Arhiva etichetelor: Țuca

coposdealnidecmain

Japonezii de la Nidec vor plăti circa 20 mil. Euro lui Copos pentru 94,8% din acțiunile Ana Imep și a unui pachet de peste 99% din Ana Mep. Cumpărătorul a lucrat cu consultanții EY, firma de avocatură italiană La Torre Morgese Cesaro Rio și cu biroul local al firmei germane Noerr, în timp ce vânzătorul a mizat pe asistență internă, pe serviciile bancherilor de investiții Filipescu Vișa și pe cele ale avocaților de la Țuca Zbârcea & Asociații

Concernul japonez Nidec, lider global în producția de motoare electrice, a semnat pe 21 aprilie contractul pentru achiziția pachetului de 94,8% din acțiunile Ana Imep de la familia Copos. Ana Imep deține la rândul său un pachet de peste 99% din acțiunile companiei Ana Mep, specializate în producția de piese. Pe lângă cele două companii, niponii preiau și terenuri și alte active, printre care 15,5 hectare teren, respectiv 4,5 hectare suprafață construită.

Copos a vândut participația din Ana Imep prin intermediul vehicului de investiții Megapearl Limited, înregistrat în Cipru.

Prețul pe care japonezii îl vor plăti familiei Copos pentru această achiziție se apropie de 20 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția va ajuta Nidec să-și întărească afacerea de motoare din piața europeană și să obțină clienții majori ai Ana Imep.

De asemenea, Nidec intenționează să construiască o platformă majoră de producție într-o piață emergentă a Uniunii Europene pentru motoare industriale și aplicații comerciale, iar locația oferită de Ana Imep se încadrează în strategia grupului nipon de a-și crește producția din Europa, în contextul în care România oferă avantajul unei forțe de muncă calificate și ieftine față de alte piețe.

Japonezii caută să folosească facilitățile Ana Imep, dar și să investească în noi capacități de producție, un centru de inginerie și un centru de servicii care să acopere zona de call center, contabilitate, achiziții și marketing.

Negocierile exclusive între cele două părți au început la finele anului trecut. Discuțiile de vânzare ale Ana Imep datează însă de aproape un an, printre investitorii care și-au exprimat inițial interesul pentru achiziția afacerii lui Copos fiind și grupul francez Selni.

Tranzacția dintre Nidec și Copos pentru vânzarea afacerii Ana Imep a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 2 martie.

„Nidec se uită constant la oportunități pentru a-și extinde afacerile prin achiziții atât în Japonia, cât și în străinătate. Din păcate, totuși, nu putem comenta asupra unor cazuri specifice”, a transmis printr-un răspuns pe email Shiro Ikushima, directorul departamentului de relații publice, publicitate și relația cu investitorii din cadrul Nidec, publicat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 6 martie.

Cumpărătorul a fost asistat de către consultanții EY la achiziție. De asemenea, Nidec a lucrat cu firma de avocatură italiană La Torre Morgese Cesaro Rio, respectiv cu biroul local al firmei de avocatură germane Noerr.

De cealaltă parte, consultanța juridică a lui Copos a fost asigurată atât intern, dar a lucrat, de asemenea, și cu bancherii de investiții Filipescu Vișa, respectiv cu avocații Țuca Zbârcea & Asociații.

Tranzacția este de așteptat să fie finalizată până la finele lunii mai, începutul lunii iunie, precizează Nidec în comunicatul transmis bursei americane Nasdaq, unde sunt listate titlurile companiei.  Anunțul mai precizează că tranzacția se derulează prin plăți în numerar.

Omul de afaceri George Copos nu a putut fi contactat telefonic până la momentul publicării acestui articol pentru comentarii pe marginea tranzacției cu Nidec.

Ana Imep a înregistrat în 2015 vânzări de 14,8 mil. Euro cu 288 de angajați la finele anului trecut, conform datelor raportate de către Nidec pe bursa americană Nasdaq.

Ana Mep, societatea controlată de către Ana Imep, a obținut în 2014 un profit net de 0,16 mil. Lei (de peste 0,03 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 0,7 mil. Euro și un număr mediu de 45 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public.

Ana Imep a fost înființată în 1967 sub numele Întreprinderea de Motoare Electrice Pitești, fiind o întreprindere deținută de statul român, iar din 1975 au fost trimise la export o serie de motoare electrice către Europa de Vest. În 1996, fabrica de la Pitești, cu un personal de circa 3.000 de angajați, a ajuns în mâna omului de afaceri George Copos.

