Arhive lunare: septembrie 2014

Elvețienii de la Ameropa au cumpărat acum doi ani combinatul chimic Azomureș de la Târgu Mureș. Sursă foto: Azomureș.

Ameropa Holding ia un credit de 200 milioane de franci elvețieni de la Credit Suisse și de la alți finanțatori, pe care îl garantează cu acțiunile Azomureș

Casa de comerț elvețiană cu cereale și îngrășăminte chimice Ameropa Holding, acționarul majoritar al combinatului chimic Azomureș Târgu Mureș, va garanta cu acțiuni Azomureș un credit de 200 milioane de franci elvețieni (circa 165,6 milioane de euro) luat de la Credit Suisse și alți finanțatori. Contractul de credit se va încheia în jurul datei de 25 august, potrivit deciziei acționarilor publicată în Monitorul Oficial.

Creditul este luat pentru refinanțarea unei facilități de credit contractat în 2013, iar o parte din bani este destinată finanțării parțiale a patru bilete la ordin prin împrumuturi între companiile Ameropa și Pelican, cei doi acționari ai Azomureș. Ameropa deține 98 % din acțiunile Pelican. Avocații care au asigurat consultanța juridică pentru Ameropa sunt firma Popovici, Nițu & Asociații.

Creditul este garantat cu acțiunile pe care cei doi acționari le dețin la Azomureș, precum și drepturile și interesele care rezultă din aceste acțiuni, dividendele.

Compania elvețiană Ameropa Holding deține 0,00002 % din acțiunile Azomureș, acționarul majoritar fiind compania Pelican Fertilizers GmbH, deținând 99,99998 % din acțiuni.

Azomureș a raportat pentru 2013 o cifră de afaceri de 1,6 miliarde lei (362,07 milioane euro), înregistrând un profit de 104,6 milioane lei (23,67 milioane euro), la un număr de 2.457 angajați. Profitul se diminuează la mai mult de jumătate comparativ cu valoarea înregistrată în 2012, de 244 milioane lei (54,76 milioane euro), potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanțe. Datele au fost calculate folosind cursul mediu al anului 2013, de 4,4190 lei/euro, respectiv 2012, de 4,4560 lei/euro.

Înființată în 1962, Azomureș este un combinat de producere a îngrășămintelor chimice. În anul 1998, compania este privatizată, iar din 2012 aceasta este deținută de Ameropa AG. Ulterior achiziției, elvețienii au delistat acțiunile Azomureș de pe bursa de la București.

Ameropa a fost înființată în anul 1948, afacerea dezvoltându-se în jurul comerțului cu cereale și îngrășăminte. Compania vinde anual zece milioane de tone de îngrășăminte și zece milioane de tone de cereale, având  4.875 de angajați.

Jurnalul de fuziuni și achiziții din 23 septembrie 2014

ROMÂNIA

Fondul Proprietatea, interesată de vânzarea participațiilor deținute la companiile locale ale Enel

ENERGIE. Fondul Proprietatea, administrată de americanii de la Franklin Templeton Investments, este dispusă să discute vânzarea pachetelor de acțiuni pe care le deține în distribuțiile de electricitate controlate de Enel, în contextul în care grupul italian a anunțat că își pregătește exitul din România.

”Suntem dispuși să discutăm cu oricine devine acționar majoritar despre noua structură a acționarilor din companii. Vânzarea este o opțiune, dar depinde de prețul pe care îl vom avea”, a declarat astăzi Greg Konieczny, managerul Fondului Proprietatea într-o conferință de presă, potrivit Mediafax.

Fondul Proprietatea deține un pachet de 24,12% din Enel Distribuție Banat, evaluat la 573,25 mil. lei, o participație de 24,09% din Enel Distribuție Dobrogea, estimat la 379,11 mil. lei, respectiv 12% din Enel Distribuție Muntenia în valoare de 473 mil. lei, potrivit raportului semestrial al companiei. De asemenea, Fondul Proprietatea are acțiuni reprezentând 12% din Enel Energie Muntenia SA, evaluat la 65,08 mil. lei, respectiv un pachet de 12% din Enel Energie SA, estimat la 74,26 mil. lei.

Unul dintre fondatorii eMag a cumpărat o firmă de producție publicitară şi de film

PRODUCȚIE PUBLICITARĂ. Radu Apostolescu, în vârstă de 38 de ani, care şi-a vândut în acest an şi ultimele acţiuni pe care le mai deţinea la eMag – cel mai mare magazin online local – a cumpărat în luna iulie de la Gabriel Antal 45% din acţiunile Abis Studio Bucureşti, companie specializată în producţia publicitară şi de film, conform unor documente publicate din Monitorul Oficial şi unui anunţ al antreprenorului, potrivit ZF. Abis Studio a raportat pentru anul trecut afaceri de 2,9 milioane de euro.

EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST

Proprietarul La Fântâna nu se grăbește să-și vândă firma de finanțe personale din Polonia

SERVICII FINANCIARE. Fondul cu capital privat Innova Capital din Polonia nu se grăbește să-și vândă firma de finanțe personale Expander, chiar dacă se observă un interes din partea potențialilor cumpărători, în special din partea investitorilor din sector, a declarat partenerul fondului Leszek Muzyczyszyn agenției de presă poloneze, citată de Warsaw Business Journal.

Innova Capital este acționarul majoritar al companiei românești La Fântâna, liderul pieței din România și Serbia de distribuție și îmbuteliere a apei în sistem watercooler.

Un fond polonez de investiții solicită aprobarea forului concurențial pentru preluarea unui rival

FONDURI DE INVESTIŢII. Firma de administrare de fonduri Ipopema TFI din Polonia a solicitat la Oficiul Concurenței și Protecția Consumatorilor aprobarea preluării rivalului său, compania Gant TFI, care face parte din grupul Gant Development, si care gestionează fondul de investiții de tip închis Gant FIZ, potrivit Warsaw Business Journal.

Un fond de investiții din Ungaria iese dintr-o investiţie realizată într-un producător ungar de software pentru telefonie mobilă

IT. Fondul Széchenyi Capital Investment Fund, un fond cu capital de risc înființat de către statul maghiar pentru sprijinirea IMM-urilor, și-a anunțat exitul dintr-o investiție de 116 milioane de forinți (circa 373.000 de euro) realizată în compania de software pentru telefonia mobilă Mobile Engine din Ungaria în 2012, anunţă Budapest Business Journal.

