pachetului minoritar de acțiuni al subsidiarei locale a E.ON este cea mai mare tranzacție în derulare în acest moment pe piața de energie.

E.ON a intrat pe piața din România în anul 2000 prin intermediul Ruhrgas, care deținea un pachet de circa 28% din distribuitorul privat de gaze Congaz Constanța, vândut apoi în 2014 către GDF Suez (actualul Engie).

Privatizările din energie au dus la o expansiune puternică a E.ON în România. Astfel, grupul german a câștigat în 2004 licitația de vânzare a pachetului majoritar de acțiuni la Distrigaz Nord, iar ulterior a preluat și controlul la Electrica Moldova prin preluarea a 51% din acțiuni, iar Electrica a rămas cu restul de 49% din acțiuni.

De la venirea în România, E.ON afirmă că a investit peste 1,2 mld. Euro pe piața de energie.

Consiliul Concurenței analizează achiziția casei de comerț cu energie Repower România de către MET Holding

Lasă un răspuns

Consiliul Concurenţei a anunțat, astăzi, că analizează tranzacţia prin care MET Holding AG împreună cu filiala sa din România, MET Romania Energy Trade SRL, preia Repower Furnizare România SRL.

Consiliul Concurenţei va evalua această concentrare economică în scopul stabilirii compatibilităţii cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege.

KPMG a fost consultantul financiar exclusiv al lui Repower AG la vânzarea subsidiarei din România către MET Group. De cealaltă parte, MET Group a lucrat cu BT Capital Partners la achiziția operațiunilor locale ale Repower.

Tranzacția de exit a Repower a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 16 februarie.

Met Holding AG, Elveţia, compania mamă agrupului MET, este prezentă în zece state europene, cu aproape 400 de angajați permanenți în Austria, Croația, Ungaria, România, Rusia, Serbia, Slovacia, Elveția, Turcia și Marea Britanie. Grupul MET desfăşoară activităţi comerciale în domeniul gazelor naturale, energiei electrice, petrolului, GPL. Filiala sa din România, MET Romania Energy Trade SRL este activă pe piețele concurențiale de furnizare a gazelor naturale și energiei electrice.

Cumpărătorul MET Group este controlat în proporție de 40% de către grupul petrolier ungar MOL, alte acționari importanți fiind Benjamin Lakatos (24,67%), Ilya Trubnikov (12,665%), Gyorgy Nagy (12,665%) și Istvan Garancsi (10%). Grupul petrolier MOL este unul dintre cei mai mari jucători din piața distribuției de carburanți, cu afaceri de aproximativ un miliard de euro.

Repower Furnizare România SRL este o companie activă pe piața concurențială a furnizării de energie electrică din România.

Ca urmare a tranzacției, MET Group va intra în categoria primilor zece furnizori de energie electrică pentru clienții finali. Repower Furnizare România deținea o cotă de piață de 2,85% din furnizarea de energie electrică la clienții finali în intervalul ianuarie – martie 2016, conform datelor făcute publice de către Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE). Conform aceleiași surse, Repower Furnizare România avea în perioada raportată o cotă de piață de 4,13% din cantitatea furnizată de electricitate în intervalul ianuarie – martie 2016, pe o piață dominată de Electrica Furnizare (16,45%), Tinmar Energy (8,14%), E.ON Energie România (7,38%), Transenergo Com (5,6%), CEZ Vânzare (5,03%) și Enel Energie (4,45%)

Grupul elvețian Repower a anunțat în luna iulie vânzarea afacerii sale din România către grupul MET Group, cu sediul la Zug (Elveția) și controlat de către investitori din Ungaria.

Ca urmare a tranzacției, MET Group va intra în categoria primilor zece furnizori de energie electrică pentru clienții finali.

MET România Energy Trade a înregistrat în anul 2015 o cifră de afaceri de 29 mil euro, o pierdere de 0,8 milioane euro și un număr de 12 salariați.

Repower are două companii locale – Repower Furnizare România SRL, care a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 114,6 mil. euro și cu pierderi de aproape 3 mil. euro, respectiv Repower România Vânzări SRL, care a raportat pentri 2015 o cifră de afaceri de 15,2 mil. euro și pierderi de circa 15.000 euro.

Avocații RTPR Allen & Overy au asistat fondul elen de investiții Global Finance la exitul din TotalSoft și pe fondul de investiții 3TS Catalyst România la intrarea în afacerea SmartDreamers

Lasă un răspuns

Firma de avocatură RTPR Allen & Overy a anunțat echipele de avocați cu care a lucrat cu fonduri de investiții în două tranzacții recente.

Astfel, la tranzacția de exit a fondului elen de investiții Global Finance din afacerea de IT TotalSoft, RTPR Allen & Overy a fost implicat cu o echipă formată din Mihai Ristici (Partner), Alina Stăvaru (Counsel), Laurenţiu Tisescu (Associate), Bianca Eremia (Associate) şi Evelin Grigore (Junior Associate).

Compania turcească Logo Yazilim, aflată în portofoliul fondului de investiții Mediterra Capital Partners, a anunțat preluarea unui pachet de 100% din acțiunile TotalSoft pentru 30,2 mil. Euro. Tranzacția de 30 mil. Euro în care Global Finance și-a vândut pachetul de 90% din acțiuni către Logo a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 1 septembrie.

„Ne bucurăm că am fost alături de South Eastern European Fund pentru a-i asista într-una dintre cele mai mari tranzacții încheiate în Romania în sectorul TMT (tehnologie, media, telecomunicații) în ultimii ani. Dorim să le mulțumim pentru încrederea acordată în acest mandat pe care l-am încheiat împreună cu succes și așteptăm noi provocări”, a declarat Mihai Ristici, partener RTPR Allen & Overy.

Sectorul de private equity rămâne unul dintre cele mai active sectoare în activitatea RTPR Allen & Overy. În ultimele 12 luni am fost implicați în nu mai puțin de 12 tranzacții de private equity.

De asemenea, firma de avocatură a asistat fondul de investiții 3TS Capital Partners la investiția de 0,7 mil. Euro anunțată în platforma de recrutare SmartDreamers.

Din echipa de avocați care a asistat fondul de investiții Catalyst Romania cu privire la acest proiect au făcut parte Costin Tărăcilă (Managing Partner), Alina Stăvaru (Counsel), Laurenţiu Tisescu (Associate), Ana Maria Eremia (Senior Associate) şi Evelin Grigore (Junior Associate).

RTPR a fost înfiinţată în anul 2004 şi activează din 2008 în asociere cu firma Allen & Overy, una dintre cele cinci membre ale elitei londoneze cunoscute sub numele de Magic Circle. RTPR Allen & Overy are o echipă de 38 de avocaţi, inclusiv 5 parteneri.

O echipă de avocați Schoenherr condusă de partenerul Mădălina Neagu a asistat Braas Monier la achiziția fabricii de țiglă de la Elpreco Craiova

Lasă un răspuns

Firma de avocatură austriacă Schoenherr a asistat compania Braas Monier la achiziția fabricii de țiglă de la Elpreco Craiova, tranzacție cu o valoare totală de 33 mil. Lei (circa 8 mil. Euro).

Dosarul achiziției Braas Monier în România a fost coordonat de către Mădălina Neagu, partener al biroului Schoenherr din București, iar din echipă au mai făcut parte avocatele Alexandra Munteanu și Anda Tufan.

Mădălina Neagu este coordonatorul practicii locale de fuziuni și achiziții a firmei austriece de avocatură.

Investiția totală a Braas Monier la fabrica de țiglă a Elpreco Craiova include prețul de achiziție, costurile legate de achiziție, inclusiv de integrare, finanțarea nevoilor suplimentare de capital de lucru și cheltuieli suplimentare de capital.

“Achiziția a fost finanțată din surse interne ale Braas Monier Building Group. Am fost sprijiniți de echipe românești ale unor firme internaționale de consultanță”, preciza pe 6 septembrie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Achim Schreck, director de comunicare și pentru relația cu investitorii al grupului cumpărător.

Produsele fabricii achiziționate vor fi vândute în viitor sub numele de marcă Getica.

Managementul Braas Monier se așteaptă ca această tranzacție să genereze în 2019 venituri de aproximativ 22 de milioane de lei si un EBITDA de aproximativ 7,5 milioane de lei, ceea ce ar conduce la un puternic aflux de numerar.

Prin preluarea fabricii, BRAMAC își consolidează poziția pe piața locală și câștigă o bază de clienți mai largă.

Achiziția este de așteptat să se închidă la începutul celui de-al patrulea trimestru din 2016.

“Nu comentăm referitor la potențiale viitoare achiziții. La nivel de grup, am cheltuit aproximativ 50 mil. Euro pe achiziții în 2015 și ne-am simți confortabili cu un nivel similar în 2016 și mai departe”, mai spunea pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Achim Schreck din partea Braas Monier.

Pentru CRH, vânzarea capacității de producție de țiglă de la Elpreco Craiova face parte din procesul intern de reorganizare a operațiunilor locale, care s-au extins puternic după achiziția în urmă cu un an a companiilor Lafarge din România în cadrul unei tranzacții transfrontaliere.

Astfel, grupul irlandez a renunțat la producția de țiglă de la Craiova în contextul în care liniile sale de afaceri sunt concentrate pe producție de ciment, betoane, agregate, producție de feronerie și de alte materiale de construcții, respectiv distribuție de materiale de construcții.

Compania austriacă Bramac a devenit în anul 2004 producător local de tiglă din beton, în urma unei investiții de 6 mil. euro în construirea de la zero a unei fabrici de profil la Sibiu.

Grupul Braas Monier Building avea la 30 iunie operațiuni în 36 de țări și 118 fabrici de producție, și un număr de aproximativ 7.700 de angajați. În anul 2015, grupul Braas Monier a raportat venituri de 1,256 mld.euro.

Schoenherr, firmă de avocatură de talie regională, și-a deschis biroul de la București în urmă cu 20 de ani, venind alături de primul val de investitori austrieci, din care a făcut parte de exemplu Brau Union din industria berii. Acum, are o echipă de aproximativ 50 de avocați și 13 parteneri.

B2 Holding confirmă semnarea acordului pentru achiziția alături de EOS a portofoliului Blue Lake al BCR. Valoarea nominală a portofoliului este de 370 mil. Euro și include 6.800 de credite garantate cu proprietăți imobiliare, iar prețul de achiziție este de până la 55 mil. euro. PwC și Schoenherr au lucrat cu BCR, cumpărătorii cu firma de avocatură MMO afiliată KPMG

Lasă un răspuns

B2 Holding ASA, prin intermediul subsidiarei sale Ultimo Netherlands BV, a anunțat, astăzi, că a intrat într-un acord pentru achiziția unui portofoliu neperformant format din credite ipotecare, în cadrul unui parteneriat cu cote egale, de 50% fiecare, împreună cu EOS Investment RO GmbH.

