Arhive lunare: iunie 2014

Sursă date: BVB

Cifrele finale ale afacerii Electrica pe bursa de la București. Statul obține 428 milioane de euro din vânzarea pachetului majoritar al companiei

Lasă un răspuns

Electrica, unul dintre ultimele active de aur ale statului în piața de energie, va încasa 1,876 miliarde de lei (427,63 milioane de euro) din vânzarea pe bursă a pachetului majoritar, cea mai mare tranzacție de listare derulată pe bursa de la București și, în același timp, cea mai mare privatizare făcută pe piața de capital locală.

Suma totală brută încasată de emitent (Electrica – n.r.) este de 1,943 miliarde de lei (442,9 milioane de euro), iar după plata tuturor cheltuielilor suma totală netă de încasat de către emitent va fi de 1,876 miliarde de lei (427,63 milioane de euro), precizează reprezentanții Raiffeisen Bank.

Banii urmează să nu fie vărsați la bugetul de stat, ci să meargă direct în conturile companiei pentru a susține finanțarea planurilor de investiții în modernizarea rețelei de distribuție de electricitate, potrivit declarațiilor premierului Victor Ponta și a altor oficiali.

Consorțiul de intermediere care a asistat statul român în operațiunea de listare a Electrica pe bursă a fost format din Citigroup Global Markets Limited, Raiffeisen Bank, Societe Generale în calitate de coordonatori globali ai tranzacției, BRD Groupe Societe Generale în calitate de manager al tranzacției, respectiv casa de brokeraj Swiss Capital ca agent de distribuție.

Totalul cheltuielilor suportate din prețul de vânzare ocazionate de oferta publică inițială se ridică la 67 milioane de lei (15,3 milioane de euro), din care 9,74 milioane de lei (2,2 milioane de euro) reprezintă tarife și comisioane ale instituțiilor pieței de capital și alte cheltuieli, conform anunțului făcut de managerul sindicatului de intermediere.

Intermediarii încasează comisioane echivalente cu un procent de 2,77% din veniturile brut înregistrate, ceea ce înseamnă aproximativ 53,8 milioane de lei (12,3 milioane de euro). La acestea se adaugă plata unui onorariu fix în valoarea 0,868 milioane de euro cu TVA.

Ca urmare a încheierii cu succes a operațiunii de ofertă publică de acțiuni Electrica, statul român rămâne acționar prin intermediul Departamentului pentru Energie din cadrul Ministerului Economiei cu 48,8% din acțiuni, cu posibilitatea de a se majora la 49,9% dacă se exercită opțiunea de stabilizare.

În total, tranzacția derulată în perioada 16 – 25 iunie a atras 11.613 cumpărători, care au primit 177.188.744 titluri, din care 142.007.744 de acțiuni, respectiv 8.795.250 de certificate globale de depozit (GDR).

Acțiunile au fost vândute în trei tranșe, din care una destinată investitorilor instituționali, care au primit 104.798.107 acțiuni la preț de 11 lei pe acțiune și 8.795.250 de GDR-uri la un preț de 13,66 dolari per certificat.

O altă tranșă este cea a investitorilor mari, care au primit 17.718.875 de acțiuni la preț de 11 lei pe acțiune. De asemenea, micii investitori primesc 19.490.762 de acțiuni la un preț de 10,45 lei per titlu, în condițiile în care cei care au subscris în prima săptămână au beneficiat de un discount de 5% din prețul de 11 lei pe acțiune.

În aceeași tranșă, au mai fost vândute 8.598.791 de acțiuni la un preț de 11 lei.

Vineri, a fost anunțat criteriul de alocare pe tranșe în raport cu numărul de subscrieri, astfel investitorii mari de retail au primit circa 147 de acțiuni la fiecare mie de acțiuni subscrise, iar cei mici primesc 330 de acțiuni la fiecare mie de acțiuni subscrise cu discount. Investitorii mici de retail care au optat să cumpere până în 1.000 de acțiuni au avut garantat dreptul de a primi numărul de titluri pentru care au subscris.

Ultimele informații apărute pe piață indică faptul că, în urma listării Electrica, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și grupul financiar olandez ING ar fi devenit cei mai mari acționari ai companiei după statul român. De asemenea, SIF Oltenia a anunțat că va primi în urma subscrierii în cadrul listării un pachet de 1,7 milioane de acțiuni Electrica.

Capitalul social al Electrica înainte de listare era de 168.751.185 lei.

Jurnal de fuziuni și achiziții din 30 iunie 2014

Lasă un răspuns

ROMÂNIA

Familia Buzoianu vinde afacerea de echipamente energetice Retrasib Sibiu
ENERGIE. Compania germană SGB (SMIT International Gmbh) anunță preluarea, în cazul unei oferte publice, a unui pachet de acțiuni reprezentând 55,36% din companie. Astfel, germanii au pregătit un preț minim de 4,25 milioane euro pentru a deține controlul asupra producătorului de echipamente electrice Retrasib. Pe lângă pachetul majoritar, grupul german a încheiat un acord și pentru un pachet suplimentar de circa 25% din capitalul Retrasib.

EUROPA DE EST

Bulgartabac Holding a fost vândută din nou
TUTUN. Bulgartabac Holding, cea mai mare companie de tutun din Bulgaria, a fost vândută din nou, conform publicației Capital Daily. Pachetul majoritar de acțiuni este acum împărțit în mod egal între 2 companii offshore. Livero Establishment a transferat jumătate din BT Invest către Woodford Establishment, ambele companii deținând acum aproximativ 40% din Holding.

MOL achiziționează licențe de foraj în Marea Nordului
PETROL. Compania de petrol MOL a încheiat un acord de a cheltui 130 milioane forinți pentru achiziționarea a 6 licențe de foraj în Marea Nordului de la Premier Oil UK Limited. Anunțul vine în urma deciziei de a începe extracția de petrol și gaze din Marea Nordului, ceea ce le-ar putea crește rezervele de petrol cu 14,3 milioane de barili, potrivit Budapest Business Journal.

Metro vinde 12 hypermarket-uri Real către lanțul turcesc Haci Duran Begendik
COMERȚ. Compania germană de retail Metro își vinde cele 12 hypermarket-uri din Turcia către lanțul turcesc din Ankara Haci Duran Begendik pentru a se concentra pe o revenire în afacerile din Germania, anunță Reuters.

EUROPA

Fondul englez Henderson Global Investments achiziționează Geneva Capital Management
FONDURI DE INVESTIȚII. Fondul de investiții Henderson Global Investments va prelua fondul privat Geneva Capital Management pentru 200 milioane dolari, având ca scop extinderea în Statele Unite ale Americii, publică Reuters.

Merck KGaA preia în totalitate Peer+
INDUSTRIE. Compania germană Merck KGaA, cel mai mare producător de cristale lichide din lume, a anunțat că va cumpăra acțiunile pe care încă nu le deține în compania olandeză Peer+ pentru dezvoltarea geamurilor reglabile electronic, potrivit Reuters.

Magnatul italian Andrea Bonomi plusează în războiul ofertelor de la Club Med

HOTELURI. Omul de afaceri italian Andrea Bonomi, cel mai mare acționar al Club Mediterranee, a venit luni cu o ofertă care surclasează fondul francez de investiții Ardian și conglomeratul chinez Fosun International, care evaluează lanțul de hoteluri la 790 milioane de euro, scrie Reuters. Investindustrial, fondul de investiții controlat de magnatul din peninsulă, a oferit 21 euro pe acțiune, cu aproximativ 22% peste oferta existentă franco – chineză.

Becurile Philips se pregătesc să se aprindă pe bursă

INDUSTRIE. Phillips își reorganizează afacerea de corpuri de iluminat într-o unitate separată care valorează 2 miliarde de euro. Unitatea ar putea fi listată, mișcarea fiind făcută pentru a susține strategia de refocusare pe domeniul medical și sisteme de iluminat high-end, relatează Reuters.

AMERICA DE NORD

Carlos Slim cumpără acțiunile AT&T din America Movil
TELECOMUNICAȚII. Firma de imobiliare a lui Carlos Slim, Inmobiliaria Carso, va cumpăra acțiunile deținute de AT&T Inc. în America Movil. Omul de afaceri își mărește controlul asupra firmei de telecomunicații, un satelit al magnatului, potrivit Reuters.

PPG din SUA cumpără un producător mexican de vopseluri pentru 2,3 miliarde de dolari

VOPSELURI. Producătorul mexican de vopseluri Consorcio Comex este de acord să fie preluată de PPG Industries, companie din sectorul de profil cu sediul în Pittsburgh (SUA), potrivit Dealbook New York Times. Tranzacția permite companiei americane, care a anunțat că va plăti 2,3 miliarde de dolari, să își extindă operațiunile în America Latină.

SIF Oltenia a luat un pachet de 1,7 milioane de acțiuni Electrica cu 4,25 milioane de euro

Lasă un răspuns

SIF Oltenia a anunțat astăzi că i-au fost alocate 1,7 milioane de acțiuni Electrica la un preț de 11 lei per titlu, cu o valoare totală de 18,7 milioane de lei (4,25 milioane de euro).

SIF Oltenia a subscris în cadrul ofertei publice de listare a companiei energetice de stat pe tranșa investitorilor instituționali, căreia i-au fost alocate aproximativ 80% din totalul de 177.188.744 de acțiuni oferite la vânzare de către stat prin intermediul Ministerului economiei, proprietarul Electrica.

Listarea Electrica, derulată în perioada 16 – 25 iunie, a fost suprasubscrisă pe fondul interesului puternic al investitorilor. Statul român a scos la vânzare pe bursă un pachet de 51% din acțiunile Electrica, reușind în acest fel cea mai mare privatizare derulată pe piața de capital. Ca urmare a cererii puternice venite pe segmentul investitorilor de retail, vânzătorul a decis realocarea unei tranșe de 5% din acțiuni din tranșa investitorilor instituționali către investitorii de retail, care au ajuns astfel la o cotă de circa 20% din totalul acțiunilor oferite la vânzare.

SIF Oltenia are în portofoliu acțiuni deținute în active considerate strategice, de la firme petroliere precum OMV Petrom (1,23% din acțiuni la finele lunii martie), bănci – BRD (3,33%), BCR (6,3%), Banca Transilvania (1,46%),  companii din energie – Transelectrica (7,26%), Transgaz (2,6%), sectorul farmaceutic – Antibiotice Iași (11,46%), materiale de construcții, turism, industrie, precum și în alte sectoare din economie.

SIF Oltenia are o capitalizare bursieră de 1,097 miliarde de lei (circa 250 de milioane de euro) la ultima cotație de 1,891 lei pe acțiune. Printre acționarii SIF Oltenia, se numără de luna trecută banca de investiții britanică HSBC Holdings, una dintre cele mai mari din lume, care este raportată cu o deținere de 5%. SIF Oltenia a raportat anul trecut un profit net de 130 milioane de lei (circa 29, 4 milioane de euro), în creștere cu 47% față de anul anterior.

Sursă: Facebook

Ioana Filipescu

Lasă un răspuns

Vârsta: 46 de ani

Stare civilă: căsătorită

Funcție: Managing Director la Raiffeisen Investment România

Studii:

1987 – 1992 Universitatea Politehnica Iași, Sectia Tehnologie Textilă

1994 – 1997 Master în Administrarea Afacerilor în cadrul Conservatorului Național de Arte și Meserii, Paris

1998 – 1999 Master în Administrație Publică, Școala Națională de Administrație – Ecole Nationale d’Administration, Paris, Ciclul internațional, Promotia Concorde

Istoric profesional:

1992-1993 Ministerul Industriei – Consilier al Diviziei Organizatiilor Internaționale

1993-1998 Bancher Asociat la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), fiind responsabilă pentru echipele din România, Ucraina, Croația, Moldova și Bosnia

1999-2000 Consilier al Președintelui, GFG

2000-2004 Director Corporate Finance la KPMG România

2004-prezent Managing Director la Raiffeisen Investment România

Specializări:

1994 – 1998 Euromoney, MaST, LBS – sesiuni scurte de training pe modelare de flux de numerar, Managementul Riscului, Finanțare de Proiecte, Analiza de Credite

1999 Banque de France – Secrétariat Général de la Commission Bancaire – Stagiu în cadrul programului ENA Paris– Estimarea riscului de țară pentru țările din Europa Centrală și de Est

2001 Training de Management, Praga

2001 Corporate Recovery (IBR), Varșovia

2002 Global Corporate Finance – Stokes & Shaw Associates, Brussels;
Evaluare avansată și tehnici de M&A

2003-2004 Fuziuni și achiziții – Stokes & Shaw Associates, Londra;
Negocieri și evaluare în fuziuni și achiziții, Brussels

Asociaţii din care face parte:

Membru în Asociații profesionale /Inițiative private

AFERENA – Asociația absolvenților ENA

ANEVAR – Asociația evaluatorilor profesioniști

A oferit servicii de consultanță:

– la vânzarea băncii RoBank către grupul financiar ungar OTP (2005)

– la vânzarea Labormed Pharma (2008,2013)

– la tranzacția ANZAG – Farmexpert (2006)

– la tranzacția Groupama pentru achiziția Asiban (2008)

– la tranzacția Groupama de achiziție a BT Asigurări (2007)

– la vânzarea Proton Technologies către Vodafone (2008)

– la vânzarea celui de-al doilea pachet de acțiuni Romtelecom de către partea română către compania elenă OTE (2003)

– la vânzarea Deutek de către Advent la Axxess Capital (2013)

– la tranzacția de preluare a Congaz Constanța de către GDF SUEZ Energy România (2014)

– în total, peste 50 de tranzacții

Ioana Filipescu este unul dintre cei mai cunoscuți bancheri de investiții locali, având în spate o carieră de 14 ani în industria de fuziuni și achiziții.