Fondatorii companiei au cumpărat pachetul de 24,9% deținut de către fondul de investiții. Prețul tranzacției se traduce printr-un randament anual al investiției care depășește nivelul așteptat în mod normal de 10 – 12% pe an, potrivit reprezentanților fondului citați de agenția de presă ungară MTI, anunță sursa citată.

EUROPA

Discuții de fuziune pentru formarea unui gigant norvegiano – american cu o valoare de 27 mld. de dolari pe piața globală de îngrășăminte chimice

ÎNGRĂȘĂMINTE CHIMICE. Unul dintre cei mai mari producători de îngrășăminte chimice din lume, compania norvegiană Yara International, poartă discuții pentru o posibilă fuziune cu producătorul și distribuitorul de îngrășăminte agricole CF Industries din Chicago (SUA), au declarat reprezentanţii firmelor pentru Reuters. Un acord între cele două firme ar crea un gigant în sectorul îngrășămintelor chimice, cu o valoare de piață de peste 27 miliarde dolari.

Noua companie ar rivaliza direct cu liderul mondial Potash Corp din Canada pe o piață supraaglomerată și fragmentată, notează sursa citată.

Avantajul norvegienilor ar fi accesul la facilități de producție din SUA la costuri mai mici posibile datorită gazului ieftin. De cealaltă parte, americanii pot intra într-o rețea bine organizată cu o prezență în 150 de țări ale lumii, ce cuprinde capacități de producție și puncte de distribuție.

Reprezentanții celor două companii au declarat că discuțiile sunt într-o fază incipientă și nu există garanții că demersurile se vor finaliza cu o tranzacție. Consultanții Yara la aceste discuții sunt banca americană de investiții Citi și firma norvegiană de brokeraj ABG Sundal Collier.

UniCredit ar putea obţine trei miliarde de euro din vânzarea diviziei de gestionare a activelor

BĂNCI. Cel mai mare grup bancar italian, UniCredit, analizează ideea privind posibila vânzare a unei participaţii în divizia de gestionare a activelor, Pioneer Global Asset Management SpA, către un grup format din banca spaniolă Banco Santander şi două fonduri americane de investiții Warburg Pincus LLC şi General Atlantic LLC, au declarat, pentru Bloomberg, surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

UniCredit ar putea demara negocieri exclusive cu acest grup, iar o tranzacţie ar duce la întărirea capitalului băncii. Federico Ghizzoni, şeful UniCredit, vinde active şi reduce costurile ca parte a planului ce vizează înregistrarea unui profit net de două miliarde de euro anul acesta. O eventuală vânzare de acțiuni din participația aferentă băncii italiene ar putea stabili valoarea Pioneer între 2 și 3 miliarde de euro.

Nuclearelectrica a luat în vizor o parte din activele scoase la vânzare de Enel. Distribuția de energie a italienilor din Dobrogea, ținta perfectă

Producătorul de energie electrică Nuclearelectrica, deținut de statul român, analizează posibilitatea de a cumpăra o parte din operaţiunile Enel în România, pe care furnizorul italian de energie electrică a anunţat că vrea să le vândă până la sfârşitul anului. Compania de stat nu a înaintat încă nicio ofertă, decizia urmând să fie discutată de către acţionari, potrivit unui comunicat al Nuclearelectrica.

“Societatea Naţională Nuclearelectrica S.A. şi-a manifestat încă din anul 2013 intenţia de diversificare a portofoliului prin investiţii strategice care să conducă la creşterea sustenabilă a companiei în contextul competitiv actual al pieţei energiei electrice. În acest context, SNN analizează oportunitatea rezultată din anunţul potenţialei vânzari a operaţiunilor Enel în România, fiind în prezent în stadiul de analiză preliminară a unei părţi din perimetrul tranzacţiei. Nicio ofertă indicativă sau de altă natură nu a fost înaintată către Enel. O potenţială decizie a managementului SNN cu privire la tranzacţie va fi supusă aprobării Adunării Generale a Acţionarilor SNN”, afirmă reprezentanții Nuclearelectrica.

Anunţul vine la câteva zile după ce ministrul delegat pentru energie Răzvan Nicolescu a spus că nu încurajează investitorii străini să participe la licitația Enel pentru distribuția din Dobrogea, care are o importanță strategică pentru România. Nicolescu a precizat atunci că există interes din partea unor companii de stat pentru preluarea distribuţiei din Dobrogea.

 „Nu încurajăm pe nimeni să depună oferte de cumpărare în Dobrogea, mai ales că există interes al unor companii de stat pentru preluarea acestor activităţi”, au fost cuvintele lui Răzvan Nicolescu într-un soi de preambul la vizita pe care urmează să o facă acesta săptămâna viitoare în Italia pentru a discuta cu oficialii Enel pe marginea vânzării operațiunilor din România.

Relaţia dintre Nuclearelectrica şi Enel este mai veche. Cele două societăţi au fost acţionari în EnergoNuclear, compania de proiect care ar fi urmat să se ocupe de realizarea Reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda. Anul trecut, Enel s-a retras din proiect.

Enel ar urma să vândă 64,4% din Enel Distribuţie Muntenia SA şi Enel Energie Muntenia SA, 51% din Enel Distribuţie Banat SA, Enel Distribuţie Dobrogea SA şi Enel Energie SA, dar şi 100% din compania de servicii Enel România SRL, deţinută de Enel prin Enel Investment Holding BV). În condiţiile în care statul român este acţionar minoritar la aceste companii, autorităţile române ar trebui să aibă un cuvânt de spus în negocierile cu investitorul italian.

Italienii au intrat în România în 2004 odată cu achiziția pachetelor majoritare la societățile de distribuție și furnizare de electricitate din Dobrogea și Banat. Ulterior, au cumpărat și pachetul celei mai mari companii de distribuție locale, ce alimentează cu energie electrică Bucureștiul și județele limitrofe.

Pe piața distribuției de electricitate, Enel concurează cu CEZ (Cehia), E.ON (Germania) și cu compania de stat Electrica. Exitul celui mai mare jucător de pe piața distribuției de electricitate va duce astfel la o reconfigurare a cotelor de piață în sector în funcție de cine va cumpăra activele deținute de italieni.

