Arhive lunare: noiembrie 2015

Fondul de investiţii JC Flowers ar putea semna achiziţia Piraeus Bank România în cadrul unei tranzacţii cu o valoare totală în jurul a 600 mil. Euro, care include rambursarea liniilor de credit către banca mamă şi preţul pe acţiuni. Grecii lucrează în tranzacţie cu bancherii elveţieni de investiţii de la UBS şi avocaţii de la White&Case, iar JC Flowers cu EY şi bancherul român de investiţii ex Morgan Stanley Bogdan Ciobotaru. Care au fost mişcările prin care Piraeus şi-a pregătit exitul din România

Fondul de investiţii JC Flowers ar putea semna achiziţia Piraeus Bank România în cadrul unei tranzacţii cu o valoare totală în jurul a 600 mil. Euro, care include rambursarea liniilor de credit către banca mamă şi preţul pe acţiuni, au declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO surse din piaţă.

Tranzacţia ar urma să fie semnată în perioada imediat următoare, susţin sursele citate. Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de supraveghere din cadrul BNR, afirma vineri că se aşteaptă ca achiziţia Piraeus să fie semnată marţi sau miercuri.

Reprezentanţii Piraeus, ai JC Flowers şi ai Fondului Elen pentru Stabilitate Financiară ( HFSF) nu au făcut niciun comentariu pe marginea tranzacţiei, până la momentul publicării acestui articol.

Valoarea tranzacţiei include rambursarea liniilor de credit către Piraeus Grecia, a căror valoare era în iunie de aproximativ 400 mil. Euro. Jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO a scris în premieră pe 3 iunie despre tranzacţia de exit a Piraeus Bank din România.

Grecii lucrează în tranzacţie cu bancherii elveţieni de investiţii de la UBS şi avocaţii de la White & Case, iar JC Flowers cu EY şi bancherul român de investiţii ex Morgan Stanley Bogdan Ciobotaru, care acum ocupă poziţia de membru în Consiliul de administraţie al operatorului de telefonie mobilă RCS & RDS.

JC Flowers este deja în proceduri foarte avansate de achiziţie a Carpatica, tranzacţie deja notificată Consiliului Concurenţei.

Pe lista celor care în trecut au arătat interes iniţial pentru tranzacţia de exit a Piraeus au fost şi OTP şi alte fonduri americane de investiţii precum Warburg Pincus, AnaCap sau investitorul american Wilbur Ross, conform informaţiilor obţinute din piaţă de jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO. Inclusiv, Banca Transilvania s-a uitat la tranzacţia Piraeus, dar a decis să nu depună nicio ofertă.

Piraeus a pregătit vânzarea băncii din România cu câteva mişcări.

Primul pas a fost făcut la jumătatea acestui an când Piraeus Bank România a încheiat cea mai mare tranzacţie de vânzare a unui portofoliu de credite de consum neperformante negarantate, cu o valoare nominală de circa 185 mil. Euro şi cumpărat de polonezii de la Kruk pentru 12 mil. Euro, adică la un discount de 93,5%.

Următoarea mişcare a fost încheierea de către Piraeus Bank România, în data de 19 octombrie 2015, a unui contract de cesiune de creanţe cu societatea OAKBRIDGE WORLDWIDE LIMITED, din Londra.

Cesiunea se referă la creanţele care rezultă din contracte din anii 2006, 2007, 2008 dar şi la drepturile de creanţă principale si accesorii (inclusiv, fara a se limita la, capitalurile împrumutate, dobânzi si penalităţi de intârziere) şi împreună cu toate garanţiile personale şi/sau reale (mobiliare sau imobiliare) rezultând din sau în legătură cu contractele de credit enumerate şi orice contracte de garanţii reale sau personale încheiate în legătură cu acestea, potrivit informaţiilor din Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare.

Potrivit unor surse din piaţă, Piraeus Bank Romania a vândut un pachet de credite neperformante cu o valoare nominală de circa 300 mil. euro.

Surse din piaţă susţin că grupul grec Libra Group ar fi cumpărat acest pachet al Piraeus . Libra Group este deţinută de armatori greci şi are la activ mai multe tranzacţii cu credite neperformante cu băncile greceşti.

Astfel, după aceste operaţiuni de curăţire a bilanţului Piraeus Bank România, banca-mamă din Grecia a trecut la recapitalizarea subsidiarei locale.

Un alt pas important care a pregătit exitul grecilor a fost făcut în luna septembrie când capitalul social al Piraeus Bank România a fost majorat cu 23,95 mil euro de către Piraeus Grecia.

Atât vânzarea de pachete de credite neperformante cât şi aportul de capital al băncii mamă în subsidiara locală au fost paşi pe care şi austriecii de la Volksbank i-au parcurs înainte de a semna tranzacţia de exit cu Banca Transilvania.

Banca mamă se află ea însăşi , într-o acută nevoie de capital proaspăt.

Grupul financiar Piraeus Bank are cel mai mare deficit de capital, de până la 4,9 mld euro, potrivit testelor de stres efectuate de Banca Centrală Europeană (BCE).

Băncile greceşti au angajat încă din anii anteriori planuri de reducere a operaţiunilor pe pieţele străine, în contextual în care ţara-mamă se confruntă cu dificultăţi în plata datoriilor către principalii săi creditori externi.

În acest context, Piraeus a anunţat în luna mai vânzarea operaţiunii sale din Egipt către Al Ahli Bank din Kuweit. Piraeus a obţinut de pe urma tranzacţiei de exit din Egipt 150 mil.dolari, adică un multiplu de preţ de 1,5 aplicat la valoarea contabilă a băncii.

Piraeus Bank România, poziţia 11 în piaţa bancară în 2014

Piraeus Bank România este o bancă aflată în primele 11 în clasamentul băncilor locale după cota de piaţă la finele lui 2014.

Piraeus Bank România are active totale de 1,8 mld.euro, depozite de aproximativ 768 mil.euro şi un portofoliu de împrumuturi brute de 1,3 mld.euro, conform datelor disponibile la nivelul lunii martie din acest an. Finanţarea netă din partea băncii-mamă este de 400 mil.euro la nivelul lunii martie, conform unei prezentări a Piraeus Bank Grecia.

Cota de piaţă a Piraeus Bank România pe depozite este de 3%, iar la credite are o cotă de piaţă estimată la 1,6%. Are o reţea de 120 de locaţii şi 1.480 de angajaţi.

În primul trimestru, Piraeus Bank România a obţinut venituri nete de 21 mil.euro, iar rata creditelor neperformante în ansamblul portofoliului este de 26%. Piraeus Bank România a raportat un profit brut de 2,1 mil.euro pentru 2014.

Grupul bancar grecesc Piraeus a venit în România în anul 2000, când a cumpărat Pater Bank, cu două sucursale. Apoi, Piraeus a trecut la o dezvoltare organică a operaţiunii locale. În ultimii ani, grupul elen a redevenit activ şi a trecut la achiziţii în 2012 şi 2013 în Grecia, unde a preluat activele bune ale ATE Bank, apoi Geniki Bank, operaţiunile a trei bănci cipriote, precum şi subsidiara locală a grupului bancar portughez Millennium. În România, a preluat activele ATE Bank România în 2013 şi le-a vândut ulterior omului de afaceri Dorinel Umbrărescu, care a intrat astfel pe piaţa bancară locală sub marca Băncii Române de Credite şi Investiţii.

Tranzacţia prin care TransOil preia grupul de firme Racova înfiinţat de omul de afaceri Adrian Porumboiu, estimată în jurul a 110 mil. Dolari, se apropie de final. Grupul americanului Vaja Jhashi, International Finance Corporation şi o bancă de investiţii activă în comerţul de cereale ar putea aloca aproximativ 160 mil. Dolari pentru plata creanţelor către creditorii grupului Racova, asigurarea de capital de lucru şi refinanţarea unui credit dat pentru operaţiunile TransOil din Republica Moldova. Acordul cu creditorii şi finalizarea tranzacţiei de preluare a grupului Racova, aşteptate în decembrie

Lasă un răspuns

Tranzacţia de preluare a grupului de firme Racova, înfiinţat de omul de afaceri Adrian Porumboiu, de către grupul TransOil, deţinut de către americanul de origine georgiană Vaja Jhashi, urmează să fie finalizată în cursul lunii decembrie, au declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO surse din piaţă.

Tranzacţia a fost deja semnată, însă nu poate fi încheiată fără ajungerea la un acord cu creditorii care au bani de recuperat în baza creanţelor neplătite de firmele din grupul Racova.

Pe lista creditorilor, se află mai multe bănci de pe piaţă, din care cea mai mare expunere o are BCR, pe listă fiind şi parteneri de afaceri şi instituţii de stat.

“Costul proiectului este de aproximativ 164 mil. Dolari şi are trei componente. Una dintre ele este tranzacţia cu grupul Racova, a doua înseamnă o facilitate pentru asigurarea de capital de lucru, iar o altă componentă înseamnă refinanţarea unor împrumuturi contractate anterior pentru operaţiunile TransOil din Republica Moldova. Tranzacţia cu Racova are o pondere de două treimi din întregul proiect. Proiectul va fi finanţat de către grupul TransOil, IFC (divizia de investiţii a Băncii Mondiale – n.r.) şi de către o bancă de investiţii care activează şi în comerţul cu cereale“, susţin sursele citate.

Potrivit acestora, centrul de greutate al tranzacţiei cu grupul de firme Racova înseamnă, de fapt, plata către creditori pentru stingerea creanţelor, în timp ce plata unui preţ către omul de afaceri Adrian Porumboiu, de numele căruia se leagă una dintre cele mai mari afaceri din agricultură, este o componentă neglijabilă raportată la scara tranzacţiei. Până acum, negocierile privind rambursarea datoriilor de către noii proprietari au adus un discount important faţă de valoarea nominală a datoriilor pe care firmele din grupul Racova le au de plătit.

Omul de afaceri Adrian Porumboiu nu a putut fi contactat pentru comentarii pe marginea tranzacţiei.

International Finance Corporation (IFC), divizia de investiţii din grupul Băncii Mondiale, intenţionează să aloce până la 54 mil. Dolari prin credite de tip A şi B către Aragvi Holding International Limited, companie din grupul TransOil.

Propunerea de finanţare a IFC este programată să fie luată în discuţie pentru aprobarea de către boardul instituţiei financiare internaţionale pe 14 decembrie, potrivit datelor disponibile pe site-ul instituţiei.

