Arhive etichete: venture capital

MIS 2024 main

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 27 iunie evenimentul MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024 pentru investitori strategici, fonduri de venture capital, fonduri de private equity, asset management, fonduri de pensii, institutii financiare internationale, investitori in real estate si in infrastructura

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024

Risk takers. Return drivers. Investors.

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 27 iunie MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024, eveniment dedicat unei clase diverse de investitori de la investitori strategici, fonduri de Venture Capital, fonduri de Private Equity, asset management, fonduri de pensii, institutii financiare internationale pana la investitori in real estate si in infrastructura, precum si antreprenorilor si top managementului din companii.

 

ARGUMENT

  • Investitorii afiseaza un optimism prudent in cautarea celor mai bune oportunitati de a-si plasa banii intr-un climat dominat inca de o inflatie ridicata si costuri mai mari de imprumut, asteptand o imbunatatire a conditiilor de piata in partea a doua a anului.
  • Investitorii strategici isi adapteaza planurile de investitii la realitatea geopolitica si financiara, si sunt preocupati de impactul asupra modelelor de business venit din partea tehnologiilor disruptive precum inteligenta artificiala (AI), dar si din partea politicilor de atingere a tintelor climatice.
  • Investitorii de private equity si de venture capital redevin jucatori activi in tranzactii pe masura ce incep sa se inmulteasca numarul noilor platforme ce ajung in faza de first closing sau chiar de final cloasing, ceea ce semnaleaza ca au bani proaspeti de investit in companii. Un alt impuls din partea acestei categorii de investitori financiari dat pietei de fuziuni si achizitii (M&A) vine pe ruta tranzactiilor de exit partial sau total din portofoliile fondurilor a caror durata de viata se apropie de final. 
  • Investitorii LP asteapta randamente IRR (rentabilitatea interna a investitiei) de pe urma noilor exituri care sa ii incurajeze sa plaseze bani proaspeti in platformele de investitii cu capital privat intr-un moment in care multe procese de fundraising inca sunt in derulare.
  • Pietele de capital sunt inca prudente la tranzactii noi, dar chiar daca sunt selectivi, investitorii institutionali au aratat in ultimul an incredere in IPO-urile care merg, de exemplu, pe teza investitiilor verzi sau de energie verde, cu masa critica suficienta la nivel operational si cu ritm de crestere anuala mare.
  • Institutiile financiare internationale (IFI) cu rol de dezvoltare demonstreaza ca au un apetit de finantare in crestere pe pietele emergente si sustin o gama larga de tranzactii de la recapitalizarea de banci si companii cu rol major in economie pana la investitii directe de capital si co-investitii in platforme de investitii regionale, dar si cu alte forme de sprijin precum garantii care insotesc contractarea de noi finantari sau extinderea unor instrumente financiare precum venture debt sau tranzactii de transfer sintetic a riscurilor semnificative.
  • Tematica ESG se extinde rapid in ecosistemul investitorilor institutionali, unde sunt tot mai vizibile plasarile de bani in vehicule de investitii ce au tinte climatice clare in strategia lor de investitii, ceea ce transmite mai departe pe lant presiunea asupra politicilor companiilor de portofoliu.
  • Piata imobiliara a inregistrat la nivel regional un recul semnificativ in primul trimestru, cu o lichiditate afectata pe de o parte de costul mai mare al finantarilor. Pe de alta parte, acest upper hand al cumparatorilor indeamna tot mai multi proprietari de portofolii real estate sa se concentreze pe eficienta operationala si securizarea veniturilor. Este unul dintre sectoarele ce resimte din plin diferentele de asteptari dintre vanzatori si cumparatori privind evaluarea activelor in tranzactii.
  • Sectorul investitorilor in infrastructura este cotat insa cu o perspectiva diferita. Aici au avut loc tranzactii mari, o dovada fiind achizitile la scara mare realizate de catre investitori majori, inclusiv cea realizata de catre Blackrock, cel mai mare administrator de active din lume. In infrastructura este dominanta nevoia mare de investitii, iar resursele guvernamentale limitate lasa mult teren de desfasurare capitalului privat. Astfel, investitorul global Macquarie, proprietarul distributiei de electricitate Oltenia care tocmai a vandut furnizorul de energie CEZ Vanzare, a reusit sa inchida la inceputul anului 2024 cel mai mare fond specializat de investitii in infrastructura dedicat pentru Europa, cu un capital de 8 mld. Euro, ceea ce indica un interes masiv al investitorilor globali pentru active cu un profil defensiv mult mai bine conturat la provocarile din contextul global actual. Tinta noului fond este un IRR de low double digit, ceea ce s-ar traduce ca o rata interna de rentabilitate situata intr-un interval de la 10% pana undeva in jurul a 30%.

