Arhive etichete: vânzare

fp PORTOFOLIU TRANZACTII VANZARE main

Fondul Proprietatea a angajat băncile de investiții Citi și UBS pentru a analiza variantele de vânzare a pachetului de 19,9% din Hidroelectrica, evaluat la circa 745 mil. Euro. În ultimele două luni, FP a ridicat miza tranzacțiilor de vânzare a companiilor nelistate din portofoliu la 59,3% din activul total, estimat la aproximativ 1,4 mld. Euro

Lasă un răspuns

 

Fondul Proprietatea a anunțat, în această seară, că a angajat consultanți financiari pe bancherii de investiții de la Citi și UBS pentru a analiza strategic opțiunile sale privind pachetul de 19,94% din Hidroelectrica, evaluat la circa 745,7 mil. Euro la 30 iunie.

Anunțul FP vine în contextul în care fondul de investiții a cerut în mod repetat listarea producătorului de energie, cel mai valoros activ din portofoliul statului român. Și pentru FP, acționar minoritar, pachetul deținut la Hidroelectrica este cel mai valoros, având o pondere de 31% din activul total al fondului la 30 iunie.

“Analiza noastră este în fază preliminară și nu există un calendar definit în ceea ce privește luarea unei decizii. Anunțuri ulterioare vor fi făcute la momentul la care va fi necesar”, au precizat reprezentanții FP.

În ultimele două luni, anunțurile FP au conturat tranzacții de vânzare pentru aproximativ 59% din activul total, dacă punem la socoteală și Hidroelectrica, ceea ce ar duce miza acestor exituri undeva spre 1,4 mld. Euro.

Ithuba Capital a a consiliat FP la vânzarea pachetelor din filialele Electrica, pentru care a fost anunțat în luna iulie un acord în valoare de circa 165 mil.euro cu Electrica SA, acord care urmează să fie supus aprobării acționarilor celor două părți.

Tot Ithuba Capital a fost angajată să se ocupe de vânzarea pachetelor FP la companiile locale ale Enel și Engie, evaluate la peste 2 mld. Lei (circa 445 mil. Euro), conform ultimelor raportări ale fondului.

Astfel, FP deține pachete de 24,12% la E-Distribuție Banat SA (pachet estimat la 599,9 mil. Lei), 12% din E-Distribuție Muntenia SA (estimat la 449,4 mil. Lei), 24% din E-Distribuție Dobrogea SA (cu o valoare estimată la 380,2 mil. Lei), 12% din Enel Energie Muntenia SA (estimat la 70,3 mil. Lei) și 12% din Enel Energie SA (estimat la 75,5 mil. Lei).

Valoarea participațiilor FP în companiile Enel totalizează 1,575 mld. Lei (în jurul a 345 mil. Euro).

FP deține și un pachet de 11,99% din Engie România, evaluat la 453,4 mil. Lei (circa 100 mil. Euro).

De asemenea, FP a dat mandat bancherilor de investiții de la UniCredit pentru vânzarea pachetului de 48,99% deținut la Salrom, evaluat la circa 40 mil. Euro, conform rapoartelor fondului de investiții.

Evaluările fondului privind participațiile din portofoliu pot servi ca un punct de referință în ceea ce privește ordinul de mărime al tranzacțiilor ce urmează să fie încheiate, fără să reprezinte însă valoarea la care aceste participații vor fi efectiv vândute.

În cadrul strategiei sale de a-și reduce dependența portofoliul de sectorul de energie, FP a vândut în ultimii ani pe bandă rulantă pachete de acțiuni la Transelectrica, Romgaz, Transgaz, Conpet, OMV Petrom (unde a reușit numai o vânzare parțială) sau E.ON.

FP are o valoare bursieră de 8,6 mld. Lei (circa 1,9 mld. Euro), cel mai important acționar al acestuia fiind fondul american Elliott.

Tranzacțiile în curs și mandatele de exit ale FP, dată fiind anvergura lor, sunt așteptate să producă un impact semnificativ pe piața de fuziuni și achiziții din România, estimată anul trecut în jurul a 3,3 mld. Euro.

Bancherii de investiții de la Rothschild caută cumpărători pentru rețelele KFC și Pizza Hut într-o tranzacție estimată în jurul a 170 – 180 mil. Euro. În paralel, Raiffeisen încearcă listarea unui pachet minoritar de acțiuni al grupului pe bursă

Lasă un răspuns

Proprietarii grupului care deține rețelele de restaurant Pizza Hut și KFC au dat recent mandat de vânzare a afacerii bancherilor de investiții de la Rothschild, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Oamenii de afaceri Radu Dimofte, Nicolae Badea și Nicolae Vlad au scos la vânzare grupul, tranzacția fiind estimată de către surse din piața de fuziuni și achiziții la aproximativ 170 – 180 mil. Euro.

În paralel, Raiffeisen are un mandat pentru listarea unui pachet minoritar de acțiuni a afacerii pe bursa de la București și încearcă o tranzacție pe piața de capital.

Tranzacția de M&A (fuziuni și achiziții) este de așteptat însă să atragă un interes major din partea fondurilor de investiții și a investitorilor strategici, dată fiind anvergura tichetului de tranzacție.

Bancherii de la Rothschild au început deja procedurile de marketare a tranzacției, care ar putea aduce una dintre cele mai mari achiziții locale de pe piața de fuziuni și achiziții.

Omul de afaceri Puiu Popoviciu s-a numărat și el printre acționarii grupului care operează Pizza Hut și KFC, însă s-a retras din afacere și și-a vândut participația.

Părțile implicate nu au putut fi contactate pentru comentarii pe marginea acestui subiect până la momentul publicării acestui articol.

Pe piața de fuziuni și achiziții, au început să se înmulțească mandatele pentru tichete mari, care au început din ce în ce mai des să depășească pragul de 100 mil. Euro, după ce anul trecut un fond de investiții administrat de Enterprise Capital a vândut pentru 533 mil. Euro în numerar lanțul de supermarketuri Profi către un fond de investiții administrat de Mid Europa.

 

Enterprise Investors: Valoarea tranzacției de achiziție a 100% din acțiunile Noriel din aprilie 2016 a fost de 24 mil. Euro. Vânzarea Profi, cel mai mare exit din istoria de 27 de ani a managerului regional de fonduri de investiții

Lasă un răspuns

Enterprise Investors, unul dintre cei mai importanți manageri de capital privat din Europa Centrală și de Est, a preluat în aprilie 2016 pachetul de 100% din acțiunile Noriel în cadrul unei tranzacții în valoare de 24 mil. Euro, se arată într-un raport de activitate al fondului de investiții pentru anul trecut.

“În aprilie, PEF (Polish Enterprise Fund) VII a semnat un acord de cumpărare a 100% din acţiunile Noriel Group, cel mai mare retailer specializat în jucării și jocuri din România. Valoarea tranzacţiei, care a fost finalizată în iunie, a fost de 24 milioane euro. Conform acordului, EI (Enterprise Investors) a furnizat capital de creştere de 2 milioane euro pentru sprijinirea dezvoltării reţelei”, afirmă reprezentanții Enterprise Investors.

Anunțul confirmă informațiile publicate în premieră și în exclusivitate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 14 aprilie 2016, potrivit cărora valoarea tranzacției se situează în jurul valorii de 25 mil. Euro.

Enterprise Investors a realizat în 2016 pe piața din România două exituri. La începutul anului 2016, fondul a anunțat vânzarea afacerii de HR Smartree către Cylatrea Investments, vehicul de investiții condus de către Dragoș Roșca, un fost consultant Roland Berger și ex-manager al fondului de investiții Gemisa. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Al doilea exit a fost și cel mai mare realizat în istoria Enterprise Investors, vânzarea lanțului de supermarketuri Profi în noiembrie 2016 pentru 533 mil. Euro în numerar către fondul de investiții Mid Europa Partners. Este, de asemenea, cea mai mare tranzacție din istoria pieței locale de retail și cea mai mare realizată de către un fond de investiții în România.

Încasările brute, inclusiv dividendele, rezultate din exiturile fondurilor administrate de EI s-au ridicat anul trecut la 681 milioane de euro.

Enterprise Investors, fondat în 1990, mai are în portofoliul local afacerea cu materiale de construcții Macon Deva, cumpărată în anul 2006.

Sursă foto: UnIcredit. Infografic MIRSANU.RO.

Echipa de bancheri de investiții a UniCredit Bank condusă de Alin Pop a asistat familia Pietta în tranzacţia de vânzare a 100% din acțiunile Pietta Glass Working

Lasă un răspuns

UniCredit Bank a asistat familia Pietta în tranzacţia de vânzare a 100% din acțiunile Pietta Glass Working, jucător regional în domeniul procesării sticlei plane, către compania Saint-Gobain, lider mondial în domeniul habitatului şi al materialelor de construcţii.

Tranzacţia a fost finalizată pe data de 5 decembrie 2016.

“Această tranzacţie, în care UniCredit a asistat vânzătorul, este una de referinţă pentru sectorul industrial din România şi reconfirmă interesul sporit al investitorilor pentru piaţa locală, atraşi de contextul macroeconomic favorabil de care beneficiază România în regiune. Prezenţa solidă a Grupului UniCredit atât pe piaţa finanţărilor corporative, cât şi pe piaţa europeană de investment banking, ne permite să le oferim clienţilor noştri corporativi un spectru larg de servicii specifice, îmbinand know-how-ul local cu expertiza tehnică şi de industrie a grupului”, a declarat Alin Pop, şeful Departamentului de Investment Banking şi Corporate Finance în cadrul UniCredit Bank.

Grupul financiar italian UniCredit oferă o gamă variată de produse clientelei formate din companii, inclusiv servicii de investment banking pentru atragerea de capital extern, identificarea unor investitori sau accesarea pieţelor de capital acţiuni sau obligaţiuni.

Familia Pietta a fost asistată pe zona de consultanță juridică de către casa de avocatură Popovici Nițu Stoica & Asociații, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pietta Glass Working a fost înfiinţată în anul 2000 în judetul Prahova, ca o continuare a afacerii familiei Pietta (Italia), o afacere cu peste 40 ani de experienţă în domeniul procesării sticlei specializate. În timp, societatea şi-a extins activitatea, de la procesarea sticlei utilizate pentru realizarea uşilor în refrigerarea comercială sau a diferitelor echipamente, la soluţii de producţie de sticlă cu valoare adăugată. În prezent, compania deserveşte în principal piaţa europeană.

Cu o vastă experienţă şi capacitate de inovare, Saint-Gobain creează, produce şi distribuie materiale şi soluţii care contribuie la bunăstarea şi viitorul fiecăruia dintre noi. Acestea pot fi găsite pretutindeni, în locurile în care trăim şi în viaţa de zi cu zi: în clădiri, transporturi, infrastructură şi în multe aplicaţii industriale. Ele oferă confort, performanţă şi siguranţă, abordând provocările legate de construcţia durabilă, de eficienţa utilizării resurselor şi de schimbările climatice. În România, Saint-Gobain deţine şapte activităţi – Abrasives, Brodrene Dahl, Glass, Isover, PAM, Rigips şi Weber, cu peste 800 de angajaţi  şi operează 10 unităţi de producţie în şapte situri industriale situate în Brăneşti, Călăraşi, Ploieşti, Satu-Mare, Tulcea, Turda şi Suceava.

Grupul italian UniCredit ocupă una din pozițiile de top în piața bancară locală, în portofoliul său de operațiuni locale fiind o gamă variată de servicii financiare, inclusiv leasing și administrare de fonduri de investiții. Ieri, UniCredit a anunțat intrarea în negocieri exclusive de vânzare a managerului său de administare a fondurilor de investiții Pioneer Investments, prezent și în România, către Amundi.

Consiliul Concurenței a aprobat tranzacția de exit a companiei lui Sorin Crețeanu din afacerea CRH Comnord. Comnord vinde 34% din acțiunile producătorului de betoane acționarului majoritar irlandez

Lasă un răspuns

Consiliul Concurenței a autorizat tranzacția prin care CRH Ciment România devine acționar unic al CRH Comnord, companie deținută  anterior de CRH Ciment România și Comnord S.A., potrivit unui comunicat al autorității de concurență.

Consiliul Concurenței a constatat că tranzacția nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa romȃnească sau pe o parte substanţială a acesteia, în special prin crearea sau consolidarea unei poziţii dominante.

Anterior tranzacției, CRH Comnord era deținută de CRH Ciment România și Comnord SA, companie de construcții controlată de omul de afaceri Sorin Crețeanu.

Compania Comnord  deținea un pachet de 33,99% din acțiunile Lafarge Comnord. După tranzacția din 2015 prin care grupul irlandez CRH Plc a preluat active Lafarge și Holcim, Lafarge Comnord a devenit CRH Comnord.

CRH Comnord activează pe piaţa producerii şi comercializării de betoane din municipiul Bucureşti şi împrejurimi, deținând 6 stații de betoane la Buftea, Bragadiru, Progresul, Glina, Ștefănești și Băneasa.

Tranzacția nu are un impact care să afecteze mediul concurențial local, având în vedere că pe o rază de 40 de kilometri în jurul Bucureștiului activează și alți jucători locali, precum și Holcim România, respectiv HeidelbergCement România SA, cu propriile facilități de producție.

În anul 2015, cifra de afaceri a companiei Comnord a fost de 70,09 mil. Lei (aprox. 15,6 mil.Euro) , iar profitul obținut a fost de 0,11 mil.Lei  (0,02 mil.Euro) la un număr mediu de 79 salariați, potrivit datelor raportate la Ministerul Finanțelor.

În luna august 2015, producătorul irlandez de materiale de construcții CRH Plc a anunțat finalizarea achiziției unui pachet global de active de la Lafarge și Holcim în cadrul unei tranzacții totale de 6,5 mld. euro, tranzacție care a inclus și preluarea Lafarge România, pentru circa 400 mil.Euro.

Pe piața locală, CRH a preluat în cadrul tranzacției opt companii aflate în portofoliul Lafarge – Lafarge (Ciment) România, Lafarge Comnord  SA (acum CRH Comnord), Lafarge Betoane SRL, Lafarge Agregate Betoane SA, Lafarge RMX & Agregate SRL, Sicim SA, Eco Gest SA, Recy-Eco Combustibil SRL.

La sfârșitul lunii noiembrie, grupul irlandez a finalizat tranzacția prin care a vândut fabrica de țiglă de pe platforma Elpreco Craiova către producătorul de materiale de construcții Braas Monier, proprietarul afacerii Bramac, pentru 7 mil.Euro.

Tranzacția a avut loc în contextul în care liniile de afaceri ale CRH Plc sunt concentrate pe producție de ciment, betoane, agregate, producție de feronerie și de alte materiale de construcții, respectiv distribuție de materiale de construcții.

Compania CRH Ciment România, parte a grupului CRH Plc,  a înregistrat în 2015 o cifră de afaceri netă de 852,09 mil.Lei (189,4 mil.Euro) și profit net de 105,74 mil.Lei (23,5 mil.Euro) la un număr mediu de 461 angajați.

Acționarii Comnord sunt omul de afaceri Creteanu Sorin cu 53,6755%, Meteor lnvestiții Mobiliare cu 19,6698%, restul acțiunilor fiind împărțite de către alte persoane juridice care dețin 14,8470%, respectiv alte persoane fizice cu 11,8077%, conform ultimelor date făcute publice.

Allianz a semnat azi-noapte achiziția unui pachet de 30% din E.ON Distribuție în cadrul unei tranzacții în jurul valorii de aproximativ 270 mil. Euro

Lasă un răspuns

Concernul german Allianz a semnat în noaptea de 24 spre 25 noiembrie achiziția pachetului de 30% din acțiunile E.ON Distribuție, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Valoarea tranzacției se situează în jurul nivelului de 270 mil. Euro, susțin surse din piață.

În cursă, în faza finală s-a mai aflat Macquarie și Electrica. Interesul Allianz pentru achiziția pachetului de 30% din acțiunile E.ON România a fost anunțată în exclusivitate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Allianz Capital Partners a anunțat astăzi că a ajuns la un acord pentru achiziția unui pachet de 30% din E.ON Distribuție. După finalizarea tranzacției, E.ON va deține 56,5% din acțiunile E.ON Distribuție în timp ce Ministerul Energiei va avea 13,5%.

„România este o piață europeană cu potențial. Prin această investiție, vom continua să dezvoltăm și să ne diversificăm în mod substanțial portofoliul de active de infrastructură de înaltă calitate. Această măsură este în acord cu strategia de investiții a Allianz ca investitor pe termen lung”, a declarat Christian Fingerle, director responsabil pentru investițiile în infrastructură în cadrul Allianz Capital Partners.

O echipă a firmei de consultanță și audit PwC a făcut due dilligence pentru vânzător (vendor due dilligence).

E.ON Distribuție România este unica distribuție integrată de gaze și electricitate, reunind practic portofoliul de clienți preluat de la fosta Distrigaz Nord (care acoperă distribuția de gaze pentru clienții din jumătatea de nord a țării) cu portofoliul de clienți ai fostei distribuții de electricitate Electrica Moldova.

Vânzarea unui pachet minoritar de acțiuni la E.ON Distribuție România face parte din strategia concernului german de energie și utilități, care își reorganizează operațiunile. De la 1 ianuarie, gigantul E.ON și-a splitat afacerile dând naștere unei noi companii, Uniper, cu sediul la Dusseldorf și este focusată pe producția de energie din surse clasice – cărbuni, hidro și gaze naturale, precum și pe comerțul global de energie. E.ON SE, care este denumit „noul” E.ON, are sediul la Essen și se ocupă în schimb de portofoliul de energie regenerabilă, de rețelele de energie și de linia de afaceri de soluții pentru clienți. Acțiunile Uniper au intrat la tranzacționare astăzi pe bursa de la Frankfurt, piață pe care sunt listate și titlurile E.ON SE.

Decizia strategică a concernului german de a se „sparge” în două companii distincte, specializate, este un răspuns la tendințele de pe piața globală a energiei, afirmă managementul grupului. Noua strategie a E.ON include și co-investiții strategice alături de parteneri.

E.ON Distribuție România operează o rețea de distribuție a gazelor naturale de peste 20.000 km și o rețea de distribuție de electricitate de peste 80.000 km, care deservesc în total circa 3 milioane de clienți din jumătatea de nord a țării, din județele Cluj, Bistrița Năsăud, Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Timiș, Arad, Bihor, Caraș-Severin, Hunedoara, Mureș, Sibiu, Alba, Harghita, Iași, Botoșani, Vaslui, Suceava, Neamț și Bacău.

E.ON Distribuție România SA a raportat pentru 2015 un profit net de 260,3 mil. lei (58,6 mil. euro) la o cifră de afaceri de 1,607 mld. Lei (362 mil. euro) și un personal mediu de 1.866 de angajați. Compania care are monopolul distribuției de gaze pe jumătate din România și are, de asemenea, poziție dominantă pe piața distribuției de electricitate din nord-estul țării, lucrează cu o marjă netă de 16%.

Modelul de afaceri este bazat pe un portofoliu mare de clienți, care asigură venituri lunare stabile, iar tarifele stabilite și programele de investiții recunoscute de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) oferă predictibilitate pe termen lung unor investitori financiari, care caută să-și plaseze lichidități în afaceri stabile pe termen lung cum este cazul celor din energie și infrastructură.

Pe 29 iunie, Fondul Proprietatea și-a vândut pachetul de 18,3474% din acțiunile E.ON Distribuție România SA, adică 56.749.014 acțiuni în cadrul unei tranzacții a cărei valoare nu a fost făcută public. În aceeași zi, Fondul Proprietatea și-a făcut exitul și din E.ON Energie România SA, unde deținea un pachet de 13,4%. Cumpărătorul pachetelor Fondului Proprietatea nu a fost făcut public.

Conform informațiilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, cumpărătorul pachetelor de acțiuni ale FP a fost E.ON.

Grupul Allianz este acționarul majoritar al Allianz Țiriac, unul dintre liderii sectorului local de asigurări după tranzacția derulată în anul 2000 cu omul de afaceri Ion Țiriac.

Grupul Allianz, unul dintre cele mai mari grupuri financiare din lume, a raportat pentru 2015 venituri totale de 125,19 mld. Euro și un profit net de 6,9 mld. Euro la un număr de peste 142.000 de angajați la nivel global.

Allianz avea la 31 decembrie 2015 active totale de 848,9 mld. Euro și active totale sub administrare de 1.762 mld. Euro. Capitalizarea bursieră a Allianz era la finele anului trecut de 74,7 mld. Euro. Investitorii germani dețin 31,7% din companie, cei americani 17,4%, cei britanici 12,6%,, urmați de acționari din Franța (9%), Elveția (5,2%) și Luxemburg (4,9%).

Allianz investește prin intermediul PIMCO și Allianz GI.

DOSARUL MIRSANU.RO PRIVIND TRANZACȚIA DE VÂNZARE A PROFI

Lasă un răspuns

ACTUALIZAT LA 15 FEBRUARIE 2017

Citește colecția de articole și exclusivități ale jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO privind tranzacția de vânzare a lanțului de comerț Profi, cea mai mare tranzacție a unui fond de investiții realizată în România și cea mai mare tranzacție din istoria pieței locale de retail.

Aveți detalii despre calendarul tranzacției, pașii tranzacției, ofertanții, băncile, avocații și consultanții implicați în tranzacția dintre Mid Europa Partners și Enterprise Investors în articolele postate mai jos în ordine cronologică.

Managerul regional de fonduri de investiții Enterprise Investors a angajat bancherii de investiții de la Citi pentru vânzarea lanțului de magazine Profi

Enterprise Investors despre mandatul dat Citi pentru explorarea opțiunilor strategice la Profi: “Nu s-a luat nicio decizie cu privire la Profi. Căutăm în același timp o structură de finanțare optimă care să susțină o creștere viitoare la fel de ambițioasă”. Fondul de investiții nu precizează dacă mandatul acoperă o potențială tranzacție de vânzare a Profi

Citi tatonează terenul pentru aranjarea finanțării necesare achiziției lanțului de supermarketuri Profi. Banca americană de investiții are șansa să lucreze și cu potențialul cumpărător, după ce a primit déjà mandatul din partea fondului de investiții Enterprise Investors, așteptat să-și facă exitul din lanțul de supermarketuri

Tranzacția de vânzare a lanțului Profi la start: Fondul de investiții Mid Europa Partners, BC Partners, proprietarul rețelei de supermarketuri Migros, CVC Capital Partners și grupul portughez Jeronimo Martins, printre numele așteptate să intre în cursa pentru achiziția rețelei de supermarketuri. Enterprise Investors va primi până pe 30 septembrie ofertele neangajante. Cumpărătorul are opțiunea de a-și finanța achiziția printr-un împrumut aranjat de către Citi

Fondurile de investiții domină lista scurtă a investitorilor selectați pentru achiziția Profi: Mid Europa, KKR și fondul Pamplona Capital al unui miliardar de origine rusă, printre numele așteptate să ajungă în faza finală a tranzacției de exit a Enterprise Investors

Fondurile de investiții Mid Europa Partners și BC Partners fac due dilligence pentru a-și pregăti ofertele de achiziție a pachetului de 100% din Profi. Termenul pentru depunerea ofertelor angajante expiră pe 18 noiembrie. Vânzarea Profi indică o tranzacție de tip secondary

Cine va încasa sutele de milioane de euro din vânzarea Profi: Fonduri de pensii din California și Finlanda, Banca Europeană de Investiții, investitori globali de talia Carlyle, MetLife, Morgan Stanley, Allianz, Adam Street Partners. Managerii Enterprise Investors, directorii Profi, bancherii de investiții de la Citi și avocații de la RTPR Allen & Overy vor avea fiecare câte o felie din prețul de vânzare, care ar putea ajunge în jurul a 500 mil. euro

Fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners își aranjează propriile finanțări bancare. ING Bank, Raiffeisen, UniCredit, BT sau BCR, pe lista potențialilor finanțatori pentru împrumutul de achiziție al Profi. Valoarea creditului sindicalizat pentru achiziția Profi ar putea ajunge în jurul a 170 – 180 mil. Euro

Tranzacția de vânzare a Profi: BC Partners lucrează cu avocații de la Clifford Chance în timp ce rivalii de la Mid Europa sunt asistați de către casa de avocatură Bondoc & Asociații. Cine sunt cei trei jucători din piața locală a avocaturii de afaceri din runda finală a tranzacției de la Profi

EY lucrează cu echipe distincte de consultanți pentru fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners, care se luptă pentru achiziția Profi

Fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners au depus astăzi ofertele angajante pentru achiziția lanțului de magazine Profi. Se apropie momentul semnării tranzacției de exit a Enterprise Investors, a cărei valoare ar putea ajunge până în jurul unui ordin de mărime de circa 600 mil. Euro. Tranzacția de tip secondary va deveni cea mai mare din istoria pieței locale de retail, depășind semnificativ tranzacția Auchan – Real

Fondul de investiții Mid Europa Partners ar putea fi anunțat astăzi drept cumpărătorul lanțului de magazine Profi de la Enterprise Investors în cadrul unei tranzacții – record pentru piața din România

Tranzacția Mid Europa – Profi: ING Bank, Raiffeisen și Citi vor finanța Mid Europa cu un împrumut sindicalizat pentru achiziția Profi. Valoarea finanțării pentru achiziția Profi poate trece de 200 mil. Euro

Cine dă banii pentru achiziția Profi – BERD, BEI, fondul suveran din Singapore GIC, China Investment Corporation, fondurile americane Carlyle și Pantheon sau fonduri de pensii din Marea Britanie, printre investitorii în fondul de investiții Mid Europa Fund IV. Mid Europa pe piața din retail din regiune: vinde Zabka în Polonia, cumpără Profi în România

Consultanții tranzacției Mid Europa – Profi: Cumpărătorul lucrează cu EY, avocații de la Dechert și Bondoc & Asociații, iar vânzătorul cu Citi, PwC și avocații RTPR Allen & Overy

Mid Europa Partners cumpără cu 533 mil.Euro pachetul de 100% din acțiunile Profi

Afacerea Profi i-a adus jumătate de miliard de euro în 7 ani lui Enterprise Investors. Cifrele celei mai mari tranzacții realizate până acum de un fond de investiții în România: Enterprise Investors va încasa 533 mil. Euro de la Mid Europa pentru 100% din lanțul de comerț Profi, adică un multiplu de peste 10xEBITDA și obține de peste 7 ori mai mult față de banii investiți în afacere. Prețul de achiziție va fi acoperit parțial dintr-un credit sindicalizat de 225 mil. Euro de la Citi, ING Bank, Raiffeisen și UniCredit

Erste vine cu aproximativ 35 mil euro, iar Banca Transilvania finanțează cu circa 30 – 35 mil. Euro achiziția Profi de către Mid Europa. Creditul sindicalizat atras de Mid Europa de la 6 bănci este de circa 300 mil. euro, acoperind peste jumătate din prețul de achiziție al Profi

Enterprise Investors: Valoarea tranzacției de achiziție a 100% din acțiunile Noriel din aprilie 2016 a fost de 24 mil. Euro. Vânzarea Profi, cel mai mare exit din istoria de 27 de ani a managerului regional de fonduri de investiții

Fondul de investiții londonez Pantheon International Plc dă 3,4 mil. Euro pentru plata prețului de 533 mil. euro pentru achiziția Profi de către Mid Europa

Tranzacția Mid Europa – Profi: Consiliul Concurenței a autorizat preluarea Profi. Sindicatul de bănci este așteptat să pună circa 300 mil. Euro pentru finanțarea parțială a achiziției până săptămâna viitoare. Finalizarea achiziției Profi de către Mid Europa va avea loc la jumătatea lunii februarie

Mid Europa Partners este de astăzi proprietarul Profi după finalizarea tranzacției cu Enterprise Investors. Sindicatul format de Citi, ING Bank, Raiffeisen, UniCredit, Erste și Banca Transilvania a finanțat cu circa 247 mil. Euro plata prețului de achiziție. O altă facilitate de credit de aproximativ 60 mil. Euro va fi destinată finanțării programului de investiții al Profi, inclusiv eventuale achiziții. Enterprise Investors a vândut Profi la o valoare de întreprindere care merge spre 600 mil. Euro

Ținta Profi este să ajungă la 500 de magazine până la finele acestui an. Sursă foto : Profi.

Fondurile de investiții Mid Europa Partners și BC Partners fac due dilligence pentru a-și pregăti ofertele de achiziție a pachetului de 100% din Profi. Termenul pentru depunerea ofertelor angajante expiră pe 18 noiembrie. Vânzarea Profi indică o tranzacție de tip secondary

Lasă un răspuns

Vânzarea lanțului de magazine Profi, cea mai mare tranzacție locală aflată acum în derulare, este în faza de due dilligence, premergătoare depunerii ofertelor angajante.

Astfel, fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners împreună cu echipele lor de consultanți analizează datele Profi, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Surse din piață susțin că Pamplona Capital s-ar fi retras în ultimele săptămâni din tranzacția de vânzare a Profi de către Enterprise Investors.

Sursele citate mai spun că în urmă cu aproximativ două săptămâni în tranzacția de la Profi erau implicați trei investitori.

Termenul pentru depunerea ofertelor angajante pentru achiziția pachetului de 100% din Profi Rom Food, compania care operează lanțul de 471 de magazine, este 18 noiembrie, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții Enterprise Investors nu au făcut comentarii pe marginea investitorilor care participă în procesul de vânzare al Profi sau în ceea ce privește calendarul tranzacției.

Reprezentanții Pamplona Capital au precizat într-un răspuns trimis pe email că nu doresc să comenteze pe un astfel de subiect. Nici oficialii KKR nu au făcut niciun fel de comentariu pe marginea evoluției planurilor pentru Profi.

Interesul fondurilor de investiții Mid Europa și BC Partners pentru achiziția Profi a fost semnalat în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 25 septembrie la startul tranzacției.

După depunerea ofertelor neangajante la finele lunii septembrie, pe lista scurtă a investitorilor au fost selectate fondurile de investiții Mid Europa, BC Partners, Pamplona Capital și KKR, conform informațiilor prezentate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 7 octombrie. Informațiile nu au fost confirmate sau infirmate de către părțile implicate.

Bancherii de investiții de la Citi gestionează procesul de vânzare al Profi, o tranzacție care se anunță a deveni cea mai mare realizată în istoria pieței locale de retail, precum și cel mai important exit al Enterprise Investors în cei 16 ani de prezență locală.

Dată fiind scara tranzacției de la Profi, fondurile de investiții au contactat băncile pentru a-și pregăti pachetele de finanțare a achiziției.

Pe de o parte, Citi, angajată de Enterprise Investors să vândă Profi, este implicată și în aranjarea unei finanțări de tip staple finance, opțională pentru viitorul cumpărător.

Pe de altă parte, fondurile de investiții caută să-și structureze propriile pachete de finanțare a achiziției Profi.

Mid Europa are avantajul unei mai bune cunoașteri a pieței locale, după ce în urmă cu un an a cumpărat rețeaua de servicii medicale Regina Maria, și a derulat mai multe procese de due dilligence pentru ținte din sectoare variate. Fondul are în portofoliu rețeaua de magazine Zabka din Polonia și a demonstrat apetit de investiții în sectorul de retail din regiune.

BC Partners este, de asemenea, un investitor cu experiență în retail, după investiția sa derulată în rețeaua de supermarketuri Migros din Turcia.

Compania care operează Profi are o țintă de EBITDA (câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) de circa 50 mil. Euro, făcând un salt semnificativ față de 2014 pe fondul extinderii masive a lanțului de magazine.

Expansiunea accelerată a Profi este cartea cea mai importantă pe care Enterprise Investors o joacă în negocierile cu potențialii cumpărători.

Cursul tranzacției de la Profi, cu un vânzător de tip private equity și cu ofertanți veniți puternic cu același profil de investitor financiar indică faptul că vânzarea se îndreaptă către o tranzacție de tip secondary, adică o tranzacție derulată între fonduri de investiții.

Într-un astfel de caz, dacă pentru Enterprise Investors se apropie momentul marcării unui multiplu confortabil al investiției, pentru viitorul cumpărător prețul de achiziție va deveni o provocare pe care va trebui să o administreze în anii următori prin extindere organică sau achiziții pentru a putea multiplica pe termen mediu banii investiți.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, are un grad confortabil de îndatorare, susținut și de politica sa de a închiria spațiile în care operează și de a nu aloca resurse pentru achiziții de terenuri și imobile.

Cea mai importantă mișcare pe zona de finanțare a venit în acest an, când a fost contractat un credit pentru a da aripi programului de extindere accelerată a rețelei în teritoriu.

Pe 11 martie, reprezentanții companiei au semnat un contract de credit cu BERD și Raiffeisen Bank România în valoare de până la 177 mil. Lei (aproximativ 39,3 mil. Euro). Finanțarea este destinată unui proiect de 199 mil. Lei (circa 44,2 mil. Euro), care vizează extinderea rețelei Profi inclusiv în mediul rural, la care compania participă cu 22 mil. Lei din surse proprii.

Raportat la piața locală de retail, reprezentanții Enterprise Investors estimează o cotă de piață de circa 5 – 7% pentru Profi.

Profi activează pe o piață de retail, cu concurenți puternici pe segmentul supermarketurilor precum Mega Image, Lidl, Carrefour (cu formatele sale Carrefour Market și Billa), respectiv Penny Market. Miza achizițiilor și a investițiilor în dezvoltarea organică a rețelelor de comerț este reprezentată de creșterea consumului în anii următori pe piața locală, într-o economie cu o putere de cumpărare cu mult sub cea a economiilor din vestul Europei și sub cea a altor piețe din regiune, însă cu o pondere importantă a coșului zilnic în veniturile lunare ale românilor. De asemenea, scăderea TVA de la 24% la 20% a dat un nou impuls pieței de retail.

Enterprise Investors a investit în 2009 o sumă de 66 mil. Euro la achiziția pachetului integral al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

În 2015 compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără circa 11.000 de angajați.

Enterprise Investors este una dintre cele mai mari firme de private equity din Europa Centrală și de Est. Activă din 1990, firma a strâns opt fonduri cu un capital total ce depășește 2 mld.Euro. Aceste fonduri au investit 1,7 mld. Euro în 136 de companii într-o gamă largă de sectoare și au vândut 111 companii realizând încasari brute de 2,3 mld.Euro.

În România, Enterprise Investors are o prezenţă constantă din anul 2000. Capitalul investit în companii românești este de aproximativ 200 mil.Euro, inclusiv tranzacţia cu Noriel.

Enterprise Investors mai deține în portofoliul local producătorul de materiale de construcții Macon Deva. Conducerea biroului local a fost preluată în urmă cu un an de către Șerban Roman. Cea mai valoroasă deținere a Enterprise Investors în România este de departe afacerea Profi.

Grupul farmaceutic francez Sanofi scoate la vânzare divizia de generice din Europa, din care face parte și fabrica de medicamente Zentiva din București

Lasă un răspuns

Grupul francez Sanofi, care deține producătorul de medicamente Zentiva, a decis să înceapă procesul de separare a diviziei de generice din Europa, în vederea vânzării, potrivit unui comunicat publicat de Zentiva pe Bursa de Valori București (BVB).

Decizia de vânzare va avea impact și asupra afacerii din România a grupului Sanofi, care deține din 2009 fabrica de medicamente generice Zentiva S.A.

Anunțul privind separarea diviziei de generice din Europa, în vederea vânzării, a fost făcut de către Sanofi pe 28 octombrie 2016, în cadrul comunicării aferente rezultatelor trimestrului al treilea din 2016.

”În concordanță cu anunțul făcut odată cu publicarea Strategiei 2020, Sanofi a analizat cu mare atenție toate opțiunile disponibile în ceea ce privește viitorul diviziei de generice în Europa și a decis să inițieze procesul de separare în vederea vinderii acesteia. Obiectivul companiei este acela de a identifica un potențial cumpărător dornic să asigure o creștere durabilă a acestui business, pe termen mediu și lung. Activitatea de generice rămâne una importantă pentru Sanofi în alte părți ale lumii, continuând să ne consolidăm contribuția în acest domeniu pe piețele emergente”, potrivit unui document semnat de Emmanuelle Valentin, președintele Consiliului de Administrație al Zentiva.

În 2015, Zentiva S.A. (fosta Sicomed) a avut o cifră de afaceri netă de 396,8 mil. Lei ( 89,3 mil. Euro ) și un profit net de 46,2 mil. Lei ( 10,4 mil. Euro ), la un număr mediu de 497 salariați.
Acțiunile Zentiva, sunt tranzacționate pe Bursa de Valori București (BVB).

În România grupul francez Sanofi deține fabrica Zentiva București și Sanofi România. Între principalii concurenți ai Zentiva România se numără Antibiotice Iași și Biofarm.

Zentiva, compania de medicamente generice a grupului Sanofi, este al treilea cel mai mare producător de generice din Europa.

Compania îşi desfăşoară activitatea în 35 de pieţe, adresându-se unei populaţii de aproape 800 de milioane de oameni.

Zentiva deţine o poziţie de top pe mai multe pieţe farmaceutice, cum ar fi cele din Cehia, Romania, Slovacia şi Turcia.

În fabricile Zentiva lucrează peste 3000 de angajaţi și se produc anual peste 440 de milioane de unități.

Zentiva a fost achiziționată de grupul Sanofi în luna martie a anului 2009. Sanofi, lider mondial în producția de medicamente,  este cotat la bursele de valori din Paris şi New York.

Grupul canadian Fairfax își crește expunerea pe România: Gigantul financiar american AIG își vinde afacerea locală de asigurări în cadrul unei tranzacții internaționale de 240 mil. dolari

Lasă un răspuns

Grupul american de asigurări AIG a anunțat că a intrat într-un acord cu grupul financiar canadian Fairfax, pentru vânzarea unor operațiuni din America Latină, respectiv din Europa Centrală și de Est, printre care se află și România, pentru o sumă totală de aproximativ 240 mil.dolari, potrivit unui comunicat de presă al asiguratorului american.

Fairfax Financial Holdings va prelua operațiunile de asigurare ale consumatorilor și pe cele comerciale deținute de AIG în Argentina, Chile, Columbia, Uruguay, Venezuela și Turcia.

De asemenea, grupul va achiziționa drepturile asupra portofoliilor locale ale AIG în Europa Centrală și de Est, asumându-și preluarea activelor și angajaților din Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România și Slovacia.

Fiecare tranzacție va fi supusă aprobărilor din partea autorităților de reglementare, iar finalizarea acestora este așteptată anul viitor, se precizează în comunicat.

Achiziția operațiunilor AIG din Europa Centrală și de Est are loc în contextul în care Fairfax vizează creșterea pe termen lung în regiune.

”Achiziția operațiunilor din CEE (Europa Centrală și de Est – n.r.) vine după recenta noastră expansiune în Europa de Est prin tranzacția QBE anunțată anterior și va accelera planurile noastre de creștere pe termen lung în regiune”, a declarat Prem Watsa, Președinte și Chief Executive Officer al Fairfax.

Fairfax se află într-o campanie de achiziții după ce în ultima perioadă a cumpărat afacerile din Cehia, Slovacia , Ungaria și Ucraina ale QBE, cel mai mare asigurator din Australia.

Fairfax este deja prezentă pe piața locală, după ce anul acesta a preluat de la banca elenă Eurobank Ergasias, un pachet de 80 % de acțiuni la Eurolife ERB Insurance Group, al treilea mare asigurator din Grecia, prezent și pe piața din România. Valoarea tranzacției a fost de 316 mil.euro.

Holdingul canadian deține un pachet de aproximativ 17 % din banca elenă Eurobank, banca – mamă a Bancpost.

Fairfax Financial a fost fondat în 1985 de către omul de afaceri Prem Watsa.

Miliardarul canadian Watsa, denumit și ”Warren Buffett de Canada” controlează afaceri care se întind pe mai multe continente.

În România, asiguratorul american AIG este prezent prin AIG Europe Limited Londra- Sucursala București.

Anul trecut , AIG a făcut în România un profit net de 24,39 mil.lei ( aprox. 5,5 mil.euro), la un număr de 16 angajați, potrivit datelor raportate la Ministerul Finanțelor.