Costul total al proiectului este estimat la 160 mil. Dolari de către IFC, care precizează că va fi finanţat printr-o combinaţie de împrumuturi pe termen lung, capital şi din generarea de lichidităţi proprii (fluxuri interne de numerar).

Potrivit IFC, finanţarea va avea ca destinaţie expansiunea TransOil prin achiziţie în România, asigurarea de capital de lucru şi refinanţarea parţială a unor datorii existente.

Grupul Racova operează pe o suprafaţă agricolă de 45.000 de hectare, din care 5.000 de hectare sunt în proprietatea sa, iar restul de 40.000 de hectare sunt luate în arendă.

Grupul Racova include fabrica de ulei Ulerom Vaslui, SC R-Agro Fălciu SA, 14 situri ale SC Comcereal SA Vaslui (Banca, Băceşti, Buhăieşti, Codăeşti, Cresteşti, Drânceni, Epureni, Ivăneşti, Murgeni, Negreşti, Huşi, Puieşti, FNC Bârlad, Siloz Vaslui) şi SC Agrocomplex Bârlad SA (cu operaţiuni la Bârlad, Bujoreni, Coroieşti, Iteşti, Pochidia, Trestiana şi Tutova).

Printre instituţiile de credit care au formulat pretenţii, popriri sau cereri de executare silită împotriva firmelor din grupul Racova se află BCR, CEC Bank, Eximbank, OTP Bank, Banca Românească, UniCredit Leasing Corporation. De asemenea, pe lista firmelor care au dat în judecată companiile din grupul lui Porumboiu se află nume precum Rompetrol Downstream, NHR Agropartners, BASF sau Maisadour Semences România.

Casa de avocatură Voicu & Filipescu, care a reprezentat anterior interesele de afaceri ale lui Adrian Porumboiu, a intentat pe 16 noiembrie proces Comcereal Vaslui, solicitând judecătoriei sectorului 1 învestirea cu formulă executorie.

Între timp, unii dintre creditori au ajuns la o înţelegere şi au renunţat la cererile formulate în justiţie.

Omul de afaceri Adrian Porumboiu a dezvoltat una dintre cele mai ample afaceri din zona Moldovei, cu o reţea integrată care pleca de la terenuri agricole, baze de recepţie şi silozuri până la fabrici de pâine şi capacităţi de procesare ulei. Grupul Racova ajunsese la nivelul anului 2011 la o cifră de afaceri de 140 mil. Euro şi 2.100 de angajaţi, potrivit propriilor declaraţii ale reprezentanţilor grupului. Ulterior însă, datoriile au ajuns la un nivel la care practic a devenit imposibilă recuperarea lor integrală.

Acum, grupul Racova are silozuri şi unităţi de stocare în 18 locaţii diferite din România. Operaţiunile sale includ o capacitate de procesare de ulei vegetal, Ulerom Vaslui, ce poate prelucra 450 de tone de seminţe de floarea soarelui pe zi, 350 tone de seminţe de rapiţă pe zi şi 200 de tone de seminţe de soia pe zi. La acestea se adaugă producţia de cereale şi afacerile de depozitare şi comerţ.

TransOil a intrat în România în 2014, când a cumpărat activele fabricii Ultex Ţăndărei, fosta afacere a lui Vasile Niţescu, pentru 10,5 mil. Euro. Acum, afacerea operează sub numele unei alte firme, Floarea International.

Fosta Ultex are o capacitate de procesare de 500 de tone de seminţe de floarea soarelui pe zi.

Experţii IFC au vizitat locaţii din Ţăndărei, Vaslui, Bârlad şi Fălciu între 30 septembrie şi 3 octombrie.

“Datorită numai a recentei achiziţii a grupului Racova, aceste operaţiuni şi cele ale Floarea International rămân unităţi separate, totuşi ele ar putea fi eventual fuzionate“, notează reprezentanţii IFC.

Floarea International şi grupul de firme Racova numără acum 1.071 de angajaţi, din care aproximativ 30% sunt femei.

În fruntea operaţiunilor grupului TransOil din România a fost pus în urmă cu un an Radu Muşinschi, un bancher de investiţii care a lucrat timp de zece ani pentru Raiffeisen. De origine din Republica Moldova, Muşinschi este licenţiat în fizică al Universităţii de Stat din Chişinău, are o diplomă de afaceri şi relaţii internaţionale la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti şi un MBA în management al Universităţii din Cambridge.

De asemenea, TransOil a pus pe Denis Palii în funcţia de director general al Racova Group, respectiv Comcereal Vaslui.

Omul de afaceri Vaja Jhashi, cetăţean american, georgian şi moldovean, născut în Rusia, 49 de ani, şi considerat de presa de peste Prut drept un apropiat al oligarhului Vlad Plahotniuc, devine un jucător de top în sectorul agricol local. Astfel, el va intra în grupul celor mai mari proprietari de terenuri şi de afaceri în agricultură, în care poziţii importante ocupă oamenii de afaceri locali Ioan Niculae, resepctiv Mihai Anghel, precum şi alţi investitori străini.

Vaja Jhashi are afaceri nu doar în agricultură şi comerţ, ci şi în sectorul bancar, fiind principalul acţionar al Victoriabank din Chişinău, conform presei de la Chişinău.

Jhashi vorbeşte rusa, georgiana, engleza şi araba. Are studii făcute la Universitatea Lomonosov din Moscova şi la Universitatea din Cairo.

Grupul TransOil, al cărui patron este Vaja Jhashi, are o relaţie veche cu IFC.

În 2012, instituţia financiară internaţională a investit 55 mil. Dolari (din care 40 mil. Dolari sub formă de împrumut, iar 15 mil. Dolari investiţie de capital) în TransOil pentru a ajuta la finanţarea achiziţiei a 87% din fabrica de ulei Floarea Soarelui şi a cinci silozuri din Republica Moldova.

Pe 11 septembrie 2014, TransOil a beneficiat de o facilitate de 155 mil. Dolari, aranjată de către SocGen şi parţial de către IFC.

Pe 5 noiembrie 2014, TransOil contractează un împrumut de 25 mil. Dolari de la BERD pentru extinderea terminalului de la Giurgiuleşti şi achiziţia unei facilităţi din portul Reni.

Potrivit datelor disponibile pe propriul site, grupul TransOil operează pe o suprafaţă agricolă de 28.500 hectare în Republica Moldova şi deţine 14 capacităţi de stocare cereale din totalul de 19 existente peste Prut.

Sectorul agricol din România a devenit în ultimii ani scena unor tranzacţii de anvergură, în urma cărora mai multe fonduri de investiţii britanice, americane şi alţi investitori străini au venit şi au ajuns să cumpere suprafeţe mari şi loturi comasate de mii de hectare per tranzacţie.

Atractivitatea pentru investitori este dată în primul rând de preţul de achiziţie al terenului mult mai mic comparativ cu alte state din Uniunea Europeană şi din vestul Europei, în condiţiile în care calitatea solului permite obţinerea unei productivităţi superioare.

Fondul de investiţii Mid Europa Partners a intrat oficial în România. Cea mai mare tranzacţie din istoria serviciilor medicale private locale a fost finalizată pe 27 octombrie la Bucureşti

Lasă un răspuns

Fondul de investiţii Mid Europa Partners a finalizat pe 27 octombrie achiziţia reţelei de servicii medicale private Regina Maria, tranzacţie prin care oficial intră îşi face intrarea pe piaţa locală. Este cea mai mare tranzacţie din istoria pieţei locale a serviciilor medicale private.

“Am finalizat tranzacţia pe 27 octombrie în Bucureşti”, a declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO Nikolaus Bethlen, partener al Mid Europa Partners şi şeful operaţiunilor fondului de investiţii pentru România.

Semnarea contractului de achiziţie a 100% din acţiunile Regina Maria a avut loc pe 4 august tot la Bucureşti, fondul de investiţii marcând tranzacţia de exit din România a fondului de investiții Advent International prin vânzarea pachetului de 80% din acţiuni pe care îl deţinea, în timp ce restul titlurilor a fost cedat de către fondatorul afacerii, medicul german de origine iraniană Wargha Enayati.

Valoarea tranzacţiei nu a fost făcută publică, însă Nikolaus Bethlen, reprezentantul cumpărătorului, a declarat după semnarea contractului în august pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO că preţul plătit depăşeşte pragul de 100 mil. Euro.

Pentru plata achiziţiei, Mid Europa a contractat un pachet de finanţare de 75 mil. Euro de la grupul Erste (inclusiv BCR), UniCredit Bank Austria AG şi Raiffeisen Bank. Pe lângă banii plătiţi Advent şi lui Enayati, o altă parte din banii luaţi de la bănci reprezintă o facilitate CAPEX de 15 mil. Euro pentru finanţarea achiziţiilor şi cheltuielilor de capital ale Mid Europa şi ale companiilor din grupul CMU. Din aceşti bani, vor putea fi finanţate achiziţii ulterioare ale Mid Europa pe segmentul de servicii medicale, care să completeze portofoliul de activităţi din jurul Regina Maria. De asemenea, din pachetul de finanţare, o componentă în valoare de 5 mil. Euro merge către asigurarea capitalului de lucru şi scopurilor corporative generale ale fondului de investiţii şi ale companiilor din grupul CMU.

Spitalul Euroclinic din central Bucureştiului face parte din pachetul de garanţii aduse pentru contractarea finanţării.

Erste Group Bank AG are calitatea de agent de facilitate şi aranjor, Raiffeisen Bank SA şi UniCredit Bank Austria AG sunt aranjori, iar BCR acţionează ca agent de garanţie în cadrul tranzacţiei de finanţare.

În 2010, spitalul Euroclinic a fost cumpărat de către CMU, care pentru a-şi finanţa achiziţia şi planurile de extindere a împrumutat peste 18 mil. Euro de la Raiffeisen Bank.

Pe piaţa serviciilor medicale private, Regina Maria este nr. 2 după venituri, concurând cu MedLife, Medicover şi Sanador.

Cine au fost oamenii implicaţi în tranzacţie

Tranzacția a fost executată de o echipă a Mid Europa din care au făcut parte Csanad Daniel, Tas Tobias, Albert Jelinek și Bartosz Malecki. Aceştia au avut alături avocaţii de la White & Case. La nivel local au fost asistaţi de casa de avocatură Bondoc & Asociaţii cu o echipă condusă de Lucian Bondoc, Managing Partner al firmei.

EY a fost consultant financiar pentru Mid Europa, iar Banca Comerciala Română (Erste Group) a lucrat ca şi consultant de fuziuni și achiziţii.