Portofoliul include 6.800 de împrumuturi cărora le sunt atașate un colateral format din proprietăți imobiliare. Valoarea nominală a portofoliului este de circa 370 mil. Euro, iar vânzătorul este BCR, potrivit unui comunicat al B2 Holding transmis bursei din Oslo, unde sunt listate acțiunile companiei.

Prețul de achiziție al portofoliului nu a fost făcut public. Surse din piață afirmă că acesta se situează în jurul a 15 eurocenți, adică până la 55 mil. Euro, informație neconfirmată de către sursele implicate în tranzacție.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 5 mai despre tranzacția Blue Lake de la BCR. Apoi, pe 7 septembrie, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră că tranzacția Blue Lake a fost semnată de către BCR cu EOS și B2 Holding.

Parteneriatul B2 Holding cu EOS în cadrul acestei investiții oferă multe beneficii, inclusiv oportunitatea de a forma o relație cu un jucător – cheie în regiune.

B2Holding și EOS vor împărți responsabilitatea administrării portofoliului în cote egale.

„Apreciem timpul și angajamentul atât al BCR, cât și al EOS pe care l-au dedicate acestei tranzacții complexe. După ce am petrecut timp cu managementul EOS, suntem confortabili că acest parteneriat va livra valoare maximă acționarilor noștri din acest portofoliu, în timp ce accelerăm creșterea noastră în România și Europa de Sud – Est „, a spus Olav Dalen Zahl, CEO al B2Holding.

Tranzacția este de așteptat să se închidă în decembrie.

Consultanții PwC au avut mandatul pentru vânzarea portofoliului Blue Lake, echipa fiind coordonată de către Jonathan Wheatley, Senior Director în cadrul grupului de consultanță PwC dedicat portofoliilor din Europa, precum și Bernhard Engel, partener PwC Austria. Vânzătorul a lucrat, de asemenea, în tranzacție cu o echipă de avocați Schoenherr din care au făcut parte partenerii Matei Florea și Mădălina Neagu. De cealaltă parte, cumpărătorii au fost consiliați de către o echipă a firmei de avocatură Mihăilă Mihai Olteanu, condusă de către Managing Partner Laura Toncescu, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. MMO (ex-NTMO) este afiliată rețelei KPMG Legal.

BCR, cea mai mare bancă locală după active, a primit pe 13 iunie ofertele pentru portofoliul neperformant Blue Lake. Printre finaliști s-au aflat nume precum EOS, Kredyt Inkaso și APS, spun surse din piață.

”Strategia asumată de BCR este de reducere a portofoliului NPL, iar rezultatele sunt vizibile în scăderea continuă a ratei NPL, ajunsă deja sub 15% la jumătatea anului 2016”, au răspuns reprezentanții BCR la setul de întrebări al jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO privind vânzarea portofoliului neperformant Blue Lake.

Rata creditelor neperformante a scăzut în cazul BCR de la 23,1% în iunie 2015 până la 14% la finele primului semestru al acestui an, pe fondul continuării politicii sale de curățire a bilanțului și vânzarea accelerată a activelor toxice începută de Tomas Spurny și continuată de succesorul său la șefia BCR, Sergiu Manea, care a venit la conducerea băncii în urmă cu un an. Vânzarea accelerată a portofoliilor neperformante a permis, pe de o parte, creșterea profitabilității băncii prin deblocarea unor resurse alocate pentru provizioane, iar pe de altă parte, BCR s-a concentrat mai mult pe creditare.

BCR a realizat un profit net de 636 mil. lei (141,5 mil. euro) în primul semestru al acestui an și o producție de credite noi de peste 4,1 mld. lei (circa 900 mil. euro), acordate atât pe segmentul corporate, cât și retail.

Rezultatele BCR obținute în primul semestru trebuie citite în contextul în care banca a finalizat în luna iunie cea mai mare vânzare de credite neperformante din istoria pieței locale de profil prin intermediul tranzacției Tokyo, transferând un portofoliu cu o valoare nominală de aproximativ 1,1 mld. Euro către APS, IFC și Deutsche Bank.

BCR a finalizat pe 8 iunie vânzarea portofoliului neperformant Tokyo, pentru care a încasat un preț de aproximativ 150 mil. euro după transferul unui pachet de credite neperformante cu o valoare nominală de aproape 1,1 mld. euro către consorțiul APS – Deutsche Bank – International Finance Corporation, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. BCR nu a făcut public prețul de vânzare nici al portofoliului Tokyo, nici al altor portofolii vândute anterior.

Tot în intervalul iunie 2015 – iunie 2016, BCR a mai înregistrat un record încercând să vândă portofoliul neperformant Neptun, cu o valoare nominală de 2,7 mld. euro, însă în septembrie 2015 s-a văzut nevoit să retragă tranzacția de pe piață. După acest eșec, banca a regrupat activele în cadrul altor portofolii, cu o structură mai simplă, cu valori nominale mai mici și mai ușor de vândut.

Firma germană de administrare a datoriilor EOS, unul dintre cei doi cumpărători ai portofoliului Blue Lake, are deja o poziție puternică pe piața locală a administrării de creanțe, fiind unul dintre liderii acestui segment de afaceri. Compania condusă de către Adrian Boghiu și Georg Kovacs numără aproximativ 650 de angajați, conform datelor făcute publice de către EOS KSI România, și are o rețea de birouri în București și în alte 12 orașe mari din țară.

EOS și-a început operațiunile în România în 2002, fiind un pionier în sectorul local al administrării datoriilor. EOS KSI România, specializată în recuperarea creanțelor și una dintre firmele locale ale EOS, a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 60,7 mil. Lei și un profit net de 7,47 mil. Lei la un număr mediu de 561 de angajați, potrivit ultimului bilanț anual.

La nivel de grup, EOS a raportat o cifră de afaceri de 596,1 mil. Euro și un profit înainte de impozitare (EBT) de 181,4 mil. Euro pentru anul financiar 2015 – 2016. EOS face parte din grupul german Otto, o afacere cu sediul la Hamburg și cu venituri de 12 mld. euro pe an, controlată de familia fondatoare Otto.

Partenerul de achiziție al EOS la achiziția Blue Lake este compania norvegiană B2 Holding, care s-a mișcat repede pe piața românească în ultimele luni. Norvegienii au anunțat o strategie de creștere care vizează, în special, Europa Centrală și de Est, regiune în care România a fost cea mai mare și mai activă piață de tranzacționare a portofoliilor neperformante în 2015.

B2 Holding a cumpărat recent o firmă bulgară de recuperare a creanțelor activă la nivel local, Debt Collection Agency. B2 Holding a anunțat pe 9 mai un acord de achiziție a 100% din acțiunile DCA, firmă fondată în 2010 de către oamenii de afaceri bulgari Martin Despov și Nikolina Stancheva. Tranzacția a fost finalizată pe 10 iunie.

DCA are subsidiară în România din 2013. Compania numără 134 de angajați în Bulgaria și 25 de oameni în România.

DCA are în administrare un portofoliu de datorii cu o valoare nominală de circa 180 mil. euro. Compania a raportat pentru 2015 venituri de 5,9 mil. euro și un profit net de 1,9 mil. euro.

B2 Holding are pe bursa din Oslo o capitalizare de piață în valoare de 4,8 miliarde de coroane norvegiene (0,52 mld. euro) la o cotație de 13 coroane per acțiune. Principalii acționari sunt grupul suedez de servicii financiare Prioritet Group AB cu o participație de 13,85% din B2 Holding, și compania norvegiană de transporturi maritime Rasmussengruppen AS cu un pachet de 11,67%.

Pe piața de profil, principalele poziții sunt ocupate de către APS puternic înfipt pe segmentul portofoliilor neperformante corporate, Kruk lider de piață pe segmentul creditelor de consum, Kredyt Inkaso care a venit rapid de la zero la un portofoliu de circa 1 mld. Euro în circa trei ani și EOS, unul dintre cei mai vechi jucători pe piața de profil și în același timp unul dintre cei mai mari administratori de datorii la nivel local.

În acest an, cei mai activi cumpărători au fost APS (tranzacțiile Tokyo, Rosemary) și Kruk (tranzacțiile Elisabeth și Ursa), iar BCR a fost cel mai activ vânzător de active neperformante în ultimii doi ani.

BCR a semnat vânzarea portofoliului neperformant Blue Lake de circa 400 mil. euro către EOS și B2 Holding pentru un preț în jurul a 60 mil. Euro. BCR: “Strategia asumată de BCR este de reducere a portofoliului NPL, iar rezultatele sunt vizibile în scăderea continuă a ratei NPL, ajunsă deja sub 15% la jumătatea anului 2016″

Lasă un răspuns

UPDATE 8 SEPTEMBRIE “Strategia asumată de BCR este de reducere a portofoliului NPL, iar rezultatele sunt vizibile în scăderea continuă a ratei NPL, ajunsă deja sub 15% la jumătatea anului 2016”, au răspuns reprezentanții BCR la setul de întrebări al jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO privind vânzarea portofoliului neperformant Blue Lake.

BCR, cel mai activ vânzător de active bancare neperformante în ultimii ani, a semnat tranzacția de vânzare a unui pachet de credite neperformante cu o valoare nominală de aproximativ 400 mil. Euro, cunoscut investitorilor sub numele de cod Blue Lake.

Prețul de vânzare al portofoliului Blue Lake către EOS și B2Holding se situează în jurul valorii de 60 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Părțile implicate nu au putut fi contactate până la momentul publicării acestui articol pentru comentarii pe acest subiect.

BCR, cea mai mare bancă locală după active, a primit pe 13 iunie ofertele pentru portofoliul neperformant Blue Lake, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Printre finaliști s-au aflat nume precum EOS, Kredyt Inkaso și APS, spun surse din piață. Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 5 mai despre tranzacția Blue Lake a BCR.

EOS și B2Holding și-au împărțit portofoliul Blue Lake și lucrează deja pe anumite pachete de creanțe din portofoliu și cu alte firme specializate în recuperarea datoriilor.

Blue Lake este un portofoliu de retail garantat cu ipotecă. Circa 6.000 de proprietăți imobiliare, poziționate în București și la nivelul întregii țări, fac parte din pachetul de garanții care însoțește portofoliul.