Nuclearelectrica operează singura centrală nucleară de producție de electricitate din România, situată la Cernavodă și care se află practic în teritoriul de distribuție și furnizare al Enel Dobrogea. Din această perspectivă, interesul strategic invocat de către stat corespunde cu o posibilă integrare pe verticală a activităților statului pe piața de energie în această regiune în cazul în care planurile anunțate de către ministrul delegat pentru energie vor avea succes.

BERD acordă o finanțare de 20 milioane de euro francezilor de la Soufflet

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) va acorda o finanţare de 20 de milioane de euro grupului francez Soufflet, pentru extinderea producţiei de cereale şi a reţelei de depozite pentru cereale din România, Polonia şi Ucraina, potrivit unui comunicat al instituției.

Proiectul grupului francez vizează consolidarea afacerii din cele trei ţări prin crearea unei noi companii, International Grains Silos, în care BERD va deţine o participaţie de 35%.

Soufflet are în plan dezvoltarea unui lanţ integrat de producţie a malţului în regiunea în care investeşte BERD.

„Acest nou acord ne va permite să intensificăm cooperarea pe care o avem cu Soufflet, care până acum s-a dovedit a fi una de succes. Producătorii din regiunea unde acţionează BERD, care are un potenţial agricol ridicat, vor avea de câştigat în urma înfiinţării acestui lanţ integrat, care asigură o infrastructură îmbunătăţită”, a declarat Gilles Mettetal, directorul BERD pentru agricultură.

Astfel, Soufflet vizează recoltarea de la fermieri, procesarea în silozuri şi producerea malţului, cu scopul de a vinde produsele pe pieţele de export sau către fabricile de bere.

„Acest proiect confirmă rolul pe care BERD îl are asupra sectorului agricol din Europa de Est. Parteneriatul nostru cu BERD asigură un sprijin important grupului, pentru dezvoltarea producţiei de cereale şi a exportului în regiune”, a afirmat Laurent Bernasse, directorul financiar al Soufflet.

În România, grupul francez este prezent pe piaţa românească încă din1998, iar în iulie 2009 a deschis cea mai mare fabrică de malţ din Buzău, Soufflet Malț România SA, după o investiţie de 60 de milioane de euro şi cu o capacitate de producţie anuală de circa 105.000 de tone. Compania a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 175,8 milioane de lei (39,8 milioane de euro) şi un profit net de 2, 35 milioane de lei (531,4 mii de euro) la un număr mediu de 25 de angajați.

BERD a investit până acum peste 8 miliarde de euro în proiecte de dezvoltare a sectorului agricol, inclusiv în România. De asemenea, instituția financiară internațională nu este doar finanțator pentru companiile locale, fiind unul dintre cei mai mari investitori internaționali în sectoare strategice ale economiei.

Agrana Lemarco tabel poza main

Consiliul Concurenței aprobă preluarea fabricilor de zahăr ale Lemarco de către Agrana

Consiliul Concurenței a anunțat astăzi că a aprobat preluarea producătorilor Zahărul Liești și Lemarco Cristal de pe piața locală de zahărului de către compania austriacă Agrana Zucker GmbH.

Decizia Consiliului Concurenței vine în contextul în care austriecii s-au angajat în luna iulie că nu vor cumpăra nicio altă fabrică de zahăr în România în următorii cinci ani și că vor transfera cu titlu gratuit licențe de import de zahăr către alte companii pentru o perioadă de trei ani către procesatori locali de zahăr brut.

agrana

În urma avizului instituției, tranzacția se apropie cu pași repezi de finalizare. Agrana cumpără cei doi producători locali prin intermediul a două companii special înființate, una dintre ele urmând să preia controlul Lemarco Cristal, iar cealaltă va deveni noul acționar majoritar la Zahărul Liești, potrivit datelor prezentate în decizia Consiliului Concurenței.

Efectul acestei mutări este consolidarea poziției Agrana pe piața regional de profil și acces la o locație strategică, având în vedere că fabrica Lemarco de la Urziceni este situată în apropierea unui nod de transport feroviar și rutier, ceea ce conferă un timp redus de deplasare până la portul Constanța, poartă pentru importurile de materii prime.

Acţiunile Lemarco SA sunt detinute de patru acţionari, actionarul majoritar fiind americanul George Gellert, acesta  deținând 50% din actiuni. Cristian Penciulescu are 10% din acțiunile Lemarco, iar Neculai Marataș și Mircea Rădină, directorul executiv al Lemarco SA, au participații egale, de 20% din companie fiecare.

Lemarco SA este unicul acționar al societății Lemarco Cristal și deține 97,48% din Zahărul Liești SA. Restul de 2,52% din acțiunile companiei Zahărul Liești aparțin unui număr de 1.731 de persoane fizice.

Achiziția Agrana constă în preluarea activelor fabricilor administrate de către cele două companii, precum și a clădirii de birouri în care își are sediul Lemarco, situată în centrul Capitalei în apropiere de Piața Romană. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Vânzarea fabricilor de zahăr Lemarco are loc în contextul în care din luna ianuarie a acestui an pe rolul Tribunalului București este deschis un proces penal, prin care un grup de persoane, printre care se numără și acționarii Lemarco SA Mircea Rădină și Neculai Marataș, precum și senatorul PSD de Giurgiu Cezar Măgureanu, alături de mai multe societăți printre care se numără Lemarco SA și subsidiarele sale Zahărul Liești, respective Lemarco Cristal, sunt acuzate de inițiere, constituire de grup infracțional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup. Celelalte părți în proces sunt Ministerul Finanțelor prin ANAF și UniCredit Leasing Corporation IFN. Procesul este în curs de desfășurare pe fond la Tribunalul București, potrivit datelor publicate pe portalul instanțelor de judecată din România.

Cumpărătorul fabricilor de zahăr ale Lemarco, grupul austriac Agrana, activează în domeniile zahărului, amidonului și a preparatelor din fructe. Compania cu afaceri de 3 miliarde de euro pe an, 8.800 de angajați și 55 de fabrici în 26 de țări este puternic prezentă cu operațiuni în regiunea Europei Centrale și de Est, respective pe piețele din Austria, Cehia, Slovacia, România, Bulgaria și Bosnia-Herțegovina.

 

Calendarul tranzacției

Scrisoarea de intenție privind achiziția activelor Lemarco de către Agrana (Austria) a fost semnată pe 22 noiembrie 2013 de către reprezentanții Lemarco SA, respectiv la data de 31 ianuarie 2014 de către oficialii Agrana Zucker.

