„In cazul Pehart, avem un pachet de datorii de la IFC, care este o filiala a Bancii Mondiale, Banca Transilvania si ING, iar din pachetul de 150 mil. Euro, aproximativ 125 mil. Euro reprezinta finantare legata de sustenabilitate si am agreat, ca parte a finantarii, sa investim in reducerea emisiilor, in principal in noile investitii care vor fi directionate catre reducerea consumului de gaze, de electricitate si scurgeri de agenti frigorifici, apoi vom incerca sa crestem ponderea ambalajelor post-consum reciclate atunci cand ambalam produsele noastre si vom lucra pentru cresterea diversitatii de gen la toate nivelurile organizationale”, a declarat Vytautas Plunksnis, Partner & Head of Private Equity in cadrul INVL Asset Management, la MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025, eveniment online organizat pe 2 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.
„De asemenea, ceea ce am agreat sa facem, ca parte din aceasta finantare, este in mod clar logic si aduce beneficii nu numai mediului inconjurator, ci si companiei insasi, pentru ca daca folosesti mai putin gaz in procesul de productie, asta inseamna ca ai costuri mai mici si poti vinde mai mult daca esti un producator mai eficient”, a punctat managerul baltic de investitii.
„Investitorul final care a investit in acest proiect este INVL Baltic Sea Growth Fund, asa ca, conform clasificarii SFDR, sunt asa-numite fonduri de articol 8, asa ca se poate spune ca aceasta parte este, de asemenea, verde sau mai verde decat ar fi un fond de articol 6 care nu integreaza sustenabilitatea in proces. Asadar, acest fond si acum succesorul sau, INVL Private Equity Fund II, integreaza sustenabilitatea in procesul de investitii si, deoarece avem in plan crearea de valoare pentru companie, cum sa adaugam mai multi bani si sa crestem valoarea ca parte a investitiei, avem si un plan ESG si ceea ce ne propunem sa imbunatatim in perioada in care este in portofoliul nostru, astfel incat din finantarea prin datorie de 150 mil. Euro, aproximativ 125 de mil. Euro sunt legate de sustenabilitate, iar capitalul propriu, a carui valoare nu o dezvaluim, este asigurat de catre un fond de articol 8”, a precizat Vytautas Plunksnis.
“Companiile mai mari lucreaza de obicei cu institutii financiare mai mari. Cu cat creditorul tau este mai mare, cu atat este mai concentrat catre sustenabilitate (finantarea sustenabila, n.r.)”, a subliniat reprezentantul managerului baltic de active INVL Asset Management.
“Cred ca, in total, investitiile noastre in Romania pot ajunge pana la 500 de mil. Euro, in functie de cum calculezi investitiile la valoarea lor de intreprindere (capital investit plus datorii, n.r.). Se intampla ca in energie regenerabila am investit din fondul de articol 9, ceea ce este benefic pentru independenta energetica si pentru diversificarea cu noi surse de aprovizionare. De asemenea, avem aproximativ 2.000 de hectare de padure in Romania, asa ca toate proiectele noastre din Romania sunt verzi sau legate de sustenabilitate”, a semnalat Vytautas Plunksnis.
„De asemenea, din totalul fondurilor administrate de catre INVL, care se ridica la 2 mld. Euro, aproximativ trei sferturi din aceasta suma reprezinta fonduri de Articolul 8 sau Articol 9, ceea ce inseamna ca sustenabilitatea este o parte importanta a procesului lor de investitii”, a adaugat acesta.
Vede INVL in Romania alte tinte de achizitii de calibrul Pehart?
„Ne uitam la tinte si vorbim cu antreprenorii, dar, garantat, nu avem tranzactii in Romania in faza de due diligence unde sa cheltuim bani, dar ne uitam la active si cred ca tara are un potential bun pentru investitii”, a raspuns reprezentantul investitorului baltic de private equity.
„In prezent, fondul nostru pentru energie regenerabila este concentrat in mare masura pe Romania pentru ca din cei 390 MW pe care ii dezvoltam, 357 MW sunt in Romania. Asadar, in prezent construim deja 50 MW, 120 MW sunt in constructie si vor fi gata anul viitor si ne pregatim pentru constructia a 175 MW. Prin pregatire, ma refer la doua componente – una este obtinerea autorizatiilor si atingerea stadiului de <<ready to build>> care va fi atinsa, iar cealalta parte este atragerea finantarii, pentru ca in total, investitiile noastre vor depasi 250 mil. Euro, ceea ce este in mod clar suma care trebuie finantata, o mare parte din aceasta trebuie finantata prin datorii, iar noi aranjam aceste finantari”, a precizat Vytautas Plunksnis din partea INVL Asset Management.
„Strategia este foarte simpla – investim in proiecte aflate in stadiul de pre- ready to build sau ready to build, le construim, acestea incep sa genereze venituri si apoi le vindem altor investitori care nu doresc sa isi asume riscuri de dezvoltare si se concentreaza mai mult pe fluxuri de numerar stabile. Asadar, in prezent, daca cineva doreste sa achizitioneze acest portofoliu dupa ce este construit, dupa ce riscul este redus, suntem gata sa discutam, dar, ca o chestiune de strategie, nu comentam stadiul negocierilor si, evident, aceasta este o tranzactie relativ mare, asa ca, atunci cand totul va fi semnat, cu siguranta, ca vom anunta cat de mult vom putea si cat ne va permite cumparatorul sa anuntam.”, a adaugat acesta.