Ana Imep produce motoare electrice pentru electrocasnice și industria auto, compania livrând aproape integral producția sa la export către piața intracomunitară, precum și către alte țări europene din afara Uniunii Europene.

În perioada 2005-2014, afacerile Ana Imep s-au micșorat de peste 4 ori de la un nivel de peste 51 mil. Euro până la 12,3 mil. Euro, iar profitul s-a redus de 5 ori în același interval până la 0,36 mil. Euro. De asemenea, personalul s-a redus de la 1.062 de angajați la 31 decembrie 2007 până la 261 de oameni la finele lui 2014 în cadrul măsurilor luate de management pentru a redresa bilanțul companiei.

La nivelul echipei de conducere a Ana Imep, în lipsa lui Copos care executa o condamnare, au fost instalați ginerele său, americanul de origine columbiană Diego Prada, în poziția de președinte director general, iar în 2014 a fost adus italianul Roberto Appiana ca director de vânzări și marketing. Roberto Appiana are o carieră de 20 de ani în industrie și înainte de a veni la Ana Imep a lucrat până în 2013 ca director de vânzări chiar în cadrul Nidec, în condițiile în care a fost la Electrolux Sole Motors și apoi ACC SpA, companii italiene ajunse în 2010 sub controlul japonezilor.

Grupul japonez este într-o campanie de expansiune la nivel global, bazată pe fuziuni și achiziții în piețele în care nu are încă o prezență robustă. Ținta sa este de a deveni nr.1 în lume în toată gama de producție de motoare electrice și industriale de la cele de putere mică până la cele cu capacitate mare, iar strategia Nidec pentru a atinge acest obiectiv este de a-și dezvolta baze majore de producție, cercetare – dezvoltare și vânzări în piețele – cheie pe care le vizează.

Nidec Motor Corporation are o valoare de piață echivalentă cu 19,5 mld. Euro pe bursa de la Tokyo, respectiv de 20,3 mld. Dolari pe bursa de la New York, și este prezentă discret în România din 2013 prin intermediul companiei Nidec ASI Ro, cu birouri la București și cu hale de producție la Crevedia, în județul Dâmbovița. Nidec Asi Ro SRL, subisdiara locală a japonezilor preluată indirect odată cu achiziția Ansaldo Sistemi Industriali din Italia, a raportat pentru 2014 un profit net de 0,48 mil. euro la o cifră de afaceri de 2,52 mil. euro, adică o marjă netă de aproape 20%, la un personal mediu format din 83 de angajați.

Nidec Corporation a raportat pentru 2014 vânzări de 1.028 mld. Yeni (8,337 mld. Euro) și un profit net de 76,216 mld. Yeni (617 mil. Euro). La 30 septembrie 2015, investitorii instituționali străini dețineau 37,94% din acțiunile Nidec.

Cei mai mari acționari ai companiei japoneze sunt miliardarul Shigenobu Nagamori, fondatorul Nidec, care deține direct un pachet de 8,63%, urmat de alți acționari instituționali niponi, printre care The Bank of Kyoto cu 4,15%, S.N. Kosan cu 3,73%, The Bank of Tokyo – Mitsubishi UFJ 2,49%, Nippon Life Insurance cu 2,2% sau Meiji Yasuda Life Insurance cu 2,14%. Shigenobu Nagamori, fondator, președinte și director general al companiei, deține o avere estimată de către revista americană Forbes la 2,2 mld. Dolari, iar participația sa depășește 12% din Nidec, pe care vrea să o ducă la vânzări de 18 mld. Dolari în următorii cinci ani.

În România, în acest moment, capitalul nipon are o pondere mică, situându-se pe locul 24 în ceea ce privește valoarea capitalului social subscris în societățile locale cu participare străină. Astfel, Japonia este activă aici prin intermediul a 283 de companii locale, care cumulează capital social subscris în valoare totală de 175,39 mil. Euro, conform datelor centralizate până la 31 ianuarie la Oficiul Național al Registrului Comerțului.

Printre cei mai cunoscuți investitori niponi pe piața locală sunt Japan Tobacco International (JTI) din industria tutunului, Sumitomo, Takata Petri, Yazaki (industria de componente auto), respectiv Koyo (rulmenți).

Avocații de la Țuca, Zbârcea & Asociații asigură consultanța Deutsche Bank la tranzacția prin care BCR vinde credite neperformante de 433 mil. euro

Casa de avocatură Țuca, Zbârcea & Asociații lucrează cu banca germană Deutsche Bank în dosarul licitației BCR pentru vânzarea unui pachet de credite neperformante în valoare de 433 mil. euro, au declarat mai multe surse de pe piață. Informațiile MIRSANU.RO privind consultanța acordată de Țuca, Zbârcea & Asociații băncii germane în tranzacțiile cu acest tip de active bancare au fost confirmate de către unul dintre partenerii care conduce departamentul de bănci și finanțări din cadrul firmei de avocați.