Sursă foto: Soravia.

Fondul ceh de investiții PPF a semnat săptămâna aceasta achiziția de 48 mil.euro a proiectului de birouri Metropolis Center de la firma austriacă Soravia. O echipă de avocați condusă de Victor Constantinescu,co-managing partner la Biriș Goran, l-a asistat pe vânzător, iar din echipa cumpărătorului au făcut parte avocații DLA Piper în frunte cu partenerul Alin Buftea

Lasă un răspuns

Fondul ceh de investiții PPF, controlat de către miliardarul ceh Petr Kellner, a încheiat săptămâna aceasta achiziția proiectului de birouri Metropolis Center, pentru care a plătit un preț de aproximativ 48 mil. Euro,potrivit informațiilor disponibile pentru tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția a fost semnată și finalizată la începutul acestei săptămâni. Vânzătorul austriac Soravia a avut de partea sa în tranzacție o echipă de avocați Biriș Goran, condusă de Victor Constantinescu, co-managing partner Biriș Goran și șeful practicii de real estate în cadrul firmei. De cealaltă parte, cumpărătorul a lucrat alături de avocații DLA Piper,rol de coordonare al echipei având Alin Buftea, partener al firmei. Pentru PPF, au mai lucrat în tranzacție KPMG și firma de consultanță imobiliară JLL România.

Metropolis Center din București este prima achiziție a PPF pe piața imobiliară din România.

PPF Real Estate Holding BV, parte a grupului PPF, are sub administrare active a căror valoare se apropie de 1,9 mld. Euro și asigură servicii specializate pentru peste 60 de proiecte imobiliare. Holdingul imobiliar al lui Petr Kellner este organizat în două entități – PPF Real Estate, cu biroul la Praga, care se ocupă de activele din anumite piețe din Europa – Cehia, Germania, Olanda, Marea Britanie și Ucraina, respectiv PPF Real Estate Rusia – destinat exclusiv pieței rusești.

PPF Real Estate Holding BV și gigantul american al investițiilor imobiliare Hines, cu active de 89,1 mld. Dolari sub administrare, au cumpărat în iulie 2015 două imobile de birouri din cadrul proiectului Metropolis din Moscova, cu o suprafață închiriabilă de 56.000 metri pătrați de birouri de clasa A.

Metropolis Center din București dispune de birouri de clasa A și 5.500 de metri pătrați de birouri B+, respectiv spații de retail. Spațiul alocat pe nivel este de 19.000 metri pătrați, conform datelor făcute publice de către Soravia.

Printre chiriașii proiectului se află Mega Image, BERD, casa de avocatură DLA Piper, biroul local al firmei de brokeraj și investment banking Wood & Co, Parexel, biroul local al producătorului de medicamente Bohringer Ingelheim, Citroen sau ING Bank. Investiția pentru construirea proiectului Metropolis Center, ridicat pe locul unei vechi tipografii, a fost de aproximativ 38 mil. Euro. Proiectul, finalizat în 2010, dispune de un spațiu util de 19.000 de metri pătrați, iar volumul total al proiectului este de 54 mil. Euro, conform datelor prezentate de către Soravia.

În octombrie 2009, proiectul devenea operațional cu un stoc de aproape 11.000 de metri pătrați de birouri clasa A și 2.000 de metri pătrați cu destinație de retail. Ulterior, din mai 2014, au fost livrați încă 5.500 de metri pătrați de birouri clasa B+. În cadrul Metropolis Center funcționează și un apart – hotel, operat de compania austriacă Starlight Suiten.

Compania austriacă fondată de frații Erwin și Hanno Soravia  a raportat pentru 2015 venituri anuale de 200 mil. Euro și proiecte de 1,2 mld. Euro în curs de dezvoltare. În România, compania austriacă a început operațiunile în 1999. În afara Metropolis, mai are în portofoliul local și proiectele Ștefănești Shopping Center, respectiv proiectele de birouri Casa Moșilor și Smart Office din București.

Soravia Management, subsidiara locală a grupului austriac, este constituitor terț în cadrul unui contract de credit de până la 55 mil. Euro acordat de către banca rusească VTB Bank în luna februarie a acestui an către mai multe subsidiare din regiune ale Soravia.

PPF Holding este un investitor care cunoaște piața românească. Este proprietarul distribuției de gaze locale Gaz Sud și a cumpărat în 2013 Petrom Distribuție Gaze de la Petrom.

De asemenea, PPF a investit în 2007 în lanțul hotelier Continental, condus de Radu Enache, de unde a făcut exit în 2011 prin vânzarea unei participații de 30% din companie către GED Capital.

De asemenea, PPF a fost activ pe piața asigurărilor indirect prin intermediul Generali. În 2015, PPF și-a făcut exitul din GPH, prin vânzarea ultimei participații deținute, de 24% din companie pentru 1,245 mld. Euro.

Grupul ceh de investiții PPF a avut în România și PPF Home Credit IFN SA, radiată în octombrie 2015.

Grupul ceh de investiții PPF, fondat în 1991, are active sub administrare de peste 21,6 mld. euro în Europa, Rusia, SUA și Asia. PPF Group NV a realizat un profit net de 352 mil. euro la venituri de 6,29 mld. euro, conform datelor făcute publice de către companie.

Acționarul majoritar este Petr Kellner, 52 de ani, a cărui avere este cotată de către Forbes la 11,4 mld. dolari.

Pe piața imobiliară locală, cea mai mare tranzacție de până acum a fost achiziția unui proiect de retail din Sibiu de către fondul sud – african de investiții NEPI în cadrul unei tranzacții de 100 mil. euro.

Ținta Profi este să ajungă la 500 de magazine până la finele acestui an. Sursă foto : Profi.

Fondurile de investiții domină lista scurtă a investitorilor selectați pentru achiziția Profi: Mid Europa, KKR și fondul Pamplona Capital al unui miliardar de origine rusă, printre numele așteptate să ajungă în faza finală a tranzacției de exit a Enterprise Investors

Lasă un răspuns

Fondurile de investiții Mid Europa Partners, KKR și Pamplona Capital au fost selectate pe lista scurtă a investitorilor care continuă cursa pentru achiziția lanțului de magazine Profi, după depunerea ofertelor neangajante în urmă cu o săptămână, susțin surse din piață.

De asemenea, unele surse mai susțin că pe listă se mai află și fondul de investiții BC Partners. Acestea adaugă că ar putea avansa în proces și alți investitori, în funcție de strategia de vânzare stabilită.

Investitorii selectați pe lista scurtă va trebui să-și pregătească echipele pentru a intra în faza de due dilligence (analiză financiară) în vederea pregătirii ofertelor angajante. După depunerea ofertelor angajante, Enterprise Investors va putea selecta viitorul cumpărător al Profi.

Tranzacția de vânzare a Profi de către fondul de investiții Enterprise Investors, cotată de surse din piață în jurul a 300 – 350 mil. Euro, a atras atenția la început mai multor investitori de talie globală, printre care și CVC Capital Partners, dar unii dintre aceștia au decis să nu depună o ofertă neangajantă. Banca americană Citi se ocupă de vânzarea Profi, tranzacție în care cumpărătorul ar putea opta pentru contractarea unei finanțări de achiziție de tip staple finance de la un consorțiu de bănci.

Pe lista investitorilor care au depus oferte neangajante, dar care nu au fost selectați pentru faza următoare se află grupul lituanian VP, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Informațiile nu au fost confirmate de către părțile implicate în tranzacție.

Fondul de investiții Mid Europa are avantajul unei cunoașteri mai bune a pieței locale, după achiziția rețelei de servicii medicale Regina Maria în urmă cu un an în cadrul celei mai mari tranzacții din istoria pieței de profil, estimată în jurul a 130 mil. Euro.

Înființat în 1999, managerul de capital de risc Mid Europa Partners a strâns până acum de la investitori fonduri de circa 4,3 mld. Euro, strategia sa de achiziții fiind focusată asupra piețelor în creștere din Europa Centrală și de Sud – Est.

Mid Europa Partners investește acum din ultimul fond ridicat, Mid Europa Fund IV, strâns în 2014, cu o capitalizare de 800 mil. Euro, la care se adaugă o facilitate de co-investiție care ridică puterea de foc a fondului spre 1,5 mld. Euro.

Mid Europa Partners investește capital între 75 și 200 mil. Euro per tranzacție în companii a căror valoare de întreprindere este între 100 și 500 mil. Euro, conform informațiilor făcute publice de către fondul de investiții.

Pe piața de retail, Mid Europa are acum în portofoliu lanțul de supermarketuri Zabka din Polonia, de unde este în curs de exit.

Zabka concurează pe piața din Polonia cu Biedronka a portughezilor de la Jeronimo Martins. Zabka, cu vânzări de 1,45 mld. Dolari în 2015 și 3.000 de magazine în Polonia, este o tranzacție estimată de către presa poloneză la 1,1 mld. Dolari (1 mld. Euro). Pentru tranzacție, Mid Europa a angajat banca de investiții JP Morgan, tranzacția de exit fiind așteptată să se încheie în prima jumătate a anului 2017.

În 2011, Mid Europa a cumpărat Zabka (cu 2.400 de magazine, EBITDA de 42 mil. Dolari și vânzări anuale de peste 850 mil. Dolari la momentul achiziției) de la un alt fond de investiții, Penta Investments, pentru 400 mil. Euro, adică în jurul unui multiplu de 13 EBITDA raportat la rezultatul obținut în anul anterior vânzării.

Fondul american de investiții KKR este un investitor care a intrat recent în piața Europei de Sud – Est și până acum tranzacțiile din piața românească nu au suscitat suficient interes până la vânzarea Profi.

KKR are sub administrare active de 131 mld. Dolari. În 2013, KKR a cumpărat cea mai mare companie de cablu din Serbia, SBB, într-o tranzacție de peste 1 mld. Euro.

Pamplona Capital a fost fondat în 2005 și a strâns până acum cinci fonduri de investiții cu un capital total de peste 7 mld. Euro. Fondul IV, strâns în 2014, are o capitalizare de 3 mld. Euro.

Fondatorul Pamplona Capital este miliardarul născut la Moscova în urmă cu 57 de ani, Alexander Knaster. Evreu de origine rusă, Knaster a emigrat în SUA la 16 ani. Apoi, acesta și-a luat o diplomă în matematică și inginerie electrică, iar apoi a făcut un MBA (master în administrarea afacerilor) la universitatea americană Harvard. În 1995, s-a întors în Rusia, iar trei ani mai tâziu a acceptat oferta miliardarului rus Mikhail Fridman pentru a prelua postul de director general al gigantului financiar rusesc Alpha Group. În 2004, a pus bazele Pamplona Capital, în spatele căruia se află din nou puternicul grup rusesc Alpha, controlat de oligarhi ruși. În 2013, Pamplona admnistra active de 6,5 mld. Dolari, din care 2 mld. Dolari aparțineau Alpha Group.

Acum, Pamplona Capital Management are sub administrare active de peste 10 mld. Dolari. Revista americană Forbes a scris că în 2013 Knaster a făcut 600 mil. Dolari când Alpha Group și-a vândut participația în TNK BP pentru 28 mld. Dolari. Averea lui Alexander Knaster era estimată de către Forbes în 2014 la 2,1 mld. Dolari.

Alpha Group este un conglomerat privat rusesc, fondat în 1989, în spatele căruia se află un grup de oligarhi în frunte cu Mikhail Fridman (avere estimată de Forbes la 15,3 mld. Dolari), German Khan (avere estimată la 9,9 mld. Dolari) și Alexei Kuzmichev (avere estimată la 7,7 mld. Dolari). Una dintre companiile aflate în portofoliul conglomeratului rusesc Alpha Group este X5 Retail, care operează un lanț de circa 7.936 de supermarketuri în Rusia și cu venituri anuale de peste 13 mld. Dolari.

BC Partners, un alt nume care s-a interesat de achiziția Profi, are în administrare fonduri de 12 mld. Euro. În 30 de ani de existență, are la activ 91 de tranzacții. BC Partners a intrat în 2008 în Migros, unul dintre cele mai mari lanțuri de retail din Turcia, valoarea tranzacției fiind de 1,7 mld euro.În 2015, BC Partners a anunțat că vinde 40% din afacere către conglomeratul turcesc Anadolu Endustri Holding AS.

Vânzarea Profi este una dintre tranzacțiile – vedetă ale regiunii pentru fondurile de investiții mari. În acest moment, alte tranzacții importante sunt în derulare în regiune – vânzarea lanțului Zabka în Polonia, a afacerii de comerț online Allegro din Polonia sau cea a pachetului de fabrici de bere SAB Miller din Europa de Est de către AB Inbev.

Profi este rețeaua de supermarketuri cu cel mai agresiv ritm de extindere în teritoriu, având ca țintă să ajungă la 500 de unități până la finele acestui an.

Profi activează pe o piață de retail, cu concurenți puternici pe segmentul supermarketurilor precum Mega Image, Lidl, Carrefour (cu formatele sale Carrefour Market și Billa), respectiv Penny Market. Miza achizițiilor și a investițiilor în dezvoltarea organică a rețelelor de comerț este reprezentată de creșterea consumului în anii următori pe piața locală, într-o economie cu o putere de cumpărare cu mult sub cea a economiilor din vestul Europei și sub cea a altor piețe din regiune, însă cu o pondere importantă a coșului zilnic în veniturile lunare ale românilor. De asemenea, scăderea TVA de la 24% la 20% a dat un nou impuls pieței de retail.

Enterprise Investors a investit în 2009 o sumă de 66 mil. Euro la achiziția pachetului integral al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

În 2015 compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără circa 11.000 de angajați.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, are un grad confortabil de îndatorare, susținut și de politica sa de a închiria spațiile în care operează și de a nu aloca resurse pentru achiziții de terenuri și imobile.

Enterprise Investors este unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții focusate pe Europa Centrală și de Est. Activ din 1990, managerul de private equity cu sediul la Varșovia a strâns până acum de la investitori capital de peste 2 mld. euro în opt fonduri de investiții. Acestea au investit 1,7 mld. euro în 136 de companii și și-a făcut exitul din 112 companii obținând venituri brute de 2,3 mld. euro.

Enterprise Investors a mai vândut în acest an afacerea cu servicii HR Smartree către Cylatrea Investments, vehicul investițional condus de către Dragoș Roșca. De asemenea, în aprilie, a anunțat achiziția a 100% din acțiunile grupului Noriel de pe piața jucăriilor, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În 2007, Enterprise Investors a bifat primul exit din piața locală de retail după vânzarea lanțului de 21 magazine Artima către Carrefour.

Enterprise Investors mai deține în portofoliul local producătorul de materiale de construcții Macon Deva. Conducerea biroului local a fost preluată în urmă cu un an de către Șerban Roman. Cea mai valoroasă deținere a Enterprise Investors în România este de departe afacerea Profi, dat fiind ritmul de creștere și faptul că ar fi cel mai mare exit local ca valoare a tranzacției de până acum pentru managerul de capital cu sediul la Varșovia.

După semnarea tranzacției de exit din afacerea Netcity, fondul de investiții PineBridge a reluat tranzacția de vânzare a Digital Cable Systems

Lasă un răspuns

Fondul de investiții PineBridge, controlat de grupul asiatic de investiții Pacific Century Group, a reluat recent procesul de vânzare a Digital Cable Systems, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

PineBridge a încercat să vândă și în urmă cu doi ani afacerea Digital Cable Systems, dar tranzacția nu a avansat după ce ofertele primite de la UPC și Vodafone au fost cu mult sub așteptările vânzătorului.

Reprezentanții PineBridge nu au putut fi contactați pentru comentarii pe marginea reluării tranzacției de exit din afacerea Digital Cable Systems până la momentul publicării acestui articol.

Digital Cable Systems (DCS), care operează sub marca Akta Telecom, este văzut ca o achiziție care ar completa în mod natural portofoliul unui jucător local major de pe piața de comunicații, profil în care se încadrează Orange, Vodafone, Telekom România, UPC sau RCS & RDS. Tranzacția ar putea atrage atenția și altor tipuri de investitor, financiar sau strategic care ar dori intrarea pe piața locală de profil.

Reprezentanții UPC, RCS & RDS, Vodafone și ai Telekom România nu au făcut niciun comentariu până la acest moment pe subiectul DCS.

Compania, controlată de PineBridge, este furnizor de servicii de televiziune, internet și telefonie pentru clienți rezidentiali, cu preponderență în mediul rural și în orașele mici, având ca arie de acoperire peste 3.000 de localități din 35 de județe, conform datelor disponibile pe propriul site.

Digital Cable Systems a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri netă de 172,1 mil.lei (38,7 mil.euro) și o pierdere de 8,7 mil.lei ( 1,97 mil.euro) la un număr mediu de 1.177 angajați.

PineBridge este un investitor de talie globală, cu active sub administrare de 80,7 mld. Dolari, din care majoritarea sunt în Asia (active de 42 mld. Dolari), în Europa având active de 9,8 mld. Dolari.

Pe piața locală, PineBridge s-a numărat printre acționarii care au semnat în urmă cu aproape o lună contractul de vânzare a 100% din acțiunile Netcity Telecom către DirectOne în cadrul unei tranzacții de până la 35 mil. Euro.

Elbit Systems, cu o deținere de 40%, și grupul UTI, cu 60% sunt vânzătorii Netcity. Grupul UTI este controlat de către familia lui Tiberiu Urdăreanu, iar PindeBridge este din 2005 acționar minoritar, cu o deținere de circa 25%.

În afara exitului în derulare de la Netcity, PineBridge s-a înscris în cursă și pentru achiziții locale. Astfel, în urmă cu un an a avut discuții avansate pentru a intra ca acționar minoritar în afacerea Medlife, în contextul în care fondul de investiții Value 4 Capital încearcă să-și facă exitul din afacere.

De asemenea, PineBridge încearcă, ca și alți manageri de capital de risc, să ridice un nou fond de investiții, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. La nivel local, operațiunile PineBridge sunt coordonate de către Doina Popescu.

Pacific Century Group, acționarul majoritar al PineBridge, este condus de către Richard Li, unul dintre fiii lui Li Ka – Shing, al doilea cel mai bogat om din Asia, a cărui avere era estimată de către Forbes la 27,1 mld. dolari în martie 2016.

Ținta Profi este să ajungă la 500 de magazine până la finele acestui an. Sursă foto : Profi.

Tranzacția de vânzare a lanțului Profi la start: Fondul de investiții Mid Europa Partners, BC Partners, proprietarul rețelei de supermarketuri Migros, CVC Capital Partners și grupul portughez Jeronimo Martins, printre numele așteptate să intre în cursa pentru achiziția rețelei de supermarketuri. Enterprise Investors va primi până pe 30 septembrie ofertele neangajante. Cumpărătorul are opțiunea de a-și finanța achiziția printr-un împrumut aranjat de către Citi

Lasă un răspuns

Tranzacția de vânzare a lanțului de supermarketuri Profi, aflat în portofoliul managerului regional de capital privat Enterprise Investors, ajunge până la 30 septembrie în faza ofertelor neangajante, fiind așteptată participarea unui număr mare de fonduri de investiții și a câteva nume de investitori strategici, conform informațiilor din piață disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondul de investiții Mid Europa Partners, BC Partners, proprietarul rețelei de supermarketuri Migros, CVC Capital Partners și grupul portughez Jeronimo Martins se numără printre candidații așteptați să intre în cursă pentru achiziția afacerii Profi.

De asemenea, surse din piață susțin că tranzacția așteptată să ajungă la un ordin de mărime estimat în jurul a 350 – 400 mil. Euro ar putea atrage interesul și al altor fonduri de investiții de talia KKR, Advent, Blackstone sau Warburg Pincus.

Lista potențialilor candidați la achiziția Profi este estimată în prima fază undeva în jurul a 20 de investitori, din care circa 4 nume ar putea veni din zona investitorilor strategici, în special din rândul grupurilor de retail care nu au operațiuni în România și au acum oportunitatea de a obține printr-o astfel de achiziție suficientă masă critică pentru o poziție de top în piața locală de profil.

Banca americană de investiții Citi este cea care a primit mandatul pentru vânzarea Profi. Ca o noutate pentru piața locală de fuziuni și achiziții, Citi va aranja și o finanțare de tip staple finance prin care va putea oferi cumpărătorului un împrumut sindicalizat împreună cu alte bănci prin care să pună la dispoziție bani pentru achiziția Profi. Finanțarea aranjată de către Citi este opțională pentru cumpărător.

Profi are o cotă de piață de aproximativ 5 – 7% raportată la nivelul a tot ceea ce înseamnă piață locală de retail, care cuprinde mai multe formate precum hypermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate, unități de tip discounter sau cash and carry.

Vânzarea Profi intră pe radarul marilor investitori într-un context de piață favorabil, fiind una dintre atracțiile regiunii cu o economie într-un ritm de creștere de peste 5% și cu o anumită stabilitate la nivel politic la care se adaugă potențialul cert de creștere al consumului.

În plus, tranzacția de la Profi ajunge la un calibru suficient de mare încât să atragă mai multe profiluri de investitor, de la investitori strategici până la fonduri de investiții cu interese regionale și fonduri de investiții globale. În piață, există mulți bani lichizi, dar puține ținte de achiziție suficient de mari care să stârnească apetitul unor astfel de investitori.

Printre investitorii strategici care și-au exprimat și în trecut intențiile de a cumpăra Profi este grupul portughez Jeronimo Martins prin subsidiara sa poloneză, Biedronka.

“Jeronimo Martins Group este întotdeauna foarte atent la oportunitățile de creștere care pot apărea dar niciodată nu facem vreun comentariu referitor la chestiuni potențiale de fuziuni și achiziții”, a răspuns pe 9 septembrie printr-un email jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO Rita Fragoso, șeful departamentului de Media din cadrul Jeronimo Martins.

Jeronimo Martins este un grup portughez fondat în 1792, cu operațiuni în Portugalia, Polonia (prin intermediul lanțului de supermarketuri Biedronka cu vânzări anuale de 9,2 mld. euro) și Columbia. Jeronimo Martins are vânzări anuale de 13,7 mld. Euro, EBITDA (câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) de 800 mil. Euro, 89.027 angajați și un portofoliu de 3.605 magazine.

Jeronimo Martins are o capitalizare bursieră de 9,738 mld. Euro pe bursa Euronext Lisabona. Principalul acționar al Jeronimo Martins este Sociedade Francisco Manuel dos Santos cu 56,1%, urmat de Aberdeen Asset Managers Limited cu 5%, Heerema Holding Company – 5%, BNP Paribas Investment Partners cu 5%, conform datelor de la finele anului trecut. BlackRock a ajuns la 2% în iunie 2016. În 1992, o participație de 49% la Jeronimo Martins Retail (JMR) – parte a grupului portughez – a fost preluată de grupul olandez Ahold, care a finalizat în vara acestui an fuziunea cu grupul belgian Delhaize, proprietarul rețelei Mega Image din România.

Conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, Mega Image, care în ultimii ani s-a numărat printre investitorii care au avut discuții pentru achiziția Profi, nu va participa la procesul de vânzare organizat de către banca americană de investiții Citi. Rămâne de văzut ce efecte va avea tranzacția Ahold – Delhaize, care a creat noul concern olandezo – belgian Ahold Delhaize, asupra strategiei Jeronimo Martins față de Profi.

Mid Europa vinde lanțul de supermarketuri Zabka din Polonia, tranzacție estimată către 1 mld. Euro, și se uită la achiziția Profi în România

Un alt investitor care s-a uitat în trecut la achiziția Profi și este interesat acum să depună o ofertă de achiziție este fondul de investiții Mid Europa Partners, proprietarul rețelei de servicii medicale private Regina Maria, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții Mid Europa Partners nu au făcut niciun comentariu până la momentul publicării acestui articol pe subiectul tranzacției de la Profi.

Înființat în 1999, managerul de capital de risc Mid Europa Partners a strâns până acum de la investitori fonduri de circa 4,3 mld. Euro, strategia sa de achiziții fiind focusată asupra piețelor în creștere din Europa Centrală și de Sud – Est.

Mid Europa Partners investește acum din ultimul fond ridicat, Mid Europa Fund IV, strâns în 2014, cu o capitalizare de 800 mil. Euro, la care se adaugă o facilitate de co-investiție care ridică puterea de foc a fondului spre 1,5 mld. Euro.

Mid Europa Partners investește capital între 75 și 200 mil. Euro per tranzacție în companii a căror valoare de întreprindere este între 100 și 500 mil. Euro, conform informațiilor făcute publice de către fondul de investiții.

Pe piața de retail, Mid Europa are acum în portofoliu lanțul de supermarketuri Zabka din Polonia, de unde este în curs de exit.

Zabka concurează pe piața din Polonia cu Biedronka a portughezilor de la Jeronimo Martins. Zabka, cu vânzări de 1,45 mld. Dolari în 2015 și 3.000 de magazine în Polonia, este o tranzacție estimată de către presa poloneză la 1,1 mld. Dolari (1 mld. Euro). Pentru tranzacție, Mid Europa a angajat banca de investiții JP Morgan, tranzacția de exit fiind așteptată să se încheie în prima jumătate a anului 2017.

În 2011, Mid Europa a cumpărat Zabka (cu 2.400 de magazine, EBITDA de 42 mil. Dolari și vânzări anuale de peste 850 mil. Dolari la momentul achiziției) de la un alt fond de investiții, Penta Investments, pentru 400 mil. Euro, adică în jurul unui multiplu de 13 EBITDA raportat la rezultatul obținut în anul anterior vânzării.

CVC Capital Partners, BC Partners, proprietarul rețelei Migros urmăresc tranzacția de exit a Enterprise Investors

CVC Capital Partners este printre investitorii care au manifestat interes pentru tranzacția de la Profi, datorită calibrului acesteia. CVC Capital Partners are o limită minimă de investiție pentru fondurile sale din Europa la 150 mil. Dolari, însă vizează de regulă tichete de cîteva sute de milioane de euro. Pe piața românească, astfel de tichete apar destul de rar astfel se explică și interesul conjunctural al unor astfel de manageri globali de capital de risc.

CVC Capital Partners s-a mai uitat în 2011 la achiziția grupului A&D Pharma, pentru care își exprimaseră interesul și alte fonduri de investiții din Europa, dar tranzacția nu a avansat.

CVC Capital Partners a strâns de la investitori instituționali, guvernamentali și privați capital de peste 71 mld. Dolari, realizând peste 300 de tranzacții.

BC Partners, un alt nume care se învârte în jurul achiziției Profi, are în administrare fonduri de 12 mld. Euro. În 30 de ani de existență, are la activ 91 de tranzacții. BC Partners a intrat în 2008 în Migros, unul dintre cele mai mari lanțuri de retail din Turcia, valoarea tranzacției fiind de 1,7 mld euro.În 2015, BC Partners a anunțat că vinde 40% din afacere către conglomeratul turcesc Anadolu Endustri Holding AS.

Un fond de investiții care vizează tichete de tranzacții de mărimea celui așteptat la Profi este Advent. Pe lângă faptul că este un jucător cu istoric bogat de tranzacții în piața românească, care și-a făcut exitul în 2015 din afacerea Regina Maria, a arătat interes pentru piața de retail din regiune.

În noiembrie 2012, Advent a cumpărat afacerea de retail din Polonia EKO Holding. Fondat în 1984, Advent este un administrator de investiții de talie globală care a investit 31 mld. Dolari în peste 310 de tranzacții în lume.

Printre managerii de capital privat care ar putea să se uite la tichete de tranzacție de anvergura Profi ar putea fi și nume precum Blackstone sau KKR, susțin surse din piață. De asemenea, Warburg Pincus s-a uitat recent la ținte de achiziție în România. Niciunul dintre aceste nume nu a spus dacă este interesat de Profi sau de alte ținte de achiziție în România.

Profi, cea mai valoroasă afacere din portofoliul local al Enterprise Investors

Profi este rețeaua de supermarketuri cu cel mai agresiv ritm de extindere în teritoriu, având ca țintă să ajungă la 500 de unități până la finele acestui an.

Profi activează pe o piață de retail, cu concurenți puternici pe segmentul supermarketurilor precum Mega Image, Lidl, Carrefour (cu formatele sale Carrefour Market și Billa), respectiv Penny Market. Miza achizițiilor și a investițiilor în dezvoltarea organică a rețelelor de comerț este reprezentată de creșterea consumului în anii următori pe piața locală, într-o economie cu o putere de cumpărare cu mult sub cea a economiilor din vestul Europei și sub cea a altor piețe din regiune, însă cu o pondere importantă a coșului zilnic în veniturile lunare ale românilor. De asemenea, scăderea TVA de la 24% la 20% a dat un nou impuls pieței de retail.

Profi este poziționat ca un lanț de magazine de proximitate, profil pe care merg și alți concurenți precum Mega Image și Carrefour Market. Modelul de afaceri al Profi are la bază o extindere la nivel național, acoperind cu formate mai mici inclusiv zone din mediul rural. Atât locațiile din mediul urban, cât și cele din mediul rural sunt profitabile, explica recent Călin Costinaș, director general adjunct al Profi Rom Food, în cadrul unei dezbateri organizate cu ocazia lansării ultimului raport Deloitte CE Top 500, care a analizat tendințele economice pe piețele din regiune.

Enterprise Investors a investit în 2009 o sumă de 66 mil. Euro la achiziția pachetului integral al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

În 2015 compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără aproape 9.500 de angajaţi.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, are un grad confortabil de îndatorare, susținut și de politica sa de a închiria spațiile în care operează și de a nu aloca resurse pentru achiziții de terenuri și imobile.

Pe 11 martie, reprezentanții companiei au semnat un contract de credit cu BERD și Raiffeisen Bank România în valoare de până la 177 mil. Lei (aproximativ 39,3 mil. Euro). Finanțarea este destinată unui proiect de 199 mil. Lei (circa 44,2 mil. Euro), care vizează extinderea rețelei Profi inclusiv în mediul rural, la care compania participă cu 22 mil. Lei din surse proprii.

Enterprise Investors este unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții focusate pe Europa Centrală și de Est. Activ din 1990, managerul de private equity cu sediul la Varșovia a strâns până acum de la investitori capital de peste 2 mld. euro în opt fonduri de investiții. Acestea au investit 1,7 mld. euro în 136 de companii și și-a făcut exitul din 112 companii obținând venituri brute de 2,3 mld. euro.

Enterprise Investors a mai vândut în acest an afacerea cu servicii HR Smartree către Cylatrea Investments, vehicul investițional condus de către Dragoș Roșca. De asemenea, în aprilie, a anunțat achiziția a 100% din acțiunile grupului Noriel de pe piața jucăriilor, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În 2007, Enterprise Investors a bifat primul exit din piața locală de retail după vânzarea lanțului de 21 magazine Artima către Carrefour.

Enterprise Investors mai deține în portofoliul local producătorul de materiale de construcții Macon Deva. Conducerea biroului local a fost preluată în urmă cu un an de către Șerban Roman. Cea mai valoroasă deținere a Enterprise Investors în România este de departe afacerea Profi, dat fiind ritmul de creștere și faptul că ar fi cel mai mare exit local ca valoare a tranzacției de până acum pentru managerul de capital cu sediul la Varșovia.

Scandia Food cumpără o fabrică de conserve la Hunedoara

Lasă un răspuns

Scandia Food Sibiu, liderul pieței de conserve pe bază de carne, cumpără compania Rotina Product, care deține o fabrică de conserve la Hunedoara.

Ion Pîrjol și Manole Marcel vând fiecare un pachet de 50% din acțiunile Rotina Product pentru un preț negociat brut de 0,78 mil. Euro. Fiecare urmează să încaseze 0,39 mil. Euro pentru transferul participației, potrivit unei decizii a acționarilor Rotina Product din 31 august.

Rotina Product a raportat pentru 2015 un profit net de 0,38 mil. Lei (0,08 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 8,4 mil. Lei (1,9 mil. Euro) și 52 de angajați.

Compania este un jucător de talie locală a cărui piață de desfacere este concentrată în județul Hunedoara. Rotina Product, înființată în 2001, vinde pateuri, conserve de carne și alte produse alimentare sub marca Rotina.

Scandia Food are o poziție de lider pe piața conservelor pe bază, cu o cotă de piață în volum de peste 46% pe segmentul pateului cu ficat, potrivit unei cercetări de piață a AC Nielsen din 2014. Compania are în portofoliu mărci precum Scandia, Bucegi, Sadu și acoperă și segmentele de pate vegetal, carne și mâncare la conservă. Compania exportă către piețele Uniunii Europene, Republica Moldova și Canada.

În anul 2010, compania a intrată în două noi linii de afaceri – restaurant cu servire rapidă și producție de mezeluri. Valoarea investiției Scandia Food în noua fabrică de la Sibiu a fost de 45 mil. Euro.

Scandia Food Sibiu a avut în 2015 o cifră de afaceri de 211,4 mil. Lei (47,6 mil. Euro) și o pierdere de 1,9 mil. Lei (0,4 mil. Euro) la un personal de 512 angajați.

Industria conservelor de carne și pateu, estimată de către jucători din piață la circa 85 – 100 mil. Euro, a înregistrat anul trecut scăderi și în volum și în valoare. Pe piața de profil, activează jucători precum Scandia Food, Hame România, companie intrată în decembrie în portofoliul Orkla Foods după achiziția firmei – mama din Cehia, precum și jucători de talie locală, respectiv mărcile private ale companiilor de retail, a căror pondere în piață este din ce în ce mai mare.

 

IKEA plătește peste 40 mil. Euro în numerar pentru achiziția a 12.800 hectare de pădure de la firma germană Prokon. Avocații Wolf Theiss au asistat cumpărătorul, iar Dentons a lucrat de partea vânzătorului

Lasă un răspuns

Grupul suedez IKEA cumpără 12.800 de hectare de pădure în județele Iași și Neamț în cadrul unei tranzacții în numerar de peste 40 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică de către părțile implicate.

Vânzătorul este compania germană Prokon, intrată în insolvență în 2014, asupra căreia principalii creditori au pretenții în valoare de peste 1,5 mld. Euro.

Firma de avocatură austriacă Wolf Theiss a asistat cumpărătorul în tranzacție, în timp ce casa de avocatură Dentons a reprezentat interesele vânzătorului. Dentons este implicată, dealtfel, în procedurile de insolvență ale companiei germane.

„Ca parte a Strategiei IKEA Group de Independență a Resurselor, IRI Investments SRL continuă investițiile în România, prin achiziția unei noi suprafețe de pădure. Noua suprafață este de 12.800 de hectare și se află în județele Iași și Neamț. La acest moment, suprafața totală deținută de companie este de aproximativ 46.700 de hectare”, au precizat reprezentanții IRI Investments SRL într-un comunicat de presă, citat de HotNews. Ieri, cumpărătorul nu a făcut public numele vânzătorului.

Reprezentanții Prokon au spus, ieri, la Hamburg că se așteaptă în decembrie să încaseze cel puțin 50 mil. Euro de pe urma a două tranzacții de vânzare de păduri încheiate în România, potrivit cotidianului german Frankfurter Allgemeine Zeitung. Plățile urmează să ajungă la creditorii care nu și-au convertit pretențiile în acțiuni ale noii companii Prokon, înființate după falimentul vechii cooperative. Peste 75.000 de investitori privați au căzut pradă intrării în insolvență a Prokon în 2014, ceea ce a dus la schimbări în legislația germană pentru a întări protecția investitorilor.

Compania dispune sub supravegherea aferentă derulării unui plan de ieșire din insolvență de activele care nu fac parte din activitatea de bază de acum a Prokon, adică din sfera administrării parcurilor eoliene. Anterior, Prokon a investit într-o fabrică de biodiesel și în achiziția de terenuri din România, afirmă cotidianul german.

IKEA este la a doua achiziție majoră de suprafețe de pădure în România, după ce a anunțat în iunie 2015 cumpărarea a 33.600 de hectare de pădure de la fondul suedez de investiții GreenGold, condus de românul Sorin Chiorescu. Nici valoarea acestei tranzacții nu a fost făcută publică. Surse din piață, citate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, susțin că prețul plătit anul trecut de către IKEA a fost de aproximativ 125 mil. Euro.

Prokon Hit Timber SRL, subsidiara producătorului eolian german Prokon, a cumpărat pe 28 iunie 2011 de la moștenitorii familiei Sturdza 5.428 hectare de pădure pe raza comunelor Popești, Dumești, Madarjac și Horlești din județul Iași, potrivit contractului de vânzare – cumpărare făcut public de către publicația Bună Ziua Iași (BZI). Conform contractului, firma germană a plătit în urmă cu cinci ani 3.500 euro pe hectare, adică un preț de 18.963.460,25 euro. Vânzătorii au fost la acea vreme Elena Sturdza, Mihai Sturdza, prințul Dimitrie Sturdza, Ioan Eric Sturdza, Gheorghe Sturdza, Neculai și Mihaela Bujor, respectiv Marius – Florin și Mihaela Pavel.

Ulterior, Prokon Hit Timber SRL a făcut o ofertă de vânzare a suprafeței de 5428,1313 hectare pentru un preț total de numai 17 mil. Euro, cu intenția de a semna un contract de vânzare – cumpărare și de a primi plata nu mai târziu de 17 noiembrie 2014, conform documentelor făcute publice de către sursa citată.

Prokon operează acum în noua sa formă 57 de ferme eoliene în Germania și Polonia și vinde electricitate către 30.000 de consumatori.

Prokon Hit Timber SRL a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 8,8 mil. Lei și pierderi de 21,4 mil. Lei la un număr de 12 angajați.

De cealaltă parte, gigantul IKEA, fondat de către suedezul Ingvar Kamprad, este un investitor strain care continuă să-și crească expunerea pe piața locală. Astfel, în 2010, IKEA a cumpărat magazinul de mobilă din Băneasa deținut în franciză de către omul de afaceri Puiu Popoviciu și a anunțat că are planuri de investiții pentru noi unități la nivel local. În paralel, grupul IKEA a intrat în piața imobiliară, prin achiziția terenului fostei fabrici Timpuri Noi din București, unde în prezent ridică un proiect imobiliar. În ultimul an, IKEA a intrat pe segmental achizițiilor de păduri, fiind cel mai mare investitor cu un portofoliu total în administrare de 46.700 hectare de pădure.

IRI Investments SRL avea la 31 decembrie 2015 capitaluri totale de 586 mil. Lei (circa 131 mil. Euro), venituri totale de 3,2 mil. Lei și un profit net de 0,9 mil. Lei, potrivit ultimului bilanț făcut public.

Consiliul Concurenței a aprobat preluarea Petrofac Solutions & Facilities Support de către Expert Petroleum

Lasă un răspuns

Consiliul Concurenței a anunțat astăzi că a autorizat tranzacţia prin care Expert Petroleum SPV SARL Luxemburg a preluat Petrofac Solutions & Facilities Support SRL România.

Autoritatea de concurenţă a evaluat această operaţiune din punct de vedere al compatibilităţii acesteia cu un mediu concurenţial normal, în conformitate cu Regulamentul privind concentrările economice.

Ca urmare a analizei, Consiliul Concurenţei a constatat că această operaţiune nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia.

Expert Petroleum SPV SARL, cu activități de servicii anexe extracției petrolului brut și gazelor naturale, este membră a grupului internațional GMS Holdings, prezent în România prin Expert Petroleum SRL.

Petrofac Solutions & Facilities Support SRL, membră a grupului britanic Petrofac, este furnizor de servicii petroliere pentru industria ţiţeiului și gazelor naturale.

Petrofac Solutions & Facilities Support SRL a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 115,9 mil. Lei (26,1 mil. Euro) și o pierdere de 455,7 mil. Lei (102,6 mil. Euro) la un număr de 922 de angajați, potrivit ultimului bilanț anual făcut public.

Scăderea prețului țițeiului în ultimii ani, cu efect în lanț asupra reducerii investițiilor din programele de explorare și producție ale producătorilor de petrol și gaze, a dus la decizii de restructurare a operațiunilor și de reducere a personalului în industria serviciilor pentru petrol și gaze, inclusiv la nivelul companiilor mari precum Halliburton, Schlumberger sau Petrofac.

