Arhive etichete: Trezorerie

Stefan Nanu, seful Trezoreriei Statului: In ceea ce priveste momentul iesirii cu o emisiune pe pietele externe, ceea ce am spus ca asteptam noul guvern si planul noului guvern este un moment de referinta, insa vom vedea cum arata pietele, nu inseamna ca imediat ce se intampla lucrurile astea, vom iesi imediat. Un obiectiv trebuie sa fie mentinerea gradului investitional al Romaniei. “In functie de ce se va anunta de catre noul guvern, va conta enorm in evaluarea unei decizii a acestor agentii de rating”

Ajustarea fiscala impreuna cu mentinerea ratingului Romaniei la nivel investitional constituie conditie prealabila pentru reducerea costurilor de finantare ale statului roman pe pietele financiare, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“E foarte important sa se deruleze lucrurile intr-un mod in care sa fie validat de piete, de agentii de rating, de Comisia Europeana. Asta este foarte important. Mentinerea rating-ului si de acolo, practic, ajustarea fiscala coroborata cu mentinerea ratingului cred ca este un prerequisite (conditie prealabila, n.r.) pentru reducerea costurilor de finantare. Asta sunt convins”, a punctat Stefan Nanu, Directorul General al Trezoreriei Statului din cadrul Ministerului Finantelor, la evenimentul din 22 mai 2025 organizat de catre Bursa de Valori Bucuresti cu ocazia listarii unei noi emisiuni de titluri de stat Fidelis pe piata bursiera locala.

Intrebat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO, ce masuri trebuie sa ia noul guvern care urmeaza sa fie instalat dupa preluarea mandatului de catre noul presedinte al Romaniei, Nicusor Dan, pentru ca Romania sa nu riste o ajustare a rating-ului sau investitional din partea agentiilor internationale de evaluare, seful Trezoreriei a raspuns:

“Agentiile de rating monitorizeaza in mod constant ce se intampla in Romania si sunt foarte atente normal. Se stie ca există o perspectiva negativa de la toate trei (Fitch, Moody’s, Standard and Poor’s, n.r.). Urmeaza, sunt niste date anuntate, cu privire la ratingul Romaniei. Prima astfel de data este 15 august – Fitch, dupa aceea, septembrie, octombrie – Moody’s, Standard & Poor’s, toti monitorizeaza ceea ce se intampla. Cred ca este un lucru pozitiv ce s-a intamplat la alegeri, s-a vazut foarte clar. Deja, niste agentii au iesit cu niste “credit notes” vizavi de Romania si cu asteptarile lor – ce ar vrea sa se intample in perioada urmatoare astfel incat ca ratingul sa se mentina si, in functie de ce se va anunta de catre noul guvern, va conta enorm in evaluarea unei decizii a acestor agentii”.

Riscul suveran al Romaniei este evaluat pe termen lung la BBB- in valuta si in moneda locala, insotit de perspectiva negativa de catre agentia de rating Standard and Poor’s, acelasi rating fiind acordat si de catre agentia Fitch. In martie 2025, si agentia de evaluare Moody’s a a schimbat perspectiva rating-ului Romaniei de la stabila la negativa.

Investitorii si analistii internationali au primit cu optimism rezultatul alegerilor prezidentiale din 18 mai 2025, care a confirmat traiectoria Romaniei catre principalii sai parteneri externi din Occident, dupa aproape 6 luni de incertitudini provocate de anularea scrutinului organizat in noiembrie 2024, succedat apoi de demisia presedintelui Klaus Iohannis, la care s-a adaugat in primavara demisia premierului Marcel Ciolacu, evenimente care au slabit puterea de decizie la Bucuresti, pe fondul depasirii tintei de deficit de 7% in 2024, dinamica inregistrata si in acest an.

“Se asteapta urmatorul pas. Toti vor sa vada cat ar putea de repede un nou guvern si, bineinteles, se asteapta sa se anunte planul guvernului privind si continuarea ajustarii fiscale agreate cu Comisia Europeana. E un proces care, sa zic, e clar ca se desfasoara in ritmul lui si investitorii sunt atat pe piata interna, cat si pe piata externa. S-a vazut si in curbele de randament in euro si in USD, s-au ajustat foarte mult. Sunt, practice, la nivelurile anterioare turului 1 de alegeri, deci din punctul asta de vedere, clar, exista un optimism. Acum el este moderat pana cand se concretizeaza ceilalti pasi”, a punctat Stefan Nanu.

