Arhive lunare: iunie 2014

Cifrele finale ale afacerii Electrica pe bursa de la București. Statul obține 428 milioane de euro din vânzarea pachetului majoritar al companiei

Electrica, unul dintre ultimele active de aur ale statului în piața de energie, va încasa 1,876 miliarde de lei (427,63 milioane de euro) din vânzarea pe bursă a pachetului majoritar, cea mai mare tranzacție de listare derulată pe bursa de la București și, în același timp, cea mai mare privatizare făcută pe piața de capital locală.

Suma totală brută încasată de emitent (Electrica – n.r.) este de 1,943 miliarde de lei (442,9 milioane de euro), iar după plata tuturor cheltuielilor suma totală netă de încasat de către emitent va fi de 1,876 miliarde de lei (427,63 milioane de euro), precizează reprezentanții Raiffeisen Bank.

Banii urmează să nu fie vărsați la bugetul de stat, ci să meargă direct în conturile companiei pentru a susține finanțarea planurilor de investiții în modernizarea rețelei de distribuție de electricitate, potrivit declarațiilor premierului Victor Ponta și a altor oficiali.

Consorțiul de intermediere care a asistat statul român în operațiunea de listare a Electrica pe bursă a fost format din Citigroup Global Markets Limited, Raiffeisen Bank, Societe Generale în calitate de coordonatori globali ai tranzacției, BRD Groupe Societe Generale în calitate de manager al tranzacției, respectiv casa de brokeraj Swiss Capital ca agent de distribuție.

Totalul cheltuielilor suportate din prețul de vânzare ocazionate de oferta publică inițială se ridică la 67 milioane de lei (15,3 milioane de euro), din care 9,74 milioane de lei (2,2 milioane de euro) reprezintă tarife și comisioane ale instituțiilor pieței de capital și alte cheltuieli, conform anunțului făcut de managerul sindicatului de intermediere.

Intermediarii încasează comisioane echivalente cu un procent de 2,77% din veniturile brut înregistrate, ceea ce înseamnă aproximativ 53,8 milioane de lei (12,3 milioane de euro). La acestea se adaugă plata unui onorariu fix în valoarea 0,868 milioane de euro cu TVA.

Ca urmare a încheierii cu succes a operațiunii de ofertă publică de acțiuni Electrica, statul român rămâne acționar prin intermediul Departamentului pentru Energie din cadrul Ministerului Economiei cu 48,8% din acțiuni, cu posibilitatea de a se majora la 49,9% dacă se exercită opțiunea de stabilizare.

În total, tranzacția derulată în perioada 16 – 25 iunie a atras 11.613 cumpărători, care au primit 177.188.744 titluri, din care 142.007.744 de acțiuni, respectiv 8.795.250 de certificate globale de depozit (GDR).

Acțiunile au fost vândute în trei tranșe, din care una destinată investitorilor instituționali, care au primit 104.798.107 acțiuni la preț de 11 lei pe acțiune și 8.795.250 de GDR-uri la un preț de 13,66 dolari per certificat.

O altă tranșă este cea a investitorilor mari, care au primit 17.718.875 de acțiuni la preț de 11 lei pe acțiune. De asemenea, micii investitori primesc 19.490.762 de acțiuni la un preț de 10,45 lei per titlu, în condițiile în care cei care au subscris în prima săptămână au beneficiat de un discount de 5% din prețul de 11 lei pe acțiune.

În aceeași tranșă, au mai fost vândute 8.598.791 de acțiuni la un preț de 11 lei.

Vineri, a fost anunțat criteriul de alocare pe tranșe în raport cu numărul de subscrieri, astfel investitorii mari de retail au primit circa 147 de acțiuni la fiecare mie de acțiuni subscrise, iar cei mici primesc 330 de acțiuni la fiecare mie de acțiuni subscrise cu discount. Investitorii mici de retail care au optat să cumpere până în 1.000 de acțiuni au avut garantat dreptul de a primi numărul de titluri pentru care au subscris.

Ultimele informații apărute pe piață indică faptul că, în urma listării Electrica, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și grupul financiar olandez ING ar fi devenit cei mai mari acționari ai companiei după statul român. De asemenea, SIF Oltenia a anunțat că va primi în urma subscrierii în cadrul listării un pachet de 1,7 milioane de acțiuni Electrica.

Capitalul social al Electrica înainte de listare era de 168.751.185 lei.

Jurnal de fuziuni și achiziții din 30 iunie 2014

Lasă un răspuns

ROMÂNIA

Familia Buzoianu vinde afacerea de echipamente energetice Retrasib Sibiu
ENERGIE. Compania germană SGB (SMIT International Gmbh) anunță preluarea, în cazul unei oferte publice, a unui pachet de acțiuni reprezentând 55,36% din companie. Astfel, germanii au pregătit un preț minim de 4,25 milioane euro pentru a deține controlul asupra producătorului de echipamente electrice Retrasib. Pe lângă pachetul majoritar, grupul german a încheiat un acord și pentru un pachet suplimentar de circa 25% din capitalul Retrasib.

EUROPA DE EST

Bulgartabac Holding a fost vândută din nou
TUTUN. Bulgartabac Holding, cea mai mare companie de tutun din Bulgaria, a fost vândută din nou, conform publicației Capital Daily. Pachetul majoritar de acțiuni este acum împărțit în mod egal între 2 companii offshore. Livero Establishment a transferat jumătate din BT Invest către Woodford Establishment, ambele companii deținând acum aproximativ 40% din Holding.

MOL achiziționează licențe de foraj în Marea Nordului
PETROL. Compania de petrol MOL a încheiat un acord de a cheltui 130 milioane forinți pentru achiziționarea a 6 licențe de foraj în Marea Nordului de la Premier Oil UK Limited. Anunțul vine în urma deciziei de a începe extracția de petrol și gaze din Marea Nordului, ceea ce le-ar putea crește rezervele de petrol cu 14,3 milioane de barili, potrivit Budapest Business Journal.

Metro vinde 12 hypermarket-uri Real către lanțul turcesc Haci Duran Begendik
COMERȚ. Compania germană de retail Metro își vinde cele 12 hypermarket-uri din Turcia către lanțul turcesc din Ankara Haci Duran Begendik pentru a se concentra pe o revenire în afacerile din Germania, anunță Reuters.

EUROPA

Fondul englez Henderson Global Investments achiziționează Geneva Capital Management
FONDURI DE INVESTIȚII. Fondul de investiții Henderson Global Investments va prelua fondul privat Geneva Capital Management pentru 200 milioane dolari, având ca scop extinderea în Statele Unite ale Americii, publică Reuters.

Merck KGaA preia în totalitate Peer+
INDUSTRIE. Compania germană Merck KGaA, cel mai mare producător de cristale lichide din lume, a anunțat că va cumpăra acțiunile pe care încă nu le deține în compania olandeză Peer+ pentru dezvoltarea geamurilor reglabile electronic, potrivit Reuters.

Magnatul italian Andrea Bonomi plusează în războiul ofertelor de la Club Med

HOTELURI. Omul de afaceri italian Andrea Bonomi, cel mai mare acționar al Club Mediterranee, a venit luni cu o ofertă care surclasează fondul francez de investiții Ardian și conglomeratul chinez Fosun International, care evaluează lanțul de hoteluri la 790 milioane de euro, scrie Reuters. Investindustrial, fondul de investiții controlat de magnatul din peninsulă, a oferit 21 euro pe acțiune, cu aproximativ 22% peste oferta existentă franco – chineză.

Becurile Philips se pregătesc să se aprindă pe bursă

INDUSTRIE. Phillips își reorganizează afacerea de corpuri de iluminat într-o unitate separată care valorează 2 miliarde de euro. Unitatea ar putea fi listată, mișcarea fiind făcută pentru a susține strategia de refocusare pe domeniul medical și sisteme de iluminat high-end, relatează Reuters.

AMERICA DE NORD

Carlos Slim cumpără acțiunile AT&T din America Movil
TELECOMUNICAȚII. Firma de imobiliare a lui Carlos Slim, Inmobiliaria Carso, va cumpăra acțiunile deținute de AT&T Inc. în America Movil. Omul de afaceri își mărește controlul asupra firmei de telecomunicații, un satelit al magnatului, potrivit Reuters.

PPG din SUA cumpără un producător mexican de vopseluri pentru 2,3 miliarde de dolari

VOPSELURI. Producătorul mexican de vopseluri Consorcio Comex este de acord să fie preluată de PPG Industries, companie din sectorul de profil cu sediul în Pittsburgh (SUA), potrivit Dealbook New York Times. Tranzacția permite companiei americane, care a anunțat că va plăti 2,3 miliarde de dolari, să își extindă operațiunile în America Latină.