Ea și-a început studiile în 1987 la Universitatea Politehnică din Iași, secția Tehnologie Textilă. După terminarea facultății în 1992, a lucrat aproximativ un an la Ministerul Industriei. Este recrutată apoi pentru a face parte din echipa Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Astfel, din anul 1993 este angajată BERD în București, unde și rămâne până în anul 1998.

După cinci ani în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, a decis să urmeze cursurile Școlii Naționale de Administrație (ENA) de la Paris, unde studiază timp de un an. După absolvirea cursului, Ioana Filipescu revine în România. În anul 2000 trece la KPMG România, unde este supervising senior, iar ulterior este avansată pe poziția de director al departamentului de corporate finance. În perioada 2000-2004, în care a lucrat în KPMG România, una din tranzacțiile de referință de care s-a ocupat este vânzarea băncii RoBank către grupul financiar ungar OTP.

În anul 2004, Ioana Filipescu pleacă de la KPMG în fruntea Raiffeisen Investment România, unde preia funcția de Managing Director, poziție din care coordonează activitatea biroului de la București al băncii austriece pe segmentul de activitate de bancă de investiții.

Raiffeisen Investment România se închide începând cu 1 iulie ca parte a strategiei de reorganizare regională a grupului. În acest context, Ioana Filipescu se retrage din rândurile grupului austriac și pune bazele propriului boutique de investment banking Filipescu Vișa Financial Advisors, alături de fostul său adjunct de la Raiffeisen Investment România, Florin Vișa.

În timpul carierei sale a oferit consultanță, în peste 50 de tranzacții, a căror valoare totală estimată depășește 3 miliarde de euro. Printre acestea, se numără vânzarea Labormed Pharma, tranzacțiile prin care Groupama a preluat Asiban şi BT Asigurări sau vânzarea Proton Technologies către Vodafone.

rsz_1invest_si_exit

Câți bani au adus și câți au scos fondurile de investiții din companiile românești de la izbucnirea crizei

Lasă un răspuns

Aproape nouă din zece euro investiți de către fondurile de investiții au mers anul trecut în România în transporturi, energie și mediu, industria chimică și telecomunicații. Banii aduși în economia locală de fondurile de investiții, adică investiții de peste 70 milioane de euro la nivelul anului trecut, sunt de circa două ori mai mulți față de cei obținuți în același interval de timp de pe urma exit-urilor din companii, 42 milioane de euro, conform datelor Asociației Europene a Fondurilor de Investiții și Capital de Risc (EVCA).

Raportându-ne la perioada 2007- 2013, se observă un trend de ușoară revenire a fondurilor de investiții în ceea ce privește investițiile în companii locale. De asemenea, nivelul exit-urilor comparativ cu anii anteriori indică faptul că investitorii cu apetit de risc sunt interesați într-o doză importantă și de lichidarea investițiilor făcute aici.

Investitorii cu apetit de risc au ieșit în 2013 mai ales din afaceri din sectorul chimic și IT & electronice. Poza de ansamblu dată de cifrele de investiții, respectiv de exit, indică un trend care s-a inversat anul trecut față de 2012, când exit-urile au ajuns la o valoare de circa 120 milioane de euro, ceea ce înseamnă că vânzările de participații ale fondurilor de investiții au depășit de peste patru ori nivelul investițiilor.

rsz_1rsz_1untitled

Începând cu anul 2011 se observă o creștere a investițiilor, însă valoarea lor de anul trecut este de patru ori mai mică decât vârful atins în 2008, când a fost de circa 300 milioane de euro. Tendința exit-urilor este unul în creștere, menținându-și valori apropiate de cea a investițiilor, excepție fiind anul 2012 când se înregistrează un vârf de 120 milioane de euro.

Pe harta de exit a investitorilor, există o mutație dinspre zona serviciilor și bunurilor de larg consum spre sectorul industrial și cel de IT și electronice. Ultimele mișcări ale fondurilor de investiții indică tranzacții punctuale în câteva industrii, în condițiile în care unii dintre jucătorii deja prezenț caută activ variante de exit, cum este cazul Advent International care în ultimii ani a dus o politică de vânzare treptată a portofoliului său de companii locale.

În valori absolute, raportul EVCA arată că vânzările de participații locale ale fondurilor de investiții au reintrat pe o pantă descendentă anul trecut, lăsând mai mult spațiu însă tranzacțiilor de tip investiție/intrare în piață.

 

Untitled3

Capitalul investit în România în anul 2013 reprezintă o pondere de 0,049% raportată la Produsul Intern Brut (PIB), aproape dublu față de Bulgaria și peste nivelurile înregistrate în Ucraina și Grecia, dar la jumătate față de piețele din Europa Centrală și de Est precum Polonia și Cehia. Comparativ cu media anuală a perioadei 2007 – 2012, ponderea în PIB-ul României a fost la jumătate anul trecut.

Media europeană s-a situat în 2013 la o valoare de aproximativ 0,25% din PIB, de cinci ori mai mare decât în România.

Expunerea fondurilor de investiții a crescut atât ca valoare, de 2,5 ori față de nivelul de 27 mil. euro investiții în 2012, cât și în ceea ce privește numărul de sectoare, de la șapte în 2012 la zece anul trecut, arată datele EVCA.

Cei mai mulți bani în Europa centrală și de est, inclusiv România vin de la entitățile guvernamentale, cu un procent de 54,6% comparativ cu restul Europei, unde resursele financiare sunt alimentate mai ales de companiile de asigurări și fondurile de pensii.

Dacă la nivel european, fondurile de investiții au investit bani în 5.000 de companii, din care doar zece au fost companii din România. În ceea ce privește exit-urile, fondurile au ieșit din patru companii locale.
Pe sectoare, cele mai multe investiții angajate de fondurile de investiții și cu capital de risc în Europa au mers către produse industriale, cu un procent de 14,1%,apoi către bunuri de larg de consum și știință, menținându-se la un procent de 13%.

rsz_untitled1

În topul sectoarelor care au atras fondurile de investiții, pe lângă transporturi, industrie chimică, energie și mediu, respectiv telecomunicații au mers bani și către IT, electronice, agricultură, servicii de consum, construcții, servicii industriale și bunuri de larg consum.

Din punct de vedere al tendințelor, valorile înregistrate în 2011 se apropie cel mai mult de performanța de anul trecut, în condițiile în care datele arată că valoarea investițiilor s-a ridicat la circa 65 milioane de euro, iar numărul de sectoare care a atras bani de la fondurile de investiții s-a ridicat la nouă comparativ cu zece în 2013. Atunci, interesul acestor investitori se concentra predilect către serviciile financiare, bunuri de larg consum și servicii de consum. La nivel de exit-uri, fondurile de investiții au vândut participații în companii locale în valoare de 30 de milioane de euro în 2011.

Pe piața locală, activează mai multe fonduri de investiții de talie regională precum Enterprise Investors, Axxess Capital, Abris Capital, Resource Partners sau Oresa Ventures.

În prima parte a anului, fondurile de investiții au fost printre cei mai activi jucători ai pieței de fuziuni și achiziții.

Familia Buzoianu vinde afacerea de echipamente energetice Retrasib Sibiu. Germanii de la SGB au pregătit un preț minim de 4,25 milioane de euro pentru achiziția a 55% din acțiuni

Lasă un răspuns

Compania germană SGB – SMIT International Gmbh a încheiat un acord pentru acceptarea unei potenţiale oferte publice de preluare a producătorului de echipamente electrice Retrasib cu un grup de acționari care dețin un pachet de 55,36% din companie.

Din grupul de acționari fac parte Institut Proiect SA, Hold Invest SRL, precum și familia Buzoianu – Anca Dana Buzoianu, Călin Buzoianu (acționar Retrasib și Institut Proiect SA), respectiv Octavian Buzoianu, acționar Institut Proiect SA și președintele Consiliului de administrație al Retrasib.

Potrivit unui anunț transmis Bursei de Valori București, angajamentul semnat pe 26 iunie de către cele două părți prevede acceptarea unei oferte publice de preluare la un preț minim de 0,0768 euro (0,34 lei), în acest fel valoarea minimă a pachetului de acțiuni deținut de grupul de acționari ridicându-se la 18,8 milioane lei (4,25 milioane euro).

Pe bursă, valoarea pachetului de acțiuni deținut de către grupul de acționari valorează circa 3,9 milioane de euro în condițiile în care capitalizare de piață a Retrasib este de 31 milioane lei (7 milioane euro), la o valoare de 0,31 lei/acțiune.

Compania Retrasib este cotată la bursă, capitalizarea bursieră având valoarea de  Acționarii cei mai importanți ai Retrasib sunt SC Institut Proiect S.A Cluj-Napoca,deținând 50,46% din acțiuni, Trafo Proiect S.R.L detine 19,94% din actiuni, acționarii persoane fizice dețin 19,64% din actiuni, iar persoanele juridice au un procent de 9,96% din actiuni, potrivit datelor disponibile în luna martie a acestui an.

Pe lângă pachetul de control, grupul german a încheiat un acord și în ceea ce privește un pachet suplimentar de circa 25% din capitalul Retrasib.

”De asemenea, SGB negociază cu Trafo Proiect SRL și Scando Trading SRL, acționari în Retrasib SRL ce dețin acțiuni reprezentând 24,97% din capitalul social al Retrasib SA un pact de opțiune privind vânzarea acțiunilor în contextul unei potențiale oferte publice preluare voluntară sau, în mod alternativ, condițiile unei potențiale colaborări ca urmare a obținerii de către SGB a controlului în Retrasib SA”, se arată în comunicatul companiei sibiene.
Sursa citată precizează că o eventuală tranzacție între grupul german și cele două societăți acționare la Retrasib, controlate de acelați grup de persoane, poate fi precedată de un transfer de acțiuni Retrasib între Trafo Proiect și Scando Trading. Potențiala ofertă publică de preluare este condiționată de anumiți termeni și condiții.

Banii pe care familia Buzoianu îi va obține din vânzarea Retrasib Sibiu vor fi investiți în alte proiecte, prioritar fiind imobilul de birouri Cluj Business Center din Cluj – Napoca, a spus Octavian Buzoianu, citat de Ziarul Financiar.

Retrasib Sibiu, companie înființată în 1895, are activități în domeniul producerii de motoare și echipamente electrice. Veniturile totale ale Retrasib au fost în 2013 44,03 milioane lei (9,96 milioane euro) și un profit net înregistrat de 2 milioane lei (452.591 euro), după ce în 2012 înregistrase o pierdere de 3,2 milioane lei (718.132 euro). În anul 2014 profitul ajunge la valoarea de 2,5 milioane lei (peste jumătate de milion de euro). În anul 2013, compania  avea 108 angajați.

Principalii concurenți interni ai companiei sunt Electroputere Craiova și Elerom Roman, iar pe plan extern sunt Koncar Croația, ETRA Slovenia, ABB, Siemens, AREVA, EFACEC.

Compania germană SGB – SMIT International Gmbh produce transformatoate electrice și alte echipamente destinate pieței de energie. A luat ființă în 2008 în urma fuziunii dintre compania germană SGB, fondată în 1947 sub numele Starkstrom – Gerätebau GmbH, și cea olandeză SMITH, a cărei istorie începe cu peste un secol în urmă.

Syscom 18 împrumută 15 milioane de lei de la Banca Transilvania pentru finanțarea activității și investiții

Lasă un răspuns

Acționarii Syscom 18, companie cu activități în domeniul echipamentelor industriale, vor discuta pe 30 iulie asupra garanțiilor ce vor fi aduse pentru contractarea a două credite de la Banca Transilvania.

Unul dintre credite este în valoare de 13 milioane lei (2,9 milioane euro) și este acordat pentru o perioadă de 12 luni. Creditul este acordat pentru susținerea activității de exploatare.  Celălalt   credit este în valoare de 500.000 euro, fiind acordat pentru investiții, acesta este acordat până în august 2017, potrivit convocării publicate în Monitorul Oficial.

Garanțiile aduse de către companie sunt ipotecă  imobiliară asupra imobiliului situat în Calea Plevnei din București și  suprafața de teren aferentă de peste un hectar.