Pe 5 februarie, austriecii fac următorul pas și anunță încheierea unui acord privind intenția de achiziție a producătorilor Zahărul Liești și Lemarco Cristal de la Lemarco SA. Trei săptămâni mai târziu, pe 25 februarie, Agrana notifică achiziția către Consiliul Concurenței, al cărei aviz favorabil este necesar pentru finalizarea tranzacției.

Dosarul achiziției fabricilor de zahăr ale Lemarco ajunge în analiza forului concurențial, care pe 25 iulie anunță că austriecii se angajează să nu mai cumpere altă fabrică locală de zahăr în următorii cinci ani și să transfere gratuit către producători terți licențe de import pentru a nu afecta climatul competițional pe piața zahărului.

Consiliul Concurenței emite pe 26 august decizia de aprobare a achiziției activelor Lemarco de către Agrana, iar pe 16 septembrie face publică decizia.

Agrana Zucker și cei patru acționari ai Lemarco vor semna un contract de vânzare – cumpărare după aprobarea tranzacției ”într-o formă satisfăcătoare pentru Agrana Zucker”, potrivit datelor existente în decizia Consiliului Concurenței.

Cum sunt structurate operațiunile Agrana în România

Austriecii au intrat în România în 1998 și dețin trei fabrici de zahăr la Roman (județul Neamț), Buzău și Țăndărei (județul Ialomița), în condițiile în care cea din urmă este momentan în stare de conservare, precizează reprezentanții Consiliului Concurenței, iar divizia de amidon are și ea o fabrică în Țăndărei.

În 2005, operațiunile locale au fost reorganizate pentru a fi mai ușor de administrat astfel că fabricile de zahăr au fuzionat și a luat astfel naștere compania Agrana România.

Fabricile Agrana de la Buzău și Țăndărei sunt concepute pentru rafinarea zahărului brut din trestie de zahăr în timp ce unitatea de la Roman are o producție bazată pe prelucrarea sfeclei de zahăr.

Fabrica de la Roman poate rafina până la 1.000 de tone de zahăr brut pe zi, în timp ce unitatea de la Țăndărei are o capacitate de rafinare de 800 de tone de zahăr brut pe zi.
Agrana România SA coordonează trei subsidiare și două companii care fac parte din grupul austriac. Astfel, Agrana România deține 99% din acțiunile Agrana Agro SRL Roman, respectiv 99% din capitalul Agrana Buzău SRL și al Agrana Țăndărei SRL, toate cele trei fabrici fiind specializate în producția de zahăr alb.

Producția de amidon, siropuri de glucoză, germeni, gluten și tărâțe este realizată de către AGFD Țăndărei SRL, controlată în proporție de 99% de către Agrana Starke Gmbh. Pentru producția de arome de mere, concentrate și sucuri de mere, austriecii operează la novel local prin intermediul Agrana Juice România SRL din Vaslui.

În România, grupul Agrana are în plan pentru acest an afaceri de 958 de mil. lei ( 215,3 mil. euro, calculat la cursul estimat pentru acest an de Comisia Naţională de Prognoză), faţă de 1,18 mld. lei (267 milioane euro) anul trecut. Ținta de profit pentru acest an a fost stabilită la 22 de milioane de lei (5 milioane de euro) după ce în 2013 grupul inregistrase pierderi de 101 milioane de lei (22,9 milioane euro).

În portofoliul Agrana de pe piața locală a zahărului se află mărci precum Coronița sau Mărgăritar.

Patru jucători controlează producția de zahăr. Importurile abia se văd pe o piață de 500.000 tone pe an

Piața de zahăr din România este estimată la un volum de aproximativ 500.000 tone pe an, conform datelor publicate de Agrana.

Cererea locală de zahăr alb este acoperită în cea mai mare parte de producția internă, importurile fiind situate la cotă redusă. Pe piața zahărului alb, activează în acest moment opt fabrici, care procesează atât zahărul brut din trestie de zahăr, cât și din sfeclă de zahăr.

Astăzi mai produc doar un sfert din numărul total de fabrici existente în 1990, care atunci era de 33. Una din cele opt fabrici prelucrează numai sfeclă de zahăr și aparține companiei Zahărul Bod SA, alte patru produc exclusiv zahăr alb din zahărul brut importat, obținut din trestie de zahăr, iar trei unități au producție mixtă, atât din sfeclă de zahăr, cât și din zahăr brut obținut din trestie de zahăr.

Producția de sfeclă de zahăr în Uniunea Europeană, al cărei membru este și România, se desfășoară într-un sistem bazat pe cote naționale de producție alocat fiecărei țări. România a avut alocată în intervalul 2008 – 2014 o cotă anuală de producție de zahăr alb din sfeclă de zahăr de 104.688,8 tone. Producția peste cota alocată se reportează pentru anul următor, poate fi exportată sau utilizată în industria nealimentară.

Anul trecut, patru companii au produs zahăr din prelucrarea sfeclei de zahăr – Agrana prin fabrica sa de la Roman, grupul Pfeifer & Langen prin intermediul companiei Zahăr Oradea, grupul Tereos prin intermediul Zahărul Luduș și Fabrica de Zahăr Bod.

Pe segmentul procesării de zahăr brut obținut din trestie de zahăr, anul trecut activau Agrana cu fabricile de la Buzău și Roman, Lemarco prin intermediul Lemarco Cristal, grupul Pfeifer & Langen prin intermediul Zahăr Oradea și Zahărul Luduș, aparținând grupului Tereos.

infografic_arland poza main

Tranzacție în agricultură: Americanii de la Anholt au plătit peste 2 milioane de euro pentru terenurile cumpărate în nordul Moldovei de la Arland

Southern Harvest Romania Holding, companie aparținând americanilor de la Anholt Services, a cumpărat pachetul integral de acțiuni al societății Arland din județul Botoșani la prețul de 2,17 milioane euro, conform datelor făcute publice în Monitorul Oficial.

Tranzacția vizează un număr de 248.940 acțiuni, valoarea unei acțiuni fiind de 10 lei. Valoarea totală a acțiunilor ajunge la 2,49 milioane lei (0,56 milioane euro, calculate la cursul zilei, de 4,4212 lei/euro). De asemenea Southern Harvest Romania Holding acordă companiei Arland și un credit de până la 5,16 milioane euro, potrivit hotărârii din data de 6 mai.