SIF Oltenia a luat un pachet de 1,7 milioane de acțiuni Electrica cu 4,25 milioane de euro

Lasă un răspuns

SIF Oltenia a anunțat astăzi că i-au fost alocate 1,7 milioane de acțiuni Electrica la un preț de 11 lei per titlu, cu o valoare totală de 18,7 milioane de lei (4,25 milioane de euro).

SIF Oltenia a subscris în cadrul ofertei publice de listare a companiei energetice de stat pe tranșa investitorilor instituționali, căreia i-au fost alocate aproximativ 80% din totalul de 177.188.744 de acțiuni oferite la vânzare de către stat prin intermediul Ministerului economiei, proprietarul Electrica.

Listarea Electrica, derulată în perioada 16 – 25 iunie, a fost suprasubscrisă pe fondul interesului puternic al investitorilor. Statul român a scos la vânzare pe bursă un pachet de 51% din acțiunile Electrica, reușind în acest fel cea mai mare privatizare derulată pe piața de capital. Ca urmare a cererii puternice venite pe segmentul investitorilor de retail, vânzătorul a decis realocarea unei tranșe de 5% din acțiuni din tranșa investitorilor instituționali către investitorii de retail, care au ajuns astfel la o cotă de circa 20% din totalul acțiunilor oferite la vânzare.

SIF Oltenia are în portofoliu acțiuni deținute în active considerate strategice, de la firme petroliere precum OMV Petrom (1,23% din acțiuni la finele lunii martie), bănci – BRD (3,33%), BCR (6,3%), Banca Transilvania (1,46%), companii din energie – Transelectrica (7,26%), Transgaz (2,6%), sectorul farmaceutic – Antibiotice Iași (11,46%), materiale de construcții, turism, industrie, precum și în alte sectoare din economie.

SIF Oltenia are o capitalizare bursieră de 1,097 miliarde de lei (circa 250 de milioane de euro) la ultima cotație de 1,891 lei pe acțiune. Printre acționarii SIF Oltenia, se numără de luna trecută banca de investiții britanică HSBC Holdings, una dintre cele mai mari din lume, care este raportată cu o deținere de 5%. SIF Oltenia a raportat anul trecut un profit net de 130 milioane de lei (circa 29, 4 milioane de euro), în creștere cu 47% față de anul anterior.

Ioana Filipescu

Lasă un răspuns

Vârsta: 46 de ani

Stare civilă: căsătorită

Funcție: Managing Director la Raiffeisen Investment România

Studii:

1987 – 1992 Universitatea Politehnica Iași, Sectia Tehnologie Textilă

1994 – 1997 Master în Administrarea Afacerilor în cadrul Conservatorului Național de Arte și Meserii, Paris

1998 – 1999 Master în Administrație Publică, Școala Națională de Administrație – Ecole Nationale d’Administration, Paris, Ciclul internațional, Promotia Concorde

Istoric profesional:

1992-1993 Ministerul Industriei – Consilier al Diviziei Organizatiilor Internaționale

1993-1998 Bancher Asociat la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), fiind responsabilă pentru echipele din România, Ucraina, Croația, Moldova și Bosnia

1999-2000 Consilier al Președintelui, GFG

2000-2004 Director Corporate Finance la KPMG România

2004-prezent Managing Director la Raiffeisen Investment România

Specializări:

1994 – 1998 Euromoney, MaST, LBS – sesiuni scurte de training pe modelare de flux de numerar, Managementul Riscului, Finanțare de Proiecte, Analiza de Credite

1999 Banque de France – Secrétariat Général de la Commission Bancaire – Stagiu în cadrul programului ENA Paris– Estimarea riscului de țară pentru țările din Europa Centrală și de Est

2001 Training de Management, Praga

2001 Corporate Recovery (IBR), Varșovia

2002 Global Corporate Finance – Stokes & Shaw Associates, Brussels;
Evaluare avansată și tehnici de M&A

2003-2004 Fuziuni și achiziții – Stokes & Shaw Associates, Londra;
Negocieri și evaluare în fuziuni și achiziții, Brussels

Asociaţii din care face parte:

Membru în Asociații profesionale /Inițiative private

AFERENA – Asociația absolvenților ENA

ANEVAR – Asociația evaluatorilor profesioniști

A oferit servicii de consultanță:

– la vânzarea băncii RoBank către grupul financiar ungar OTP (2005)

– la vânzarea Labormed Pharma (2008,2013)

– la tranzacția ANZAG – Farmexpert (2006)

– la tranzacția Groupama pentru achiziția Asiban (2008)

– la tranzacția Groupama de achiziție a BT Asigurări (2007)

– la vânzarea Proton Technologies către Vodafone (2008)

– la vânzarea celui de-al doilea pachet de acțiuni Romtelecom de către partea română către compania elenă OTE (2003)

– la vânzarea Deutek de către Advent la Axxess Capital (2013)

– la tranzacția de preluare a Congaz Constanța de către GDF SUEZ Energy România (2014)

– în total, peste 50 de tranzacții

Ioana Filipescu este unul dintre cei mai cunoscuți bancheri de investiții locali, având în spate o carieră de 14 ani în industria de fuziuni și achiziții.

Ea și-a început studiile în 1987 la Universitatea Politehnică din Iași, secția Tehnologie Textilă. După terminarea facultății în 1992, a lucrat aproximativ un an la Ministerul Industriei. Este recrutată apoi pentru a face parte din echipa Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Astfel, din anul 1993 este angajată BERD în București, unde și rămâne până în anul 1998.

După cinci ani în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, a decis să urmeze cursurile Școlii Naționale de Administrație (ENA) de la Paris, unde studiază timp de un an. După absolvirea cursului, Ioana Filipescu revine în România. În anul 2000 trece la KPMG România, unde este supervising senior, iar ulterior este avansată pe poziția de director al departamentului de corporate finance. În perioada 2000-2004, în care a lucrat în KPMG România, una din tranzacțiile de referință de care s-a ocupat este vânzarea băncii RoBank către grupul financiar ungar OTP.

În anul 2004, Ioana Filipescu pleacă de la KPMG în fruntea Raiffeisen Investment România, unde preia funcția de Managing Director, poziție din care coordonează activitatea biroului de la București al băncii austriece pe segmentul de activitate de bancă de investiții.

Raiffeisen Investment România se închide începând cu 1 iulie ca parte a strategiei de reorganizare regională a grupului. În acest context, Ioana Filipescu se retrage din rândurile grupului austriac și pune bazele propriului boutique de investment banking Filipescu Vișa Financial Advisors, alături de fostul său adjunct de la Raiffeisen Investment România, Florin Vișa.

În timpul carierei sale a oferit consultanță, în peste 50 de tranzacții, a căror valoare totală estimată depășește 3 miliarde de euro. Printre acestea, se numără vânzarea Labormed Pharma, tranzacțiile prin care Groupama a preluat Asiban şi BT Asigurări sau vânzarea Proton Technologies către Vodafone.

Câți bani au adus și câți au scos fondurile de investiții din companiile românești de la izbucnirea crizei

Lasă un răspuns

Aproape nouă din zece euro investiți de către fondurile de investiții au mers anul trecut în România în transporturi, energie și mediu, industria chimică și telecomunicații. Banii aduși în economia locală de fondurile de investiții, adică investiții de peste 70 milioane de euro la nivelul anului trecut, sunt de circa două ori mai mulți față de cei obținuți în același interval de timp de pe urma exit-urilor din companii, 42 milioane de euro, conform datelor Asociației Europene a Fondurilor de Investiții și Capital de Risc (EVCA).

Raportându-ne la perioada 2007- 2013, se observă un trend de ușoară revenire a fondurilor de investiții în ceea ce privește investițiile în companii locale. De asemenea, nivelul exit-urilor comparativ cu anii anteriori indică faptul că investitorii cu apetit de risc sunt interesați într-o doză importantă și de lichidarea investițiilor făcute aici.

Investitorii cu apetit de risc au ieșit în 2013 mai ales din afaceri din sectorul chimic și IT & electronice. Poza de ansamblu dată de cifrele de investiții, respectiv de exit, indică un trend care s-a inversat anul trecut față de 2012, când exit-urile au ajuns la o valoare de circa 120 milioane de euro, ceea ce înseamnă că vânzările de participații ale fondurilor de investiții au depășit de peste patru ori nivelul investițiilor.