Vrancart cumpără pachetul majoritar de acțiuni al producătorului de hârtie igienică Rom Paper din Brașov în cadrul unei tranzacții de până la 5 mil. Euro. KPMG, consultantul financiar al vânzătorului

Lasă un răspuns

Vrancart Adjud, unul dintre cei mai importanți producători locali de hârtie pentru carton ondulat, carton ondulat și hârtie igienico-sanitară din Romania, a cumpărat pachetul majoritar al Rom Paper SRL Brașov de la Nicoleta și Claudiu Puchin.

Valoarea tranzacției nu depășește nivelul de 10% din cifra de afaceri a Vrancart aferentă ultimelor situații financiare anuale, precizează cumpărătorul. În ultimii trei ani, cifra de afaceri netă a Vrancart s-a situat, în medie, în jurul a 200 mil. Lei (45 mil. Euro), de unde rezultă că preluarea Rom Paper nu ar depăși pragul de 4,5 mil. Euro.

După achiziție, Claudiu Puchin va rămâne acționar minoritar în afacerea Rom Paper și va conduce în continuare operațiunile companiei din poziția de director general. Tranzacția va fi finalizată după aprobarea acesteia în Adunarea Generala a Acționarilor și obținerea avizului Consiliului Concurenței, respectiv neînregistrarea de opoziții prin care să fie atacate mențiunile formulate la Registrul Comerțului privind vânzarea de acțiuni.

Vânzătorii au fost asistați de către KPMG România în calitate de consultant financiar de fuziuni și achiziții și de către Suciu Popa & Asociatii în calitate de consultant juridic.

“Ne vom continua drumul de dezvoltare prin achiziții care să completeze activitatea noastră. În acest caz, complementaritatea gamei de produse este aproape perfectă. În urma achiziției, prin combinarea operațiunilor, ne propunem să asigurăm o creștere a veniturilor prin extinderea portofoliului de produse și creșterea gradului de acoperire a canalelor de distribuție și, de asemenea, să obținem sinergii de cost prin integrare. Planurile noastre pentru Rom Paper presupun investiții noi în echipamente care să mărească avantajul competitiv al companiei”, a declarat Ionel Ciucioi, Director General al Vrancart SA.

“Sunt bucuros să intru în această asociere cu Vrancart pentru că ei reprezintă acum un partener strategic care să ajute Rom Paper să se dezvolte și mai mult și care și respectă valorile companiei noastre. Voi continua să muncesc alături de noii mei colegi pentru o integrare rapidă și ulterior pentru o creștere sustenabilă”, a spus Claudiu Puchin, Director General și acționar minoritar al Rom Paper după tranzacția cu Vrancart.

Contractul de vânzare – cumpărare se va derula pe o perioadă de 2 ani, valoarea acestuia fiind influențată de rezultatele financiare obținute în această perioadă de către Rom Paper SRL.

“Suntem mândri să fim implicați în această tranzacție semnificativă ce presupune doi jucători locali. Este un exemplu că și capitalul românesc este puternic și poate lupta pentru consolidarea pieței și dezvoltarea de jucători regionali”, a declarat Bogdan Văduva, Partener M&A al KPMG.

Rom Paper a fost înființată în 2002 și este acum principalul convertitor independent din România, fiind lider de piață în segmentele țintă. Rom Paper are un portofoliu variat de produse de la șervețele la cutie, șervețele de masă, prosoape pliate, hârtie igienică, role profesionale și prosoape cosmetice. Compania acoperă canalele de distribuție din comerțul modern (hipermarketuri, supermarketuri, cash and carry) și comerțul tradițional (prin intermediul distribuitorilor). Compania are piață de desfacere în peste șapte țări. Rom Paper deține și marca de produse din hârtie Mototol.

Rom Paper a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 51,5 mil. Lei (11,6 mil. Euro) și un profit net de 2,5 mil. Lei (0,56 mil. Euro) la un personal format din 110 angajați.

Vrancart a fost fondată în 1977 și este o companie listată la Bursa de Valori București, unde are o capitalizare de piață de circa 150 mil. Lei (peste 33 mil. Euro). Vrancart produce și vinde carton ondulat, ambalaje din carton ondulat, hârtie pentru carton ondulat și hârtii igienico-sanitare. Compania colectează 30% din totalul de maculatură la nivel național prin rețeaua de 20 de centre proprii de colectare. Vrancart derulează în prezent un program de investiții cu care intenționează să atace poziția de lider de piață.

SIF Banat – Crișana controlează Vrancart Adjud, unde are o participație de 74,7% din acțiunile companiei.

Pe piața cartonului ondulat, Vrancart concurează cu Ambro Suceava, Romcarton, Dunapack (parte a Prinzhorn Holding), Ecopack Ghimbav sau VPK Packaging.

MET Group, controlat de grupul ungar MOL și de investitori maghiari, cumpără afacerea locală de vânzare de energie a grupului elvețian Repower. Miza achiziției, intrarea în topul primelor zece case de comerț cu electricitate și o cotă de piață de 4% din comerțul local cu energie

Lasă un răspuns

Grupul elvețian Repower a anunțat, ieri, vânzarea afacerii sale din România către grupul MET Group, cu sediul la Zug (Elveția) și controlat de către investitori din Ungaria. Tranzacția vizează pe lângă vânzarea operațiunilor de comerț cu energie, ajunse la 114,6 mil. Euro în 2015, și transferul personalului local format din aproximativ 30 de angajați.

Ca urmare a tranzacției, MET Group va intra în categoria primilor zece furnizori de energie electrică pentru clienții finali. Repower Furnizare România deținea o cotă de piață de 2,85% din furnizarea de energie electrică la clienții finali în intervalul ianuarie – martie 2016, conform datelor făcute publice de către Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE). Conform aceleiași surse, Repower Furnizare România avea în perioada raportată o cotă de piață de 4,13% din cantitatea furnizată de electricitate în intervalul ianuarie – martie 2016, pe o piață dominată de Electrica Furnizare (16,45%), Tinmar Energy (8,14%), E.ON Energie România (7,38%), Transenergo Com (5,6%), CEZ Vânzare (5,03%) și Enel Energie (4,45%).

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică de către părțile implicate în tranzacție.

Repower are două companii locale – Repower Furnizare România SRL, care a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 114,6 mil. Euro și cu pierderi de aproape 3 mil. Euro, respectiv Repower România Vânzări SRL, care a raportat pentri 2015 o cifră de afaceri de 15,2 mil. Euro și pierderi de circa 15.000 euro.

Tranzacția este așteptată să se încheie până în luna septembrie a acestui an, conform anunțului făcut de către vânzător.

Tranzacția de exit a Repower a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 16 februarie.

KPMG a fost consultantul financiar exclusiv al lui Repower AG la vânzarea subsidiarei din România către MET Group. De cealaltă parte, MET Group a lucrat cu BT Capital Partners la achiziția operațiunilor locale ale Repower.

Tranzacția de vânzare a demarat la începutul lunii februarie și a atras mai multe oferte angajante, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Afacerea Repower a intrat pe radarul mai multor investitori strategici de talia Enel, E.ON,  precum și a altor concurenți, inclusiv a unor fonduri de investiții.

Cumpărătorul MET Group este controlat în proporție de 40% de către grupul petrolier ungar MOL, alte acționari importanți fiind Benjamin Lakatos (24,67%), Ilya Trubnikov (12,665%), Gyorgy Nagy (12,665%) și Istvan Garancsi (10%).

Grupul petrolier ungar MOL, cu afaceri de 1 mld. Euro în România, este unul dintre jucătorii majori pe piața locală de profil, în special pe segmentul distribuției de carburanți, dar în ultimii ani a demonstrat apetit de investiții și pentru sectorul local de explorare și producție de hidrocarburi.

MET România Energy Trade a fost înființată în anul 2009 ca o casă de comerț de gaze natural. iar din 2014 a intrat și pe segmentul vânzării de energie electrică.

MET România Energy Trade este deținută 100% de către MET Holding AG.

Compania deține capacitate strategică rezervată pe termen lung (până în anul 2020), pentru interconectorul de gaze naturale Szeged-Arad. În perspectiva exporturilor de gaze naturale, capacitatea de transport rezervată va asigura tranzitul de gaze naturale din producția internă spre hub-urile Europei Centrale. Capacitatea proprie deținută în centrala de la Dunamenti, va susține comerțul cu energie electrică în țările din sud-estul Europei.

MET România Energy Trade a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de peste 29 mil. Euro și pierderi de 0,84 mil. Euro și 12 angajați, conform ultimului bilanț.

Elvețienii de la Repower au anunțat în decembrie 2015 o restructurare a modelului de afaceri, care include o concentrare a operațiunilor de comerț cu energie electrică pe piața elvețiană, italiană și germană. În acest context, Repower a început să caute un cumpărător pentru afacerea din România.

Piața comerțului cu energie electrică din România este competitivă, pe lângă investitorii străini mari cu operațiuni în piața de distribuție – Enel, E.ON, CEZ  și jucători locali de calibru – Electrica (principalul acționar este statul, dar pachetul majoritar este listat pe bursă) și Tinmar (companie privată), activând mai multe case de comerț internaționale, iar recent compania de telecomunicații RCS & RDS a intrat cu prețuri mici pe acest segment de piață ceea ce a sporit migrația de clienți de la un jucător la altul.

În plus, un element important de volatilitate al portofoliului de clienți, care poate afecta prețul de vânzare al unui astfel de jucător (casă de comerț cu electricitate), este dat de posibilitatea de reziliere a contractelor în 21 de zile lucrătoare de către clienți.

Grupul elvețian Repower a pus piciorul pe piața românească de comerț cu energie în 2007. În iunie 2010, Repower a cumpărat 80% din acțiunile furnizorului de energie electrică Elcomex EN, cotat la acea vreme printre primele cinci case locale de comerț cu energie, cu angajamentul de a prelua ulterior și restul acțiunilor companiei de la omul de afaceri Ion Grecu, proprietarul grupului de firme Elcomex. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Elcomex EN a înregistrat în 2009 venituri de 70 mil. euro. Numele companiei a fost schimbat ulterior în Repower Furnizare SRL.

Cei mai mari acționari ai Repower AG sunt cantonul elvețian Graubünden cu 58,3% și Axpo Holding cu 33,7%. Axpo activează în România pe piața furnizorilor de energie prin Axpo Energy România.

În februarie 2015, grupul energetic ungar MVM a cumpărat 90% din acțiunile producătorului local de electricitate Hivatalos din Miercurea Ciuc, specializat în administrarea unor microhidrocentrale, în cadrul unei tranzacții estimate sub 30 mil. euro.

Managerul de fonduri de investiții Abris Capital a finalizat achiziția Green Group. Abris Capital a marcat de la începutul anului două achiziții pe piața locală, intrând și pe piața administrării de credite neperformante prin preluarea platformei GetBack

Lasă un răspuns

Abris Capital Partners, unul dintre cei mai mari manageri de fonduri de investiții din regiune, a finalizat astăzi achiziția grupului de firme Green Group, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. De la începutul anului, Abris Capital a marcat până acum pe piața locală două achiziții, indirect a preluat platforma de administrare a creditelor neperformante GetBack, respectiv achiziția directă a grupului de firme din industria de reciclare a deșeurilor.

În aprilie, Abris Capital a semnat contractul de achiziție pentru 82% din acțiunile Green Group, tranzacție care asigură exitul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și al managerului grec de capital privat Global Finance.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează tranzacția în jurul valorii de 60 mil. euro.

Tranzacția dintre Abris și Green Group a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 8 decembrie 2015, confirmată printr-un anunț oficial în luna mai 2016.

Segmentul tipic de tranzacții pe care îl abordează Abris se situează în marja a 20 până la 60 mil. euro investiție de capital per achiziție, eșalon în care mai activează și alți manageri cu focus regional precum Enterprise Investors și Innova Capital. Din acest punct de vedere, achiziția a 82% din grupul de firme Green Group este la limita de sus a intervalului, Cezar Scarlat, Partener al Abris Capital și Director al fondului pentru România, declarând în luna mai pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că este o „tranzacție foarte mare”, fără să facă însă publică valoarea acesteia.

La începutul lunii iunie, Consiliul Concurenței a anunțat că analizează operaţiunea de concentrare economică ce urmează a se realiza prin preluarea companiei Romgreen Universal Limited (Cipru) şi a unor societăți comerciale controlate de aceasta de către Gren Holdings Limited (Cipru), membră a Grupului Abris. Companiile din România controlate de Romgreen Universal Limited şi incluse în tranzacţie sunt: Greentech SA, Greenfiber International SA, Total Waste Management SRL, Greenweee International SA, Greenlamp Reciclare SA, Greenglass Recycling SA”, precizează reprezentanții Consiliului Concurenței prin intermediul unui comunicat de presă.

Finanțarea achiziției Green Group este asigurată 100% din surse proprii ale Abris Capital.

Green Group este unul din cei mai mari jucători ai industriei de reciclare din Sud-Estul Europei ce proceseaza deșeuri de tip PET, electrice și electronice. Grupul este și cel mai mare operator al unei linii de procesare a deșeului de sticlă. Compania a raportat, în 2015, venituri consolidate de peste 90 mil. Euro si se bazează pe investiții în infrastructura de colectare și reciclare deșeuri din România, Serbia și Macedonia.

În urma tranzacției, Global Finance, BERD și ceilalți acționari minoritari își fac exitul din Green Group, alături de Abris urmând să rămână ca acționar minoritar doar Romcarbon SA Buzău, adică societatea care a înființat afacerea de reciclare a deșeurilor. Clement Hung, fondatorul Green Group, va rămâne la conducerea afacerii.

Global Finance vinde în cadrul tranzacției o participație efectivă de 37% – 38% din Green Group, iar BERD un pachet de 15%, potrivit declarațiilor făcute în luna mai pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO de către Theodore Kiakidis, Partener Global Finance, respectiv de către reprezentanți ai instituției financiare internaționale.

Global Finance și BERD au fost asistați la vânzarea Green Group de către casa de avocatură Bondoc & Asociații. De asemenea, managementul companiei a fost consiliat de către avocații Reff & Asociații și de consultanții de la Rampart Capital.

De cealaltă parte, cumpărătorul, fondul de investiții Abris Capital a lucrat cu consultanții PwC, Roland Berger, PCI Wood Mackenzie și SGS (pentru consultanță privind protecția mediului). De asemenea, asistența juridică a fost asigurată de către firma de avocatură Clifford Chance Badea.

Pe piața românească, Abris Capital a preluat în acest an indirect platforma de administrare a creditelor neperformante GetBack de la miliardarul polonez Leszek Czarnecki în cadrul unei tranzacții estimate la 825 mil. zloți (186 mil. euro). GetBack a luat naștere ca o platformă de administrare a creanțelor în cadrul Idea Bank, bancă prezentă și în România după achiziția Romanian Investment Bank (RIB). GetBack are operațiuni pe piața de profil din Polonia și România, concurând cu jucători precum Kruk, Kredyt Inkaso sau Ultimo (aparținând B2 Holding). Pe 15 iunie, Abris Capital a anunțat preluarea alături de alți co-investitori a GetBack și că a asigurat finanțare pentru investiție în platforma de administrare a datoriilor, o afacere profitabilă cu un ritm rapid de creștere.

Managerul de capital de risc a strâns din 2007 până acum sub administrare două fonduri de investiții cu capital de 770 mil. euro, din care ultimul a fost ridicat în 2013 cu o capitalizare de 450 mil. euro și din el se derulează investiții. Banii administrați de Abris provin de la investitori instituționali, fonduri de pensii și de asigurări, fonduri suverane, bănci din Europa, America de Nord, Australia și Orientul Mijlociu.

Ultimul fond ridicat de Abris Capital a investit deja banii și este de așteptat să ridice un nou fond de investiții, mișcare la care au recurs în ultima vreme și alți manageri de capital de risc din regiune.

Abris Capital Partners a fost fondat în 2007, are o echipă de 20 de experți în domeniul administrării investițiilor, în fruntea cărora se află 8 parteneri. Abris are birouri la Varșovia și București, ultimul fiind condus de către Cezar Scarlat.

carrefour_billa_tranzactie_tabel main

Consiliul Concurenței a autorizat condiționat preluarea Billa de către Carrefour după modelul aplicat tranzacției Auchan – Real. Grupul francez finalizează pe 30 iunie achiziția de circa 96 mil. euro a rețelei de 86 de supermarketuri. Carrefour s-a angajat ca după încheierea tranzacției să vândă pe piața din Brăila trei supermarketuri, două din rețeaua proprie și un magazin Billa

Lasă un răspuns

Consiliul Concurenței a anunțat astăzi că a autorizat preluarea rețelei de magazine Billa de către Carrefour, doar cu condiția vânzării ulterioare a trei magazine din Brăila – două magazine Carrefour Market şi un magazin Billa.

Acest angajament a fost propus de către partea franceză autorității concurențiale pentru a putea obține avizul acesteia, necesar pentru închiderea tranzacției cu Billa.

Finalizarea tranzacției Carrefour – Billa este așteptată să aibă loc pe 30 iunie. Firma de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații asistă grupul francez în procedurile aferente achiziției în timp ce grupul german Rewe, vânzătorul afacerii Billa din România, a lucrat cu casa austriacă de avocatură Schoenherr.

Valoarea tranzacției prin care Carrefour preia 100% din acțiunile Billa România, companie ce operează lanțul de 86 de magazine, respectiv 100% din titlurile Billa Invest Construct – care administrează terenuri și alte active imobiliare – nu a fost făcută publică. Carrefour plătește în numerar circa 96 – 97 mil. euro pentru preluarea integrală a afacerii Billa din România, potrivit datelor publicate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 22 decembrie 2015.

Miza achiziției Billa de către Carrefour este atacarea unei poziții de lider pe piața supermarketurilor, unde principalii concurenți sunt Lidl, Mega Image, Profi și Penny (al cărui proprietar este Rewe, vânzătorul Billa). Rețelele de retail și-au continuat expansiunea în teren atât organic, cât și prin achiziții, pariind pe creșterea consumului pe piața locală.

Dosarul Carrefour – Billa s-a aflat în prima jumătate a anului în analiza atât a Comisiei Europene, dată fiind anvergura la nivel european a părților implicate, precum și a Consiliului Concurenței. Cazul prin care grupul francez Auchan a cumpărat 20 de hypermarketuri Real în 2012 a fost un model de lucru pentru Consiliul Concurenței în rezolvarea dosarului Carrefour – Billa, ambele având impact la nivelul întregii piețe, însă cu efecte locale de distorsiune a mediului concurențial.

În primul caz, Auchan a primit aviz favorabil de preluare a unităților Real, condiționat de asumarea unor angajamente care limitează operațiunile pe piețele din Craiova și Târgu Mureș pentru a nu afecta mediul concurențial local. La dosarul Carrefour – Billa, grupul francez a primit aprobarea Consiliului Concureței, sub condiția vânzării ulterioare a trei unități din Brăila tot pentru a nu distorsiona piața la nivel local.

Tranzacțiile din industria de retail sunt privite cu atenție sporită de către comisarii Consiliului Concurenței datorită impactului nu doar pe orizontală, ci și pe verticală, fiind afectați nu doar concurenții direcți, ci și micii furnizori a căror putere de negociere riscă să fie mai mică în fața jucătorilor mari, în contextul în care mișcările de consolidare din sector reduc numărul de jucători din piața de profil, iar forța jucătorilor mari rămași crește.

Din acest punct de vedere, este de urmărit dacă așteptata vânzare a afacerii Profi de către fondul de investiții Enterprise Investors, care se profilează ca fiind una dintre cele mai mari tranzacții din istoria pieței locale de retail, va aduce o nouă mișcare de consolidare sau intrarea unui jucător nou în sectorul de profil.

„În urma analizei, Consiliul Concurenței a constatat că în zona geografică Brăila operaţiunea ar putea conduce la consolidarea poziţiei pe piaţă a Carrefour, cu efectul reducerii posibilităţilor de alegere a consumatorilor. În această situaţie, ar fi existat posibilitatea ca tranzacţia să conducă la creşterea  preţurilor produselor alimentare în zonă”, precizează reprezentanții Consiliului Concurenței.

În ceea ce privește vânzarea ulterioară a celor trei unități Carrefour din Brăila (2 magazine Carrefour Market și un supermarket Billa), cesiunea va fi realizată ca un transfer de activitate continuă fără întreruperea activității, pentru fiecare magazin în parte sau pentru toate împreună.

Carrefour va avea obligaţia de a pune la dispoziția Consiliului Concurenței informații referitoare la potențialii cumpărători, dar şi să obțină acordul prealabil al autorităţii de concurenţă referitor la cumpărătorul desemnat.

În același timp, retailerul francez s-a angajat și să nu se implice în activităţile cesionate pe o perioadă semnificativă, de cel puțin 10 ani.

Carrefour a semnat contractul de achiziție a Billa în noaptea de 21 spre 22 decembrie 2015.

Deloitte a primit mandatul de a găsi cumpărător încă din 2014 pentru Billa România, așa cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a informat în premieră la începutul lunii decembrie 2014.

De cealaltă parte, cumpărătorul a mizat în activitățile de due dilligence (analiză financiară) pe consultanții de la EY.

De asemenea, avocații firmei Pachiu & Asociații au asistat Billa România în fazele inițiale ale tranzacției. Afacerea Billa a pornit în România în anul 1999.

Billa România a raportat pentru anul 2015 o cifră de afaceri de 1,509 mld. lei (circa 340 mil. euro) și un profit net de 5,18 mil. lei (1,2 mil. euro) la un personal format din 3.112 oameni.

În România, grupul Carrefour numără 191 de magazine dintre care 29 de hipermarketuri Carrefour, 109 de supermarketuri Market, 43 de magazine de proximitate Express, 10 magazine de proximitate Contact și un magazin de comerț online.

Grupul Carrefour a raportat pentru România vânzări nete de 1,215 mld. euro în 2015, în creștere cu 20% față de anul anterior.

De cealaltă parte, grupul german Rewe rămâne concentrat pe dezvoltarea rețelei Penny Market. În 2010, Rewe a vândut rețeaua de magazine cash and carry Selgros către grupul Transgourmet, controlat de compania elvețiană Coop. După vânzarea Billa România, Rewe a scos la vânzare și cele opt magazine XXL MegaDiscount, pe care le are în continuare în portofoliu.

oresalafantanatranzactieMain

Raiffeisen și ING au finanțat cu 48,6 mil. euro refinanțarea datoriilor La Fântâna și plata parțială a prețului de achiziție al companiei de către Oresa și antreprenorul Cristian Amza. Innova Capital a finalizat vânzarea „în familie” a pachetului de 92% din acțiunile liderului de apă îmbuteliată în sistem watercooler. Capitalul adus de cumpărători și împrumuturile de la bănci pentru preluarea La Fântâna se ridică la 70 mil. euro

Lasă un răspuns

Raiffeisen Bank România și ING Bank sucursala București au acordat o finanțare în valoare de 48,6 mil. euro pentru rambursarea datoriilor companiei La Fântâna și plata parțială a prețului de achiziție al acesteia de către cumpărători, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Din structura tranzacției face parte, pe lângă creditul luat de la Raiffeisen și ING Bank, un împrumut în valoare de 20,8 mil. euro acordat de asociați prin intermediul vehiculului de investiții Aquavenue înregistrat în Cipru către subsidiara sa locală, La Fântâna Trading, care preia 99% din acțiunile La Fântâna SRL, potrivit datelor consultate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.  Din cele 20,8 mil. euro, cea mai mare parte din capitalul asociaților vine în numerar de 18,1 mil. euro, iar 2,7 mil. euro sub formă de bilet la ordin emis de către compania – mamă din Limassol, Aquavenue Limited, în favoarea La Fântâna Trading. Astfel, capitalul cumpărătorilor combinat cu împrumutul bancar luat de la Raiffeisen și ING Bank pentru preluarea La Fântâna ajunge la 69,4 mil. euro.

Fondul de investiții suedez Oresa Ventures și Cristian Amza, fondatorul și directorul general al La Fântâna, au anunțat, ieri, finalizarea achiziției companiei. Fondul de investiții Innova Capital și-a marcat exitul din afacerea de îmbuteliere a apei în sistem watercooler prin vânzarea pachetului de 92% din acțiunile companiei. Oresa Ventures revine în acționariatul companiei după 9 ani și preia un pachet de 83% din acțiunile la Fântâna, iar Amza își dublează deținerea în urma tranzacției de la 8% la 17%, conform datelor făcute publice de către cumpărător.

 „Ne face plăcere să anunţăm finalizarea achiziţiei La Fântâna. Alături de fondatorul Cristian Amza, am contribuit cu capital şi am implicat în tranzacţie două bănci puternice care au sprijinit finanţarea achiziţiei. În acelaşi timp, am refinanţat împrumuturile bancare existente în companie. Suntem foarte mândri să putem derula astfel de tranzacţii MBO/LBO (management buy out/leverage buy out – cumpărare de acţiuni alături de echipa de management / cumpărare de acţiuni cu împrumut bancar) într-un interval de timp relativ scurt”, a declarat Cornel Marian, managing director al Oresa.

Tranzacţia a fost parţial finanţată printr-un împrumut bancar pus la dispozitie de ING Bank şi Raiffeisen Bank S.A., în calitatea de aranjori principali şi Raiffeisen Bank, în calitate de Agent al Facilităţii.

Cronologia tranzacției

Tranzacției de exit a Innova Capital din afacerea La Fântâna a început în 2015. Fondul de investiții de talie regională a tatonat, inițial, un exit pe Bursa de Valori București, dar a renunțat la idee în urma tensiunilor apărute pe piețele financiare ca urmare a posibilității ca Grecia să intre în faliment sub presiunea datoriilor față de creditorii internaționali.

În toamna anului trecut, Innova Capital s-a reorientat către pista vânzării „în familie” a afacerii La Fântâna, derulând discuții cu Cristian Amza – fondatorul afacerii, directorul companiei și acționar minoritar cu 8% din La Fântâna, precum și cu Oresa Ventures, adică vânzătorul companiei în 2007 către Innova după ani în care fondul de investiții suedez a dezvoltat La Fântâna alături de fondatorul său.

Pe 16 decembrie 2015, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris, în premieră, despre negocierile exclusive de vânzare a La Fântâna de către Innova Capital către Oresa Ventures și Cristian Amza, informație confirmată prin anunțul oficial al semnării tranzacției de pe 20 aprilie 2016.

Pe 23 decembrie 2015, este înregistrată la Limassol (Cipru) societatea Aquavenue Limited ce urmează să fie folosită  ca vehicul investițional în cadrul tranzacției derulate de cumpărători în cazul La Fântâna.

Pe 29 ianuarie, este înființată la nivel local La Fântâna Trading SRL, firma care urma să preia pachetul de 99% din acțiunile La Fântâna SRL.

Pe 21 martie, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a publicat, în exclusivitate, informația potrivit căreia Oresa negociază contractarea unui împrumut de aproximativ 50 mil. euro de la Raiffeisen și ING Bank pentru plata datoriilor companiei și plata parțială a prețului de achiziție al La Fântâna, informație confirmată  de către cumpărător prin comunicatul din 22 iunie privind finalizarea tranzacției.

În noaptea de 13 – 14 martie, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO anunță că are loc semnarea contractului de vânzare – cumpărare în dimineața zilei de 14 martie. Pe 15 martie, părțile fac publică semnarea tranzacției.

Din aprilie, atenția se mută către Consiliul Concurenței, de al cărei aviz după analiza dosarului depinde chiar finalizara tranzacției.

Pe 6 iunie, Aquavenue încheie un contract de împrumut de asociat cu La Fântâna Trading prin care îi pune acesteia la dispoziție suma maximă de 20,8 mil. euro, din care 18,1 mil. euro bani gheață, iar restul sub formă de bilet la ordin.

Pe 8 iunie, Raiffeisen Bank România (în caltate de împrumutător inițial, aranjor, agent de garanție și bancă emitentă) și ING BANK N.V. Amsterdam prin sucursala din București (în calitate de împrumutător inițial și aranjor) au încheiat un contract de credit prin care pun la dispoziția La Fântâna Trading și La Fântâna SRL facilități de credit la termen și revolving în valoare totală de 48,6 mil. euro. La Fântâna SRL și La Fântâna Trading urmează să intre în proces de fuziune. Cele două bănci și-au împărțit frățește expunerea, conform unor surse din piață, însă informațiile nu au fost confirmate de către părțile implicate.

Pe lângă creditul principal de 48,6 mil.euro sunt estimate alte costuri (dobânzi, obligații de plată, comisioane, onorarii, alte cheltuieli aferente împrumutului) de 14,58 mil. euro astfel că suma garantată pentru cele două bănci ajunge cu totul la 63,18 mil. euro. Documentele de finanțare sunt însoțite de ipoteci pe acțiunile firmelor, pe activele imobiliare, precum și de alte garanții.

O parte din banii obținuți de la bănci merg spre rambursarea datoriilor La Fântâna.

La Fântâna a luat pe 30 aprilie 2013, adică în mandatul Innova Capital, un credit de 37,5 mil. euro de la Erste Bank, la care se adaugă o sumă suplimentară de 18,75 mil. euro ce reprezintă ”o estimare de bună – credință a oricăror sume suplimentare datorate sau potențial datorate de societate și orice altă parte obligată părților garantate în baza documentelor de finanțare”, potrivit unui contract de ipotecă pe acțiunile La Fântâna instituit de bancă și garantat de acționarii de la acea vreme ai firmei, Innova Capital și Cristian Amza.

Pe 22 iunie 2016, Oresa Ventures anunță finalizarea achiziției La Fântâna alături de Cristian Amza.

 

O afacere crescută 14 ani de fonduri de investiții împreună cu un antreprenor

“Această achiziție marchează pentru noi un moment important în procesul de întărire a poziției de lider pe piata soluțiilor de aprovizionare cu apă și cafea pentru companii și segmentul rezidențial. O asemenea investiție a unui fond cu capital privat într-o companie lider este, de regulă, urmată de o perioadă de creștere puternică, iar acest lucru este în totalitate aliniat cu ambiția noastră de a deveni un jucător regional important în Europa Centrală și de Est (ECE). Dezvoltarea noastră viitoare se va baza pe o creștere organică generată de pilonii noștri principali – apă și cafea – însă,în același timp, vom urmări și oportunități de achiziție în ECE”, a declarat Cristian Amza, CEO și fondator al Grupului La Fântâna.

La Fântâna a ajuns un furnizor major de servicii de aprovizionare cu apă în sistem watercooler și purificator pentru companii și segmentul rezidențial din Sud-Estul Europei și al doilea cel mai mare furnizor din Europa Centrală și de Est. Grupul este lider de piață în România și Serbia în soluții pentru furnizarea apei în sistem de îmbuteliere și purificator. Compania estimează că, după achiziția Blue Coffee Services în 2014 a devenit, de asemenea, lider pe segmentul serviciilor de cafea pentru companii.

În 2015, Grupul La Fântâna a raportat o cifră de afaceri consolidată de peste 42 mil. euro și un profit brut consolidat de 5,033 mil. euro (conform situațiilor financiare IFRS) din servicii asigurate pentru mai mult de 50.000 de clienți. Grupul condus de către Cristian Amza operează în prezent o afacere integrată cu acoperire națională în România și Serbia, care include întregul lanț de activități, de la sursa de apă, la facilitățile de îmbuteliere și până la logistica și distribuția proprie de apă și cafea la clienți.

Oresa mizează după răscumpărarea afacerii de la Innova să obțină resurse noi de creștere din operațiunile derulate pe zona de cafea, după ce La Fântâna s-a afirmat ca o companie deja matură în piața distribuției de apă în sistem watercooler.

Oresa Ventures a dezvoltat afacerea La Fântâna alături de Cristian Amza prin preluarea companiei Aqua Natural, activa pe piața apelor îmbuteliate, în anul 2001. Apa naturală La Fantana a fost lansată pe piață în urma unor investiții de 3 mil. euro. Compania La Fântâna s-a extins, trei ani mai tarziu, pe piața din Serbia.

În anul 2007, Innova Capital a cumpărat compania de la Oresa Ventures în cadrul unei tranzacții de peste 35 mil. euro, fondul suedez marcând la acea vreme un profit estimat la 600% raportat la investiția inițială.

În epoca Innova, afacerea La Fântâna s-a extins. Firma are o cotă de piață estimată la 70% în România, respectiv 60% în Serbia, potrivit datelor făcute publice de către Innova Capital.

În perioada menționată, La Fântâna a făcut două achiziții importante.

În 2010, a cumpărat de la omul de afaceri Şerban Andrei compania Rokor Ecostyle, importatorul şi distribuitorul purificatoarelor Waterpia în România, la momentul semnării tranzacţiei, valoarea de întreprindere a afacerii fiind evaluată la 4,35 mil. Euro.

În 2014, La Fântâna a preluat Blue Coffee Services, o afacere de 10 mil. euro pe an, de la Aquila Group, iar în 2015 liderul pieței de distribuție a apei în sistem watercooler a fuzionat prin absorbție cu compania de pe piața automatelor de cafea, distribuitor local al Lavazza.

Anterior vânzării companiei, Innova Capital deținea 92% din acțiunile La Fântâna, liderul pieței de îmbuteliere de apă în sistem watercooler din România și Serbia, prin intermediul vehiculului de investiții Plinius Investments Limited, înregistrat în Cipru.

Innova Capital și-a făcut exitul în februarie și din grupul de activități de procesare a tranzacțiilor cu cardul Provus, pe care l-a vândut pentru 32 mil. Euro către germanii de la WireCard.

Singura investiție cu care rămâne în portofoliul local Innova este pachetul majoritar de acțiuni deținut la grupul EnergoBit din Cluj – Napoca, cu afaceri în domeniul echipamentelor și serviciilor de pe piața de energie.

În schimb, Oresa Ventures este angajată în extinderea portofoliului local, după ce a anunțat că își concentrează expunerea investițională pe piața românească.

Fiind o companie de investiții aflată în mâna familiei lui Jonas af Jochnick, omul de afaceri suedez care a fondat Oresa în 1995, spre deosebire de alți investitori financiari din gama fondurilor cu capital de risc, nu are presiunea unui exit pe termen mediu, ceea ce îi permite să stea o perioadă mai lungă ca investitor în companiile achiziționate.

Oresa este activă în România din 1997 și a investit până la tranzacția cu Innova un capital de circa 100 mil. euro în companii locale, dintr-un total de 150 mil. euro în toate piețele în care a activat.

Oresa are expunere pe sectoare precum materiale de construcții prin companiile Fabryo pe piața vopselurilor, respectiv Somaco în producție de materiale de construcții, servicii IT prin RBC, în sectorul serviciilor de afaceri prin RTC, respectiv servicii financiare prin brokerul de credite Kiwi Finance.

Portofoliul de companii al Oresa a generat o cifră de afaceri cumulată de circa 125 mil. euro în 2015, conform datelor disponibile pe site-ul firmei de investiții.

De asemenea, familia suedeză aflată în spatele Oresa controlează și rețeaua de servicii medicale private Medicover, respectiv laboratoarele Synevo, active pe piața locală.

Șeful Lukoil spune că ia în considerare vânzarea rafinăriei din România. Conducerea gigantului petrolier rus se gândește să-și vândă rafinăriile din Europa și să se concentreze mai mult pe explorarea și producția de gaze și țiței. Vagit Alekperov, directorul Lukoil: „Să le oferim acționarilor noștri posibilitatea să facem o nouă companie care ar putea fi listată pe bursă”

Lasă un răspuns

Vagit Alekperov, șeful gigantului petrolier rus Lukoil, ia în calcul vânzarea rafinăriilor din România, Bulgaria, Italia și Olanda, în contextul unei decizii strategice ce ar viza reducerea operațiunilor în Europa și concentrarea lor în sectorul de explorare și producție de țiței și de gaze.

„Nu astfel de active sunt strategice pentru noi, suntem concentrați în special în ultimii ani pe explorarea și dezvoltarea zăcămintelor de țiței și de gaze. (Asta – n.r.) ne poate împinge să luăm decizii cruciale privind soarta acestor active europene în viitor”, a declarat Vagit Alekperov în cadrul unui interviu acordat RBC din Rusia.

„Poate vânzarea bucăților (activelor – n.r.) ca un întreg sau ofertă să facem o divizare (spin-off) pentru a le oferi acționarilor noștri posibilitatea să facem o nouă companie care ar putea fi listată pe bursă. Așa a făcut o companie petrolieră mare”, a mai spus șeful Lukoil.

Acesta a mai anunțat și plecarea gigantului rus de pe piața Arabiei Saudite, cel mai mare producător de petrol din lume.

Lukoil a vândut în 2014 o rețea de benzinării din Europa de Est, formată din 44 de stații în Cehia, 75 de stații în Ungaria și 19 în Slovacia.

În România, Lukoil este implicată într-un dosar penal din toamna lui 2014, care vizează evaziune fiscală și spălare de bani, infracțiuni economice prin care statul român ar fi fost prejudiciat de către reprezentanți ai companiei ruse, angajați ai rafinăriei Lukoil Petrotel Ploiești.

În iulie 2015, o instanță judecătorească din Ploiești a decis sechestrul asupra unor bunuri aparținând Lukoil Europa în limita a 2 mld. euro, care să acopere prejudiciul produs.

Daunele pentru 2012-2013 au fost estimate la 230 mil. euro. Dosarul Lukoil este în continuare pe rolul instanței de judecată din România.

Petrotel Lukoil SA, compania care operează rafinăria grupului rus de la Ploiești, a raportat pentru 2015 un profit net de 15,1 mil. lei (3,4 mil. euro) la o cifră de afaceri de 4,34 mld. lei (0,99 mld. euro) și 428 de angajați.

Lukoil România SRL, firma care administrează benzinăriile, a raportat pentru anul trecut un profit net de 35 mil. lei (7,9 mil. euro) la o cifră de afaceri de 5,44 mld. lei (1,24 mld. euro) și 2986 de angajați.

Grupul rus Lukoil a intrat în România în 1998 prin achiziția pachetului majoritar al rafinăriei Petrotel Ploiești.

Lukoil afirmă că a investit pe piața locală 400 mil. dolari. Rafinăria Petrotel vinde circa 2,4 milioane tone de produse petroliere din procesarea inclusiv de țiței Ural, iar rețeaua de distribuție locală a Lukoil cuprinde 307 de benzinării și 7 depozite.

Lukoil concurează pe piața petrolieră locală cu OMV Petrom, controlată în proporție de 51% de grupul austriac OMV, KMG International (fostul grup Rompetrol) și grupul ungar MOL.

Tranzacția prin care kazahii au anunțat că vând pachetul majoritar al KMG International către firma chineză CEFC, cuplată cu o posibilă vânzare a activelor Lukoil din sectorul downstream din România, adică schimbarea controlului a doi jucători din primii trei după cifra de afaceri ar avea un impact de remodelare puternică a peisajului pieței petroliere locale fie prin mișcări de consolidare a unor jucători deja existenți, fie prin ascensiunea unor jucători noi pe piață.

Declarațiile lui Vagit Alekperov, unul dintre cei mai puternici oameni din Rusia și considerat un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, pot fi citite într-un context mai larg al tensiunilor dintre Rusia și Occident în plan politic, economic și militar, alimentate după anexarea peninsulei Crimeea de către ruși de la Ucraina. Ca măsuri de reacție la conflictul ruso-ucrainean, autorități din SUA și Europa au anunțat sancțiuni împotriva mai multor oficiali ai administrației de la Moscova, precum și a unor oameni de afaceri ruși aflați în poziții – cheie. De asemenea, Comisia Europeană a pornit anul trecut o investigație care vizează un eventual abuz de poziție dominantă a concernului rus Gazprom ca și furnizor de gaze naturale pe opt piețe din Europa Centrală și de Est.

Sursă foto: BERD.

Alpha Bank România a vândut către BERD un pachet de 12,5% din banca moldovenească Victoriabank pentru 6 mil. euro. Pătrăhău, CEO al băncii Carpatica, a fost numit de BERD în acest an membru în consiliul de administrație al Victoriabank

Lasă un răspuns

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a cumpărat un pachet de 12,5% din Victoriabank, a treia bancă din Republica Moldova, de la Alpha Bank România. BERD va plăti 6 mil. euro pentru această tranzacție.