De cealaltă parte, echipa locală a Advent a fost reprezentată de către Emma Popa Radu. Advent a mizat pe serviciile băncii de investiții Rothschild, care a primit mandatul de vânzare în toamna anului trecut.

Consultantul financiar al Advent a fost PwC, iar LEK a avut rolul de consultant comercial.

Pe partea de consultanță juridică, Advent a apelat la serviciile RTPR Allen & Overy. Echipa de avocați a fost coordonată de Costin Tărăcilă, Managing Partner, Alina Stăvaru, Counsel, și Roxana Ionescu, Senior Associate. Din echipă au mai făcut parte Ana Eremia, Diana Dimitriu, Andrei Mihul, Raluca Deaconu, Laurențiu Tisescu, Adrian Cristea, Monica Marian (Associate). Hugh Owen, Partner în biroul Allen & Overy din Budapesta a acordat consultanță pe aspectele de drept englez ale tranzacției.

Wargha Enayati, fondatorul Regina Maria și acționar minoritar al companiei, a fost asistat de către NNDKP, echipa de avocați fiind coordonată de Gabriela Cacerea, unul din partenerii firmei, din echipă făcând parte și Emanuel Petre, avocat asociat.

Cine sunt Mid Europa şi Regina Maria

Istoricul Mid Europa Partners în România este marcat de o investiție din care și-a marcat demult exitul, cea în operatorul de telefonie mobilă Connex, acum Vodafone România.

Mid Europa Partners (MEP) a strâns până acum fonduri de 4,2 mld. euro și investește acum din Mid Europa Fund IV, fond de investiții ridicat în 2014 cu o capitalizare de 850 mil. euro și al patrulea ridicat de la înființarea firmei în 1999. Fondul este deţinut de către partenerii săi, printre investitori fiind însă şi BERD, un fond suveran de investiţii din Singapore şi un fond susţinut de statul chinez.

Strategia MEP vizează, de regulă, investiții de capital între 75 și 200 mil. euro pe o perioadă între 3 și 6 ani în companii cu o valoare de întreprindere cotată între 100 și 500 mil. euro. Piețele din Europa Centrală sunt în principal în vizorul său, România fiind pe lista tranzacțiilor de oportunitate.

Atuurile Mid Europa Partners sunt profilul de investitor regional focusat pe oportunitățile de investiții de pe piețele din Europa Centrală și de Est plus Turcia, precum și administrarea unui portofoliu puternic în sectorul de profil, din care fac parte grupul medical turcesc Kent Hospital Group, rețeaua poloneză de laboratoare Diagnostyka, rețeaua de laboratoare Alpha Medical din Cehia și Slovacia și furnizorul de suplimente nutritive Walmark. A deținut Lux Med, cea mai mare rețea privată de sănătate din Polonia.

Noua sa achiziție, Regina Maria, este o afacere pornită de Wargha Enayati în 1995 sub numele de Centrul Medical Unirea.

Unul dintre indicatorii – cheie al tranzacției, EBITDA (nivelul câștigurilor înregistrate înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) are valoarea de 8,3 mil. euro pentru 2014, iar estimarea conducerii companiei Regina Maria pentru 2015 este de 12 mil. euro, conform datelor făcute publice până acum. Afacerile Regina Maria în 2014 au fost de 55 mil. euro, ținta pentru acest an fiind 67 mil. euro.

Regina Maria are un portofoliu format din aproximativ 300.000 abonați, 22 de clinici în București și în țară, 4 spitale, 11 laboratoare și 5 centre de imagistică.

În mandatul Advent, afacerea Regina Maria aproape s-a triplat, pe fondul unei campanii de extindere a operațiunilor.

Profi negociază un împrumut pe cinci ani de la BERD în valoare de 109,5 mil. lei și o finanțare de 67,5 mil. lei de la Raiffeisen. Banii vor fi destinați unui proiect de extindere de 199 mil. lei a lanțului de magazine deținut de Enterprise Investors, inclusiv în mediul rural. Ce finanțări majore au atras lanțurile de comerț locale de la IFC și BERD

Lasă un răspuns

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, intenționează să contracteze un pachet de finanțare în valoare de 177 mil. RON (39,1 mil. euro) de la BERD și Raiffeisen pentru extinderea rețelei, inclusiv în mediul rural prin intermediul formatului Profi Loco.

Costul total al proiectului de extindere este estimat la 199 mil. RON, din care Profi va suporta 22 mil. RON din propriile resurse.

”De la BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare) vor fi împrumutați 109,5 mil. RON și adițional încă 67,5 mil. RON de la o bancă locală. Banca locală cofinanțatoare la acest împrumut este Raiffeisen. Maturitatea împrumutului discutat este de 5 ani”, a explicat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Dumitru Dragomir, directorul financiar al Profi Rom Food SRL, compania care operează lanțul de comerț Profi.

Contractul de împrumut nu a fost semnat, fiind în curs de semnare, după cum confirmă atât BERD, cât și Profi. Creditul a fost deja aprobat de către board-ul instituției financiare internaționale.

Profi este unul dintre cele mai mari lanțuri de comerț pe piața supermarketurilor, unde concurează cu rețeaua Lidl din grupul german Lidl & Schwarz, Mega Image aparținând grupului belgian Delhaize, Carrefour Express din grupul francez Carrefour și magazinele Penny Market aparținând grupului german Rewe.

Ultimele date disponibile indică o rețea Profi formată din 357 de magazine în întreaga țară, peste 8.500 de angajați. Planurile de expansiune vizează atingerea țintei de 500 de magazine în 2016.

În ultima vreme, investițiile sunt concentrate în mediul rural, unde compania a introdus formatul de magazin Loco, cu suprafețe de vânzare de circa 200 – 250 metri pătrați, mai mici față de cele operaționale în orașe, cu spații de desfacere de 300 până la 500 de metri pătrați.

Profi parcurge în acest moment un ritm alert de dezvoltare pe piață, planul pentru 2015 fiiind de a deschide 100 de unități noi, precum și extinderea cu încă 100 de locații în cursul anului viitor.

Profi Rom Food, companie cu sediul la Timișoara, a raportat pentru anul trecut un profit net de 27,3 mil. RON (6,1 mil. euro) la o cifră de afaceri de 1,844 mld. RON (415 mil. euro) și un număr mediu de 5.672 de angajați.

Fondul de investiții Polish Enterprise Fund VI a preluat în martie 2010 pachetul de 100% din acțiunile Profi Rom Food, companie înființată în 1999. Valoarea tranzacției se ridica la 66 mil. euro. În 2011, fondul a anunțat o investiție adițională în capitalul Profi de 10 mil. euro, precizând că miza investiției totale a PEF VI în Profi ar putea ajunge la 100 mil. euro în anii următori, pe fondul campaniei de extindere a operațiunilor lanțului de comerț.

Fondurile administrate de polonezii de la Enterprise Investors, unul dintre cei mai importanți manageri de capital de risc din regiune, mai au în portofoliul local producătorul de materiale de construcții Macon Deva și furnizorul de servicii specializate de resurse umane Smartree, unde dețin pachetele integrale de acțiuni.

Expansiunea lanțurilor internaționale de comerț, alimentată cu împrumuturi de la BERD și IFC

Piața de retail din România a fost terenul unde lanțuri internaționale de comerț precum Lidl & Schwarz, Rewe, Carrefour, Auchan sau Metro au construit de la zero (cu excepția Auchan, care a făcut o achiziție strategică pe mai multe piețe prin preluarea operațiunilor regionale ale hipermarketurilor Real) afaceri care pleacă fiecare de la un rulaj minim de 1 mld. euro pe an.

Dincolo de fondurile investite de companiile internaționale din propriile resurse, acestea au apelat pentru expansiune la bănci și la instituții financiare internaționale, care joacă rolul de investitori străini majori pe piața locală.

Astfel, BERD și IFC, divizia de investiții a grupului Băncii Mondiale, au investit pe de o parte în participații de capital în companii și bănci locale, în emisiuni de obligațiuni corporative, dar au folosit și arma finanțărilor bilaterale sau sindicalizate pentru a ”planta” aici magazine Cora, Billa, Kaufland, Lidl sau Profi.

O bună parte din stocul investițiilor străine acumulate în România este plasată astfel în sectorul de comerț, unde se găsesc mai nou și unii dintre cei mai mari angajatori locali.

Pe lista celor mai importante împrumuturi atrase de la cele două mari instituții financiare internaționale se află grupul german Lidl & Schwarz, care operează hipermarketurile Kaufland și supermarketurile Lidl.

În 2009, BERD a alocat 150 mil. euro pentru extinderea Kaufland în România și Bulgaria. Un an mai târziu, Kaufland România a atras 52,6 mil. dolari de la IFC. În 2012, ”sora” Lidl a luat de la IFC un credit de 66,56 mil. dolari. Astfel, BERD și IFC au alimentat cu peste 250 mil. euro operațiunile Lidl & Schwarz din România și Bulgaria.

Lanțul de comerț Cora, deținut de Louis Delhaize, a contractat în 2012 un împrumut de 140 mil. euro pentru dezvoltarea oprațiunilor locale.

În 2003, lanțul de magazine Billa, aflat în portofoliul germanilor de la Rewe, a luat un împrumut de 45 mil. euro pentru expansiunea sa în România și în alte două piețe din regiune, Bulgaria și Ucraina.

Astfel, lanțurile Cora, Lidl, Kaufland, Billa și Profi au pe listă împrumuturi care totalizează peste jumătate de miliard de euro de la BERD și IFC, bani cu predilecție orientați către piața locală. La acestea se adaugă bani atrași de la băncile comerciale în cadrul creditelor sindicalizate, a căror valoare depășește contribuția instituțiilor financiare internaționale.

Lanțurile de comerț se numără printre clienții corporativi ai marilor bănci locale, ale căror tranzacții majore de finanțare vizează, de regulă, companii din sectorul petrolier, telecomunicații, energie, farma, industrie sau imobiliare.

Consiliul Concurenței: În 2014, valoarea tranzacțiilor pe piața românească s-a triplat până la 3,14 mld. dolari. Cele mai multe tranzacții ajunse pe masa instituției vin din retail și sectorul financiar – bancar

Lasă un răspuns

Numărul de operațiuni de concentrare economică analizate de autoritatea de concurență în ultimii 3 ani a fost relativ constant, potrivit raportului Consiliului Concurenţei pe anul 2015 Evoluţia concurenţei în sectoare cheie.