Începând cu anul 2011 se observă o creștere a investițiilor, însă valoarea lor de anul trecut este de patru ori mai mică decât vârful atins în 2008, când a fost de circa 300 milioane de euro. Tendința exit-urilor este unul în creștere, menținându-și valori apropiate de cea a investițiilor, excepție fiind anul 2012 când se înregistrează un vârf de 120 milioane de euro.

Pe harta de exit a investitorilor, există o mutație dinspre zona serviciilor și bunurilor de larg consum spre sectorul industrial și cel de IT și electronice. Ultimele mișcări ale fondurilor de investiții indică tranzacții punctuale în câteva industrii, în condițiile în care unii dintre jucătorii deja prezenț caută activ variante de exit, cum este cazul Advent International care în ultimii ani a dus o politică de vânzare treptată a portofoliului său de companii locale.

În valori absolute, raportul EVCA arată că vânzările de participații locale ale fondurilor de investiții au reintrat pe o pantă descendentă anul trecut, lăsând mai mult spațiu însă tranzacțiilor de tip investiție/intrare în piață.

Capitalul investit în România în anul 2013 reprezintă o pondere de 0,049% raportată la Produsul Intern Brut (PIB), aproape dublu față de Bulgaria și peste nivelurile înregistrate în Ucraina și Grecia, dar la jumătate față de piețele din Europa Centrală și de Est precum Polonia și Cehia. Comparativ cu media anuală a perioadei 2007 – 2012, ponderea în PIB-ul României a fost la jumătate anul trecut.

Media europeană s-a situat în 2013 la o valoare de aproximativ 0,25% din PIB, de cinci ori mai mare decât în România.

Expunerea fondurilor de investiții a crescut atât ca valoare, de 2,5 ori față de nivelul de 27 mil. euro investiții în 2012, cât și în ceea ce privește numărul de sectoare, de la șapte în 2012 la zece anul trecut, arată datele EVCA.

Cei mai mulți bani în Europa centrală și de est, inclusiv România vin de la entitățile guvernamentale, cu un procent de 54,6% comparativ cu restul Europei, unde resursele financiare sunt alimentate mai ales de companiile de asigurări și fondurile de pensii.

Dacă la nivel european, fondurile de investiții au investit bani în 5.000 de companii, din care doar zece au fost companii din România. În ceea ce privește exit-urile, fondurile au ieșit din patru companii locale.
Pe sectoare, cele mai multe investiții angajate de fondurile de investiții și cu capital de risc în Europa au mers către produse industriale, cu un procent de 14,1%,apoi către bunuri de larg de consum și știință, menținându-se la un procent de 13%.

În topul sectoarelor care au atras fondurile de investiții, pe lângă transporturi, industrie chimică, energie și mediu, respectiv telecomunicații au mers bani și către IT, electronice, agricultură, servicii de consum, construcții, servicii industriale și bunuri de larg consum.

Din punct de vedere al tendințelor, valorile înregistrate în 2011 se apropie cel mai mult de performanța de anul trecut, în condițiile în care datele arată că valoarea investițiilor s-a ridicat la circa 65 milioane de euro, iar numărul de sectoare care a atras bani de la fondurile de investiții s-a ridicat la nouă comparativ cu zece în 2013. Atunci, interesul acestor investitori se concentra predilect către serviciile financiare, bunuri de larg consum și servicii de consum. La nivel de exit-uri, fondurile de investiții au vândut participații în companii locale în valoare de 30 de milioane de euro în 2011.

Pe piața locală, activează mai multe fonduri de investiții de talie regională precum Enterprise Investors, Axxess Capital, Abris Capital, Resource Partners sau Oresa Ventures.

În prima parte a anului, fondurile de investiții au fost printre cei mai activi jucători ai pieței de fuziuni și achiziții.

Familia Buzoianu vinde afacerea de echipamente energetice Retrasib Sibiu. Germanii de la SGB au pregătit un preț minim de 4,25 milioane de euro pentru achiziția a 55% din acțiuni

Lasă un răspuns

Compania germană SGB – SMIT International Gmbh a încheiat un acord pentru acceptarea unei potenţiale oferte publice de preluare a producătorului de echipamente electrice Retrasib cu un grup de acționari care dețin un pachet de 55,36% din companie.

Din grupul de acționari fac parte Institut Proiect SA, Hold Invest SRL, precum și familia Buzoianu – Anca Dana Buzoianu, Călin Buzoianu (acționar Retrasib și Institut Proiect SA), respectiv Octavian Buzoianu, acționar Institut Proiect SA și președintele Consiliului de administrație al Retrasib.

Potrivit unui anunț transmis Bursei de Valori București, angajamentul semnat pe 26 iunie de către cele două părți prevede acceptarea unei oferte publice de preluare la un preț minim de 0,0768 euro (0,34 lei), în acest fel valoarea minimă a pachetului de acțiuni deținut de grupul de acționari ridicându-se la 18,8 milioane lei (4,25 milioane euro).

Pe bursă, valoarea pachetului de acțiuni deținut de către grupul de acționari valorează circa 3,9 milioane de euro în condițiile în care capitalizare de piață a Retrasib este de 31 milioane lei (7 milioane euro), la o valoare de 0,31 lei/acțiune.

Compania Retrasib este cotată la bursă, capitalizarea bursieră având valoarea de Acționarii cei mai importanți ai Retrasib sunt SC Institut Proiect S.A Cluj-Napoca,deținând 50,46% din acțiuni, Trafo Proiect S.R.L detine 19,94% din actiuni, acționarii persoane fizice dețin 19,64% din actiuni, iar persoanele juridice au un procent de 9,96% din actiuni, potrivit datelor disponibile în luna martie a acestui an.

Pe lângă pachetul de control, grupul german a încheiat un acord și în ceea ce privește un pachet suplimentar de circa 25% din capitalul Retrasib.

”De asemenea, SGB negociază cu Trafo Proiect SRL și Scando Trading SRL, acționari în Retrasib SRL ce dețin acțiuni reprezentând 24,97% din capitalul social al Retrasib SA un pact de opțiune privind vânzarea acțiunilor în contextul unei potențiale oferte publice preluare voluntară sau, în mod alternativ, condițiile unei potențiale colaborări ca urmare a obținerii de către SGB a controlului în Retrasib SA”, se arată în comunicatul companiei sibiene.
Sursa citată precizează că o eventuală tranzacție între grupul german și cele două societăți acționare la Retrasib, controlate de acelați grup de persoane, poate fi precedată de un transfer de acțiuni Retrasib între Trafo Proiect și Scando Trading. Potențiala ofertă publică de preluare este condiționată de anumiți termeni și condiții.

Banii pe care familia Buzoianu îi va obține din vânzarea Retrasib Sibiu vor fi investiți în alte proiecte, prioritar fiind imobilul de birouri Cluj Business Center din Cluj – Napoca, a spus Octavian Buzoianu, citat de Ziarul Financiar.

Retrasib Sibiu, companie înființată în 1895, are activități în domeniul producerii de motoare și echipamente electrice. Veniturile totale ale Retrasib au fost în 2013 44,03 milioane lei (9,96 milioane euro) și un profit net înregistrat de 2 milioane lei (452.591 euro), după ce în 2012 înregistrase o pierdere de 3,2 milioane lei (718.132 euro). În anul 2014 profitul ajunge la valoarea de 2,5 milioane lei (peste jumătate de milion de euro). În anul 2013, compania avea 108 angajați.

Principalii concurenți interni ai companiei sunt Electroputere Craiova și Elerom Roman, iar pe plan extern sunt Koncar Croația, ETRA Slovenia, ABB, Siemens, AREVA, EFACEC.

Compania germană SGB – SMIT International Gmbh produce transformatoate electrice și alte echipamente destinate pieței de energie. A luat ființă în 2008 în urma fuziunii dintre compania germană SGB, fondată în 1947 sub numele Starkstrom – Gerätebau GmbH, și cea olandeză SMITH, a cărei istorie începe cu peste un secol în urmă.

Syscom 18 împrumută 15 milioane de lei de la Banca Transilvania pentru finanțarea activității și investiții

Lasă un răspuns

Acționarii Syscom 18, companie cu activități în domeniul echipamentelor industriale, vor discuta pe 30 iulie asupra garanțiilor ce vor fi aduse pentru contractarea a două credite de la Banca Transilvania.

Unul dintre credite este în valoare de 13 milioane lei (2,9 milioane euro) și este acordat pentru o perioadă de 12 luni. Creditul este acordat pentru susținerea activității de exploatare. Celălalt credit este în valoare de 500.000 euro, fiind acordat pentru investiții, acesta este acordat până în august 2017, potrivit convocării publicate în Monitorul Oficial.

Garanțiile aduse de către companie sunt ipotecă imobiliară asupra imobiliului situat în Calea Plevnei din București și suprafața de teren aferentă de peste un hectar.