 

  • FORMAT editie ONLINE
  • AUDIENTA – TARGET fondatori si executivi de companii, investitori strategici, manageri de fonduri de Venture Capital, manageri de fonduri de Private Equity, investitori institutionali locali, asset management, investitori in real estate, investitori in infrastructura, consultanti
  • CATEGORIE DE INTERESE investitii, strategie corporate, antreprenoriat, piete de capital, venture capital, private equity, real estate, infrastructura
  • DATA 27.06.2024

 

 

PARTENERI

raiffeisen logo baza 300

 

 

 

 

 

 

 

 

Profil speakeri

  • Lideri in afaceri
  • Decision makers
  • Fonduri de venture capital
  • Fonduri de private equity
  • Investitori institutionali locali
  • Institutii financiare internationale
  • Investitori strategici
  • Asset management
  • Real Estate
  • Consultanti

 

Principalele topicuri

  • Ce investitii ofera cele mai bune randamente pentru investitori in mediul actual
  • La ce IRR se raporteaza acum exiturile din Venture Capital si Private Equity
  • In ce fel de oportunitati investesc acum investitorii de pe pietele de capital
  • Care sunt segmentele care atrag cel mai puternic interes pentru investitorii in real estate
  • Ce planuri au investitorii in infrastructura
  • Ce tinte si-au propus sa atinga investitorii strategici in contextul actual de piata
  • Ce randamente ofera principalele clase de active
  • Ce oportunitati sunt pe radarul investitorilor
  • Cum isi administreaza banii managerii de portofolii in industria de asset management
  • Care sunt directiile de finantare la care se uita institutiile financiare internationale de dezvoltare

 

De ce sa participi

  • Fii conectat la deciziile si tendintele care modeleaza comportamentul investitorilor
  • Afla cine cumpara si de unde se fac exituri
  • Afla ce se intampla cu randamentele de pe piata imobiliara
  • Cine finanteaza si ce, de unde vin bani proaspeti in piata
  • Urmareste oportunitatile de investitii care apar pe piata

Cei interesati sa participe sau sa fie parteneri ai evenimentului MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024 sunt invitați să ne contacteze la office@mirsanu.ro.

Accesul la eveniment se face pe baza de invitatie sau pe baza unei taxe de acces la eveniment.

 

Despre MIRSANU.RO

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este primul produs media românesc de ştiri, analize, interviuri şi opinii dedicat exclusiv tranzacțiilor și profesioniștilor din acest domeniu. Oferă informații pe trei direcții principale – fuziuni și achiziții (M & A), finanțări și tranzacții pe piața de capital.

MIRSANU.RO este un produs media de tip B2B (BUSINESS TO BUSINESS) care se adresează executivilor, antreprenorilor, proprietarilor de afaceri, investitorilor și finanțatorilor, respectiv un produs B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) prin informațiile care vizează activitatea comunității de profesioniști de pe piața de fuziuni și achiziții (M&A), a tranzacțiilor în ansamblul lor, comunitate formată din administratori de fonduri de investiții, avocați, bancheri de investiții, bancheri, consultanți de strategie, auditori, respectiv alți furnizori de servicii profesionale dedicate tranzacțiilor.

Cristian Munteanu (centru) -  Managing Partner, Florin Visa (dreapta) si Dan Calugareanu - Partenerii fondului de VC Early Game Ventures II

Early Game Ventures: La noul fond de venture capital de 60 mil. Euro pe care l-am lansat pentru Romania si regiune, niciun investitor nu are peste 10% din fond cu exceptia EIF. Romania va domina in 5 ani piata de VC din Europa Centrala si de Est, iar faptul ca aici nu a fost o puzderie de fonduri ca in Polonia va avea un impact pozitiv asupra profitabilitatii acestei clase de active

Managerul de capital de risc Early Game Ventures a lansat oficial pe 9 mai 2024 al doilea sau fond de venture de capital, ce are la dispozitie 60 mil. Euro pentru a-i plasa in start-up-uri de tehnologie din Romania si de pe pietele de externe, cu focus pe Europa Centrala si de Est, potrivit informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Primul closing al EGV II l-am facut pe 25 aprilie 2024, iar primele investitii le vom anunta in foarte scurt timp. Avem termsheet-uri (document cu termeni ai tranzactiei – n.r.) semnate deja. Foarte important, pregatim deja closing-ul final la dimensiunea tinta a fondului de 60 mil. euro si il vom anunta si pe acesta in curand. Este o performanta faptul ca reusim intr-un timp atat de scurt, au trecut doar doua luni de la aprobarea in board-ul EIF, sa lansam noul fond si sa atingem deja tinta de 60 mil. euro.“, a declarat Cristian Munteanu, Fondator si Managing Partner al Early Game Ventures.

“Am inceput primele discutii pentru noul fond Early Game la jumatatea anului 2022“, a precizat acesta pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

EGV II si-a propus construirea unui portofoliu de 25 – 30 de companii, urmarind tichete de investitie incepand de la 200.000 Euro pana la 6 mil. Euro sau chiar dincolo de un astfel de prag, lucru posibil datorita marimii noului fond de VC, a carui dimensiune depaseste dublul primului fond, ridicat cu un capital de 28 mil. Euro in 2018.