Cele mai dinamice sectoare în ceea ce priveşte operaţiunile de concentrare economică au fost în perioada 2012 – primul semestru din 2015 sectorul de retail şi vânzări angro, sectorul financiar- bancar, sectorul energetic şi extractiv şi cel al serviciilor.

În anul 2014, sectorul imobiliar cu 19% și sectorul serviciilor cu 19% au totalizat mai mult de o treime din totalitatea operațiunilor de concentrare analizate și aprobate de Consiliul Concurenței, în timp ce, în primul semestru al anului 2015, cel mai activ sector a fost cel de retail și vânzări angro, cu 4 operatiuni de concentrare reprezentând 29 %, urmat îndeaproape de sectorul financiar-bancar cu 3 operaţiuni însumând 21% din total şi de sectorul serviciilor pentru care autoritatea de concurenţă a aprobat două operaţiuni de concentrare reprezentând 14 % din totalul operaţiunilor.

În intervalul 2012-2014, tranzacțiile din sectorul imobiliar au crescut constant, de la 2% în anul 2012, la 19% în 2014, pe fondul restabilirii încrederii în piața imobiliară.

În ceea ce priveşte tranzacţiile realizate în România, între anii 2012 şi 2014, atât numărul cât şi valoarea totală a acestora au crescut de la an la an.

Astfel, creșterea valorii medii a tranzacțiilor de la 6,9 milioane de dolari în 2012, la 17,2 milioane de dolari în 2014 sugerează o creștere a dimensiunii jucătorilor implicați în astfel de tranzacții.

În raport se precizează ca în anul 2012, Consiliul Concurenței a analizat și aprobat 42 operațiuni de concentrare economică, în anul 2013 a analizat și a aprobat 38 de operațiuni, iar în anul 2014 – 42 de operațiuni.

De asemenea, potrivit raportului , în sectorul serviciilor și producției au avut loc numeroase operațiuni de concentrare, cu o scădere semnificativă în anul 2013.

Valoarea totală a tranzacțiilor pe piața românească a fost, în anul 2013, de 1,09 miliarde de dolari (în creștere cu 39% față de anul precedent), în timp ce în anul 2014, valoarea totală a tranzacțiilor pe piața românească a fost de 3,137 miliarde de dolari (reprezentând o creștere de aproximativ 187,8% față de anul 2013).

Potrivit aceluiaşi raport, în anul 2013, cele mai active industrii din România ,ca volum, au fost sectorul producției (19 tranzacții), sectorul energetic și industriei extractive (17 tranzacții), telecom și media (15 tranzacții). În anul 2014, cele mai active industrii din România ,ca volum, au fost sectorul serviciilor (25 tranzacții), sectorul de retail și vânzării angro (20 tranzacții) și sectorul IT (16 tranzacții).

În ceea ce priveşte cele mai active industrii din România în 2013 după valoarea tranzacțiilor au fost sectorul financiar-bancar, sectorul imobiliar și sectorul de retail și vânzări angro. În anul 2014, cele mai active industrii din România (ca valoare) au fost sectorul IT (174,4 milioane dolari), sectorul serviciilor (126,1 milioane dolari) și sectorul imobiliar (57,2 milioane dolari).

Retailul și sectorul financiar – bancar, cap de listă în tranzacțiile notificate Consiliului Concurenței în prima jumătate a anului. În 2014, imobiliarele și serviciile au fost cele mai active sectoare

Numărul de operațiuni de concentrare economică analizate de autoritatea de concurență în ultimii 3 ani a fost relativ constant. Astfel, în anul 2012, Consiliul Concurenței a analizat și aprobat 42 operațiuni de concentrare economică, în anul 2013 a analizat și a aprobat 38 de operațiuni, iar în anul 2014 – 42 de operațiuni.

În anul 2014, sectorul imobiliar și sectorul serviciilor au totalizat mai mult de o treime din totalitatea operațiunilor de concentrare analizate și aprobate de Consiliul Concurenței, în timp ce, în primul semestru al anului 2015, cel mai activ sector a fost cel de retail și vânzări angro, urmat îndeaproape de sectorul financiar-bancar.

În perioada 2012-2015, principalele sectoare în care s-au realizat operațiuni de concentrare economică, supuse analizei autorității de concurență, au fost sectorul de retail și vânzări angro, sectorul financiar-bancar și sectorul energetic și extractiv.

În anul 2013, cele mai multe operațiuni s-au înregistrat în sectorul energetic și extractiv și în sectorul financiar-bancar. De aemenea, în sectorul serviciilor și producției au avut loc numeroase operațiuni de concentrare, cu o scădere semnificativă în anul 2013.

În anul 2012, cele mai multe operațiuni de concentrare economică analizate și aprobate de autoritatea de concurență au fost realizate în sectorul de retail și vânzări angro, urmat îndeaproape de sectorul serviciilor. În intervalul 2012-2014, tranzacțiile din sectorul imobiliar au crescut constant, de la 2% în anul 2012, la 19% în 2014, pe fondul restabilirii încrederii în piața imobiliară.

Tranzacţia Rosemary de vânzare a unui portofoliu de credite neperformante de 287 mil. Euro: Intesa a primit ofertele preliminare la finele lunii octombrie. Firme de recuperare de creanţe ca APS, EOS şi CITR, fondul de investiţii AnaCap, pe lista celor interesaţi. Calendarul tranzacţiei

Lasă un răspuns

Portofoliul Rosemary cu credite neperformante de 287 mil. Euro ale Intesa, una dintre cele mai mari tranzacţii locale în derulare pe piaţa de profil, a primit ofertele preliminare până pe 26 octombrie, au declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO surse din piaţă.

În acest moment, este de aşteptat să fie anunţaţi investitorii care merg în etapa următoare, şi anume cea a intrării în procesul de due dilligence (analiză financiară – n.r.). Pe lista celor care şi–au arătat interesul se află firme specializate în administrarea creanţelor precum cehii de la APS, firma poloneză Kredyt Inkaso, EOS şi CITR, Apartners Capital sau fondul de investiţii AnaCap, la care se adaugă şi alţi investitori, respectiv firme de recuperare de credite, susţin surse din piaţă. De regulă, firmele de recuperare de creanţe se asociază cu investitori de talia fondurilor de investiţii în care unul preia rolul administratorului de portofoliu, celălalt al investitorului şi al finanţatorului achiziţiei. Sunt însă şi tranzacţii în care firmele de recuperare de creanţe ofertează pe cont propriu, fără să aibă alături şi un alt investitor specializat.

Reprezentanţii Intesa Sanpaolo Bank România nu au făcut niciun comentariu pe marginea acestui subiect.

Calendarul tranzacţiei indică intrarea în activităţi specifice de due diligence a investitorilor selectaţi dintre cei care au depus oferte preliminare începând cu 16 noiembrie, iar până pe 14 decembrie ar trebui depuse oferte angajante. Sursele citate afirmă însă că ar putea fi înregistrate întârzieri faţă de calendarul anunţat.

Filiala locală a celei mai mari bănci italiene a scos la vânzare un portofoliu de credite neperformante cu o valoare nominală de 287 mil. euro, din care 95% reprezintă credite acordate companiilor, iar restul sunt împrumuturi retail, potrivit datelor obținute din piață de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția cu numele de cod Rosemary este coordonată de către o echipă de consultanți Deloitte din birourile din Londra și Budapesta. Primele informații despre vânzarea portofoliului de credite neperformante al Intesa Sanpaolo au fost publicate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 23 septembrie, iar apoi date detaliate despre portofoliul Rosemary au fost publicate în exclusivitate de jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO pe 5 octombrie.

Portofoliul Intesa Sanpaolo este denominat în proporție de aproape 60% în euro, respectiv circa 40% în lei.

Tranzacția Rosemary propune investitorilor preluarea unui pachet format dintr-un număr de 1.862 de credite, respectiv 1.279 de clienți împrumutați. Portofoliul dispune de un colateral care cuprinde active imobiliare având o valoare de piață estimată la peste 180 mil. euro, din care circa 40% reprezintă ponderea celor mai mari 20 de proprietăți. Aproape jumătate din valoarea colateralului înseamnă proprietăți pe piața industrială, ca pondere fiind urmate de proprietăți rezidențiale și terenuri.

Aceste proprietăți sunt localizate în întreaga țară, cele mai importante fiind în zona București – Ilfov și în vestul țării.

Componenta corporate a portofoliului este compusă din 981 de clienți împrumutați și credite de 273 mil. euro, securizate cu 1.282 de proprietăți. Mai mult de jumătate din aceste împrumuturi sunt acordate companiilor, aflate acum în proceduri avansate de faliment.

La acestea se adaugă credite retail de 14 mil. euro, 298 de clienți împrumutați, această componentă fiind garantată cu 302 proprietăți.

Istoricul de plată al portofoliului arată că în ultimele 18 luni au fost încasate 24 mil. euro, conform datelor obținute de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Mandatul de vânzare al portofoliului Rosemary aparține Deloitte, care a format deja o echipă de consultanți în birourile din Londra și Budapesta.

Din echipa Deloitte pentru tranzacție fac parte Andrew Orr – partener Deloitte Londra, Balazs Biro – partener Deloitte Ungaria, Amo Chahal – director Deloitte Londra și Albert Marton,asistent director Deloitte Ungaria.

În cadrul subsidiarei locale a celei mai mari bănci italiene, activitățile de administrare a creditelor neperformante sunt coordonate de către Florin Șandor, director general adjunct al Intesa Sanpaolo Bank România și Chief Workout Officer al băncii.

Șandor a fost aproape zece ani șef al departamentului juridic al băncii, iar apoi timp de un an și opt luni a activat în cadrul BNR pe poziția de Senior Consultant. Din iulie 2014, acesta a revenit în cadrul băncii italiene și face parte din echipa de conducere.

Impactul așteptat al tranzacției Rosemary asupra bilanțului subsidiarei locale a italienilor este unul semnificativ.

Activele băncii se situau la 30 septembrie 2015 la 1 mld. euro, în timp ce volumul împrumuturilor acordate era de 0,7 mld. euro, la acelaşi nivel cu cel al depozitelor, conform datelor publicate de către banca – mamă din Italia. Subsidiara locală a raportat pentru primele nouă luni ale acestui an un profit net de 7 mil. Euro.

Banca dispune acum de o rețea de aproximativ 60 de unități și circa 700 de angajați, potrivit datelor făcute publice în luna iulie.

Intesa Sanpaolo este o bancă născută în urma fuziunii dintre băncile italiene Intesa și Sanpaolo IMI.