Înființată în 1991, compania a raportat pentru 2013 o cifră de afaceri 44 milioane lei (9,6 milioane euro), în scădere cu 20% față de anul 2012. Profitul net este de 309.244 (69.980 euro), fiind cu 81,4 % mai mare decât valoarea înregistrată în anul precedent. Syscom 18 avea la finele anului trecut un personal format din 113 angajați, conform ultimului său bilanț.

Investitorii de retail iau 20% din acțiuni în cea mai mare privatizare făcută pe bursa de la București

Lasă un răspuns

Electrica și-a exercitat opțiunea de realocare a unui pachet de 5% din tranșa alocată investitorilor instituționali către cei de de retail, în urma unei propuneri făcută de ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu. Reprezentanții Raiffeisen Bank, managerul sindicatului de intermediere a tranzacției, au anunțat astăzi că prețul final de ofertă pentru investitorii instituționali este de 11 lei/acțiune, același preț fiind oferit și investitorilor de retail, cu excepția celor care au subscris în prima săptămână și care vor cumpăra acțiunile la 10,45 lei per titlu.

Astfel, statul român obține din vânzarea pe bursă a pachetului de 51% din acțiunile Electrica circa 444 milioane de euro în urma tranzacției, încheiate cu succes pe 25 iunie, pe fondul unui interes puternic al investitorilor.

Astfel, investitorii mari de retail vor primi 147 de titluri la fiecare mie de acțiuni subscrise, în timp ce investitorii mici de retail vor primi 330 de acțiuni pentru fiecare mie de titluri subscrise cu discount. Pentru acțiunile garantate, investitorii mici de retail își vor păstra numărul de tiluri subscrise în limita a 1.000 de titluri.

,, Indicele de alocare pentru tranșa investitorilor mari este de 0,1475952193. Indicele de alocare pentru tranșa investitorilor mici este de 1 pentru investitorii mici de retail care primesc alocare garantată până la maximum 1.000 de acțiuni și este de 0,3303339908 pentru investitorii mici de retail care nu primesc alocare garantată.”, se arată în anunțul Raiffeisen Bank, managerul sindicatului de intermediere al listării Electrica pe bursa de la București.
Investitorii care au subscris minim 1.000 de titluri în prima săptămână, beneficiază de un discount de 5% din prețul de 13,5 lei pe acțiune. Cei care au optat pentru subscrierea până la o mie de acțiuni au garantat de a primi numărul de acțiuni pentru care și-au exprimat interesul.

Gradul de subscriere în cadrul ofertei publice inițiale a acțiunilor Electrica a atins 200%, nivel dublu comparativ cu cel necesar pentru a se încheia cu succes, potrivit ministrului Răzvan Nicolescu.

Acesta a anunțat joi că a cerut sindicatului de intermediere al tranzacției alocarea unui procent mai mare investitorilor de retail, propunere datorată interesului crescut pentru cea mai mare listare pe piața de capital din România. Oferta de acțiuni s-a derulat în intervalul 16-25 iunie.

Electrica a atras investitori din Polonia, Anglia și SUA

Majoritatea investitorilor instituționali provin din România, Polonia, Anglia și SUA, conform datelor prezentate de către reprezentanții ministerului.

Gabriel Dumitrașcu, directorul general al Direcției Generale de Privatizare și Administrare a Participațiilor Statului în Energie, a declarat că oferta publică inițială Electrica a generat un răspuns semnificativ al investitorilor, mai ales că în Europa mai erau în desfășurare 22 de IPO-uri (listări-n.r.) din care unele au eșuat, cum ar fi Wizz Air.

Pachetul de 51% din Electrica scos la vânzare de către stat pe bursă a fost împărțit în trei tranșe: una alocată investitorilor instituționali,care inițial a fost de 85%, redusă acum la 80%, restul titllurilor fiind oferit investitorilor mici de retail și celor mari de retail. Aceștia vor primi 20% din acțiunile vândute de stat față de 15% cât era planificat anterior.

Înainte de exercitarea opțiunii Electrica de a realoca acțiuni din pachetul destinat investitorilor instituționali către investitorii de retail, aceștia din urmă urmau să primească 7% din acțiunile scoase la vânzare pe tranșa investitorilor mici, respectiv 8% pe tranșa investitorilor mari de retail.

Pe tranșa investitorilor mici de retail, cărora le-a fost alocat inițial 7%, a fost suprasubscrisă de 8,4 ori, înregistrând peste 42 milioane de cereri pentru 12,4 milioane acțiuni alocate. Pe tranșa cu discount, au fost subscrise 33,995 milioane acțiuni prin 4.473 de ordine, în condițiile în care volumul disponibil după deducerea titlurilor garantate este 4,132 milioane acțiuni.

Pe acest segment, acțiunile vor fi distribuite pro-rata, deci investitorii se pot aștepta să primească de 8 ori mai puține acțiuni față de volumul subscris.

Cererile pentru acțiunile garantate sunt în număr de 8,271 milioane din totalul de 10 milioane, susține Ziarul Financiar.

Investitorii mari de retail, cărora le-a fost alocată 8% din ofertă, adică 14,1 milioane acțiuni, au subscris peste 120 milioane cereri, precizează Gabriel Dumitrașcu. Cele 953 de ordine subscrise depășesc de 8,4 ori volumul scos la vânzare.

Investitorii instituționali beneficiază de un volum disponibil de 141,751 milioane acțiuni. Potrivit Danei Mirela Ionescu, președinte Raiffeisen Capital&Investment, manager al tranzacției, investitorii instituționali au subscris încă de luni acțiunile destinate lor.

Pragul minim de subscriere pentru investitorii mici este de 250 de acțiuni, în timp ce pragul maxim pentru fiecare astfel de investitor este de 20.000 de titluri. Pe acest segment, investitorii beneficiază de garanție pentru achiziția unui pachet maxim de 1.000 de acțiuni, în limita unui plafon alocat de 10 milioane de titluri pe principiul primul venit, primul servit.
Mecanismul acțiunilor garantate introdus la listarea Electrica este o premieră pentru piața de capital locală, statul încurajând astfel micii investitori după modelul practicat cu succes în Polonia.

Pe tranșa investitorilor mari de retail, pragul minim de subscriere de 20.001 acțiuni, respectiv 5.001 de certificate globale de depozit (GDR) la un preț de subscriere de 13,5 lei per titlu, respectiv 16,63 dolari per certificat global de depozit. Pe segmentul investitorilor instituționali, nu există o limită minimă de subscriere, iar prețul de emisiune se situează în intervalul 11-13,5 lei/acțiune și 13,55-16,63 dolari/GDR.

Ministerul Economiei a scos la vânzare în cadrul ofertei publice inițiale Electrica un pachet de 177.188.744 acțiuni și certificate globale de depozit (GDR) la o valoare nominală a acțiunii de 10 lei. Prin această oferta publică, România dorește să atragă cel puțin 1,95 miliarde lei (circa 444 milioane de euro) pentru a-și acoperi deficitul bugetar.

Veniturile Electrica SA raportate la 31 decembrie 2013 în situațiile financiare auditate și consolidate sunt de 5,157 miliarde lei (1,2 miliarde euro). Profitul net înregistrat la 31 decembrie 2013 este de 314 milioane lei (7,1 milioane euro).
Politica de dividend a companiei pentru anii 2011 și 2012 constă în distribuirea a 85% din profit acționarilor.
În funcție de succesul așteptat de statul român al ofertei publice inițiale Electrica SA, primul ministru Victor Ponta a declarat că guvernul ia în considerare vânzarea unui pachet mai mare de acțiuni în companiile Transelectrica SA, Romgaz SA și Transgaz SA, planificate pentru anul viitor.

Raiffeisen Investment își închide de la 1 iulie biroul din România

Lasă un răspuns

Raiffeisen Investment România, banca de investiții locală a austriecilor de la Raiffeisen, se va închide de la 1 iulie, ca urmare a strategiei de reorganizare regională a grupului, a anunțat printr-un email Ioana Filipescu, directorul general al companiei.

”Parte a strategiei de reorganizare regională a Grupului, Raiffeisen Investment România se va închide la 1 iulie. După ce am reprezentat unitatea de bancă de investiții a Grupului mai mult de nouă ani, am decis să urmez o cale diferită”, spune Ioana Filipescu. Ea adaugă că va reveni în săptămânile următoare cu detalii privind planurile sale viitoare.