Southern Harvest Romania Holding a cumpărat 6.000 de hectare de teren agricol în luna aprilie a acestui an în România prin intermediul a două tranzacții. Una dintre aceste tranzacții a fost încheiată pentru achiziția Arland, iar cealaltă a vizat de asemenea achiziția de terenuri de la Gerald Schweighofer, magnatul austriac din industria lemnului care deține fabrici în România în această industrie, dar este și proprietarul unor suprafețe agricole mari în nord-estul României.

Terenul preluat de la Arland este cultivat cu grâu, porumb, floarea-soarelui și semințe de muștar, Southern Harvest Romania Holding asigurând și depozitarea producției.

Anul trecut, compania achiziționată, Arland SRL a obținut o cifră de afaceri de 5,97 milioane lei (1,35 milioane euro), un profit de 865.154 lei (195.780,5 euro) la un număr de 10 angajați.

Arland, companie cu sediul în comuna Răchiți din județul Botoșani, a fost înființată în anul 2004, desfășurând activități atât în domeniul culturilor vegetale, cât și în sectorul creșterii animalelor.

Dezvoltatorul imobiliar AFI Europe are planuri de extindere pe piața Bucureștiului cu imobile de birouri. Sursă foto: AFI Europe.

Proprietarul centrului comercial AFI Palace Cotroceni ia de la BCR finanțări de 32 milioane de euro pentru finalizarea a două imobile de birouri în București

Compania de dezvoltare imobiliară AFI Europe contractează de la BCR finanțări de 32 de milioane de euro pentru finalizarea imobilelor de birouri AFI Park 2 și AFI Park 3. Pentru clădirea AFI Park 2, dezvoltatorul va lua un credit de investiții de 17 milioane euro, iar pentru AFI Park 3 un împrumut de dezvoltare de 15 milioane euro, au declarat reprezentanții BCR.

„Suntem bucuroşi că am găsit partenerii potriviţi şi proiectul care ne-a permis să folosim expertiza noastră imobiliară. Mai mult decât atât, avem un parteneriat amplu la nivelul Grupului Erste cu AFI. Apreciem calitatea proiectelor pe care le livrează şi abordarea profesionistă “, spune Ana Dumitrache, Șef Departament Finanțări Imobiliare din cadrul BCR.

Avocații de la RTPR Allen & Overy, biroul local al firmei de avocați londoneze din Magic Circle, au asigurat consultanța juridică pentru BCR în tranzacția de finanțare.

Compania AFI Europe este prezentă şi în România din anul 2005, având sub operare AFI Palace Cotroceni, unul dintre cele mai mari centre comerciale din România, și AFI Palace Ploiești. Compania este în curs de a-și extinde portofoliul de proprietăți locale cu proiectul de birouri AFI Business Park care va totaliza o suprafață de 65.000 metri pătrați de birouri.

Pe piața imobilelor de birouri din București, în ultimii ani au intrat în circuit mai multe clădiri mari, printre care Sky Tower din zona Floreasca sau turnul de birouri din Piața Victoriei, aflat în portofoliul omului de afaceri elen Ioannis Papalekas, unul dintre cei mai puternici investitori de pe piața imobiliară.

Investitorul israelian AFI Europe este activ local prin intermediul mai multor proiecte imobiliare, unele din ele aflate deja în fază operațională, altele în stadiu de plan sau în diferite faze de execuție. Harta afacerilor AFI Europe în România cuprinde locații de birouri, rezidențiale sau comerciale din București, judeșul Ilfov, Ploiești și Arad.

Cea mai importantă operațiune locală rămâne fără dubii centrul comercial mall-ul AFI Palace Cotroceni, afacere administrată de Cotroceni Park SA, care a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 136,09 milioane de lei (30,8 milioane de euro), un profit net de 128,87 milioane de lei (29,16 milioane de euro) la un număr de 30 de angajați.

BCR, cea mai mare bancă după valoarea activelor, face parte din grupul bancar austriac Erste. Activele sale se situează la aproximativ 14,4 miliarde de euro. Banca a raportat pentru primul semestru o pierdere de 276,6 milioane de lei (61,9 milioane de euro). Stocul de credite al băncii era la 30 iunie de 35,6 miliarde de lei (8,1 miliarde de euro), în scădere cu 5,7% în ultimul an. Șeful BCR, Tomas Spurny afirma cu ocazia publicării rezultatelor pe primul semestru că banca pe care o conduce intenționează să își îmbunătățească ”capacitatea competitivă” pe segmentul creditării adresate companiilor și persoanelor fizice.

Imobilul de birouri cu șapte etaje de pe malul Lacului Floreasca urmează să fie finalizat până la finele anului. Sursă foto: Ethos House.

Dezvoltatorul imobiliar Ethos House ia finanțări de 1,5 milioane euro de la Garanti Bank pentru finalizarea imobilului de birouri de lângă lacul Floreasca

Compania de dezvoltare imobiliară Ethos House ia finanțări de 1,5 milioane de euro de la Garanti Bank pentru a finaliza un imobil de birouri pe malul lacului Floreasca, în nordul Capitalei.

Pachetul de finanțări noi este compus din majorarea unui împrumut de 3 milioane de euro cu încă un milion de euro, respectiv de contractarea unui credit nou de 500.000 euro de la aceeași instituție de credit pentru acoperirea TVA-ului aferent investiției, potrivit deciziei acționarilor din 1 august publicate în Monitorul Oficial.

Garanțiile aduse pentru aceste credite sunt reprezentate de capitalul social al companiei în valoare de 25.000 euro, terenul pe care se ridică investiția, precum și un imobil aparținând acționarilor situate în București pe strada Polonă.

Ethos House SRL este deținută în proporție de 100% de către societatea Ethos House Investments SA, ale cărei acțiuni sunt în posesia investitorilor Dan și Radu Ionescu. Administratorul Ethos House Investments este grecul Gkotsis Anastasios.

Proiectul de birouri aflat în derulare în nordul Capitalei are ca termen de finalizare ultimul trimestru al acestui an. Imobilul are parter și șapte etaje și dispune de spații de birouri pe o suprafață de 8.000 de metri pătrați. El este situat la o distanță de aproximativ 200 de metri de Promenada Mall, centru comercial care a intrat pe piață în urmă cu un an.

Ethous House SRL, companie înființată în 2012, a înregistrat anul trecut venituri totale de 137.792 lei (31.181,71 euro) și o pierdere de 271.057 lei (61.338,99 euro), potrivit bilanțului său făcut public.  Datele au fost calculate la cursulmediu al anului 2013, de 4,4190 lei/euro.