BCR lucrează la tranzacția Blue Lake cu perechea PwC (consultant) – Schoenherr (firmă de avocatură), alături de care a bifat deja cea mai lungă serie de vânzări de astfel de portofolii mari locale.

Firma germană de administrare a datoriilor EOS are deja o poziție puternică pe piața locală a administrării de creanțe, fiind unul dintre liderii acestui segment de afaceri. Compania condusă de către Adrian Boghiu și Georg Kovacs numără aproximativ 650 de angajați, conform datelor făcute publice de către EOS KSI România.

Firma EOS KSI România a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 60,7 mil. Lei și un profit net de 7,47 mil. Lei la un număr mediu de 561 de angajați, potrivit ultimului bilanț anual.

La nivel de grup, EOS a raportat o cifră de afaceri de 596,1 mil. Euro și un profit înainte de impozitare (EBT) de 181,4 mil. Euro pentru anul financiar 2015 – 2016.

Partenerul de achiziție al EOS la achiziția Blue Lake este compania norvegiană B2 Holding, unul dintre liderii administrării de creanțe de pe piața din Europa.

B 2 Holding a raportat că a investit în al doilea trimestru al anului circa 72 mil. Euro în achiziția de portofolii neperformante în regiunea Balcanilor de Vest, unul garantat și unul mixt, potrivit raportului semestrial al companiei publicat la 26 august.

B2 Holding a cumpărat recent o firmă de recuperare a creanțelor activă la nivel local și are planuri de creștere în România, cea mai mare piață din regiunea Europei Centrale și de Est după mărimea portofoliilor neperformante tranzacționate în 2015.

Norvegienii au finalizat recent achiziția firmei bulgare de colectare a creanțelor Debt Collection Agency (DCA), care are operațiuni directe și în România.

B2 Holding a anunțat pe 9 mai un acord de achiziție a 100% din acțiunile DCA, firmă fondată în 2010 de către oamenii de afaceri bulgari Martin Despov și Nikolina Stancheva. Tranzacția a fost finalizată pe 10 iunie.

DCA are subsidiară în România din 2013. Compania numără 134 de angajați în Bulgaria și 25 de oameni în România.

DCA are în administrare un portofoliu de datorii cu o valoare nominală de circa 180 mil. euro. Compania a raportat pentru 2015 venituri de 5,9 mil. euro și un profit net de 1,9 mil. euro.

B2 Holding, activă deja în spațiul scandinav și al statelor baltice, are operațiuni și în piețele Europei Centrale și de Est (Polonia), respectiv Balcani (Bulgaria, România).

Ultimele mișcări din piață indică posibilitatea ca tandemul EOS – B2 Holding care a marcat achiziția portofoliului Blue Lake de la BCR să apară în aceeași formulă și la viitoarele tranzacții. Pe piața de profil, principalele poziții sunt ocupate de către APS puternic înfipt pe segmentul portofoliilor neperformante corporate, Kruk lider de piață pe segmentul creditelor de consum, Kredyt Inkaso care a venit rapid de la zero la un portofoliu de circa 1 mld. Euro în circa trei ani și EOS, unul dintre cei mai vechi jucători pe piața de profil și în același timp unul dintre cei mai mari administratori de datorii la nivel local.

În acest an, cei mai activi cumpărători au fost APS (tranzacțiile Tokyo, Rosemary) și Kruk (tranzacțiile Elisabeth și Ursa).

Subsidiara locală a Erste este cel mai activ vânzător de active bancare neperformante, pe fondul procesului amplu de curățire a bilanțului propriu pentru a elibera lichidități blocate în provizioane, pe de altă parte aceste acțiuni fac parte și din activitatea de restructurare a băncii.

BCR a realizat un profit net de 636 mil. lei (141,5 mil. euro) în primul semestru al acestui an, „susținut totodată de recuperări consistente ale unor credite neperformante precum şi de îmbunătățirea calității portofoliului”, potrivit reprezentanților băncii.

Rata creditelor neperformante a scăzut în cazul BCR de la 23,1% în iunie 2015 până la 14% la finele primului semestru al acestui an, pe fondul continuării politicii sale de curățire a bilanțului și vânzarea accelerată a activelor toxice. Rezultatele BCR obținute în primul semestru trebuie citite în contextul în care banca a finalizat în luna iunie cea mai mare vânzare de credite neperformante din istoria pieței locale de profil prin intermediul tranzacției Tokyo, transferând un portofoliu cu o valoare nominală de aproximativ 1,1 mld. Euro către APS, IFC și Deutsche Bank.

BCR a raportat în perioada menționată o producție de credite noi de peste 4,1 mld. lei (circa 900 mil. euro), acordate atât pe segmental corporate, cât și retail.

Banca a finalizat pe 8 iunie vânzarea portofoliului neperformant Tokyo, pentru care a încasat un preț de aproximativ 150 mil. euro după transferul unui pachet de credite neperformante cu o valoare nominală de aproape 1,1 mld. euro către consorțiul APS – Deutsche Bank – International Finance Corporation, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. BCR nu a făcut public prețul de vânzare nici al portofoliului Tokyo, nici al altor portofolii vândute anterior.

Piața tranzacțiilor cu credite neperformante din România a fost cea mai mare și mai activă în 2015 din rândul piețelor din regiunea Europei Centrale și de Est. Valoarea tranzacțiilor locale de profil este estimată la circa 1,5 mld. euro în 2015, iar în 2016 cifra ar putea ajunge spre 2 mld. euro. Prețurile de achiziție al acestor portofolii variază de la 0,5 – 1 eurocenți până la 25 de eurocenți în funcție de calitatea garanțiilor atașate portofoliilor, a vechimii creditelor cuprinse în pachet și a interesului stârnit printre investitori.

Anul trecut a marcat și un eșec major. Tranzacția Neptun prin care BCR a încercat să vândă un portofoliu neperformant de 2,7 mld. euro, cu o structură mixtă de active, a eșuat în septembrie. Ulterior, au fost regrupate activele în alte portofolii, așa ajungând pe piață tranzacția Tokyo și altele prin care BCR mai are de scăpat de stocuri de neperformante de circa 1 mld. euro.

Una dintre tranzacțiile de referință în ceea ce privește vânzarea portofoliilor de retail, garantate cu ipoteci, a avut loc în iulie 2015, când Volksbank România a transferat un portofoliu neperformant cu o valoare nominală de 495 mil. euro consorțiului format din Deutsche Bank, HIG Capital, AnaCap și APS. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Surse din piață estimează prețul de achiziție al portofoliului Volksbank la circa 17 eurocenți pentru fiecare euro la valoare nominală, ceea ce înseamnă o tranzacție de peste 84 mil. Euro, conform datelor disponibile din piață pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, neconfirmate de către părțile implicate în tranzacție.

Fondul de investiții 3TS Catalyst România va investi 0,7 mil. Euro pentru preluarea unei participații finale de 30 – 40% în platforma de recrutare SmartDreamers, în care au investit anterior și cei doi Managing Partneri ai firmei de avocatură Eversheds România. Marius Ghenea, partener 3TS Catalyst România: Anul viitor vom avea companii din portofoliu pentru primele exituri. 3TS Capital Partners discută o achiziție cu un alt fond de investiții aflat sub administrare

Lasă un răspuns

Fondul de investiții 3TS Catalyst România a anunțat, marți, că va investi 0,7 mil. Euro pentru a prelua o participație minoritară semnificativă în platforma de recrutare SmartDreamers din Târgu Mureș, aceasta fiind a zecea companie intrată în portofoliul managerului de capital de risc.

Afacerea Smart Dreamers a fost fondată în 2014 de către Adrian Cernat, Marius Huza și Mihai Ceușan și a trecut până acum prin două runde succesive de investiții realizate de investitori de tip business angels.

La finele lui 2014, platforma de recrutare a obținut o investiție de la Radu Atanasiu, Mălin Ștefănescu și Danu Temelie în valoare de peste 100.000 de euro.

În 2015, SmartDreamers obține cea de-a doua investiție în euro, care conduce la schimbarea structurii de acționariat, grupului de investitori și fondatorilor Adrian Cernat, Marius Huza și Mihai Ceușan alăturându-li-se oamenii de afaceri Mihai Guia, Cristian Lina și Octav Cobzăreanu. Mihai Guia și Cristian Lina sunt Managing Partneri ai biroului local al firmei britanice de avocatură Eversheds.

Odată cu cea de-a doua infuzie de capital, destinată extinderii business-ului în piața din Ungaria cât și în alte piețe la nivel internațional, compania cedează 11% din acțiuni către cei șase business angeli.

În prezent, Smart Dreamers este utilizată de peste 2.000 de companii şi peste 100.000 de candidați în baza de date.

La finalul anului 2015 Smartdreamers a înregistrat o cifră de afaceri netă de 169.058 lei (aproximativ 0,04 mil.euro), o pierdere netă de 678.684 lei ( 0,15 mil.euro ) și un număr mediu de 9 salariați.

Investiția în SmartDreamers marchează finalizarea perioadei inițiale de investiții a fondului Catalyst România. Pachetul pe care Catalyst România îl va prelua în final este de aproximativ 30 – 40%, după cum a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Marius Ghenea, Director de investiții al Catalyst România.

Fondul de investiții Catalyst România investește capital în companii nu prin achiziția de acțiuni, ci prin aport la majorare de capital printr-un așa – numit cash in (banii investiți rămânând în companie – n.r.).

Catalyst România a investit până acum de la lansarea fondului în 2013 aproximativ 10 mil. Euro din capitalul total de 15 mil. Euro pe care îl are la dispoziție. Pe lângă investițiile inițiale, sunt investiți bani din fond și pentru runde de capitalizare ulterioare.

“Finanțăm și achiziții făcute de companiile din portofoliu dacă acestea identifică astfel de ținte pe piețele din străinătate”, a explicat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Marius Ghenea.

Tichetul de investiții al Catalyst România se situează între 0,5 și 1,5 mil. Euro per investiție inițială, care poate fi ulterior completată prin runde ulterioare de investiții.

Astfel, cea mai importantă investiție a Catalyst România pentru o companie din portofoliu ajunge la aproximativ 2 mil. Euro și este în retailerul online Elefant.ro, în care în iulie a fost atras și managerul de capital Axxess Capital, care investește 5 mil. Euro pentru preluarea a 30% din companie. În schimb, în afacerea Avocatnet, Catalyst România a investit aproximativ 0,35 mil. Euro.