Raiffeisen Investment România a fost una dintre cele mai active bănci de investiții pe piața de fuziuni și achiziții, printre numeroasele sale mandate numărându-se tranzacția de vânzare a Labormed către fondul de investiții Advent pentru circa 123 milioane de euro sau vânzarea Asiban către Groupama în 2008 într-o tranzacție de circa 350 de milioane de euro.

Ioana Filipescu este unul dintre cei mai cunoscuți bancheri de investiții locali, după o carieră de aproape două decenii în cadrul KPMG România și Raiffeisen Investment România. VEZI AICI PROFILUL DETALIAT AL IOANEI FILIPESCU REALIZAT DE MIRSANU.RO.

De biroul local al Raiffeisen Investment se leagă și alte nume de calibru precum Florin Vișa, Matei Filipidescu și Adrian Roșoagă (ambii fac parte acum din echipa de investment banking a BCR, subsidiara locală a grupului austriac Erste) sau Dumitru Beze, președintele Asociației Investitorilor de pe Piața de Capital.

Jurnal de fuziuni și achiziții din 26 iunie 2014

Lasă un răspuns

ROMÂNIA

Francezii de la GDF SUEZ Energy preiau controlul distribuției locale de gaze Congaz

ENERGIE. Consiliul Concurenței analizează preluarea distribuitorului local de gaze Congaz SA de către GDF SUEZ Energy România SA, subsidiara grupului francez de utilități GDF SUEZ Energy, prin achiziția pachetului majoritar de acțiuni de 57,81%. Francezii cumpără astfel participațiile deținute de către OMV Petrom SA, cea mai mare companie din România parte a grupului petrolier austriac OMV, și concernul german E.ON. Anterior tranzacției, cei trei acționari ai Congaz implicați acum în tranzacție dețineau părți egale în companie, fiecare cu un pachet de 28,59% din companie, se arată în anunțul autorității concurențiale.

Mediafax Group și BAC Investment iau 35% din afacerea FlorideLux

COMERȚ ELECTRONIC. Compania de media Mediafax Group, fondată de omul de afaceri Adrian Sârbu, și casa de investiții BAC Investment Banking au preluat împreună un pachet de 35% din afacerea FlorideLux începând cu 20 iunie 2014. FlorideLux, una dintre cele mai cunoscute afaceri de vânzare a florilor pe internet, își dorește consolidarea poziției și dezvoltarea sistemului de francize offline, potrivit unui comunicat Mediafax. Ultimele informații de pe piață indică faptul că BAC Investment Banking preia 25% din afacere, în timp ce Mediafax Group va avea 10% din FlorideLux.

Tranzacție în media & marketing: 2Parale cumpără agenția Insight 360

MARKETING. Compania de performance marketing, 2Parale, care cuprinde cea mai mare rețea de afiliere din România, a anunțat preluarea agenției de marketing și comunicare Insight360. Preluarea se va face exclusiv prin transfer de acțiuni, iar în urma acesteia se dorește dezvoltarea portofoliului de tehnologii și servicii de performance marketing, dar și atragerea de noi investiții, se arată într-un comunicat 2Parale.

EUROPA DE EST

Proprietarul Romtelecom discută achiziția unui post TV cu plată, în care Vodafone este acționar minoritar

TELEVIZIUNE. Compania grecească de telecomunicații OTE, proprietarul Romtelecom și al operatorului de telefonie mobilă Cosmote, se află în discuții preliminare pentru preluarea operatorului de televiziune cu plată Forthnet. Mișcarea vine în urma achiziției unui pachet de acțiuni de către principalul competitor pe piață, Vodafone, care a ajuns la o participație de 19,75% în Forthnet. Principalul acționar și conducător al OTE este Deutsche Telekom, care are 40% din compania elenă de telecomunicații, scrie cotidianul elen Kathimerini.

EUROPA

Statul francez vinde acțiuni GDFSUEZ Energy ca să facă rost de bani pentru Alstom

ENERGIE. Statul francez vinde acțiuni în valoare de 1,5 miliarde euro, reprezentând 3,1% din pachetul de titluri deținut de stat la compania GDF Suez SA, pentru a cumpăra aproximativ 20% din Alstom SA în urma tranzacției de 17 miliarde dolari făcută de General Electric Co. pentru unitatea de turbine pe gaz. Vânzarea face parte din politica guvernului de a-și păstra participațiile la companiile profitabile din țară, relatează Bloomberg.

Fondul de investiții KKR face o achiziție de 417 mil. euro în sectorul spaniol de energie regenerabilă

SERVICII. Compania globală de investiții Kohlberg Kravis Roberts & Co. a intrat recent într-un parteneriat cu Acciona Energia Internacional, una dintre cele mai importante corporații din Spania, dezvoltator de infrastructură cu operațiuni în segmentul de energie regenerabilă. KKR va achiziționa o treime din acțiunile Acciona pentru 417 milioane euro, conform informațiilor furnizate de Bloomberg.

Americanii de la HanesBrands pun piciorul în Europa după o tranzacție de 400 mil. euro

INDUSTRIA TEXTILĂ. Compania americană HanesBrands anunță că va achiziționa DBApparel din Franța de la Sun Capital Partners pentru aproximativ 400 milioane euro. Pe lângă intrarea pe piața europeană conferită de această achiziție, HanesBrands va dobândi drepturile globale pentru mărcile Playtex, Wonderbra și DIM, potrivit Deal Book New York Times.

Danone ar putea fi ținta unei preluări

INDUSTRIE ALIMENTARĂ. Producătorul francez de lactate Danone ar putea deveni ținta unei achiziții, arată analiștii Natixis, potrivit Reuters. Printre potențialii cumpărători s-ar putea afla Nestle sau Pepsico, mai arată sursa citată.

AMERICA DE NORD

Bursa din Londra face o achiziție de 2,7 miliarde de dolari peste ocean

SERVICII FINANCIARE. Bursa de Valori din Londra anunță achiziția Russel Investments, companie americană cu sediul în Seattle ce operează afaceri cu administrarea activelor și indexare a pieței bursiere, cel mai cunoscut indice fiind Russel 2000, care urmărește evoluția acțiunilor companiilor mici. Afacerea s-a încheiat pentru 2,7 miliarde dolari și conferă Bursei de Valori Londra oportunitatea de a se diversifica prin intrarea pe piața de capital americană, cea mai importantă din lume în domeniul serviciilor financiare, conform Deal Book New York Times.

Autoritățile americane investighează vânzarea serverelor IBM către chinezii de la Lenovo

IT. Mult așteptata tranzacție în valoare de 2,3 miliarde dolari în care IBM ( International Business Machines Corp) vinde divizia de servere către compania chineză Lenovo a intrat în impas din cauza investigației care vizează probleme de siguranță națională a guvernului american, spun surse familiarei situației. Atât IBM cât și Lenovo au reaplicat pentru aprobarea tranzacției, anunță Economic Times.

Congaz Constanța a luat un credit bancar de 15,8 milioane lei pentru finanțarea investițiilor

Lasă un răspuns

Congaz Constanța, societate cu activități în domeniul rețelelor de distribuție a gazelor naturale, împrumută de la bancă 15,8 milioane de lei (3,6 milioane de euro) pentru finanțarea planurilor de investiții.

Acționarii Congaz au decis, de asemenea, prelungirea valabilității unui credit de 8 milioane de lei (1,8 milioane de euro) până la 15 mai 2015, potrivit unei hotărâri a adunării generale din 22 mai, publicate în Monitorul Oficial.

Congaz Constanța derulează de mai mulți ani ample investiții pentru extinderea rețelei de distribuție a gazelor în municipiul Constanța și alte localități din județ.

Acționarii companiei au aprobat garantarea creditului de 15,8 milioane de lei cu ipotecarea a diferite active, a conturilor curente ale societății, precum și alte garanții.

Acțiunile Congaz sunt deținute de către GDF SUEZ Energy România, OMV Petrom, E.ON Ruhrgas International Gmbh și Petroconst Constanța. Astăzi, Consiliul Concurenței a anunțat că a fost notificat privind achiziția titlurilor Congaz deținute de către OMV Petrom și E.ON, ce urmează să fie preluate de francezii de la GDF SUEZ Energy România. Participația francezilor după aprobarea tranzacției va depăși 85% din Congaz.

Înființată în 1999, compania a raportat anul trecut o cifră de afaceri învaloare de 158,1milioane lei (35,8 milioane euro) și un profit net de 13,7 milioane lei (3,1 milioane euro), de 2,4 ori mai mare față de cel înregistrat în anul anterior.

Jocul celor „trei grei” de la Congaz Constanța a ajuns la final. Francezii de la GDF SUEZ preiau controlul distribuției locale de gaze, OMV Petrom și E.ON ies din afacere

Lasă un răspuns

Gigantul francez GDF Suez Energy preia controlul distribuitorului local de gaze Congaz Constanța prin achiziția unui pachet de 57,18% din acțiunile companiei de la OMV Petrom și concernul german E.ON.