Filiala de servicii de mentenanță a Transelectrica extinde un credit de la ING cu 5 mil. lei

Societatea pentru Servicii de Mentenanță a Rețelei Electrice de Transport  “SMART” majorează un credit de 19 milioane de lei (4,3 milioane de euro, calculat la cursul zilei de 4,4085 lei/euro) luat de la ING  Bank cu suma de 5 milioane lei (1,13 milioane euro), potrivit unei decizii luate în Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor din 31 iulie publicate în Monitorul Oficial.

Proprietarul SMART este Transelectrica, firma controlată de stat care deține monopolul transportului și al tranzitului de electricitate din România. Acționarii nu au fost de acord ca filiala Transelectrica să împrumute de la compania – mamă 6 milioane de lei (1,36 milioane de euro).

La finele anului 2013, compania SMART SA înregistra o cifră de afaceri de 114,15 milioane lei (25,83 milioane euro), un profit de 6,58 milioane lei (1,49 milioane euro) la un număr de 877 angajați, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanțe. Datele au fost calculate la cursul mediu al anului 2013 comunicat de BNR, de 4,4190 lei/euro.

Înființată în anul 2001, Societatea pentru Servicii de Mentenanță a Rețelei Electrice de Transport ”SMART” desfășoară activități de mentenanță, reparații, expertizări și consultanță pentru aparate și echipamente de joasă, medie și înaltă tensiune, transformatoare, linii electrice aeriene și în cablu.

Firma – mamă, Transelectrica, a luat ființă în 2000 în urma spargerii fostei Companii Naționale de Electricitate (CONEL) în patru entități. Atunci au apărut pe piața de energie compania de stat pentru distribuția și furnizării de electricitate Electrica și producătorii de energie Hidroelectrica și Termoelectrica.

Grupul Aaylex Buzău activează pe piața de carne de pasăre cu una dintre cele mai cunoscute mărci locale de profil, Coco Rico. Sursă foto: Grupul Aaylex.

Procesatorul de carne de pui Aaylex Buzău majorează două credite luate de la BCR până la 30 milioane de euro

Compania de procesare și conservare a cărnii de pasăre Aaylex Prod Buzău majorează două credite până la valoarea de 29,61 milioane de euro. Creditele sunt luate de la BCR.

Acționarii aprobă prelungirea valabilității acestor credite și a unui alt împrumut până la 31 iulie 2015 în cadrul Adunării Generale a Acționarilor din 30 iulie, potrivit hotărârii publicate în Monitorul Oficial.

Pentru aceste finanțări, acționarii companiei mențin garanțiile constituite la contractarea lor, la care se adaugă o ipotecă imobiliară de 10,5 milioane de euro asupra unui imobil din Buzău.

Aaylex Prod a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 333,88 milioane lei (75,55 milioane de euro), înregistrând o pierdere de 25,88 milioane lei (5,85 milioane euro), la un număr de 704 angajați, potrivit bilanțului său făcut public. Datele au fost calculate la cursul mediu al anului 2013, de 4,4190 lei/euro.

Înființată înanul 2007, compania Aaylex Prod activează în domeniul prelucrării și conservării cărnii de pasăre. Aaylex Prod face parte din grupul de firme Aaylex alături de Avicola Buzău, sau Aaylex Distribution. Grupul și-a dezvoltat un lanț integrat pe verticală de activități de la fabrică de nutrețuri combinate, stație de incubație, ferme de creștere a păsărilor, abator, sistem propriu de logistică și de distribuție. În portofoliul grupului se află și Coco Rico, una dintre cele mai cunoscute mărci locale de pe piața de carne de pasăre.

Grupul Aaylex este unul dintre cei mai mari exportatori locali de carne de pasăre, livrările sale vizând în principal piețe din Uniunea Europeană, dar și din Balcani. Aaylex are în portofoliul său clienți precum lanțurile de comerț Auchan, Cora, Mega Image, Kaufland, Carrefour, Metro, Selgros, lanțul de restaurante fast – food KFC sau producători și procesatori din industria alimentară precum Angst și Cristim, conform datelor disponibile pe unul dintre site-urile companiei.

Producătorul de aspiratoare Electroargeș intenționează să extindă o linie de credit de la Banca Transilvania până la 7,5 milioane lei

Producătorul de aparate electrocasnice Electroargeș are în plan majorarea unei linii de credit contractate de la Banca Transilvania până la 7,5 milioane lei (1,7 milioane euro, calculate la cursulzilei, de 4,4006 lei/euro).

Linia de credit face parte din creditul “Plafon Global de Exploatare” , credit ce va fi contractat pentru o perioadă de 12 luni. Acționarii vor hotărî cu privire la această linie de credit în cadrul Adunării Generale Extraordinare a acționarilor din data de 10 octombrie. Acționarii vor mai decide și ratificarea unei hotărâri din 30 mai prin care compania decidea să contracteze un credit de 3 milioane lei (0,68 milioane euro, calculate la cursul zilei, de 4,4006 lei/euro), potrivit convocării publicate pe bursa din București.

Garanțiile care se aduc pentru contractarea liniei de credit sunt reprezentate de bunurile imobile ale companiei din municipiul Curtea de Argeș, unde își are sediul compania. De asemenea, sunt puse ipoteci pe utilaje, asupra încasărilor și soldului contului curent deschis de companie la BancaTransilvania, precum și asupra contractului de furnizare încheiat cu producătorul german de aparate de curățare Alfred Karcher.

Cel mai important acționar al Electroargeș este compania Bran Oil din Galați, cu un pachet de 29,68 %.

Acțiunile Electroargeș sunt tranzacționate pe bursa din București, cea mai recentă valoare a unei acțiuni fiind de 0,63 lei, capitalizarea bursieră fiind de 50,93 milioane lei (11,57 milioane euro, calculate la cursulzilei, de 4,4006 lei/euro).

În primul semestru, compania a raportat o cifră de afaceri de 86,3 milioane lei (19,33 milioane euro), un profit de 6,76 milioane lei (1,51 milioane euro) la un număr de 489 angajați, potrivit raportului semestrial publicat pe bursă. Datele au fost calculate la cursul mediu al primului semestru al anului 2014, de 4,4645 lei/euro.