Noul fond de VC este agnostic in ceea ce priveste domeniile vizate, insa reprezentantii Early Game Ventures se concentreaza la constructia de portofoliu asupra catorva verticale de afaceri printre care securitate cibernetica, developer tools, enterprise software continuand astfel teza de investitii a primului sau fond, potrivit lui Dan Calugareanu, Partener atat in echipa de management a primului fond de VC, cat si a noului fond. Ca si alocare geografica, managerii EGV afirma ca intentioneaza sa plaseze doua treimi in firme fondate in Romania, respectiv circa o treime in companii fondate pe alte piete.

“Avem un term sheet cu o companie din Polonia“, a punctat Dan Calugareanu.

EGV II beneficiaza de o investitie de 30 mil. Euro din partea Recovery Equity Fund, administrat de catre European Investment Fund si finantat prin PNRR in cadrul Next generation EU, a precizat Cristian Munteanu, care explica faptul ca ponderea EIF in capitalul noului fond este de 50% fata de circa 66% la primul fond, care, practic, a fost ridicat in jurul unui program al Fondului European de Investitii (EIF).

In EGV II au investit atat investitori LP (limited partners – lb.eng.) din primul fond, cat si investitori noi, atat investitori institutionali, cat si persoane fizice.

“Abordarea noastra a fost sa urmam practica de la nivel international, care stabileste limite minime si maxime in functie de tipul de investitor, acestea sunt diferite pentru un «fund of funds» (fond de fonduri – n.r.) in comparatie cu un family office de exemplu. Suntem multumiti de rezultat, avem un mix bun de investitori din clase diferite si in afara de contributia din REF (PNRR), nu exista investitori care sa aiba un procent de peste 10% din fond“, a precizat pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO Florin Visa, noul partener al Early Game Ventures cooptat in echipa de conducere al noului fond de VC.

Early Game Ventures, unul dintre cei mai importanti manageri de capital de risc din Romania, a atras de la intrarea sa pe piata in 2018 investitori precum dezvoltatorul imobiliar de talie regionala Globalworth, care a semnat anterior un angajament de investitii de 2 mil. Euro pentru primul fond – EGV I, dar si alte profile inclusiv antreprenori si investitori locali precum Calin Lupsan, Leonard Leca sau Walid Abboud, unul dintre vanzatorii grupului A&D Pharma catre fondul de investitii Penta Investments, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Suntem recunoscatori tuturor investitorilor care au crezut in noi si care au ales sa ni se alature in continuarea misiunii de a gasi si investi in cele mai bune startupuri tech din Romania si CEE. Este o confirmare importanta a muncii noastre faptul ca, intr-un context economic dificil, am reusit sa atragem finantarea privata necesara si ca, in foarte scurt timp, vom semna si closing-ul final, la dimensiunea de 60 milioane de euro. Nu mulți manageri se pot lauda cu fonduri de VC supra-subscrise in aceasta perioada. Multumim, de asemenea, tuturor investitorilor din Fondul I care ne-au sprijinit inca din 2018 in acest proces. Suntem convinsi ca, in urmatorii 5 ani, vom reusi sa identificam si sa acceleram dezvoltarea celor mai promitatoare companii tehnologice din regiune”, a declarat Cristian Munteanu, Managing Partner al EGV.

In ultimele luni, echipa EGV II a derulat o campanie intensiva de identificare a unor tinere companii tehnologice cu potential, urmand a anunta in curand primele investitii din acest nou fond.

Pe langa majorarea tichetelor de investitii la fondul EGV II comparativ cu primul fond, se va majora si pachetul de actiuni vizat pentru preluare in noile start-up-uri.

“Daca la primul fond, vizam pachete de pana la 10% in companii, vom merge catre pachete de 15 – 20% din companii cu noul fond de VC”, a punctat Cristian Munteanu.

Fondul EGV II are ca tinta start-up-uri la inceput de drum, strategia sa de investitii fiind „lead early”, avand ca obiectiv de a fi primul investitor institutional intr-un start-up.

In ceea ce priveste strategia de exit, managerii EGV iau in considerare numai exituri totale la companiile din portofoliu, excluzand exituri partiale.

 

EGV I merge pe doua directii, exit si follow on

Odata cu lansarea noului fond de VC, EGV II, managerul de capital de risc este activ din acest moment pe piata cu doua fonduri de profil, cu diferenta ca primul fond este concentrat preponderent pe exituri, in timp ce noul fond pe achizitii de participatii in start-up-uri noi.

“Pana acum, din cele 4 exituri pe care le-am finalizat din portofoliul primului fond, avem o rata interna de rentabilitate (IRR) de 45%. La inceputul lunii aprilie, am anuntat cel de-al patrulea exit din EGV I, dupa ce PDQ, companie americana de management pentru activele software a achizitionat CODA Intelligence, companie specializată in soluții de cybersecurity si una dintre primele investitii ale Early Game.”, a precizat Cristian Munteanu.