Înființată în 1991, compania a raportat pentru 2013 o  cifră de afaceri 44 milioane lei (9,6 milioane euro), în scădere cu 20% față de anul 2012. Profitul net este de 309.244 (69.980 euro), fiind cu 81,4 % mai mare decât valoarea înregistrată în anul precedent. Syscom 18 avea la finele anului trecut un personal format din 113 angajați, conform ultimului său bilanț.

rsz_11congaz poza mare

SC Congaz SA

Lasă un răspuns

 

Anul înfințării: 1999

Tip societate: Societate pe acțiuni – SA

Codul unic de identificare: 11396700

Număr de înmatriculare la Registrul Comerțului: J13 /623 /1999

Numărul de angajați: 248 (2013)

Linii de afaceri/servicii: Distribuţia şi comercializarea combustibililor gazoşi prin conducte

Logo:        logo congaz

Număr clienți: 55.000 (2014)

Top management:

Oprea Augustin – Director General

Bedivan Dumitru – Director Afaceri cu Gaze

Stamate Neculai – Director Dezvoltare-Operare

Crângașu Ion – Director Financiar

Rețea teritorială la 31 decembrie 2010: Până la sfârșitul anului 2010 s-a realizat o infrastructură de aproximativ 740 km reţea distribuţie gaze natural.

Localități: Constanţa, Medgidia, Năvodari, Ovidiu, Mihail Kogălniceanu, Cogealac, Cumpăna, Lumina.

Municipiul Constanţa cu localităţile aparţinătoare Constanţa, Staţiunea Mamaia şi Palazu Mare
• Reţea de distribuţie presiune redusă şi medie (PE şi oţel): 412,02 km
• Branşamente (PE şi oţel): 16.194 buc. în lungime de 117,22 km

Municipiul Medgidia – localitatea Medgidia
• Reţea de distribuţie presiune redusă şi medie (PE şi oţel): 75,65 km
• Branşamente (PE şi oţel): 2.741 buc. în lungime de 20,25 km

Oraşul Năvodari cu localităţile aparţinătoare Năvodari şi Mamaia Sat
• Reţea de distribuţie presiune redusă şi medie (PE şi oţel): 71,92 km
• Branşamente (PE şi oţel): 1.438 buc. în lungime de 15,18 km

Oraşul Ovidiu – localitatea Ovidiu
• Reţea de distribuţie presiune redusă (PE şi oţel): 35,43 km
• Branşamente (PE şi oţel): 1.717 buc. în lungime de 10,65 km

Comuna M. Kogălniceanu – localitatea M. Kogălniceanu
• Reţea de distribuţie presiune redusă (PE şi oţel): 39,18 km
• Branşamente (PE): 728 buc. în lungime de 5,79 km

Comuna Cogealac – localitatea Cogealac
• Reţea de distribuţie presiune redusă (PE): 20,83 km
• Branşamente (PE): 232 buc. în lungime de 1,54 km

Comuna Cumpăna – localitatea Cumpăna
• Reţea de distribuţie presiune medie (PE): 46,23 km
• Branşamente (PE): 583 buc. în lungime de 3,60 km

Comuna Lumina – localitatea Lumina
• Reţea de distribuţie presiune redusă (PE şi oţel): 38,72 km
• Branşamente (PE): 536 buc. în lungime de 3,43 km

Cifra de afaceri la 31 decembrie 2013: 158.111.979 RON (35,8 mil. euro)

Profit net/pierdere la 31 decembrie 2013: 13.710.333 RON (3,1 mil. euro)

Capital subscris vărsat la 31 decembrie 2013: 47.912.800 RON (10,7 mil. euro)

Date de contact: Str. Vasile Pârvan nr. 16, cod 900665 Constanţa – România

Tel: (+40) 241 508238, 508239

Fax: (+40) 241 542969

E-mail: office@congaz.ro

Website: www.congaz.ro

Contact media: 0241 480657

Acționari la 27 iunie 2014:

S.C. GDF Suez Energy Romania S.A. Bucureşti 28,5%

S.C. OMV Petrom S.A. Bucureşti 28,5%

E.ON Ruhrgas International GmbH Germania 28,5%

S.C. Petroconst S.A. Constanţa 13,94%

Consiliul local al municipiului Medgidia 0,028%

Consiliul local din orașul Ovidiu 0,028%

Consiliul local din orașul Mihail Kogălniceanu 0,141%

Consiliul local al comunei Cogealac 0,084%

SC Congaz SA este o societate cu capital privat activă în industria gazelor naturale din data de 1 februarie 1999 și are ca activitate principală distribuţia şi comercializarea combustibililor gazoşi prin conducte.

Până la data de 31 decembrie 2010, compania a avut în exploatare aproximativ 740 kilometri de distribuție a gazelor naturale în localitățile Constanța, Medgidia, Năvodari, Ovidiu, Mihail Kogălniceanu, Cogealac, Cumpăna, Lumina, distribuind gaze naturale pentru aproape 3.800 de persoane.

În perioada 2011 – 2013, compania a elaborat un plan de afaceri care a avut ca și obiectiv principal execuţia reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi în alte localităţi, situate în jurul municipiului Constanţa, precum şi în staţiunile din sudul litoralului, conform informațiilor postate pe site-ul companiei. Firma derulează acum un plan de investiții de extindere a rețelei pentru perioada 2014 – 2018.

Astfel, compania a decis să împrumute de la bancă 15,8 milioane de lei (3,6 milioane de euro) pentru finanțarea planurilor de investiții. Potrivit unei hotărâri a acționarilor Congaz din 22 mai, pe lângă contractarea unui nou împrumut a fost hotărâtă prelungirea scadenței pentru un credit de 8 milioane de lei (1,8 milioane de euro) până la data de 15 mai 2015, conform datelor făcute publice în Monitorului Oficial.

Cei mai importanți acționari ai companiei, respectiv GDF Suez Energy, OMV Petrom și E.ON Ruhrga International GmbH dețin un pachet de 28,59% fiecare din Congaz. În luna iunie a acestui an, Consiliul Concurenței anunță că a fost notificat de către GDF Suez Energy România privind achiziția unui pachet de 57,18% din acțiunile Congaz, adică participațiile deținute de OMV Petrom și E.ON. Achiziția acestui pachet înseamnă preluarea controlului Congaz de către compania cu capital francez. După încheierea tranzacției, GDF SUEZ va deține 85,77% din Congaz.

Ceilalți acționari sunt Petroconst S.A. Constanţa, cu 13,94%, Primăria din orașul Medgidia cu 0,028%, Consiliul local al comunei Cogealac cu 0,084%, iar Primăriile din orașele Ovidiu și Mihai Kogălniceanu dețin 0,028%, respectiv 0,141% din acțiunile SC Congaz SA.

SC Congaz SA a înregistrat o cifră de afaceri la 31 decembrie 2013 de 158,1 milioane de lei (35,8 milioane de euro) și un profit de 13,7 milioane de lei (3,1 milioane de euro), ceea ce înseamnă că în ultimul an compania a avut o creștere de 2,4 a profitului net, conform bilanțului companiei pentru 2013 publicat pe site-ul ministerului de Finanțe.

Investitorii de retail iau 20% din acțiuni în cea mai mare privatizare făcută pe bursa de la București

Lasă un răspuns

Electrica și-a exercitat opțiunea de realocare a unui pachet de 5% din tranșa alocată investitorilor instituționali către cei de de retail, în urma unei propuneri făcută de ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu. Reprezentanții Raiffeisen Bank, managerul sindicatului de intermediere a tranzacției, au anunțat astăzi că prețul final de ofertă pentru investitorii instituționali este de 11 lei/acțiune, același preț fiind oferit și investitorilor de retail, cu excepția celor care au subscris în prima săptămână și care vor cumpăra acțiunile la 10,45 lei per titlu.

Astfel, statul român obține din vânzarea pe bursă a pachetului de 51% din acțiunile Electrica circa 444 milioane de euro în urma tranzacției, încheiate cu succes pe 25 iunie, pe fondul unui interes puternic al investitorilor.

Astfel, investitorii mari de retail vor primi 147 de titluri la fiecare mie de acțiuni subscrise, în timp ce investitorii mici de retail vor primi 330 de acțiuni pentru fiecare mie de titluri subscrise cu discount. Pentru acțiunile garantate, investitorii mici de retail își vor păstra numărul de tiluri subscrise în limita a 1.000 de titluri.

,, Indicele de alocare pentru tranșa investitorilor mari este de 0,1475952193. Indicele de alocare pentru tranșa investitorilor mici este de 1 pentru investitorii mici de retail care primesc alocare garantată până la maximum 1.000 de acțiuni și este de 0,3303339908 pentru investitorii mici de retail care nu primesc alocare garantată.”, se arată în anunțul Raiffeisen Bank, managerul sindicatului de intermediere al listării Electrica pe bursa de la București.
Investitorii care au subscris minim 1.000 de titluri în prima săptămână, beneficiază de un discount de 5% din prețul de 13,5 lei pe acțiune. Cei care au optat pentru subscrierea până la o mie de acțiuni au garantat de a primi numărul de acțiuni pentru care și-au exprimat interesul.

Gradul de subscriere în cadrul ofertei publice inițiale a acțiunilor Electrica a atins 200%, nivel dublu comparativ cu cel necesar pentru a se încheia cu succes, potrivit ministrului Răzvan Nicolescu.

Acesta a anunțat joi că a cerut sindicatului de intermediere al tranzacției alocarea unui procent mai mare investitorilor de retail, propunere datorată interesului crescut pentru cea mai mare listare pe piața de capital din România. Oferta de acțiuni s-a derulat în intervalul 16-25 iunie.

Electrica a atras investitori din Polonia, Anglia și SUA

Majoritatea investitorilor instituționali provin din România, Polonia, Anglia și SUA, conform datelor prezentate de către reprezentanții ministerului.

Gabriel Dumitrașcu, directorul general al Direcției Generale de Privatizare și Administrare a Participațiilor Statului în Energie, a declarat că oferta publică inițială Electrica a generat un răspuns semnificativ al investitorilor, mai ales că în Europa mai erau în desfășurare 22 de IPO-uri (listări-n.r.) din care unele au eșuat, cum ar fi Wizz Air.

Pachetul de 51% din Electrica scos la vânzare de către stat pe bursă a fost împărțit în trei tranșe: una alocată investitorilor instituționali,care inițial a fost de 85%, redusă acum la 80%, restul titllurilor fiind oferit investitorilor mici de retail și celor mari de retail. Aceștia vor primi 20% din acțiunile vândute de stat față de 15% cât era planificat anterior.

Înainte de exercitarea opțiunii Electrica de a realoca acțiuni din pachetul destinat investitorilor instituționali către investitorii de retail, aceștia din urmă urmau să primească 7% din acțiunile scoase la vânzare pe tranșa investitorilor mici, respectiv 8% pe tranșa investitorilor mari de retail.

Pe tranșa investitorilor mici de retail, cărora le-a fost alocat inițial 7%, a fost suprasubscrisă de 8,4 ori, înregistrând peste 42 milioane de cereri pentru 12,4 milioane acțiuni alocate. Pe tranșa cu discount, au fost subscrise 33,995 milioane acțiuni prin 4.473 de ordine, în condițiile în care volumul disponibil după deducerea titlurilor garantate este 4,132 milioane acțiuni.

Pe acest segment, acțiunile vor fi distribuite pro-rata, deci investitorii se pot aștepta să primească de 8 ori mai puține acțiuni față de volumul subscris.

Cererile pentru acțiunile garantate sunt în număr de 8,271 milioane din totalul de 10 milioane, susține Ziarul Financiar.

Investitorii mari de retail, cărora le-a fost alocată 8% din ofertă, adică 14,1 milioane acțiuni, au subscris peste 120 milioane cereri, precizează Gabriel Dumitrașcu. Cele 953 de ordine subscrise depășesc de 8,4 ori volumul scos la vânzare.

Investitorii instituționali beneficiază de un volum disponibil de 141,751 milioane acțiuni. Potrivit Danei Mirela Ionescu, președinte Raiffeisen Capital&Investment, manager al tranzacției, investitorii instituționali au subscris încă de luni acțiunile destinate lor.

Pragul minim de subscriere pentru investitorii mici este de 250 de acțiuni, în timp ce pragul maxim pentru fiecare astfel de investitor este de 20.000 de titluri. Pe acest segment, investitorii beneficiază de garanție pentru achiziția unui pachet maxim de 1.000 de acțiuni, în limita unui plafon alocat de 10 milioane de titluri pe principiul primul venit, primul servit.
Mecanismul acțiunilor garantate introdus la listarea Electrica este o premieră pentru piața de capital locală, statul încurajând astfel micii investitori după modelul practicat cu succes în Polonia.

Pe tranșa investitorilor mari de retail, pragul minim de subscriere de 20.001 acțiuni, respectiv 5.001 de certificate globale de depozit (GDR) la un preț de subscriere de 13,5 lei per titlu, respectiv 16,63 dolari per certificat global de depozit. Pe segmentul investitorilor instituționali, nu există o limită minimă de subscriere, iar prețul de emisiune se situează în intervalul 11-13,5 lei/acțiune și 13,55-16,63 dolari/GDR.

Ministerul Economiei a scos la vânzare în cadrul ofertei publice inițiale Electrica un pachet de 177.188.744 acțiuni și certificate globale de depozit (GDR) la o valoare nominală a acțiunii de 10 lei. Prin această oferta publică, România dorește să atragă cel puțin 1,95 miliarde lei (circa 444 milioane de euro) pentru a-și acoperi deficitul bugetar.