În România, italienii au intrat pe piață în 1996 punând piciorul la Arad, unde au înființat o bancă destinată finanțării IMM-urilor. Din 1 octombrie 2012, Intesa Sanpaolo România a fuzionat absorbind Banca CR Firenze România SA.

Acțiunile Intesa Sanpaolo România sunt deținute de Intesa Sanpaolo SpA cu o participație de 91,47%, Cassa di Risparmio di Firenze SpA (8,18%) și Intesa Sanpaolo Holding International SA (0,35 %).

Pe piața bancară locală, Intesa Sanpaolo intră în prima jumătate a clasamentului. La finele anului trecut, Intesa avea o cotă de piață de 1,2% cu un activ net bilanțier de 1 mld. euro, ocupând poziția 18 din cele 40 de instituții de credit, potrivit raportului anual al băncii centrale.

Ultimul bilanț anual al Intesa Sanpaolo România indică pierderi de aproape 60 mil. euro la 31 decembrie 2014.

Cel puţin trei tranzacţii atrag atenţia investitorilor pe piaţa tranzacţiilor cu credite neperformante, tranzacția Ursa a proprietarului elen al Bancpost (portofoliu în jurul a 600 mil. euro) unde polonezii de la Kruk au depus ofertă angajantă împreună cu IFC şi vor să finalizeze tranzacţia, portofoliul Triton al UniCredit Bank (valoare estimată a portofoliului de circa 340 mil. euro) și tranzacția Rosemary a Intesa Sanpaolo România (portofoliu de 287 mil. euro).

Cel mai puternic impact asupra investitorilor l–a avut tranzacţia de vânzare a portofoliului Neptun al BCR, cu o valoare nominală de circa 2,7 mld. Euro, care a eşuat în prima jumătate a lunii septembrie. Astfel, a prins contur o listă de investitori cu apetit pentru active neperformante româneşti din care nu a lipsit Deutsche Bank, HIG Capital, AnaCap, Apartners Capital, Apollo, Lone Star, JC Flowers, IFC – divizia de investiții a grupului Băncii Mondiale, Baupost, Sankaty sau Fortress.

Tranzacțiile cu credite neperformante, încheiate până acum în jurul unui interval de discount situat în jurul intervalului cuprins între 85% și 93% din valoarea nominal a portofoliului, conform datelor colectate din piață de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, fie au rolul de a elibera băncile de presiunea provizioanelor pentru a putea redirecționa resurse către creditare, fie anticipează tranzacții de exit ale unor jucători.

Fondul de investiţii TF1 vine cu un aport de capital de 4 mil. Euro şi preia 50% din brokerul de asigurări Otto Broker. Avocaţii de la bpv Grigorescu Ştefănică şi consultantul ex – EY Mihai Pop au lucrat în tranzacţie cu Otto Broker, iar fondul de investiţii cu avocaţii de la Bulboacă, consultanţii PwC şi NNDKP Tax

Lasă un răspuns

Fondul de investiţii The Foundations 1.0 SEE (TF1), specializat în investiţii în sectorul IMM, va participa cu un aport de până la 4 mil. Euro la majorarea capitalului brokerului de asigurări Otto Broker de Asigurare, potrivit datelor jurnalului de tranzacţii MIRSANU.RO.

În urma tranzacţiei, fondul de investiţii TF1 preia 50% din acţiunile Otto Broker de Asigurare, restul acţiunilor aparţinând lui Victor Şraer, cel care conduce afacerea.

„Investiția este prima de acest fel pe care fondul de investiții de tip private equity The Foundations 1.0 SEE o realizează în România.În procesul de negociere și stabilire a prevederilor pentru încheierea acordului de investiție, echipa de avocați care a fost alături de compania românească și de acționarii acesteia a fost coordonată de Cătălin Grigorescu, Managing Partner bpv Grigorescu Ștefănică”, precizează reprezentanţii casei de avocatură într−un comunicat.

Otto Broker a mai lucrat în tranzacţie cu consultantul Mihai Pop, care a activat până la începutul acestui an la EY România, iar acum este investment manager la firma specializată în recuperarea de creanţe APS România. De cealaltă parte, echipa fondului de investiţii The Foundations 1.0 SEE (TF1) a avut alături pe avocaţii de la Bulboacă și Asociații pentru consultanţa juridică, consultanţii de la PwC pentru analiza financiară, respectiv pe NNDKP Tax pentru consultanţa fiscală.

Tranzacţia are nevoie de avizul Autorităţii de Supraveghere Financiară.

Otto Broker a fost înfiinţată în 2001 sub numele de Total Advisor pentru a furniza servicii de brokeraj de asigurări pentru clienţi companii şi persoane fizice. În 2008, compania a trecut la numele cu care este astăzi cunoscută pe piaţa de profil.

În 2014, Otto Broker de Asigurare a raportat un profit net de 0,3 mil. Lei la venituri totale de 10,5 mil. Lei şi un număr mediu de 138 de angajaţi, potrivit ultimului bilanţ publicat.

Atragerea unui investitor cu capital de risc este una dintre opţiunile la care recurg firmele care caută capital pentru a finanţa planurile de dezvoltare a afacerii, în condiţiile în care accesul la credite sau listarea pe bursă rămân în acest moment în plan secund.

Fondul de investiţii TF 1 vizează investiţii între 2 şi 7,5 mil. Euro în firme mici şi mijlocii nelistate, în special din sectorul serviciilor.

Participaţiile vizate de către fond sunt, de regulă, între 25% şi 50% din acţiuni în compania în care investeşte, iar pieţele – ţintă sunt România, Moldova, Bulgaria şi Serbia.

Unul dintre investitorii principali în fond este Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, care în decembrie 2013 analiza participarea cu până la 15 mil. Euro la capitalizarea noului fond de investiţii, în condiţiile în care capitalizarea – ţintă la închiderea finală a fondului era de 50 mil. Euro.

Fondul de investiții Globalworth a cumpărat al doilea imobil de birouri Green Court din nordul Bucureștiului de la Skanska pentru 47 mil. euro. Avocații NNDKP și consultanții EY au lucrat cu Papalekas la achiziție

Lasă un răspuns

Globalworth, fondul de investiții condus de omul de afaceri grec Ioannis Papalekas, a anunțat achiziția celui de-al doilea imobil de birouri din proiectul Green Court al suedezilor de la Skanska. Valoarea brută a tranzacției este de 47 mil. euro, finalizarea acesteia fiind așteptată pentru luna decembrie.

Imobilul dispune de o suprafață închiriabilă de 18.600 metri pătrați și a fost inaugurat oficial în luna iunie a acestui an. Carrefour, Sanofi, Adecco, Colgate Palmolive și RINF Outsourcing Solution se numără printre chiriași, imobilul fiind închiriat în proporție de circa 80%.

În urmă cu un an, Skanska vindea primul imobil din cele trei care fac parte din proiectul Green Court către Globalworth, tranzacția fiind finalizată în luna iunie a acestuin an pentru un preț de 42 mil. euro. Randamentul anual al investiției la Green Court A este cotat de Globalworth la 9% ceea ce indică așteptarea managerului de fond că la nivelul actual al chiriilor își va recupera banii la orizontul anului 2026.

La achiziția anunțată astăzi, Globalworth a lucrat cu avocații de la Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, cu Aquarius Group ca și consultant tehnic, respectiv cu EY pentru activitățile de analiză financiară.

Globalworth a anunțat pe 1 octombrie că a reușit să atragă 53,8 mil. euro într-o majorare de capital, cea mai mare parte a banilor venind de la York Capital Management Global Advisors care a subscris 25 mil. euro, iar Oak Hill Advisors cu 7,2 mil. euro.

Proiectul Green Court include trei imobile cu spații de birouri de clasa A, cu o suprafață totală închiriabilă de 54.500 de metri pătrați.

Globalworth este unul dintre cei mai puternici investitori de pe piața imobiliară locală. Este cel mai activ cumpărător al momentului pe segmentul spațiilor de birouri din București. Are în portofoliu 14 proprietăți imobiliare, toate localizate în România, cu o valoare estimată de peste 1 mld. euro la finalizarea proiectelor de dezvoltare în curs. Aproximativ 80% din valoarea portofoliului este concentrată în zona spațiilor de birouri.

Sursă : Globalworth.

Globalworth obținea venituri nete operaționale (NOI) de 48,8 mil. euro din chirii și un randament mediu anual de 10,8%, potrivit datelor din septembrie, ceea ce ar însemna că în aproximativ 9 ani și 3 luni și-ar recupera investițiile făcute în portofoliu. Costurile cu achizițiile și dezvoltarea proiectelor din portofoliu erau de 759,7 mil. euro în urmă cu două luni, iar dacă adăugăm proaspăta achiziție acestea trec pragul de 800 mil. euro.

Capitalizarea de piață a fondului Globalworth pe bursa de la Londra este de 259,71 mil. lire sterline (364,76 mil. euro).

Cei mai importanți acționari ai fondului de investiții Globalworth sunt Ioannis Papalekas cu 36,1% din acțiuni, York Capital cu 24,5%, Oak Hill Advisors cu 13,4%, Gordel Holdings Limited cu 5,3%, respectiv Altshuler Shaham Group cu 4,2%.

Piața imobiliară locală a redevenit în ultimii ani teatrul unor tranzacții imobiliare mari, chiar dacă nu de calibrul celor încheiate înainte de criză.

Astfel, fondul de investiții sud – african NEPI s-a poziționat ca principalul cumpărător de centre comerciale, Globalworth joacă un rol similar pe segmentul de birouri, unde un proaspăt apetit de achiziții arată și fondul german GLL Real Estate, în timp ce fondurile imobiliare P3 și CTPark au marcat achiziții pe terenul spațiilor industriale și logistică.

Acționarii dezvoltatorului imobiliar Impact au aprobat o emisiune de obligațiuni de până la 30 mil. euro pe maxim 7 ani. Impact a renunțat la KPMG și a numit ca auditor pe Deloitte

Lasă un răspuns

Dezvoltatorul imobiliar Impact, listat pe bursa de la București, a anunțat că acționarii săi au aprobat o emisiune de obligațiuni în valoare maximă de 135 mil. lei (circa 30 mil. euro, calculat la cursul de schimb al zilei), cu maturitate pe maxim 7 ani.

Obligațiunile vor putea fi emise în lei, în euro sau într-o combinație între cele două valute, dacă este cazul.

Titlurile sunt negarantate și neconvertibile în acțiuni, precizează reprezentanții societății.