Catalyst România este un fond de investiții cu o durată de viață de zece ani. Durata tipică a unei investiții într-o companie este între 3 și 5 ani, după care fondul se pregătește să-și facă exitul.

Banii investiți de către Catalyst România provin din fonduri europene puse la dispoziția întreprinderilor mici și mijlocii prin programul JEREMIE, de la Fondul European de Investiții, fondul de investiții 3TS Capital Partners, BT Asset Management (parte a grupului financiar Banca Transilvania), SIF Moldova, Certinvest Pensia Mea și alți investitori.

La conferința de presă dedicată investiției Catalyst România în Smartdreamers au fost prezenți și Camelia Drăgoi, manager de mandat pentru investiția Catalyst din partea Fondului European de Investiții, respectiv Costin Tărăcilă, Managing Partner al firmei de avocatură RTPR Allen & Overy care asigură consultanța juridică pentru fond la aceste tranzacții.

“Nu suntem în perioada de exit. Anul viitor vom avea companii pentru primele exituri“, a precizat Marius Ghenea, Director de investiții al 3TS Catalyst România.

Potrivit acestuia, există discuții pentru exit, cât și pentru creșterea companiei la VectorWatch.

În acest moment, Catalyst România are în portofoliu firmele 123ContactForm SRL (dezvoltator de soft pentru formulare și chestionare online), Vola.ro, Elefant.ro, Simartis Telecom, Inteligo Media (care administrează portalul de informație legislative și juridică Avocatnet.ro), GreenHorse Games, VectorWatch, SmartBill (administrată de Intelligent IT), Marketizator Friends și Smartdreamers.

Fondul este administrat de către 3TS Capital Partners, una dintre cele mai importante companii de private equity şi venture capital din Europa Centrală şi de Est.

Din echipa 3TS responsabilă de investițiile Catalyst fac parte Marius Ghenea – partener Catalyst România, Sever Totia – partener Catalyst România, Jozsef Kover – partener 3TS Capital Partners și Alina Georgescu, Office Manager.

Sever Totia, investitor cu experiență pe piața americană, intră în echipa de administrare a fondului și va ajuta la dezvoltarea companiilor din portofoliu către exit, cu predilecție către investitorii din SUA.

3TS Capital Partners este unul dintre cei mai focusați manageri de capital pe investiții în zona de Tehnologie Media și Telecom. 3TS Capital Partners investește acum și dintr-un fond de investiții de talie mult mai mare, a cărui capitalizare depășește 100 mil. Euro și unde tichetul de investiții este de circa 5 – 7 mil. Euro.

“3TS are cu fondul de investiții cel mare un proiect de achiziție în zona TMT în România “, a spus pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Marius Ghenea.

Pe piața de private equity, Catalyst România este un fond de investiții cu capital de creștere care se adresează companiilor tinere din domeniul tehnologiei, sector care este vizat și de alți manageri de fond cum este cazul Earlybird, care a investit recent în afacerea DCS Plus.

Braas Monier preia o capacitate de producție de țiglă a CRH de la Craiova într-o tranzacție totală de 8 mil. Euro. Achim Schreck, Braas Monier: “Am lucrat în tranzacție cu echipe românești ale unor firme internaționale de consultanță”. Cumpărătorul a cheltuit la nivel de grup 50 mil. Euro pe achiziții în 2015 și se simte “confortabil” cu un nivel similar și în acest an

Lasă un răspuns

Grupul german Braas Monier, proprietarul producătorului de ţiglă ceramică și din beton Bramac – Sisteme de Învelitori, a semnat un acord pentru achiziția unei fabrici de țiglă din beton din Craiova, pentru o sumă de aproximativ 33 de milioane de lei (aprox. 8 mil.euro), potrivit unui anunț al grupului. Capacitatea de producție aparținea Elpreco Craiova, companie aflată în portofoliul grupului irlandez de material de construcții CRH.

Investiția totală include prețul de achiziție, costurile legate de achiziție, inclusiv de integrare, finanțarea nevoilor suplimentare de capital de lucru și cheltuieli suplimentare de capital.

“Achiziția a fost finanțată din surse interne ale Braas Monier Building Group. Am fost sprijiniți de echipe românești ale unor firme internaționale de consultanță”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Achim Schreck, director de comunicare și pentru relația cu investitorii al grupului german.

Produsele fabricii achiziționate vor fi vândute în viitor sub numele de marcă Getica.

Prin preluarea fabricii, BRAMAC își consolidează poziția pe piața locală și câștigă o bază de clienți mai largă.

Achiziția este de așteptat să se închidă la începutul celui de-al patrulea trimestru din 2016.

“Nu comentăm referitor la potențiale viitoare achiziții. La nivel de grup, am cheltuit aproximativ 50 mil. Euro pe achiziții în 2015 și ne-am simți confortabili cu un nivel similar în 2016 și mai departe”, a mai spus pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Achim Schreck din partea Braas Monier.

Producția de țiglă este însă aria principală de afaceri pentru Bramac, companie care până în urmă cu câțiva ani era controlată în ponderi egale de către producătorul austriac de cărămizi Wienerberger și gigantul francez de materiale de construcții Lafarge. Din 2011, afacerea Bramac are ca unic proprietar grupul german Braas Monier.

”Activitatea de construcție în diferite părți din sud-estul Europei a început să-și revină după mai mulți ani de declin constant. În România, Bulgaria și Serbia, care sunt potențiale zone de vânzare ale fabricii achiziționate, numărul de locuințe în 2015 era încă aproape un sfert sub nivelul din 2009, dar este de așteptat să crească din nou cu până la 20% până în 2017”, a explicat motivul tranzacției, Pierre-Marie De Leener, CEO și președinte al board-ului Grupului Braas Monier.

Compania austriacă Bramac a devenit în anul 2004 producător local de tiglă din beton, în urma unei investiții de 6 mil. euro în construirea de la zero a unei fabrici de profil la Sibiu.

Grupul Braas Monier Building avea la 30 iunie operațiuni în 36 de țări și 118 fabrici de producție, și un număr de aproximativ 7.700 de angajați.

În anul 2015, grupul Braas Monier a raportat venituri de 1,256 mld.euro. Acțiunile companiei sunt listate pe bursa de la Frankfurt. Principalii săi acționari sunt investitori instituționali și bănci. 40 N Latitude SPV – F Holdings Sarl are 29,11% din acțiunile companiei, Wellington Management Group are 9,89%, Monier Holdings SCA 10,77%, iar Lucerne Capital Management 5,05%.

RCS & RDS pregătește ridicarea plafonului pentru contractarea de finanțări noi până la un nivel record de 1,6 mld. Euro. Compania își creează spațiu de manevră pentru refinanțarea datoriei prin emisiune de obligațiuni și credite bancare, precum și pentru “alte scopuri” corporative

Lasă un răspuns

Grupul de comunicații RCS & RDS, unul dintre jucătorii majori din piața locală de profil, și-a majorat plafonul – țintă pentru contractarea de finanțări noi în perioada următoare până la un nivel total de până la 1,6 mld. Euro, potrivit completărilor aduse convocatorului adunării generale a acționarilor pentru data de 3 octombrie.

Astfel, convocatorul inițial, publicat săptămâna trecută, stabilea aprobarea uneia sau mai multor finanțări, care include și o posibilă emisiune de obligațiuni, cu o valoare totală de până la 600 mil. Euro și cu rambursare pe o perioadă de până la zece ani. Acest plafon a fost acum majorat până la 800 mil. Euro, conform convocatorului adunării generale extraordinare a acționarilor.

De asemenea, compania a modificat în mod similar și plafonul pentru contractarea a unul sau a mai multor credite cu o valoare totală de până la 800 mil. Euro de la bănci, fonduri de investiții, alte instituții de credit, față de 600 mil. Euro anterior. Un plafon de finanțare de asemenea anvergură cu expunere pe un singur client se pretează, în mod obișnuit, structurării unor sindicalizări bancare, model de finanțare prin care băncile își împart expunerea în cadrul împrumutului. O astfel de tranzacție este de așteptat să se coaguleze în jurul băncilor care au finanțat și refinanțat RCS & RDS în ultimul deceniu, adică un grup de finanțatori din care fac parte ING Bank, UniCredit, Citi sau BRD. În grupul de finanțatori ai RCS & RDS a intrat și Banca Transilvania, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Până acum, cel mai mare împrumut sindicalizat accesat de către RCS & RDS a fost în 2007, când compania s-a reorientat de la planul de listare pe bursa de la Londra către un credit de 500 mil. dolari de la un consorțiu de bănci cu Citibank și ING Bank în rol de aranjori, din care făceau parte atunci ABN Amro Bank România, ABN Amro Bank NV, Allied Irish Banks PLC, Bank Austria Creditanstalt AG, Citibank Europe PLC, Commerzbank AG Poboc Praga, Commerzbank Zrt, EFG Privatebank Luxemburg, ING Bank NV, Raiffeisen Zentralbank Osterreich AG, Raiffeisenlandesbank Niederoesterreich Viena AG și Raiffeisenlandesbank Oberoesterreich AG.

Această “putere de foc” mărită, de până la 1,6 mld. euro, va fi folosită de către RCS & RDS pentru refinanțarea datoriilor societății, precum și pentru “alte scopuri ale Consiliului de administrație”, după cum se arată în convocatorul adunării generale a acționarilor. Acționarii vor putea astfel pe 3 octombrie să dea mandat pentru un spațiu mai larg de manevră Consiliului de administrație, care dincolo de plata datoriilor actuale, valoarea obligațiilor de plată situându-se la aproximativ 1,15 mld. Euro, ar putea viza alte scopuri corporative, inclusiv posibile noi investiții sau achiziții.

RCS & RDS, compania controlată de omul de afaceri Zoltan Teszari, are la îndemână posibilitatea redeschiderii la începutul lunii noiembrie a emisiunii de obligațiuni de 450 mil. Euro din 2013 cu scadența în 2020. Obligațiunile emise de compania – mamă a RCS & RDS din Olanda, Cable Communications Systems NV, au fost plasate la o dobândă anuală de 7,5% în 2013, iar acum compania are ocazia de a ieși pe piețele financiare internaționale cu o nouă emisiune la o dobândă mult mai mică.

În Europa Centrală și de Est, Energy Holding Bulgaria a vândut pe 27 iulie obligațiuni internaționale de 550 mil. euro cu maturitate în 2021 la o dobândă a cuponului de 4,875%, în timp ce firma petrolieră ungară MOL a vândut în aprilie obligațiuni internaționale de 750 mil. euro cu scadența peste 7 ani la o dobândă de 2,625%.