Înființată în anul 1971, Electroargeș produce aparate electrocasnice, aparate de uz gospodăresc, aparate hoteliere și industriale, precum și alte unelte electrice.

Sursă date: BVB, Ministerul Finanțelor Publice.

Investitori imobiliari din Arad cumpără de la Teora editura Polsib din Sibiu pentru 3 milioane de euro

Compania Best Mix Team Buildings din Arad a cumpărat un pachet de 79,82 % din acțiunile editurii sibiene Polsib pentru 14,42 milioane de lei (3,27 milioane de euro, calculate la cursul zilei de 4,4047 lei/euro), potrivit informațiilor transmise Bursei de Valori București. Noii proprietari vor desființarea librăriei Polsib și renunțarea la activitatea editurii în favoarea afacerilor imobiliare, o activitate cotată ca fiind mult mai profitabilă.

Vânzătorul este editura Teora din București, care obține 44 de lei pe acțiune în condițiile în care tranzacția derulată pe piața bursieră secundară Rasdaq pe 27 august a vizat 327.582 de acțiuni.

Reprezentanții Polsib precizează că Ioan Kocsis Josan și Liliana Carmen Minerva Todea controlează Best Mix Team Buildings, firmă înființată în luna august a acestui an, cu circa două săptămâni înainte de anunțul tranzacției, potrivit datelor disponibile pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice.

Ioan Kocsis Josan este avocat în cadrul baroului Arad, în timp ce Liliana Carmen Minerva Todea este consilier juridic în cadrul companiei imobiliare Imotrust Arad și figurează pe lista mediatorilor autorizați încă din 2009, rezultă din informațiile centralizate de pe site-urile baroului județean Arad, al firmei Imotrust, respectiv a tabloului de mediatori autorizați din județul Arad. De asemenea, Ioan Kocsis Josan este asociat în cadrul casei de avocatură Kocsis Josan cu Ioana Kocsis Josan, membru în Consiliul de supraveghere al firmei de investiții imobiliare Imotrust Arad.

Finanțarea achiziției Polsib a fost asigurată prin creditare făcută de către asociații Best Mix Team Building.

De altfel, noii proprietari vor desființarea librăriei Polsib și renunțarea la activitatea principală de editură în favoarea afacerilor imobiliare, după cum rezultă din convocatorul Adunării Generale a Acționarilor al companiei preluate, ce urmează să aibă loc luna viitoare. Polsib a înregistrat pierderi în fiecare an și o scădere a cifrei de afaceri în perioada 2011 – 2013, potrivit informațiilor financiare publice pe piața bursieră.

Înființată în anul 1991, Polsib a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 2,12 milioane lei (0,479 milioane euro), o pierdere de 19.769 lei (4,473,6 euro) la un număr de 24 de angajați.

Acțiunile Polsib sunt tranzacționate pe bursa din București, cel mai recent preț al unei acțiuni fiind de 40 lei pe acțiune, iar capitalizarea bursieră este de 16,43 milioane lei (3,73 milioane euro, calculate la cursul la zi, de 4,4047 lei/euro).

Clădirea Polsib este situată în Sibiu pe Șoseaua Alba Iulia, arteră rutieră care pleacă din zona centrului istoric și traversează zona industrială de vest a orașului, unde activează mai mulți investitori străini puternici, până la ieșirea către Deva, Alba Iulia și Sebeș.

În data de 23 iunie, acționarii Polsib, la acea dată controlul fiind deținut de editura Teora din București, au aprobat vânzarea imobilului societății din Șoseaua Alba Iulia, a construcțiilor aferente și a unui teren cu o suprafață de 2,64 hectare la un preț minim de 210 euro pe metru pătrat. În aceste condiții, încasările dintr-o asemenea vânzare de active sunt estimate să aducă minim 5,5 milioane de euro în conturile Polsib, adică de peste 11 ori mai mult comparativ cu cifra de afaceri anuală a companiei.

Vânzătorul Polsib este editura Teora din București și are ca principal obiect de activitate editarea cărților. La finele anului 2013, Teora avea o cifră de afaceri de 5 milioane lei (1,13 milioane euro), înregistrând un profit de 413.360 lei (93.541,5 euro), la un număr de 29 angajați, potrivit rezultatelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice și calculate la cursul mediu de anul trecut comunicat de BNR, de 4,4190 lei/euro.

Germanii de la Fuchs cumpără cu 1,7 milioane de euro un producător local de ambalaje din hârtie de la o companie suedeză de investiții

Fuchs Condimente Curtea de Argeș, parte a producătorului german de condimente Fuchs, cumpără 99,99% din acțiunile Flexfoil SRL București de la firma de investiții Saffron Holding, înregistrată în Danemarca, pentru un preț de 1,725 milioane de euro, potrivit datelor prezentate în Monitorul Oficial.

Astfel, subsidiara locală a grupului german din industria condimentelor devine astfel unicul acționar al Flexfoil, al cărei domeniu de activitate este fabricarea hârtiei și a cartonului ondulat, respectiv realizarea ambalajelor din hârtie și carton.

Înființată în anul 2007, compania Flexfoil a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 4,33 milioane lei (0,98 milioane euro), un profit de 1,37 milioane lei (0,31 milioane euro),acesta diminuându-se de trei ori comparativ cu valoarea înregistrată în anul 2012, de 4,19 milioane lei (0,94 milioane euro), potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanțe. Capitalul Flexfoil corespunde unui număr de circa 1,05 milioane de acțiuni, iar valoarea nominală a unei acțiuni este de 1,05 lei pe acțiune.

Cumpărătorul Flexfoil, Fuchs Condimente din Curtea de Argeș a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 61,35 milioane lei (13,88 milioane euro), un profit net de 1,77 milioane lei (0,4 milioane euro) la un număr de 222 angajați. În ultimul an, câștigurile au crescut de patru ori față de valoarea înregistrată în anul 2012, de 405.448 lei (90.989,2 euro), potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanțe. Datele sunt transformate la cursul mediu al anului 2013, de 4,4190 lei/euro, respectiv de 4,4560 lei/euro pentru 2012.

Germanii de la Fuchs au intrat pe piața locală în 2001. Din 2009, sediul operațiunilor din România este la Curtea de Argeș, unde este și fabrica de condimente. Afacerea Fuchs a fost fondată în 1952 la Dissen (Germania) de către Dieter Fuchs. Este una dintre cele mai mari companii din lume din industria condimentelor. Are peste 3.500 de angajați la nivel global și fabrici pe patru continente – Europa, American de Nord, America de Sud și Asia.