Veniturile Electrica SA raportate la 31 decembrie 2013 în situațiile financiare auditate și consolidate sunt de 5,157 miliarde lei (1,2 miliarde euro). Profitul net înregistrat la 31 decembrie 2013 este de 314 milioane lei (7,1 milioane euro).
Politica de dividend a companiei pentru anii 2011 și 2012 constă în distribuirea a 85% din profit acționarilor.
În funcție de succesul așteptat de statul român al ofertei publice inițiale Electrica SA, primul ministru Victor Ponta a declarat că guvernul ia în considerare vânzarea unui pachet mai mare de acțiuni în companiile Transelectrica SA, Romgaz SA și Transgaz SA, planificate pentru anul viitor.

Raiffeisen Investment își închide de la 1 iulie biroul din România

Lasă un răspuns

Raiffeisen Investment România, banca de investiții locală a austriecilor de la Raiffeisen, se va închide de la 1 iulie, ca urmare a strategiei de reorganizare regională a grupului, a anunțat printr-un email Ioana Filipescu, directorul general al companiei.

”Parte a strategiei de reorganizare regională a Grupului, Raiffeisen Investment România se va închide la 1 iulie. După ce am reprezentat unitatea de bancă de investiții a Grupului mai mult de nouă ani, am decis să urmez o cale diferită”, spune Ioana Filipescu. Ea adaugă că va reveni în săptămânile următoare cu detalii privind planurile sale viitoare.

Raiffeisen Investment România a fost una dintre cele mai active bănci de investiții pe piața de fuziuni și achiziții, printre numeroasele sale mandate numărându-se tranzacția de vânzare a Labormed către fondul de investiții Advent pentru circa 123 milioane de euro sau vânzarea Asiban către Groupama în 2008 într-o tranzacție de circa 350 de milioane de euro.

Ioana Filipescu este unul dintre cei mai cunoscuți bancheri de investiții locali, după o carieră de aproape două decenii în cadrul KPMG România și Raiffeisen Investment România. VEZI AICI PROFILUL DETALIAT AL IOANEI FILIPESCU REALIZAT DE MIRSANU.RO.

De biroul local al Raiffeisen Investment se leagă și alte nume de calibru precum Florin Vișa, Matei Filipidescu și Adrian Roșoagă (ambii fac parte acum din echipa de investment banking a BCR, subsidiara locală a grupului austriac Erste) sau Dumitru Beze, președintele Asociației Investitorilor de pe Piața de Capital.

 

 

 

 

Jurnal de fuziuni și achiziții din 26 iunie 2014

Lasă un răspuns

ROMÂNIA

Francezii de la GDF SUEZ Energy preiau controlul distribuției locale de gaze Congaz

ENERGIE. Consiliul Concurenței analizează preluarea distribuitorului local de gaze Congaz SA de către GDF SUEZ Energy România SA, subsidiara grupului francez de utilități GDF SUEZ Energy, prin achiziția pachetului majoritar de acțiuni de 57,81%. Francezii cumpără astfel participațiile deținute de către OMV Petrom SA, cea mai  mare companie din România parte a grupului petrolier austriac OMV, și concernul german E.ON. Anterior tranzacției, cei trei acționari ai Congaz implicați acum în tranzacție dețineau părți egale în companie, fiecare cu un pachet de 28,59% din companie, se arată în anunțul autorității concurențiale.

Mediafax Group și BAC Investment iau 35% din afacerea FlorideLux

COMERȚ ELECTRONIC. Compania de media Mediafax Group, fondată de omul de afaceri Adrian Sârbu, și casa de investiții BAC Investment Banking au preluat împreună un pachet de 35% din afacerea FlorideLux începând cu 20 iunie 2014. FlorideLux, una dintre cele mai cunoscute afaceri de vânzare a florilor pe internet, își dorește consolidarea poziției și dezvoltarea sistemului de francize offline, potrivit unui comunicat Mediafax. Ultimele informații de pe piață indică faptul că BAC Investment Banking preia 25% din afacere, în timp ce Mediafax Group va avea 10% din FlorideLux.

Tranzacție în media & marketing: 2Parale cumpără agenția Insight 360

MARKETING. Compania de performance marketing, 2Parale, care cuprinde cea mai mare rețea de afiliere din România, a anunțat preluarea agenției de marketing și comunicare Insight360. Preluarea se va face exclusiv prin transfer de acțiuni, iar în urma acesteia se dorește dezvoltarea portofoliului de tehnologii și servicii de performance marketing, dar și atragerea de noi investiții, se arată într-un comunicat 2Parale.

EUROPA DE EST

Proprietarul Romtelecom discută achiziția unui post TV cu plată, în care Vodafone este acționar minoritar

TELEVIZIUNE. Compania grecească de telecomunicații OTE, proprietarul Romtelecom și al operatorului de telefonie mobilă Cosmote, se află în discuții preliminare pentru preluarea operatorului de televiziune cu plată Forthnet. Mișcarea vine în urma achiziției unui pachet de acțiuni de către principalul competitor pe piață, Vodafone, care a ajuns la o participație de 19,75% în Forthnet. Principalul acționar și conducător al OTE este Deutsche Telekom, care are 40% din compania elenă de telecomunicații, scrie cotidianul elen Kathimerini.

EUROPA

Statul francez vinde acțiuni GDFSUEZ Energy ca să facă rost de bani pentru Alstom

ENERGIE.  Statul francez vinde acțiuni în valoare de 1,5 miliarde euro, reprezentând 3,1% din pachetul de titluri deținut de stat la compania GDF Suez SA, pentru a cumpăra aproximativ 20% din Alstom SA în urma tranzacției de 17 miliarde dolari făcută de General Electric Co. pentru unitatea de turbine pe gaz. Vânzarea face parte din politica guvernului de a-și păstra participațiile la companiile profitabile din țară, relatează Bloomberg.

Fondul de investiții KKR face o achiziție de 417 mil. euro în sectorul spaniol de energie regenerabilă

SERVICII. Compania globală de investiții Kohlberg Kravis Roberts & Co. a intrat recent într-un parteneriat cu Acciona Energia Internacional, una dintre cele mai importante corporații din Spania, dezvoltator de infrastructură cu operațiuni în segmentul de energie regenerabilă. KKR va achiziționa o treime din acțiunile Acciona pentru 417 milioane euro, conform informațiilor furnizate de Bloomberg.

Americanii de la HanesBrands pun piciorul în Europa după o tranzacție de 400 mil. euro

INDUSTRIA TEXTILĂ.  Compania americană HanesBrands anunță că va achiziționa DBApparel din Franța de la Sun Capital Partners pentru aproximativ 400 milioane euro. Pe lângă intrarea pe piața europeană conferită de această achiziție, HanesBrands va dobândi drepturile globale pentru mărcile Playtex, Wonderbra și DIM, potrivit Deal Book New York Times.

Danone ar putea fi ținta unei preluări

INDUSTRIE ALIMENTARĂ. Producătorul francez de lactate Danone ar putea deveni ținta unei achiziții, arată analiștii Natixis, potrivit Reuters. Printre potențialii cumpărători s-ar putea afla Nestle sau Pepsico, mai arată sursa citată.

AMERICA DE NORD

Bursa din Londra face o achiziție de 2,7 miliarde de dolari peste ocean

SERVICII FINANCIARE. Bursa de Valori din Londra anunță achiziția Russel Investments, companie americană cu sediul în Seattle ce operează afaceri cu administrarea activelor și indexare a pieței bursiere, cel mai cunoscut indice fiind Russel 2000, care urmărește evoluția acțiunilor companiilor mici. Afacerea s-a încheiat pentru 2,7 miliarde dolari și conferă Bursei de Valori Londra oportunitatea de a se diversifica prin intrarea pe piața de capital americană, cea mai importantă din lume în domeniul serviciilor financiare, conform Deal Book New York Times.

Autoritățile americane investighează vânzarea serverelor IBM către chinezii de la Lenovo

IT. Mult așteptata tranzacție în valoare de 2,3 miliarde dolari în care IBM ( International Business Machines Corp) vinde divizia de servere către compania chineză Lenovo a intrat în impas din cauza investigației care vizează probleme de siguranță națională a guvernului american, spun surse familiarei situației. Atât IBM cât și Lenovo au reaplicat pentru aprobarea tranzacției, anunță Economic Times.

Congaz Constanța a luat un credit bancar de 15,8 milioane lei pentru finanțarea investițiilor

Lasă un răspuns

Congaz Constanța, societate cu activități în domeniul rețelelor de distribuție a gazelor naturale, împrumută de la bancă 15,8 milioane de lei (3,6 milioane de euro) pentru finanțarea planurilor de investiții.

Acționarii Congaz au decis, de asemenea, prelungirea valabilității unui credit de 8 milioane de lei (1,8 milioane de euro) până la 15 mai 2015, potrivit unei hotărâri a adunării generale din 22 mai, publicate în Monitorul Oficial.

Congaz Constanța derulează de mai mulți ani ample investiții pentru extinderea rețelei de distribuție a gazelor în municipiul Constanța și alte localități din județ.

Acționarii companiei au aprobat garantarea creditului de 15,8 milioane de lei cu ipotecarea a diferite active, a conturilor curente ale societății, precum și alte garanții.

Acțiunile Congaz sunt deținute de către GDF SUEZ Energy România, OMV Petrom, E.ON Ruhrgas International Gmbh și Petroconst Constanța. Astăzi, Consiliul Concurenței a anunțat că a fost notificat privind achiziția titlurilor Congaz deținute de către OMV Petrom și E.ON, ce urmează să fie preluate de francezii de la GDF SUEZ Energy  România. Participația francezilor după aprobarea tranzacției va depăși 85% din Congaz.

Înființată în 1999, compania a raportat anul trecut o cifră de afaceri învaloare de 158,1milioane lei (35,8 milioane euro) și un profit net de 13,7 milioane lei (3,1 milioane euro), de 2,4 ori mai mare față de cel înregistrat în anul anterior.

rsz_11congaz poza mare

Jocul celor „trei grei” de la Congaz Constanța a ajuns la final. Francezii de la GDF SUEZ preiau controlul distribuției locale de gaze, OMV Petrom și E.ON ies din afacere

Lasă un răspuns

Gigantul francez GDF Suez Energy preia controlul distribuitorului local de gaze Congaz Constanța prin achiziția unui pachet de 57,18% din acțiunile companiei de la OMV Petrom și concernul german E.ON.

Consiliul Concurenței a anunțat astăzi că analizează detaliile afacerii în urma notificării tranzacției. Avizul instituției pe acest dosar este necesar pentru ca francezii să poată finaliza achiziția Congaz, în care până acum toți cei trei acționari implicați în tranzacție aveau părți egale, corespunzătoare unui pachet de 28,59% fiecare.

GDF Suez Energy România SA, subsidiara locală a grupului energetic francez, va ajunge astfel la o participație totală de 85,77% în distribuitorul local de gaze și îi permite să își întărească poziția în sudul României, unde domină sectorul distribuției de gaze.

Celelalte acțiuni ale companiei din Constanța sunt deținute de Petroconst SA Constanța (13,94%), Consiliul local al municipiului Medgidia (0,028%), Consiliul local al orașului Mihai Kogălniceanu (0,141%), Consiliul local al orașului Ovidiu (0,028%) și Consiliul local al comunei Cogealac (0,084%).

OMV Petrom SA, unul dintre vânzătorii implicați în această tranzacție, este cea mai mare companie din România și se află în portofoliul grupului petrolier austriac OMV.

Cu acest ultim pas făcut la Congaz, OMV Petrom iese complet din afacerile de distribuție de gaze naturale, după ce în vara anului trecut a vândut Petrom Distribuție Gaze către un vehicul de investiții al fondului controlat de miliardarul ceh Petr Kellner. Compania petrolieră are un lanț integrat de activități de la explorare și producție țiței și gaze, până la rafinare și distribuție produse petroliere, iar în ultimii ani și-a dezvoltat o divizie separată pentru vânzarea de gaze și energie, cu care a intrat inclusiv în sectorul producției de electricitate.

Celălalt vânzător, concernul german E.ON, are centrul de greutate al operațiunilor sale locale în jumătatea de nord a României, unde deține cea mai puternică distribuție de gaze și acoperă furnizarea și distribuția de electricitate din regiunea Moldovei.

Din această perspectivă, tranzacția corespunde strategiilor OMV Petrom și E.ON, care nu au interese de dezvoltare a operațiunilor într-o piață care face parte din teritoriul natural al GDF SUEZ Energy România.

Congaz Constanța este o companie care a fost înființată în urmă cu circa 15 ani pentru dezvoltarea rețelei de gaze în municipiul Constanța și a altor localități din județ. Afacerea a început ca un mariaj a trei mari companii energetice – fostele companii de stat Petrom și Distrigaz Sud, respectiv gigantul german al gazelor Ruhrgas, parte a concernului E.ON – cu autoritățile locale ale localităților direct interesate pentru a-și construi propria infrastructură de distribuție a gazelor. În 2004, cele două companii de stat au fost privatizate, iar pachetul de 51% din acțiuni a fost preluat în cazul Petrom de către austriecii de la OMV, în timp ce la conducerea Distrigaz Sud s-au instalat francezii de la Gaz de France (actuala GDF SUEZ Energy).