Consiliul de administrație a primit mandatul acționarilor companiei pentru a stabili termenii concreți ai emisiunii de titluri, adică numărul obligațiunilor, valoarea acestora, tipul de dobândă, cuponul, perioada pentru care vor fi emise sau tipul de investitori cărora va fi adresată tranzacția.

Obligațiunile Impact este una dintre rarele emisiuni corporative locale în atenția investitorilor, după emisiunea din primăvară a municipiului București, în valoare de 500 mil. euro, emisă în lei. Cea mai recentă a fost cea derulată de Banca Internațională de Investiții, care a atras 110 mil. lei de la investitori în cadrul unei tranzacții aranjate de BT Securities, fiind vândute titluri cu scadența la 3 ani la o rată fixă de 4,1% pe an în lei.

În ultimii ani, pe bursă au fost listate emisiuni de obligațiuni de către Transelectrica (200 mil. lei), respectiv de către băncile locale BT, UniCredit, Raiffeisen, Credit Europe Bank sau Garanti Bank.

Impact caută să atragă bani pentru a-și finanța proiectul de centru urban Greenfield Plaza din zona Barbu Văcărescu, precum și pentru plata unor împrumuturi bancare contractate anterior.

Principalul acționar al Impact este investitorul privat Gheorghe Iaciu, ce deține 49,04% din companie, un alt acționar important fiind Adrian Andrici cu 16,34% din acțiuni. Acționarii Impact au votat astăzi și revocarea KPMG, respectiv numirea Deloitte ca auditor al companiei.

Piața imobiliară a redevenit atractivă pentru investitori, fiind semnate tot mai multe tranzacții în acest sector. De asemenea, băncile și-au întors fața către acest sector, iar fondurile de investiții specializate în achiziții pe piața locală ridică bani de pe burse pentru a investi în proiecte imobiliare în România.

Fondul sud – african de investiții NEPI testează în acest moment din nou interesul investitorilor pentru o emisiune de obligațiuni pe piața londoneză, așa cum a făcut și în urmă cu un an, cu intenția de a-și plăti printr-o emisiune negarantată împrumuturile contractate de la bănci pentru achiziții și dezvoltarea de proiecte.

Mandat Deloitte la liderul pieței de distribuție de piese auto de schimb, o afacere de circa 200 mil. euro pe an. Elvețienii de la Swiss Automotive Group, interesați de o eventuală achiziție a companiei din Satu Mare. Mihaly Lieb, directorul și unul dintre acționarii Autonet despre vânzarea companiei: Informații eronate. Unii dintre competitori lansează astfel de zvonuri pe piață

Lasă un răspuns

Consultanții de la Deloitte, una din cele patru firme globale de consultanță și audit, au primit un mandat din partea Autonet, liderul pieței de comerț și distribuție de piese auto de schimb, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Mandatul aparține Deloitte Ungaria, care caută cumpărători pentru grupul cu sediul la Satu Mare, cu un rulaj anual în jurul a 200 mil. euro, susțin sursele citate. Acestea adaugă că grupul elvețian Swiss Automotive Group s-a arătat deja interesat de achiziția Autonet.

Contactat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, Mihaly Lieb, directorul general și unul dintre acționarii Autonet, a declarat că ”unii dintre competitorii noștri lansează cel puțin odată pe an astfel de zvonuri pe piață, cu puțin succes”, calificând informațiile privind vânzarea companiei ca fiind ”eronate”.

De asemenea, în ceea ce privește interesul elvețienilor de la SAG (Swiss Automotive Group) pentru o achiziție a Autonet, Mihaly Lieb a spus: ”Cu grupul la care ați făcut referire, dar nu numai cu ei, suntem în relații strânse de colaborare, ambele companii fiind membri ATR (asociaţia celor mai mari importatori şi distribuitori de piese de schimb pentru automobile din Europa – n.r.), cu delegați în funcțiile de conducere în cadrul ATR”. Acesta nu a comentat care este mandatul acordat Deloitte de către Autonet.

Reprezentanții Swiss Automotiv Group nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect. De asemenea, reprezentanții Deloitte nu au făcut niciun comentariu până la momentul publicării acestui articol.

Ultimele date disponibile indică faptul că Autonet Import este controlata de Zoltan Kondor, cu o participatie de 70% din acțiuni și de Mihaly Lieb, cu 30%.

Autonet Import este cea mai importantă companie din grupul Autonet, fondat la Satu Mare în 1996. Pe piața in Ungaria, activează în comerțul, importul și distribuția de piese auto prin intermediul Autonet Import Magyarország. Cele două companii oferă Autonet un profil regional în piața de profil.

Întreaga piață de profil din România este estimată că depășește cifra de vânzări de un miliard de euro pe an, iar alături de Autonet activează companii precum Auto Total, Augsburg, Meteor sau Elit. Vânzările de piese auto vizează, mai ales, service-uri și magazine de piese.

Autonet Import SRL a raportat pentru 2014 un profit net de 27,6 mil. lei (6,2 mil. euro) la o cifră de afaceri de 806,8 mil. lei (181,5 mil. euro) și un număr mediu de 882 de angajați. Față de anul anterior, rata de creștere a afacerii a fost de circa 18%, iar câștigurile s-au majorat cu 50%.

În ceea ce privește datele privind firma din Ungaria, AUTONET Import Magyarország Kereskedelmi és Szolgáltató Korlátolt Felelősségű Társaság (pe scurt AUTONET Import Magyarország Kft), cu sediul la Dunakeszi, localitate aflată în zona metropolitană a Budapestei.

Conform datelor obținute de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, afacerea Autonet din Ungaria a fost înființată în iunie 2002 și a înregistrat venituri nete de 33,6 mil. euro în 2014, iar ultimele informații disponibile indică un număr de 219 angajați.

Din grupul Autonet mai fac parte Lubexpert, care se ocupă de lubrifianţi, Forsius în domeniul distribuției de vopsele, Consult Scolari pentru activități de training, cursuri și alte servicii educaţionale. La acestea se adaugă brokerul de asigurări Global Assistance, Network Systems pentru furnizarea de servicii IT şi web, A24 Road Patrol Assistance cu servicii de asistență rutieră cu acoperire națională și internațională, Garage Assist ce oferă soluţii complete în domeniul echipamentelor de service, Point S – rețea independentă din Europa care oferă anvelope și servicii de calitate în domeniu, respectiv Partslife care asigură soluţii pentru tratarea şi reciclarea deşeurilor produse de industria auto.

Elvețienii de la Swiss Automotive Group sunt activi pe piața românească prin intermediul Alpha Aftermarket Services din Sibiu, înființată în 2007. Compania are 43 de angajați și a raportat un profit net modic de 0,1 mil. lei la o cifră de afaceri de 3,3 mil. lei, oferind servicii de dezvoltare de soft, contabilitate, call center și alte servicii pentru grupul elvețian.

Swiss Automotive Group (SAG) este o companie elvețiană controlată de două familii. În 2009, afacerile de familie Derendinger AG și Métraux Services, ambele active în industria de piese și componente auto, au fuzionat sub un singur nume, cel cu care operează acum pe piață.

Familiile fondatoare, Derendinger și Métraux, nu mai fac parte din partea operațională a afacerii, cei mai importanți acționari fiind Sandro Piffaretti, directorul general al companiei, și Olivier Métraux, președintele acesteia.

Grupul elvețian, unul dintre cei mai mari distribuitori de piese auto din Europa, are circa 1.750 de angajați, operațiuni puternice în Elveția, Austria și Belgia, respectiv o cifră de afaceri anuală de peste 500 mil. franci elvețieni (circa 460 mil. euro). Și-a extins operațiunile în 2011 cu trei achiziții, care au întărit prezența Swiss Automotive Group în Elveția, Slovenia și Austria prin preluarea firmelor E.Klaus AG, Matik Handels Gmbh și Augros Wetzikon AG.

Pe piața locală de fuziuni și achiziții, țintele favorite ale investitorilor strategici și ale fondurilor de investiții cu apetit de risc sunt companiile dezvoltate de antreprenori ce ocupă poziții de lideri de piață și sunt capabile să se finanțeze din propriul EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării).

În timp ce investitorii cu capital de risc caută, mai ales, companii care nu și-au epuizat câmpul de creștere de două cifre pe an, firmele ajunse la maturitate, unele dintre ele trecând în ciclurile anterioare prin experiența unui acționar fond de investiții, sunt preferate de investitorii strategici.

Consultanţii KPMG au asistat Diaverum la achiziţia IHS, cea mai mare tranzacţie de până acum pe piaţa de dializă

Lasă un răspuns

Consultanţii de la KPMG, una din cele patru firme de audit şi consultanţă la nivel global, au asistat Diaverum la achiziţia concurentului său direct de pe piaţa locală de dializă, International Healthcare Systems, potrivit informaţiilor obţinute de jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO.

Pe 2 noiembrie, jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO a anunţat în exclusivitate tranzacţia privind achiziţia nr. 2 pe piaţa de dializă, IHS, de către Nr. 3, Diaverum, informaţie confirmată o zi mai târziu de către Consiliul Concurenţei privind primirea notificării tranzacţiei.

Până acum, reprezentanţii Diaverum şi ai IHS nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect.

Operaţiunea are un impact deosebit asupra pieţei de dializă din România, având în vedere că Diaverum va obţine în urma unei astfel de tranzacţii poziţia a doua, ocupată de IHS, conform ultimelor date disponibile. De asemenea, după numărul centrelor preluate şi a impactului la vârful pieţei este cea mai important tranzacţie de pe piaţa locală de dializă până acum.

Tranzacţia va remodela piaţa de profil din Bucureşti, care este polul cu cea mai mare greutate în afacerile din piaţa româneaască de dializă, în contextul în care cei doi operatori implicaţi, atât Diaverum, cât şi IHS, au aici fiecare câte trei centre de dializă în portofoliu.

KPMG a lucrat cu Diaverum şi la momentul intrării acestora pe piaţă în 2011, când firma de origine suedeză, controlată de fondul de investiţii Bridgepoint, a cumpărat o reţea de nouă centre de dializă Dialmed de la grupul medical privat Polisano din Sibiu, fondat şi controlat de familia Vonica.

KPMG este în acest moment pe piaţă şi cu o altă tranzacţie în sectorul vânzării de portofolii bancare neperformante, primind din partea UniCredit Bank mandatul pentru un portofoliu cu o valoare nominală iniţială de circa 340 mil. Euro.