“Suntem in contact permanent si cu agentiile de rating si cu investitorii si, in mod cert, ca un Eurobond nou public o sa fie luat in considerare doar dupa ce vom avea noul guvern si planurile respectivului guvern. Noi, altfel, din perspectiva finantarii, inca o data, subliniez suntem bine, suntem in avans, fata de planul pe tot anul. Discutam si instrumente care pot fi tranzactionate, pot fi contractate pana vom face acea emisiune. Pe piata interna, ati vazut ca lucrurile s-au miscat bine. Am avut discutii foarte bune si cu mediile investitionale interne, cu dealerii primari, cu fondurile de pensii. Ne-am ajustat cumva unei cereri in contextul actual si, bineinteles, ca ne-am consolidat si buffer-ul. Deci, suntem pregatiti ca lucrurile pana se aseaza din punctul de vedere al noului guvern si al planului anuntat, lucrurile sa se desfasoare in mod corect sa zic asa din perspectiva emisiunilor pe piata primara si a managementului datoriei”, a adaugat seful Trezoreriei.

Pana la 21 mai 2025, 49,5% din necesarul de finantare pentru acest an a fost deja asigurat de catre Trezoreria Statului, iar vanzarile de titluri de stat Fidelis si Tezaur au totalizat 23 mld. RON pana acum.

“In primul rand, pentru a tine costurile jos si a le duce in jos este nevoie de aceasta ajustare fiscala. Deci, ajustarea fiscala nu e doar pentru ca ne cere Comisia Europeana sau ne cere cineva. Cu cat avem o oferta mai mica de titluri pe orice piata si pe intern, si pe extern, cu atat capacitatea noastra de a duce costurile de finantare mai jos creste. Una din problemele pe care le-am avut si pentru care ne critica lumea ca suntem tranzactionati la niste costuri chiar inafara investment grade-ului este legata de oferta. Noi a trebuit sa emitem foarte mult pentru ca deficitele bugetare au stat in mod persistent o perioada lunga de timp, iar anul trecut a fost un deficit foarte mare de acoperit si anul acesta este un deficit foarte mare. Adica noi si cu ajustarea fiscala, stam la niste deficite destul de ridicate si atunci aceasta oferta normal ca tine cumva curbele de randament destul de ridicate”, a explicat seful Trezoreriei Statului.

Cand este gandita sa aiba loc urmatoarea iesire a statului roman pe pietele externe cu emisiune de euroobligatiuni?

“Vizavi de momentul in care iesim in pietele externe, noi, de obicei, practic ceea ce am spus ca asteptam noul guvern si planul noului guvern este un moment de referinta. La momentul respectiv o sa vedem cum arata pietele. Noi ne pregatim, facem “house keeping”-ul si ne pregatim sa fim gata, dar ne uitam la conditiile de piata, nu inseamna ca imediat dupa ce se intampla lucrurile astea si iesim cu o emisiune de euro obligatiuni. Depinde. Iarasi, discutam si alte instrumente, deci nu depindem doar de emisiunea de euroobligatiuni, sunt si alte instrumente – plasamente private, e piata interna, sunt si alte instrumente care ne pot asigura finantarea linistit pentru o perioada de timp. Avem buffer-ul consolidat la un nivel foarte bun, care iarasi ne permite sa manevram usor in perioada asta”, a subliniat seful Trezoreriei Statului din cadrul Ministerului Finantelor.

Potrivit acestuia, varfuri de plata ale serviciului datoriei vor fi inregistrate la finalul lunii iulie, cand trebuie refinantata o emisiune interna de titluri, iar apoi in lunile octombrie si noiembrie, ceea ce ofera spatiu pentru alegerea instrumentelor de finantare.

Tinta la emisiunile de obligatiuni ale statului roman de pe pietele externe a fost redusa de la 18 mld. Euro (cu tot cu plasamente private) in 2024 catre 13 mld. Euro in 2025.

“Am fost cel mai mare emitent pe pietele emergente din sudul si centrul Europei. Normal ca la acest volum de emisiuni e foarte greu sa duci spread-urile acolo unde fundamentele Romaniei le-ar justifica. Si de asta, o reducere de emisiuni de euroobligatiuni e necesara pe un orizont de timp mediu. Acum, de ce nu putem sa reducem foarte mult totusi aceste emisiuni tine de un alt obiectiv al administrarii datoriei, care este legat de riscul de refinantare si de a-ti mentine o maturitate medie a portofoliului cat mai lunga astfel incat sa nu ai un necesar de refinantat foarte mare. Emisiunile de euro obligatiuni si pietele internationale iti ofera aceasta posibilitate, deci exista cerere pe maturitati foarte lungi in sume foarte mari. Si asta s-a vazut anul trecut, emitand 18 mld. Euro in conditii de maturitate ridicata. Deci, la noi portofoliul are o maturitate medie ramasa de 6,8 ani – aceasta maturitate este destul de lunga datorita acestei finantari externe, pe de o parte, emisiunile de euroobligatiuni, dar si imprumuturile contractate de la institutiile financiare internationale, imprumuturile din PNRR”, a precizat Stefan Nanu.

Potrivit acestuia, mixul de finantare al statului intre piata interna si pietele financiare externe este gestionat in raport cu mai multe parghii.