Inițial, toți cei trei mari acționari ai Congaz au luat decizia de exit din companie, însă mandatul dat băncii de investiții Raiffeisen Investment de a găsi cumpărător s-a dovedit a fi unul dificil, în condițiile lipsei de apetit pentru achiziții a investitorilor, atât datorită crizei, cât și altor factori.

Singurul acționar minoritar semnificativ care rămâne în afacerea Congaz în acest moment este Petroconst Constanța, constructor specializat de conducte petroliere și de gaze. Dealtfel, Petroconst este direct implicată în lucrările Congaz pentru extinderea rețelei de gaze.

Compania avea în exploatare o rețea de distribuție de circa 740 km la finele anului 2010 în municipiile Constanța, Medgidia și în localitățile Năvodari, Mihail Kogălniceanu, Cogealac, Cumpăna, Lumina, deservind un portofoliu de circa 38.000 de clienți, potrivit datelor existente pe site-ul Congaz. Potrivit aceleiași surse, planul de afaceri din perioada 2011 – 2013 s-a concentrat pe extinderea rețelei în jurul municipiului Constanța și a stațiunilor din sudul litoralului. Clienții Congaz se alătură astfel portofoliului de peste 1,4 milioane de clienți ai GDF SUEZ Energy România.

În ceea ce privește evoluția rezultatelor Congaz, ultimul bilanț indică o creștere de 2,4 ori a profitului net în ultimul an până la valoarea de 13,7 milioane de lei (3,1 milioane de euro) la o cifră de afaceri de 158,1 milioane de lei (35,8 milioane de euro) și 248 de angajați, conform bilanțului companiei pentru 2013 publicat pe site-ul ministerului de Finanțe.

Conducerea Congaz este asigurată de o echipă formată din Augustin Oprea, în calitate de director general, Dumitru Bedivan – director Afaceri cu gaze, Neculai Stamate – director dezvoltare operare și Ion Crângașu – director financiar.

Pe segmentul distribuțiilor locale de gaze, un avans important l-au înregistrat în ultimii ani companiile controlate de miliardarul ceh Petr Kellner, care operează în zona de sud a României în localități din apropierea Capitalei și care au cumpărat afacerea distribuției de gaze a OMV Petrom.

Acționarii Comelf au pe agendă contractarea unui împrumut de un milion de euro de la BRD

Lasă un răspuns

Producătorul de echipamente pentru protecția mediului Comelf Bistrița intenționează să împrumute un milion de euro de la BRD, potrivit unui anunț transmis Bursei de Valori București.

Acționarii companiei vor discuta pe 14 august despre contractarea acestui credit, care ar urma să finanțeze cheltuielile surportate cu livrarea comenzilor la export. Ca garanții urmează să fie aduse două terenuri cu o suprafața totală de 3,3 hectare, situate în municipiul Bistrița, la care se vor adăuga ipoteci pe conturile Comelf deschise la BRD, respective pe creanțele rezultate din comenzile la export ale companiei.

Principalul acționar al Comelf Bistrița este Uzinsider SA București, cu 77,56% din acțiuni. Titlurile companiei sunt listate pe bursa din București, ultima cotație a acestora fiind de 1,79 lei/acțiune, ceea ce înseamnă o capitalizare bursieră de 9,58 milioane de euro.

Comelf Bistrița a raportat pentru anul trecut un profit net de 619.000 euro la o cifră de afaceri de 34,87 milioane de euro și un personal format din 1.078 de angajați.

Garanti Bank a început tranzacționarea obligațiunilor pe bursă

Lasă un răspuns

Obligațiunile emise de Garanti Bank SA, subsidiara locală a grupului bancar turcesc Garanti, au intrat de astăzi la tranzacționare pe bursa de la București.

Valoarea emisiunii de titluri a băncii turcești se ridică la 300 milioane de lei (circa 68 milioane de euro), cupoanele având o dobîndă de 5,47%, plătibilă anual. Bondurile sunt scadente la 15 mai 2019 și au o valoare nominală de 10.000 de lei.

Perioada în care s-a derulat oferta de obligațiuni Garanti Bank a fost 26 – 30 mai, inițial fiind scoase la vânzare pentru investitori 23.000 de titluri. După numai o zi, oferta a fost subscrisă integral, fapt pentru care banca a închis anticipat oferta și a mărit numărul de obligațiuni oferite investitorilor până la 30.000 de titluri, potrivit lui Ufuk Tandogan, CEO Grup Garanti Bank România.

În ultimul an, pe bursa de la București, mai multe bănci au căutat finanțare de la investitori prin emisiuni de obligațiuni. Printre instituțiile de credit care au atras bani de pe bursă în acest mod s-au numărat Raiffeisen Bank România, Unicredit Țiriac Bank sau Banca Transilvania.

Garanti Bank a raportat la sfârșitul lunii martie un profit net de 9,2 milioane de euro, în creștere cu 9% față de primul trimestru al anului trecut, și venituri nete de 28,2 milioane de euro.

Banca avea la finele lunii martie un portofoliu de credite de 1,14 miliarde de euro, înregistrând o rată de creștere de aproape 10% în ultimul an, susținută de toate liniile de afaceri – retail, IMM-uri și corporate (companii mari). Un avans mai consistent l-a avut banca în ceea ce privește volumul depozitelor, a cărui valoare s-a majorat cu 33% în aceeași perioadă.

Rețeaua Garanti Bank este formată din 78 de agenții.

Banca face parte din grupul Garanti România, în portofoliul căruia se mai află operațiuni de leasing, credite ipotecare și credite de consum.

În luna martie, Garanti Bank și Garanti Credite Ipotecare au anunțat începerea procedurilor de fuziune, proces care este așteptat să fie finalizat până la finele acestui an.

La 31 martie, grupul Garanti România a raportat un profit net consolidat de 10,6 milioane de euro, mai mare cu șapte procente față de primul trimestru al anului trecut și venituri nete consolidate de 34,2 milioane de euro. Activele totale locale ale grupului turcesc se apropiau la finele lunii martie de pragul de 2 miliarde de euro.

Grupul Garanti este activ în România de 16 ani. Acționarul majoritar al Garanti Bank este Turkiye Garanti Bankasi, una dintre cele mai mari bănci private din Turcia care face parte din Doguș Group.

rsz_grafic_electrica_bun

Electrica SA

Lasă un răspuns

 

Tip societate: societate pe acţiuni (SA)

Anul înfinţării: 2000

Cod unic de identificare: 13267221

Numărul de înmatriculare la RegistrulComerţului: J40 /7425 /2000

Număr de angajaţi: 11.245 (31 martie 2014)

Linii de afaceri/servicii: furnizarea energiei, distribuţia energiei, servicii de întreţinere-mentenanţă a instalaţiilor electrice

Logo:       ELECTRICA

Număr clienți : 3,56 milioane (2013)

Cotă de piață furnizare energie electrică :  22,1 (2013)

Top management:

Consiliul de Administrație

Marius Eugen Untescu – președinte
Ioan Roşca – director general adjunct
Constantin Dinescu – membru
Nicolae Pleşa – membru
Rareș Ion Popescu – Şef Birou Inspecţie Economică

Conducerea executivă a S.C. Electrica S.A.

Ioan Roşca – Director General
Ramiro Robert Eduard Angelescu – Director General Adjunct
Emilia Elena Marin – Director Economic
Ioan Dumbravă – Director Operaţiuni
Marian Geantă – Director Adjunct Operaţiuni
Marin Petre – Director Adjunct Operațiuni
Mariana Crişan – Director Resurse Umane Control Managerial Comunicare
Cosmin Pindichi – Director Adjunct Resurse Umane Control Managerial Comunicare
Alexandra Borislavschi – Director Direcţia Guvernanță şi Finanţe Corporative
Corneliu Stan – Director Adjunct Direcţia Guvernanță şi Finanţe Corporative

Reţea teritorială la 31 martie 2014: Electrica opera o rețea de distribuție de 8.389 km de linii de înaltă tensiune, 45.643 km de linii de medie tensiune şi 134.834 km de linii de joasă tensiune

Filialele Grupului Electrica SA:

Filiala Electrica Distribuţie Muntenia Nord (6 sucursale de distribuţie)

Filiala Electrica Distribuţie Transilvania Nord (6 sucursale de distribuţie)

FilialaElectrica Distribuţie Transilvania Sud (6 sucursale de distribuţie)

SC ELECTRICA FURNIZARE SA (București)

Sucursala de furnizare a energiei electrice Muntenia Nord

Sucursala de furnizare a energiei electrice Transilvania Sud

Sucursala de furnizare a energiei electrice Transilvania Nord

Filiala Electrica Serv (București)

Societatea  Comercială Servicii Energetice Banat S.A.

Societatea Comerciala Servicii Energetice Dobrogea S.A

Societatea Comerciala Servicii Energetice Moldova S.A.

Societatea Comerciala Servicii Energetice Oltenia SA

Societatea Comerciala Servicii Energetice Muntenia SA

Organisme la care Electrica SA este afiliată: Congresul Internațional de distribuție al rețelelor electrice (CIRED), Centrul Român al Energiei (CRE), Comitetul Naţional Român al Consiliul Mondial al Energiei (CNR CME), Consiliul Internaţional al MarilorSisteme Electrice de ÎnaltăTensiune (CIGRE), Asociaţia Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), METERS and MORE, Uniunea Industriei de Electriciate (EURELECTRIC), Societatea Inginerilor Energeticieni din România (SIER), Institutul Național Român pentru Studiul Amenajării și Folosirii Surselor de Energie (IRE), Asociația de Standardizare din România(ASRO),  Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER).

Veniturila 31 decembrie 2013: 5.157 milioane RON (1.167 milioane euro)

Profit net/pierdere la 31 decembrie 2013: 314 milioane RON (71,1 milioane euro)

Venituri în T1 2014: 1,2 miliarde RON (0,26 miliarde euro)

Capital subscris vărsat: 2.078.399.040 RON (463,4 milioane euro)

Capital social la 3 iulie 2014: 3,459 miliarde lei, împărţit în 345.939.929 de acţiuni

Valoarea nominală pe acţiuni: 10 lei/acţiune

Date de contact: Strada Grigore Alexandrescu nr. 9, Sector 1, București, România.

Tel: 021.208.59.99

Fax: 021.208.59.983

Website: www.electrica.ro

Contact media:

Andrada Busuioc, Manager – Corporate Division, Golin Harris Bucureşti, ABusuioc@golinharris.com,  (+40) 745 974 785.

Raluca Bulumacu – Relația cu Investitorii, Electrica,

Raluca.bulumacu@electrica.ro, (+40) 731 796 111

Asociați: acționar majoritar- Ministerul Economiei

Compania cu capital integral de stat din România a fost înființată în anul 2000, în urma spargerii fostei Companii Naționale de Electricitate (CONEL) în mai multe entități – Electrica (pentru distribuția și furnizarea de electricitate), Transelectrica pentru operarea rețelei de transport electricitate și producătorii de electricitate Termoelectrica, respectiv Hidroelectrica.

Electrica furnizează și distribuie clienților săi energie precum și servicii de întreţinere – mentenanţă a instalaţiilor electrice. Printre cele mai importante obiective pe care le are în vedere compania se numără creşterea gradului de siguranţă în Alimentarea Consumatorilor Distribuţie Măsură/ Dezvoltare, Reducerea Consumului Propriu Tehnologic [CPT], Dezvoltarea SCADA şi a Sistemelor de Automatizare a Distribuţiei [SAD], Dezvoltarea Sistemelor de Telegestiune şi transmitere la distanţă a informaţiilor înregistrate în echipamentele de măsurare, utilizând ca suport în exlusiv reţeaua de alimentare cu energie electrică, Implementarea Sistemului Informatic Integrat National [SI2N], bazat pe tehnologia SAP, IBM, MICROSOFT şi ESRI în vederea eficientizării activităţilor şi Sistemul Informatic de Management [MIS], Modernizarea Sistemelor de Comunicaţii şi Transmisii de Date în vederea asigurării unui management performant.

Începând cu 2002, Electrica a intrat în proces de privatizare, cinci din cele opt filiale de distribuție și furnizare fiind vândute către investitori strategici internaționali. Astfel, pachetele majoritare de acțiuni ale fostei Electrica Banat, Dobrogea și Muntenia Sud au fost preluate de către italienii de la Enel. De asemenea, controlul Electrica Moldova a trecut la germanii de la E.ON, în timp ce fosta Electrica Oltenia a trecut în portofoliul cehilor de la CEZ.

Grupul Electrica SA este împărțită în trei filiale de distribuție în conformitate cu zonele unde se alfă acestea, Filiala Electrica Distribuţie Muntenia Nord, Filiala Electrica Distribuţie Transilvania Nord și Filiala Electrica Distribuţie Transilvania Sud, iar fiecare la rândul ei deține șase sucursale de distribuție.