KPMG a fost consultant şi la privatizarea Poştei Române, tranzacţie eşuată în condiţiile în care operatorul Belgian bpost nu a mai venit cu o ofertă fermă de preluare. Un alt mandat al KPMG a vizat administrarea specială la Astra Asigurări, fostul lider de pe piaţa asigurărilor, care a intrat în faliment în urma deciziei luate recent de către Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Diaverum, clientul KPMG în tranzacţia derulată cu IHS, este o companie de origine suedeză, cu afaceri de 520 mil. Euro la nivel global în 2014, controlată de fondul de investiţii Bridgepoint, iar acţiuni în companie deţin şi directorii Diaverum. Campania de achiziţii a Diaverum, inclusiv cea care acoperă România, este alimentată de banii proveniţi din fondul de investiţii de 4,8 mld. Euro, administrat de către Bridgepoint.

IHS este o divizie a grupului privat Sofmedica, o afacere aflată în portofoliul familiei greceşti Sofianos. Acţionarii IHS sunt Georgios Sofianos, directorul general al companiei, cu 50% din acţiuni, Sofianou Aikaterini Argyro (30%) şi Sofianos Pantelis (20%), conform ultimelor date disponibile. Sofmedica are operaţiuni pe pieţele de servicii medicale din regiune precum Grecia, Cipru, România şi Bulgaria.

IHS, fondată în 2004, a investit masiv în dezvoltarea propriei reţele, o parte din finanţare fiind acoperită cu o linie de împrumut de peste 13 mil. Euro contractată de la Alpha Bank România.

Piaţa serviciilor de dializă este unul dintre segmentele pieţei de servicii medicale, care a inregistrat o rată de creştere de 8,5% a încasărilor în ultimul an şi este cotată de investitori cu un potenţial atractiv pentru anii următori în contextul creşterii în fiecare an a numărului de pacienţi trataţi în centrele de dializă.

În 2014, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a decontat plăţi în valoare de 779,9 mil. Lei (175,5 mil. Euro) către furnizorii de servicii de dializă, adică mai mult cu 61,4 mil. Lei faţă de nivelul plăţilor din anul anterior, conform ultimului raport anual al CNAS. Banii plătiţi operatorilor de servicii de dializă vin din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

Pe piaţa serviciilor de dializă, lider este compania germană Fresenius cu 34 de centre şi peste 5.000 de bolnavi dializaţi în portofoliu, urmată de IHS cu 15 centre şi peste 1.700 de bolnavi dializaţi, Diaverum are 13 centre şi peste 1.400 de bolnavi dializaţi, iar Avitum (parte a companiei germane B Braun Avitum) are o reţea de aproximativ 10 centre de dializă şi până la aproximativ 1.400 de bolnavi dializaţi, potrivit ultimelor informaţii făcute publice de către companii.

Configurarea pieţei locale de dializă s–a produs între 2003 şi 2005, când statul roman a pornit un program de privatizare al acestui segment de servicii medicale cu sprijinul Băncii Mondiale. Aşa a apărut IHS în 2004, an în care a debarcat şi B Braun Avitum, iar Fresenius Nephrocare a preluat la privatizare primele două centre la Bucureşti şi la Iaşi.

În acest context, unii jucători au investit în extinderea organică a operaţiunilor precum IHS şi Avitum, iar alţii precum Fresenius şi Diaverum au crescut pe seama achiziţiilor.

Fresenius a continuat seria de achiziţii în februarie 2010 cu preluarea centrelor Nefromed Satu Mare şi Deva. În mai 2010, operatorul german a cumpărat centrul de dializă Nefroclinic Ploieşti.

În iunie 2010 a urmat preluarea centrelor de dializă Renal Care Târgovişte, Slobozia şi Giurgiu.

În 2011, Fresenius a preluat reţeaua de 8 centre de dializă ale Euromedic ca urmare a tranzacţiei internaţionale prin care compania germană a cumpărat divizia de profil a Euromedic. Tot în 2011, a urmat preluarea reţelei de centre de dializă Renamed, care acoperea judeţele Dolj, Olt, Mehedinţi şi Bihor, de la omul de afaceri Dan Duţescu din Craiova şi asociaţii săi.

În 2011, Diaverum a cumpărat reţeaua de nouă centre de dializă Dialmed de la grupul Polisano, fondat de medicul sibian Ilie Vonica. Ulterior, în 2014, Diaverum a cumpărat şi 100% din acţiunile centrului de dializă Arnaldo din Braşov.

Seria de tranzacţii a dus până acum la o consolidare a pieţei de dializă din România, care va trece în mâna a trei jucători străini, din care doi fac jocurile la vârf – germanii de la Fresenius şi Diaverum.

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei: Fondul american de investiţii JC Flowers a notificat Consiliului Concurenţei preluarea băncii Carpatica

Lasă un răspuns

Fondul american de investiţii JC Flowers a notificat Consiliului Concurenţei operaţiunea de preluare a băncii Carpatica, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele instituţiei, pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO.

„JC Flowers ne–a notificat privind Carpatica. Altă notificare din partea lor nu am primit“, a spus Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei referitor la zvonurile privind o posibilă preluare de către fondul american de investiţii a Piraeus Bank România sau a altor bănci de pe piaţă.

Un alt aviz necesar pentru finalizarea tranzacţiei este aprobarea BNR, care a dat însă semnale că acceptă o astfel de mişcare în piaţă.

JC Flowers a intrat în luna iulie în negocieri exclusive pentru preluarea băncii din Sibiu. JC Flowers a înaintat o ofertă îmbunătăţită în contextul în care în luna iunie acţionarii băncii au respins a treia oară un plan de fuziune înaintat de Nextebank, bancă aflată sub controlul unuia din fondurile de investiţii ale Axxess Capital, în ciuda susţinerii acestui proiect venite din partea BNR.

Carpatica, bancă situată în prima jumătate a clasamentului celor 40 instituţii de credit locale şi aflată într–o nevoie imediată de bani proaspeţi, urmează să îşi majoreze capitalul cu 110 mil. Lei (circa 25 mil. Euro) prin emiterea de acţiuni noi, la un preţ de emisiune de 0,1 lei pe acţiune. Perioada de derulare a ofertei către acţionarii existenţi a început pe 3 noiembrie şi se va încheia pe 3 decembrie.

Acţiunile nesubscrise în cadrul ofertei vor fi oferite în cadrul unui plasament privat derulat de JC Flowers. De asemenea, pentru a–şi asigura controlul băncii, fondul american de investiţii a semnat la începutul lunii septembrie achiziţia indirectă a unui pachet de 25% din acţiunile Carpatica de la un grup de acţionari din care fac parte Ilie Carabulea (unul dintre fondatorii băncii şi cel mai important acţionar cu 41% din acţiuni), Dana Cojocaru, Nicolae Lupu, Corneliu Tănase şi compania Atlassib, parte din grupul de firme controlat de Carabulea.

Carpatica a raportat pentru primele nouă luni ale anului o creştere a pierderilor la 26,5 mil. Lei faţă de 21,7 mil. Lei în perioada similară a anului anterior.

Declinul indicatorilor băncii din Sibiu se vede şi în ceea ce priveşte rata de adecvare a capitalului de la 10,8% până la 8,6%, pe fondul acumulării pierderilor operaţionale şi a majorării provizioanelor.

De asemenea, veniturile băncii au scăzut cu 19% la 81,3 mil. Lei pe primele nouă luni ale anului comparativ cu perioada similară a anului anterior. Scăderi au fost înregistrate şi la nivelul depozitelor, respectiv al creditelor ceea ce arată că o bancă din ce în ce mai „subţire“.

Valoarea bursieră a Carpatica a scăzut dramatic după 2008, pe fondul crizei, iar Ilie Carabulea declara în martie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că aceasta reprezintă acum efectul ”criteriilor speculative din piață”.

Echipa de directori ai Carpatica condusă de bancherul belgian de corporate finance Johan Gabriels, anterior director general al fostei ABN Amro Bank România (RBS Bank România, acum parte a UniCredit), s-a concentrat în ultimii ani pe stabilizarea băncii și pe obiectivul de a găsi un investitor cu putere financiară care să intre în acționariatul băncii.

În perioada 2011 – 2014, Carpatica a trecut de la un profit net de 236,9 mil. lei la o pierdere de 169,5 mil. lei la finele anului trecut. Cea mai abruptă schimbare a indicatorilor băncii s-a produs în 2012 vs 2011: capitalul social a fost redus cu 70%, câștigul net s-a diminuat de 11 ori, datoriile au explodat până aproape de 1 mld. euro, iar portofoliul de depozite s-a redus cu o treime. Tot în 2012, au crescut capitalurile proprii, numerarul și echivalentul în numerar și activele totale. Treptat însă, nevoia de capital proaspăt și-a pus amprenta pe evoluția băncii, iar opțiunea unui investitor strategic a devenit necesară.

De cealaltă parte, JC Flowers este unul dintre fondurile americane de investiții specializat în achiziția de bănci ori active financiare depreciate în urma crizei globale. A fost fondat în 1998 și a investit 14 mld. dolari pentru a-și trece sub administrare 32 de entități din întreaga lume, din care 8 sunt bănci.

JCFlowers investește acum din cel de-al treilea fond pe care l-a ridicat, fond cu o capitalizare de 2 mld. dolari. Portofoliul JCFlowers acoperă cele mai mari piețe din lume – SUA, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, statele BENELUX (Belgia, Olanda, Luxemburg), Japonia, precum și țările emergente ca Rusia, India și Brazilia.

Piaţa bancară românească a intrat în ultimii ani în atenţia fondului american, care a pus ochii pe Carpatica în cadrul planului său de a–şi construi aici propriul portofoliu bancar.

Tranzacţia de exit a Piraeus din România, despre care jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO a scris în premieră în luna iunie, a atras şi interesul JC Flowers, alături de al altor fonduri de investiţii precum Warburg Pincus, AnaCap şi a investitorului american Wilbur Ross.

”Părintele” JCFlowers este miliardarul american de 57 de ani James Cristopher Flowers, a cărui avere este cotată de Forbes la 1,43 mld. dolari. Fost absolvent de Matematici Aplicate la Harvard, acesta și-a construit o carieră de bancher de investiții la Goldman Sachs, unde a devenit unul dintre cei mai tineri parteneri din istoria băncii făcând parte din aceeași generație cu Lloyd Blankfein, actualul șef al celei mai mari bănci de investiții din lume.