“Daca incercam sa vindem prea mult pe piata interna, s-ar putea sa obtinem un efect care nu e de dorit iarasi pentru nimeni din Romania. Sa tinem o curba a randamentelor in lei (RON) este cea mai importantă pentru un manager de datorie suverana, nu curba in euro sau curba in USD este bunul public “public good” pentru un manager de datorie suverana, ci curba in lei. E principala piata la care ne uitam si trebuie sa avem grija sa o mentinem intr-o forma si la un nivel care sa fie justificat uitandu-ne si la parametrii pietei monetare si la, sa zic asa, politica monetara pe care o are in vedere Banca Nationala, la inflatie, la mai multi factori. Deci, cumva trebuie sa venim cu un mix de instrumente echilibrat, nu putem sa ne mutam nici prea mult pe intern, desi ne-am dori din perspectiva riscului valutar si a obiectivului de reducere a datoriei externe. In mod normal, noi avem ca obiectiv reducerea datoriei externe si reducerea datoriei in valuta, dar nu o putem face decat gradual pentru ca altfel ne cream riscuri de refinantare si riscuri din perspectiva chiar a implementarii planului de finantare. Mixul asta normal ca se duce spre un mix optimal si se vad beneficiile lui cand ai mai putin de emis, cand ajustarea fiscala se intampla”, a punctat seful Trezoreriei Statului.

In acest context, costul de finantare al statului se transmite pe lant inclusiv asupra costurilor de imprumut pentru companiile romanesti care au in plan emisiuni de obligatiuni corporative, iar aici pentru 2025 si-au anuntat intentia companii de stat precum Romgaz si Electrica de a veni pe piata in lunile urmatoare cu astfel de tranzactii catre investitori.

“Bineinteles ca toate emisiunile pe pietele internationale depind de cum se vor aseza lucrurile, depind de rating. Este absolut necesar sa ne mentinem ratingul la nivelul investitional, asta nu este neaparat atat un obiectiv al nostru, cat ar trebui sa fie al intregii piete si al oricarui decident pentru ca inseamna o stabilitate si chiar o reducere de costuri de finantare pe toate palierele. Pentru ca toate costurile de imprumut ale companiilor, ale persoanelor fizice se coreleaza cu costul de finantare suveran. Deci, asta din punctul nostru de vedere este cheie, trebuie sa fie un obiectiv mentinerea gradului investitional”, a concluzionat Stefan Nanu, Directorul General al Trezoreriei Statului din cadrul Ministerului Finantelor.

Dupa ce in 2024, Ministerul Finantelor a testat piata nipona cu o emisiune inaugurala Samurai, intentia emitentului suveran este a de a-si mentine expunerea pe aceasta piata asiatica, si, implicit, de a reveni aici cu noi tranzactii de finantare a datoriei.

Pentru 2025, planul de finantare al statului roman vizeaza 232 mld. RON (in jurul a 46 mld. Euro), din care tinta pe piata interna este de 147 mld. RON, iar tinta pe piata externa este de 85 mld. RON. Cifrele nu iau in calcul si datoria publica locala. Pana acum, executia planului a ajuns la jumatatea drumului, daca avem in vedere ca Ministerul Finantelor a atras pana la 21 mai 2025 finantare interna in valoare de 73,81 mld. RON si finantare externa de 40,91 mld. RON, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 26 iunie evenimentul MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025 pentru investitori strategici, fonduri de venture capital, fonduri de private equity, asset management, fonduri de pensii, institutii financiare internationale, investitori in real estate si in infrastructura. Citeste aici mai multe detalii

Bogdan Zinca, Ministerul de Finante: Urmatoarea emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale in functie de alocare va fi in 2025. Exista doua variante de dezvoltare a acestui program, adica putem sa largim cadrul si sa acoperim cheltuieli sociale ale statului la ministere precum Sanatatea sau Educatia, fie emitem pe alte piete, iar urmatoarea piata naturala ar fi cea locala

„In programul pe 2024 avem in obiectiv obligatiunile verzi, care este un pas deja realizat. Urmatoarea emisiune in functie de alocare poate fi in anul 2025. Planul de finantare il facem la sfarsitul anului dupa ce il avem aprobat, avem deficitul, refinantarea datoriei si putem sa ne facem calculele cu ce atragem de pe piata interna si de pe piata externa.”, a declarat Bogdan Zinca, Sef serviciu Contractare la Directia Generala de Trezorerie si Datorie Publica la Ministerul Finantelor Publice, in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2024, eveniment organizat pe 25 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea pietelor de capital.