Filialele de distribuție a energiei electrice desfășoară activități precum tranzitul de energie electrică prin reţele proprii, dispecerizarea energiei electrice prin operator de distribuţie, modernizarea şi re-tehnologizarea instalaţiilor energetice existente, extinderea automatizării, precum şi cercetare-proiectare în domeniilelor de activitate.

Segmentul de distribuție operează în baza unor contracte de concesiune pe termen lung acordate de Ministerul Economiei, valabile până în 2054 si  în baza unor licențe emise de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), valabile până în 2027, care au opțiune de reînnoire pentru încă 25 ani.

O altă componentă a companiei o reprezintă filiala SC Electrica furnizare SA, înfințată în 22.07.2011, și care este împărțită în trei sucursale de furnizare a energiei electrice: Sucursala de furnizare a energiei electrice Muntenia Nord-Ploiești, Sucursala de furnizare a energiei electrice Transilvania Sud-Brașov, Sucursala de furnizare a energiei electrice Transilvania Nord-Cluj-Napoca.

Obiectivul principal de activitate al companiei SC Electrica furnizare SA este comercializarea energiei electrice, acoperind prin serviciile sale 18 județe cu drept de furnizare a energiei electrice în toată țara. Compania reprezintă cel mai mare furnizor de energie electrică din țară.

Electrica SA mai deține, de asemenea, controlul asupra societății de servicii și mentenanță Electrica Serv care are trei sucursale. Filialele se ocupă cu lucrări de întreţinere şi reparaţii pentru instalaţiile de distribuţie şi transport a energiei electrice, alte activităţi de prestări servicii, precum şi executarea de lucrări de investiţii în sectorul energetic.

Potrivit ANRE, 39% din cantitatea de electricitate distribuită în România în 2013 a fost furnizată de Grupul Electrica SA, către aproximativ 3,6 milioane de utilizatori. De asemenea, potrivit ANRE, în același an, Grupul a furnizat 22,1% din cantitatea de energie electrică furnizată în România, către aproximativ 3,56 milioane de consumatori finali.

Electrica SA a avut la 31 decembrie 2013 un venit de 1.167 milioane de euro și un profit de 71,1 milioane de euro la aceaiași dată. În primul trimestru al anului 2014 compania a înregistrat un venit de 1,2 miliarde de lei, conform ultimelor date din site-ul companiei.

În perioada 16 – 25 iunie, statul român a derulat pe bursă procesul de vânzare a 51% din acțiunile Electrica SA, tranzacție estimată în jurul a jumătate de miliard de euro.

rsz_sediucentralelectrica1sitabel

Oferta publică de acțiuni Electrica se încheie astăzi. Oferta de acțiuni a statului a depășit plafonul de subscriere încă de ieri

Lasă un răspuns

Listarea la Bursa de Valori București a societății cu capital de stat Electrica SA s-a încheiat astăzi la ora 13, ofertă publică inițială prin care statul român scoate la vânzare 51% din acțiunile celui mai mare distribuitor de energie din România.

Vânzarea acțiunilor Electrica SA prezintă un mare interes atât pentru investitorii români, cât și pentru cei străini, în condițiile în care oferta de acțiuni a fost suprasubscrisă încă de ieri. Oferta a atras 13.700 de subscrieri de la companii și persoane fizice cu 2 zile înainte de închidere, depășind recordul de 12.000 de subscrieri ale ofertei publice inițiale ale Romgaz SA de anul trecut, spune Dana Mirela Ionescu, șefa departamentului de investment banking din Raiffeisen Bank SA, care face parte din consorțiul de intermediere al listării pe bursă.

“Acesta este primul IPO (ofertă publică inițială – n.r.) în care statul pierde pachetul majoritar și cred că servește ca un bun punct de plecare pentru viitor în ceea ce privește alte companii deținute de stat”, a declarat reprezentantul Raiffeisen Bank, citat de Bloomberg.

Potrivit aceleiași surse, există un interes crescut pentru această listare atât de la investitori locali, cât și străini din Europa și Statele Unite ale Americii. Mai mult, această ofertă publică inițială a reușit să atragă și investitori noi, după cum se poate observa cu ușurință din numărul mare de subscrieri, explică Dana Mirela Ionescu.

Sindicatul de intermediere al ofertei publice inițiale este format din Citigroup Global Markets Limited, Raiffeisen Bank SA, Societe Generale Corporate&Investment Banking, care au fost coordonatorii globali ai tranzacției, BRD-Groupe Societe Generale în calitate de manager, respectiv SSIF Swiss Capital ca agent de distribuție.
Oferta publică inițială s-a desfășurat în perioada 16 iunie – 25 iunie.

Cum a decurs listarea Electrica, în cifre

Pachetul de 51% din Electrica scos la vânzare a fost oferit în trei tranșe – investitori instituționali (cărora le-a fost oferit 85% din acțiunile scoase la vânzare), investitorii mari de retail (8% din totalul acțiunilor vândute) și investitorii mici de retail (cărora le-a fost alocată o cotă de 7% din pachetul oferit).

Pragul minim de subscriere pentru investitorii mici este de 250 de acțiuni, în timp ce pragul maxim pentru fiecare astfel de investitor este de 20.000 de titluri. Pe acest segment, investitorii beneficiază de garanție pentru achiziția unui pachet maxim de 1.000 de acțiuni, în limita unui plafon alocat de 10 milioane de titluri pe principiul primul venit, primul servit.

Mecanismul acțiunilor garantate introdus la listarea Electrica este o premieră pentru piața de capital locală, statul încurajând astfel micii investitori după modelul practicat cu succes în Polonia.

Cei care subscriu minim 1.000 de titluri în prima săptămână, beneficiază de un discount de 5% din prețul de 13,5 lei pe acțiune.

Pe tranșa investitorilor mari de retail, pragul minim de subscriere de 20.001 acțiuni, respectiv 5.001 de certificate globale de depozit (GDR) la un preț de subscriere de 13,5 lei per titlu, respectiv 16,63 dolari per certificat global de depozit.

Ultimele informații care circulau pe piață marți seară, preluate de Ziarul Financiar, indicau că investitorii de retail, atât cei mari, cât și investitorii mici, au subscris 54,4 milioane acțiuni.Cota de acțiuni care le-a fost alocată este de numai 26,5 milioane acțiuni Electrica SA.

Cea mai mare presiune la cumpărare a venit de pe segmentul investitorilor mici, unde cererea a fost de circa 14 ori mai mare decât oferta. Mai exact, sursa citată precizează că au fost plasate 4.374 de ordine pentru cumpărarea a 33,6 milioane acțiuni. Cota alocată acestor investitori este însă de 2,4 milioane de acțiuni.

În ceea ce privește plafonul de acțiuni garantate, au fost subscrise 9.500 de ordine pentru 8 milioane de acțiuni, cu 2 milioane de acțiuni sub cota alocată.

Pe tranșa alocată investitorilor mari de retail, au fost înregistrate 169 de ordine pentru 12,8 milioane acțiuni din cele 14,1 milioane acțiuni alocate.

Pe segmentul investitorilor instituționali, nu există o limită minimă de subscriere, iar prețul de emisiune se situează în intervalul 11-13,5 lei/acțiune și 13,55-16,63 dolari/GDR.

Oferta publică inițială a Electrica SA constă în punerea în vânzare a 177.188.744 acțiuni și GDR la o valoare nominală a acțiunii de 10 lei. Prin această oferta publică, România dorește să atragă cel puțin 1,95 miliarde lei (circa 444 milioane de euro) pentru a-și acoperi deficitul bugetar.

Veniturile Electrica SA raportate la 31 decembrie 2013 în situațiile financiare auditate și consolidate sunt de 5.157 milioane lei (1,2 miliarde euro). Profitul net înregistrat la 31 decembrie 2013 este de 314 milioane lei (7,1 milioane euro).

Politica de dividend a companiei pentru anii 2011 și 2012 constă în distribuirea a 85% din profit acționarilor.

Context economic

În ultimul an, pe piața bursieră din România au avut loc câteva tranzacții de aceeași factură, cum ar fi: oferta secundară Transelectrica SA (27 martie 2012) prin care statul român a vândut un pachet de 15%, câștigând astfel 40 milioane euro;tranzacția Transgaz SA (18 aprilie 2013) în care statul român a vândut 15% pentru 72 milioane euro; oferta publică inițială a Nuclearelectrica SA (4 noiembrie 2013) în care statul și-a vândut pachetul minoritar de 10% pentru 281,87 milioane lei/63 milioane euro; listarea Romgaz SA (12 noiembrie 2013) prin care statul a vândut un pachet de 15% dintre acțiuni pentru 391 milioane euro.
În ceea ce privește companiile de stat așteptate de investitori să intre pe bursă în perioada următoare, printre acestea se numără Complexul Energetic Oltenia și producătorul de electricitate Hidroelectrica.

Programul de privatizare al marilor companii din energie, derulat pe bursă, este agreat de către creditorii internaționali, în condițiile în care statul român are în derulare un acord cu Fondul Monetar Internațional prin care intenționează să atragă lichidități în economie și să-și reducă deficitul bugetar.

În funcție de succesul așteptat de statul român al ofertei publice inițiale Electrica SA, primul ministru Victor Ponta a declarat că guvernul ia în considerare vânzarea unui pachet mai mare de acțiuni în companiile Transelectrica SA, Romgaz SA și Transgaz SA, planificate pentru anul viitor.

Prodplast își majorează cu 4 milioane de lei un împrumut luat de la Unicredit Țiriac Bank

Lasă un răspuns

Acționarii Prodplast București, companie cu activități de prelucrare a materialelor plastice, vor discuta sâmbătă majorarea unui împrumut contractat de la Unicredit Țiriac Bank cu 4 milioane lei (910.788 euro), potrivit unui anunț transmis Bursei de Valori București.

Astfel, valoarea împrumutului luat de la bancă va crește de la 5 milioane de lei la 9 milioane de lei.

Compania urmează să aducă ca garanții echipamente în valoare de 480.000 euro, un teren situate  în intravilan în comuna Belciugatele (județul Călărași), cu o suprafață de peste 9 hectare, precum și alte construcții, conturi bancare, depozite, respectiv stocuri, conform convocatorului Adunării Generale Extraordinare a acționarilor.

Principalii acționari ai Prodplast sunt Nord SA (27,6%), SIF Oltenia (27,23%), Prodplast Imobiliare (16,72%), Floreasca Development SA cu 11,75%. Acțiunile companiei se tranzacționează la Bursa de Valori București, ultimul preț în ședința de astăzi fiind de 2,5 lei per titlu ceea ce înseamnă o capitalizare bursieră de 42,68 milioane de lei (9,7 milioane de euro).

Prodplast București, înființată în 1957, a raportat pentru anul trecut un profit net de 2,1 milioane de euro la o cifră de afaceri de 5,8 milioane

Producătorul ferestrelor de termopan QFort împrumută de la CEC Bank 11 milioane de euro pentru refinanțare și investiții

Lasă un răspuns

Producătorul de tâmplărie termoizolantă Casa Noastră din Craiova intenționează să contracteze trei împrumuturi cu o valoare totală de 11,3 milioane de euro de la CEC Bank.
Cel mai mare dintre credite se ridică la 42,08 mil. lei (9,6 mil. euro) și are destinație de credit de investiții pentru refinanțarea unor împrumuturi luate anterior de la Alpha Bank România, potrivit unei hotărâri luate de acționarii companiei.

De asemenea, producătorul de tâmplărie termoizolantă marca QFort vrea să ia și un credit de investiții de 1,45 milioane de euro, precum și o linie de credit de 300.000 euro.
Ștefan Cherciu și Cosmin Ionescu dețin împreună pachetul de 100% din acțiunile companiei Casa Noastră.

Compania aduce ca garanții pentru contractarea creditelor de la CEC Bank terenuri cu o suprafață totală de 15,4 hectare, situate în comuna Pielești. În plus, vor fi ipotecate mijloacele fixe ce urmează să fie achiziționate cu banii din credit, mijloace fixe ce compun linii de fabricație, spații de producție, conturile bancare deschise la bancă, stocuri de mărfuri, marca QFort, precum și creanțe cu o valoare totală de 10, 5 milioane de lei (2,4 milioane de euro).

Pentru semnarea contractelor de credit au fost împuterniciți Ștefan Cherciu, unul dintre acționarii companiei, și Ovidiu – Vasile Vasilescu, președintele Consiliului de administrație al companiei.

Casa Noastră este o firmă înființată în 1995 și are ca obiect de activitate producția de ferestre și uși termoizolante.

Compania a înregistrat un profit net de un milion de euro la o cifră de afaceri de 31,3 milioane euro, în creștere cu 12% față de anul anterior. Personalul companiei a ajuns de la 754 de angajați la finele anului 2012 la 850 de oameni la 31 decembrie 2013. Capitalul social al companiei este de 5,48 milioane de lei (1,25 milioane de euro).