Pentru noua emisiune de obligațiuni, RCS & RDS a mandatat un consorțiu format din băncile de investiții JP Morgan, Citi și Deutsche Bank, dar și bănci locale precum ING Bank, UniCredit și BRD. De asemenea, firmele de avocatură Clear Gottlieb Steen & Hamilton și Freshfields Deringer Bruckhaus coordonează consultanța juridică pentru noua emisiune de obligațiuni a RCS & RDS, în timp ce firma de avocatură Clifford Chance Badea consiliază băncile pentru aspectele de drept local, iar Peli Filip sunt, în mod traditional, avocații emitentului, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Discuțiile pentru noua emisiune de titluri au pus pe masa varianta unei vânzări de obligațiuni emise în euro și în lei.

Compania controlată de către omul de afaceri Zoltan Teszari are din 4 noiembrie 2013 (de la emisiunea de obligațiuni) o ipotecă pe acțiuni pusă în favoarea creditorilor săi reprezentați prin Wilmington Trust Limited Londra, valoarea obligațiilor garantate fiind de 1,15 mld. Euro.

Atât RCS & RDS, cât și compania – mamă înregistrată în Olanda, Cable Communications Systems NV, sunt debitori ipotecari ai Wilmington Trust. Aceasta este o companie americană, parte a M&T Bank Corporation, care oferă servicii fiduciare, de agent de garanții pentru investitori în cadrul unor tranzacții de vânzare acțiuni sau obligațiuni, precum și alte servicii cu scop special pentru companii, bănci sau investitori.

RCS & RDS are nevoie de aceste împrumuturi pentru a-și executa strategia care cuprinde pe lângă programele curente de investiții și intrări în sectoare noi, în ultimii ani înregistrând astfel achiziții sau crearea de portofolii în zone precum piața de media și cea de energie. Ținta majoră a RCS & RDS în ultimii ani a devenit piața de energie, unde încearcă să-și asambleze primul profil de furnizor multiplu de utilități la nivel local prin adăugarea în portofoliul său de clienți de internet fix, internet mobil, cablu TV, telefonie mobilă și de furnizor de electricitate.

Profitabilitatea constantă a companiei din operațiunile de pe piața de cablu TV și internet permite RCS & RDS să-și rostogolească periodic împrumuturile contractate de la bănci.

Pe 17 iunie 2015, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră despre negocierile RCS&RDS privind contractarea unui credit sindicalizat de 1,2 mld. Lei (circa 270 mil. Euro) de la UniCredit, ING, Citi și BRD pentru a-și refinanța credite din 2013.

O altă tranzacție pe care RCS & RDS o pregătește în acest an este listarea pe bursă a unui pachet de până la 25% din acțiuni, tranzacție estimată în jurul a 400 – 500 mil. Euro de către surse din piață, după cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 13 aprilie 2016. Mandatul pentru tranzacția care vizează bursa de la București, deși nu este exclusă listarea pe o bursă externă, aparține unui consorțiu format de băncile de investiții Deutsche Bank și Citi, respectiv băncile locale BRD, Raiffeisen și casa de brokeraj Wood.

Mișcarea ar permite exitul acționarilor minoritari străini în special pentru fondul de investiții Eton Park și americanul de origine britanică Wayne Grant Quasha, care dețin împreună prin vehiculul de investiții Carpathian Cable Investment Limited (Quadrant) 21,42% din Cable Communications Systems NV, firma – mamă care are 95,92% din RCS&RDS, conform datelor făcute publice în noiembrie 2013 în prospectul de emisiune a obligațiunilor. Documentul citat indica faptul că Eton Park deținea un pachet de 6,85%, Wayne Quasha 13,7%, iar austriacul Gustav Wurmbock, managing partner la fondul de investiții EPIC, era raportat cu un pachet de 3,26%. În afara acestora, pe lista acționarilor minoritari cu pachete importante se mai aflau la acea dată Stefozar Bugarski cu 3,92%, Nicușor Dorel Schelean cu 3,64%, Ioan Bendei cu 3,41% și Gheorghe Maftei cu 3,32%.

Față de acțiunile comune, acțiunile preferențiale sunt văzute de investitori ca un instrument hibrid, care sunt însă subordonate ca și rang obligațiunilor.

Zoltan Teszari, 46 ani, este fondatorul și acționarul care deține pachetul de control al companiei, cu drepturi de vot reprezentând 63,69% în RCS Management, care la rândul său controlează 63,02% din drepturile de vot în RCS&RDS, potrivit datelor făcute publice în urmă cu aproape trei ani.

Compania a anunțat în luna aprilie că are în portofoliul de clienți peste 2 milioane de conexiuni de internet fix, aproximativ 2,7 milioane de clienți de cablu TV, circa 700.000 de clienți de servicii DTH, respectiv 1,4 milioane de clienți pentru linii de telefonie fixă.

Principalii săi concurenți pe piețele de profil sunt Telekom România, UPC, Orange și Vodafone.

Compania a raportat pentru 2015 venituri totale de 2,698 mld. lei (peste 607 mil. euro, calculate la cursul mediu anual comunicat de BNR – n.r.), o pierdere de 22,9 mil. lei (5,2 mil. euro) la un număr mediu de 10.579 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice. Același bilanț indică datorii totale de 4,42 mld. lei (0,99 mld. euro), creanțe de aproape 700 mil. lei (156 mil. euro) și capitaluri totale de 559 mil. lei (125,9 mil. euro).

BERD acordă un împrumut de 25 milioane de euro producătorului de profile din aluminiu Universal Alloy Corporation Europe din Maramureș

Lasă un răspuns

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) acordă un împrumut de 25 milioane euro producătorului de piese din aluminiu pentru aeronave Universal Alloy Corporation Europe (UACE), pentru a impulsiona industria aerospațială din România.

Împrumutul reprezintă o extindere a finanţării acordată de BERD companiei cu sediul în Maramureş în anul 2012.

Universal Alloy Corporation Europe, înființată în anul 2008 ca filială a grupului elveţiano-austriac Montana Tech Components, furnizează componente celor mai importanţi producători de aeronave, precum Airbus, Boeing, Bombardier şi Premium Aerotech.

Împrumutul BERD va permite UACE să crească capacitatea tuturor activităţilor şi va susţine introducerea tehnologiilor inovatoare, precum reciclarea completă a reziduurilor metalice.

De asemenea, compania va continua pregătirea şi formarea personalului local prin implementarea de noi competenţe şi know-how în România.

“Succesul companiei UACE demonstrează faptul că România poate deveni un adevărat centru de producţie, capabil să atragă investitori străini către forţă de muncă calificată. Suntem încântaţi să avem un rol în dezvoltarea industriei aerospaţiale din România în momentul în care sectorul de producţie devine tot mai sofisticat”, a declarat Matteo Patrone, Director Regional BERD pentru România şi Bulgaria.

EximBank a acordat un plafon multiprodus de 46,5 milioane de lei producătorului de ulei vegetal Prutul Galați pentru finanțarea comerțului cu cereale

Lasă un răspuns

EximBank a acordat companiei Prutul SA, unul dintre principalii producători de ulei vegetal din România, un plafon multiprodus în valoare de 46,5 milioane de lei pentru finanțarea activității de trading cu cereale.

Plafonul include o linie de credit în valoare de 40 de milioane de lei pentru asigurarea capitalului circulant în activitatea de comerț cu cereale și o linie de trezorerie pentru tranzacții forward de 6,5 milioane de lei care să asigure companiei protecție împotriva riscului valutar aferent activității de export.

”Susținerea proiectelor din agribusiness rămâne o prioritate pentru noi, mai ales că vorbim despre un domeniu care încă oferă oportunități pentru dezvoltarea de afaceri solide, așa cum este cazul companiei Prutul, una dintre puținele business-uri antreprenoriale românești care se poziționează ca un jucător de top pe acest segment”, a afirmat Traian Halalai, președintele executiv al EximBank.

Compania Prutul, al cărei proprietar este omul de afaceri Marian Andreev, deține fabrica de ulei Prutul din Galați și 22 de capacități de depozitare a cerealelor și oleaginoaselor în 9 județe din țară. Compania deține mărcile de ulei Spornic, Prutul, Bonatello, Picasol (ulei de măsline), Surâsul Soarelui și Boniflor.

Prutul S.A. a încheiat anul 2015 cu o cifră de afaceri de 735 milioane de lei (165,5 mil. euro), un profit net de 3,53 milioane de lei (0,8 mil.euro) și un număr de 629 salariați.

Polonezii de la Asseco și norvegienii de la Visma, pe lista investitorilor care și-au exprimat interesul pentru TotalSoft, proaspăta achiziție a turcilor de la Logo

Lasă un răspuns

Pe lista investitorilor care s-au arătat interesați de procesul de vânzare al TotalSoft s-au aflat investitori strategici precum Asseco din Polonia și Visma din Norvegia, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Ambele companii sunt déjà active pe piața românească de profil și au făcut anterior achiziții locale.

Compania turcească Logo a semnat pe 2 septembrie la București contractul de achiziție al pachetului de 100% din acțiunile TotalSoft pentru care a plătit vineri 30,2 mil. Euro către fondul de investiții Global Finance (cu un pachet de peste 88%), Liviu Drăgan (cu o participație de circa 10%) și Florin Manea (cu un pachet de peste 1%).

Procesul de vânzare al TotalSoft a fost pornit în 2015 de către banca de investiții britanică Clearwater, mandatată să se ocupe de tranzacția de exit a fondului elen de investiții Global Finance.

Asseco și-a construit poziția pe piața de IT din România printr-o serie de achiziții. În 2007, firma poloneză a cumpărat la pachet 70% din acțiunile Net Consulting și Fiba Software, valoarea tranzacțiilor fiind de 13,5 mil. Euro.

În 2009, Asseco a plătit 7,7 mil. Euro pentru achiziția furnizorul de soluții IT Professional Bank Systems & Software (Probass), conform Bloomberg. Ulterior, toate companiile cumpărate au fost fuzionate în cadrul Asseco SEE SRL.

Întrebată dacă Asseco este interesată de achiziția TotalSoft, Monika Perek, Chief Marketing Officer la Asseco South Eastern Europe SA răspundea pe 23 februarie printr-un email jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO: “Referitor la solicitare, vă informăm că noi nu comentăm orice speculație cu privire la achizițiile noastre”.