Instituția financiară internațională ajunge astfel la o participație de 27,5% din Victoriabank. BERD a plătit 42 de lei modovenești pe acțiune ceea ce corespunde unui preț care evaluează banca la jumătatea din valoarea sa contabilă.

Victoriabank este astfel evaluată la 48 mil. euro prin prețul de achiziție de acțiuni plătit de către BERD.

La începutul acestui an, Ionuț Pătrăhău, actualul CEO al băncii Carpatica, a fost numit de către BERD reprezentant în Consiliul de administrație al Victoriabank.

Mișcarea BERD are ca scop restaurarea unei guvernanțe corporative eficiente și asigură continuarea performanței financiare, notează reprezentanții băncii internaționale.

„Suntem încântați să anunțăm că BERD și-a consolidat participația la 27,5% din Victoriabank printr-un vehicul de investiții cu scop special (SPV), VB Investment Holding, înregistrat în afara Moldovei, deținut și controlat de către BERD. Tranzacția, care necesită schmbarea unei legislații prohibitive adoptate recent, este un pas important care subliniază cât de crucial este să menținem Victoriabank ca o instituție independentă, orientată comercial și profitabilă cu un acționariat transparent care este în beneficiul economiei moldovenești”, spune Henry Russell, Director al instituțiilor financiare pentru Balcanii de Vest, Belarus, Moldova și Ucraina.

Victoriabank funcționează fără o guvernanță corporativă efectivă din septembrie 2014 când consiliul de supraveghere al băncii a fost suspendat prin hotărâre judecătorească. Un nou consiliu format din 7 membri a fost ales în octombrie 2015, însă nu este funcțional pentru că trei dintre membri nu au depus documentația necesară pentru aprobarea băncii centrale.

Potrivit lui Russell, cel mai mare acționar al Victoriabank, Insidown, are acum responsabilitatea de a se asigura că cei pe care i-a nominalizat în board-ul băncii vor depune documentația necesară.

Sistemul bancar din Republica Moldova s-a confruntat în ultimii ani cu cel mai grav scandal financiar din istoria sa, în condițiile în care a dispărut  un miliard de dolari din bănci.

BERD a investit în Victoriabank în 1995 alături de fondatorii băncii. Implicarea BERD a scăzut semnificativ în această țară de la finanțări de 40 mil. euro în 2010 la 12,5 mil. euro în 2015.

Un pachet de control, de aproape 40% din capitalul Victoriabank, a fost preluat la finalul anului trecut de un milionar rus, Serghei Lobanov, patronul firmei de asigurări Arsenal, prin intermediul unui off-shore din Cipru, denumit Insidown LTD, reprezentat de un român, de origine germană şi născut în Liban, pe nume Peter Paul Fischer, patronul unui cabinet dentar, Dr. Fischer Laborator Dentar SRL, cu sediul în Bucureşti, potrivit presei de peste Prut.

Enterprise Investors despre mandatul dat Citi pentru explorarea opțiunilor strategice la Profi: “Nu s-a luat nicio decizie cu privire la Profi. Căutăm în același timp o structură de finanțare optimă care să susțină o creștere viitoare la fel de ambițioasă”. Fondul de investiții nu precizează dacă mandatul acoperă o potențială tranzacție de vânzare a Profi

Lasă un răspuns

Enterprise Investors, unul dintre cei mai importanți manageri de capital de risc din regiune, afirmă că a dat mandat bancherilor de investiții de la Citi pentru explorarea unor opțiuni strategice privind lanțul de magazine Profi, în condițiile în care nu a luat nicio decizie legată de viitorul Profi.

“Nu s-a luat nicio decizie cu privire la Profi. Încă de la achiziție, compania a crescut într-un ritm alert și credem că acum este un moment foarte bun să explorăm toate opțiunile strategice pentru Profi și să căutăm în același timp o structură de finanțare optimă care să susțină o creștere viitoare la fel de ambițioasă”, au răspuns reprezentanții Enterprise Investors unei solicitări venite din partea jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Întrebați dacă mandatul dat Citi acoperă și aranjarea unei potențiale tranzacții de exit a fondului de investiții din Profi, reprezentanții Enterprise Investors nu au dorit să facă niciun alt comentariu pe acest subiect. Profi este în portofoliul Enterprise Investors de 7 ani, iar până acum, exiturile acestui manager de fonduri indică două opțiuni la care apelează, de regulă, pentru a-și valorifica investiția într-o companie: prin vânzare fie prin intermediul unei listări pe bursă, fie prin vânzare directă către un investitor.

Pe 24 mai, managerul de capital privat a informat printr-un comunicat de presă că Polish Enterprise Fund VI (PEF VI), un fond de investiții administrat de Enterprise Investors, intenţionează să evalueze opţiunile strategice disponibile pentru Profi, liderul segmentului de supermarketuri din România.

”Managerul de private equity a decis să contracteze Citi Corporate and Investment Banking pentru a evalua condiţiile de piaţă precum și scenariile posibile pentru dezvoltarea viitoare a companiei”, au spus oficialii fondului.

Proprietarul Profi lasă să se înțeleagă că mandatul Citi vizează găsirea unei noi surse de finanțare pentru planurile de dezvoltare ale companiei. Acestea pot varia de la o gamă de diferite tranzacții de finanțare, listare pe bursă până la vânzarea parțială sau totală a companiei către un investitor dispus să susțină un astfel de plan de dezvoltare.

În decembrie 2015, reprezentanții biroului local al Enterprise Investors vorbeau de un posibil exit din Profi în 2017.

Profi s-a extins rapid în ultimii ani, ajungând la un ritm de dezvoltare actual de aproape 100 de magazine noi pe an, fiind cea mai extinsă rețea de retail la nivelul întregii țări.

Planurile de investiții au fost alimentate atât de către fondul de investiții din capitalul propriu, cât și din credite bancare.

PEF VI a achiziţionat 100% din companie pentru 66 mil. Euro în 2009, iar în 2011 a finalizat o investiţie adiţională de 10 mil. Euro.

De la tranzacţia iniţială, Profi a crescut într-un ritm alert de la 67 de magazine la peste 400 de magazine în prezent, doar în 2015 deschizand 93 de magazine. Compania operează magazine în formatele “Standard” și “City” în zonele urbane și a dezvoltat de curând și formatul “Loco”, destinat zonelor rurale din ţară, adaptându-și oferta pentru a răspunde nevoilor consumatorilor și pentru a penetra cu succes zone care înainte erau inaccesibile retailului modern. În 2015 compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și astăzi are aproape 10.000 de angajaţi.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, a semnat pe 11 martie un contract de credit cu BERD și Raiffeisen Bank România în valoare de până la 177 mil. Lei (aproximativ 39,3 mil. Euro). Finanțarea este destinată unui proiect de 199 mil. Lei (circa 44,2 mil. Euro), care vizează extinderea rețelei Profi inclusiv în mediul rural, la care compania participă cu 22 mil. Lei din surse proprii.

În ultimii ani, Profi a fost curtat de mai mulți investitori, atât strategici, cât și fonduri de investiții.

Vânzarea Profi are șanse să atragă un interes puternic din partea unor investitori strategici cu apetit de intrare pe piață sau concurenți deja activi în piața locală. Pe lista potențialilor cumpărători, ar putea apărea și fonduri internaționale de investiții.

Pe segmentul de supermarketuri, activează alături de Profi rețelele Mega Image, Lidl, Penny Market și Carrefour. Francezii de la Carrefour așteaptă avizul Consiliului Concurenței pentru preluarea lanțului de magazine Billa, tranzacție de 96 – 97 mil. euro a cărui semnare a fost anunțată de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 21 decembrie.

Enterprise Investors este unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții focusate pe Europa Centrală și de Est. Activ din 1990, managerul de private equity cu sediul la Varșovia a strâns până acum de la investitori capital de peste 2 mld. euro în opt fonduri de investiții. Acestea au investit 1,7 mld. euro în 136 de companii și și-a făcut exitul din 112 companii obținând venituri brute de 2,3 mld. euro.

Enterprise Investors a mai vândut în acest an afacerea cu servicii HR Smartree către Cylatrea Investments, vehicul investițional condus de către Dragoș Roșca. De asemenea, în aprilie, a anunțat achiziția a 100% din acțiunile grupului Noriel de pe piața jucăriilor.

Enterprise Investors mai deține în portofoliul local producătorul de materiale de construcții Macon Deva.

Managerul regional de fonduri de investiții Enterprise Investors a angajat bancherii de investiții de la Citi pentru vânzarea lanțului de magazine Profi

Lasă un răspuns

Polish Enterprise Fund VI (PEF VI), un fond de private equity administrat de Enterprise Investors, a anunţat astăzi că intenţionează să evalueze opţiunile strategice disponibile pentru Profi, liderul segmentului de supermarketuri din România.

Managerul de private equity a decis să contracteze Citi Corporate and Investment Banking pentru a evalua condiţiile de piaţă precum și scenariile posibile pentru dezvoltarea viitoare a companiei.

Profi este reţeaua de retail modern cu cea mai mare acoperire geografică din România. PEF VI a achiziţionat 100% din companie pentru 66 mil. Euro în 2009, iar în 2011 a finalizat o investiţie adiţională de 10 mil. Euro.

De la tranzacţia iniţială, Profi a crescut într-un ritm alert de la 67 de magazine la peste 400 de magazine în prezent, doar în 2015 deschizand 93 de magazine. Compania operează magazine în formatele “Standard” și “City” în zonele urbane și a dezvoltat de curând și formatul “Loco”, destinat zonelor rurale din ţară, adaptându-și oferta pentru a răspunde nevoilor consumatorilor și pentru a penetra cu succes zone care înainte erau inaccesibile retailului modern. În 2015 compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și astăzi are aproape 10.000 de angajaţi.

Comparativ cu alți competitori, Profi a mizat pe construirea unei rețele de supermarketuri la nivel național, diferențiindu-se față de jucători precum Mega Image, concentrat preponderent asupra Bucureștiului. Vânzarea Profi are șanse să atragă un interes puternic din partea unor investitori strategici cu apetit de intrare pe piață sau concurenți deja activi în piața locală. Pe lista potențialilor cumpărători, ar putea apărea și fonduri internaționale de investiții.

Pe segmentul de supermarketuri, activează alături de Profi rețelele Mega Image, Lidl, Penny Market și Carrefour. Francezii de la Carrefour așteaptă avizul Consiliului Concurenței pentru preluarea lanțului de magazine Billa, tranzacție de 96 – 97 mil. euro a cărui semnare a fost anunțată de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 21 decembrie.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, a semnat pe 11 martie un contract de credit cu BERD și Raiffeisen Bank România în valoare de până la 177 mil. Lei (aproximativ 39,3 mil. Euro). Finanțarea este destinată unui proiect de 199 mil. Lei (circa 44,2 mil. Euro), care vizează extinderea rețelei Profi inclusiv în mediul rural, la care compania participă cu 22 mil. Lei din surse proprii.

Enterprise Investors a mai vândut în acest an afacerea cu servicii HR Smartree către Cylatrea Investments, vehicul investițional condus de către Dragoș Roșca. De asemenea, în aprilie, a anunțat achiziția a 100% din acțiunile grupului Noriel de pe piața jucăriilor.

Enterprise Investors mai deține în portofoliul local producătorul de materiale de construcții Macon Deva.

Enterprise Investors este unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții focusate pe Europa Centrală și de Est. Activ din 1990, managerul de private equity cu sediul la Varșovia a strâns până acum de la investitori capital de peste 2 mld. euro în opt fonduri de investiții. Acestea au investit 1,7 mld. euro în 136 de companii și și-a făcut exitul din 112 companii obținând venituri brute de 2,3 mld. euro.

Biroul din România al Enteprise Investors este condus de aproape un an de către Șerban Roman, în mandatul căruia au avut loc deja un exit și o achiziție, iar acum este pregătit al doilea exit.

Pe piața managerilor cu capital de risc, alături de Enterprise Investors activează nume precum Mid Europa Partners, Abris Capital Partners, Innova Capital, CEE Equity Partners, Pinebridge, ADM Capital, Resource Partners sau Axxess Capital. Manageri de capital precum GED Capital și Global Finance sunt în faza de dezinvestire a portofoliului local.

Grupul leton Food Union a cumpărat un pachet de 70% din acțiunile producătorului de înghețată Alpin 57 Lux

Lasă un răspuns

Grupul leton Food Union, aflat în proprietatea omului de afaceri rus Andrey Beskhmelnitskiy, a cumpărat un pachet de 70% din acțiunile producătorului de înghețată Alpin 57 Lux, fondat de către antreprenorul Ioan Istrate, acesta din urmă rămânând cu restul de 30% din acțiuni, potrivit unei hotărâri a asociaților Alpin 57 Lux din data de 7 aprilie 2016.

Ioan Istrate a cesionat către Food Union un număr de 160 000 de acțiuni din cele 400 000 pe care le deținea în cadrul Alpin 57 Lux, iar Istrate Paraschiva a cesionat toate cele 400 000 părți sociale deținute în cadrul producătorului de înghețată.

Valoarea nominală a părților sociale cesionate de Ioan Istrate este de 10 lei pentru fiecare parte socială, repectiv 1 600 000 lei pt intregul pachet cesionat, iar valoarea nominală a întregului pachet cesionat de Istrate Paraschiva este de 4 000 000 lei.

Adunarea generală a asociaților a aprobat limitarea mandatului administratorului unic al societății, Ioan Istrate, la o durată de trei ani începând cu data înregistrării transferului de părți sociale la Oficiul Registrului Comerțului.

Valoarea achiziției făcute de grupul leton controlat de milionarul rus Andrey Beskhmelnitskiy nu a fost făcută publică. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează valoarea tranzacției în jurul a 20 milioane de Euro, valoare neconfirmată de părțile implicate în tranzacție.

Grupul leton Food Union a semnat pe 7 aprilie a.c. asocierea cu producătorul de înghețată Alpin 57 Lux, fondat de către antreprenorul Ioan Istrate.

Acordul marchează intrarea milionarului Andrey Beskhmelnitskiy pe piața locală de înghețată, estimată până la aproximativ 150 mil. Euro pe an în 2014.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat în premieră tranzacția de vânzare a producătorului de înghețată Alpin 57 Lux pe 17 august 2015.

Afacerea Alpin57Lux a pornit în 1994 și a ajuns în topul primelor trei producători independenți de profil.

Ultima tranzacție locală în sector a avut loc în 2009, când gigantul anglo – olandez Unilever a intrat pe piața românească de profil cu achiziția producătorului de înghețată Napoca de la Napolact și Friesland, valoarea tranzacției nefiind făcută publică. De atunci, Algida, divizia de profil a Unilever, a crescut și a ajuns în poziția de lider de piață, potrivit datelor Nielsen și Euromonitor pentru 2014.

Alpin 57 Lux din Sebeș (județul Alba) a obținut anul trecut un profit net de 1,2 mil. euro la o cifră de afaceri de 15,7 mil. euro și un personal mediu format din 468 de angajați.

Piața de înghețată din România, estimată la 130 – 150 mil. euro, este disputată de multinaționale ca Unilever și Nestle, precum și de o serie de producători dezvoltați de antreprenori români precum Betty Ice din Suceava, Top Gel Prod din Craiova și Alpin 57 Lux din Sebeș. Un alt pol în creștere îl reprezintă lanțurile de comerț precum Lidl sau Kaufland, care vând înghețată sub propriile mărci.

Grupul Food Union este cel mai mare procesator de lapte și liderul producției de alimente și băuturi din Letonia. De asemenea, Food Union deține poziția de cel mai mare producător de înghețată din țările baltice. Grupul este format din două companii letone de lactate, producătorul de înghețată și alimente congelate Premia din Estonia, respectiv producătorul danez de înghețată Premier Is.

Food Union a avut în 2014 o cifră de afaceri de 175 mil. Euro și are peste 1.000 de angajați în cadrul operațiunilor sale din statele baltice.

Rewe vinde rețeaua de 8 magazine XXL Mega Discount. Concernul german califică drept zvonuri informațiile privind noua tranzacție de vânzare

Lasă un răspuns

Concernul german de comerț Rewe a început procesul de vânzare a rețelei de 8 magazine XXL Mega Discount, în cadrul strategiei sale de optimizare a afacerilor care nu fac bani și care îi permit să se concentreze asupra lanțului de supermaketuri Penny Market aflat acum în expansiune.

Primele informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO privind vânzarea rețelei XXL Mega Discount datează încă din luna septembrie 2015, adică mai devreme cu aproape trei luni de semnarea tranzacției de vânzare a rețelei Billa, calificată de asemenea de către Rewe în decembrie 2014 ca fiind doar zvonuri. Mișcările Rewe din teren indică însă faptul că decizia strategică privind vânzarea magazinelor Billa și XXL Mega Discount din România, ca și intenția de a vinde magazinele Billa din Bulgaria, era luată de cel puțin aproape doi ani.

“Întrebările (privind vânzarea magazinelor XXL Mega Discount – n.r.) se referă la zvonuri, pe care nu le comentăm. În consecință, nu putem să vă răspundem la întrebări“, a precizat printr-un email transmis pe 7 aprilie jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO Marco Sandner din partea biroului de presă al Rewe.

Numărul redus de magazine scoase la vânzare indică faptul că tranzacția va fi văzută de către potențialii cumpărători ca un add – on, adică o completare a portofoliilor unor jucători din cei deja activi în comerțul local, dispuși să-și extindă afacerea.

Seria de tranzacții înregistrată pe piața de retail din România din ultimii ani indică un astfel de apetit de achiziție pentru Mega Image, care în București deja a atins plafonul – limită impus de către Consiliul Concurenței, însă în țară are spațiu de creștere, iar din acest punct de vedere magazinele XXL Mega Discount sunt poziționate complementar cu rețeaua retailerului belgian, adică în afara Bucureștiului.

Auchan și Carrefour, puternic ancorați în segmentul de hipermarketuri, au făcut achiziții și în afara acestui etaj de piață, iar mai nou, o achiziție oportunistă a făcut-o lanțul local Annabella.

Miza achiziției este, ca și în cazul Billa, creșterea consumului pe o piață, care a atras investiții de miliarde de euro și a desenat de la zero unii dintre cei mai mari angajatori din România, vezi cazul Kaufland cu peste 10.000 de angajați. Scăderea TVA-ului de la 24% la 20% este una dintre mișcările recente menite de asemenea să impulsioneze zona de consum, targetată de lanțurile de comerț.

Într-o privire retrospectivă mai amplă, retailerii germani, cu excepția Lidl Schwarz, au făcut în ultimii ani pași de retragere din România dacă privim la tranzacția de vânzare a rețelei de hypermarketuri Real către francezii de la Auchan, vânzarea rețelei de bricolaj Praktiker, vânzarea Selgros, Billa România și  acum a XXL Mega Discount. De cealaltă parte, retragerea germană a fost compensată de un val de achiziții pe mai multe linii ale capitalului francez. Astfel, Auchan a cumpărat 20 hypermarketuri Real, Carrefour plătește 96 – 97 mil. Euro pentru achiziția Billa, Leroy Merlin a preluat rețeaua de bricolaj Baumaxx, iar Lactalis cumpără liderul pieței de lactate Albalact, miza fiind tot creșterea consumului.

Concernul german Rewe rămâne astfel concentrat pe dezvoltarea rețelei de supermarketuri Penny Market, care cuprinde circa 175 de magazine în urma a 11 ani de prezență pe piață, și pe care îl prezintă ca fiind un concept de succes. Penny Market luptă pe un etaj competitiv de piață cu Lidl, Mega Image și Profi.

Rewe România a raportat pentru 2014 un profit net de 11,37 mil. lei (2,56 mil. euro) la o cifră de afaceri de 2,33 mld. lei (525 mil. euro) și 3.079 de angajați.

Sursă foto: Piraeus Bank.

Piraeus Bank România a scos la vânzare portofoliul neperformant Elisabeth de circa 165 mil. euro. Piraeus: “Portofoliul este format din credite retail și IMM. Proiectul este la început, urmând ca în perioada următoare acest proces să fie accelerat”

Lasă un răspuns

Piraeus Bank România, subsidiara locală a grupului bancar elen Piraeus, a scos la vânzare un portofoliu neperformant în valoare de circa 165 mil. Euro, care conține credite acordate persoanelor fizice și întreprinderilor mici și mijlocii (IMM).

Tranzacția poartă numele de cod Elisabeth și este într-o fază incipientă.

„Piraeus Bank analizează posibilitatea vânzării unui portofoliu de credite neperformante. Valoarea portofoliului este de aproximativ 165 mil. euro. Portofoliul este format din credite retail și IMM”, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Piraeus Bank România.

“Proiectul este la început, urmând ca în perioada următoare acest proces să fie accelerat”, au adăugat oficialii băncii.

Portofoliul neperformant Elisabeth este format din cele două clase de active déjà menționate, cu ponderi aproximativ egale, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, neconfirmate însă de către Piraeus.

Un astfel de portofoliu este de așteptat să atragă interesul investitorilor și firmelor specializate în administrarea datoriilor, care și-au construit déjà portofolii locale puternice cum este cazul cehilor de la APS, respectiv a firmelor poloneze Kruk și Kredyt Inkaso.

Mandatul de vânzare aparține consultanților de la Deloitte, care anul trecut au intermediat tot pentru Piraeus tranzacționarea portofoliului neperformant Henri. În mai 2015, firma poloneză Kruk, specializată în administrarea datoriilor, a cumpărat un pachet de credite de consum neperformante  negarantate cu o valoare de 184 mil. euro pentru un preț de 12 mil. euro de la Piraeus Bank România.

Banca elenă își continuă astfel strategia de curățire a bilanțului în contextul în care Piraeus Bank România a trecut anul trecut printr-o tranzacție eșuată de exit, despre care jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 3 iunie 2015.

Grecii au respins oferta înaintată la finele anului trecut de către fondul american de investiții JC Flowers, care ar fi urmat să preia în cadrul aceleiași tranzacții și Carpatica.

Piraeus Bank România este în continuare pe lista de vânzare a băncii – mamă, potrivit mai multor surse din piața financiară.

Subsidiara locală a Piraeus înregistra în decembrie 2015 o cotă de piață de 1,6% la credite, respectiv de 1,3% la depozite, conform unui raport al băncii – mamă.

Piraeus Bank România avea la finele anului trecut o rețea format din 120 de agenții și 1.435 de angajați. Activele băncii ajungeau la 1,581 mld. Euro, în timp ce depozitele se situau la 853 mil. euro, cu puțin peste nivelul creditelor nete, în valoare de 765 mil. euro. Cu aceste cifre de bilanț, România continuă să fie cea mai mare și mai importantă piață a Piraeus din afara Greciei.

Comparativ cu rezultatele raportate pe primele nouă luni ale anului trecut, Piraeus Bank România a înregistrat un declin al activelor și al creditelor nete, implicit a cotei de piață, concomitent cu o creștere ușoară a nivelului depozitelor.

În septembrie 2015, Piraeus Bank România avea active de 1,775 mld. Euro, credite nete de 1,007 mld. Euro, respectiv depozite de 768 mil. euro.

Cele patru mari bănci grecești – Piraeus, Alpha Bank, Eurobank și National Bank of Greece – au trecut printr-o rundă de capitalizare la finele anului trecut și trec prin procese interne de restructurare, inclusiv la nivelul subsidiarelor străine.

Piața bancară locală a ajuns la o rată medie a creditelor neperformante de 13,57% în ianuarie, conform ultimului buletin lunar publicat de către banca centrală.

Investitorii plătesc pentru portofoliile neperformante locale între 0,5% și 19 eurocenți în funcție de colateralul atașat garanției și nivelul veniturilor generat de portofoliu înainte de a fi scos la vânzare. De regulă, portofoliile neperformante sunt mai ieftine față de cele performante, iar în rândul celor neperformante, portofoliile de retail sunt cotate mai ieftin, iar cele corporate mai scump, însă diferența de preț poate surveni și de pe urma vechimii portofoliului sau a interesului generat printre investitori.

Un raport KPMG avertizează că nivelul încrederii potențialilor cumpărători a fost afectat de înregistrarea unor vânzări eșuate în valoare de 3,3 mld, euro în 2015.

Piața tranzacțiilor cu credite neperformante este estimată de către consultanții Deloitte la aproape 2 mld. Euro în 2016.

Datele disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO indică faptul că piața locală a înregistrat în 2015 un nivel – record de peste 1,5 mld. Euro valoare nominală totală a portofoliilor neperformante vândute, iar portofolii de aproximativ 2 mld. Euro sunt acum în proceduri avansate de vânzare, dar în cadrul unor tranzacții care nu sunt încă închise.

Pe fondul presiunii BNR, băncile comerciale mari au scos în ultimii ani portofolii mari la vânzare pentru a-și putea debloca banii ținuți în provizioane. Cel mai activ vânzător a fost de departe BCR, cea mai mare bancă după active, care în perioada iulie 2014 – decembrie 2015, a vândut și a semnat vânzarea unor portofolii neperformante cu valori nominale de circa 400 mil. euro (Saturn), 1 mld. Lei (circa 227 mil. euro), 1,2 mld. Euro (Neptun).

În 2015, Piraeus a vândut portofoliul Henri către Kruk, UniCredit a cedat portofoliul Triton de 339 mil. euro către Kredyt Inkaso la un preț de 28 mil. euro, iar Intesa a semnat în ianuarie 2016 vânzarea portofoliului Rosemary de 287 mil. euro către APS.

Piața bancară a devenit scena cea mai fierbinte pentru investitorii locali și străini în ultimii ani pentru că, pe de o parte, apropierea reglementărilor Basel III, care înseamnă reguli și mai stricte privind capitalizarea băncilor de către acționari, ar putea accelera unele exituri din piață și valul de consolidare și de concentrare a jucătorilor spre primele 10 – 15 poziții. Din acest punct de vedere, mai multe bănci sunt la vânzare sau sunt disponibile pentru vânzare precum Veneto Banca, Piraeus Bank, Banca Românească, Libra Bank, Credit Agricole, Marfin Bank, Bank of Cyprus, BRCI, pe de altă parte, Banca Transilvania și noua structură bancară în curs de coagulare în jurul trioului Carpatica – Nextebank – Patria Credit au planuri de achiziții.

carpaticaasigmain

Grupul de investitori olandezi de la International Insurance Consortium a semnat ieri la Sibiu contractul de achiziție al Carpatica Asig. Valoarea totală a tranzacției ar putea depăși 100 mil. Euro. Printre avocații implicați, austriecii de la Wolf Theiss de partea cumpărătorului, iar familia Carabulea a lucrat cu Voicu Filipescu. Este așteptată aprobarea achiziției de către ASF

Lasă un răspuns

Grupul de investitori privați olandezi, reprezentat de Jacob Westerlaken și care acționează prin consorțiul International Insurance Consortium (IIC), a semnat ieri la Sibiu contractul de achiziție pentru 100% din acțiunile Carpatica Asig, afacere deținută de către familia Carabulea, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Sursele citate afirmă că valoarea tranzacției se situează sub 100 mil. Euro și include pe lângă o majorare de capital de aproximativ 75 mil. Euro și plata unui preț către vânzători, estimat în jurul valorii de 5 – 10 mil. Euro. Valoarea tranzacției este de așteptat să depășească 100 mil.euro în condițiile în care majorarea de capital va depăși nivelul stabilit în prezent.

Tranzacția depinde însă de aprobarea acesteia de către Autoritatea de Supraveghere Financiară și de limita în care ar putea avea loc majorarea de capital.

Inițial, în discuția dintre cele două părți, a fost un preț mai mare, în jurul a 50 mil. Euro, dar care urma să fie plătit în tranșe pe o perioadă care se întindea pe mai mulți ani, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cumpărătorul este un grup de investitori olandezi, care investesc în industria de asigurări din regiune și care fac parte din board-ul mai multor companii.

IIC a fost fondată în 2014, la inițiativa lui Jacob Westerlaken, fost bancher și executiv în industria asigurărilor, și de către H. Michaël Maters, susținuți de o echipă formată din specialiști în audit, consultanță juridică și experți financiari, conform informațiilor de pe site-ul consorțiului.

Jacob Westerlaken, directorul general al IIC, a fost CEO al Fortis Insurance International Europe până la 1 decembrie 2007, iar acum este membru al board-ului firmei Adriatic-Slovenica, a doua firmă de asigurări din Slovenia.

H. Michaël Maters este co-fondator al IIC și conduce firma MRPartners, specializată în consultanță strategică și restructurare în industria asigurărilor. În perioada 1975-1992, a lucrat ca Managing Director și Partener la Bloemers Nassau Group în domeniul asigurărilor și reasigurărilor.

În tranzacție au participat mai mulți consultanți, printre care firma austriacă de avocatură Wolf Theiss de partea cumpărătorului, iar vânzătorul a lucrat cu o echipă de avocați Voicu Filipescu, potrivit ultimelor informații disponibile.

Carpatica Asig este o companie aflată în procedură de rezoluţie sub administrarea Fondului de Garantare a Asiguraţilor a vândut în ianuarie 260.900 de poliţe, în creştere cu peste 40% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Asigurătorul a subscris prime de 89 mil. lei în ianuarie, ceea ce înseamnă că pentru fiecare poliţă vândută asigurătorul a încasat circa 340 de lei.

ASF a anunţat la finele lunii ianuarie că va aplica măsurile de rezoluţie în cazul societăţii Carpatica Asig pentru a evita efectele negative asupra stabilităţii financiare a pieţei asigurărilor, urmând să întocmească planul în maxim 6 luni şi a desemnat Fondul de Garantare a Asiguraţilor ca administrator temporar.

Compania a avut în derulare un plan de redresare, aprobat de ASF în data de 3 septembrie 2015, valabil până la finele anului trecut, însă nu a respectat termenele, iar autoritatea de supraveghere s-a arătat sceptică cu privire la investitorul interesat să preia societatea.

În data de 20 august 2015, Carpatica Asig a propus ASF un set de măsuri suplimentare, care a fost aprobat de către Consiliul Autoritații, și care completa planul de redresare inițial. Printre acestea se număra: vărsarea, pâna la 31 august 2015, a capitalului subscris de către acționari, în valoare de 2,5 milioane de lei; încasarea parților sociale cesionate de către Carpatica către acționari, în sumă de 2,7 milioane lei, începând cu luna septembrie a acestui an; atragerea unui împrumut subordonat în sumă de cel puțin 30 milioane de lei; scurtarea perioadei de atragere a unui investitor strategic astfel incât, până la data de 15 decembrie 2015, să poată fi încheiată tranzacția cu acesta.

În luna ianuarie 2016, Carpatica Asig a anunțat că şi-a majorat capitalul cu 10 milioane de lei, valoarea capitalului social ajungând astfel la 34.300.000 lei. Injecţia de capital aprobată a fost  însă insuficientă pentru a rezolva problemele financiare ale asigurătorului, suma necesară fiind de 90 de milioane de lei, potrivit planului aprobat de ASF.

O altă majorare de capital în valoare de 2,5 milioane lei a fost făcută de companie  în data de 31 august 2015, nivelul  capitalului social ajungând atunci la valoarea de 24.300.000 lei. Majorarea de capital s-a realizat prin aport în numerar al acționarilor, în urma unei hotarâri din data de 30.06.2015.

Totodată, potrivit planului de redresare, Carpatica Asig trebuia să atragă in acţionariat un investitor străin până la jumătatea lunii decembrie a anului trecut, însă nu a fost anunţat niciun investitor.

 La mijlocul lunii ianuarie 2016, asiguratorul spunea însă că a semnat un memorandum cu un investitor, iar tranzacţia urma să fie înaintată ASF.

„Investitorul interesat de preluarea Carpatica Asig deține o vastă experienţă în industria de asigurări și intenționează să dezvolte și să consolideze compania pe termen lung”, a precizat societatea de asigurări.

Carpatica Asig a anunţat în ianuarie, anul acesta, că a demarat o procedură de due dilligence, prin care compania va fi evaluată financiar, comercial şi operaţional de către investitorul strategic interesat de preluarea societăţii, în baza unui memorandum semnat pe 21 decembrie.

Consiliul ASF a aprobat pe 9 februarie realizarea unei evaluări a activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale asigurătorului de către un auditor financiar, după cum prevede legea privind redresarea şi rezoluţia asigurătorilor.

La începutul lunii martie, ASF a anunțat că societatea desemnată să se ocupe de evaluarea Carpatica Asig S.A.este compania de audit Delloitte.

În primele nouă luni ale anului trecut asigurătorul a vândut poliţe în valoare de 393 mil. lei, în scădere cu 9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Portofoliul Carpatica este format în proporţie de peste 90% din asigurări RCA.

Compania Carpatica Asig a înregistrat, în 2015, o îmbunătățire semnificativă a indicatorilor financiari, potrivit unui comunicat de presă din 11 ianuarie 2016 al Carpatica Asig.

Compania a plătit, în 2015, despăgubiri în valoare de aproximativ 382 milioane lei. Sumele lunare plătite ca despăgubiri au crescutcu 10%, începând din septembrie 2015, și au atins o medie lunară de 34 milioane de lei. În ultimele patru luni ale anului trecut, Carpatica Asig și-a îmbunătățit indicatorul de lichiditate cu aproximativ 36% față de nivelul minim atins în 2015. Cash flow-ul înregistrat de companie, în 2015, este pozitiv – 25 milioane lei și va inregistra o creștere estimată la 103 milioane lei în anul 2016 și una de aproximativ 174 milioane lei în 2017. Începând cu luna septembrie 2015, compania a dezvoltat și consolidat portofoliul de asigurări facultative, astfel că, în ultimele luni ale anului, s-a înregistrat o creșterea cu 16,5% a valorii medii lunare pentru produsele facultative vândute, se arată în comunicat.

Carpatica Asig şi-a început activitatea în 1996, cu capital integral privat, sub denumirea ASA Asigurări Atlassib. Compania și-a schimbat denumirea în Carpatica Asig, în anul 2004. Parte a grupului financiar Carpatica, compania are la nivel naţional peste 60 de unităţi, colaborează cu peste peste 5.000 de intermediari şi practică doar asigurări generale (non-viaţă).

Acționarii Carpatica Asig sunt companiile Atlassib Sibiu, cu un pachet de 93,97% si Transcar Sibiu, cu o deținere de 5,96%, firme controlate la rândul lor de omul de afaceri Ilie Carabulea. Un pachet de 0,07% din acțiunile companiei sunt deținute de persoane fizice, printre care Corneliu Tănase, asociat împreună cu familia Carabulea la Carpatica.

Ilie Carabulea, proprietarul Caraptica Asig, a fost condamnat pe 8 martie a.c. de judecătorii Curţii de Apel Bucureşti la şase ani şi jumătate de închisoare, alături de el fiind trimişi în arest şi Marian Mîrzac, fost membru al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) şi director general al Carpatica Asig, dar şi Radu Mustăţea, fost membru în consiliul de administraţie al asigurătorului din Sibiu. Mîrzac a primit o pedeapsă de patru ani şi jumătate de arest, în timp ce Radu Mustăţea de trei ani şi jumătate.

Potrivit procurorilor, începând din luna mai 2013, Carabulea, Mustăţea şi Mîrzac au constituit un grup infracţional organizat, în scopul săvărşirii unor infractiuni prin care se urmărea protejarea intereselor financiare ale SC Carpatica Asig SA.

Piața asigurărilor trece acum printr-un moment dificil, marcat de falimentul Astra Asigurări, companie care mulți ani a făcut parte din grupul de firme controlat de familia omului de afaceri Dan Adamescu.

anaimepmain

Reacția concernului japonez la informațiile privind negocierile pentru achiziția Ana Imep: Nidec se uită constant la oportunități pentru a ne extinde afacerea prin achiziții în Japonia și în străinătate. Nu vom comenta cazuri specifice

Lasă un răspuns

Concernul japonez Nidec confirmă că este angajată într-o campanie de achiziții pe piețele externe, fără a nominaliza însă producătorul de motoare electrice deținut de omul de afaceri George Copos.

„Nidec se uită constant la oportunități pentru a-și extinde afacerile prin achiziții atât în Japonia, cât și în străinătate. Din păcate, totuși, nu putem comenta asupra unor cazuri specifice”, a transmis printr-un răspuns pe email jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO Shiro Ikushima, directorul departamentului de relații publice, publicitate și relația cu investitorii din cadrul Nidec.

Nidec este în negocieri avansate pentru achiziția producătorului de motoare electrice Ana Imep de la omul de afaceri George Copos, potrivit informațiilor publicate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 2 martie.

Copos deține prin intermediul vehicului cipriot de investiții Megapearl un pachet de 92% din Ana Imep.

Tranzacția de vânzare a afacerii Ana Imep este estimată de către surse din piața de fuziuni și achiziții în jurul valorii de 10 mil. Euro.

Compania, parte a grupului Ana Holding, caută să-și revină după căderea puternică a afacerilor din ultimul deceniu, pe fondul crizei economice.

Ana Imep produce motoare electrice pentru electrocasnice și industria auto, compania livrând aproape integral producția sa la export către piața intracomunitară, precum și către alte țări europene din afara Uniunii Europene.

În perioada 2005-2014, afacerile Ana Imep s-au micșorat de peste 4 ori de la un nivel de peste 51 mil. Euro până la 12,3 mil. Euro, iar profitul s-a redus de 5 ori în același interval până la 0,36 mil. Euro. De asemenea, personalul s-a redus de la 1.062 de angajați la 31 decembrie 2007 până la 261 de oameni la finele lui 2014 în cadrul măsurilor luate de management pentru a menține compania pe linia de plutire.

Nidec Motor Corporation are o valoare de piață echivalentă cu 19,5 mld. Euro pe bursa de la Tokyo, respectiv de 20,3 mld. Dolari pe bursa de la New York, și este prezentă discret în România din 2013 prin intermediul companiei Nidec ASI Ro, cu birouri la București și cu hale de producție la Crevedia, în județul Dâmbovița. Nidec Asi Ro SRL, subisdiara locală a japonezilor preluată indirect odată cu achiziția Ansaldo Sistemi Industriali din Italia, a raportat pentru 2014 un profit net de 0,48 mil. euro la o cifră de afaceri de 2,52 mil. euro, adică o marjă netă de aproape 20%, la un personal mediu format din 83 de angajați.

Nidec Corporation a raportat pentru 2014 vânzări de 1.028 mld. Yeni (8,337 mld. Euro) și un profit net de 76,216 mld. Yeni (617 mil. Euro). La 30 septembrie 2015, investitorii instituționali străini dețineau 37,94% din acțiunile Nidec.

Cei mai mari acționari ai companiei japoneze sunt miliardarul Shigenobu Nagamori, fondatorul Nidec, care deține direct un pachet de 8,63%, urmat de alți acționari instituționali niponi, printre care The Bank of Kyoto cu 4,15%, S.N. Kosan cu 3,73%, The Bank of Tokyo – Mitsubishi UFJ 2,49%, Nippon Life Insurance cu 2,2% sau Meiji Yasuda Life Insurance cu 2,14%. Shigenobu Nagamori, fondator, președinte și director general al companiei, deține o avere estimată de către revista americană Forbes la 2,2 mld. Dolari, iar participația sa depășește 12% din Nidec, pe care vrea să o ducă la vânzări de 18 mld. Dolari în următorii cinci ani.

În România, în acest moment, capitalul nipon are o pondere mică, situându-se pe locul 24 în ceea ce privește valoarea capitalului social subscris în societățile locale cu participare străină. Astfel, Japonia este activă aici prin intermediul a 283 de companii locale, care cumulează capital social subscris în valoare totală de 175,39 mil. Euro, conform datelor centralizate până la 31 ianuarie la Oficiul Național al Registrului Comerțului.