Primul fond EGV a investit in 28 de companii de tehnologie din Romania si mai are inca spatiu pentru alte investitii.

“EGV Fund I a avut o strategie agresiva de investitii, care presupune o rezerva relativ limitata pentru investitii de follow on. Dar fondul mai are rezerve de capital la dispozitie.”, a explicat Cristian Munteanu.

Potrivit acestuia, odata cu incheierea perioadei de investitii a unui fond, toate sumele colectate din vanzarea companiilor din portofoliu sau eventuale dividende platite de acestea sunt distribuite investitorilor.

“Pana in prezent, fondul a distribuit deja capital investitorilor si va continua sa o faca in functie de oportunitati si de strategia fondului”, a mai spus reprezentantul EGV.

Intrebat daca sunt start-up-uri in care regreta ca EGV nu a investit pana acum si care au avut ulterior o crestere atractiva pentru investitori, Cristian Munteanu a spus ca a fost vorba de 1 – 2 astfel de companii din Romania.

In ce nise de piata in care opereaza start-up-uri investibile au fost cele mai rapide rate de crestere a evaluarii companiei?

“Nu exista o regula in aceasta privinta. Avem, spre exemplu, companii din zona de enterprise software, cum este Druid, care isi dubleaza veniturile la fiecare 6 luni. Druid a depasit deja 13 mil. Euro in venituri anuale. MeetGeek.ai, un alt exemplu din zona B2B, creste cu 35% luna de luna. Dar avem, de asemenea, si companii din zona B2C care isi dubleaza veniturile la fiecare 3 luni. Ceea ce conteaza cu adevarat este ca startup-ul sa ofere un produs sau un serviciu care livreaza valoare clientilor sai; asta genereaza crestere, scalabilitate si, in cele din urma, profituri.”, sustine fondatorul EGV.

Potrivit acestuia, recrutarea este una dintre problemele startup-urilor care au ridicat runde de investitii, mai ales ca schemele de stimulare de genul ESOP (Employee Stock Option Plan – optiune prin care angajatii pot primi actiuni ale companiei, n.r.) nu sunt inca suficient cunoscute. O alta problema recurenta este accesul pe pietele externe, cu tot ce presupune asta, de la comunicare si marketing pana la aspecte legale si de compliance (conformitate).

 

Piata de VC din Romania vs Europa Centrala si de Est

“Romania este inca un «buyer’s market» (o piata a cumparatorului – n.r.) cand vine vorba despre venture capital. Cu alte cuvinte, sunt inca prea putini investitori activi pe aceasta piata. Nu exista concurenta intre tipurile de investitori. Investitorii angels nu concureaza cu VC-urile, spre exemplu, dar as putea spune ca, in curand, vom incepe sa vedem VC-uri din regiune devenind mai active in Romania, iar asta va declansa o oarecare competitie. Avantajul va fi de partea celor care cunosc cu adevarat piata locala, care au networking relevant aici si care au speed to market (care isi vor putea plasa rapid banii in companii scalabile – n.r.)”, afirma Cristian Munteanu de la EGV.

Pe o piata in care sunt active mult mai putine fonduri VC comparativ cu nevoia de capital a fondatorilor de start-up-uri, EGV nu vizeaza o competitie directa cu alte VC-uri pentru a plasa o investitie intr-o companie.

“Romania a plecat la drum cu un handicap fata de tarile din regiune. Bulgaria, spre exemplu, are 6-7 ani in fata noastra. Polonia, mai mult. Dar Romania a recuperat mult din acest handicap si deja se impune ca un lider in regiune. Mai dati-ne 5 ani si veti vedea ca Romania va domina industria de VC in CEE. Sunt anii de care au nevoie startup-urile din portofoliul nostru ca sa se maturizeze si sa confirme.”, sustine fondatorul EGV.

Potrivit acestuia, in tmp ce in Romania sunt active numai cateva fonduri VC locale, in Polonia sunt circa 80 de fonduri VC.

“Faptul ca in Romania nu a existat o puzderie de VC-uri ca in Polonia, a fost unul pozitiv. In VC in Romania exista respectul pentru ban, atat pentru cel public cat si pentru cel privat, si asta va avea un impact pozitiv in profitabilitatea asset class-ului (clasei de active – n.r.)”, este de parere Cristian Munteanu.

“Ecosistemul local este unul foarte tanar. Nu sunt sigur ca solutia este crearea tuturor tipurilor de fonduri de investitii inca de la momentul zero, intr-o piata care nu are profunzime. In timp vor aparea si in Romania fonduri de nisa, fonduri de venture debt, fonduri de hardware, de transfer tehnologic si alte tipuri de VC-uri. Dar astazi, indraznesc sa spun, este prea devreme pentru asa ceva.”, a adaugat acesta.

Investitia cu riscul specific unui VC in sectoare cu crestere rapida aduce randamente cu mult mai mari fata de alte clase de active sau oportunitati de investitii, sustine reprezentantul Early Game Ventures.