Are în spate peste 35 de ani de experiență ca investitor și consultant. A făcut parte din echipa care a consiliat fuziunea în 2008 dintre Bank of America și Merrill Lynch, tranzacția girată de șeful Trezoreriei americane care ar fi trebuit să acopere în același timp intrarea în faliment a Lehman Brothers, văzută de mulți ca un soi de certificat de naștere al crizei financiare globale.

James Cristopher Flowers este considerat de presa americană unul dintre primii oameni care l-au avertizat pe Henry Paulson, fostul șef al Trezoreriei americane, cu privire la iminența declanșării crizei financiare.

Piaţa bancară din România este în acest moment teatrul a două tipuri de tranzacţii, care indică un val de consolidare al pieţei prin reducerea numărului de jucători.

Pe de o parte, băncile încearcă să scape de povara creditelor neperformante acordate în anii dinainte de criză şi îşi vând portofolii neperformante. Pe de altă parte, o serie de jucători globali şi regionali au început exitul din piaţa locală, în contextul propriilor strategii de focusare pe câteva pieţe ţintă. Astfel, în ultimii ani au plecat din România nume ca MKB (Ungaria), RBS (Marea Britanie), Millennium (Portugalia) şi Volksbank (Austria).

Nidera aşteaptă un credit de 31 mil. Dolari de la International Finance Corporation pentru refinanţarea terminalului din Constanţa, cumpărat în urmă cu un an. IFC analizează şi acordarea unei facilităţi de capital de lucru pentru casa olandeză de comerţ cu cereale

Lasă un răspuns

International Finance Corporation (IFC), divizia de investiţii a Băncii Mondiale, pregăteşte acordarea unui credit de 31 mil. Dolari către casa de comerţ olandeză de cereale Nidera pentru refinanţarea terminalului cumpărat la Constanţa în decembrie 2014.

Tranzacţia de finanţare este destinată extinderii terminalului din portul Constanţa de către Nidera România şi aşteaptă aprobarea board-ului instituţiei financiare internaţionale. De asemenea, IFC evaluează acordarea şi a unei facilităţi de capital de lucru pentru Nidera.

IFC a investit deja 65 mil. Dolari în octombrie 2014 în Nidera-Cofco şi deţine acum 9% din acţiunile companiei chinezeşti de stat Cofco, iar indirect 4,6% din Nidera, al cărei pachet majoritar de acţiuni a fost preluat anul trecut de chinezi.

Achiziţia terminalului de cereale din portul Constanţa din decembrie 2014 a făcut parte dintr-un program de creştere cu investiţii derulate în America Latină, SUA şi Europa de Est, inclusiv România – unde miza este accesul direct la rutele de transport din Marea Neagră.

În ianuarie, Consiliul Concurenţei a aprobat achiziţia de către Nidera a firmelor United Shipping Agency, care opera un terminal de cereale cu o capacitate de stocare de 250.000 tone, şi United Shipping and Chartering, proprietarul unui depozit în port. Vânzătorii au fost oamenii de afaceri Cătălin Trandafir şi Mihai Felescu. Valoarea tranzacţiei nu a fost făcută publică de către părţi. Estimări din piaţă, neconfirmate însă, indică tranzacţia în jurul a 50 mil. Euro.

Porumbul şi grâul sunt cele mai importante cereale care au trecut prin terminalul din Constanţa în 2014, fiecare având o cotă de circa 40% din totalul mărfurilor manevrate, în timp ce seminţele de floarea soarelui au avut o pondere de 4%.

Terminalul preluat în acest an de către Nidera în portul Constanţa are 296 de angajaţi, din care 250 cu contracte pe durată nedeterminată şi 46 de salariaţi cu contracte pe perioadă fixă.

Potrivit planului de investiţii pe cinci ani, Nidera se aşteaptă la o creştere a personalului terminalului, notează IFC în documentul de sinteză al propunerii de finanţare.

Pe lista principalilor contractori pentru terminalul Nidera figurează Timex Surveyors (care asigură servicii de inspecţie la livrare şi recepţie cargo), Euroriver Transport (furnizor de servicii de transport mărfuri şi de manevrare cu macarale plutitoare), Tehnotrans Feroviar (furnizor de servicii de manevrare pe calea ferată) şi Agigea Expres din domeniul serviciilor de curăţire a barjelor pentru depozitare.

Nidera este una dintre casele de comerţ de talie medie la nivel global, fondată în 1920 şi preluată anul trecut de chinezii de la Cofco.

Nidera România, unul dintre principalii jucători în comerţul local cu cereale, a raportat pentru 2014 un profit net de 1,7 mil. Euro la o cifră de afaceri de 267,5 mil. Euro şi 34 de angajaţi.

United Shipping Ageny, compania ce operează terminalul, a încheiat anul trecut cu un profit net de 6,3 mil. Euro la o cifră de afaceri de 18 mil. Euro.

Pe piaţa comerţului cu cereale, companiile americane ADM, Bunge, Brise, Cargill împreună cu Nidera, casele elveţiene de comerţ Ameropa şi Glencore, respectiv Agricover sunt jucători cu poziţii puternice.

Cu capacităţi de stocare, au nevoie de acces la portul Constanţa pentru securizarea rutelor de de export şi transport din Marea Neagră. În acest context, în ultimii ani în portul Constanţa au avut loc mai multe achiziţii ale caselor de comerţ internaţionale de terminale de cereale.

Tranzacţie între Nr.2 şi Nr.3 de pe piaţa de dializă de 175 mil. Euro: Diaverum cumpără reţeaua de centre de dializă IHS. Fondul de investiţii Bridgepoint aduce operatorul suedez în coasta germanilor de la Fresenius, iar grecii lasă piaţa în mâinile a trei investitori privaţi străini

Lasă un răspuns

Suedezii de la Diaverum, cotaţi între primii trei jucători de pe piaţa locală de dializă, au notificat recent Consiliul Concurenţei pentru achiziţia concurentului său direct pe piaţa locală, International Healthcare Systems (IHS), au declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO surse din piaţă.

Cumpărătorul a intrat pe piaţa din România în 2011 prin achiziţia lanţului de 9 centre de dializă Dialmed de la grupul Polisano din Sibiu, fondat de familia Vonica. Valoarea tranzacţiei nu a fost făcută publică de către părţi. Surse din piaţă estimează achiziţia Diaverum din 2011 la valori cuprinse între 20 şi 25 mil. Euro.

Diaverum este o companie de origine suedeză, cu afaceri de 520 mil. Euro la nivel global în 2014, controlată de fondul de investiţii Bridgepoint, iar acţiuni în companie deţin şi directorii Diaverum. Campania de achiziţii a Diaverum, inclusiv cea care acoperă România, este alimentată de banii proveniţi din fondul de investiţii de 4,8 mld. Euro, administrat de către Bridgepoint.

Reprezentanţii Diaverum şi ai IHS nu au făcut niciun comentariu pe marginea tranzacţiei până la momentul publicării acestui articol.

Valoarea unei astfel de tranzacţii între nr. 2 şi nr. 3 pe piaţa locală a serviciilor de dializă ar putea fi un ordin de mărime în jurul intervalului de 20 – 30 mil. Euro, dacă ne uităm la istoricul tranzacţiilor în sector.

Un indicator important în astfel de cazuri este determinarea valorii de întreprindere a unui jucător de pe piaţa de dializă prin aplicarea unui multiplu la câştigurile obţinute înaintea plăţii dobânzilor, taxelor, deprecierii şi amortizării (EBITDA) estimate pentru următoarele 12 luni, iar acest multiplu se poate situa la un nivel în jurul a 8 până la 10, conform unor informaţii obţinute din piaţă.

Statisticile oficiale indică 13.445 de bolnavi dializaţi în 2013, pentru fiecare pacient fiind alocat un cost mediu anual de 55.423 lei (12,5 mii euro) prin Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică. Faţă de 2012, numărul bolnavilor dializaţi a crescut cu 7%, ceea ce dă indicii privind rata de creştere anuală a numărului de bolnavi. Potenţialul acestei pieţe este unul uriaş, specialiştii estimând că un număr de peste două milioane de români sunt diagnosticaţi cu o boală cronică de rinichi.

Fresenius Nephrocare avea în 2013 o cotă de piaţă de 45% după numărul bolnavilor trataţi în centrele sale de dializă, International Healthcare Systems (IHS) 14%, Diaverum 11%, Avitum 9%, alţi operatori cumulau o pondere de 10%, iar alţi 11% reveneau sistemului medical public. Cei patru investitori strategici străini cumulau aşadar aproape 80% din piaţa românească de profil.

Sistemul public avea la finele lui 2013 cele mai multe centre de dializă de pe piaţă, 57 de unităţi, comparativ la acea vreme cu 35 de centre ale Fresenius, 13 centre ale IHS, 10 centre ale Diaverum, 8 centre Avitum şi 14 centre operate de alţi operatori privaţi. Tendinţa de la intrarea operatorilor privaţi în sector este de scădere în fiecare an a numărului de pacienţi dializaţi în sistemul public, concentrat în jurul spitalelor din Bucureşti şi din reşedinţele de judeţ.

Din cele 139 de centre la nivelul ţării de acum doi ani, 20 dintre ele se aflau în Bucureşti, potrivit unui raport al Asociaţiei Renale Europene şi a Asociaţiei Europene de Dializă şi Transplant, pe baza datelor furnizate de către Registrul Renal Român.

Serie de fuziuni şi achiziţii pe piaţa de dializă

Piaţa de dializă este unul dintre cele mai fertile terenuri pentru fuziuni şi achiziţii, pe fondul ratelor de creştere continuă a numărului de bolnavi cronici de rinichi ce au nevoie de dializă.

Evoluţia pieţei a fost un magnet pentru investitorii strategici, în condiţiile în care numărul pacienţilor dializaţi a crescut de zece ori între 1995 şi 2013, iar în ultimii 10 ani a ajuns la dublu, potrivit datelor Asociaţiei Renale Europene şi a Asociaţiei Europene de Dializă şi Transplant, pe baza datelor furnizate de către Registrul Renal Român.

În acest context, unii jucători au investit în extinderea organică a operaţiunilor precum IHS şi Avitum, iar alţii precum Fresenius şi Diaverum au crescut pe seama achiziţiilor.

Fresenius a continuat seria de achiziţii în februarie 2010 cu preluarea centrelor Nefromed Satu Mare şi Deva. În mai 2010, operatorul german a cumpărat centrul de dializă Nefroclinic Ploieşti.

În iunie 2010 a urmat preluarea centrelor de dializă Renal Care Târgovişte, Slobozia şi Giurgiu.