Printre cei mai cunoscuți investitori niponi pe piața locală sunt Japan Tobacco International (JTI) din industria tutunului, Sumitomo, Takata Petri, Yazaki (industria de componente auto), respectiv Koyo (rulmenți).

anaimepmain

Copos negociază vânzarea producătorului de motoare electrice Ana Imep către liderul global în domeniu. Japonezii de la Nidec Motor Corporation, companie cu o valoare de piață de circa 20 mld. euro, au intrat indirect pe piața din România în 2013 printr-o achiziție la nivel internațional

Lasă un răspuns

Gigantul japonez Nidec Motor Corporation, lider global în producția de motoare electrice, negociază achiziția afacerii Ana Imep, deținute de către familia omului de afaceri George Copos, prin intermediul vehiculului de investiții cipriot Megapearl Limited, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Tranzacția de vânzare a afacerii Ana Imep este estimată de către surse din piața de fuziuni și achiziții în jurul valorii de 10 mil. Euro, în condițiile în care compania face eforturi de redresare după declinul puternic pe care l-a înregistrat în ultimul deceniu pe fondul crizei economice.

Reprezentanții Ana Imep și ai concernului japonez Nidec nu au făcut niciun comentariu pe marginea acestui subiect până la momentul publicării acestui articol.

În perioada 2005-2014, afacerile Ana Imep s-au micșorat de peste 4 ori de la un nivel de peste 51 mil. Euro până la 12,3 mil. Euro, iar profitul s-a redus de 5 ori în același interval până la 0,36 mil. Euro. De asemenea, personalul s-a redus de la 1.062 de angajați la 31 decembrie 2007 până la 261 de oameni la finele lui 2014 în cadrul măsurilor luate de management pentru a menține compania pe linia de plutire.

La nivelul echipei de conducere a Ana Imep, în lipsa lui Copos care executa o condamnare, au fost instalați ginerele său, americanul de origine columbiană Diego Prada, în poziția de președinte director general, iar în 2014 a fost adus italianul Roberto Appiana ca director de vânzări și marketing. Roberto Appiana are o carieră de 20 de ani în industrie și înainte de a veni la Ana Imep a lucrat până în 2013 ca director de vânzări chiar în cadrul Nidec, în condițiile în care a fost la Electrolux Sole Motors și apoi ACC SpA, companii italiene ajunse în 2010 sub controlul japonezilor.

Nidec Motor Corporation are o valoare de piață echivalentă cu 19,5 mld. Euro pe bursa de la Tokyo, respectiv de 20,3 mld. Dolari pe bursa de la New York, și este prezentă discret în România din 2013 prin intermediul companiei Nidec ASI Ro, cu birouri la București și cu hale de producție la Crevedia, în județul Dâmbovița. Nidec Asi Ro SRL, subisdiara locală a japonezilor preluată indirect odată cu achiziția Ansaldo Sistemi Industriali din Italia, a raportat pentru 2014 un profit net de 0,48 mil. euro la o cifră de afaceri de 2,52 mil. euro, adică o marjă netă de aproape 20%, la un personal mediu format din 83 de angajați.

Grupul japonez este într-o campanie de expansiune la nivel global, bazată pe fuziuni și achiziții în piețele în care nu are încă o prezență robustă. Ținta sa este de a deveni nr.1 în lume în toată gama de producție de motoare electrice și industriale de la cele de putere mică până la cele cu capacitate mare, iar strategia Nidec pentru a atinge acest obiectiv este de a-și dezvolta baze majore de producție, cercetare – dezvoltare și vânzări în piețele – cheie pe care le vizează.

Nidec Corporation a raportat pentru 2014 vânzări de 1.028 mld. Yeni (8,337 mld. Euro) și un profit net de 76,216 mld. Yeni (617 mil. Euro). La 30 septembrie 2015, investitorii instituționali străini dețineau 37,94% din acțiunile Nidec.

Cei mai mari acționari ai companiei japoneze sunt miliardarul Shigenobu Nagamori, fondatorul Nidec, care deține direct un pachet de 8,63%, urmat de alți acționari instituționali niponi, printre care The Bank of Kyoto cu 4,15%, S.N. Kosan cu 3,73%, The Bank of Tokyo – Mitsubishi UFJ 2,49%, Nippon Life Insurance cu 2,2% sau Meiji Yasuda Life Insurance cu 2,14%. Shigenobu Nagamori, fondator, președinte și director general al companiei, deține o avere estimată de către revista americană Forbes la 2,2 mld. Dolari, iar participația sa depășește 12% din Nidec, pe care vrea să o ducă la vânzări de 18 mld. Dolari în următorii cinci ani.

Firma japoneză a fost înființată în 1973 și a ajuns în patru decenii la o talie globală ca urmare a politicii de creștere organică accelerată și de achiziții care a cuprins SUA, Canada, Thailanda, Franța, Italia, China, Coreea de Sud, Germania și Indonezia.

Ana Imep a fost înființată în 1967 sub numele Întreprinderea de Motoare Electrice Pitești, fiind o întreprindere deținută de statul român, iar din 1975 au fost trimise la export o serie de motoare electrice către Europa de Vest. În 1996, fabrica de la Pitești, cu un personal de circa 3.000 de angajați, a ajuns în mâna omului de afaceri George Copos.

Ana Imep produce motoare electrice pentru electrocasnice și industria auto și face parte din Ana Holding, grupul de firme controlat de către familia lui George Copos. Afacerea Ana Imep, care își revendică statutul de unul dintre cei mai mari producători de profil din piața europeană, acum caută să se salveze.

Proprietarul afacerii Ana Imep, omul de afaceri George Copos, fost vicepremier în perioada 2004 – 2006 și ex-finanțator al clubului de fotbal Rapid București, a fost condamnat în martie 2014 la patru ani de închisoare în așa-numitul dosar penal al transferurilor de jucători din fotbal. În acest context, Copos a delegat conducerea afacerilor sale din grupul Ana Holding, care cuprinde Ana Imep (industrie), Ana Pan (panificație), Ana Hotels (șapte hoteluri în București, Eforie Sud și Poiana Brașov) precum și afaceri imobiliare, către fiica sa, Alexandra, ginerele său, americanul de origine columbiană Diego Prada, precum și o serie de apropiați.

Astfel, la Ana Imep a fost numit președinte chiar Diego Prada, care s-a retras din poziția ocupată pe 5 noiembrie 2015, în contextul în care Copos a fost eliberat din închisoare încă din aprilie 2015. Copos este pus sub acuzare de procurori și într-un alt dosar, numit Loteria II, unde acuzațiile care îl vizează se referă la manipularea pieței de capital, spălare de bani, fals în înscrisuri și folosirea de informații privilegiate pentru dobândirea pe cont propriu sau pe contul unei terțe persoane a unor avantaje financiare ilegale.

În acest dosar, Copos este acuzat, printre altele, că a împrumutat în aprilie 2004 circa 2,35 mil. Lei de la Grivco, grupul de firme controlat de Dan Voiculescu, iar apoi a finanțat achiziția de acțiuni Ana Imep de către Grivco pe piața bursieră Rasdaq pentru ca George Copos să poată delista în final compania după atingerea participației minime de 90% din Ana Imep, pragul prevăzut de lege pentru derularea unei astfel de operațiuni.

După delistarea de pe bursă, profitul Ana Imep a atins o singură dată un nivel excepțional, în 2011, când valoarea câștigului net a ajuns la 11 mil. euro, mai mult de jumătate din cifra de afaceri de atunci.

În ultimii ani, Ana Imep a fuzionat prin absorbție cu societatea de transport Ana Trans International, iar în 2013 cu Ana Production & Investments.

În decembrie 2015, acționarii Ana Imep au stabilit acordarea de dividende de circa 22 mil. Lei (circa 4,8 mil. Euro), decizie care poate fi citită într-un context mai larg alături de tranzacția de vânzare a companiei. Copos deține prin intermediul vehicului cipriot de investiții Megapearl un pachet de 92% din Ana Imep.

Printre băncile cu care Ana Imep a lucrat de-a lungul timpului pentru a-și acoperi nevoile de finanțare se află BRD, de la care a luat în 2008 un credit de 31 mil. Euro, respectiv ING de la care a contractat un credit de 7,3 mil. Euro. Ambele erau linii de lucru pentru schimb valutar, în condițiile în care compania are costuri de producție în lei, dar încasează valută din export,unde merge circa 97% din producție, către piețele din Uniunea Europeană și din regiune.

Familia lui  Copos mai are în portofoliu Ana Hotels,cu hotelurile de cinci stele Athenee Palace Hilton și Crowne Plaza din București, trei hoteluri la Poiana Brașov sau hotelul Europa din Eforie Nord, AnaPan în sectorul de panificație, la care se adaugă și alte afaceri ale Ana Holding.

netcity main

Direct One negociază achiziția afacerii Netcity Telecom de la grupul lui Tiberiu Urdăreanu, tranzacție estimată în jurul a 30 – 35 mil. euro. Mandatul de vânzare a rețelei metropolitane de fibră optică a Bucureștiului aparține consultanților KPMG

Lasă un răspuns

Direct One, compania controlată de frații Teofil și Simion Mureșan – patronii grupului Electrogrup din Cluj – Napoca, negociază achiziția afacerii Netcity Telecom, companie care face parte din grupul UTI fondat de omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Procesul de vânzare a Netcity Telecom a atras interesul mai multor investitori, printre care companiile de cablu RCS & RDS și UPC, respectiv fondul de investiții CEE Equity Partners. Mandatul de vânzare al Netcity Telecom aparține consultanților de la KPMG, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția de vânzare a pachetului integral de acțiuni al Netcity Telecom este estimată la aproximativ 30 – 35 mil. euro de către surse din piața de fuziuni și achiziții.

Reprezentanții UTI nu au dorit să facă niciun comentariu pe marginea procesului de vânzare al Netcity Telecom. De asemenea, reprezentanții DirectOne nu au putut fi contactați pentru comentarii până la momentul publicării acestui articol.

Contractul de concesiune în sistem de parteneriat public – privat dintre Primăria generală a Bucureștiului și grupul privat UTI a fost semnat pe 23 iunie 2006.

Pentru realizarea, operarea şi administrarea reţelei NetCity, compania UTI Systems a înfiinţat o companie de proiect dedicată, Netcity Telecom SA. Pe durata contractului, pentru dreptul de concesiune primit, Netcity Telecom s-a angajat să plătească Primăriei Municipiului Bucureşti, o redevenţă de 12% raportată la veniturile obţinute din serviciile de bază.

Reţeaua metropolitană de fibră optică este una dintre cele mai mari investiţii din Bucureşti, investiţia iniţială necesară realizării proiectului, suportată în întregime de UTI Systems SA, fiind estimată la peste 300 mil. Euro. Investiţia urmează să fie recuperată pe perioada concesiunii de 49 de ani din veniturile obţinute ca urmare a exploatării reţelei Netcity.

Raportul anual al Primăriei Generale a Bucureștiului din 2014 indică faptul că din proiectul Netcity au fost realizate etapa inițială, adică 16 km de canalizație, respectiv etapa I, care a adăugat încă 877 km de rețea. De asemenea, la cererea operatorilor de comunicații electronice, compania a mai executat încă 4,5 km de rețea, precizează sursa citată, de unde rezultă că la finele lui 2014 rețeaua operată de Netcity Telecom se apropia de 900 km.

În acest moment, contractul dintre Netcity Telecom și Primăria Bucureștiului mai are de bifat etapele a II -a și a III- a de extindere a rețelei de fibră optică.

Netcity Telecom a obținut în 2014 un profit net de 2,5 mil. euro la o cifră de afaceri de 9 mil. euro, ceea ce înseamnă că firma operează cu o marjă netă de aproximativ 28%.

Compania a fost înființată de grupul UTI, controlat de omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu. În grupul UTI, o participație minoritară deține fondul de investiții PineBridge.

Direct One este unul dintre jucătorii tineri de pe piața telecomunicațiilor. Compania condusă de către Marian Pantazescu operează a patra rețea de fibră optică din țară, de aproximativ 5.000 km. De asemenea, Direct One deține și prima rețea de distribuție de conținut din regiune, Seenow.

În 2014, Direct One a obținut câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 6,7 mil. euro la o cifră de afaceri de 10,6 mil. euro și un număr mediu de 45 de angajați.

Direct One este o afacere pornită în 2008 de către antreprenorul Marian Pantazescu, 47 ani, care are o experiență de peste 22 de ani în industria de telecomunicații și new media. Pantazescu a absolvit în 1993 Academia Tehnică Militară Secția Telecomunicații și a lucrat apoi pentru Ericsson și apoi Connex, operatorul de telefonie mobilă care astăzi activează sub numele de Vodafone România.

La începutul acestui an, Direct One a preluat în propriul său patrimoniu elementele de rețea de fibră optică ale Electrogrup Cluj – Napoca, companie controlată de frații Teofil și Simion Mureșan.

Ca urmare a transferului de active, capitalul social al Direct One se va majora cu 21.660 lei până la 31.717.160 lei.

După majorare, acțiunile Direct One sunt împărțite de către Teofil și Simion Mureșan, fiecare având o cotă de 32,195%, Marian Pantazescu cu 30,618%, respectiv Mihai Dobrescu cu 4,992%, conform proiectului de divizare parțială al societății clujene.

Printre elementele transferate se află și un contract încheiat în 2008 de către Electrogrup cu Vodafone.

Direct One are operațiuni și în zona de conținut prin intermediul platformei de televiziune și conținut online Seenow, care de la 1 februarie este operată de către Direct One News Media.

Acționariatul Direct One New Media este reprezentat de Direct One SA cu 3,846%, Teofil Ovidiu Mureșan cu 30,789%, Mihai Dobrescu cu 4,808%, Simion Adrian Mureșan cu 30,769%% și Marian Pantazescu cu 29,808%.

Telecomunicațiile sunt unul dintre sectoarele care atrag interesul atât al jucătorilor strategici dornici să-și completeze portofoliile de servicii, dar și de fondurile de investiții cu apetit de risc pentru că firmele de profil oferă marje stabile și potențial de dezvoltare.

Piața serviciilor de cablu și telecomunicații este dominată de jucători precum Orange, Vodafone, Telekom România, RCS & RDS și UPC.

autonet_indicatori main

Mandat Deloitte la liderul pieței de distribuție de piese auto de schimb, o afacere de circa 200 mil. euro pe an. Elvețienii de la Swiss Automotive Group, interesați de o eventuală achiziție a companiei din Satu Mare. Mihaly Lieb, directorul și unul dintre acționarii Autonet despre vânzarea companiei: Informații eronate. Unii dintre competitori lansează astfel de zvonuri pe piață

Lasă un răspuns

Consultanții de la Deloitte, una din cele patru firme globale de consultanță și audit, au primit un mandat din partea Autonet, liderul pieței de comerț și distribuție de piese auto de schimb, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Mandatul aparține Deloitte Ungaria, care caută cumpărători pentru grupul cu sediul la Satu Mare, cu un rulaj anual în jurul a 200 mil. euro, susțin sursele citate. Acestea adaugă că grupul elvețian Swiss Automotive Group s-a arătat deja interesat de achiziția Autonet.

Contactat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, Mihaly Lieb, directorul general și unul dintre acționarii Autonet, a declarat că ”unii dintre competitorii noștri lansează cel puțin odată pe an astfel de zvonuri pe piață, cu puțin succes”, calificând informațiile privind vânzarea companiei ca fiind ”eronate”.

De asemenea, în ceea ce privește interesul elvețienilor de la SAG (Swiss Automotive Group) pentru o achiziție a Autonet, Mihaly Lieb a spus: ”Cu grupul la care ați făcut referire, dar nu numai cu ei, suntem în relații strânse de colaborare, ambele companii fiind membri ATR (asociaţia celor mai mari importatori şi distribuitori de piese de schimb pentru automobile din Europa – n.r.), cu delegați în funcțiile de conducere în cadrul ATR”. Acesta nu a comentat care este mandatul acordat Deloitte de către Autonet.

Reprezentanții Swiss Automotiv Group nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect. De asemenea, reprezentanții Deloitte nu au făcut niciun comentariu până la momentul publicării acestui articol.

Ultimele date disponibile indică faptul că Autonet Import este controlata de Zoltan Kondor, cu o participatie de 70% din acțiuni și de Mihaly Lieb, cu 30%.

Autonet Import este cea mai importantă companie din grupul Autonet, fondat la Satu Mare în 1996. Pe piața in Ungaria, activează în comerțul, importul și distribuția de piese auto prin intermediul Autonet Import Magyarország. Cele două companii oferă Autonet un profil regional în piața de profil.

Întreaga piață de profil din România este estimată că depășește cifra de vânzări de un miliard de euro pe an, iar alături de Autonet activează companii precum Auto Total, Augsburg, Meteor sau Elit. Vânzările de piese auto vizează, mai ales, service-uri și magazine de piese.

Autonet Import SRL a raportat pentru 2014 un profit net de 27,6 mil. lei (6,2 mil. euro) la o cifră de afaceri de 806,8 mil. lei (181,5 mil. euro) și un număr mediu de 882 de angajați. Față de anul anterior, rata de creștere a afacerii a fost de circa 18%, iar câștigurile s-au majorat cu 50%.

În ceea ce privește datele privind firma din Ungaria, AUTONET Import Magyarország Kereskedelmi és Szolgáltató Korlátolt Felelősségű Társaság (pe scurt AUTONET Import Magyarország Kft), cu sediul la Dunakeszi, localitate aflată în zona metropolitană a Budapestei.

Conform datelor obținute de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, afacerea Autonet din Ungaria a fost înființată în iunie 2002 și a înregistrat venituri nete de 33,6 mil. euro în 2014, iar ultimele informații disponibile indică un număr de 219 angajați.

Din grupul Autonet mai fac parte Lubexpert, care se ocupă de lubrifianţi, Forsius în domeniul distribuției de vopsele, Consult Scolari pentru activități de training, cursuri și alte servicii educaţionale. La acestea se adaugă brokerul de asigurări Global Assistance, Network Systems pentru furnizarea de servicii IT şi web, A24 Road Patrol Assistance cu servicii de asistență rutieră cu acoperire națională și internațională, Garage Assist ce oferă soluţii complete în domeniul echipamentelor de service, Point S – rețea independentă din Europa care oferă anvelope și servicii de calitate în domeniu, respectiv Partslife care asigură soluţii pentru tratarea şi reciclarea deşeurilor produse de industria auto.

Elvețienii de la Swiss Automotive Group sunt activi pe piața românească prin intermediul Alpha Aftermarket Services din Sibiu, înființată în 2007. Compania are 43 de angajați și a raportat un profit net modic de 0,1 mil. lei la o cifră de afaceri de 3,3 mil. lei, oferind servicii de dezvoltare de soft, contabilitate, call center și alte servicii pentru grupul elvețian.

Swiss Automotive Group (SAG) este o companie elvețiană controlată de două familii. În 2009, afacerile de familie Derendinger AG și Métraux Services, ambele active în industria de piese și componente auto, au fuzionat sub un singur nume, cel cu care operează acum pe piață.

Familiile fondatoare, Derendinger și Métraux, nu mai fac parte din partea operațională a afacerii, cei mai importanți acționari fiind Sandro Piffaretti, directorul general al companiei, și Olivier Métraux, președintele acesteia.

Grupul elvețian, unul dintre cei mai mari distribuitori de piese auto din Europa, are circa 1.750 de angajați, operațiuni puternice în Elveția, Austria și Belgia, respectiv o cifră de afaceri anuală de peste 500 mil. franci elvețieni (circa 460 mil. euro). Și-a extins operațiunile în 2011 cu trei achiziții, care au întărit prezența Swiss Automotive Group în Elveția, Slovenia și Austria prin preluarea firmelor E.Klaus AG, Matik Handels Gmbh și Augros Wetzikon AG.

Pe piața locală de fuziuni și achiziții, țintele favorite ale investitorilor strategici și ale fondurilor de investiții cu apetit de risc sunt companiile dezvoltate de antreprenori ce ocupă poziții de lideri de piață și sunt capabile să se finanțeze din propriul EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării).

În timp ce investitorii cu capital de risc caută, mai ales, companii care nu și-au epuizat câmpul de creștere de două cifre pe an, firmele ajunse la maturitate, unele dintre ele trecând în ciclurile anterioare prin experiența unui acționar fond de investiții, sunt preferate de investitorii strategici.

medlife_infografic_exit_v4c main

Vânzarea pachetului de acțiuni Medlife deținut de fondul de investiții V4C intră în faza ofertelor angajante. Warburg Pincus și Pinebridge, printre numele așteptate în runda finală a tranzacției

Lasă un răspuns

Tranzacția de exit a fondului de investiții Value4Capital din acționariatul Medlife, liderul serviciilor medicale private, intră în perioada următoare în faza ofertelor angajante, susțin surse din piață.

Pe lista investitorilor rămași în cursa pentru achiziția pachetului de 36% din Medlife deținut de către Value4Capital se află fondurile de investiții Warburg Pincus și Pinebridge, conform informațiilor disponibile jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Informațiile nu au fost confirmate de către reprezentanții fondurilor de investiții, în condițiile în care de la demararea tranzacției nu au făcut niciun comentariu la solicitările jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Ofertele primite până acum ar putea evalua afacerea Medlife la multipli în jurul a 12 – 14, aplicat la EBITDA (câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării), ceea ce s-ar putea reflecta într-o tranzacție estimată în jurul a 50 – 60 mil. euro pentru pachetul de 36,25% din Medlife, scos la vânzare de fondul de investiții Value4Capital.

Tranzacția derulată la Medlife a atras interesul mai multor investitori financiari, printre cei care au înaintat în această vară oferte neangajante s-ar fi aflat un fond nordic de investiții, Ardian și Enterprise Investors, mai susțin sursele citate. Ulterior, investitorii care au fost selectați după depunerea ofertelor neangajante au intrat în camera de date și au derulat activități specifice de due dilligence (analiză financiară).

Tranzacția de exit a V4C de la Medlife a fost anunțată în premieră pe 3 februarie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Warburg Pincus a fost implicată și în fazele inițiale ale tranzacției de vânzare a Regina Maria.

Warburg Pincus are în administrare active de peste 35 mld. dolari. Are la activ 14 fonduri de investiții, prin care a investit în ultimii 49 de ani peste 50 mld. dolari în 720 de companii în 35 de țări de pe Glob.

Warburg Pincus are tangență cu România prin investiția făcută în decembrie 2012 în Sand Hill Petroleum B.V., companie de explorare și producție hidrocarburi, cu subsidiare la Budapesta și București. În ianuarie 2015, Sand Hill Petroleum România S.R.L., parte a Sand Hill Petroleum B.V, a primit de la Agenția Națională de Resurse Minerale dreptul de a face lucrări de prospectare și explorare în 5 perimetre din bazinul Transilvaniei.

Pe piața medicală, Warburg Pincus are un portofoliu variat de afaceri în piețe mari precum SUA, China și India. Investește în toate fazele unei afaceri și în orice geografie a lumii și în sectoare variate.

Pinebridge este un jucător global în industria fondurilor de investiții, cu active sub administrare de 75,9 mld. dolari.

Pinebridge are în portofoliul din România participații la UTI Group, fondat de familia lui Tiberiu Urdăreanu, și afacerea Digital Cable Systems de pe piața de telecomunicații. Pinebridge a demarat de mai multă vreme tranzacția de exit din Digital Cable Systems, însă aceasta nu s-a finalizat până acum în condițiile în care fondul de investiții nu a dat semnale că ar fi fost mulțumit după runda de oferte primite de la UPC și Vodafone, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.
Pachetul minoritar scos la vânzare la Medlife reprezintă tranzacția de exit a fondului de investiții Value4Capital din România.

V4C a intrat în 2009 în afacerea MedLife, an în care rețeaua de servicii medicale private fondată și controlată de familia Marcu era la un nivel al cifrei de afaceri de 25,9 mil.euro. De atunci, afacerea s-a extins puternic cu sprijinul celor doi investitori financiari străini – International Finance Corporation și V4C.

MedLife a urmat un model de dezvoltare atât pe verticală – înglobând în structura sa clinici, spitale, laboratoare, farmacii, cât și pe orizontală – printr-o campanie de expansiune la nivel național prin achiziții și deschideri de unități noi.

Pentru acest an, ținta anunțată de Medlife este o cifră de afaceri de 100 mil. euro, de 4 ori mai mare decât în momentul intrării V4C în afacere.

Ultimul bilanț public al companiei MedLife SA indică o cifră de afaceri de 56,5 mil. euro și un profit net de 2,1 mil. euro la un număr de 1.249 de angajați. MedLife a raportat pentru 2014 o cifră de afaceri agregată de 80 mil. euro și un profit operațional (EBITDA) de 13 mil. euro, în creștere cu 25% față de 2013. Pentru 2015, compania are în plan o creștere organică de 16% până la 93 mil. euro, și de peste 25%, respectiv până la 100 mil. euro, obiectiv condiționat de derularea unor noi achiziții pe care compania le are în plan. De asemenea, reprezentanții MedLife estimează un profit operațional de 17 mil. euro.

MedLife este unul dintre cei mai mari operatori privați de servicii medicale alături de Regina Maria, Sanador sau Medicover.

V4C este o firmă de investiții cu capital de risc, care s-a desprins în 2011 din Amundi (fost SGAM). V4C este deținută de cei trei parteneri – William Watson, Piotr Misztal și Jacek Pogonowski. Watson este unul dintre pionierii investițiilor în Europa Centrală și de Est, regiune în care este activ încă din 1992 când lucra ca bancher pentru Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

În ciuda unui exit al V4C din Medlife, care echivalează cu un exit local, V4C are planuri noi de investiții în regiune, inclusiv în România.

Administratorul de fonduri de investiții Value4Capital, care este în curs de exit din afacerea de servicii medicale private MedLife, intenționează să ridice în acest an un nou fond de investiții cu care să deruleze tranzacții în România și în regiune.

William Watson, Managing Partner al Value4Capital, declara la finele lunii iunie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că sunt purtate discuții cu investitori pentru a ridica un nou fond de investiții, cu o capitalizare – țintă de circa 150 – 200 mil. euro.

Potrivit acestuia, noul fond ar urma să investească în România și în celelalte piețe din regiune, inclusiv Polonia. Sectoarele vizate ar fi serviciile, IT&C, servicii medicale sau BPO (servicii de afaceri externalizate – n.r), iar perioada de investiție va fi cea tipică, în medie de 3 – 5 ani.

Serviciile medicale private sunt în acest moment punctul fierbinte al pieței de fuziuni și achiziții, după ce pe 4 august fondul de investiții Mid Europa Partners a anunțat achiziția a 100% din acțiunile rețelei private Regina Maria în cadrul unei tranzacții în valoare de peste 100 mil. euro.

alpin_inghetata_infografic main

Consultanții EY au mandatul pentru vânzarea producătorului de înghețată Alpin 57 Lux. Familia Istrate caută exitul după 21 de ani de la înființarea afacerii. Ultima tranzacție pe piața locală de profil a fost în urmă cu 6 ani

Lasă un răspuns

Consultanții EY au început procedurile de vânzare a producătorului de înghețată Alpin 57 Lux din Sebeș, una dintre cele mai mari companii locale de pe piața de profil, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Familia antreprenorului Ioan Istrate, care a fondat în 1994 compania, deține pachetul de acțiuni al producătorului de înghețată, cotat printre primele trei afaceri locale după cifra de afaceri obținută în 2014.

Reprezentanții companiei Alpin 57 Lux nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect.

Procesul de vânzare al companiei a fost demarat de către firma din Big Four, care avea încă din 2014 mandat pentru a coordona tranzacția Alpin 57 Lux. Au fost contactați deja primii potențiali investitori, printre care se numără și fonduri de investiții, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Vânzarea unui producător din industria de profil ar putea cota valoarea companiei în jurul unui multiplu de EBITDA (câștigurile înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) de 7 – 8, potrivit unor estimări ale unor experți în fuziuni și achiziții. În funcție de ce oferte va primi, tranzacția ar putea fi estimată în jurul a 20 – 30 mil. euro.

Ultima tranzacție locală în sector a avut loc în 2009, când gigantul anglo – olandez Unilever a intrat pe piața românească de profil cu achiziția producătorului de înghețată Napoca de la Napolact și Friesland, valoarea tranzacției nefiind făcută publică. De atunci, Algida, divizia de profil a Unilever, a crescut și a ajuns în poziția de lider de piață, potrivit datelor Nielsen și Euromonitor pentru 2014.

Mai recent, în 2011, a avut loc o altă tranzacție în regiune în urma căreia Balkan Accession Fund, fond de investiții administrat de Axxess Capital, a vândut Darko, al doilea producător de profil din Bulgaria, către Unilever, și aici valoarea tranzacției nefiind dezvăluită de către părți.

Alpin 57 Lux din Sebeș (județul Alba) a obținut anul trecut un profit net de 1,2 mil. euro la o cifră de afaceri de 15,7 mil. euro și un personal mediu format din 468 de angajați.

O analiză a bilanțurilor depuse la Ministerul Finanțelor Publice indică o evoluție fluctuantă a cifrei de afaceri în ultimii 5 ani în intervalul 13 – 16 mil. euro și o oarecare stabilizare a profitului în ultimii ani. Numărul angajaților a crescut cu o treime din 2009 încoace, în paralel cu o reducere a datoriilor la jumătate.

Alpin 57 Lux este o afacere cu capital integral românesc, pornită în 1994, de familia Istrate. Compania operează o fabrică la Sebeș și dispune de propria rețea de logistică, cu un parc de circa 230 de mașini, și distribuție la nivel național. Are în portofoliu peste 100 de produse și mărci precum Fulg de Nea, Romantique, Malgra, Extaz, Ice-Pop, Polar Autentic, Alpin Milk și activează pe patru segmente de piață – standard, premium, superpremium și horeca. Pe lângă producția de înghețată, firma dispune și de o linie de patiserie și brutărie congelată.

Piața de înghețată din România, estimată la 130 – 150 mil. euro, este disputată de multinaționale ca Unilever și Nestle, precum și de o serie de producători dezvoltați de antreprenori români precum Betty Ice din Suceava, Top Gel Prod din Craiova și Alpin 57 Lux din Sebeș. Un alt pol în creștere îl reprezintă lanțurile de comerț precum Lidl sau Kaufland, care vând înghețată sub propriile mărci.

Liderul pieței de profil este Unilever prin divizia sa Algida, conform datelor firmei specializate în cercetare de piață Nielsen.

Pentru acest an, companiile se așteaptă la o creștere a pieței pe fondul unui sezon călduros mai lung decât în 2014 și după doi ani de scăderi consecutive.

Media de consum anual plasează România la nivelul a 2 – 2,5 litri per capita, fiind în ușoară creștere față de anii anteriori, dar mult în urma piețelor din vestul și nordul Europei, inclusiv sub piețe din regiune.

Piața globală de înghețată a atins pentru prima oară nivelul de 50 mld. dolari în 2014, potrivit unui raport al firmei de cercetare de piață Mintel, cele mai mari vânzări fiind înregistrate în China (11,4 mld. dolari) și SUA (11,2 mld. dolari). Americanii mănâncă 18,4 litri de înghețată pe an per capita, australienii circa 10 litri, britanicii 5 litri per capita, iar un chinez consumă în medie 4 litri per capita.

Sursă foto: Piraeus Bank.

Tranzacția de exit a Piraeus din România: Bancherii de investiții elvețieni de la UBS au mandatul Piraeus Grecia pentru vânzarea operațiunilor din România

Lasă un răspuns

Banca de investiții elvețiană UBS are mandatul Piraeus Grecia pentru vânzarea Piraeus Bank România, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Bancherii UBS au mandat pentru a explora vânzarea integrală a Piraeus Bank România, iar dacă prima variantă eșuează este luată în calcul și o vânzare pe bucăți, adică vânzarea de portofolii de active performante, respectiv neperformante, susțin sursele citate.

UBS a contactat deja mai mulți potențiali investitori și au avut loc discuții atât cu bănci locale prezente în România, cât și cu fonduri de investiții, pe marginea vânzării Piraeus Bank România. Ca în orice proces de vânzare, echipa de vânzare este cea care pune la dispoziție o cameră de date la care au acces potențialii cumpărători.

Piraeus a lucrat deja cu bancherii de investiții de la UBS la achiziția activelor bune din Panellinia Bank, anunțată pe 17 aprilie.

Contactați de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, reprezentanții băncii elvețiene de investiții UBS nu au dorit să facă niciun comentariu pe subiectul mandatului de vânzare al Piraeus Bank România.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a publicat în premieră pe 3 iunie informația că Piraeus Bank Grecia a început procedurile aferente unei tranzacții de exit din România și că a primit în jurul a cinci oferte indicative, după cum susțin surse din piață, care au nominalizat Banca Transilvania, OTP Bank și fonduri de investiții americane printre cei interesați.

Ieri, Omer Tetik, directorul Băncii Transilvania, a declarat că banca pe care o conduce nu a depus nici o ofertă de preluare la Piraeus Bank România, dar că banca este interesată de achiziții, fără să excludă însă interesul pentru subsidiara băncii grecești din România.

De asemenea, Cătălin Pârvu, directorul Piraeus Bank România, a declarat că planurile privind operațiunile băncii pe care o conduce nu sunt definitivate, că acestea vor fi finalizate în conformitate cu strategia băncii – mamă până în 2018 și că dacă apar ”dezvoltări concrete” pe acest subiect vor fi informați ”toți partenerii în mod prompt”.

OTP Bank România nu a făcut până acum niciun comentariu pe acest subiect. Banca Transilvania, ocupată acum cu integrarea Volksbank România, și OTP Bank, care își integrează și ea proaspăta achiziție – subsidiara locală a portughezilor de la Millennium – au făcut declarații în urma tranzacțiilor că sunt interesați de noi achiziții pentru a-și majora cota de piață.

Vânzarea Piraeus Bank România este coordonată de la Atena de către banca – mamă, Piraeus Bank Grecia.

Piraeus, una dintre cele mai mari bănci ale Greciei, a încheiat în luna mai vânzarea operațiunilor din Egipt, unde a obținut 150 mil. dolari de la Al Ahli Bank din Kuweit, preț care echivalează cu un multiplu de 1,5 aplicat valorii contabile a băncii. În România, un astfel de multiplu înregistrează numai băncile de top precum BRD și Banca Transilvania, dacă ne uităm la indicatorii raportați pe bursă. Asta arată că multiplul aplicat valorii contabile a Piraeus Bank România ar putea fi cotat substanțial sub cel obținut în tranzacția din Egipt.

Tranzacția de exit a Piraeus Bank a fost demarată în contextul în care băncile elene sunt forțate să-și restrângă operațiunile pe piețele străine.

Statul elen este acum sub presiunea creditorilor externi, Uniunea Europeană și FMI, pentru a-și onora plățile aferente ajutorului financiar de urgență de care a beneficiat până acum, iar FMI tocmai a amânat plata unor tranșe de către Grecia până la 30 iunie pentru a da timp cabinetului de la Atena să ajungă la o înțelegere pentru restructurarea datoriilor sale cu partenerii săi europeni.

Piraeus Bank, ca și alte mari bănci elene cum este cazul Alpha Bank, este în acest moment sub controlul Fondului Elen pentru Stabilitate Financiară, ce deține 67% din acțiuni. Deznodământul discuțiilor dintre statul elen și creditorii săi externi este așteptat să producă efect direct asupra planurilor marilor bănci elene, inclusiv asupra tranzacției de exit local demarat de Piraeus.

România este cea mai mare operațiune a Piraeus Bank din străinătate, fiind de așteptat să caute obținerea unui preț cât mai mare posibil.

Calendarul unei tranzacții cuprinde mai multe etape, printre care, angajarea de către vânzător a unui consultant sau a unei bănci de investiții care să gestioneze procesul de vânzare, contactarea de către consultantul care are mandatul tranzacției a potențialilor cumpărători, solicitarea exprimării formale a interesului prin așa – numitele oferte indicative, adică neangajante pentru cei care le adresează, parcurgerea etapei de due dilligence (analiză financiară), depunerea ofertelor angajante, negocierea contractului de vânzare – cumpărare, semnarea contractului și finalizarea tranzacției. O tranzacție recentă ce a evoluat rapid pe piața bancară din România a fost achiziția Volksbank România de către Banca Transilvania, care în perioada septembrie – 10 decembrie 2014 a parcurs etapele de la primele discuții până la semnarea contractului de vânzare – cumpărare.

Recent, Piraeus Bank România a încheiat cea mai mare tranzacție de vânzare de a unui portofoliu de credite de consum neperformante negarantate, cu o valoare nominală de circa 185 mil. euro și cumpărat de polonezii de la Kruk pentru 12 mil. euro, adică la un discount de 93,5%.

În vara anului trecut, Volksbank România a vândut un portofoliu de credite toxice cu o valoare nominală de 495 mil. euro, iar pe 10 decembrie a semnat contractul de vânzare al pachetului integral de acțiuni către Banca Transilvania.

BT și OTP Bank au profitat în 2014 de exitul Volksbank AG (Austria), respectiv al Millennium (Portugalia) pentru a-și majora cota de piață și ambele și-au exprimat disponibilitatea pentru noi achiziții. BT a plătit 81 mil. euro pentru pachetul de 100% din Volksbank România, din care 58 mil. euro sunt virați într-un cont escrow pentru a acoperi eventuale pierderi post tranzacție, și a virat circa 647 mil. euro pentru rambursarea unor linii de finanțare către banca – mamă.

De cealaltă parte, ungurii de la OTP au plătit 39 mil. euro și au de rambursat linii de 150 mil. dolari către grupul portughez Millennium.

Piraeus Bank România este o bancă aflată în prima parte a clasamentului băncilor locale după cota de piață.

Piraeus Bank România are active totale de 1,912 mld. euro, depozite de 1 mld. euro și un portofoliu de împrumuturi brute de 1,5 mld. euro, conform datelor disponibile la nivelul lunii martie din acest an. Finanțarea netă din partea băncii – mamă este de 400 mil. euro la nivelul lunii martie, conform unei prezentări a Piraeus Bank Grecia.

Cota de piață a Piraeus Bank România pe depozite este de 3%, iar la credite are o cotă de piață estimată la 1,6%. Are o rețea de 120 de locații și 1.536 de angajați.

În primul trimestru, Piraeus Bank România a obținut venituri nete de 21 mil. euro, iar rata creditelor neperformante în ansamblul portofoliului este de 26%. Piraeus Bank România a raportat un profit brut de 2,1 mil. euro pentru 2014.

Grupul bancar grecesc Piraeus a venit în România în anul 2000, când a cumpărat Pater Bank, cu două surcursale. Apoi, Piraeus a trecut la o dezvoltare organică a operațiunii locale. În ultimii ani, grupul elen a redevenit activ și a trecut la achiziții în 2012 și 2013 în Grecia, unde a preluat activele bune ale ATE Bank, apoi Geniki Bank, operațiunile a trei bănci cipriote, precum și subsidiara locală a grupului bancar portughez Millennium. În România, a preluat activele ATE Bank România în 2013 și le-a vândut ulterior omului de afaceri Dorinel Umbrărescu, care a intrat astfel pe piața bancară locală sub marca Băncii Române de Credite și Investiții.

unicredit tiriac sediu main

Unicredit: Tranzacția cu Ion Țiriac a fost semnată prin împuterniciți în paralel la Viena și la București. Noul nume al băncii UniCredit Țiriac Bank va fi comunicat în curând

Lasă un răspuns

Tranzacția prin care grupul bancar italian UniCredit a cumpărat pachetul de 45% din acțiunile UniCredit Țiriac Bank, una dintre cele mai mari bănci locale, s-a semnat pe 3 iunie în paralel la Viena și la București. Omul de afaceri Ion Țiriac și-a exercitat opțiunea de vânzare a pachetului de acțiuni, prevăzută în contractul încheiat cu aproape zece ani în urmă când a vândut pachetul majoritar către divizia austriacă a fostei bănci germane HVB Bank, înghițite ulterior de UniCredit (Italia).

”A existat un proces paralel de semnare care a avut loc în ambele orașe (Viena și București – n.r.). Semnarea a avut loc pe 3 iunie. Tranzacția a fost semnată de reprezentanți ai celor două companii prin împuterniciți”, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții UniCredit Țiriac Bank.