“Venture capital-ul asigura lichiditate pentru industria tech, singura capabila „sa intoarca” de 10.000 de ori o investitie.”,  a punctat Cristian Munteanu.

Varsta industriei VC din Romania este de circa 6 ani daca avem in vedere ca prima generatie de fonduri locale de profil precum Early Game Ventures si GapMinder a aparut in 2018. In 2024, piata locala de VC este asteptata sa devina mult mai activa atat in ceea ce priveste tranzactiile de exit care vizeaza start-up-uri din portofoliile fondurilor VC ridicate acum 5 – 6 ani, dar si proaspete achizitii ale noilor platforme de investitii precum EGV II sau GapMinder II.

EBRD si IFC aloca 50 mil. USD pentru noul fond de venture capital pe care Earlybird, pionierul investitiilor in UiPath, il ridica pentru investitii in Europa de Est si Turcia. Digital East Fund III are o capitalizare – tinta de peste 220 mil. USD

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD) si International Finance Corporation (IFC) intentioneaza sa aloce fiecare cate 25 mil. USD in noul fond de venture capital pe care Earlybird il ridica pentru noi investitii in Turcia si Europa Centrala si de Sud – Est, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Digital East Fund III are o capitalizare – tinta de 220 pana la 250 mil. USD.

IFC are in plan sa aloce un capital de pana la 25 mil. USD pentru noul fond de venture capital al Earlybird, care  anterior a investit in companii de tehnologie infiintate in Romania precum UIPath sau, mai recent, FintechOS.

De asemenea, IFC intentioneaza sa sustina tranzactiile noului fond de venture capital al Earlybird cu un capital suplimentar printr-o co-investitie de 15 mil. USD.

In plus, IFC este pregatit sa sprijne inclusiv nonfinanciar noul fond al Earlybird pentru regiune in calitatea sa de investitor institutional global, oferindu-si expertiza si reteaua sa in ceea ce priveste tehnologiile early – stage din pietele emergente.

La randul sau, EBRD, un alt investitor – ancora pentru fondurile cu capital privat, a aprobat pe 10 noiembrie 2023 un angajament de a investi capital de pana la 25 mil. USD in Digital East Fund III, care sa permita astfel inchiderea cu succes a noului fond administrat de catre Earlybird.

Dan Lupu, Partner Earlybird, a decis la inceputul lunii iunie 2023 sa ramana exclusiv in echipa Earlybird care administreaza fondurile de venture capital regionale existente, Digital East Fund I si Digital East Fund II, fara sa faca parte si din echipa care organizeaza strangerea capitalului de la investitori pentru Digital East Fund III (DEF 3), conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Earlybird a strans pana acum pentru regiunea Europei de Est primul fond dedicat in 2014 cu un capital de 150 mil. USD, din care a investit printre altele in UiPath, de unde a obtinut unul dintre cele mai mari randamente din istoria fondurilor VC ca urmare a IPO-ului start-upului din Romania pe bursa americana Nasdaq.

“Cred ca multiplul (investitiei – n.r.) la UiPath e nerelevant, este un outlier care e greu sa fie replicat. Succesul UiPath ne-a pus in situatia in care fondul nostru este unul dintre cele mai performante fonduri din VC, probabil cel mai performant fond de VC din Europa din toate timpurile“, a declarat Dan Lupu, Partener al Earlybird, la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2021, eveniment organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO, unde estima ca randamentul fondului Earlybird care a investit in UiPath  “este peste 15 x“.

Ulterior, in 2019, Earlybird a intrat in regiune si cu al doilea sau fond, Digital East Fund II (DEF 2), cu un capital de 200 mil. Euro.

IFC si EBRD au investit si in fondurile regionale existente DEF 1 si DEF 2 ale Earlybird. Astfel, IFC a aprobat in 2013 o investitie de capital de 25 mil. USD in DEF 1, iar in 2019 a aprobat un angajament de capital de 15 mil. USD in DEF 2.

EBRD a decis in 2013 sa investeasca pana la 35 mil. USD in fondul de venture capital DEF 1, iar in 2019 a aprobat o investitie de capital de pana la 30 mil. Euro in fondul de venture capital DEF 2.

 

IFC investeste pana la 15 mil. euro in noul fond de venture capital de peste 100 mil. euro al polonezilor de la Inovo

International Finance Corporation (IFC) va discuta pe 30 aprilie 2023 o investitie de capital de pana la 15 mil. euro in noul fond de capital de risc ridicat de catre polonezii de la Inovo, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Banii ce vor fi alocati de catre institutia financiara internationala vor merge catre Inovo Fund III SCSp, fond de venture capital cu o capitalizare – tinta de 105 mil. euro.

Noul fond de capital de risc Inovo III va investi banii astfel stransi de la investitori in start-up-uri si companii de tehnologie din Polonia si pietele Europei Centrale si de Est, inclusiv Romania.