”Da. Noi lucrăm cu ei (Deutsche Bank – n.r.) pe proiectele de portofolii de credite neperformante”, a răspuns Mihai Dudoiu, partener în cadrul firmei de avocatură Țuca, Zbârcea & Asociații la întrebarea dacă firma sa asigură consultanța locală a gigantului financiar german.

O altă casă de avocatură care lucrează cu Deutsche Bank pe proiectele locale este  Clifford Chance Badea, biroul local al firmei din Magic Circle, ce reunește firmele londoneze de top.

”Deutsche Bank lucrează cu amândoi (cu Clifford Chance Badea și cu Țuca, Zbârcea & Asociații – n.r.) depinde de mărimea și complexitatea tranzacției”, a spus Daniel Badea, managing partner al Clifford Chance Badea.

Deutsche Bank este client al Țuca, Zbârcea & Asociații încă de la înființarea firmei de avocatură în 2005, după plecarea unui grup de avocați de la Mușat & Asociații, unul dintre liderii pieței de servicii de consultanță juridică în afaceri.

În primul an de activitate, firma de avocatură care la acea vreme se numea Țuca & Asociații a lucrat cu Deutsche Bank în dosarul privatizării BCR. Gabriel Zbârcea, care la momentul înființării firmei ocupa postul de președinte al Autorității de Valorificare a Activelor Statului (AVAS) și, pentru o scurtă perioadă, poziția de președinte al Comisiei de privatizare a BCR, s-a alăturat ulterior firmei fondate de Florentin Țuca și asociații săi, care și-a schimbat astfel denumirea în Țuca, Zbârcea & Asociații.

Deutsche Bank, prezentă din 1998 la București la nivel de reprezentanță, a devenit mai activă în ultimul an. Banca germană a lucrat din nou cu avocații de la Țuca, Zbârcea & Asociații la tranzacția prin care Deutsche Bank, alături de un consorțiu din care au mai făcut parte fondul britanic de investiții AnaCap, HIG Capital și cehii de la APS, au cumpărat un pachet de credite neperformante de 495 mil. euro de la Volksbank Austria, subsidiara locală a băncii austriece.

Aceasta este cea mai mare tranzacție din sectorul creditelor bancare neperformante, însă și una dintre primele de calibru mare, fiind așteptat un val de vânzări de portofolii pe piață. La 31 iulie, BCR a anunțat vânzarea unui pachet de credite neperformante de 1 mld. lei (circa 230 mil. euro), fără să anunțe cine sunt cumpărătorii. Cea mai mare bancă locală avea la finele primului semestru pe bilanț un portofoliu de credite neperformante cotat la 12 mld. lei (circa 2,7 mld. euro) de care trebuie să scape în perioada următoare.

BCR, subsidiară a grupului bancar austriac Erste, a fost asistată până acum în astfel de dosare de către casa austriacă de avocați Schoenherr, care asigură consultanța și în tranzacția de acum în care sunt scoase la vânzare active de 433 mil. euro. Primele informații privind valoarea pachetului de active al BCR scos la vânzare au fost publicate săptămâna trecută de publicația britanică Costar Finance și preluate apoi de Mediafax. BCR nu a făcut deocamdată niciun comentariu pe marginea acestei tranzacții.

În acest moment, pe piața bancară s-au conturat clar două tendințe. Pe de o parte, tranzacțiile cu credite neperformante care apasă bilanțurile băncilor locale sunt de acum așteptate să fie tot mai multe, mai ales în urma mesajului băncii centrale adresat instituțiilor de credit să se grăbească cu externalizarea portofoliilor cu astfel de active.

Pentru bănci, vânzarea portofoliilor la discounturi mari înseamnă asumarea unor pierderi, însă pe de altă parte, sunt eliberate resursele financiare blocate acum în provizioane. Acești bani, mizează banca centrală, ar putea ajuta la relansarea creditării populației și companiilor.

O altă tendință în derulare pe piața bancară este exitul unor bănci de talie mai mică, ceea ce atrage apetit de achiziții din partea unor bănci mari precum UniCredit Țiriac, Raiffeisen Bank România sau Banca Transilvania, care ar putea să-și majoreze cota de piață prin preluarea activelor scoase la vânzare acum pe piață.