Consiliul Concurenței a anunțat astăzi că analizează detaliile afacerii în urma notificării tranzacției. Avizul instituției pe acest dosar este necesar pentru ca francezii să poată finaliza achiziția Congaz, în care până acum toți cei trei acționari implicați în tranzacție aveau părți egale, corespunzătoare unui pachet de 28,59% fiecare.

GDF Suez Energy România SA, subsidiara locală a grupului energetic francez, va ajunge astfel la o participație totală de 85,77% în distribuitorul local de gaze și îi permite să își întărească poziția în sudul României, unde domină sectorul distribuției de gaze.

Celelalte acțiuni ale companiei din Constanța sunt deținute de Petroconst SA Constanța (13,94%), Consiliul local al municipiului Medgidia (0,028%), Consiliul local al orașului Mihai Kogălniceanu (0,141%), Consiliul local al orașului Ovidiu (0,028%) și Consiliul local al comunei Cogealac (0,084%).

OMV Petrom SA, unul dintre vânzătorii implicați în această tranzacție, este cea mai mare companie din România și se află în portofoliul grupului petrolier austriac OMV.

Cu acest ultim pas făcut la Congaz, OMV Petrom iese complet din afacerile de distribuție de gaze naturale, după ce în vara anului trecut a vândut Petrom Distribuție Gaze către un vehicul de investiții al fondului controlat de miliardarul ceh Petr Kellner. Compania petrolieră are un lanț integrat de activități de la explorare și producție țiței și gaze, până la rafinare și distribuție produse petroliere, iar în ultimii ani și-a dezvoltat o divizie separată pentru vânzarea de gaze și energie, cu care a intrat inclusiv în sectorul producției de electricitate.

Celălalt vânzător, concernul german E.ON, are centrul de greutate al operațiunilor sale locale în jumătatea de nord a României, unde deține cea mai puternică distribuție de gaze și acoperă furnizarea și distribuția de electricitate din regiunea Moldovei.

Din această perspectivă, tranzacția corespunde strategiilor OMV Petrom și E.ON, care nu au interese de dezvoltare a operațiunilor într-o piață care face parte din teritoriul natural al GDF SUEZ Energy România.

Congaz Constanța este o companie care a fost înființată în urmă cu circa 15 ani pentru dezvoltarea rețelei de gaze în municipiul Constanța și a altor localități din județ. Afacerea a început ca un mariaj a trei mari companii energetice – fostele companii de stat Petrom și Distrigaz Sud, respectiv gigantul german al gazelor Ruhrgas, parte a concernului E.ON – cu autoritățile locale ale localităților direct interesate pentru a-și construi propria infrastructură de distribuție a gazelor. În 2004, cele două companii de stat au fost privatizate, iar pachetul de 51% din acțiuni a fost preluat în cazul Petrom de către austriecii de la OMV, în timp ce la conducerea Distrigaz Sud s-au instalat francezii de la Gaz de France (actuala GDF SUEZ Energy).

Inițial, toți cei trei mari acționari ai Congaz au luat decizia de exit din companie, însă mandatul dat băncii de investiții Raiffeisen Investment de a găsi cumpărător s-a dovedit a fi unul dificil, în condițiile lipsei de apetit pentru achiziții a investitorilor, atât datorită crizei, cât și altor factori.

Singurul acționar minoritar semnificativ care rămâne în afacerea Congaz în acest moment este Petroconst Constanța, constructor specializat de conducte petroliere și de gaze. Dealtfel, Petroconst este direct implicată în lucrările Congaz pentru extinderea rețelei de gaze.

Compania avea în exploatare o rețea de distribuție de circa 740 km la finele anului 2010 în municipiile Constanța, Medgidia și în localitățile Năvodari, Mihail Kogălniceanu, Cogealac, Cumpăna, Lumina, deservind un portofoliu de circa 38.000 de clienți, potrivit datelor existente pe site-ul Congaz. Potrivit aceleiași surse, planul de afaceri din perioada 2011 – 2013 s-a concentrat pe extinderea rețelei în jurul municipiului Constanța și a stațiunilor din sudul litoralului. Clienții Congaz se alătură astfel portofoliului de peste 1,4 milioane de clienți ai GDF SUEZ Energy România.

În ceea ce privește evoluția rezultatelor Congaz, ultimul bilanț indică o creștere de 2,4 ori a profitului net în ultimul an până la valoarea de 13,7 milioane de lei (3,1 milioane de euro) la o cifră de afaceri de 158,1 milioane de lei (35,8 milioane de euro) și 248 de angajați, conform bilanțului companiei pentru 2013 publicat pe site-ul ministerului de Finanțe.

Conducerea Congaz este asigurată de o echipă formată din Augustin Oprea, în calitate de director general, Dumitru Bedivan – director Afaceri cu gaze, Neculai Stamate – director dezvoltare operare și Ion Crângașu – director financiar.

Pe segmentul distribuțiilor locale de gaze, un avans important l-au înregistrat în ultimii ani companiile controlate de miliardarul ceh Petr Kellner, care operează în zona de sud a României în localități din apropierea Capitalei și care au cumpărat afacerea distribuției de gaze a OMV Petrom.

Acționarii Comelf au pe agendă contractarea unui împrumut de un milion de euro de la BRD

Lasă un răspuns

Producătorul de echipamente pentru protecția mediului Comelf Bistrița intenționează să împrumute un milion de euro de la BRD, potrivit unui anunț transmis Bursei de Valori București.

Acționarii companiei vor discuta pe 14 august despre contractarea acestui credit, care ar urma să finanțeze cheltuielile surportate cu livrarea comenzilor la export. Ca garanții urmează să fie aduse două terenuri cu o suprafața totală de 3,3 hectare, situate în municipiul Bistrița, la care se vor adăuga ipoteci pe conturile Comelf deschise la BRD, respective pe creanțele rezultate din comenzile la export ale companiei.

Principalul acționar al Comelf Bistrița este Uzinsider SA București, cu 77,56% din acțiuni. Titlurile companiei sunt listate pe bursa din București, ultima cotație a acestora fiind de 1,79 lei/acțiune, ceea ce înseamnă o capitalizare bursieră de 9,58 milioane de euro.

Comelf Bistrița a raportat pentru anul trecut un profit net de 619.000 euro la o cifră de afaceri de 34,87 milioane de euro și un personal format din 1.078 de angajați.

Garanti Bank a început tranzacționarea obligațiunilor pe bursă

Lasă un răspuns

Obligațiunile emise de Garanti Bank SA, subsidiara locală a grupului bancar turcesc Garanti, au intrat de astăzi la tranzacționare pe bursa de la București.

Valoarea emisiunii de titluri a băncii turcești se ridică la 300 milioane de lei (circa 68 milioane de euro), cupoanele având o dobîndă de 5,47%, plătibilă anual. Bondurile sunt scadente la 15 mai 2019 și au o valoare nominală de 10.000 de lei.

Perioada în care s-a derulat oferta de obligațiuni Garanti Bank a fost 26 – 30 mai, inițial fiind scoase la vânzare pentru investitori 23.000 de titluri. După numai o zi, oferta a fost subscrisă integral, fapt pentru care banca a închis anticipat oferta și a mărit numărul de obligațiuni oferite investitorilor până la 30.000 de titluri, potrivit lui Ufuk Tandogan, CEO Grup Garanti Bank România.

În ultimul an, pe bursa de la București, mai multe bănci au căutat finanțare de la investitori prin emisiuni de obligațiuni. Printre instituțiile de credit care au atras bani de pe bursă în acest mod s-au numărat Raiffeisen Bank România, Unicredit Țiriac Bank sau Banca Transilvania.

Garanti Bank a raportat la sfârșitul lunii martie un profit net de 9,2 milioane de euro, în creștere cu 9% față de primul trimestru al anului trecut, și venituri nete de 28,2 milioane de euro.

Banca avea la finele lunii martie un portofoliu de credite de 1,14 miliarde de euro, înregistrând o rată de creștere de aproape 10% în ultimul an, susținută de toate liniile de afaceri – retail, IMM-uri și corporate (companii mari). Un avans mai consistent l-a avut banca în ceea ce privește volumul depozitelor, a cărui valoare s-a majorat cu 33% în aceeași perioadă.

Rețeaua Garanti Bank este formată din 78 de agenții.

Banca face parte din grupul Garanti România, în portofoliul căruia se mai află operațiuni de leasing, credite ipotecare și credite de consum.