Per ansamblu, cererea de finanțare din partea companiilor se află pe un trend ușor în scădere, conform ultimelor rapoarte publicate de banca centrală.

rsz_greil2

Globalworth Real Estate Investments Limited

Lasă un răspuns

Anul înființării: 2013

Tip societate: societate cu răspundere limitată, companie de dezvoltare imobiliară

Linii de afaceri/servicii: dezvoltare/achiziție Birouri, Rezidențial, Industrial

Logo:       Globalworth Real Estate Investments Limited

Piețe – țintă: Europa Centrală, de Sud-Est și Est, în special România

Strategie: achiziția activelor comerciale localizate în Europa de Sud-Est, Centrală și de Est pentru închirierea ulterioară către companii multinaționale și instituții financiare

Tipuri de investiții: active neperformante, restructurări, contracte de pre-închiriere, oportunități de arbitraj

Portofoliu curent: 8 proprietăți de clasă premium în București, România

Firme ale Globalworth în România:

Tower Center International SRL- Cod unic de identificare: 15811167, Număr de înmatriculare la Registrul Comerțului: J40 /13673 /2003, segment piață: birouri clasa A

City Offices- segment piață: birouri, parcări, retail

Upground Estates SRL-

Cod unic de identificare: 21527195

Număr de înmatriculare la registrul Comerțului: J40 /7079 /2007

Segment piață: rezidențial

Floreasca 1- segment piață: birouri

BOC- segment piață: birouri clasa A

BOB-segment piață: birouri clasa A

Bucharest One- segment piață: birouri

Herăstrău 1- segment piață: birouri (în curs de dezvoltare)

Timișoara Airport Park- segment piață: industrial

Top management

Ioannis Papalekas- Fondator și director general executiv (CEO)

Dimitris Raptis – Director general adjunct și director de investiții (CIO)

Geof Miller – Director non-executiv, Președintele board-ului

Eli Alroy – Director non-executiv

John Whittle – Director non-executiv și Președinte al comitetului de Audit și Remunerații

Andreas Papadopoulos – Director financiar (CFO)

Echipă: circa 40 de angajați

Portofoliu: suprafață de circa 296.000 mp

Capitalizare bursieră la 23 iunie 2014: 210,89 milioane Lire sterline

Valoarea portofoliului ( valoare de piață) raportată la 31 decembrie 2013: 121,3 milioane Euro

Datorii de finanțat raportate la 31 decembrie 2013: 20,5 milioane Euro

Venituri raportate la 31 decembrie 2013: 8,1 milioane Euro

Profit net raportat la 31 decembrie 2013: 12,7 milioane Euro

Acționarii în aprilie 2014, înainte de majorare de capital și conversia facilității de credit UBS în acțiuni: Ioannis Papalekas- 64,9%, Gordel Holdings Limited 9,4%, Altshuler Shahm Group- 7,1%, Tomafer- 4,6%,Villar International Limited- 3,5%%, Pictet&Cie Banquiers-2,9%, Milabrin- 2,5%, Finext Fund Management- 1,4%, alți acționari-3,7%.

Acționarii după majorare de capital și conversia facilității de credit UBS în acțiuni: Ioannis Papalekas- 42,1%, York Capital&Oak Hill Advisors- 31,8%, alți acționari din rândul celor existenți înainte de majorarea de capital.

Politica de dividend: distribuirea a 90% din profitul disponibil pe o bază semi-anuală

Politica de investiții: raportul în care achiziția este acoperită de credit este de circa 60%

Date de contact:
Sediu central: Globalworth Real Estate Investments Limited
PO Box 156, Frances House, Sir William Place, St Peter Port, Guernsey, GY1 4EU
Sediu România: Globalworth Asset Managers Srl, Office 116, 3 George Constantinescu Street,2nd District,Bucharest, Romania
Telefon: +40 (0) 21 319 35 66 / 67
Fax: +40 (0)21 319 35 63
Email: enquiries@globalworth.com
Website: www.globalworth.com

Globalworth este un fond de investiții imobiliar focusat pe oportunități de investiții în Europa Centrală, de Est și Sud-Est în special în România. Fondul de investiții este condus de omul de afaceri de origine elenă Ioannis Papalekas, fondator și director general executiv, împreună cu Dimitris Raptis, director general adjunct și director de investiții, ambii având experiență de peste 15 ani în domeniu.

Fondul este administrat de o echipă de 40 de profesioniști cu importantă expertiză în administrare de investiții și de active. Compania, listată la Bursa de Valori din Londra, deține o platformă de administrare a activelor în România numită Globalworth Asset Managers SRL, societate achiziționată de către fond o dată cu achiziția proiectului Bucharest One până la 31 decembrie 2013. Global Asset Managers SRL este compania care gestionează proiectele City Offices, Herăstrău One, Floreasca One și Upground Towers.

După 31 decembrie 2013, Globalworth a achiziționat Tower Center International, BOB, BOC, și restul Upground Towers.

Valoarea actuală a portofoliul gestionat de Globalworth este 343 milioane Euro, cu un randament al venitului operațional net de 11%, valoare mai mare decât cea înregistrată pe piață și anume de 8,25-8,5%.

În ceea ce privește gestiunea portofoliului și a activelor, compania a înregistrat câteva achiziții semnificative: contract de închiriere pe 10 ani cu Honeywell în cadrul proiectului BOC pentru 11,000 mp, contract pe 10 ani cu Intel pentru 3,850 mp; în BOB, contract pe 10 ani pentru 6,000 mp cu Deutsche Bank; în TCI, contract cu Ministerul Fondurilor Europene pentru 6,200 mp; în Bucharest One, contract pe 10 ani cu Vodafone pentru 16,000 mp ( cea mai mare tranzacție în 2014 pe piața birourilor din România); relocarea Stefanini din BOC în BOB cu un contract pe 7 ani pentru 6,200 mp și un contract cu Dolce Sport pentru 2,000 mp.
Globalworth a obținut autorizație de construcție pentru Bucharest One, clădire ce se preconizează a fi simbolică pentru București și care va fi finalizată în decembrie 2015.

Pe partea de finanțare, în raportul din 2013, raportul în care achizițiile au fost acoperite de credite a fost de 16,9%, mult mai mică față de ținta companiei de 60%. După decembrie 2013, compania a contractat un credit punte în valoare de 65 milioane Euro de la UBS, bani cu care a achiziționat până la sfârșitul lui martie 2014 BOB,BOC și TCI. În aprilie 2014, ca parte a atragerii de capital în valoare de 144 milioane Euro, iar facilitatea UBS a fost transferată către York Capital și Oak Hill Advisors, iar datoria va fi convertită în acțiuni la o valoare de 5,90 Euro/acțiune.

În 23 aprilie 2014, compania a anunțat o atragere de capital în valoare de 144 milioane Euro, dintre care 79 milioane Euro provin din emisiunea a noi acțiuni.

Înainte de strângerea de fonduri, Ioannis Papalekas deținea 64,9% din acțiuni, Gordel Holding Limited 9,4%, Altshuler Group 7,1%,Tomafer 4,6%, Villar International Limited 3,5%, Pictet 2,9%, Milabrin 2,5%, Finext Fund Management 1,4%, alții 3,7%. În urma, emisiunii de noi acțiuni și a convertirii datoriei în acțiuni, structura acționariatului se prezintă astfel: Ioannis Papalekas 42,1% și York Capital&Oak Hill Advisors 31,8%, restul acțiunilor aparținând celorlalți acționari.

În data de 20 iunie 2014, Globalworth Real Estate Investments a anunțat achiziția a diferite loturi de pământ destinate dezvoltării comerciale. Loturile de pământ însumează 30,000 mp și sunt localizate în jurul complexului BOB,BOC și Upground,iar valoarea achiziției se ridică la 14,3 milioane Euro.

Ernst & Young SRL

Lasă un răspuns

Anul înfinţării: 1992

Tip societate: Societate cu răspundere limitată (SRL)

Codul unic de identificare: 1551105

Număr de înmatriculare la Registrul Comerţului: J40 /10259 /1992

Numărul de angajaţi la 31 decembrie 2013: 63

Linii de afaceri/servicii: Servicii de audit, asistență fiscală, consultanță și asistență în tranzacții

Logo:         Ernst & Young SRL

Firme ale Ernst&Young în România: Ernst&Young SRL, Ernst&Young Services SRL, Ernst&Young Assurance Services SRL, Ernst&Young Support Services SRL

Număr birouri și parteneri: 4 birouri în România și 16 parteneri, conform raportărilor la 30 iunie 2013

Departamente:

Audit- Financial Accounting Advisory Services (FAAS), Fraud Investigation&Dispute Services (FIDS), Climate Change and Sustainability Services (CcaSS)

Consultanță fiscală- Business Tax Services, Global Compliance and Reporting, Human Capital, Indirect Tax, International Tax Services, Transaction Tax

Consultanță- Risk, Performance Improvement

Servicii de consultanță în tranzacții- M&A, Commercial Advisory Services, Operational Transaction Services, Business Modelling, Economic Advisory, Distressed Advisory

Top management:

Bogdan Ion, Country Managing Partner

Anamaria Cora, Assurance Services Leader

Venkatesh Srinivasan, Tax&Law Services Leader

Saulius Adomaitis, Advisory Services Leader

Florin Vasilică, Transaction Advisory Services Leader

Dragoș Radu, Legal Services Leader

Cifra de afaceri la 31 decembrie 2013: 65.263.109 lei (14,8 milioane de euro)

Profit net la 31 decembrie 2013: 1.829.941 lei (414.000 euro)

Capital subscris vărsat la 31 decembrie 2013: 54.320 lei (12.112 euro)

Rețea teritorială: București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Chișinău

Date de contact:

Sediu central: Ernst & Young SRL,Bucharest Tower Center, 22nd floor, 15-17 Ion Mihalache Blvd., Sector 1, 011171, Bucharest

Telefon: +40 21 402 4000

Fax: + 40 21 310 7193

E-mail:  office@ro.ey.com

Website: www.ey.com/ro

Contact media: Elena Badea, Head of Market Enablement

Acționari: EY Europe

grafic bare EY Romania

EY, fostă Ernst & Young, face parte din grupul celor mai mari firme de audit și consultanță din lume cunoscute sub numele de Big Four, alături de PwC (PricewaterhouseCoopers), KPMG și Deloitte.

Rădăcinile companiei Ernst&Young datează din 1849 când a fost înființată în Anglia firma Harding&Pullein căreia i s-a alăturat Frederick Whinney. În 1894, firma și-a schimbat numele în Whinney, Smith&Whinney, care în 1924 a fuzionat cu Ernst&Ernst creând Ernst&Whinney. Fondatorii Ernst&Young sunt Arthur Young, născut în Glasgow, Scoția în 1863 absolvent de drept însă a devenit interesat de bănci și investiții și Alwin C Ernst, născut în Cleveland, Statele Unite ale Americii de profesie contabil. Ernst&Young a fost înființată în 1989 în urma fuziunii dintre Arthur Young&Co. și Ernst&Whinney.

Compania multinațională de audit, asistență fiscală și consultanță în afaceri Ernst&Young România, având sediul central în Londra și-a deschis primul birou in România în anul 1992.

În ceea ce privește Ernst&Young România, o politică de reorganizare a birourilor din 19 state cu creștere rapidă a condus la schimbarea statului societății în anul 2008. Astfel, Ernst&Young a regrupat birourile într-o subregiune numită Subregiunea Europa Centrală și de Sud-Est, care reunește birourile din state precum Croația, Cehia, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Polonia, Bulgaria, Grecia, Serbia, România și Turcia și face parte din regiunea EMEIA, formată din 13 subregiuni.  Compania a anunțat integrarea celor 87 de birouri din Europa Occidentală și de Est, Orientul Mijlociu, India și Africa într-o singură regiune, coordonată de o singură echipă de conducere în frunte cu Mark Otty, având calitatea de area managing partner.

Ernst&Young România oferă servicii financiare într-o gamă largă de industrii, cum ar fi: industria auto, bunuri de larg consum, servicii financiare, sector public și guvernamental, științe, media, minerit, petrol și gaze, energie și utilități, capital privat, imobiliare, tehnologie și telecomunicații.

Portofoliul de clienți pe partea de audit include la 31 decembrie 2013 numeroase entități de interes public, câteva exemple ar fi: Aegon Asigurări de Viață SA, Banca Comercială Română SA, GDF Suez Energy Romania, Distrigaz Rețele SRL, ING NV Amsterdam Sucursala București SA, OMV Petrom SA, Raiffeisen Bank Romania, Rompetrol Rafinare SA, Volksbank SA, Western Union Retail Services RO SRL, Zentiva SA.

Evoluţia numărului de angajaţi al companiei

enrst tabel

Sursă: Bilanţurile anuale ale companiei depuse la Ministerul Finanţelor Publice

Ernst&Young a înregistrat un profit net la 31 decembrie 2013 de 1.829.941 (414.000 euro) și o cifră de afaceri în valoare de 65.263.109 (15 milioane de euro) pentru exercițiul financiar 2013.

Veniturile Ernst&Young raportate la 30 iunie 2013 arată o distribuție pe servicii după cum urmează: 47% din venituri sunt aduse de serviciul de audit statutar, la fel ca și în iunie 2012, alte servicii de audit înregistrează o scădere de 2 puncte procentuale, ajungând la o valoare de 5,025,452 $, consultanța fiscală înregistrează și ea o scădere de 2%, în timp ce alte servicii non-audit cresc cu 5 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut.