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD a aprobat deja pe 14 decembrie 2022 o investitie de pana la 10 mil. euro in fondul Inovo III. De asemenea, Fondul European de Investitii (EIF), parte a grupului Bancii Europene de Investitii, se numara printre investitorii – ancora in Inovo III, ca si in multe alte fonduri de capital de risc sau de private equity care investesc pe pietele din Europa.

Ca si strategie de investitii, Inovo investeste in primul sau tichet, de regula, intre 0,5 si 4 mill. euro intr-o companie. Investitiile intr-o companie de portofoliu pot ajunge pana la 10 mil. euro. Inovo prefera investitiile in faza Seed a companiilor, insa abordeaza si tichete de tipul Pre-Seed sau Serie A.

Piata geografica la care se uita Inovo pentru investitii in regiune cuprinde Ucraina, Polonia, Romania, Cehia, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Slovacia, Croatia, Bosnia si Herzegovina, Albania, Lituania, Macedonia de Nord, Slovenia, Letonia, Kosovo, Estonia si Muntenegru.

Din portofoliul de companii Inovo pana acum 6 companii au depasit pragul de evaluare de 100 mil. euro, sustin reprezentantii Inovo. Pana acum, Inovo a investit in mai multe companii de tehnologie, retail, industria cosmetica, servicii medicale, energie, logistica sau alte sectoare, printre investitiile sale de portofoliu numarandu-se nume precum Archbee, Booksy, Packhelp sau Preply.

Fostul sef de strategie al UiPath a intrat ca Venture Partner la White Star Capital, o platforma globala de investitii in tehnologie care administreaza active de peste 1 mld. USD

Vargha Moayed, ex-Chief Strategy Officer la UiPath, a anuntat pe 17 iulie 2022 ca a fost cooptat pe pozitia de Venture Partner la White Star Capital, o platforma globala de investitii in tehnologie care administreaza active de peste 1 mld. USD.

White Star Capital este un manager tanar de fonduri de venture capital, care are in portofoliu 66 de companii, din care 5 care au statut de unicorn (companii a caror valoare depaseste pragul de 1 mld. USD) – Tier Mobility, Clark Insurance, Asia Innovations Group Limited, Dollar Shave Club si Freshly, potrivit datelor unui bilant de activitate pentru 2021 facut public.

White Star Capital administreaza fondurile White Star Capital III – cu un capital de investitii de 360 mil. USD, Digital Asset Fund – cu un capital de 50 mil. USD strans de la investitori, iar in aprilie 2022 a anuntat prima inchidere a noului sau fond Digital Asset Fund II – care are o capitalizare – tinta de 120 mil. USD si care va investi in tichete de 1 – 7 mil. USD in retele crypto si blockchain.

White Star Capital are o acoperire globala prin reteaua sa de birouri din New York, Paris, Londra, Montreal, Toronto, Singapore, Hong Kong si Guernsey.

Industria de venture capital a ajuns in 2021 la o efervescenta fara precedent, cresterea numarului de unicorni din SUA si Europa alimentand puternic interesul investitorilor pentru ridicarea de noi fonduri care se adreseaza investitiilor in tehnologie.

Vargha Moayed a fost in perioada martie 2018 – martie 2022 Chief Strategy Officer pentru Uipath, unde a lucrat direct cu CEO-ul si unul dintre fondatorii companiei – romanul Daniel Dines, Uipath fiind listata din 2021 pe bursa de la New York unde a intrat initial cu o capitalizare de circa 40 mld. USD. Anterior, Moayed a fost Partner Advisory Leader la EY Romania in perioada 2015 – 2018.

Vargha Moayed este din 2019 membru in board-ul Agricover, unul dintre cei mai puternici jucatori privati din sectorul agricol din Romania.

Compania românească de tehnologie UiPath atrage o rundă de finanțare de 30 mil. Dolari de la fondul de investiții american Accel și de la Earlybird, Credo Ventures și Seedcamp

UiPath este o companie românească cu sediul în Statele Unite și birouri în șase țări, specializată în dezvoltarea și vânzarea tehnologiei de automatizare software a proceselor de lucru din mediul office. Roboții software UiPath sunt programați să preia munca de tipul copy-paste a angajaților, eliberându-i de sarcinile tranzacțional repetitive care îi solicită inutil.

UiPath a primit la începutul anului 2017 recunoașterea oficială de lider global al industriei RPA și obține acum o investiție de 30 de milioane de dolari care va ajuta compania să continue dezvoltarea în baza creșterii de 600% pe care a înregistrat-o în 2016.

Finanțarea reprezintă o performanță unică în mediul start-up românesc și vine de la Accel Partners, fond de investiții de prim rang, aceiași care au făcut primele investiții în companii mamut precum Facebook, Dropbox și Spotify. Alături de Accel, mai participă la finanțare investitorii Earlybird Venture Capital, Credo Ventures și Seedcamp.