Asseco SEE SRL a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 106,98 mil. Lei și un profit net de 3 mil. Lei la un număr mediu de 145 angajați.

Visma este o companie norvegiană, cu venituri anuale de circa 900 mil. Euro pe an și EBITDA de aproape 190 mil. Euro.

Visma a intrat în România în 2006 prin deschiderea centrului de cercetare și dezvoltare de la Timișoara. În 2007, Visma devine acționarul firmei Multimedia Capital Romania din Sibiu, fondată în anul 1999, având un număr de 39 de angajați. În anul 2009 Visma Software Timișoara și Visma Software Sibiu fuzionează, devenind Visma Software SRL cu sediul social în Sibiu și punct de lucru în Timișoara.

În anul 2008 Visma își lărgește activitatea deschizând o nouă firmă, Visma Software Romania SRL, aceasta activând în domeniul serviciilor de natură economică, deservind clienți din Scandinavia.

A urmat o creștere organică, la sfârșitul anului 2014 având un număr de 232 de angajați in divizia de software și peste 200 de angajați în divizia de servicii.

Reprezentanții Visma nu au putut fi contactați până la momentul publicării acestui articol.

Logo, cumpărătorul TotalSoft,a precizat pe 2 septembrie că achiziția a fost finanțată în proporție de 57% în numerar, iar restul de 43% prin credit bancar.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat în premieră tranzacția de exit a fondului de investiții Global Finance din TotalSoft pe 26 octombrie 2015.

De asemenea, pe 1 septembrie, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat, de asemenea, în premieră că Logo semnează achiziția TotalSoft pentru un preț de aproximativ 30 mil. Euro, informații confirmate prin anunțul oficial de astăzi al cumpărătorului.

Potrivit informațiilor făcute publice de către cumpărător, Logo Yazilim Sanayi ve Ticaret a cumpărat pachetul integral de acțiuni la TotalSoft pentru o valoare de întreprindere de 30 mil. Euro.

Prețul plătit reflectă o evaluare a companiei la un multiplu de 8,6 aplicat EBITDA înregistrat în 2015, când valoarea acestui indicator a fost de 3,48 mil. Euro. Raportat la EBITDA bugetat pentru acest an, de peste 4 mil. Euro, prețul plătit evaluează TotalSoft în jurul unui multiplu de 7 EBITDA.

Vânzătorii au fost asistați pe zona de consultanță juridică de către casa de avocatură RTPR Allen & Overy, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Surse din piață susțin că Logo intenționează să acopere o parte din achiziția TotalSoft cu un împrumut de la ING Bank România. Reprezentanții Logo și cei ai ING Bank nu au putut fi contactați până la momentul publicării articolului pe marginea acestui subiect.

Cu această tranzacție, Global Finance își face exitul din afacerea TotalSoft la 11 ani după ce a cumpărat un pachet de 88%.

Fondul elen de investiții a realizat în vară și exitul din afacerea de reciclare Green Group astfel că Global Finance mai are în acest moment în România portofoliul de proprietăți imobiliare, unde investițiile s-au derulat printr-un fond special dedicat pieței imobiliare din regiune.

Liviu Drăgan, fondator al TotalSoft și unul dintre vânzătorii companiei în tranzacția încheiată, își păstrează poziția de conducere, ca și alți membri ai echipei de management, potrivit declarațiilor lui Liviu Drăgan făcute pe 2 septembrie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Vânzările pe piețele internaționale au avut o pondere de 23% în vânzările totale ale TotalSoft din 2015. Anul trecut, TotalSoft a înregistrat venituri de 21,3 mil. Euro, iar pentru primul semestru al acestui an a raportat venituri de 10,65 mil. Euro. Câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) au fost în primele șase luni ale anului de 1,97 mil. Euro.

Potențialul de creștere al pieței locale de IT a fost miza achiziției pentru compania turcească Logo, care urmărește o creștere a expunerii sale pe piețele internaționale.

Logo a plătit astăzi 30,2 mil. Euro pentru achiziția a 100% din TotalSoft. Bancherii de investiții britanici de la Clearwater și firma de avocatură RTPR Allen & Overy au asigurat servicii de consultanță de partea vânzătorului. Liviu Drăgan, vânzător al companiei pe care a fondat-o: “Vânzarea a fost o dorință. Managementul companiei rămâne și după tranzacție, avem un potențial mare de dezvoltare cu Logo”

Lasă un răspuns

Compania turcească Logo a anunțat, astăzi, că a cumpărat 100% din acțiunile TotalSoft pentru un preț total de 30,246 mil. Euro. Cumpărătorul a precizat că achiziția a fost finanțată în proporție de 57% în numerar, iar restul de 43% prin credit bancar.

Logo Software Investment SA, subsidiară deținută integral de compania turcească, este cumpărătorul acțiunilor TotalSoft în baza acordului încheiat cu Ferabosco Investments Limited și fondul de investiții South Eastern Europe Fund LP, administrat de către Global Finance. Astfel, Global Finance își vinde participația de circa 90% din TotalSoft, exitul fiind realizat împreună cu acționarii minoritari ai companiei – Liviu Drăgan, director general și fondator al companiei (o participație de circa 10%), respectiv Florin Manea, directorul tehnic al companiei (cu un pachet de peste 1%).

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat în premieră tranzacția de exit a fondului de investiții Global Finance din TotalSoft pe 26 octombrie 2015.

Tranzacția a fost semnată și finalizată astăzi la București, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Vânzătorii au organizat un proces competitiv pentru atragerea investitorilor interesați, prin acordarea mandatului de vânzare al TotalSoft către banca britanică de investiții Clearwater. De asemenea, vânzătorii au fost asistați pe zona de consultanță juridică de către casa de avocatură RTPR Allen & Overy, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cu această tranzacție, Global Finance își face exitul din afacerea TotalSoft la 11 ani după ce a cumpărat un pachet de 88%.

Liviu Drăgan, fondator al TotalSoft și unul dintre vânzătorii companiei în tranzacția încheiată astăzi, își păstrează poziția de conducere.

Contactat telefonic, Liviu Drăgan a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO: “Vânzarea (pachetului deținut – n.r.) a fost o dorință. Managementul companiei rămâne și după tranzacție, avem un potențial mare de dezvoltare cu Logo”.

Achiziția TotalSoft întărește potențialul de creștere pentru Logo pe piețele internaționale și dă posibilitatea unui transfer de know – how al Logo pe partea de soluții pentru IMM-uri către piața din România.

Turcii de la Logo cumpără afacerea TotalSoft pentru aproximativ 30 mil. euro. Fondul de investiții elen Global Finance semnează tranzacția de exit din compania IT condusă de antreprenorul Liviu Drăgan

Lasă un răspuns

Compania turcească Logo Yazilim, aflată în portofoliul fondului de investiții Mediterra, semnează achiziția Total Soft, tranzacție prin care fondul grecesc Global Finance își face exitul. Valoarea tranzacției de exit este de aproximativ 30 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția de vânzare a pachetului de 90% din Total Soft de către Global Finance a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 26 octombrie 2015.

Pe 4 aprilie, Logo a informat investitorii că a semnat un acord neangajant cu Ferabosco Investments Limited și South Eastern Europe Fund LP, administrate de Global Finance, în vederea unei achiziții de acțiuni la TotalSoft.

Reprezentanții Logo, ai Global Finance și ai TotalSoft nu au putut fi contactați pentru comentarii până la momentul publicării acestui articol.

Logo Yazilim, una dintre cele mai mari companii de IT&C din Turcia, a fost fondată în 1984. În anjul 2000, acțiunile Logo au fost listate pe bursa de la Instanbul. În 2013, fondul de investiții Mediterra Capital Partners a preluat un pachet de 34,60% din acțiunile companiei. Participația Mediterra în Logo este de 37,1%, în timp ce pachetul de acțiuni listat pe bursă este de circa 25,8%, conform datelor făcute publice în raportul anual al companiei.

Pentru 2015, Logo a raportat venituri nete din vânzări de 128,8 milioane de lire turcești (38,8 mil. euro) și un profit net de 39,9 milioane de lire turcești (12 mil. euro). Marja de profit operațional a fost de 31%. Activele totale ale Logo erau la finele anului trecut de 202,3 milioane de lire turcești (60,9 mil. euro).

Mediterra Capital Partners este un manager de fonduri de investiții înființat în 2011. Primul fond ridicat are un capital de investiții de 164 mil. euro. Tichetul de achiziție al Mediterra este cotat între 15 și 60 milioane de euro per tranzacție, iar ținta sa sunt companii cu o valoare de întreprindere între 25 și 200 mil. euro. Printre investitorii de capital se află BERD, IFC, Fondul European de Investiții, FMO, Alpinvest (al doilea fond din lume ca mărime care investește în fonduri de investiții), Siguler Guff (care împreună cu afiliații săi administrează active de peste 10 mld. dolari), precum și familii bogate din Turcia.

Global Finance a finalizat în aprilie 2005 achiziția unui pachet de 88% din acțiunile TotalSoft, fondată în 1994 de către antreprenorul din IT Liviu Drăgan, astăzi acționar minoritar în afacere. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică, însă a fost estimată de surse din piață în jurul a 7,7 mil. euro. Restul de acțiuni îl deține Liviu Drăgan, care conduce compania în calitate de director general, cu un pachet de 7,90%, și Florin Manea, cu 1,58% din acțiuni, conform ultimelor date disponibile.

În tranzacția de acum 10 ani, fondurile de investiții The Black Sea Fund LP și Global Bulgaria & Romania Growth Fund CV, ambele administrate de Global Finance, au cumpărat pachetul de acțiuni majoritar la TotalSoft, în contextul exitului făcut de fondul de investiții SEAF Transbalkan Romania Fund. După 4 ani ca acționar majoritar, SEAF Transbalkan Romania Fund obținea de pe urma tranzacției de exit un randament anual de peste 60% raportat la investiția făcută în TotalSoft.

În mandatul de 4 ani al SEAF Transbalkan Romania Fund, TotalSoft și-a majorat de patru ori vânzările până la 5,1 mil. dolari, iar câștigurile înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) au crescut de peste 8 ori de la 0,14 mil. dolari până la 1,2 mil. dolari, potrivit datelor făcute publice la momentul tranzacției de către fondul de investiții care și-a făcut exitul.

Sub Global Finance, TotalSoft a continuat creșterea exponențială a afacerilor, conturându-și un profil de jucător regional și extinzându-și numărul piețelor unde exportă soft-uri și servicii de IT.
Ultimul bilanț anual al TotalSoft SA indică un profit net de 2,9 milioane de lei (0,65 mil. euro) la o cifră de afaceri netă de 94,8 milioane de lei (21,3 mil. euro) și un număr mediu de 427 de angajați.