Veniturile EY România în exerciţiul financiar încheiat la 30 iunie 2013

tabel ey

Notă: EY România include celelalte firme membre ale EY Global Limited din România – Ernst & Young SRL, Ernst & Young Services SRL, Ernst & Young Assurance Services SRL, Ernst & Young Support Services SRL. Informaţiile financiare prezentate pentru EY România reprezintă venituri combinate, şi nu consolidate, şi includ cheltuielile facturate clienţilor şi veniturile aferente facturilor emise către alte firme membre EY Global Limitid. De asemenea, valorile venitului prezentate în acest raport includ veniturile atât din partea clienţilor de audit, cât şi a celor de non-audit. Veniturile sunt prezentate în conformitate cu situaţiile financiare statutare ale EY România pentru exerciţiul financiar încheiat la 30 iunie 2013. Veniturile din „Alte servicii de audit” includ servicii contabile şi financiare, anumite servicii de analiză diagnostic şi serviciile privind riscurile, inclusiv controale interne, audituri interne, tehnologie şi securitate, conformitatea cu Sarbanes-Oxley (SOX), servicii actuariale, de fraudă şi alte servicii de atestare. Veniturile din „Alte servicii non-audit” includ servicii privind tranzacţiile, evaluarea, îmbunătăţirea performanţelor, restructurare şi alte servicii de consultanţă.

Sursă: EY România

În Europa, a fost înfiinţată o entitate de tip holding, Ernst & Young Europe LLP („EY Europe”) pentru Regiunea EMEIA. EY Europe este un parteneriat cu răspundere limitată englez, deţinut de partenerii firmelor membre ale EYG din Europa. EY Europe este firmă de audit înregistrată la ICAEW (Institutul Contabililor Autorizaţi din Anglia şi Ţara Galilor), însă nu desfăşoară misiuni de audit şi nu oferă servicii profesionale. În măsura permisă de legislaţia şi de reglementările naţionale, EY Europe a obţinut sau va obţine controlul în firmele membre ale EYG din ţările europene din Regiunea EMEIA. EY Europe este firmă membră atât a EYG, cât şi a EMEIA Limited.

De la 30 iunie 2009, EY Europe deţine controlul asupra Ernst & Young România.
De la 1 iulie 2013, Ernst&Young a devenit EY, compania schimbându-și logo-ul pentru a răspunde acestei modificări iar noul tagline este ,,Building a better working world”.

Adrian Mîrșanu, Editor Fondator al jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO

Nu se văd decât piticii în tabloul pieței de fuziuni și achiziții

Lasă un răspuns

21 iulie 2005. Americanii de la UPC cumpără cu 420 de milioane de dolari afacerea Astral. 9 aprilie 2008. Groupama semnează contractul de achiziție al Asiban pentru 350 de milioane de euro. Îți trebuie o memorie bună să poți spune când a scos ultima oară din buzunar un investitor străin sute de milioane de euro pentru o achiziție locală. Alte vremuri, altă economie, alți bani se plăteau atunci pe companiile românești. Este adevărat, că, în 25 de ani, foarte puțini români au reușit să încaseze în conturi peste o sută de milioane de euro din vânzarea afacerii pe care au creat-o.

Astăzi, în tabloul pieței de fuziuni și achiziții se zbate deznădejdea antreprenorilor români, ajunși cu cuțitul la os, grăbiți să vândă înainte să le bată la ușă falimentul și să-și piardă afacerile fără să apuce să mai scoată vreun ban de pe urma lor. Firmele vândute în ultima vreme, cu un profit net minim de un milion de euro pe an, sunt destul de rare. Acestea sunt tranzacțiile de talie mică. Prea puțini sunt norocoșii care mai vând acum cu gândul de a atrage capital de la fonduri de investiții pentru a-și dezvolta firmele.

Lucrurile cu adevărat importante pentru piața românească se petrec acum în afara ei. România este prinsă la pachet cu alte piețe în tranzacțiile dintre investitorii strategici internaționali, și de aici vin și mișcările cu cel mai puternic impact în economia locală. De pildă, fuziunea între liderii din industria cimentului, Lafarge și Holcim, este de așteptat ca, pe lângă crearea unui supercampion, să ducă la noi tranzacții în urma cărora companiile implicate în fuziune să își vândă o parte din active (fabrici) pentru a nu distorsiona competiția pe piața liberă. Ieșirea italienilor de la Eni de pe piețele din regiune, inclusiv din România, odată cu vânzarea benzinăriilor către grupul petrolier ungar Mol ar putea produce ecouri în rândurile rivalilor. Din acest punct de vedere sunt interesante următoarele mișcări ale celor de la Rompetrol, SOCAR, respectiv ale celor de la Gazprom prin brațul sârbesc NIS.

Impactul local al tranzacțiilor internaționale confirmă încă o dată cât de dependentă a ajuns economia românească de strategiile multinaționalelor. Per a contrario, capitalul românesc nu numai că a eșuat în a se impune pe piețele vecine, dar a pierdut frâiele sectoarelor economice locale unul după altul. După retragerea statului din economie, se petrece sub ochii noștri un fenomen și mai dramatic: și capitalul privat autohton iese învins din circuitul local. Senzația este că avem de-a face cu o insularizare a capitalului românesc în câteva sectoare de refugiu – agricultură, mobilă, servicii medicale, IT.

Cum piața românească nu oferă suficient spațiu de creștere la scară geografică, cum antreprenorii noștri nu au încă mobilitatea investițională a polonezilor, a ungurilor, a grecilor, a libanezilor, a chinezilor sau a turcilor și nici nu arată un apetit ridicat pentru asociere ce s-ar traduce în mai multe fuziuni locale, probabil că piața de fuziuni și achiziții va rămâne o perioadă semnificativă de timp marcată de tranzacții de talie mică. Adică a proprietarilor de afaceri care speră, visează, se roagă să revină ratele de creștere anuală de două cifre și stabilizarea profiturilor, dar care se trezesc că firmele se retrag din piață încet încet sub scaunul lor, adică de acolo de unde au plecat.

Din cei trei mari piloni ai pieței de fuziuni și achiziții – investitorii strategici internaționali, fonduri de investiții și antreprenori, ultimii sunt călcâiul lui Achile.

Antreprenorul român a ajuns, în cele mai multe cazuri, la marginea economiei. Nebăgat în seamă de autorități, asaltat de taxe, impozite și contribuții, de valuri de facturi neplătite, de cohortele de angajați nemulțumiți că nu își încasează la timp salariul, concurat la sânge de multinaționale, acesta devine un element de decor al economiei, fără o forță reală de a mișca lucrurile într-o direcție sau alta.

Lipsa de resurse, lipsa de viziune, dar mai ales, lipsa de încredere în capitalul românesc imprimă percepția de lipsă de atractivitate a pieței în ansamblu în ochii investitorilor.

Nu văd cum poate exista aici o piață puternică de fuziuni și achiziții fără un capital puternic românesc, fără alianțe și fuziuni locale între antreprenori, fără crearea unor vehicule investiționale de debarcare pe piețele din Europa de Sud – Est. Și, mai ales, nu văd cum putem avea antreprenori puternici fără un stat implicat pe deplin în recapitalizarea economiei locale. Crearea unui fond suveran de investiții, alimentat cu banii din vânzările de participații, din dividende, din alte surse de venit – o idee vehiculată tot mai des în ultimul an în cercurile politice și economice de la București – și intrarea pe piață a unui asemenea fond poate fi un mecanism de deblocare a sentimentului investițional.

Orice inițiativă de coagulare a capitalului privat ar fi un pas ferm pe drumul spre creșterea pieței. Tranzacțiile transfrontaliere susținute de vehicule capitalizate în comun de grupuri de antreprenori și investitori români ar înviora piața de fuziuni și achiziții și nu numai, dar aici este nevoie și de depășirea orgoliilor. Un alt scenariu posibil ar fi formarea de campioni locali sau achiziția de campioni locali de către grupuri de antreprenori și investitori în sectoare considerate strategice precum industrie, energie sau IT.

Dar până să ajungem acolo, putem începe cu lucrurile simple. Oare cum se mișcă cei din jurul nostru? Oare ce companie cu același profil de pe o piață vecină se vinde sau, dimpotrivă, se extinde? Oare ce fonduri de investiții caută oportunități în regiunea noastră? Poți afla răspunsuri direct de la sursă cu un bilet de avion de 100 de euro până la un forum regional pentru a fi cunoscut și dincolo de granițele României, cu schimburi de cărți de vizită cu șefii altor companii din regiune, poate al unor bancheri de investiții sau directori de fonduri de investiții pe care îi veți întâlni la același tip de evenimente de industrie, iar ieșiri din astea repetate în afara spațiului carpato – danubiano – pontic ar putea să ne recalibreze într-un mod benefic dozele de realism. Și, în același timp, să ne facă să vedem și alte oportunități. Și să putem face mai mult decât să fim spectatori fără voie la tranzacțiile care decid soarta pieței românești.

Daniel Enescu

Lasă un răspuns

Vârsta: 46 ani

Studii:

1989-1993 Universitatea Politehnică din București, specializarea aeronave

1990-1997 Academia de Studii Economice din București, Facultatea de Relații Economice Internaționale

1994-1995 Programul MBA Româno-Canadian, specializarea Marketing

Stare civilă: căsătorit

Istoric profesional: 18 ani experiență în domeniul cercetării de piață

Istoric tranzacții: vânzarea Daedalus Consulting și a Visionwise Consulting în mai 2014 către Millward Brown

Asociații profesionale din care face parte: Președintele Societății Române de Marketing și Cercetarea Opiniei Publice (SORMA)

Funcție: Președinte al board-ului Millward Brown România

Daniel Enescu este absolvent al Universității Politehnice București, specializarea aeronave, și are o diplomă în Relații Economice Internaționale a Academiei de Studii Economice din București. A urmat apoi un MBA Româno-Canadian în domeniul Marketing-ului. Enescu a trecut apoi la catedră și predă de mai mulți ani cursul de cercetare de marketing.

În anul 1996, pune bazele gupului Daedalus prin înfințarea firmei Daedalus Consulting și devine astfel unul dintre pionierii cercetării de piață din România.

„Vorbind despre importanța cercetării de marketing, aș încerca să fac o analogie: cercetarea de piață este echivalentul simțurilor – văz, auz, miros – pentru oameni de marketing. Prin intermediul cercetării de marketing este „simțit” consumatorul, oferind astfel relevanță și finalitate deciziei de marketing. Să încerci să iei o decizie importantă de marketing fără să fi făcut o cercetare de piață anterior este ca și cum ai încerca să împuști un iepure legat la ochi. În cel mai bun caz nu vei nimeri iepurele”, spunea Daniel Enescu în iunie 2011 într-un interviu publicat de site-ul carieredesucces.ro.

Compania Daedalus și-a dezvoltat treptat un portofoliu de clienți companii locale și naționale. În 2005, compania condusă de Daniel Enescu face un pas important în strategia sa de dezvoltare și semnează un contract cu Millward Brown, firmă internațională specializată în cercetare pentru mărci, media și comunicare, devenind partener al acestei rețele. Un an mai târziu înființează Visionwise Consulting SRL, construită pe structura departamentului de Servicii de Marketing al Daedalus, extinzând astfel grupul de firme Daedalus. În 2008, Daedalus Consulting își schimbă numele în Daedalus Millward Brown ca urmare a extinderii parteneriatului cu firma americană. În anul 2001, Daniel Enescu înscrie firma Daedalus Consulting ca membră al Societății Române de Marketing și Cercetarea Opiniei Publice  (SORMA). Câţiva ani mai târziu devine preşedintele acestei asociaţii profesionale, în fruntea căreia se află de aproximativ un deceniu.

La finele lunii mai a acestui an, Daniel Enescu își vinde afacerea construită timp de 18 ani integrându-se astfel rețelei Millward Brown, parte a gigantului media WPP. Afacerea pornită sub numele Daedalus Consulting de către Daniel Enescu şi fratele lui, Dragoș, este vândută integral firmei Millward Brown. În urma tranzacției, este cedată și subsidiara acesteia, Visionwise Consulting.

La momentul tranzacţiei, Daniel Enescu deţinea 60% din acţiunile Daedalus Consulting, restul acţiunilor fiind în posesia fratelui său, Dragoş Enescu. Compania are 110 angajaţi  care asigură cercetare pentru comunicare şi branduri atât companiilor locale, cât şi multinaţionalelor din România.

Daniel Enescu urmează să deţină poziţia de Preşedinte al board-ului Millward Brown România, fiind responsabil cu administrarea şi dezvoltarea oportunităţilor de pe alte pieţe, conform anunţului făcut de cumpărător.

Din postura unui antreprenor care a creat de la zero un grup de firme, l-a dezvoltat şi a ajuns la faza vânzării afacerii către o multinaţională puternică, Daniel Enescu are câteva sfaturi către tinerii antreprenori: „Să nu se lase furați de superficialitate, să facă lucrurile cu pasiune, să persevereze în ideile în care cred și să aibe verticalitate în tot ceea ce fac”, puncta Daniel Enescu în interviul său acordat în urmă cu trei ani.