Aceștia au mai precizat că ”detaliile privind schimbarea numelui băncii vor fi anunțate în curând”. O mișcare văzută ca naturală în noul context în care UniCredit are în mână 96% din acțiunile băncii ar fi retragerea numelui fondatorului băncii, Ion Țiriac, din actuala denumire – UniCredit Țiriac Bank.

Dacă ne uităm în jurul României, la numele subsidiarelor UniCredit din regiune coordonate de UniCredit Bank Austria AG, și anume UniCredit Bank Ungaria, UniCredit Bank Cehia și Slovacia, UniCredit Bank Serbia, UniCredit Bank Slovenia, o mișcare logică ar fi UniCredit Bank România.
Acesta s-ar alinia și cu unitățile locale ale altor bănci străine de pe piața locală precum Raiffeisen Bank România, ING Bank România, Piraeus Bank România, Alpha Bank România, OTP Bank România și multe altele, al căror numitor comun este că marca – ancoră a băncii indică grupul – mamă și apartenența la piața românească.

Țiriac Holdings Ltd. își vinde cele 45 de procente din UniCredit Țiriac Bank, una dintre cele mai mari bănci locale, către UniCredit Bank Austria AG. Ca rezultat al acestei tranzacții, capitalul deținut de UniCredit Bank Austria AG in UniCredit Țiriac Bank S.A. crește de la 50,6% la 95,6%.

Finalizarea tranzacției este preconizată înainte de sfârșitul lunii iunie 2015. Părțile acordului au agreat să nu dezvăluie prețul de vânzare sau oricare alte detalii ale tranzacției.

UniCredit Bank Austria AG ia in considerare formularea unei oferte acționarilor minoritari ai UniCredit Țiriac Bank SA pentru a le achiziționa acțiunile deținute.

Mai dețin acțiuni Bank Austria CEE BeteiligungsgmbH – 0,0132897% din capitalul social, Arno Grundstücksverwaltungs Gesellschaft m.b.H cu 0,0132897%, Beteiligungsverwaltungsgesellschaft der Bank Austria Creditanstalt Leasing GmbH – 0,0132897%, Bank Austria Creditanstalt Leasing GmbH – 0,0132897%, Unicredit Leasing Romania S.A. – 0,0000049%, alți acționari persoane fizice române – 4,00669928%, alți acționari firme românești – 0,17915491%, alți acționari străini cu 0,124401408%, respectiv alți acționari firme străine cu 0,0180075% din capitalul social.

”Intenționăm să facem o ofertă pentru acționarii minoritari care să includă pașii specifici de parcurs până la sfârșitul acestui an. Întrebarea despre prețul pe acțiune va trebui să fie evaluată de UniCredit Bank Austria AG. Așadar, nu putem furniza niciun detaliu în acest stadiu”, au declarat oficialii băncii.

Tranzacția prin care Ion Țiriac iese din banca pe care a fondat-o în 1991 este de așteptat să producă efecte și asupra componenței Consiliului de Supraveghere al băncii.

Ultimele date disponibile pe site-ul băncii indică faptul că printre cei nouă membri ai Consiliului de Supraveghere, al cărui președinte este Dan Pascariu, figurează și foștii directori generali ai Țiriac Holdings, Petru Văduva, acum director general al companiei energetice de stat Transgaz, precum și Leonard Leca, numit director financiar în grupul A&D Pharma, conform ultimelor informații disponibile.

”În cazul în care vor avea loc modificări ale componenței Consiliului de Supraveghere, acestea vor fi anunțate conform uzanței și prevederilor legale” au răspuns oficialii băncii la întrebarea jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO pe acest subiect.

UniCredit Țiriac Bank este o bancă românească cu sediul în București și este membră a rețelei UniCredit din Europa Centrală și de Est. La nivel național, banca este prezentă prin intermediul unei rețele de 180 de sucursale și a unei echipe de aproximativ 3.350 de angajați.

Istoria băncii începe cu anul 1991, când omul de afaceri Ion Țiriac, care își dobândise deja o faimă la nivel internațional ca urmare a carierei sale în tenis, s-a hotărât să înființeze în România una din primele bănci cu capital privat, Banca Comercială Ion Țiriac.

În anul 2000 are loc o tranzacție care va avea ulterior impact asupra destinului Băncii Comerciale Țiriac. Banca germană HVB Bank cumpără instituția austriacă de credit Bank Austria Creditanstalt, cotată la acea vreme ca una dintre cele mai puternice bănci din Europa Centrală și de Est.

În anul 2001, pe piața bancară a României intră italienii de la UniCredit care cumpără banca turcească Demirbank. În 2005, UniCredit semnează contractul de achiziție a băncii germane HVB Bank.

În anul 2006, HVB Bank fuzionează cu Banca Țiriac, iar noua bancă se numea HVB Țiriac. După ce UniCredit preia HVB Bank, numele băncii se schimbă în UniCredit Țiriac Bank, bancă din acțiunile căreia omul de afaceri Ion Țiriac deține 45 %. Banca a intrat apoi în lupta pentru cotă de piață, depășind imediat după fuziune bănci precum Raiffeisen sau Volksbank, iar acum este una dintre băncile locale de top, având o poziție puternică mai ales pe segmentul pieței creditelor pentru companii.

Anul trecut, UniCredit Țiriac a finalizat preluarea în două etape a fostei RBS Bank România și a anunțat prin vocea directorul general executiv, Răsvan Radu, că are apetit de achiziție în continuare pentru portofolii bancare de o anumită dimensiune, mai ales pe segmentul de retail.
Grupul UniCredit în România a înregistrat anul trecut o creștere cu 4,2% a activelor totale până la 32,4 mld. lei (7,4 mld. euro).

Profitul băncii a fost anul trecut mai mare cu circa 7% în lei față de 2013, ajungând la 80 mil. lei (circa 18 mil. euro), pe fondul reducerii rețelei din teritoriu, dar și a preluării personalului de la RBS Bank România.

Portofoliul de credite a avansat cu 6,5%, pe fondul unui plus obținut de 18,7% pe segmentul creditării marilor companii.

UniCredit estimează că are o cotă de piață de 12,2% la credite și 9,6% la depozite pe segmentul clienților – companii. Ritmul de creștere anual este de 13,1% la credite și 9,6% la depozite pe acest segment.

Pe piața de retail, banca a înregistrat cea mai slabă performanță pe creditare, volumul creditelor acordate persoanelor fizice fiind mai redus cu 4,6% față de 2013. Cota de piață a italienilor în creditarea persoanelor fizice este și ea cu mult sub cea de pe corporate, fiind în 2014 de numai 5,7%. Iar la depozite, cota de piață scade chiar la 3,7%.

Per ansamblu, banca are un raport între credite și depozite de 116%, care trece de 140% dacă luăm în calcul și firma de leasing a grupului italian.

Producția de credite noi, un indicator care indică sănătatea afacerii unei bănci, are un plus de 20% în 2014 pe partea de credite de consum, iar rata de creștere este de 27% cu tot cu creditele ipotecare.

Pe piața românească, în ultimii 3 ani a început un val de exituri din sector și de consolidare la nivelul de vârf al pieței, iar de anul trecut, s-a deschis și piața tranzacțiilor mari cu portofolii bancare neperformante odată cu vânzarea de către Volksbank România a unui pachet de 495 mil. euro.

infografic_unicredit_tiriac_bank main

Țiriac și-a vândut acțiunile de la UniCredit Țiriac Bank. Italienii au luat pachetul de 45% din bancă la aproape zece ani de la prima tranzacție cu omul de afaceri

Lasă un răspuns

Țiriac Holdings Ltd. își vinde cele 45 de procente din UniCredit Țiriac Bank, una dintre cele mai mari bănci locale, către UniCredit Bank Austria AG. Ca rezultat al acestei tranzacții, capitalul deținut de UniCredit Bank Austria AG in UniCredit Țiriac Bank S.A. crește de la 50,6% la 95,6%.

Finalizarea tranzacției este preconizată înainte de sfârșitul lunii iunie 2015. Părțile acordului au agreat să nu dezvăluie prețul de vânzare sau oricare alte detalii ale tranzacției. UniCredit Bank Austria AG ia in considerare formularea unei oferte acționarilor minoritari ai UniCredit Țiriac Bank S.A. pentru a le achiziționa acțiunile deținute.

Carlo Vivaldi, Vicepreședinte al Consiliului de Supraveghere al UniCredit și Șeful Diviziei Europa Centrală și de Est a UniCredit Bank Austria AG: “Aș dori să-i mulțumesc lui Ion Țiriac și reprezentanților Țiriac Holding pentru colaborarea excelentă și pentru angajamentul arătat în ultimii ani. În urma achiziției de la Royal Bank of Scotland a portofoliilor de clienți de retail și corporate din România, continuăm acum să ne consolidăm și să ne extindem poziția pe piața din România prin această tranzacție.”

Mai dețin acțiuni Bank Austria CEE BeteiligungsgmbH – 0,0132897% din capitalul social, Arno Grundstücksverwaltungs Gesellschaft m.b.H cu 0,0132897%, Beteiligungsverwaltungsgesellschaft der Bank Austria Creditanstalt Leasing GmbH – 0,0132897%, Bank Austria Creditanstalt Leasing GmbH – 0,0132897%, Unicredit Leasing Romania S.A. – 0,0000049%, alți acționari persoane fizice române – 4,00669928%, alți acționari firme românești – 0,17915491%, alți acționari străini cu 0,124401408%, respectiv alți acționari firme străine cu 0,0180075% din capitalul social.

UniCredit Țiriac Bank este o bancă românească cu sediul în București și este membră a rețelei UniCredit din Europa Centrală și de Est. La nivel național, banca este prezentă prin intermediul unei rețele de 180 de sucursale și a unei echipe de aproximativ 3.350 de angajați.

Istoria băncii începe cu anul 1991, când omul de afaceri Ion Țiriac, care își dobândise deja o faimă la nivel internațional ca urmare a carierei sale în tenis, s-a hotărât să înființeze în România una din primele bănci cu capital privat, Banca Comercială Ion Țiriac.

În anul 2000 are loc o tranzacție care va avea ulterior impact asupra destinului Băncii Comerciale Țiriac. Banca germană HVB Bank cumpără instituția austriacă de credit Bank Austria Creditanstalt, cotată la acea vreme ca una dintre cele mai puternice bănci din Europa Centrală și de Est.

În anul 2001, pe piața bancară a României intră italienii de la UniCredit care cumpără banca turcească Demirbank. În 2005, UniCredit semnează contractul de achiziție a băncii germane HVB Bank.

În anul 2006, HVB Bank fuzionează cu Banca Țiriac, iar noua bancă se numea HVB Țiriac. După ce UniCredit preia HVB Bank, numele băncii se schimbă în UniCredit Țiriac Bank, bancă din acțiunile căreia omul de afaceri Ion Țiriac deține 45 %. Banca a intrat apoi în lupta pentru cotă de piață, depășind imediat după fuziune bănci precum Raiffeisen sau Volksbank.

În numai doi ani, veniturile totale ale băncii cresc de patru ori de la 258 de milioane de euro în 2007 la 1,1 miliarde de euro în 2009. Din punct de vedere al profitului net, un moment de vârf este însă anul 2007, când UniCredit Țiriac Bank raportează un câștig de 79 mil. euro.

De la preluarea controlului băncii de către italieni, UniCredit Țiriac Bank și-a continuat însă politica de extindere pe piață în ciuda efectelor crizei globale, care a prăbușit creditarea populației și a tăiat apetitul de consum în economie. Fidelă direcției sale de dezvoltare centrate pe creditarea companiilor, UniCredit Țiriac Bank a reușit în fiecare an să își majoreze cota de piață, cu o singură excepție, momentul 2010, când înregistrează un declin de la 6,1% la 6% pe fondul menținerii valorii activelor totale la 4,8 mld. euro.

La finele lui 2013, portofoliul de credite era format în proporție de 72 % din finanțări corporative, în timp ce pe segmentul depozitelor structura nu este foarte diferită cu o pondere a clienților – companii de 65 % din total. Banca a trecut din 2013 la o achiziție în două etape a RBS Bank România, fosta bancă locală pusă pe picioare de olandezii de la ABN Amro și ajunsă apoi în mâinile britanicilor de la Royal Bank of Scotland.

În condițiile în care strategia multor bănci – mamă în perioada de criză a fost să taie liniile de finanțare către fiicele lor din piețele străine, inclusiv din România, UniCredit Țiriac Bank și alte subsidiare ale unor grupuri internaționale au căutat să se finanțeze prin canale ale pieței financiare locale. Astfel, UniCredit Țiriac Bank a ieșit cu o emisiune de obligațiuni, care a avut succes în rândul investitorilor de pe piața de capital. În iunie 2013, a lansat prima emisiune de obligațiuni în lei, care a fost suprasubscrisă în proporție de 110%, reușind să atragă 550 milioane de lei cu maturitate la cinci ani.

Pe plan intern, banca s-a orientat către echilibrarea raportului dintre credite și depozite, astfel că la finele lui 2013 acesta ajunsese aproape la paritate, cu o valoare de 101,3 % față de 114,1 % în 2012.

Anul acesta, UniCredit s-a orientat mai mult către segmentul de retail în activitatea de creditare, unde ritmul de creștere a portofoliului a fost de cinci ori mai mare decât în cazul creditării companiilor mari.

La finele anului 2013, UniCredit Țiriac Bank se situa pe poziția a patra în clasamentul instituțiilor de credit locale, cu o cotă de piață de 7,6% raportată la activul net.

Banca are în plan noi achiziții pentru viitor, pentru a-și consolida poziția pe piață.

Pe 19 iunie 2014, agenția de presă Reuters prelua informația publicată de ziarul italian Il Messaggero, potrivit căreia, UniCredit își majorează participația în UniCredit Țiriac Bank de la 50,5 % la 96 % prin preluarea pachetului de acțiuni deținut de omul de afaceri Ion Țiriac pentru suma de 700 milioane de euro. Reprezentanții băncii nu au confirmat și nici nu au infirmat informația, o poziție la fel de discretă fiind și cea a omului de afaceri.

Pe 16 decembrie, reprezentanții UniCredit Țiriac Bank au anunțat finalizarea achiziției ultimelor active preluate de la RBS Bank în România, respectiv portofoliul de credite și depozite ale clientelor formate din companii. VEZI AICI PROFILUL UNICREDIT ȚIRIAC BANK

Grupul UniCredit în România a înregistrat anul trecut o creștere cu 4,2% a activelor totale până la 32,4 mld. lei (7,4 mld. euro).

Profitul băncii a fost anul trecut mai mare cu circa 7% în lei față de 2013, ajungând la 80 mil. lei (circa 18 mil. euro), pe fondul reducerii rețelei din teritoriu, dar și a preluării personalului de la RBS Bank România.

Portofoliul de credite a avansat cu 6,5%, pe fondul unui plus obținut de 18,7% pe segmentul creditării marilor companii.

Portofoliul clienților – companii este punctul forte al UniCredit, banca locală fiind unul din cei mai importanți creditori în sectoare – cheie precum petrol & gaze, telecomunicații, componente auto, farma, servicii, agricultură sau transporturi.

UniCredit estimează că are o cotă de piață de 12,2% la credite și 9,6% la depozite pe segmentul clienților – companii. Ritmul de creștere anual este de 13,1% la credite și 9,6% la depozite pe acest segment.

Pe piața de retail, banca a înregistrat cea mai slabă performanță pe creditare, volumul creditelor acordate persoanelor fizice fiind mai redus cu 4,6% față de 2013. Cota de piață a italienilor în creditarea persoanelor fizice este și ea cu mult sub cea de pe corporate, fiind în 2014 de numai 5,7%. Iar la depozite, cota de piață scade chiar la 3,7%.

Per ansamblu, banca are un raport între credite și depozite de 116%, care trece de 140% dacă luăm în calcul și firma de leasing a grupului italian.

Producția de credite noi, un indicator care indică sănătatea afacerii unei bănci, are un plus de 20% în 2014 pe partea de credite de consum, iar rata de creștere este de 27% cu tot cu creditele ipotecare.

Sursă foto: Piraeus Bank.

Tranzacție de exit a Piraeus din România: Banca Transilvania și OTP Bank au depus oferte indicative pentru cumpărarea Piraeus Bank România. Grecii au primit circa 5 oferte indicative, pe listă fiind și fonduri americane de investiții. Tranzacția de exit a primei mari bănci grecești din România se derulează la Atena

Lasă un răspuns

Piraeus Bank, una dintre cele mai mari bănci din Grecia, a primit luna trecută aproximativ cinci oferte indicative pentru achiziția Piraeus Bank România, au declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Tranzacția de exit a Piraeus Bank din România a atras interes atât din partea unor bănci locale dornice să-și majoreze cu această ocazie cota de piață, printre ofertanți aflându-se Banca Transilvania și OTP Bank, susțin sursele citate. De asemenea, pe lista grecilor se mai află și fonduri americane de investiții, care văd o ocazie bună de a intra pe piața bancară locală cu tranzacția oferită de banca elenă.

Discuțiile de vânzare pentru Piraeus Bank România se poartă la Atena, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Tranzacția al cărei preț poate varia în jurul a 150 – 200 mil. euro, trece în faza de due dilligence (analiză financiară – n.r.), susțin sursele citate.

Reprezentanții Piraeus Bank România nu au făcut niciun comentariu pe marginea acestui subiect până la momentul publicării acestui articol. De asemenea, reprezentanții Băncii Transilvania și ai OTP Bank nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până acum.

Prețul plătit la achiziția Piraeus Bank România ar putea fi în jurul valorii contabile a băncii, dată fiind calitatea activelor ce vor fi preluate, poziția de capital a băncii, precum și indiciile oferite de băncile locale listate pe bursă. Piraeus Bank România are o poziție de capital de 200 mil. euro. BRD și BT au valori de piață care înseamnă un raport între 1,5 și 1,7 între prețul acțiunii și valoarea contabilă, în timp ce la Carpatica, o bancă mai mică de jumătatea clasamentului și cu pierderi, raportul e de 0,55.

Grecii de la Piraeus ar putea obține un preț în jurul a 150 – 200 mil. euro, conform unor estimări făcute de surse din piață. Estimarea de preț nu ia în calcul și finanțarea netă acordate fiicei din România de către banca – mamă, care era de 400 mil. euro la finele lunii martie, conform rezultatelor financiare prezentate de Piraeus. România este cea mai mare operațiune a Piraeus Bank din străinătate, fiind de așteptat să caute obținerea unui preț cât mai mare posibil.

Recent, Piraeus Bank România a încheiat cea mai mare tranzacție de vânzare de a unui portofoliu de credite de consum neperformante negarantate, cu o valoare nominală de circa 185 mil. euro și cumpărat de polonezii de la Kruk pentru 12 mil. euro, adică la un discount de 93,5%.

Tranzacția de NPL-uri a Piraeus Bank România amintește de operațiunea de curățire a bilanțului prin vânzarea portofoliului de credite toxice de 495 mil. euro de către Volksbank România, cu cinci luni înainte de a anunța vânzarea pachetului integral de acțiuni către Banca Transilvania.

BT și OTP Bank au profitat în 2014 de exitul Volksbank AG (Austria), respectiv al Millennium (Portugalia) pentru a-și majora cota de piață și ambele și-au exprimat disponibilitatea pentru noi achiziții. BT a plătit 81 mil. euro pentru pachetul de 100% din Volksbank România, din care 58 mil. euro sunt virați într-un cont escrow pentru a acoperi eventuale pierderi post tranzacție, și a virat circa 647 mil. euro pentru rambursarea unor linii de finanțare către banca – mamă.

De cealaltă parte, ungurii de la OTP au plătit 39 mil. euro și au de rambursat linii de 150 mil. dolari către grupul portughez Millennium.

Pe 21 mai, Anthimos Thomopoulos, șeful Piraeus Bank Grecia, spunea că până în 2018 va vedea ce va face cu operațiunile din România și Bulgaria, potrivit Financial Times.

Băncile grecești au angajat încă din anii anteriori planuri de reducere a operațiunilor pe piețele străine, în contextul în care țara – mamă se confruntă cu dificultăți în plata datoriilor către principalii săi creditori externi, Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional. Băncile elene au și o altă problemă – retragerile deponenților au depășit 30 mld. euro de la începutul anului și situația presează către atragerea de capital proaspăt pentru a recapitaliza instituțiile de credit.

Șeful băncii – mamă, Piraeus Grecia, a spus astfel că își concentrează atenția către recuperarea terenului pierdut la depozite și la o creștere recentă a portofoliului de credite neperformante.

În acest context, Piraeus a anunțat luna trecută vânzarea operațiunii sale din Egipt către Al Ahli Bank din Kuweit. Piraeus a obținut de pe urma tranzacției de exit din Egipt 150 mil. dolari, adică un multiplu de preț de 1,5 aplicat la valoarea contabilă a băncii.

Piraeus Bank România este o bancă aflată în prima parte a clasamentului băncilor locale după cota de piață.

Piraeus Bank România are active totale de 1,912 mld. euro, depozite de 1 mld. euro și un portofoliu de împrumuturi brute de 1,5 mld. euro, conform datelor disponibile la nivelul lunii martie din acest an.

Cota de piață a Piraeus Bank România pe depozite este de 3%, iar la credite are o cotă de piață estimată la 1,6%. Are o rețea de 120 de locații și 1.536 de angajați.

În primul trimestru, Piraeus Bank România a obținut venituri nete de 21 mil. euro, iar rata creditelor neperformante în ansamblul portofoliului este de 26%. Piraeus Bank România a raportat un profit brut de 2,1 mil. euro pentru 2014.

În ultimul raport anual al BNR, Piraeus Bank ocupa la finelui anului 2013 poziția 11 din 40 de bănci, cu o cotă de piață de 2,5% după activul net bilanțier.

Grupul bancar grecesc Piraeus a venit în România în anul 2000, când a cumpărat Pater Bank, cu două surcursale. Apoi, Piraeus a trecut la o dezvoltare organică a operațiunii locale. În ultimii ani, grupul elen a redevenit activ și a trecut la achiziții în 2012 și 2013 în Grecia, unde a preluat activele bune ale ATE Bank, apoi Geniki Bank, operațiunile a trei bănci cipriote, precum și subsidiara locală a grupului bancar portughez Millennium. În România, a preluat activele ATE Bank România în 2013 și le-a vândut în circa un an către omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, care a intrat astfel pe piața bancară locală sub marca Băncii Române de Credite și Investiții.

Acțiunile Piraeus Bank Grecia sunt deținute de către Fondul Elen pentru Stabilitate Financiară (67%), investitorii instituționali străini având o cotă de 27% din acțiuni.

Valoarea de piață a grupului grec Piraeus Bank, fondat în urmă cu 100 de ani, este acum de 3 mld. euro, prețul acțiunii pierzând 45% de la începutul anului pe bursa de la Atena.

Raiffeisen despre prețul plătit de BT pentru achiziția Volksbank România: Prețul pare mic, dar trebuie luat în calcul că banca avea profitabilitate operațională redusă și expunere mare pe franci elvețieni. Impactul asupra altor tranzacții va depinde de costurile și sinergiile pe care le va obține BT din integrarea Volksbank

Lasă un răspuns

Prețul plătit de Banca Transilvania la achiziția pachetului integral de acțiuni al Volksbank România pare unul mic, dar trebuie luate în calcul și profitabilitatea operațională redusă și portofoliul de franci elvețieni al băncii, consideră analiștii Raiffeisen Bank România.

”Multiplul P/BV (raportul dintre preț și valoarea contabilă a băncii sau activul său net – n.r.) plătit de Banca Transilvania doar pentru partea de equity (capital – n.r.) este de 0,19, dar dacă luăm în calcul și rambursarea liniilor de finanțare de la acționari și activul net achiziționat, multiplul P/BV al tranzacției este de 0,69. Prețul pare mic, dar trebuie avut în vedere și faptul că Volksbank România avea o profitabilitate operațională (înainte de provizioane) redusă și un portofoliu de credite cu expunere mare pe franci elvețieni”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Alexandru Combei, analist în cadrul Raiffeisen Bank România.

BT a anunțat luni închiderea tranzacției cu Volksbank România, pentru care a plătit 81 mil. euro, din care 58 mil. euro sunt virate într-un cont escrow pentru acoperirea eventualelor pierderi ce ar putea apărea în termen de un an. De asemenea, BT și-a asumat rambursarea unor linii de finanțare de 2,857 mld. lei (circa 647 mil. euro, calculat la cursul de schimb din ziua plății, adică din 7 aprilie). În aceste condiții, valoarea totală a tranzacției se ridică la 728 mil. euro.

Volksbank România are 18.300 de clienți cu credite în franci elvețieni și o pondere a acestei expunere de 29% în această monedă din totalul activelor sale de 12,36 mld. lei. Profitul Volksbank România înainte de provizionare a fost în 2014 de 102 mil. lei (23 mil. euro la cursul mediu de schimb), iar provizioanele au fost de 2 mld. lei (circa 450 mil.euro).

BT, locul al treilea pe piața bancară, a cumpărat Volksbank România, nr. 9 după active la finele lui 2014, pentru a-și crește cota de piață, scopul declarat fiind obținerea poziției a doua în sistem, ocupate acum de BRD.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO în ce măsură achiziția Volksbank România de către BT va fi o referință pentru alte tranzacții viitoare de pe piața bancară locală, reprezentantul Raiffeisen Bank România a răspuns: ”Impactul asupra altor posibile tranzacții va depinde și de cât de bine va reuși Banca Transilvania să integreze Volksbank din punct de vedere al sinergiilor și al costurilor adiacente„.

Vânzarea Volksbank România către BT este cea mai mare tranzacție din ultimii ani, fiind cea mai mare achiziție privată a unei bănci locale în ultimii 25 de ani.

În ultimii doi ani însă au avut loc mai multe tranzacții cu bănci și portofolii bancare. Astfel în 2013, Raiffeisen a cumpărat portofoliul de retail al lui Citi, UniCredit a preluat prin două tranzacții separate fosta RBS Bank România în 2013 și în 2014, iar OTP a cumpărat Banca Millennium, pe fondul exitului portughezilor din piața locală. De asemenea, MBK a vândut pe 31 decembrie 2013 Nextebank către fondul de investiții Emerging European Accession Fund administrat de către Axxess Capital.

Raiffeisen este unul dintre rivalii direcți ai BT, cele două fiind cele mai profitabile bănci de pe piață. De asemenea, cele două alături de UniCredit Țiriac Bank au arătat apetit de achiziții pe fondul unei piețe care oferă tot mai multe ținte de achiziție. Raiffeisen și BT s-au întâlnit deja în unele procese organizate pentru vânzarea unor bănci locale, cum este cazul Bank of Cyprus România sau Banca Millennium, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Vânzarea Bank of Cyprus România a eșuat până acum de două ori. Credit foto: Dreamstime.

Bank of Cyprus se uită la vânzarea unei părți din activele locale către magnatul imobiliar britanic de origine cipriotă Panico Panayi. După ce au fost nemulțumiți de ofertele investitorilor financiari, ciprioții schimbă macazul către partenerii de afaceri. Proprietarul mall-ului Colosseum din Chitila are expunere de zeci de milioane de euro pe bilanțul băncii cipriote

Lasă un răspuns

Bank of Cyprus, bancă aflată în proces de exit din România, se orientează în discuțiile sale de vânzare a pachetului local de active către partenerii de afaceri, unul dintre aceștia fiind investitorul imobiliar britanic de origine cipriotă Panico Panayi, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Panico Panayi este proprietarul centrului comercial Colosseum din Chitila, despre care spunea acum câțiva ani că va fi cel mai mare mall din Europa după investiții de 350 mil. euro ce ar urma să fie finalizate în 2016. Britanicul de origine cipriotă are o avere estimată în 2009 la 72 mil. lire sterline (aproximativ 100 mil. euro) într-un top al celor mai bogați greci și ciprioți greci din Anglia, conform publicației North Cyprus Daily. Panayi a făcut bani după ce a vândut în 2005 lanțul său de bingo Buckingam din Marea Britanie pentru 90 mil. lire sterline, iar apoi s-a apucat să investească bani în piața imobiliară din România, atras ca și alți investitori de randamentele bune de aici și de potențialul de creștere.

Panico Panayi a început să ridice mall-ul Colosseum cu bani de la Bank of Cyprus, de la care a contractat finanțare în 2011 când a anunțat că a investit 42 mil. euro numai în dezvoltarea primei etape a proiectului, și anume parcul de retail.

Proprietarul Colosseum este unul dintre investitorii cu cea mai mare expunere în portofoliul de credite acordate companiilor de către Bank of Cyprus România, scos la vânzare până acum de două ori. Ultimele date indică faptul că Panico Panayi a luat două credite de până la 50 mil. euro, din care unul de 26 mil. euro și altul de 22,8 mil. euro.

Datele băncii – mamă din Cipru la 30 septembrie 2014 indică faptul că subsidiara sa din România avea un portofoliu de împrumuturi de 445,9 mil. euro, din care expunere de 80% în sectorul companiilor, cu credite de 359,8 mil. euro. Lista creditelor restructurate se ridica la 130,3 mil. euro, din care 55 mil. euro reprezintă credite neperformante, iar valoarea garanțiilor atașate (colateralul – nr.) este evaluat la 40 mil. euro.

Pe domenii, imobiliarele atârnă cel mai greu în bilanțul Bank of Cyprus România, cu un portofoliu de împrumuturi de 186,6 mil. euro, adică 42% din totalul creditelor. Aici, un client cu greutate este Nova Imobiliare, firma lui Panico Panayi care se ocupă de dezvoltarea Colosseum, de unde rezultă și poziția – cheie ocupată acum de milionarul de origine cipriotă în rezolvarea exitului Bank of Cyprus România.

Până la publicarea articolului, nici Bank of Cyprus și nici Panico Panayi nu au putut fi contactați.

Bank of Cyprus a încercat în două rânduri să vândă pachetul de credite corporative locale, în primăvara lui 2014, nici Raiffeisen și nici Banca Transilvania chiar dacă s-au uitat la afacere nu au venit cu nici o ofertă. Apoi, procesul de vânzare a fost reluat, mandatul tranzacției fiind dat de ciprioți băncii de investiții HSBC, consultanța juridică fiind asigurată în tranzacție, ca și în mod curent, de firma de avocatură Reff & Asociații, afiliată rețelei Deloitte. Mai mulți investitori cu apetit pentru active depreciate și-au exprimat interesul, iar ciprioții au strâns oferte de la consorțiul format din Sankaty Advisors, investitor financiar afiliat gigantuui Bain Capital, și BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare – n.r.), Deutsche Bank și Baupost Group din Germania, HIG Capital și fondul londonez de investiții AnaCap. Surse citate de blogul britanic CostarFinance susțineau că cea mai bună ofertă însemna o vânzare de portofoliu la un discount de 80%, ceea ce Consiliul de administrație al Bank of Cyprus condus de bancherul elvețian Josef Ackerman, fostul director general al Deutsche Bank, a respins în luna ianuarie rezultatul proiectului Ariadne și a schimbat filosofia tranzacției de exit către contactarea de investitori individuali.

Bank of Cyprus România mai are de vânzare pe lângă portofoliul de credite și proprietăți imobiliare, respectiv hotelul New Montana de patru stele din centrul stațiunii montane Sinaia.
Lista de companii – vehicul înființate de ciprioți pentru administrarea portofoliului de proprietăți cuprinde Otherland Properties Dorobanți SRL, Pittsburg Properties SRL, Battersee Real Estate SRL, Trecoda Real Estate SRL, Green Hills Properties SRL, Bocaland Properties SRL, Buchuland Properties SRL, Commonland Properties SRL, Romaland Properties SRL, Janoland Properties SRL, Blindingqueen Properties SRL, Fledgego Properties SRL, Hotel New Montana SRL, Loneland Properties SRL, Unknownplan Properties SRL and Frozenport Properties SRL, conform ultimelor informații disponibile din piață. La acestea se adaugă firma de leasing Cyprus Leasing România IFN SA, deținută 100% de către Bank of Cyrpus.

Expunerea totală a Bank of Cyprus pe România, bilanțieră și extrabilanțieră, la 30 septembrie 2014 era de 710,9 mil. euro. Din aceasta, depozitele în bănci erau de 206,8 mil. euro.

Bank of Cyprus a pus România pe lista piețelor externe de unde trebuie să-și facă exitul după episodul crizei cipriote izbucnit în 2013, când guvernul de la Nicosia a apelat la asistență financiară de urgență la Uniunea Europeană și alți creditori internaționali ca să-și salveze economia și sectorul bancar. În schimb, ciprioții au trecut la un program de vânzare de active de pe piețele externe pentru a-și putea plăti datoriile față de creditori, după ce, în premieră, deponenții fuseseră în premieră taxați cu pierderea parțială a banilor depuși în conturile băncilor cipriote.

În contextul acestui proces de dezinvestire, pe 25 aprilie 2013, Bank of Cyprus România a transferat către Marfin Bank România un pachet de active în valoare de 82 mil. euro și un portofoliu de depozite de 77 mil. euro. Astfel, clienți ai băncii erau puși la adăpostul legii române de garantare a depozitelor în limita plafoanelor prevăzute, în condițiile în care nu exista această protecție la nivelul subsidiarei locale a unei bănci străine, ci numai la nivel de filială.

Bank of Cyprus a vândut în aprilie 2014 pachetul său de 9,9% din acțiunile Băncii Transilvania pentru 82 mil. euro. Un alt pas în direcția exitului de pe piața locală a fost vânzarea participației de 35% din societatea care administrează hotelul de cinci stele JW Marriott din București într-o tranzacție de 95 mil. euro. Bank of Cyprus și-a vândut acest pachet în a doua parte a anului trecut către compania austriacă Strabag, acționarul majoritar al hotelului.

Sursă date: Enel (Italia)

Enel a suspendat vânzarea activelor din România. Ținta de încasare a până la 4 mld. euro din tranzacții în 2014 pentru reducerea datoriei a fost atinsă, anunță italienii. Ce a pus stop tranzacției de peste 1 mld. euro: Vânzarea de 3,1 mld. euro de acțiuni Endesa, renegocierea unui facilități de credit de 9,4 mld. euro sau ofertele sub așteptările italienilor?

Lasă un răspuns

Italienii de la Enel au anunțat astăzi că procesul de vânzare al companiilor din România a fost suspendat temporar, în condițiile în care ținta de a încasa până la 4 mld. euro de pe urma programului de tranzacții inițiat în 2014 a fost atinsă. Ultimele informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO indicau că ofertele angajante urmau să fie depuse în a doua jumătate a lunii martie.

„Enel confirmă faptul că procesul de vânzare al activelor din România a fost suspendat temporar. Vânzarea activelor Enel România era parte dintr-un program mai amplu de tranzacții ce urmăreau încasarea a până la 4 miliarde de euro, până la sfârșitul anului 2014, pentru reducerea datoriei nete consolidate. Ca urmare a finalizării cu succes a mai multor inițiative în timpul anului 2014, această țintă a fost atinsă. Consiliul Director al Grupului va decide, prin urmare, asupra oricăror planuri de continuare a acestui program în contextul noii strategii a grupului, iar mai multe detalii vor fi date în luna martie”, precizează biroul de presă al grupului Enel.

Vânzarea estimată între 1 și 2 mld. euro a atras interesul chinezilor de la State Grid Corporation of China, companiei franceze GDF Suez, E.ON (Germania), al firmelor românești de stat Electrica și Nuclearelectrica, respectiv al grupului de telecomunicații RCS & RDS, conform ultimelor informații disponibile din piață.

Pachetul de operațiuni Enel scos la vânzare în România cuprinde 64,4% din acțiunile distribuitorului de electricitate Enel Distribuție Muntenia SA și a companiei de furnizare Enel Energie Muntenia SA, pachetele de 51% din Enel Distribuție Banat SA, Enel Distribuție Dobrogea SA și Enel Energie SA, precum și pachetul de 100% din acțiunile companiei de servicii Enel România SRL, controlate prin intermediul vehiculului de investiții Enel Investment Holding BV. Enel Distribuție Muntenia asigură alimentarea cu energie a Bucureștiului și județele Ilfov și Giurgiu.

Companiile locale din portofoliul Enel au în administrare 91.000 de kilometri în regiunile în care operează, distribuind 14 TWh de electricitate pe an și cotă de piață de 34%. De asemenea, italienii au aici vânzări de aproximativ 9 TWh pe an către 2,6 milioane de clienți, din care 2,4 milioane sunt clienți rezidențiali, cu o cotă de piață de 20%, iar 0,2 milioane de clienți sunt companii, cu o cotă de piață de 38%, conform cifrelor făcute publice de către italieni.

În 2013, toate companiile Enel din România au înregistrat venituri consolidate de 1,118 miliarde de euro și câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 289 milioane de euro, potrivit datelor prezentate de către Enel Italia.

Italienii au avut ca și consultanți la vânzarea pachetului de active din România băncile de investiții Citi și UniCredit, în timp ce de consultanța juridică se ocupă casele de avocatură RTPR Allen & Overy, respectiv Mușat & Asociații.

Din programul Enel de tranzacții pe 2014 făceau parte vânzarea unei participații la subsidiara spaniolă Endesa, vânzarea unui producător slovac de electricitate și subsidiarele din România de pe piața distribuției, furnizării și de servicii pe piața de energie.

Succesul vânzării pe bursă a unui pachet de 21,92% din acțiunile subsidiarei spaniole Endesa pentru 3,113 mld. euro la finele anului 2014 a rezolvat în mare parte ecuația obținerii fondurilor necesare pentru reducerea datoriilor. În plus, pe 12 februarie, Enel a anunțat renegocierea cu succes a unei facilități de credit de 9,4 mld. euro și extinderea maturității din 2018 până în 2020, ceea ce dă o gură de oxigen importantă în lupta cu rambursarea împrumuturilor.

Încă de la începutul procesului de vânzare, italienii au trimis mesaje în piață prin care spuneau că tranzacția din România depinde de ceea ce se întâmplă în cazul vânzării celorlalte active din program, pachetul de 22% din Endesa și afacerea din Slovacia. Aceste mesaje coroborate cu așteptările de preț ale italienilor au fost privite din anumite părți ale pieței de energie ca tactici de a pune presiune pe potențialii cumpărători și a de veni cu oferte mai apropiate de poziția Enel.

Însă, italienii au reușit să încheie în lunile noiembrie și decembrie patru tranzacții care le-au adus în conturi circa 4,035 mld. euro, rezolvând ținta propusă.

enel tranzactii 2014

Astfel, pe 7 noiembrie, Enel anunță că vinde pachetele de acțiuni la companiile italiene SE Hydropower și SF Energy pentru circa 400 mil. euro.

Apoi, vine lovitura de grație, vânzarea pachetului de 21,9% la subsidiara spaniolă Endesa pe bursă, care se bucură de un succes printre investitori. Aceștia mai bagă în buzunarele Enel încă 3,113 mld. euro pentru acțiunile cumpărate la Endesa.

Ulterior, Enel Green Power, care se ocupă strict de afacerile de energie regenerabilă ale Enel, ia decizia de exit de pe piețele din Franța și El Salvador.

Pe 12 decembrie, italienii anunță vânzarea de către Enel Green Power a unui pachet de 36,2% din acțiunile La Geo către compania salvadoriană de stat INE pentru 224 mil. euro și iese de pe piața din El Salvador. Mișcarea face parte din operațiunile de reorganizare ale Enel pe piețele Americii Latine.

Pe 18 decembrie 2014, Enel anunța vânzarea Enel Green Power Franța către compania canadiană Boralex, tranzacție din care italienii obțin 298,4 mil. euro ca preț pentru exitul din Hexagon.

Pe 5 februarie, Enel și-a anunțat rezultatele preliminare la nivel de grup pentru 2014, care indică o reducere cu 4,3% a datoriilor de la 39,7 mld. euro la finele lui 2013 până la 38 mld. euro la 31 decembrie 2014. În scădere sunt și alți indicatori, veniturile au un minus anual de 3,7% până la 75,8 mld. euro, EBITDA (câștigurile înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) s-a redus cu 6% până la 15,7 mld. euro, iar numărul de angajați a ajuns la 68.961 de oameni față de 70.342 de salariați cu un an înainte.

Sursă foto: Allen & Overy.