UiPath se va folosi de acest fond de sprijin pentru a angaja cei mai buni ingineri software și oameni de business, propunându-și să dubleze efortul de dezvoltare a caracteristicilor cognitive de tip uman în tehnologia produsului său “enterprise”.

Cu două versiuni majore lansate anual, produsul UiPath are în spate o echipă de programatori români de cea mai bună pregătire, tineri acordați la inovație care modelează în planul de dezvoltare al tehnologiei UiPath proprietăți emergente din sfera ‘machine learning’ și inteligență artificială.

Cristian Dincă, fondatorul și proprietarul afacerii DCS Plus. Sursă foto: DCS Plus.

Un fond cu capital de risc administrat de germanii de la Earlybird preia un pachet minoritar în afacerea DCS Plus, dezvoltată de antreprenorul IT Cristian Dincă. ”Banii atrași de la investitor ne vor ajuta să ne extindem la nivel global portofoliul de produse și să ne dezvoltăm pe piața IMM-urilor și a aplicațiilor mobile”. Povestea afacerii pornite de la zero de un student la Politehnică care a ajuns la o talie globală în nișa softurilor pentru industria turistică

Fondul de investiții cu capital de risc Digital East Fund, administrat de firma germană Earlybird, a preluat un pachet minoritar de acțiuni în furnizorul de software din industria turistică DCS Plus, afacere dezvoltată și deținută de către antreprenorul Cristian Dincă. Earlybird este la a doua investiție pe piața românească după platforma de servicii HR Tjobs.

”Discuțiile au început în 2014 și au ajuns într-o fază avansată în vară, iar tranzacția a avut closing-ul (închiderea – n.r.) în luna februarie”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Dan Lupu, partener Earlybird Venture Capital. Părțile nu au dorit să facă publică mărimea pachetului minoritar preluat și nici valoarea tranzacției.

Digital East Fund, fondul administrat de Earlybird cu o capitalizare actuală de peste 130 mil. dolari cu țintă de finalizare la 150 mil. dolari, a realizat investiția în afacerea DCS Plus printr-o majorare de capital. Investiția fondului într-o companie – țintă pleacă de la 100.000 euro în cazul unei firme tinere și poate ajunge până la 15% din capitalizarea fondului, ceea ce înseamnă până aproape de 20 mil. euro.

”Banii atrași de la investitor vor fi investiți în extinderea și diversificarea portofoliului nostru de produse și intenționăm să ne dezvoltăm pe piața IMM-urilor și a aplicațiilor mobile, produse pe care le licențiem”, a explicat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Cristian Dincă, proprietarul DCS Plus.

Runda de investiții a Earlybird va susține astfel planurile DCS Plus de a lansa în câteva luni versiuni in cloud ale produselor sale de mid – back office, de rezervare și de administrare, precum și soluții mobile care se vor integra cu infrastructura de software a clienților deja existentă.

Povestea afacerii DCS Plus

Cristian Dincă a fondat compania în 2002 pe când era încă student la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnicii din București. Fostul olimpic național la informatică și chimie și-a înființat firma în orașul natal, Slatina.

”Aveam 20 de ani când am înființat compania, eram student și voiam să muncesc pe perioada vacanței de vară și trebuia să facturez serviciile”. Numele antreprenorului originar din Slatina se regăsește în inițialele cu care începe numele firmei, DCS Fast Link SRL.

”Primul meu client a fost Romedil 95 Construct. Îmi aduc aminte că le-am făcut un site, le-am cablat sediul și le-am dezvoltat o aplicație în Linux. În 2004, am început lucrul cu softul de administrare afaceri TINA care se adresa industriei turistice, iar din 2007 activitatea noastră s-a îndreptat numai spre acest sector. Față de alte companii de profil, noi am optat pentru soluții IT de administrare web – based”, explică omul de afaceri.

Acesta spune că primul angajat l-a avut în 2003, apoi în 2004 echipa a ajuns la 4 angajați, apoi în 2007 la 9 angajați, iar în 2010 la 12 angajați. Compania a avut un ritm de creștere anual de două cifre și a ajuns după 13 ani la momentul intrării în acționariat a unui investitor financiar.

”Am crescut afacerea reinvestind profitul firmei în fiecare an, fără să apelăm la credite bancare sau alte resurse externe. Am avut o marjă suficientă cât să ne dezvoltăm cu banii pe care îi generam. În 2006, am încheiat un contract pentru distribuție la nivel local cu rețeaua internațională Amadeus, cu care apoi am extins parteneriatul și pe piețele externe din regiune în 2007, ceea ce ne-a adus un salt al afacerii și trecerea de la piața internă la cea internațională”, adaugă directorul general executiv al firmei.

Un alt partener important în extinderea acoperirii la nivel internațional este rețeaua de birouri Lufthansa City Center, care are în portofoliu serviciile a peste 600 de agenții de turism din întreaga lume.

Printre clienții DCS Plus se numără de la agenții de turism online și offline, din țară și din străinătate, până la organizatori de evenimente în industria turistică. Astfel, din portofoliul de clienți locali fac parte nume precum Eximtur, Happy Tour, J’Info Tours sau Paravion.