În luna martie, Garanti Bank și Garanti Credite Ipotecare au anunțat începerea procedurilor de fuziune, proces care este așteptat să fie finalizat până la finele acestui an.

La 31 martie, grupul Garanti România a raportat un profit net consolidat de 10,6 milioane de euro, mai mare cu șapte procente față de primul trimestru al anului trecut și venituri nete consolidate de 34,2 milioane de euro. Activele totale locale ale grupului turcesc se apropiau la finele lunii martie de pragul de 2 miliarde de euro.

Grupul Garanti este activ în România de 16 ani. Acționarul majoritar al Garanti Bank este Turkiye Garanti Bankasi, una dintre cele mai mari bănci private din Turcia care face parte din Doguș Group.

Oferta publică de acțiuni Electrica se încheie astăzi. Oferta de acțiuni a statului a depășit plafonul de subscriere încă de ieri

Lasă un răspuns

Listarea la Bursa de Valori București a societății cu capital de stat Electrica SA s-a încheiat astăzi la ora 13, ofertă publică inițială prin care statul român scoate la vânzare 51% din acțiunile celui mai mare distribuitor de energie din România.

Vânzarea acțiunilor Electrica SA prezintă un mare interes atât pentru investitorii români, cât și pentru cei străini, în condițiile în care oferta de acțiuni a fost suprasubscrisă încă de ieri. Oferta a atras 13.700 de subscrieri de la companii și persoane fizice cu 2 zile înainte de închidere, depășind recordul de 12.000 de subscrieri ale ofertei publice inițiale ale Romgaz SA de anul trecut, spune Dana Mirela Ionescu, șefa departamentului de investment banking din Raiffeisen Bank SA, care face parte din consorțiul de intermediere al listării pe bursă.

“Acesta este primul IPO (ofertă publică inițială – n.r.) în care statul pierde pachetul majoritar și cred că servește ca un bun punct de plecare pentru viitor în ceea ce privește alte companii deținute de stat”, a declarat reprezentantul Raiffeisen Bank, citat de Bloomberg.

Potrivit aceleiași surse, există un interes crescut pentru această listare atât de la investitori locali, cât și străini din Europa și Statele Unite ale Americii. Mai mult, această ofertă publică inițială a reușit să atragă și investitori noi, după cum se poate observa cu ușurință din numărul mare de subscrieri, explică Dana Mirela Ionescu.

Sindicatul de intermediere al ofertei publice inițiale este format din Citigroup Global Markets Limited, Raiffeisen Bank SA, Societe Generale Corporate&Investment Banking, care au fost coordonatorii globali ai tranzacției, BRD-Groupe Societe Generale în calitate de manager, respectiv SSIF Swiss Capital ca agent de distribuție.
Oferta publică inițială s-a desfășurat în perioada 16 iunie – 25 iunie.

Cum a decurs listarea Electrica, în cifre

Pachetul de 51% din Electrica scos la vânzare a fost oferit în trei tranșe – investitori instituționali (cărora le-a fost oferit 85% din acțiunile scoase la vânzare), investitorii mari de retail (8% din totalul acțiunilor vândute) și investitorii mici de retail (cărora le-a fost alocată o cotă de 7% din pachetul oferit).

Mecanismul acțiunilor garantate introdus la listarea Electrica este o premieră pentru piața de capital locală, statul încurajând astfel micii investitori după modelul practicat cu succes în Polonia.

Cei care subscriu minim 1.000 de titluri în prima săptămână, beneficiază de un discount de 5% din prețul de 13,5 lei pe acțiune.

Ultimele informații care circulau pe piață marți seară, preluate de Ziarul Financiar, indicau că investitorii de retail, atât cei mari, cât și investitorii mici, au subscris 54,4 milioane acțiuni.Cota de acțiuni care le-a fost alocată este de numai 26,5 milioane acțiuni Electrica SA.

Cea mai mare presiune la cumpărare a venit de pe segmentul investitorilor mici, unde cererea a fost de circa 14 ori mai mare decât oferta. Mai exact, sursa citată precizează că au fost plasate 4.374 de ordine pentru cumpărarea a 33,6 milioane acțiuni. Cota alocată acestor investitori este însă de 2,4 milioane de acțiuni.

În ceea ce privește plafonul de acțiuni garantate, au fost subscrise 9.500 de ordine pentru 8 milioane de acțiuni, cu 2 milioane de acțiuni sub cota alocată.

Pe tranșa alocată investitorilor mari de retail, au fost înregistrate 169 de ordine pentru 12,8 milioane acțiuni din cele 14,1 milioane acțiuni alocate.

Pe segmentul investitorilor instituționali, nu există o limită minimă de subscriere, iar prețul de emisiune se situează în intervalul 11-13,5 lei/acțiune și 13,55-16,63 dolari/GDR.

Oferta publică inițială a Electrica SA constă în punerea în vânzare a 177.188.744 acțiuni și GDR la o valoare nominală a acțiunii de 10 lei. Prin această oferta publică, România dorește să atragă cel puțin 1,95 miliarde lei (circa 444 milioane de euro) pentru a-și acoperi deficitul bugetar.

Veniturile Electrica SA raportate la 31 decembrie 2013 în situațiile financiare auditate și consolidate sunt de 5.157 milioane lei (1,2 miliarde euro). Profitul net înregistrat la 31 decembrie 2013 este de 314 milioane lei (7,1 milioane euro).

Politica de dividend a companiei pentru anii 2011 și 2012 constă în distribuirea a 85% din profit acționarilor.

Context economic

În ultimul an, pe piața bursieră din România au avut loc câteva tranzacții de aceeași factură, cum ar fi: oferta secundară Transelectrica SA (27 martie 2012) prin care statul român a vândut un pachet de 15%, câștigând astfel 40 milioane euro;tranzacția Transgaz SA (18 aprilie 2013) în care statul român a vândut 15% pentru 72 milioane euro; oferta publică inițială a Nuclearelectrica SA (4 noiembrie 2013) în care statul și-a vândut pachetul minoritar de 10% pentru 281,87 milioane lei/63 milioane euro; listarea Romgaz SA (12 noiembrie 2013) prin care statul a vândut un pachet de 15% dintre acțiuni pentru 391 milioane euro.
În ceea ce privește companiile de stat așteptate de investitori să intre pe bursă în perioada următoare, printre acestea se numără Complexul Energetic Oltenia și producătorul de electricitate Hidroelectrica.

Programul de privatizare al marilor companii din energie, derulat pe bursă, este agreat de către creditorii internaționali, în condițiile în care statul român are în derulare un acord cu Fondul Monetar Internațional prin care intenționează să atragă lichidități în economie și să-și reducă deficitul bugetar.

În funcție de succesul așteptat de statul român al ofertei publice inițiale Electrica SA, primul ministru Victor Ponta a declarat că guvernul ia în considerare vânzarea unui pachet mai mare de acțiuni în companiile Transelectrica SA, Romgaz SA și Transgaz SA, planificate pentru anul viitor.

Prodplast își majorează cu 4 milioane de lei un împrumut luat de la Unicredit Țiriac Bank

Lasă un răspuns

Acționarii Prodplast București, companie cu activități de prelucrare a materialelor plastice, vor discuta sâmbătă majorarea unui împrumut contractat de la Unicredit Țiriac Bank cu 4 milioane lei (910.788 euro), potrivit unui anunț transmis Bursei de Valori București.

Astfel, valoarea împrumutului luat de la bancă va crește de la 5 milioane de lei la 9 milioane de lei.

Compania urmează să aducă ca garanții echipamente în valoare de 480.000 euro, un teren situate în intravilan în comuna Belciugatele (județul Călărași), cu o suprafață de peste 9 hectare, precum și alte construcții, conturi bancare, depozite, respectiv stocuri, conform convocatorului Adunării Generale Extraordinare a acționarilor.

Principalii acționari ai Prodplast sunt Nord SA (27,6%), SIF Oltenia (27,23%), Prodplast Imobiliare (16,72%), Floreasca Development SA cu 11,75%. Acțiunile companiei se tranzacționează la Bursa de Valori București, ultimul preț în ședința de astăzi fiind de 2,5 lei per titlu ceea ce înseamnă o capitalizare bursieră de 42,68 milioane de lei (9,7 milioane de euro).