Fondul de investiții imobiliare austriac CA Immo a finalizat cea mai mare tranzacție de vânzare de pe piața spațiilor de logistică către fondul P3, care își face astfel intrarea în România. O echipă de avocați RTPR Allen & Overy condusă de Adrian Cazan și Mihai Ristici a consiliat vânzătorul în tranzacție, iar cumpărătorul a lucrat cu Dentons

Lasă un răspuns

Fondul austriac specializat în investiții imobiliare CA Immo a finalizat vânzarea unui portofoliu de spații logistice din România și Polonia către fondul de investiții PointPark Properties (P3), care intră astfel pe piața locală. Aceasta este considerată de către experții din piața imobiliară ca fiind cea mai mare tranzacție de pe piața locală a spațiilor industriale din 2014, estimată în jurul a 110 – 120 mil. euro. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică de către părți.

Consultanța juridică a CA Immobilien Anlagen în tranzacția de talie regională a fost asigurată de către Allen & Overy, una din firmele de avocatură londoneze de top din așa-numitul Magic Circle, și de către biroul asociat al acesteia din București, RTPR.

În total, austriecii au vândut un proiect imobiliar de 467.000 de metri pătrați către fondul controlat de giganții TPG Capital și Ivanhoe din industria fondurilor cu capital de risc. Cea mai mare parte a tranzacției s-a derulat în România, unde vânzarea a vizat parcul logistic Europolis Logistic Park de lângă București și o parte din cele aproape 165 de hectare de teren vândute în cele două țări. Terenurile vândute pe plan local și care vor servi unor dezvoltări ulterioare sunt poziționate în apropiere de autostrada București – Pitești.

Pe plan local, echipa RTPR a fost coordonată de Adrian Cazan, Senior Associate pentru aspectele de drept imobiliar şi de către Mihai Ristici, Partener, pentru partea de drept societar. Din echipa care a consiliat vânzătorul au mai făcut parte Tudor Năftică şi Alexandra Ivancia, precum şi avocaţi de drept polonez şi englez.

„ Tranzacţia s-a finalizat la sfârșitul lunii ianuarie, iar părţile au încheiat procesul de îndeplinire a condiţiilor agreate pentru implementarea transferului. Consider că finalizarea acestei achiziţii va transmite un mesaj pozitiv, încurajând reluarea investiţiilor în domeniul imobiliar. Odată cu finalizarea unei tranzacții de o asemenea amploare, fondurile de investiții se vor uita mai atent spre piața din România”, a declarat Adrian Cazan.

De cealaltă parte, echipa biroului local al Dentons a fost condusă de către Perry Zizzi, partener și coordonator local al practicilor de Bănci & Finanțe și Imobiliare.

Atât în cazul Allen & Overy, cât și al Dentons, datorită complexității tranzacției și impactului în mai multe jurisdicții cele două firme de avocatură au lucrat cu mai multe birouri din propriile rețele.

”Cu privire la portofoliul situat în România, tranzacţia a fost structurată ca share-deal, contractele de transfer au fost semnate încă de anul trecut, iar finalizarea ei a avut loc la sfârşitul lunii ianuarie a acestui an, după îndeplinirea mai multor condiţii precedente”, explică reprezentanții firmei de avocatură RTPR Allen & Overy.

Tranzacțiile de pe piața imobiliare sunt structurate frecvent sub forma unui așa – zis „share deal” sau „asset deal”, care au efecte diferite asupra celor două părți implicate.

Astfel, o tranzacție de tip share deal presupune transferul integral al afacerii de la vânzător către cumpărător, adică al acțiunilor entității vândute, cu toate activele, dar și cu pasivele și riscurile aferente – datorii, alte obligații de plată. De asemenea, poate fi mai avantajoasă pentru vânzător din punct de vedere al regimului de taxare comparativ cu o tranzacție de tip asset deal. Plata prețului tranzacției se face, de regulă, în conturile vânzătorului, iar acesta din urmă plătește impozitul pe câștigul de capital.

O tranzacție structurată ca asset deal înseamnă că nu se vinde entitatea legală sau afacerea în întregime, ci numai anumite active sau o parte din afacere, și deci o parte din riscuri și pasive, trece de la vânzător la cumpărător. De asemenea, plata o face cumpărătorul în conturile companiei căreia aparțin respectivele active. Un asemenea tip de tranzacție este, de obicei, preferată de cumpărători.

Echipa de avocați RTPR Allen & Overy a strâns în portofoliu mai multe tranzacții recente, printre care vânzarea portofoliului de clienţi corporate ai RBS către UniCredit Ţiriac Bank, consultanță pentru achiziția a 23% din pachetul de acţiuni din Simartis Telecom, pentru Romprest şi acţionarul său Detaco în legătură cu exit-ul fondului de investiţii 3i Group din Romprest.

De asemenea, lista mai cuprinde clienți precum fondul Pamplona Capital Partners III în legătură cu achiziţia pachetului majoritar din Alvogen Group, managerul de fonduri de investiții Enterprise Investors (PEF V Information Technology) la exitul din Siveco România, DHL la vânzarea Cargus sau First Retail International (FRI) în legătură cu achiziţia a 50% din portofoliul de parcuri de retail Intercora din România.

RTPR a fost fondată în 2004 de către un grup de avocați care au lucrat în Linklaters, una dintre cele mai mari firme de avocatură din lume. RTPR activează în asociere cu firma londoneză Allen & Overy din 2008.

RTPR Allen & Overy are o echipă de 47 de avocaţi, inclusiv 5 parteneri – Costin Tărăcilă, Victor Pădurari, Alexandru Retevoescu, Mihai Ristici, Valentin Berea, precum şi profesorul de drept Lucian Mihai, fost judecător al Curții Constituționale, ca Of counsel.

Firma acoperă o gamă diversă de tranzacții și practici, de la finanţări, fuziuni şi achiziţii, pieţe de capital, insolvenţă şi restructurări, concurenţă, dreptul muncii, dreptul proprietăţii intelectuale, litigii şi arbitraj, consultanţă pentru sectoarele de afaceri, inclusiv energie, telecomunicaţii, finanţare până la imobiliare şi industria farmaceutică.

Pe piața avocaturii de afaceri din România, RTPR Allen & Overy activează alături de alte firme mari internaționale precum CliffordChancea, Dentons, firme de talie regională precum Schoenherr sau Wolf Theiss, poziții puternice fiind deținute de casele locale de avocați precum NNDKP, Țuca Zbârcea & Asociații, Mușat & Asociații și Popovici Nițu & Asociații.

Statul român a acceptat oferta neangajantă a belgienilor de la bpost pentru achiziția a 51% din Poșta Română

Lasă un răspuns

Ministerul pentru Societatea Informațională a anunțat astăzi că a acceptat oferta neangajantă a belgienilor de la bpost în cadrul procesului de privatizare a Poștei Române, unul din ultimele mari active din portofoliul statului.

”Statul român, prin Ministerul pentru Societatea Informaţională (MSI), a acceptat oferta neangajantă depusă de operatorul belgian de servicii poştale bpost pentru achiziţionarea pachetului de 51% din acţiunile deţinute la Compania Naţională Poşta Română. Acordul înseamnă trecerea la următoarea etapă a procesului de privatizare, cea de due diligence, premergătoare depunerii unei oferte angajante”, afirmă reprezentanții ministerului de resort.

În urma analizei detaliate a documentelor depuse de compania belgiană bpost, Comisia de Privatizare a concluzionat că aceasta răspunde cerinţelor din caietul de sarcini.

”Operatorul naţional de servicii poştale a încheiat anul 2014 cu un profit substanţial, după şase ani de pierderi consecutive, şi a demonstrat că poate fi un activ valoros pentru un investitor strategic”, afirmă Sorin Grindeanu, ministrul pentru Societatea Informaţională.

Admiterea ofertantului bpost în etapa de due diligence a procesului de privatizare presupune, în principal, acces la camera de date, întâlniri operaţionale cu managementul companiei şi negocierea contractului de privatizare. La finalul acestei etape, bpost va putea depune o ofertă finală fermă pentru achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni la Poşta Română.

Operatorul belgian de servicii poştale bpost a avansat, la finalul lunii septembrie a anului trecut, o ofertă neangajantă pentru achiziţionarea pachetului de 51% din acţiunile Companiei Naţionale Poşta Română. În paralel cu etapa de due diligence, MSI intenţionează să finalizeze conversia datoriilor Poştei Române către stat în acţiuni, decizie care va creşte atractivitatea companiei.

Guvernul României a decis, în 12 decembrie 2012, demararea procedurii de privatizare a Poştei Române prin metoda majorării de capital prin aport de capital privat. Aceasta presupune dobândirea de către un nou investitor a unui pachet de acţiuni reprezentând 51% din capitalul social al companiei, inclusiv cel rezultat ca urmare a conversiei în acţiuni a creanţelor statului faţă de companie.

Poşta Română este deţinută de statul român, prin Ministerul pentru Societatea Informaţională, în proporţie de 75%, şi de Fondul Proprietatea (FP) în proporţie de 25%. Compania deţine cea mai mare reţea de distribuţie la nivel naţional, însemnând peste 80% din totalul subunităţilor poştale care operează, în prezent, în România și deservește peste 19 milioane de locuitori și acoperă peste 7,5 milioane de adrese prin reţeaua poştală proprie.

Sursă grafic: BVB.

Vânzarea Carpatica la răscruce de drumuri: Familia Carabulea anunță că este pregătită să cedeze pachetul majoritar al băncii. Acționarii au de ales între fuziunea cu Nextebank și tranzacția pe care o pregătește actualul acționar majoritar

Lasă un răspuns

Familia fondatorului băncii Carpatica, omul de afaceri Ilie Carabulea, a anunțat în această seară printr-un comunicat transmis pe bursă că este pregătită să vândă pachetul majoritar al băncii, care ajunge la 57,1% cu tot cu afiliați. Acționarii băncii sunt chemați acum să aleagă între cele două variante puse pe masă – fie să aprobe fuziunea cu Nextebank, aflată în portofoliul managerului de fonduri de investiții Axxess Capital, fie să meargă pe mâna familiei Carabulea.

”Ne menținem angajamentul de a încheia o tranzacție de vânzare a unui pachet majoritar de acțiuni conform unui scenariu accelerat pentru a asigura băncii platforma necesară pentru a spori baza de capital în vederea dezvoltării viitoare”, afirmă Oprea Carabulea, reprezentantul acționarului majoritar.

Vânzarea Carpatica este un proces care s-a cristalizat recent, în ciuda discuțiilor avute în anii anteriori cu mai mulți potențiali cumpărători sau investitori.

Nemulțumirea majoră a fondatorului băncii, Ilie Carabulea, era că ofertele primite se situau sub așteptările sale raportate la investiția făcută de-a lungul timpului în bancă, precum și la scăderea valorii Carpatica în anii de după instalarea crizei.

Nextebank a înaintat în luna noiembrie o ofertă fermă revizuită pentru fuziunea prin absorbţie cu Carpatica, ce va fi discutată de către acționari pe 19 decembrie.

”Acționarii vor avea posibilitatea de a decide între fuziunea cu Nextebank și majorarea capitalului de rang 2, asociat cu cedarea unui procent semnificativ de acțiuni ale băncii, deținute de acționarul majoritar, dl. Ilie Carabulea și părți afiliate”, se arată în comunicatul semnat de conducerea băncii.

Directoratul băncii, susținut de către banca centrală, a pregătit terenul pentru o tranzacție, căutând să îmbunătățească rezultatele financiare și să facă din Carpatica o țintă atractivă, în contextiul în care potențialii cumpărători au acum un peisaj bancar bogat în ținte de achiziție.

De la începutulul anului, a fost anunțată preluarea Nextebank de către Axxess Capital și semnarea altor trei tranzacții – vânzarea Millennium Bank România către OTP, a ultimelor active ale RBS Bank din România către UniCredit Țiriac Bank și, ieri, vânzarea Volksbank România către Banca Transilvania.

Carpatica are nevoie de un acționar care să capitalizeze banca pentru a răspunde cerințelor impuse de banca centrală. Planurile anunțate de belgianul care a condus RBS Bank România anterior, iar acum administrează destinul Carpatica, sunt ambițioase, vorbind de intrarea în top 10 bănci în condițiile în care la 31 decembrie 2013 banca era pe poziția 19 din totalul de 40 de instituții de credit.

”Echipa de conducere a depus eforturi importante pentru a poziționa banca în direcția creșterii și dezvoltării viitoare și ne așteptăm ca la începutul anului viitor să transmitem către piață noi informări cu privire la inițiative semnificative de creștere cu scopul de a deveni o bancă de top 10 din România. Această creștere a băncii necesită capital suplimentar de până la 30 milioane de euro pe parcursul următorilor doi ani care poate fi realizată cu condiția ca structura pe termen lung a acționariatului băncii să fie modificată”, spune Johan Gabriels, directorul general al băncii.

Pe primele 11 luni ale acestui an, Carpatica a anunțat un profit operațional de 39 mil. lei comparabil cu cel înregistrat pe întregul an anterior, de 40,2 mil. lei.

Rata de adecvare a capitalului băncii la 30 noiembrie este de 10,13%, ca urmare a provizioanelor suplimentare. Astfel, după discții cu auditorul băncii și cu BNR, managementul Carpatica a decis majorarea provizioanelor IFRS cu 177,76 mil. lei în lunile octombrie și noiembrie pentru creditele neperformante din portofoliu.

După provizionare, fondurile proprii ale băncii au scăzut în două luni de la 222,6 mil. lei la 188,3 mil. lei.

La data de 30 septembrie, Carpatica avea înregistrate ajustări pentru depreciere IFRS în valoare de 271,4 mil. lei comparativ cu ajustările prudențiale de valoare de 447,2 mil. lei.

Ilie Carabulea a fost arestat preventiv în acest an în dosarul Carpatica Asig, în care au mai fost puși sub acuzare și foști oficiali din Autoritatea de Supraveghere Financiară și Ministerul de Finanțe pentru că ar fi făcut demersuri cu scopul de a evita suspendarea autorizației de funcționare a firmei de asigurări ce face parte din grupul controlat de omul de afaceri sibian.

Pe bursa de la București, Carpatica avea la finele ședinței de astăzi o valoare bursieră de 251,7 mil. lei (peste 57 mil. euro).

Carpatica, bancă fondată în 1999 la Sibiu, a raportat după primele nouă luni ale anului pierderi de 21,7 mil. lei, datorate constituirii unor provizioane în linie cu noile cerințe din sectorul bancar. Veniturile totale ale băncii au scăzut cu 2% până la 155 mil. lei, contracția provenind de pe segmentul clienților IMM, conform raportului băncii pe primele nouă luni ale anului.

Captura articolului publicat pe 12 noiembrie de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO care anunța în premieră vânzarea fabricii de detergenți de la Timișoara de către P&G către Dalli din Germania

P&G confirmă tranzacția anunțată în premieră de MIRSANU.RO: ”P&G a finalizat un contract având ca obiect transferul fabricii sale din Timișoara grupului Dalli din Germania. Ne așteptăm ca afacerea să fie încheiată în cursul anului calendaristic 2015”

Lasă un răspuns

Gigantul american P&G a confirmat tranzacția anunțată în premieră de către MIRSANU.RO în data de 12 noiembrie, prin care fabrica de detergenți de la Timișoara a fost vândută către compania Dalli din Germania.

”P&G a finalizat un contract având ca obiect transferul fabricii sale din Timișoara grupului dalli din Germania. Tranzacția prevede vânzarea, transferul fabricii și al utilajelor și bunurilor acesteia. Fabrica produce detergent pudră pentru rufe – Ariel, Bonux, Tide – și detergent de vase Fairy”, a confirmat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Cornelia Sofronie, Communications Senior Manager în cadrul Procter & Gamble.

”Ne așteptăm ca afacerea să fie încheiată, finalizată în cursul anului calendaristic 2015, ținând cont de faptul că va urma procedura necesară pentru obținerea aprobărilor. Angajații fabricii vor deveni angajați ai grupului dalli. P&G va efectua această tranzacție conform valorilor, principiilor și politicii sale de responsabilitate socială”, a adăugat reprezentantul P&G.

Americanii au vândut fabrica de detergenți de la Timișoara către afacerea de familie din  Germania și rămân pe piață cu fabrica de la Urlați (județul Prahova), care produce șampoane și produse de îngrijire a părului.

Valoarea tranzacției depășește 30 milioane de euro, conform informațiilor MIRSANU.RO. Oficialii companiei americane nu au făcut niciun fel de comentariu privind valoarea tranzacției, din motive de confidențialitate.

Fabrica de la Timișoara era furnizor pentru alte unități din cadrul P&G și va continua pentru o perioadă determinată livrările către grupul american.

Vânzătorul tranzacției este compania Detergenți SA, care grupează activitățile de producție ale P&G pe piața locală. Tot în acest an, activele aferente afacerii cu înălbitori ACE din cadrul fabricii de la Timișoara au fost vândute unei societăți mixte, în care grupul american este asociat cu italienii de la Fater.

Detergenți SA a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 145,89 mil. lei (33,01 mil. euro, calculat la cursul mediu anual comunicat de BNR de 4,419 lei la euro) și un profit net de 16,73 mil. lei (3,78 mil. euro) la un personal format din 542 de angajați.

Cumpărătorul este unul dintre cei mai mari producători europeni de profil. Grupul german dalli are șapte fabrici în Germania, Olanda, Spania și Austria. Numără aproximativ 2.000 de angajați, conform ultimelor datelor disponibile pe site-ul companiei. Dalli produce bunuri de tip private label de la detergenți, produse de curățenie, de îngrijire a corpului, părului și a pielii până la cosmetice și creme de protecție solară. Produsele sunt vândute sub mărcile private ale unor lanțuri de retail sau furnizori.

Creditele neperformante au fost sursa pierderilor BCR de 2,8 mld. lei din 2014. Sursă foto: BCR.

Avocații de la Schoenherr asistă BCR la vânzarea pachetului de credite neperformante de 433 mil. euro. Tranzacția este a doua ca mărime pe piața de profil după vânzarea pachetului de active de 495 mil. euro a Volksbank

Lasă un răspuns

Avocații firmei austriece Schoenherr asigură consultanța juridică a BCR la vânzarea unui pachet de credite neperformante de 433 mil. euro pe piața bancară, au declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piața financiară.

”Avocații de la Schoenherr lucrează cu BCR pe acest dosar, al vânzării pachetului de credite neperformante. Au lucrat anterior și la alte tranzacții de același tip împreună”, au spus sursele citate.

De asemenea, o altă sursă familiară cu discuțiile a confirmat că Schoenherr se ocupă de această tranzacție de partea BCR. Aceeași sursă a confirmat și informațiile potrivit cărora valoarea pachetului scos la vânzare pe piață de BCR este de 433 mil. euro, iar mandatul pentru acest proces îl are firma de consultanță PwC.

Reprezentanții BCR și ai Schoenherr nu au făcut niciun comentariu până la momentul publicării acestui articol pe marginea întrebărilor adresate de MIRSANU.RO.

Primele informații care indicau că subsidiara locală a grupului bancar austriac Erste, BCR, a scos la vânzare un pachet de credite neperformante de 433 mil. euro, iar Bank of Cyprus România un altul în valoare de 360 mil. euro au fost publicate joi seară de către agenția de presă Mediafax, care cita CoStar Finance.

Sursele indicate de Mediafax mai afirmau că BCR a mandatat PwC să vândă credite de 433 mil. euro acordate unui număr de 91 de clienți – companii, peste 85% din valoarea portofoliului fiind acoperită cu garanții imobiliare, din care două treimi înseamnă clădiri comerciale iar restul terenuri.

Conform CoStar Finance, preluat de Mediafax, portofoliul scos la vânzare pe piață cuprinde 410 credite neperformante accesate de firme din sectoare economice diferite, de la industrie la dezvoltatori imobiliari, firme de construcții, ferme zootehnice, minerit și metale. Aproximativ 64% din portofoliu este reprezentat de împrumuturi denominate în euro, iar 31% sunt în lei, potrivit Mediafax, care adaugă că în proporție de aproape 90%, companiile care au contractat aceste finanțări sunt în insolvență.

Firma austriacă Schoenherr activează pe piața serviciilor de avocatură de afaceri din România cu propria echipă la nivel local, formată din 50 de avocați care acoperă o gamă largă de tranzacții de la fuziuni și achiziții, finanțări, operațiuni pe piața de capital, consultanță în sectorul imobiliar până la energie, telecomunicații, IT și sectorul farma, conform informațiilor disponibile pe site-ul firmei.

Schoenherr și-a deschis biroul de la București în 1996, fiind printre primele firme internaționale care au intrat pe piața locală de profil, venind o dată cu primul val de investitori austrieci. Pe lista sa de clienți se numără cele mai mari firme din Austria – OMV (acționarul majoritar al Petrom de pe piața de energie), Erste (proprietarul BCR de pe piața bancară) sau Vienna Insurance Group din piața de asigurări.

BCR, cea mai mare bancă de pe piață după cota de piață calculată în funcție de active, a finalizat în luna iulie vânzarea unui portofoliu de credite neperformante în valoare de 1 mld. lei (226,77 mil. euro, calculat la cursul mediu de schimb din luna iulie comunicat de BNR, de 4,4097 lei la euro -n.r.).

Cea mai mare tranzacție pe piața creditelor neperformante a fost anunțată de austriecii de la Volksbank pe 28 iulie, când au vândut un pachet de credite imobiliare acordate persoanelor fizice și de finanțări pentru companii în valoare de 495 mil. euro către un consorțiu format din fondul de investiții londonez AnaCap, grupul financiar german Deutsche Bank, fondul de investiții HIG Capital și APS Fund Alpha uzavreny investicni fond.

Banca centrală a cerut în acest an instituțiilor de credit să accelereze procesul de externalizare a creditelor de pe propriile bilanțuri. Ca urmare, mai multe bănci au început să-și vândă activele de acest tip către investitorii cu apetit de risc, ceea ce înseamnă pentru instituțiile de credit că primesc un anumit procent din valoarea nominală a portofoliului, după ce aplică un discount care în unele cazuri poate ajunge la 80% sau chiar poate depăși acest nivel în funcție de calitatea portofoliului, a garanțiilor, a șanselor de a fi recuperați banii respectivi sau alți factori luați în considerare la o asemenea tranzacție.

Sursă date: BVB, Ministerul Finanțelor Publice.

Investitori imobiliari din Arad cumpără de la Teora editura Polsib din Sibiu pentru 3 milioane de euro

Lasă un răspuns

Compania Best Mix Team Buildings din Arad a cumpărat un pachet de 79,82 % din acțiunile editurii sibiene Polsib pentru 14,42 milioane de lei (3,27 milioane de euro, calculate la cursul zilei de 4,4047 lei/euro), potrivit informațiilor transmise Bursei de Valori București. Noii proprietari vor desființarea librăriei Polsib și renunțarea la activitatea editurii în favoarea afacerilor imobiliare, o activitate cotată ca fiind mult mai profitabilă.

Vânzătorul este editura Teora din București, care obține 44 de lei pe acțiune în condițiile în care tranzacția derulată pe piața bursieră secundară Rasdaq pe 27 august a vizat 327.582 de acțiuni.

Reprezentanții Polsib precizează că Ioan Kocsis Josan și Liliana Carmen Minerva Todea controlează Best Mix Team Buildings, firmă înființată în luna august a acestui an, cu circa două săptămâni înainte de anunțul tranzacției, potrivit datelor disponibile pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice.

Ioan Kocsis Josan este avocat în cadrul baroului Arad, în timp ce Liliana Carmen Minerva Todea este consilier juridic în cadrul companiei imobiliare Imotrust Arad și figurează pe lista mediatorilor autorizați încă din 2009, rezultă din informațiile centralizate de pe site-urile baroului județean Arad, al firmei Imotrust, respectiv a tabloului de mediatori autorizați din județul Arad. De asemenea, Ioan Kocsis Josan este asociat în cadrul casei de avocatură Kocsis Josan cu Ioana Kocsis Josan, membru în Consiliul de supraveghere al firmei de investiții imobiliare Imotrust Arad.

Finanțarea achiziției Polsib a fost asigurată prin creditare făcută de către asociații Best Mix Team Building.

De altfel, noii proprietari vor desființarea librăriei Polsib și renunțarea la activitatea principală de editură în favoarea afacerilor imobiliare, după cum rezultă din convocatorul Adunării Generale a Acționarilor al companiei preluate, ce urmează să aibă loc luna viitoare. Polsib a înregistrat pierderi în fiecare an și o scădere a cifrei de afaceri în perioada 2011 – 2013, potrivit informațiilor financiare publice pe piața bursieră.

Înființată în anul 1991, Polsib a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 2,12 milioane lei (0,479 milioane euro), o pierdere de 19.769 lei (4,473,6 euro) la un număr de 24 de angajați.

Acțiunile Polsib sunt tranzacționate pe bursa din București, cel mai recent preț al unei acțiuni fiind de 40 lei pe acțiune, iar capitalizarea bursieră este de 16,43 milioane lei (3,73 milioane euro, calculate la cursul la zi, de 4,4047 lei/euro).

Clădirea Polsib este situată în Sibiu pe Șoseaua Alba Iulia, arteră rutieră care pleacă din zona centrului istoric și traversează zona industrială de vest a orașului, unde activează mai mulți investitori străini puternici, până la ieșirea către Deva, Alba Iulia și Sebeș.

În data de 23 iunie, acționarii Polsib, la acea dată controlul fiind deținut de editura Teora din București, au aprobat vânzarea imobilului societății din Șoseaua Alba Iulia, a construcțiilor aferente și a unui teren cu o suprafață de 2,64 hectare la un preț minim de 210 euro pe metru pătrat. În aceste condiții, încasările dintr-o asemenea vânzare de active sunt estimate să aducă minim 5,5 milioane de euro în conturile Polsib, adică de peste 11 ori mai mult comparativ cu cifra de afaceri anuală a companiei.

Vânzătorul Polsib este editura Teora din București și are ca principal obiect de activitate editarea cărților. La finele anului 2013, Teora avea o cifră de afaceri de 5 milioane lei (1,13 milioane euro), înregistrând un profit de 413.360 lei (93.541,5 euro), la un număr de 29 angajați, potrivit rezultatelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice și calculate la cursul mediu de anul trecut comunicat de BNR, de 4,4190 lei/euro.

Nicolescu: Companii românești de stat vor o parte din activele Enel din România

Lasă un răspuns

Ministrul delegat pentru energie, Răzvan Nicolescu, a anunţat că există interes din partea unor companii românești de stat să preia o parte din operațiunile din România ale Enel, potrivit unui comunicat al Departamentului pentru Energie al Guvernului României. Acesta s-a întâlnit cu o delegație a companiei Enel, condusă de Luca D’Agnese, membru al boardului Enel, responsabil pentru activitatea internațională, conform comunicatului.

Compania italiană Enel a anunțat în iulie că a scos la vânzare acţiunile deţinute în România, și în această săptămână CEO-ul companiei,  Francesco Starace, a declarat că Enel va finaliza vânzarea activelor sale din România până la sfârșitul anului.

Statul sprijină companiile din România, modificând în acest scop Legea Privatizării, care permite acum companiilor de stat în care acesta este acționar să cumpere alte societăți” a declarat Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru energie.

În România, procesul de vânzare implică participația de 64,4% din acțiunile distribuitorului de electricitate Enel Distribuție Muntenia SA și a companiei de furnizare Enel Energie Muntenia SA, pachetele de 51% din Enel Distribuție Banat SA, Enel Distribuție Dobrogea SA și Enel Energie SA, precum și pachetul de 100% din acțiunile companiei de servicii Enel România SRL, controlate prin intermediul vehiculului de investiții Enel Investment Holding BV, relatează jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Companiile locale din portofoliul Enel au în administrare 91.000 de kilometri în regiunile în care operează, distribuind 14 TWh de electricitate pe an și cotă de piață de 34%. De asemenea, italienii au aici vânzări de aproximativ 9 TWh pe an către 2,6 milioane de clienți, din care 2,4 milioane sunt clienți rezidențiali, cu o cotă de piață de 20%, iar 0,2 milioane de clienți sunt companii, cu o cotă de piață de 38%, conform cifrelor făcute publice de către italieni.

În 2013, toate companiile Enel din România au înregistrat venituri consolidate de 1,118 miliarde de euro și câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 289 milioane de euro.

National Bank of Greece vinde Banca Românească până în 2018

Lasă un răspuns

National Bank of Greece, proprietarul Banca Românească, se va retrage de pe piețele din Europa de Sud – Est, inclusiv din România, în urma aprobării de către Bruxelles a planurilor de restructurare a instituției de credit elene, citate de publicație elenă Kathimerini.

Și Piraeus Bank este în situația în care își va restrânge operațiunile din afara Greciei, tot ca urmare a unui plan înaintat și aprobat de către Bruxelles.

Până în iunie 2018, National Bank of Greece trebuie să își vândă operațiunile din Albania, Bulgaria, Macedonia, România, Serbia, Africa de Sud și Egipt, conform sursei citate. Grecii vor putea însă să își păstreze active în Cipru, Marea Britanie și Malta. În schimb, National Bank of Greece va rămâne pe piața din Turcia din poziția de acționar majoritar al Finansbank. Planurile pentru următorii patru ani includ și condiții privind restrângerea activităților în piața de origine, Grecia.

De asemenea, o altă bancă elenă prezentă în România, Piraeus, trebuie tot până în iunie 2018 să își reducă drastic expunerea pe piețele din afara Greciei. Valoarea activelor Piraeus din străinătate trebuie reduse până la 3,1 mld. euro în următorii patru ani sau va trebui să fie vândute toate exceptând anumite grupe de operațiuni precum Cipru și România, respectiv Cipru și Bulgaria sau pachetul de active din Bulgaria, Albania și Serbia.

Celelalte două mari bănci grecești, Alpha Bank și Eurobank au și ele planuri de restructurare care vizează tăieri de costuri și redimensionări ale rețelei și activității în piețele în care sunt prezente.

În România, National Bank of Greece activează prin intermediul Banca Românească, Eurobank prin intermediul Bancpost, iar Piraeus și Alpha Bank au propriile subsidiare locale. VEZI AICI PROFILUL BANCA ROMÂNEASCĂ.

Toate cele patru mari bănci elene sunt în prima jumătate a clasamentului local al instituțiilor de credit din România, din punct de vedere al cotei de piață după active, ceea ce arată că pe termen scurt și mediu va avea loc o reconfigurare a topului local, dacă luăm în calcul și procesul de vânzare demarat la Volksbank România de către austrieci, care au ca termen final de ieșire de pe piață anul 2015.

Azerii vor să exiteze piața de media din Turcia și să investească banii în proiectele din țara lor. Sursă: Star Media

SOCAR își vinde partea din afacerea media Star din Turcia către un om de afaceri apropiat premierului Recep Erdogan

Lasă un răspuns

SOCAR, compania petrolieră de stat din Azerbaidjan activă și pe piața românească, a confirmat că negociază vânzarea pachetului de 50% din acțiunile grupului turc de media Star cu omul de afaceri Fettah Tamince, cunoscut ca fiind un apropiat al premierului Recep  Erdogan și al Partidului Justiției și Dezvoltării, condus de acesta.

”Am început discuții cu Fettah Tamince pentru a vinde participația noastră de 50% din grupul de media Star. Dacă discuțiile au succes, vom ieși din sectorul media pentru a ne concentra pe cele mai mari proiecte din țara noastră”, a declarat pentru Reuters Kenan Yavuz, CEO al SOCAR.

Asociatul SOCAR în afacerea Star este un alt om de afaceri turc, Ethem Sancak, și el fiind apropiat de Recep Erdogan, marele favorit al alegerilor prezidențiale derulate ieri în Turcia.

Grupul media turc constă în ziarul Star, precum și din televiziunile 24 TV și TV 4.

Reprezentanții SOCAR spun că negocierile privind exitul de pe piața de media din Turcia au loc în contextul fluctuațiilor valorii de piață a  activelor și a eficienței economice a acestora, potrivit lui Nizamaddin Gulyev, șeful departamentului de relații publice al SOCAR, citat de agenția azeră de presă TREND.

În afara asocierii în afacerea de media din Turcia, SOCAR este implicată în mai multe societăți mixte.

Înființată în 1992, la un an după obținerea independenței, SOCAR este compania națională petrolieră a Azerbaidjanului. Compania are în portofoliu operațiuni de explorare și producție de țiței și de gaze, precum și de rafinare, transport, petrochimie și alte servicii asociate.

În 2013, SOCAR a raportat un profit net de aproximativ 756,9 mil. euro la venituri de 35,65 miliarde de euro, potrivit ultimului raport anual al companiei. Indicatorii au fost calculați la un curs de schimb de 1,078 manați pentru 1 euro.

În România, compania azeră este prezentă cu un lanț de benzinării. Socar Petroleum SA, subisidiară locală a SOCAR, a raportat în ultimul exercițiu financiar o pierdere de 2,67 mil. euro la o cifră de afaceri de 131,9 mil. euro și un personal format din circa 223 de angajați.

SOCAR deține și o participație de 33% din AGRI LNG Project Company SRL, companie în care este asociată cu compania de stat românească Romgaz și cu Georgian Oil and Gas Corporation fiecare având un număr egal de acțiuni. AGRI LNG Project Company SRL este compania de proiect pentru AGRI, care ar urma să aducă în Europa gaze produse în Azerbaidjan tranzitând Georgia, Marea Neagră, România, iar apoi prin interconectorul Arad – Szeged să intre în Ungaria, destinație importantă în contextul conexiunilor de transport din Europa Centrală.

Investițiile SOCAR în România sunt de aproximativ 50 de milioane de euro, conform propriilor declarații. Ultimele date despre SOCAR indică o rețea de 28 de benzinării și circa 360 de angajați.

Notă: Valoarea din tabel aferentă primului semestru din 2013 reprezintă profitul net raportat, şi nu evoluţia procentuală ca în cazul celorlalţi indicatori. Sursă: Banca Comercială Carpatica, BVB.

Se apropie de final o nouă vânzare de bancă. Johan Gabriels, şeful Carpatica: Banca a făcut progrese semnificative în identificarea unor investitori strategici

Lasă un răspuns

Johan Gabriels, CEO al băncii Carpatica, spune că identificarea unor investitori strategici pentru instituţia de credit pe care o conduce evoluează conform planurilor. Carpatica a publicat astăzi rezultatele pentru primul semestru, care indică o pierdere de 0,35 mil. lei (78.000 euro), în condiţiile în care în perioada similară a anului anterior raporta un profit net de 16,1 mil. lei.

,,Începând cu al doilea trimestru al anului 2014, în urma mandatului acordat de acţionariatul băncii, prioritatea noastră este identificarea unui investitor strategic adecvat alături de care să maximizăm potenţialul de creştere şi să ne asigurăm că vom crea valoare durabilă atât pentru clienţi, cât şi pentru acţionarii noştri”, afirmă Johan Gabriels, şeful băncii.

Acesta adaugă că, din acest punct de vedere, deja banca a făcut progrese semnificative, lăsând să se înţeleagă că există deja potenţiali cumpărători cu care au avansat discuţiile de vânzare a băncii.

Ultimele informaţii vehiculate pe piaţă, dar neconfirmate de conducerea băncii, indicau o listă de bănci locale, precum şi de fonduri de investiţii, care sunt interesate de achiziţia Carpatica.

Cel mai important acţionar al Carpatica este fondatorul său, omul de afaceri din Sibiu Ilie Carabulea, patronul holdingului de firme Atlassib. Acesta deţine un pachet de 41,3% din acţiunile băncii, restul titlurilor fiind în posesia altor acţionari în condiţiile în care acestea sunt listate la categoria I a bursei de la Bucureşti.

Carpatica are acum o valoare bursieră de 231,2 mil. lei (52 mil. euro). La finele anului trecut, banca ocupa poziţia 19 în sistemul bancar, cu o cotă de piaţă de 1,1% din total active.

Cu toate că a raportat pierdere în primul semestru, conducerea băncii se aşteaptă să înregistreze profit în acest an, însă mai mic faţă de cel din 2013.

Veniturile nete au scăzut în perioada raportată cu 7,33% până la valoarea de 86 mil. lei (19,3 mil. euro), ca urmare a reducerii veniturilor din active financiare. Banca a vândut active financiare în prima parte a acestui an de pe urma cărora a obţinut 33,4 mil. lei (7,5 mil. euro) faţă de 52 mil. lei în primul semestru al anului trecut, când a fost vândut un volum dublu de active financiare.

Stocul de credite noi a crescut în primul semestru până la 221 mil. lei (50,4 mil. euro, calculat la cursul de schimb leu/euro de la 30 iunie). Volumul de depozite a scăzut cu 3% până la 2,7 miliarde de lei (peste 610 mil. euro).

Conducerea băncii precizează că tendinţa de scădere a început în luna ianuarie, ca urmare a arestării preventive a lui Ilie Carabulea în dosarul de corupţie deschis la Autoritatea pentru Supraveghere Financiară, eveniment care a afectat reputaţional banca. Tendinţa de creştere a revenit din luna mai, ca urmare a măsurilor de redresare luate de directorii Carpatica.

De asemenea, Carpatica a înregistrat o scădere a activelor cu 19% faţă de 31 decembrie 2013 până la valoarea de 3,3 miliarde de lei (752 mil. euro). De asemenea, capitalurile proprii ale băncii au avansat cu 8,4% în ultimul an până la 429,7 mil. lei (98 mil. euro, calculat la cursul de schimb 4,387 lei la euro din 30 iunie 2014). În acelaşi interval de timp, datoriile totale ale băncii au scăzut cu 21,7% până la 2,87 miliarde de lei (circa 654 mil. euro).

Vânzarea Carpatica se înscrie în seria unor tranzacții care au loc în sectorul bancar românesc, ce marchează în ultimii doi ani retragerea unor jucători care și-au redus sau și-au lichidat portofoliul local coroborat cu creșterea mizei de către băncile de talie regională. În ultimele zece zile, portughezii de la Millennium au anunțat vânzarea băncii din România către OTP – Ungaria, iar britanicii de la RBS și-au vândut și ultimele active locale către UniCredit Țiriac, cărora le cedaseră anul trecut portofoliul de retail și Royal Preffered Banking.

Sursă date infografic: BNR, Millennium Bank.

OTP cumpără Millennium Bank România într-o tranzacție de 39 mil. euro și a ajuns la un pas de topul primelor zece bănci

Lasă un răspuns

Grupul bancar ungar OTP, ale cărei operațiuni sunt concentrate în Europa Centrală și de Est, a anunțat în această seară semnarea contractului de achiziție a Millennium Bank România în cadrul unei tranzacții de 39 milioane de euro. În plus, la data finalizării tranzacției, OTP va rambursa integral o finanțare intragrup de 150 mil. euro acordată de către Millennium BCP Portugalia către fiica sa, Millennium Bank România, potrivit comunicatului băncii portugheze transmis bursei Euronext din Lisabona.

Ungurii preiau pachetul integral de acțiuni al subsidiarei portughezilor de la Millennium, construită prin investiție de la zero începând cu octombrie 2007. OTP ajunge acum la o cotă de piață de 2,1% din activele totale bancare, ceea ce propulsează grupul ungar până pe locul 12 în ansamblul celor 40 de instituții de credit, în coasta grecilor de la Piraeus, potrivit raportului BNR pe 2013.

Millennium se retrage din România după ce veniseră aici prima dată cu ambiții mult mai mari în 2005, când au fost foarte aproape să cumpere BCR, liderul pieței bancare din România, tranzacție finalizată  în schimb de către Erste Bank Austria.

Acum, portughezii pleacă cu regrete din România, însă mutarea face parte din pachetul de măsuri convenite cu Comisia Europeană pentru eficientizarea operațiunilor, după ce Millennium BCP a fost printre băncile beneficiare ale pachetului de urgență acordat de către Bruxelles pentru a evita intrarea Portugaliei în colaps.

“Millennium bcp anunță încheierea unui acord cu OTP Bank România în ceea ce privește vânzarea operațiunilor noastre din România. Acesta este un pas important în atingerea angajamentelor agreate cu Direcția Generală Concurență din cadrul Uniunii Europene”, spune Luis Pereira Coutinho, Membru al Bordului Executiv al Millennium bcp.