Global Finance este un manager de fonduri de investiții, care se află în faza de dezinvestire a portofoliului local.

Administratorul elen de capital privat a făcut în România 12 investiții de capital (fără a include imobiliarele) pentru un ordin total de 100 milioane de euro. Primele achiziții, în anii ’90, au fost de un ordin între 2 și 4 milioane de dolari în timp ce cele mai recente sunt de ordinul 15 – 25 milioane de euro.

În vara acestui an, Global Finance și-a făcut exitul și din afacerea Green Group vânzându-și participația alături de BERD către managerul de capital privat de talie regională Abris Capital. În urma exitului, Global Finance și BERD și-au dublat banii investiți în urmă cu aproape patru ani în afacerea de reciclare Green Group.

Global Finance, care s-a concentrat pe investiții în Europa de Sud-Est, a avut în portofoliul său local de-a lungul timpului și alte companii precum producătorul de medicamente Sicomed (exitat în 2005, astăzi funcționează sub numele de Zentiva România), lanțul de magazine GSM Germanos (astăzi în portofoliul Telekom România), compania de telefonie mobilă Orange România (parte acum a grupului France Telecom), lanțul de magazine la Fourmi (Mega Image sub mandatul belgienilor de la Delhaize) și afacerile de IT TotalSoft și Axigen (participație vândută în 2011).

Global Finance mai are un portofoliu de investiții imobiliare în România, Bulgaria și Serbia, pe care, de asemenea, se pregătește să îl dezinvestească.

În 2005, Global Finance a anunțat ridicarea unui fond specializat în investiții imobiliare în regiune cu un capital de circa 150 mil. euro, printre ai cărui investitori se numărau BERD și fondul austriac Immofinanz.

Marian Pantazescu, președintele Direct One: “Structura tranzacției implică achiziția a 100% din acțiunile Netcity și plata împrumuturilor contractate de Netcity pe termen lung. O parte din prețul tranzacției va fi acoperit din surse proprii Direct One și ale acționarilor, iar restul cu o sindicalizare bancară”

Lasă un răspuns

Achiziția Netcity de către Direct One cuprinde plata prețului pentru pachetul de 100% din acțiuni și rambursarea împrumuturilor contractate de Netcity pe termen lung.

“Structura tranzacției implică achiziția a 100% din acțiunile Netcity si plata împrumuturilor contractate de Netcity pe termen lung”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Marian Pantazescu, președintele Consiliului de administrație al Direct One.

Astăzi a fost anunțată semnarea contractului de achiziție al Netcity, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 24 februarie. Vânzătorii afacerii Netcity Telecom sunt grupul UTI, în care acționar majoritar este familia lui Tiberiu Urdăreanu, iar acționar minoritar fondul de investiții PineBridge. Un pachet de 40% din afacerea Netcity a fost vândut de către grupul israelian Elbit Systems.

Valoarea tranzacției este confidențială și nu a fost făcută publică de către părțile implicate.

Întrebat cum va fi finanțată achiziția Netcity, Marian Pantazescu a precizat: “O parte din prețul tranzacției va fi acoperit din surse proprii ale Direct One și acționari urmând ca restul sa fie acoperit de o sindicalizare bancară cu o puternică prezența pe piața românească”.

Pentru dezvoltarea rețelei de fibră optică a Bucureștiului, compania Netcity Telecom a contractat credite bancare, finanțatori fiind bănci precum Raiffeisen și OTP.

Potrivit lui Marian Pantazescu, indicatorul EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării – n.r.) “nu a fost folosit ca bază de calcul a tranzacției din motive pe care le considerăm confidențiale”.

Tranzacția așteaptă aprobarea Consiliului Concurenței.

„În acest moment, lucrăm împreună cu vânzătorii și consultanții ambelor părți la documentația ce va fi înaintată către Consiliul Concurenței în cel mai scurt timp. Estimăm însă că răspunsul final va fi primit într-un interval de 3-4 luni de la notificare”, a mai precizat Marian Pantazescu.

Discuțiile privind achiziția Netcity au început la jumătatea anului trecut, explică reprezentantul cumpărătorului.

Mandatul pentru vânzarea Netcity l-a avut firma de consultanță KPMG, unde rolul de coordonare l-a avut Bogdan Văduva, partener responsabil de aria de fuziuni și achiziții în cadrul firmei din Big Four.

Vânzarea Netcity a atras mai mulți investitori, printre cei interesați numărându-se RCS & RDS, UPC, precum și fondul de investiții CEE Equity Partners, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În cursul derulării tranzacției, directorul general al Netcity Telecom, Adrian Florea a părăsit poziția în ianuarie 2016, pe care o ocupa încă din septembrie 2011. Acesta a fost o perioadă scurtă de timp consultant, iar după trei luni, în luna aprilie a acestui an a intrat în echipa Direct One pe poziția de director general adjunct, iar din iulie a preluat postul de director general al Direct One. Marian Pantazescu a urcat din poziția de CEO al DirectOne în cea de președinte al Consiliului de administrație al companiei.

“Discuțiile privind tranzacția au început cu mult timp înainte de cooptarea lui Adrian Florea în echipa Direct One, cooptare care a venit pe fondul planurilor noastre de dezvoltare locală și regională respectiv a largii sale expertize în proiecte complexe de telecomunicații în țară și în regiune. De altfel, Adrian nu a participat la tranzacție pentru niciuna dintre părți”, a explicat Marian Pantazescu.

Pentru aspecte financiare și de taxe, cumpărătorii au fost asistați de către PwC.

Țuca Zbârcea & Asociații a lucrat la achiziția Netcity cu o echipă formată din partenerii Cătălin Băiculescu și Vlad Cercel, de partea vânzătorului casa de avocatură Leaua & Asociații oferind asistență cu o echipă din care a făcut parte partenerul Gina Gheorghe și Alexandru Codescu, Of Counsel.

Până în prezent, investiția în rețeaua Netcity, asigurată exclusiv de UTI Grup și UTI Netcity Investments, a depășit 40 milioane de euro, au precizat reprezentanții UTI. . Reţeaua măsoară peste 900 de kilometri de canalizație și acoperă zona centrală a Bucureștiului, fiind racordate aproximativ 12.000 de clădiri. Valoarea redevenței plătite către municipalitate a depășit 4 milioane de Euro până la data tranzacției.

Netcity Telecom este operatorul rețelei „Netcity”, fiind responsabil cu proiectarea, realizarea și operarea acesteia, în baza unui contract de concesiune semnat în 2008 cu Primăria Municipiului București pe o perioadă de 49 de ani. Rețeaua suport de infrastructură pentru fibră optică are în prezent o lungime de aproximativ 1000 km, fiind pusă la dispoziția operatorilor de telecomunicații care oferă servicii pe teritoriul Municipiului București.

Contractul de concesiune în sistem de parteneriat public – privat dintre Primăria generală a Bucureștiului și grupul privat UTI a fost semnat pe 23 iunie 2006.

Pentru realizarea, operarea şi administrarea reţelei NetCity, compania UTI Systems a înfiinţat o companie de proiect dedicată, Netcity Telecom SA. Pe durata contractului, pentru dreptul de concesiune primit, Netcity Telecom s-a angajat să plătească Primăriei Municipiului Bucureşti, o redevenţă de 12% raportată la veniturile obţinute din serviciile de bază.

Reţeaua metropolitană de fibră optică este una dintre cele mai mari investiţii din Bucureşti, investiţia iniţială necesară realizării proiectului, suportată în întregime de UTI Systems SA, fiind estimată la peste 300 mil. Euro. Investiţia urmează să fie recuperată pe perioada concesiunii de 49 de ani din veniturile obţinute ca urmare a exploatării reţelei Netcity.

Raportul anual al Primăriei Generale a Bucureștiului din 2014 indică faptul că din proiectul Netcity au fost realizate etapa inițială, adică 16 km de canalizație, respectiv etapa I, care a adăugat încă 877 km de rețea. De asemenea, la cererea operatorilor de comunicații electronice, compania a mai executat încă 4,5 km de rețea.

Contractul dintre Netcity Telecom și Primăria Bucureștiului mai are de bifat etapele a II -a și a III- a de extindere a rețelei de fibră optică.

Netcity Telecom a obținut în 2015 un profit net de 14,5 mil. lei (3,3 mil. euro) la o cifră de afaceri de 40,38 mil. lei (peste 9 mil. euro), ceea ce înseamnă că firma operează cu o marjă netă de aproximativ 37%.

Direct One este unul dintre jucătorii tineri de pe piața telecomunicațiilor. Compania condusă de către Marian Pantazescu operează a patra rețea de fibră optică din țară, de aproximativ 5.000 km. De asemenea, Direct One deține și prima rețea de distribuție de conținut din regiune, Seenow.

În 2014, Direct One a obținut câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 6,7 mil. euro la o cifră de afaceri de 10,6 mil. euro și un număr mediu de 45 de angajați. Pentru 2015, compania a raportat o cifră de afaceri de 42,4 mil. lei (9,5 mil. euro) și un profit net de 12,7 mil. lei (2,9 mil. euro), adică o marjă netă de 30%.

Direct One este o afacere pornită în 2008 de către antreprenorul Marian Pantazescu, 47 ani, care are o experiență de peste 22 de ani în industria de telecomunicații și new media. Pantazescu a absolvit în 1993 Academia Tehnică Militară Secția Telecomunicații și a lucrat apoi pentru Ericsson și apoi Connex, operatorul de telefonie mobilă care astăzi activează sub numele de Vodafone România.

La începutul acestui an, Direct One a preluat în propriul său patrimoniu elementele de rețea de fibră optică ale Electrogrup Cluj – Napoca, companie controlată de frații Teofil și Simion Mureșan.

După majorare, acțiunile Direct One sunt împărțite de către Teofil și Simion Mureșan, fiecare având o cotă de 32,195%, Marian Pantazescu cu 30,618%, respectiv Mihai Dobrescu cu 4,992%, conform proiectului de divizare parțială al societății clujene.