”Componenta locală în afacerea noastră se situează sub 50%. Creșterea companiei vine din piețele internaționale. Suntem prezenți în 42 de piețe din întreaga lume și lucrăm cu companii mari, de aceea vrem să ne concentrăm și pe configurarea de produse și servicii pentru IMM-uri. De asemenea, vrem să diversificăm portofoliul nostru care acum cuprinde patru produse. Avem clienți care ne cer să le acoperim și alte zone de servicii”, afirmă fondatorul DCS Plus.

DCS Fast Link SRL a trecut în 2014 pragul de un milion de euro, înregistrând o cifră de afaceri de 1,4 mil. euro, un profit de circa 217.000 euro la o echipă de 38 angajați. În 2013, firma raporta o cifră de afaceri de 3,6 mil. lei (0,8 mil. euro, calculat la cursul mediu anual), un profit net de circa 33.000 de euro și 22 de angajați.

Afacerea aflată acum în plină dezvoltare se remodelează pentru a captura cât mai bine potențialul de creștere, fiind organizate noi entități. Astfel, la începutul acestui an, pe fondul tranzacției derulate cu Earlybird, a fost înființată DCS Travel Technologies BV. În ianuarie 2014, a fost înregistrată și DCS Plus BPO SRL, companie ce are ca obiect servicii de optimizare a proceselor de afaceri pentru firmele din sectorul turistic, printre care agenții de turism și tour operatori. De asemenea, în Franța activează DCS Plus Technologies.

Până acum, antreprenori precum Florin Talpeș, fondatorul Bitdefender, sau Radu Georgescu, care a vândut deja mai multe afaceri către jucători străini de talie mare, au câștigat notorietate pe plan internațional ca urmare a exportului de software.

Cine este investitorul financiar în afacerea DCS

Earlybird a ridicat din 1997 până acum cinci fonduri de investiții, având sub administrare capitaluri de peste 700 mil. euro și a realizat 111 investiții în companii din diferite sectoare economice. Fondul Digital East Fund, specializat în tehnologie și servicii pe bază de platforme tehnologice și ridicat de Earlybird în decembrie 2013, a ajuns la 6 investiții în portofoliu, din care 2 în România – Tjobs și DCS Plus, una în Bulgaria și 3 în Turcia. Printre investitorii în fond se află mari investitori instituționali precum International Finance Corporation din grupul Băncii Mondiale, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Fondul European de Investiții din grupul Băncii Europene de Investiții, precum și alte categorii de investitori privați.

”Prima fază de investiții într-o afacere se întinde până la cinci ani, după care poate urma încă o perioadă de până la cinci ani, la care se poate adăuga o extensie a ciclului investițional de încă doi ani. Și în cazul DCS Plus, am investit acum și este posibil să mai investim. Țintele noastre sunt companii cu potențial de acoperire globală sau cu un profil minim la nivel regional”, explică Dan Lupu filosofia fondului care caută să-și plaseze banii în afaceri din Europa Centrală și de Est și Turcia.

Dan Lupu a intrat în echipa Earlybird în mai 2012, după ce anterior ocupase poziția de director de investiții al Intel Capital unde a lucrat începând din 2007. La Intel Capital, Dan Lupu a fost responsabil de investițiile de pe piețele din Europa de Sud – Est, inclusiv România – perioadă în care Intel avea în portofoliu singura investiție în România, compania de IT Siveco. Acesta a absolvit Universitatea Politehnică București și are o diplomă MBA a școlii de afaceri IESE din Barcelona. Și-a început cariera ca analist la firma de brokeraj Global Valori Mobiliare și a lucrat apoi timp de patru ani pentru SigmaBleyzer, firmă de investiții activă și în România.

Sectorul IT este unul dintre cele mai atractive domenii de investiții, datorită ratelor de creștere anuale de două cifre și a marjelor stabile de câștig, dar și a potențialului de dezvoltare pe diferite nișe ale pieței de profil.

Într-un peisaj în care băncile se confruntă cu scoaterea de credite neperformante de pe bilanțuri, iar creditele sunt greu accesibile pentru firmele care au nevoie de capital de dezvoltare, canalele alternative de finanțare pentru antreprenori sunt investitorii cu apetit de risc precum fondurile de investiții, iar în alte cazuri emisiunile de obligațiuni ori listările pe bursă, care cer însă îndeplinirea anumitor condiții.

Astfel, interesul fondurilor de investiții și al investitorilor strategici a ținut capul de afiș pe piața de fuziuni și achiziții din România din 2014 cu tranzacții precum preluarea Star Storage de către unul din fondurile de investiții administrate de Axxess Capital, achiziția unui pachet minoritar la RBC de către fondul de investiții Oresa Ventures sau achiziția LiveRail de către Facebook, tranzacție estimată la o jumătate de miliard de dolari, ori preluarea UberVU de către HootSuite.