Tranzacția va avea un impact neglijabil asupra bilanțului băncii – mamă portugheze, consideră reprezentanții Millennium, care afirmă că reflectă o pierdere de 34 mil. euro, pentru care au fost constituite provizioane în prima jumătate a acestui an.

De cealaltă parte, OTP a ajuns la o cotă de piață de 2,1% din activele totale bancare și este la a doua achiziție de la intrarea sa pe piață în urmă cu zece ani, timp în care a vânat și alte oportunități de pe piață, precum CEC Bank, Carpatica sau RBS Bank România, potrivit informațiilor care au circulat în cercurile financiare de la București.

„Această achiziție susține în mod eficient atingerea obiectivului nostru strategic pe termen mediu, acela de a intra în topul primelor 10 bănci din România și, în același timp, ne consolidează poziția de furnizor stabil de servicii financiare universale. Millenium Bank este o instituție financiară solidă, cu activități concentrate pe segmentul retail. Am convingerea că achiziția Millennium Bank România reprezintă atȃt o nouă etapă în dezvoltarea noastră pe piața din România, cȃt şi o consolidare a poziției noastre pe piața locală, în mod special pe segmentul retail”, a declarat László Diósi, CEO al OTP Bank România.

Tranzacția așteaptă avizul BNR, a Consiliului Concurenței și a autorităților de la Bruxelles, dat fiind că vânzarea Millennium Bank România a fost generată în urma negocierilor cu Comisia Europeană. PriceWaterhouseCoopers a avut mandat din partea portughezilor de a găsi cumpărător pentru bancă, iar pe partea de consultanță juridică au fost contractate serviciile RTPR Allen & Overy.

Ultimele informații care circulau înainte de anunțarea tranzacției indicau că un alt cumpărător interesat ar fi fost austriecii de la Raiffeisen, care de mai multă vreme și-au exprimat public apetitul pentru o nouă achiziție. Informațiile legate de interesul Raiffeisen pentru Millennium nu au fost până acum confirmate de niciuna dintre părți.

Strategia OTP de extindere în România vs strategia Millennium

Conform datelor BNR, Millennium Bank ocupa poziția 21 în piața bancară locală, cu active de circa 2,85 mld. lei (640 mil. euro) și o cotă de 0,8%. OTP era la finele anului trecut cu trei poziții mai sus decât portughezii, pe locul 18, cu active totale de 4,65 mld. euro (1,05 mld. euro) și o cotă de piață de 1,3% în total active bancare.

Cu cei aproximativ 80.000 de clienți ai Millennium, portofoliul OTP ajunge acum la aproximativ 400.000 de clienți.

Ungurii mai preiau de la portughezi o rețea de 56 de sucursale, cele mai multe în București, de aproape trei ori mai mică decât cea proprie, care înaintea tranzacției număra 150 de locații. Dimensiunile se păstrează și în cazul rețelei de ATM-uri, OTP urmând să adauge celor 150 ale sale alte 58 de ATM-uri Millennium.

Achiziția Millennium urmează să fie finanțată de către banca – mamă din Ungaria sub forma unei majorări de capital operate la nivelul subsidiarei sale, OTP Bank România.

“OTP Group este unul dintre cele mai stabile grupuri financiare din regiune, cu o capitalizare și lichiditate excelente. Obiectivul nostru strategic este acela de a ne crește cota de piață în țările în care suntem prezenți. România a fost întotdeauna o piață importantă pentru noi. Încă de la intrarea în România, acum 10 ani, am crescut organic. Această achiziție strategică se încadrează perfect în planul nostru de extindere”, a declarat László Wolf, director general executiv adjunct  al OTP Bank.

După finalizarea tuturor formalităților legale, OTP Bank România va începe procesul de integrare estimat să dureze un an.

OTP a intrat în România în 2004 prin achiziția RoBank și, cu toate că, obiectivul său declarat încă de atunci este atingerea unei mase critice prin ajungerea la o cotă de piață de 5 – 10%, nu a înregistrat o creștere la nivel local pe măsura ambițiilor sale.

În perioada 2005 – 2013, și-a dublat cota de piață de la 0,6% la 1,3% prin extinderea organică a afacerilor. Celor de la Millennium le-a luat șapte ani să construiască de la zero o bancă ce are acum o cotă de piață de 0,8%.

OTP a afirmat constant că este interesată de achiziții, după ce a intrat pe piață cu o achiziție. A participat la privatizarea eșuată a CEC, apoi a căutat alte ținte apropiate de calibrul său, cu cote de piață peste 1%.

De cealaltă parte, Millennium a suferit după ratarea achiziției BCR și a luat decizia strategică de a investi în construirea unei rețele bancare de la zero, obiectiv foarte ambițios și costisitor având în vedere competitivitatea ridicată, în special cea venită de pe segmentul jucătorilor cu interese puternice în regiune.

Noul puzzle din Lisabona

OTP Bank Ungaria are în portofoliu peste 13 milioane de clienți pe piețele din Ungaria, România, Muntenegru, Croaţia, Bulgaria, Rusia, Ucraina, Slovacia şi Serbia. Anul acesta, a mai făcut o achiziție în ianuarie în Croația, iar ambițiile sale vizează bazinul Europei Centrale și de Est, unde concurează puternic cu alți jucători de talie regională – băncile austriece Erste și Raiffeisen, respectiv grupul italian Unicredit, toți activi și în România.

OTP este alături de grupul petrolier MOL bastionul capitalului ungar în regiune, puternic susținut de cabinetul de la Budapesta. Sandor Csanyi, 61 de aniu, președintele OTP, este cotat drept unul dintre cei mai bogați oameni din Ungaria și, în aceeași măsură, unul dintre cei mai influenți. MOL a bifat și ea o achiziție importantă în România în primul semestru al acestui an, în urma unui alt exit semnat de compania petrolieră italiană Eni, care și-a vândut operațiunile din trei piețe din regiune.

Înființată în 1949, OTP este listată pe bursa de la Budapesta, unde valoarea sa bursieră este de peste 4,3 miliarde de euro. Acțiunile OTP sunt deținute de către familia lui Medget Rahimkulov, fost director Gazprom și etnic rus de origine tătară, care deține un pachet de 8,9% din OTP, firma franceză de asigurări Groupama cu 8,3%, grupul ungar MOL cu 8,5%, administratorul de active Lazard Asset Management controlat de banca de investiții Lazard cu 5,5%, respectiv statul ungar cu 5,03%. Un pachet important, cifrat la aproximativ 500.000 de acțiuni din OTP, este deținut de către Sandor Csanyi.

Millennium bcp este cea mai mare instituție bancară portugheză listată la bursă. Banca portugheză este una tânără, fiind fondată în 1985. Cu aproximativ 2,3 milioane de clienți locali, Millennium bcp are o cotă de piață de aproximativ 20% în Portugalia atât în sectorul creditelor, cât și în cel al depozitelor.

Pe bursa Euronext din Lisabona, capitalizarea bursieră a Millennium BCP trece de 6 miliarde de euro. Acțiunile Millennium sunt deținute în proporție de 19,4% de către Sonangol – compania petrolieră controlată de statul angolez, Sabadell Group din Spania cu 4,2%, grupul energetic portughez EDP cu 3%, InterOceanico Group cu 2,6%, Berardo Group cu 2,5%, directorii băncii și angajații având la rândul lor un pachet de circa 0,4% din acțiuni. În spatele Millennium stau un grup bancar spaniol, directori ai Millennium, statul angolez și o pleiadă de oameni de afaceri portughezi, respectiv de alte naționalități care au interese de afaceri în fostele colonii portugheze.

Astfel, Sabadell Group deține poziția de al patrulea grup bancar privat spaniol.

Un alt acționar al băncii portugheze este Berardo Group, controlat de Jose Berardo, unul dintre cei mai bogați portughezi. După ce în tinerețe a activat în Africa de Sud în sectorul extracției de aur și, apoi, în afacerile cu diamante, Jose Berardo este acum cunoscut ca unul dintre cei mai activi investitori pe bursa Euronext din Lisabona. Are afaceri în industria vinului, în industria hotelieră, este colecționar și are acțiuni la companii din telecomunicații și bănci.

InterOceanico Group este un grup de investitori privați cu interese de afaceri în Angola, Portugalia, Brazilia și China. Cei mai importanți acționari sunt oamenii de afaceri de origine israeliană Eytan Stibbe și Haim Taib, fiecare cu o participație de 32,5%. Eytan Stibbe este un investitor cu un istoric de afaceri de aproximativ 26 de ani în Africa. Fost pilot militar, Stibbe a înființat un fond de investiții Vital Capital Investments. Partenerul său de afaceri, Haim Taib este cunoscut ca director general al LR Group, companie ce activează în sectorul lucrărilor de infrastructură, în special în Angola.

Dealtfel, banca portugheză Millennium, care în urmă cu mai puțin de un deceniu în urmă avea în vizor piețele din sud- estul Europei, și-a regândit strategia de afaceri. La această schimbare de macaz au contribuit atât performanțele mai slabe ale unor subsidiare, cât și ajutorul condiționat oferit de Bruxelles în urmă cu doi ani pentru recapitalizarea băncii. Ca urmare, operațiunile din Grecia și România au fost vândute, Millennium concentrându-și afacerile pe patru piețe principale – Portugalia și Polonia în Europa, respectiv alte două piețe în Africa – fostele colonii portugheze Angola și Mozambic.

Volksbank: Am vândut un pachet de credite neperformante de 495 mil. euro, format din 3.566 de credite. Opt din zece credite vândute sunt ipotecare acordate persoanelor fizice

Lasă un răspuns

Pachetul de credite neperformante vândut de către Volksbank unui consorţiu format din patru investitori, printre care fondul de investiţii Ana Cap şi grupul bancar german Deutsche Bank, este format din 3.566 de împrumuturi, cu o valoare totală de 495 milioane de euro, potrivit unui comunicat de presă al băncii.

Cumpărătorul este un consorţiu format de fondul de investiţii Ana Cap, gigantul bancar german Deutsche Bank, fondul de investiţii HIG Capital şi APS Fund Alpha uzavreny investicni fond.

Portofoliul transferat de austrieci cuprinde credite cu restanţe de plată mai mari de 90 de zile, garanţiile aduse în acest pachet fiind reprezentate de proprietăţi rezidenţiale, spaţii comerciale şi terenuri. O pondere de 84 % din credite este reprezentată de credite imobiliare acordate persoanelor fizice, iar restul înseamnă finanţări pentru companii.

Tranzacţia ajută Volksbank să îşi reducă rata creditelor neperformante de la 22 % sub 8 %.

Reprezentanţii băncii afirma ca vânzarea acestor credite nu va afecta profitul din acest an şi capitalul, Volksbank având o rată de solvabilitate ce depăşeşte 20 %.

“Reducerea portofoliului de credite neperformante reprezintă un alt moment – cheie în cadrul strategiei noastre de repoziţionare. În acelaşi timp, continuăm să ne concentrăm pe creşterea profitabilităţii businessului”  afirmă preşedintele Volksbank România, Benoit Catel, potrivit sursei citate.

Comunicatul Volksbank mai precizează că părţile implicate în tranzacţie au convenit să păstreze confidenţialitatea cu privire la alte detalii referitoare la această vânzare.

În data de 12 iunie, Consiliul Concurenţei a aprobat vânzarea acestor credite, care se va realiza prin intermediul a două vehicule investiţionale Rabon Credit Solutions România şi Asset Leasing IFN.

Preşedintele Volksbank România spunea luna trecută că negocierile privind vânzarea portofoliului de credite s-au întins pe o perioadă de până la opt luni, opinând că tranzacţia s-ar putea finaliza în luna august.

Aceasta tranzacţie a fost notificată Consiliului Concurenţei pe 24 aprilie de către părţile implicate.

Tranzacţia cu portofoliul de credite face parte din ansamblul de măsuri de curăţire a bilanţului Volksbank România, bancă ce a fost scoasă la vânzare de către acţionari. Vânzarea Volksbank România trebuie finalizată până la 31 decembrie 2015. VEZI AICI CE BĂNCI SUNT LA VÂNZARE ACUM PE PIAȚĂ.

De asemenea, pentru a îmbunătăţi nivelul lichidităţii Volksbank România, acţionarii băncii au majorat capitalul cu 120 de milioane de euro în octombrie 2013.

Retragerea austriecilor de la Volksbank din România a înregistrat o etapă importantă în prima parte a acestui an, când au vândut operaţiunilor de leasing din România şi Polonia către grupul polonez Getin.

Volksbank, intrata pe piaţa locală în anul 2000 a înregistrat pierderi serioase de pe urma strategiei de extindere agresivă pe piaţa creditelor ipotecare. Criza a prins Volksbank România ca fiind una dintre cele mai expuse bănci locale pe piaţa imobiliară, ceea ce a adus pierderi importante ani la rând. Pe lângă schimbările de management, austriecii au încercat sa vânda banca locală la pachet cu operaţiunile de pe alte pieţe, dar nu au reuşit.

Volksbank România a raportat pentru anul trecut o pierdere de 104 milioane euro, redusă aproape la jumătate faţă de anul anterior. Volksbank România este deţinută în proporţie de 99,99% printr-un vehicul special creat, în care banca – mamă Volksbank AG are 51%, Banque Populaire Caisse d’Epargne – 24,5%, DZ Bank – 16,4%, iar WGZ Bank – 8,1%.

Volksbank a înregistrat în 2013 o bază de clienţi pe segmentul depozitelor, ceea ce a ajutat banca să reducă raportul credite/depozite de la 400% în decembrie 2012, la aproximativ 250% în decembrie 2013.

Împrumuturile noi acordate anul trecut au crescut cu o rata de 130 % pâna la nivelul de 144 milioane de euro, conform ultimului raport al băncii – mamă.

poza de main

Un grup american preia un producător de macarale din Arad în urma unei tranzacții de 107 milioane de dolari

Lasă un răspuns

Producătorul de macarale Autogrupm Ro SRL din Arad va fi preluat de compania americană Manitex International Inc., în urma achiziţiei producătorului italian de macarale PM Group S.p.A pentru suma de 107 milioane de dolari, potrivit unui comunicat al companiei Manitex International Inc. de pe bursa americană NASDAQ.

Italienii au investit în România la jumătatea anului 2004 în construirea unei fabrici de macarale pe platforma industrială a orașului Arad. Procesul de producţie de la Arad este supervizat de către ingineri italieni, potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul companiei-mamă.

PM Group a înființat astfel Autogrupm Ro SRL, care operează în zona industrială de vest a Aradului, platformă de producție industrială întinsă pe 150 de hectare unde companii străine precum Leoni Wiring Systems, Takata Petri sau Yazaki au activități de producție.

Autogrupm Ro SRL din Arad a înregistrat în 2013 o cifră de afaceri de 10,5 milioane de euro și un profit de 761 de euro la un număr de 101 de angajați, conform ultimului bilanț al companiei făcut public.

Compania avea un capital subscris vărsat de 8,5 milioane de lei la 31 decembrie 2013.

Tranzacţia cu impact direct asupra fabricii de la Arad dintre americanii de la Manitex International și italienii de la PM Group are un preț structurat astfel. Aproximativ 24 milioane dolari sunt în numerar, bani furnizaţi de un nou împrumut la termen al companiei Manitex. O altă parte din bani, respective 15 milioane de dolari fac parte dintr-o nouă emisiune de acţiuni. În fine, o ultimă tranșă de 68 milioane dolari este aferentă obligațiilor preluate, care includ facilități de capital de lucru pentru compania PM.

Compania contribuie astfel la un plan de restructurare a datoriilor prin acordul de  cumpărare a principalului producător italian de macarale montate hidraulice PM Group S.p.A, acord care ar putea reduce cu mai mult de 65 de milioane de dolari din datoria companiei, afirma David Langevin, preşedintele şi CEO-ul companiei Manitex. Finalizarea tranzacţiei este preconizată pentru trimestrul al patrulea din 2014.

PM-Group SpA, producător italian de macarale, a fost înfiinţat în anul 1959 în Modena, Italia sub denumirea de “Precisione Meccanica SRL”, care mai apoi s-a numit AutogruPM S.p.A. În anul 2002, capitalul integral al companiei este achiziţionat de către un grup de manageri, ajutat de fondul de investiţii BS Private Equity. În anul următor, AutogruPM S.p.A. cumpără producătorul de platforme autopropulsate Oil & Steel. La jumătatea anului 2006, AutogruPM S.p.A. devine PM-Group SpA, cu scopul de a îngloba toate unitățile de afaceri.

PM Group SpA activează pe pieţele externe prin intermediul unei rețele de birouri de vânzări directe în America de Nord, Argentina, Chile, Anglia, Franța, Spania, Germania şi Rusia. Grupul italian dispune de facilităţi de producţie în localitatea San Cesario sul Panaro din provincia italiană Modena şi la Arad.

PM Group S.p.A., cu sediul la Modena (Italia), a înregistrat venituri de aproximativ 106 milioane dolari în ultimul an. Italienii au raportat o marjă a EBITDA de 9% din vânzări, comparabilă cu rezultatul înregistrat de Manitex.

Aceste venituri sunt preconizate să se înglobeze în veniturile nete ale companiei Manitex International în 2014, imediat după decizia tribunalului italian. Din fuziunea celor două companii, se preconizează venituri anuale pro forma care depășesc suma de 350 milioane dolari.

David Langevin, preşedintele şi CEO-ul companiei Manitex, a declarat că prin această achiziţie, se doreşte continuarea extinderii liniei de produse în ţări din America de Sud, Europa şi Africa, sporirea puterii de creştere a veniturilor şi creearea de valoare pentru acționari.

Potrivit acestuia, PM este una din companiile care s-a descurcat relativ bine în pofida recesiunii din Europa şi a îndatorării ca urmare a refinanțării în 2008 a unui credit anterior.
Manitex International Inc. a raportat în primul trimestru al anului 2014 venituri nete de 62,6 mil. dolari, în creştere cu 5,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, un total al activelor în valoare de 184,4 milioane de dolari la un profit de 1,9 mil. dolari, conform raportărilor financiare din primul trimestru al anului 2014.

În 2013, compania americană a obținut un profit net de 10,2 mil. dolari la venituri nete de 245 mil. dolari. Capitalizarea bursieră a Manitex pe Nasdaq este de 220 mil. dolari.

Evoluția acțiunilor Carpatica în acest an (lei/acțiune). Sursă grafic: BVB

Cum răspund șefii Carpatica zvonurilor privind negocierile cu potențialii cumpărători: Avem mandat să găsim un candidat pentru o fuziune

Lasă un răspuns

Conducerea Carpatica nu a negat informațiile privind stadiul procesului de vânzare a băncii, potrivit cărora există în acest moment patru potențiali cumpărători în camera de date.

Reacția șefilor Carpatica confirmă însă că au mandat de a găsi un investitor pentru dezvoltarea băncii.

 “În urma Adunării Generale a Acționarilor din 10 Aprilie 2014, acţionarii au reconfirmat încrederea acordată conducerii şi au acceptat planurile de dezvoltare ale băncii. Astfel, conducerea băncii a fost mandatată să găsească un posibil candidat pentru o fuziune, partener alături de care banca să îşi consolideze poziţia în piaţă”, se arată în răspunsul reprezentanților băncii transmis Bursei de Valori București.

Reprezentanţii băncii mai informează că depun toate diligenţele astfel încât informaţiile sensibile sa fie diseminate în momentul în care acestea apar. Agenția de presă Mediafax a publicat ieri o informație conform căreia patru investitori se află deja în camera de date a băncii și că în acest moment sunt purtate discuții privind stabilirea unei structuri a tranzacției de vânzare a băncii.

Printre investitorii interesaţi de această tranzacţie se numără şi băncile locale, dar şi fonduri de investiţii internaţionale, inclusiv un mare fond de investiţii din Statele Unite ale Americii.

Informațiile apărute pe piață au influențat puternic cursul acțiunilor Carpatica de pe bursă. Înainte de închiderea ședinței de tranzacționare, titlurile Carpatica erau în creștere cu circa 10% față de cotația anterioară ajungând la aproximativ 0,07 lei pe acțiune. În total, s-au înregistrat peste 850 de tranzacţii. Valoarea bursieră a băncii Carpatica este în prezent de aproximativ 222 milioane de lei (circa 50 de milioane de euro).

Principalul acționar al băncii este omul de afaceri sibian Ilie Carabulea, patronul grupului de firme Atlassib.

Banca deţinea active de 915 milioane de euro la sfârșitul lunii martie 2014 şi au consemnat o creştere cu 11% comparativ cu trimestrul I din 2013 înregistrând un nivel de 4,1 milioane lei comparativ  cu 3,7 milioane lei în T1 2013, potrivit raportărilor băncii. Carpatica are o cotă de piață de peste 1% la nivelul întregii piețe bancare după active.

Capitalul social subscris şi vărsat al companiei era de 314,6 milioane lei în primul trimestru al exerciţiului financiar 2014.

Capitalurile proprii ale băncii au crescut în primul trimestru cu 1,3% comparativ cu decembrie 2013, respectiv cu 4,6% faţă de T1 2013, de la 396 mil lei la începutul anului la 401 mil lei la 31 martie 2014.

Tranzacție pe piața de cablu TV din Botoșani

Lasă un răspuns

Clever Media Network din Cluj-Napoca, companie înființată acum doi ani în sectorul serviciilor de cablu TV, a preluat baza de abonați ai firmei DigiNet din Botoșani, o mișcare care se încadrează în tendința generală de consolidare a pieței prin achiziții.

Tranzacția a fost confirmată de către Adrian Tomșa, unul dintre oamenii din conducerea companiei care a făcut achiziția, citat de ZF.

DigiNet este furnizor de servicii internet, telefonie fixă și cablu TV sub marca City-Net, care și-a format în cei aproape nouă ani de la înființare un portofoliu de aproximativ 10.000 de abonați în localitățile Botoșani, Săveni, Dorohoi, Flămânzi, Târgu Neamț și Suceava atât în sectorul public și privat. Investițiile de dezvoltare a operațiunilor companiei locale de telecomunicații depășesc nivelul de un milion de euro, conform datelor existente pe site-ul companiei.

De asemenea, un pas important făcut recent de companie a fost încheierea unui parteneriat, liderul pieței de cablu TV, pentru operarea în comun a rețelelor de comunicații din Botoșani, Dorohoi și Târgu Neamț.

Ultimul bilanț al companiei DigiNet indică o cifră de afaceri de 6,4 milioane de lei (1,45 milioane de euro) și un profit net de 299.220 lei (peste 67.000 euro) la un număr de 51 de angajați.

Clever Media Network este o firmă din Cluj Napoca cu activități de difuzare de programe de televiziune, înființată în 2012. Pentru anul trecut, compania a raportat o cifră de afaceri de 0,06 milioane de lei (0,01 milioane de euro) și o pierdere de 0,02 milioane de lei (circa 5.000 de euro).

Numele lui Adrian Tomșa de la Clever Media Network este legat de povestea unei alte afaceri din sector, New Com Telecomunicații, ale cărei active au fost preluate în 2010 de către NextGen Communications a Romtelecom. Circumstanțele vânzării New Com Telecomunicații de acum patru ani către o firmă din grupul Romtelecom indică o vânzare forțată la acel moment întrucât ”New Com se afla în dificultate economico  – financiară majoră, ieșirea de pe piață a acestei întreprinderi fiind inevitabilă”, după cum notau reprezentanții Consiliului Concurenței în decizia prin care au aprobat tranzacția respectivă.

La ora actuală, piața de cablu TV din România este disputată de RCS & RDS, companie controlată de omul de afaceri Zoltan Teszari din Oradea, Romtelecom – companie controlată de grupul elen OTE, al cărei acționar important este Deutsche Telekom (Germania), și UPC România, subsidiara locală a grupului american UPC. Pe piață, activează încă mai mulți operatori de talie mică, locală, cu un profil asemănător cu cel al DigiNet din Botoșani.

Mai mult, acest sector, printre puținele reziliente și stabile pe timp de criză, a atras și interesul liderului pieței de telefonie mobilă, Orange România, care face eforturi de a-și crea propria bază de abonați pe acest segment.

Kazahii scot din grupul Rompetrol afacerea Ecomaster și o vând către o firmă de decontaminare din Constanța

Lasă un răspuns

Grupul Rompetrol, controlat de compania națională de petrol și gaze din Kazahstan, vinde furnizorul de servicii industriale Ecomaster companiei de decontaminare Oil Depol Service din Constanța. Decizia a fost luată de acționarii companiei pe 30 iunie.

Cumpărătorul pachetului integral de acțiuni al Ecomaster este o firmă înființată în 1998, cu activități în domeniul lucrărilor de decontaminare și de curățare industrială, ai cărei acționari sunt oamenii de afaceri Radu Mierlă și Dănuț Florescu.

Anul trecut, Oil Depol Service a înregistrat o cifră de afaceri de 34,5 milioane lei (7,8 milioane euro) și un profit de 4,1 milioane lei (927.811 euro) la un număr de 200 de angajați. Pe lista clienților firmei figurează printre alții aeroportul internațional Henri Coandă din București, OMV Petrom și rafinăria Petromidia.

Mișcarea grupului Rompetrol, care este în proces de a-și schimba numele în KazMunayGas International, indică o intenție de concentrare a operațiunilor locale ale kazahilor către activitățile de bază, reunite în jurul rafinării, comerțului și distribuției de produse petroliere, respectiv petrochimie.

Ecomaster face parte din aria de servicii industriale alături de companii precum contractorul de lucrări Rominserv, producătorul de tubulatură din mase plastice Palplast, producătorul de armături industriale din fontă și oțel Rominserv Valves Iaifo, și Rompetrol Quality Control, companie specializată în analize de laborator.

Ecomaster Servicii Ecologice este o companie înființată în urmă cu zece ani, cu activități în furnizarea de servicii integrate de mediu pentru deșeurile industriale, care s-a specializat în colectarea, tratarea și eliminarea finală a deșeurilor periculoase.

Pachetul majoritar de acțiuni al Ecomaster era deținut până acum de către Rompetrol Financial Group, companie din grupul Rompetrol, cu o participație de 99,63%. Restul acțiunilor Ecomaster se aflau în posesia altor companii din grupul Rompetrol, respectiv Rompetrol Rafinare, compania care operează rafinăria de la Petromidia, Rompetrol SA și furnizorul de servicii și echipamente pentru industria petrolieră Rompetrol Well Services, fiecare din cei trei acționari având un pachet de 0,12% din acțiuni.

Ecomaster Servicii Ecologice a raportat în ultimul său bilanț o cifră de afaceri de 7,7 milioane lei (1,7 milioane euro) și o  pierdere netă de  3,4 milioane lei (769.404 euro), la un număr de 44 angajați.

Grupul de firme Rompetrol din care făcea parte până acum Ecomaster desfășoară operațiuni în 12 țări și are aproximativ 7.000 de angajați. În portofoliul Rompetrol, se află pe lângă rafinăria Petromidia, afaceri în sectorul petrolier și petrochimic și o rețea de 1.000 de benzinării în Europa, în condițiile în care pe piața locală produsele petroliere sunt distribuite prin intermediul a circa 450 de puncte de distribuție.

Grupul de firme Rompetrol a fost preluat de către compania petrolieră de stat din Kazahstan, KazMunayGas, în 2007 în urma unei tranzacții încheiate cu omul de afaceri Dinu Patriciu.

Sursă date: Bilanțurile companiei publicate de Ministerul Finanțelor Publice

Advent vinde Ceramica Iași și mai rămâne în portofoliu doar cu Regina Maria

Lasă un răspuns

Fondul de investiții Advent International a vândut producătorul de cărămizi și materiale de construcții Ceramica Iași către un vehicul de investiții înregistrat în Olanda. Tranzacția a fost raportată astăzi pe bursă, însă valoarea acesteia nu a fost făcută publică.

Surse din piața construcțiilor citate de Mediafax susțin însă că tranzacția depășește valoarea de zece milioane de euro, iar cumpărătorul este administratorul de fonduri de investiții Asia Debt Management, cu sediul central la Hong Kong. Informația nu a fost până la această oră confirmată sau infirmată de vreuna dintre părțile implicate în afacere.

Fondul de investiții Advent și-a lichidat portofoliul local de companii în ultimii ani, în acest moment singura afacere locală în care mai deține controlul este rețeaua de servicii medicale private Regina Maria.

Oficial, noul proprietar al producătorului de cărămizi și plăci ceramice este Brikston Cooperatief, societate înregistrată în Olanda, care deține de acum indirect 84,88% din Ceramica Iași prin intermediul vehiculului Cooperatief EuroBrick Holding. Brikston are 100% din acțiunile Cooperatief EuroBrick Holding, vehicul înregistrat de asemenea în Olanda.

Advent a cumpărat afacerea Ceramica Iași în 2007, când fondurile de investiții și investitorii strategici erau în plină campanie de achiziții locale pariind pe o rată de creștere anuală a companiilor de două cifre într-un sector cotat cu un uriaș potențial de dezvoltare. Acum șapte ani, Advent prelua Ceramica Iași în cadrul unei tranzacții estimate la peste 35 milioane de euro.

După declanșarea crizei financiare globale în toamna anului 2008, căderea pieței imobiliare antrenat în lanț declinul afacerilor din construcții și materiale de construcții, printre cele mai afectate sectoare economice de altfel la nivelul întregii economii.

În cazul Ceramica Iași, fondul de investiții Advent a încercat stabilizarea afacerii în ciuda trendului impus de climatul dificil de piață. A fost instalată o nouă conducere a companiei, personalul companiei a fost redus la jumătate în mandatul Advent, iar cifra de afaceri a oscilat, dar a reușit să ajungă în 2013 la 16,3 milioane de euro, peste nivelul înregistrat înaintea crizei în 2008, când era de 15,8 milioane de euro.

Eforturile noii echipe de conducere nu au salvat însă profitul Ceramica Iași, care practic s-a evaporat de la 2,3 milioane de euro în 2008 la numai 20.000 de euro la finele anului trecut.

După tranzacții spectaculoase la mijlocul deceniului trecut, precum vânzarea producătorului de medicamente Terapia Cluj cu o rată de profit foarte mare față de momentul achiziției, Advent a fost prins de criză cu o expunere serioasă pe activele locale. În ultimii ani, Advent a luat decizia strategică de a-și lichida portofoliul de companii locale în ciuda riscului evident de a încasa mult mai puțini bani decât a plătit în momentul achiziției.

poza portofoliu Advent

Astfel, fondul a vândut producătorul de medicamente Labormed, producătorul de lacuri și vopsele Deutek, vândut în vara anului trecut, acum Ceramica Iași. În acest moment, ultimul bastion al Advent în România este rețeaua de servicii medicale private Regina Maria, angrenată în lupta la vîrful sectorului de profil cu afacerile unor antreprenori locali, MedLife, Sanador, dar și cu compania internațională Medicover.

Ceramica Iași este puternic concurată pe piața locală a cărămizilor de austriecii de la Wienerberger, liderul mondial de profil, care are în prezent mai multe fabrici. Fabrica de la Iași activează de circa 40 de ani pe piață și este cunoscută pe piață prin intermediul mărcii de cărămizi Brikston.

Compania a raportat în ultimul său bilanț un profit net de circa 20.000 de euro la o cifră de afaceri de 16,3 milioane de euro și un personal format din 213 angajați.

La nivel de trend al investițiilor, de anul trecut, fondurile de investiții au devenit din ce în ce mai active pe partea de cumpărare de active locale. Numai în ultimul an, au marcat astfel de tranzacții Axxess Capital care a preluat Deutek (lacuri și vopseluri), Nextebank (sectorul bancar), Star Storage (IT), Abris Capital care prin intermediul Cargus a cumpărat Urgent Curier în sectorul serviciilor de curierat sau fondul polonez Resource Partners, care a preluat lanțul de centre de fitness World Class România.

Sursă date: Enel (Italia)

Enel se retrage din România după zece ani. Italienii își vând afacerile din sectorul distribuției de energie

Lasă un răspuns

Grupul italian de utilități Enel și-a anunțat joi intenția de a ieși de pe piața din România prin vânzarea afacerilor pe care le dețin în sectorul de energie.

Enel a intrat în 2004 odată cu privatizarea Electrica Banat și Electrica Dobrogea. Ulterior, italienii au achiziționat pachetul majoritar al distribuției de electricitate Electrica Muntenia Sud, care asigura alimentarea cu energie a Bucureștiului.

”Board-ul de directori al Enel SpA, întrunit astăzi sub președinția Patriziei Grieco, a examinat dezvoltările ce trebuie aduse programului de vânzare (active – n.r.) implementat pentru a consolida structura financiară a grupului, în conformitate cu planul de afaceri pentru 2014 – 2018. Mai exact, directorul general executiv a informat board-ul că, parte din acest program, vânzări posibile din partea grupului Enel vor viza active din sectorul de producție din Slovacia și active din segmentele de distribuție și vânzări din România”, se arată într-un comunicat al grupului italian.

În România, procesul de vânzare implică participația de 64,4% din acțiunile distribuitorului de electricitate Enel Distribuție Muntenia SA și a companiei de furnizare Enel Energie Muntenia SA, pachetele de 51% din Enel Distribuție Banat SA, Enel Distribuție Dobrogea SA și Enel Energie SA, precum și pachetul de 100%  din acțiunile companiei de servicii Enel România SRL, controlate prin intermediul vehiculului de investiții Enel Investment Holding BV.

Companiile locale din portofoliul Enel au în administrare 91.000 de kilometri în regiunile în care operează, distribuind 14 TWh de electricitate pe an și cotă de piață de 34%. De asemenea, italienii au aici vânzări de aproximativ 9 TWh pe an către 2,6 milioane de clienți, din care 2,4 milioane sunt clienți rezidențiali, cu o cotă de piață de 20%, iar 0,2 milioane de clienți sunt companii, cu o cotă de piață de 38%, conform cifrelor făcute publice de către italieni.

În 2013, toate companiile Enel din România au înregistrat venituri consolidate de 1,118 miliarde de euro și câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 289 milioane de euro.

Mandatul de consultanță financiară pentru vânzarea operațiunilor din România a fost încredințat băncilor Citigroup și UniCredit. În zilele premergătoare anunțului, italienii afirmă că au notificat intenția lor de vânzare atât subsidiarelor din România și Slovacia, cât și acționarii minoritari, în speță Electrica în cazul companiilor locale de distribuție ș furnizare de energie.

Board-ul de directori a fost de acord joi cu propunerea de vânzare înaintată de către directorul general executiv, urmând să evalueze în lunile următoare ofertele venite din partea potențialilor cumpărători.

Vânzarea activelor Enel din România și Slovacia face parte dintr-un program în valoare de 6 miliarde de euro, destinat reducerii datoriei financiare a grupului italian. Estimările reprezentanților Enel indică faptul că vânzările de active din cele două piețe, la care se vor adăuga alte active care nu sunt considerate strategice, vor depăși ținta de 4,4 miliarde de euro.

Enel concurează cu cehii de la CEZ, germanii de la E.ON și cu Electrica, compania recent privatizată de stat pe bursă. Anunțul de exit al italienilor vine în contextul în care alți giganți din sectorul de energie își reconsideră interesele în România. Astfel, grupul german de utilități RWE și-a exprimat interesul pentru piața românească, vânzarea activelor Enel putând deveni astfel o ocazie excelentă de a dobândi rapid o masă critică a afacerii locale prin achiziție.

462 de companii și investitori instituționali și 11.151 acționari persoane fizice au cumpărat acțiuni Electrica la listare

Lasă un răspuns

Un număr de 462 de acționari persoane juridice și 11.151 de acționari persoane fizice au cumpărat acțiuni Electrica în cadrul celei mai mari operațiuni de listare pe bursa de la București.

Persoanele juridice dețin 143,3 milioane acțiuni, cu o valoare nominală totală de  1,4 miliarde lei (318,9 milioane euro), respectiv 41,4% din capitalul social, potrivit hotărârii Consiliului de administrație din 27 iunie. Ultimele informații indică faptul că BERD și ING au devenit cei mai mari acționari după statul român.

De asemenea, persoanele fizice sunt în număr de 11.151 acționari, care după listare au preluat un pachet de 33,9 milioane de acțiuni, având o valoare nominal totală de 339,3 milioane lei (77,3 milioane euro), reprezentând 9,8 % din capitalul social. Acțiunile Electrica au intrat la tranzacționare vineri.

Capitalizarea bursieră a Electrica este acum de 3,8 miliarde de lei (873,2 milioane de euro) la o valoare a acțiunii de 11,08 lei/acțiune.

Sursa: Bilanțurile companiilor publicate de Finanțe

Lafarge își vinde compania din România ca să facă loc în piață fuziunii cu Holcim. Doar activele elvețienilor vor face parte din noua structură locală a LafargeHolcim

Lasă un răspuns

Compania franceză Lafarge își va vinde activele din România în cadrul procesului de fuziune cu elvețienii de la Holcim, pentru ca această operațiune să primească avizul autorităților locale din domeniul concurenței, reiese din ultimul comunicat al celor două grupuri.

Comitetul de vânzare înființat de cele două companii a anunțat astăzi lista activelor de vânzare în diferite piețe ale lumii, în România fiind decisă vânzarea activelor deținute de grupul francez.

Astfel, compania Lafarge România, care reunește acum operațiunile de pe piețele de ciment, betoane și agregate, va fi scoasă la vânzare, precum și celelalte participații deținute de Lafarge în alte societăți locale, susțin surse apropiate companiei.

Cea mai importantă zestre a Lafarge România sunt fabricile de ciment de la Medgidia și Hoghiz (județul Brașov) și portul Medgidia, de o importanță strategică, care asigura practic rutele de export ale producției locale. Pe listă se află, de asemenea, uzina de măcinare de la Târgu Jiu, precum și o rețea importantă de stații de betoane și cariere de agregate.

Renunțarea Lafarge la operațiunile locale este necesară în contextul în care Lafarge și Holcim dețin fiecare aproximativ o treime din piața locală a cimentului, o cotă comparabilă cu Carpatcement, subsidiara locală a grupului german HeidelbergCement. Calculele indică faptul că vânzarea poziției de piață deținute de Lafarge ar putea aduce un jucător nou în industria cimentului pentru a nu distorsiona puternic concurența într-un sector local atât de competitiv.

Compania Lafarge România a înregistrat la data de 31 decembrie 2013 o cifră de afaceri de 685,4 milioane de lei (155,1 milioane de euro), un profit de 44,2 milioane de lei (10 milioane de euro) şi 457 de angajaţi. Timp de mai mulți ani, producătorul de ciment local a impresionat cu marje de profit care ajungeau și la 40%, fiind una dintre cele mai profitabile companii din România.

O vânzare a operațiunilor Lafarge din România, dată fiind amploarea lor și nivelul investiției francezilor aici, ar putea aduce o tranzacție de ordinul sutelor de milioane de euro.

Alături de operațiunile din România, Lafarge vinde și activele din Austria, Germania, Marea Britanie. În schimb, Holcim va renunța la operațiunile sale din Franța, Ungaria, Serbia, Canada și Mauritius. Ambele companii au stabilit că își vor vinde active în Filipine și Brazilia.

Pe 7 aprilie, cele două companii Lafarge și Holcim au anunțat o mișcare surprinzătoare, prin care cei doi lideri din industria cimentului vor fuziona pentru a crea LafargeHolcim, companie ce va fi condusă de actualul director general executiv al Lafarge, în timp ce președintele Consiliului de Administrație va fi dat de Holcim. Cele două companii fuzionează pe picior de egalitate.

Holcim România, subsidiara locală a grupului elvețian Holcim, a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 202 milioane de euro și un profit net de 0,25 milioane de euro la un număr de 816 angajați. De asemenea, elvețienii au trei fabrici de ciment la Aleșd, Câmpulung și stația de măcinare și terminalul de ciment de la Turda, la care se adaugă de asemenea operațiuni pe piața de betoane și agregate. Investiția elvețienilor în România de la intrarea pe piață în 1998 depășește 700 de milioane de euro.