Direct One a semnat contractul de cumpărare a 100% din acțiunile Netcity Telecom. KPMG și Leaua & Asociații de partea vânzătorului, avocații de la Țuca Zbârcea & Asociații de partea cumpărătorului. Mutare importantă în cursul tranzacției: Directorul general al Netcity a plecat în ianuarie din companie, iar în aprilie a venit la Direct One, unde de două luni este noul director general

Lasă un răspuns

Direct One S.A. va prelua controlul asupra Netcity Telecom, operatorul rețelei subterane pentru fibră optică a Municipiului București, în urma acordului semnat cu UTI Netcity Investment BV și UTI Grup SA, companiile care dețin 100% din acțiunile operatorului.

Tranzacția presupune achiziția pachetului integral de acțiuni de către Direct One S.A., furnizor independent și neutru de infrastructură de fibră optică pentru telecomunicații, controlat de antreprenorii români Teofil Mureșan si Simion Mureșan. Direct One operează o rețea aeriană națională de fibră optică în lungime de peste 5.500 km și care asigură exclusiv conexiuni între orașe. Finalizarea tranzacției urmează etapele legale și face obiectul aprobării Consiliului Concurenței.

“Suntem entuziasmați de perspectiva achiziției Netcity care permite unei companii 100% românești să se extindă pe piața locală a infrastructurii de telecomunicații, dorința noastră fiind să servim nevoile tuturor operatorilor telecom într-un mod echidistant și transparent. Sperăm de asemenea că vom putea extinde rețeaua existentă în condiții de fezabilitate economică, cu respectarea legislației aplicabile”, a declarat Marian Pantazescu, Președintele Consiliului de Administrație Direct One.

Tranzacția a fost anunțată în premieră pe 24 februarie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Valoarea tranzacției este estimată de către surse din piața de fuziuni și achiziții până în jurul a 30 – 35 mil. euro, valoare neconfirmată de către părțile implicate în tranzacție.

În perioada derulării tranzacției de vânzare a Netcity Telecom, directorul general al companiei, Adrian Florea a părăsit poziția în ianuarie 2016, pe care o ocupa încă din septembrie 2011. Acesta a fost o perioadă scurtă de timp consultant, iar după trei luni, în luna aprilie a acestui an a intrat în echipa Direct One pe poziția de director general adjunct, iar din iulie a preluat postul de director general al Direct One. Marian Pantazescu a urcat din poziția de CEO al DirectOne în cea de președinte al Consiliului de administrație al companieil potrivit informațiilor făcute publice.

Mutarea lui Florea la DirectOne a avut loc chiar în contextul în care DirectOne se afla în negocieri exclusive pentru achiziția Netcity Telecom. Negocierile între cele două părți erau în derulare încă de la începutul acestui an.

Vânzătorii sunt grupul UTI, al cărui acționar majoritar este familia lui Tiberiu Urdăreanu, iar acționar minoritar fondul de investiții PineBridge, respectiv grupul israelian Elbit. Astfel, Elbit Systems Ltd deține un pachet de 40% din acțiunile UTI Investments BV SA, restul de 60% aparținând grupului UTI.

KPMG a avut mandatul de vânzare al afacerii Netcity, pentru care și-au mai arătat interesul în faze anterioare UPC, RCS & RDS sau fondul de investiții CEE Equity Partners, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Bogdan Văduva, Partner M&A la KPMG, a spus: “Suntem mândri că am condus cu succes procesul de vânzare al companiei întrucât este una dintre cele mai importante tranzacții din sectorul local telecom din ultimul deceniu.”

Pentru aspecte financiare și de taxe, cumpărătorii au fost asistați de către PwC.

Pentru dezvoltarea rețelei, compania s-a împrumutat la Raiffeisen și OTP Bank.

Contractul de concesiune în sistem de parteneriat public – privat dintre Primăria generală a Bucureștiului și grupul privat UTI a fost semnat pe 23 iunie 2006.

Contractul dintre Netcity Telecom și Primăria Bucureștiului mai are de bifat etapele a II -a și a III- a de extindere a rețelei de fibră optică.

Firma americană de avocatură Cleary Gottlieb Steen & Hamilton și avocații londonezi Freshfields Bruckhaus Deringer din Magic Circle coordonează consultanța juridică pentru noua emisiune de obligațiuni RCS & RDS de până la 600 mil. Euro

Lasă un răspuns

Firma americană de avocatură Cleary Gottlieb Steen & Hamilton și casa londoneză de avocatură Freshfields Bruckhaus Deringer coordonează consultanța juridică pentru noua emisiune de obligațiuni RCS & RDS, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În proiect sunt implicate și firme de avocatură care activează pe piața locală. Peli Filip asigură asistența juridică pentru RCS & RDS, fiind de mai mulți ani avocații de casă ai firmei de comunicații.

RCS & RDS are în plan o emisiune de obligațiuni de până la 600 mil. Euro, care ar putea fi plasată pe piețele financiare internaționale la începutul lunii noiembrie pentru a-și plăti anticipat vechea emisiune de titluri în valoare de 450 mil. Euro, emisă de către Cable Communications Systems (compania – mamă a RCS & RDS) și contractată în noiembrie 2013 în euro la o dobândă anuală a cuponului de 7,5%. Acum, dobânzile la care se împrumută companiile din regiune de la investitori prin obligațiuni emise în euro se situează în jurul a 2 – 4%.

Grupul de comunicații și media, al cărui acționar majoritar este Zoltan Teszari, intenționează să-și restructureze datoriile și chiar să-și plătească anticipat aranjamentele financiare existente printr-un mix de instrumente prin care să atragă până la 1,2 mld. Euro, suficient cât să-și ramburseze datoriile la un cost mai avantajos decât la cel la care a atras finanțările aflate acum în derulare.

Astfel, acționarii RCS & RDS sunt convocați pentru 3 octombrie să aprobe o posibilă emisiune de titluri pe piețele financiare al cărei plafon este de până la 600 mil. Euro. De asemenea, același plafon este stabilit și pentru atragerea de noi împrumuturi de la bănci, instituții financiare și fonduri de investiții, potrivit datelor făcute publice în convocatorul adunării generale a acționarilor.

Consorțiul format din băncile de investiții JP Morgan, Citi și Deutsche Bank, respectiv ING Bank, BRD și UniCredit a primit mandat pentru noua emisiune de obligațiuni, care ar putea fi emisă în euro și lei pentru o perioadă de 5 până la 7 ani, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. În consorțiul de finanțatori ai RCS & RDS a intrat și Banca Transilvania, care se alătură astfel clubului clasic de creditori ai companiei, care refinanțează constant compania și în care se regăsesc bănci precum Citi, ING Bank, UniCredit și BRD.

Perioada maximă pentru rambursarea unei noi emisiuni de obligațiuni, cât și pentru plata unor noi credite bancare, este de până la 10 ani, după cum a făcut public deja compania în convocatorul adunării generale a acționarilor.

Firma de avocatură americană Cleary Gottlieb Steen & Hamilton a coordonat și în 2013 activitățile de consultanță juridică pentru emisiunea de titluri de 450 mil. Euro. Printre firmele de avocatură implicate în tranzacția din 2013 s-au mai numărat Allen & Overy și PeliFilip, respectiv firma ungară de avocați Orban & Perlaki (pentru aspectele de drept ungar ale tranzacției), Houthoff Buruma Cooperatief pentru aspectele de drept olandez, firma spaniolă Uria Menendez pentru aspectele de drept spaniol, PRK Partners pentru aspectele de drept ceh. De asemenea, firma americană Cravath Swaine & Moore LLP a oferit acum trei ani asistență pentru aspecte privind legislația federală americană și a statului New York.

Reprezentanții RCS & RDS, ai Clear Gottlieb Steen & Hamilton și ai Freshfields Bruckhaus Derringer nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Clear Gottlieb Steen & Hamilton este o firmă de avocatură fondată în SUA în 1946 și acoperă în prezent cu aproximativ 1.200 de oameni activitățile de profil din peste 50 de țări. Firma nu are birou la București.

Cleary Gottlieb Steen & Hamilton a înregistrat în 2015 venituri brute de 1,212 mld. Dolari, respectiv un venit de 1,01 mil. Dolari per avocat, potrivit publicației The American Lawyer. Conform sursei citate, cu veniturile din 2015 firma s-a clasat pe locul 18 în rândul celor mai mari firme de avocatură din SUA. O cercetare globală la nivelul pieței de avocatură indica în 2014 că firma se afla pe locul 21 în lume după venituri.

Freshfields Bruckhaus Derringer face parte din cercul select al marilor case de avocatură din Londra, cunoscute sub numele de Magic Circle. Istoria firmei începe în 1743 în Marea Britanie și are un moment de cotitură în anul 2000, când a avut loc fuziunea dintre firma britanică Freshfields, firma germană Deringer Tessin Hermmann & Sedemund, respectiv Bruckhaus Westrick Heller Lober, activă în Germania și Austria. Astfel, a luat naștere Freshfields Bruckhaus Deringer, care a raportat pentru ultimul an fiscal venituri brute de 1,7 mld. Dolari și un profit per partener de 1,57 mil. Dolari, conform datelor publicate de către Legal Week. Nici Freshfields nu are un birou deschis în România.

Peli Filip este una dintre cele mai mari firme din România după numărul de avocați, cu un număr de 53 de avocați înscriși pe listele baroului București. RCS & RDS este unul dintre clienții aflați în portofoliul Peli Filip, în proiectele firmei de telecomunicații fiind implicat pe zona de asistență juridică Alexandru Bîrsan, unul dintre partenerii fondatori ai firmei de avocatură.

Acesta are experiență în tranzacții de tip fuziuni și achiziții, dar și în structurarea de finanțări de anvergură, inclusiv tranzacții pe piețele de capital. Pe lista sa de tranzacții se află asistență pentru un grup de 4 bănci privind facilități în sumă totală de 550 mil. Dolari pentru RCS & RDS, asistență pentru sindicatul de bănci care a acordat 930 mil. Euro către OMV Petrom sau asistență juridică pentru o bancă de investiții globală care s-a ocupat de listarea A&D Pharma pe bursa de la Londra.

RCS & RDS a încercat și ea o listare pe bursa de la Londra în 2007, dar s-a reorientat către atragerea unui împrumut de 500 mil. Dolari pentru a-și acoperi la acea vreme nevoile de finanțare pentru programul de investiții și campania de achiziții de operatori locali în piața de profil.

Datoriile RCS & RDS sunt constituite în principal, din credite bancare și obligațiuni.

Profitabilitatea constantă a companiei din operațiunile de pe piața de cablu TV și internet permite RCS & RDS să-și rostogolească periodic împrumuturile contractate de la bănci.

Principalii săi concurenți pe piețele de profil sunt Telekom România, UPC, Orange și Vodafone.