Prodplast București, înființată în 1957, a raportat pentru anul trecut un profit net de 2,1 milioane de euro la o cifră de afaceri de 5,8 milioane

Producătorul ferestrelor de termopan QFort împrumută de la CEC Bank 11 milioane de euro pentru refinanțare și investiții

Lasă un răspuns

Producătorul de tâmplărie termoizolantă Casa Noastră din Craiova intenționează să contracteze trei împrumuturi cu o valoare totală de 11,3 milioane de euro de la CEC Bank.
Cel mai mare dintre credite se ridică la 42,08 mil. lei (9,6 mil. euro) și are destinație de credit de investiții pentru refinanțarea unor împrumuturi luate anterior de la Alpha Bank România, potrivit unei hotărâri luate de acționarii companiei.

De asemenea, producătorul de tâmplărie termoizolantă marca QFort vrea să ia și un credit de investiții de 1,45 milioane de euro, precum și o linie de credit de 300.000 euro.
Ștefan Cherciu și Cosmin Ionescu dețin împreună pachetul de 100% din acțiunile companiei Casa Noastră.

Compania aduce ca garanții pentru contractarea creditelor de la CEC Bank terenuri cu o suprafață totală de 15,4 hectare, situate în comuna Pielești. În plus, vor fi ipotecate mijloacele fixe ce urmează să fie achiziționate cu banii din credit, mijloace fixe ce compun linii de fabricație, spații de producție, conturile bancare deschise la bancă, stocuri de mărfuri, marca QFort, precum și creanțe cu o valoare totală de 10, 5 milioane de lei (2,4 milioane de euro).

Pentru semnarea contractelor de credit au fost împuterniciți Ștefan Cherciu, unul dintre acționarii companiei, și Ovidiu – Vasile Vasilescu, președintele Consiliului de administrație al companiei.

Casa Noastră este o firmă înființată în 1995 și are ca obiect de activitate producția de ferestre și uși termoizolante.

Compania a înregistrat un profit net de un milion de euro la o cifră de afaceri de 31,3 milioane euro, în creștere cu 12% față de anul anterior. Personalul companiei a ajuns de la 754 de angajați la finele anului 2012 la 850 de oameni la 31 decembrie 2013. Capitalul social al companiei este de 5,48 milioane de lei (1,25 milioane de euro).

Per ansamblu, cererea de finanțare din partea companiilor se află pe un trend ușor în scădere, conform ultimelor rapoarte publicate de banca centrală.

Nu se văd decât piticii în tabloul pieței de fuziuni și achiziții

Lasă un răspuns

21 iulie 2005. Americanii de la UPC cumpără cu 420 de milioane de dolari afacerea Astral. 9 aprilie 2008. Groupama semnează contractul de achiziție al Asiban pentru 350 de milioane de euro. Îți trebuie o memorie bună să poți spune când a scos ultima oară din buzunar un investitor străin sute de milioane de euro pentru o achiziție locală. Alte vremuri, altă economie, alți bani se plăteau atunci pe companiile românești. Este adevărat, că, în 25 de ani, foarte puțini români au reușit să încaseze în conturi peste o sută de milioane de euro din vânzarea afacerii pe care au creat-o.

Astăzi, în tabloul pieței de fuziuni și achiziții se zbate deznădejdea antreprenorilor români, ajunși cu cuțitul la os, grăbiți să vândă înainte să le bată la ușă falimentul și să-și piardă afacerile fără să apuce să mai scoată vreun ban de pe urma lor. Firmele vândute în ultima vreme, cu un profit net minim de un milion de euro pe an, sunt destul de rare. Acestea sunt tranzacțiile de talie mică. Prea puțini sunt norocoșii care mai vând acum cu gândul de a atrage capital de la fonduri de investiții pentru a-și dezvolta firmele.

Lucrurile cu adevărat importante pentru piața românească se petrec acum în afara ei. România este prinsă la pachet cu alte piețe în tranzacțiile dintre investitorii strategici internaționali, și de aici vin și mișcările cu cel mai puternic impact în economia locală. De pildă, fuziunea între liderii din industria cimentului, Lafarge și Holcim, este de așteptat ca, pe lângă crearea unui supercampion, să ducă la noi tranzacții în urma cărora companiile implicate în fuziune să își vândă o parte din active (fabrici) pentru a nu distorsiona competiția pe piața liberă. Ieșirea italienilor de la Eni de pe piețele din regiune, inclusiv din România, odată cu vânzarea benzinăriilor către grupul petrolier ungar Mol ar putea produce ecouri în rândurile rivalilor. Din acest punct de vedere sunt interesante următoarele mișcări ale celor de la Rompetrol, SOCAR, respectiv ale celor de la Gazprom prin brațul sârbesc NIS.

Impactul local al tranzacțiilor internaționale confirmă încă o dată cât de dependentă a ajuns economia românească de strategiile multinaționalelor. Per a contrario, capitalul românesc nu numai că a eșuat în a se impune pe piețele vecine, dar a pierdut frâiele sectoarelor economice locale unul după altul. După retragerea statului din economie, se petrece sub ochii noștri un fenomen și mai dramatic: și capitalul privat autohton iese învins din circuitul local. Senzația este că avem de-a face cu o insularizare a capitalului românesc în câteva sectoare de refugiu – agricultură, mobilă, servicii medicale, IT.

Cum piața românească nu oferă suficient spațiu de creștere la scară geografică, cum antreprenorii noștri nu au încă mobilitatea investițională a polonezilor, a ungurilor, a grecilor, a libanezilor, a chinezilor sau a turcilor și nici nu arată un apetit ridicat pentru asociere ce s-ar traduce în mai multe fuziuni locale, probabil că piața de fuziuni și achiziții va rămâne o perioadă semnificativă de timp marcată de tranzacții de talie mică. Adică a proprietarilor de afaceri care speră, visează, se roagă să revină ratele de creștere anuală de două cifre și stabilizarea profiturilor, dar care se trezesc că firmele se retrag din piață încet încet sub scaunul lor, adică de acolo de unde au plecat.

Din cei trei mari piloni ai pieței de fuziuni și achiziții – investitorii strategici internaționali, fonduri de investiții și antreprenori, ultimii sunt călcâiul lui Achile.

Antreprenorul român a ajuns, în cele mai multe cazuri, la marginea economiei. Nebăgat în seamă de autorități, asaltat de taxe, impozite și contribuții, de valuri de facturi neplătite, de cohortele de angajați nemulțumiți că nu își încasează la timp salariul, concurat la sânge de multinaționale, acesta devine un element de decor al economiei, fără o forță reală de a mișca lucrurile într-o direcție sau alta.

Lipsa de resurse, lipsa de viziune, dar mai ales, lipsa de încredere în capitalul românesc imprimă percepția de lipsă de atractivitate a pieței în ansamblu în ochii investitorilor.

Nu văd cum poate exista aici o piață puternică de fuziuni și achiziții fără un capital puternic românesc, fără alianțe și fuziuni locale între antreprenori, fără crearea unor vehicule investiționale de debarcare pe piețele din Europa de Sud – Est. Și, mai ales, nu văd cum putem avea antreprenori puternici fără un stat implicat pe deplin în recapitalizarea economiei locale. Crearea unui fond suveran de investiții, alimentat cu banii din vânzările de participații, din dividende, din alte surse de venit – o idee vehiculată tot mai des în ultimul an în cercurile politice și economice de la București – și intrarea pe piață a unui asemenea fond poate fi un mecanism de deblocare a sentimentului investițional.

Orice inițiativă de coagulare a capitalului privat ar fi un pas ferm pe drumul spre creșterea pieței. Tranzacțiile transfrontaliere susținute de vehicule capitalizate în comun de grupuri de antreprenori și investitori români ar înviora piața de fuziuni și achiziții și nu numai, dar aici este nevoie și de depășirea orgoliilor. Un alt scenariu posibil ar fi formarea de campioni locali sau achiziția de campioni locali de către grupuri de antreprenori și investitori în sectoare considerate strategice precum industrie, energie sau IT.

Dar până să ajungem acolo, putem începe cu lucrurile simple. Oare cum se mișcă cei din jurul nostru? Oare ce companie cu același profil de pe o piață vecină se vinde sau, dimpotrivă, se extinde? Oare ce fonduri de investiții caută oportunități în regiunea noastră? Poți afla răspunsuri direct de la sursă cu un bilet de avion de 100 de euro până la un forum regional pentru a fi cunoscut și dincolo de granițele României, cu schimburi de cărți de vizită cu șefii altor companii din regiune, poate al unor bancheri de investiții sau directori de fonduri de investiții pe care îi veți întâlni la același tip de evenimente de industrie, iar ieșiri din astea repetate în afara spațiului carpato – danubiano – pontic ar putea să ne recalibreze într-un mod benefic dozele de realism. Și, în același timp, să ne facă să vedem și alte oportunități. Și să putem face mai mult decât să fim spectatori fără voie la tranzacțiile care decid soarta pieței românești.