Care este pipeline-ul de tranzactii al INVL in Romania si in regiune?
„Tocmai am anuntat o achizitie in Estonia, sper ca vom anunta foarte curand urmatoarea achizitie in tarile baltice si in Polonia, la care tocmai am stabilit detaliile finale. Asa ca ramanem foarte activi pentru ca avand peste 300 de mil. Euro de investit ne face un partener atractiv in situatiile in care oamenii au nevoie de exit, dar, evident, ca in prezent suntem mult mai puternici in tarile baltice si in Polonia, iar portofoliul nostru de tranzactii in pregatire (pipeline) este mult mai avansat in apropierea Lituaniei”, a raspuns investitorul baltic de talie regionala.
Fondurile administrate de catre INVL sunt interesate sa cumpere active ESG din Romania precum Green Group si din regiune?
„Nu comentam tranzactiile care nu sunt finalizate, iar raspunsul ar fi acelasi in cazul tranzactiilor la care lucram sau nu. Ati observat corect ca in Letonia avem un reciclator de PET, care este foarte similar, dar mai mic decat Green Group, iar ultima tranzactie pe care am anuntat-o din partea noului fond este achizitia celei mai mari companii estone de gestionare a deseurilor EKT care detine o cota de piata de aproximativ 50% in Estonia. Deci, ne plac proiectele de economie circulara, ne place reciclarea, dar vom comunica despre tranzactii concrete imediat ce acestea sunt semnate si agreate”, a raspuns Vytautas Plunksnis.
„Romania este una dintre tarile in care am inceput sa investim. Deci, Pehart este prima tranzactie in capital privat, dar avem si un portofoliu de energie regenerabila, precum si ceva paduri, asa ca, daca le adaugam pe toate, suntem un investitor strain semnificativ in Romania”, a punctat reprezentantul INVL Asset Management.
“Cred ca Romania are un potential foarte bun si cred ca modul in care investitorii straini vad tara este mult mai pozitiv decat cei la nivel local. Este un fenomen destul de ciudat, dar stii, este o tara de 20 milioane de oameni si orice industrie iei are un consum sub media europeana, deci aceasta poveste de convergenta se va intampla. Sunt si provocari, iar cel mai mare risc este geopolitic, dar este la fel si in tarile baltice. Insa suntem cu totii membri ai Uniunii Europene si ai NATO si ce avem nevoie ca sa ramanem puternici este sa investim in economiile locale pentru ca ceea ce incearca masina de propaganda sa realizeze este ca fiecare sa fie speriat si sa nu investeasca”, a subliniat reprezentantul managerului baltic de fonduri de investitii care are sub administrare active totale de circa 2 mld. Euro.
„Cred ca pentru investitorii care vor sa cumpere, piata este astazi ceva mai buna decat pentru cei care vor sa vanda. Insa tranzactii proeminente (high profile) precum Regina Maria, Profi, Pehart indica faptul ca pentru active bune intotdeauna vor fi cumparatori buni care sunt pregatiti sa accepte riscurile si care se asteapta ca proiectele noastre din Romania sa fie foarte bune pentru investitorii nostri”, a mai spus Vytautas Plunksnis, Partner & Head of Private Equity al INVL Asset Management, in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.
Supporting Partners ai MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025 sunt Sancons Capital & Investment si Vetimex Capital.
CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025
MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025: “Cu cat este mai mare finantatorul tau cu atat este mai concentrat catre acordarea de finantare sustenabila”. Anul 2026 vine pentru companii cu tinte de conformare pe taxa de carbon si pe regulamentul de defrisari. Ministerul Finantelor pregateste pentru octombrie – noiembrie o noua emisiune de obligatiuni Samurai la care asteapta o participare mai mare a investitorilor fata de tranzactia din 2024. Valul de presiuni generat la nivel international si local loveste in sectorul componentelor auto, retail, bunuri de larg consum, utilitati sau sectorul rezidential
Marius Cara, European Investment Bank Group: Ne uitam la cateva tranzactii de project finance in Romania. Cautam sa co-investim alaturi de alte institutii financiare internationale pentru ca noi nu putem sa investim mai mult de jumatate din valoarea unui proiect. EIB a intrat actionar cu o investitie de capital de 30 mil. Euro in proiectul eolian Pestera 2 de peste 500 mil. Euro al investitorului financiar Copenhagen Infrastructure Partners
Cristian Nacu, IFC: Ne uitam la tranzactii prin care sa luam direct participatii equity sau quasi equity in companii, unde putem prelua pana la maxim 20% din actiuni. Am facut deja finantari de circa 500 mil. USD si abia a trecut primul trimestru din noul an financiar, deci ne asteptam sa depasim si in acest an 2 mld. USD fonduri proprii si fonduri atrase. “Vrem sa sprijinim anumite companii de stat sa acceseze finantari comerciale de la IFC”
Diana Popescu, Ministerul Finantelor: In octombrie – noiembrie, vom avea noua emisiune de titluri Samurai pe piata japoneza, la care asteptam ca participarea investitorilor sa fie din ce in ce mai mare. Este posibil ca noua emisiune Samurai sa depaseasca emisiunea inaugurala de 200 mil. Euro de anul trecut, vom vedea care este feedback-ul investitorilor. La emisiunile de titluri Fidelis, daca se pastreaza interesul investitorilor pentru transele mai lungi, vom testa piata cu maturitati mai mari
Liviu Dobre, Agricover: Mai bine de 1,5 mld. RON din finantarile pe care le atragem vin de la institutii financiare internationale precum EBRD, IFC sau BSTDB. Piata de capital este o oportunitate pentru noi chiar si la nivel de emisiune de obligatiuni, insa asteptam momentul potrivit pentru ca astazi costurile de finantare de pe piata de capital romaneasca sunt prea ridicate pentru a putea oferi ceva competitiv catre clientii nostri. Revine Agricover cu IPO pe bursa? “Nu vedem nimic in plan apropiat. Vrem sa ne concentram pe crestere”
Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Din pachetul de finantare bancara de circa 150 mil. Euro contractat pentru Pehart, circa 125 mil. Euro reprezinta finantare sustenabila. Intregul nostru portofoliu din Romania, care mai include proiecte de energie regenerabila si paduri, este verde sau legat de sustenabilitate. Cea mai mare parte a fondului nostru de energie regenerabila este concentrat in Romania, unde avem 357 MW dintr-un portofoliu de 390 MW, iar investitiile totale depasesc 250 mil. Euro din care o mare parte va fi finantata prin debt
Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Obligatiunile sustenabile si in format verde au o pondere intre 10% si 20% intr-un fond de obligatiuni in Euro pe care il administram, dar, probabil, ca aceasta pondere va creste. Emisiunile corporative de valori mai mici sunt mai putin preferate chiar daca sunt sustenabile. Vedem un interes al clientilor catre diversificare, inclusiv diversificare internationala, in portofoliile administrate, unde expunerea pe instrumente cu venit fix a scazut in ultimii ani de la 80% catre 60%
Richard Wilkinson, CTP: Circa 7 mld. Euro, adica aproape 80% din toata baza noastra de finantare la nivel de grup, inseamna finantare verde sau cu un link ESG. Evaluarile de active din Romania vor continua sa creasca pe termen lung. “Oamenii inteleg ca diferenta de randament intre un activ din Romania si unul din Germania este prea mare, iar riscurile de lichiditate din Romania sunt exagerate”
Lacramioara Diaconu – Pintea, OX2: Pregatim vanzarea unui proiect de 300 MW in 2026, care va fi cu adevarat o tranzactie mare. Si suntem acum la momentul ofertelor neangajante pentru vanzarea unui proiect de 77 MW. Cele doua proiecte pot fi vandute impreuna sau vor fi doua tranzactii separate in functie de interesul investitorilor. Cum arata “bucataria” in care investitorul suedez in energie verde si-a pregatit vanzarea unui proiect de 99 MW pentru un pret de 200 mil. Euro si care ar putea zgudui anul viitor piata de M&A din Romania cu tranzactii de circa 3 ori mai mari
Alin Negrescu, KPMG Romania: Tendintele internationale si locale au impact negativ in sectoare precum componente auto, industria de prelucrare, retail sau sectorul rezidential. Vom vedea investitori noi si investitii in sectorul de aparare, energie verde, logistica si transporturi. Anul 2026 vine cu tinte de conformare ESG pentru companii precum CBAM si regulamentul de defrisari
Tamas Vincze, East Grain: In 2025 ne apropiem de investitii de 35 – 40 mil. Euro capital investit plus debt, din care pana la 65% inseamna tranzactii M&A. Ne uitam la tichete M&A de la 2 – 3 mil. Euro pana la 15 mil. Euro. Agricultura din Romania este masiv subcapitalizata si vedem in timp real o reasezare a capitalului. Ce este in capul listei de prioritati ale unei companii antreprenoriale
Dan Huru, MeetGeek: In zona de tech, totul este accelerat de efectul AI – rundele se inchid mai repede, produsele si bazele de clienti cresc mai repede. Produsele sunt mult mai avansate decat piata, dar piata nu este pregatita sa adopte zona AI. Am luat pana acum in total finantare de circa 3 mil. Euro de la investitori si ne dorim sa crestem de 4 – 5 ori in urmatoarele 12 luni
George Badescu, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Traim un timp al cresterilor de taxe si al repozitionarilor dupa pandemie care creeaza consumatorilor un sentiment de prudenta, o atitudine defensiva. In retail, este asteptata o crestere de 1% in 2025 vs 2024, iar investitiile vor continua, insa nu la nivelul anterior. “Ar fi o surpriza sa vedem noi tranzactii in viitorul apropiat”