Vânzătorul Flexfoil este Saffron Holding AS, o companie de tip holding cu sediul în Danemarca. Saffron Holding AS a fost fondată în 2002 și activează în sectorul investițiilor. Conform ultimelor date disponibile, Saffron Holding AS a raportat pentru anul trecut venituri de 532.000 de dolari și are 16 subsidiare în diferite țări precum Danemarca, Norvegia, Finlanda, Estonia, Belgia, Olanda sau Marea Britanie.

Societatea de Construcții în Transporturi București restructurează un credit de 23 milioane de lei luat de la BRD

Societatea de Construcții în Transporturi București va putea restructura o linie de credit de 23 milioane de lei (5,22 milioane de euro, calculat la cursul zilei de 4,4054 lei/euro) de la BRD într-un credit pe cinci ani.

Creditul va fi plătit în sistem de două rate pe an, începând din data de 30 septembrie. Decizia cu privire la acest credit va fi luată de acționari în cadrul Adunării Generale Extraordinare din 15 septembrie, potrivit raportului publicat de companie pe bursa din București.

Garanțiile aduse de companie sunt reprezentate de un imobil din București și terenul aferent, ipotecă mobiliară asupra contractelor încheiate de Asocierea Van Oord Dredging and Marine Contractors BV -“ Societatea de Construcții în Transporturi București cu Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, ipotecă mobiliară asupra a 4,126 milioane acțiuni proprii, ipotecă asupra conturilor curente deschise de companie la BRD, precum și bilete la ordine emise pentru fiecare rată a creditului.

Principalul acționar al companiei este Do-Fi South-East Holding GmbH, cu o participație de 36,94 %. Printre acționari se mai află CCCF Drumuri și Poduri Timișoara, având 29,45 % din acțiuni, iar compania A.V.A.S. deține  2,27 % din acțiunile Societății  de Construcții în Transporturi București.  Acțiunile Societății de Construcții în Transporturi București sunt tranzacționate pe bursa din București, ultima valoare a unei acțiuni fiind de 3,6 lei/acțiune, iar capitalizarea bursieră este de 28,26 milioane lei (6,41  milioane euro, calculate la cursul la zi, de 4,4054 lei/euro).

La finele anului 2013, compania înregistra o cifră de afaceri de 88,37 milioane lei (19,99 milioane euro), înregistrând un profit de 244.389 lei (55.304,14 euro), la un număr de 454 angajați. Față de anul anterior, cifra de afaceri s-a redus la mai puțin de jumătate în condițiile în care valoarea acesteia în 2012 a fost de 202,18 milioane lei (45,37 milioane euro), potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanțe. Datele au fost transformate la cursul mediu anual al anului 2013, de 4,4190 lei/euro, respectiv 2012, de 4,4560 lei/euro.

Înființată în 1991, compania desfășoară activități de execuție căi ferate, drumuri, poduri, viaducte și a altor construcții.

Ager Leasing Giurgiu împrumută 5 milioane lei de la CEC pentru finanțarea furnizării de echipamente medicale către spitalul județean din Arad

Ager Leasing IFN din Giurgiu contractează un credit de 4,895 milioane lei (1,1milioane euro, calculate la cursul zilei de 4,3989 lei/euro) de la CEC Bank. Creditul este luat pentru finanțarea furnizării de echipamente medicale în leasing.

Echipamentele medicale vor contribui la dotarea Spitalului Clinic Județean din Arad. Creditul este luat pentru o perioadă de 10 ani, potrivit unei decizii a acționarilor Ager Leasing din 1 august, publicate în Monitorul Oficial.

Garanțiile aduse de acționari pentru contractarea creditului sunt reprezentate de ipotecă mobiliară asupra bunurilor finanțate, ipotecă asupra drepturilor de încasat din contractul de leasing care se va încheia între companie, SC Medicare Technics, Consiliul Județean Arad și Spitalul Clinic Județean din Arad, ipotecă asupra drepturilor de încasat din polițele de asigurare pentru echipamente medicale, ipotecă asupra soldurilor conturilor deschise de companie la CEC Bank.

Înființată în 1999, Ager Leasing IFN a raportat pentru anul trecut venituri de 43,93 milioane lei (9,94 milioane euro), un profit de 552.375 lei (125 mii euro),potrivit bilanțului său făcut public.Datele sunt calculate la cursul mediu al anului 2013, de 4,4190 lei/euro.

Producătorul de pâine Farinsan Giurgiu împrumută 11 milioane de lei de la Banca Transilvania pentru investiții și refinanțare

Producătorul de produse de panificație Farinsan Giurgiu contractează credite de 11,3 milioane lei (2,57 milioane euro, calculate la cursul zilei, de 4,3989 lei/euro) de la Banca Transilvania. Unul din credite reprezintă un credit de investiții de 7 milioane lei (1,6 milioane euro), iar acesta este contractat pentru refinanțarea unui împrumut luat de la o altă bancă.

A doua finanțare este o linie de credit de 4,2 milioane lei (0,95 milioane euro). Compania ia de la bancă linia de credit pentru refinanțarea și suplimentarea unui credit contractat de la o altă bancă. Acționarii au aprobat contractarea creditelor în cadrul Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor din 12 martie, potrivit hotărârii publicate în Monitorul Oficial.

Garanțiile aduse de companie sunt active precum moară de cereale, fabrică de pâine, precum și terenurile aferente, precum și echipamente, utilaje,  respectiv un bilet la ordin.

La finele anului 2013, compania avea o cifră de afaceri de 61,25 milioane lei (13,86 milioane euro), înregistrând un profit de 548.014 lei (124.013,12 euro), la un număr de 158 angajați. Rezultatele financiare au fost calculate la cursul mediu anual pentru 2013 de 4,4190 lei/euro.

Înființată în anul 1996, compania Farinsan are ca obiect de activitate producerea făinii și a produselor de panificație. În portofoliul său se află marca de pâine și de produse din panificație Unopan.

Compania dispune de o unitate de producție (morărit) cu o capacitate de 200 de tone pe zi în comuna Comana din județul Giurgiu. De asemenea, Farinsan are și o unitate de producție în orașul Giurgiu, care se ocupă cu fabricarea produselor de panificație și patiserie, cu o capacitate de producție 60 de tone pe zi, conform datelor prezentate pe site-ul companiei.