Ministerul de Finante a emis pe 15 februarie 2024 prima sa emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale, structurata pe doua transe, cu maturitate la 7 ani, iar transa verde cu maturitate la 12 ani. Volumul atras pentru transa cu maturitatea de 7 ani a fost de 2 mld. Euro la randament de 5,394% si o rata de dobanda de 5,375% pe an, iar pentru transa verde cu maturitatea de 12 ani a fost atras un volum de 2 mld. Euro, la randament de 5,734% si o rata de dobanda de 5,625% pe an.

„Ca modalitati de a dezvolta acest program, este oarecum un program nou inceput, exista doua variante – putem diversifica aici cadrul sa largim si pe partea de sustainables, sa acoperim si cheltuielile sociale acolo unde statul roman are cheltuieli importante. Am putea include Ministerul Sanatatii, Ministerul Educatiei, ministere cu bugete foarte mari. Dar in acelasi timp sa ne uitam si catre alte piete pe care sa emitem aceste green bonduri. Urmatoarea piata naturala ar fi piata domestica, chiar daca investitorii locali poate nu au mandate expres pe ESG, din discutiile pe care le-am avut si cu bancile si cu fondurile de pensii un astfel de instrument cu siguranta ar fi cautat si ar fi cumparat.”, a precizat reprezentantul Trezoreriei statului.

„Sa aducem transa green pe programele pentru populatie spre exemplu Fidelis ar fi un pas ulterior. Am incerca sa accesam pietele cele mai relevante din punct de vedere al volumelor, iar un investitor de retail intr-adevar poate ia in calcul in momentul in care investeste daca banii pe care el ii imprumuta statului roman au si un impact din punct de vedere al mediului asupra economiei romanesti. Investitorii institutionali in schimb din ce in ce mai multi dintre ei au aceste mandate incorporate ceea ce ne obliga si pe noi ca emitent sa oferim instrumente in acord cu asteptarile lor”, a adaugat acesta.

Ce obiective au Finantele cu emisiunile de obligatiuni pe pietele internationale si care a fost reactia investitorilor?

„Un program mai recent este cadrul de obligatiuni verzi, unde primii emitenti suverani deja ai acestei emisiuni au reusit sa isi actualizeze cadrul initial. Noi am inceput efectiv sa lucram si aici am avut si inspiratia si norocul ca am avut Banca Mondiala ca partener, am avut un program de asistenta tehnica. Si am inceput sa lucram efectiv la acest program la inceputul anului 2023, un proces foarte laborios care implica o coordonare cu foarte multe ministere de linie, cu bancile de structurare, cu Banca Mondiala care a venit si a incercat sa acopere toata tematica si sa avem un cadru complet conform nevoilor noastre si a fost un proiect reusit”, explica Bogdan Zinca.

„Primul nostru obiectiv era sa ne diversificam baza de investitori, aveam solicitari din ce in ce mai multe de la investitori care spuneau asa – „noi avem mandate dedicate ESG, cat timp voi nu veti emite asa ceva, noua ne este greu sa va cumparam. Va putem cumpara doar dupa portofoliile clasice.” Si atunci primul obiectiv a fost de diversificare, nu ne asteptam sa vedem un diferential de pret intre cele doua emisiuni, dar la momentul emisiunii am avut si surpriza sa avem un randament mult mai bun decat la o emisiune clasica. Oarecum din executia tranzactiei, faptul ca in momentul in care am anuntat emisiunea green, curba noastra de randamente nu s-a miscat ceea ce de fiecare data cand accesam pietele externe, vedem o crestere a randamentelor, in momentul in care am anuntat emisiunea green, curba a ramas flat, nu a fost nicio miscare. Ala a fost primul semnal ca avem foarte multi investitori in spate.”, a precizat reprezentantul Ministerului de Finante.

„Am emis atunci doua transe de titluri, cu maturitate de 7 ani si 12 ani, transa de 12 ani a fost transa green. Ambele le-am pretuit sub curba de randamente. Maturitati nu similare, dar oarecum in aceeasi gama de maturitati, transa de 7 ani a avut o prima de 5 bps (basis points, puncte de baza – n.r.) sub curba, iar transa green de 15 bps si atunci am calculat. Nu este o modalitate foarte clara cum poti calcula greenium-ul (green premium – prima pe care investitorii o platesc in raport cu randamentul obligatiunilor verzi, n.r.), exact cat castigi prin faptul ca ai o transa green, dar standardul pietei este sa emiti ceva similar in aceeasi zi, in aceleasi conditii de piata si diferenta intre cele doua ar reprezenta un greenium. Si am inregistrat un greenium de 10 bps (puncte de baza) ceea ce tinand cont de sumele imprumutate pentru ca transa a fost de 2 mld. Euro pe maturitatea de 10 ani, pe langa scopul nostru de a ne diversifica, am avut si un avantaj financiar care compenseaza inzecit munca depusa.”, a detaliat Bogdan Zinca.

„Intr-adevar fata de emisiunile noastre clasice, pe langa aprobarea cadrului, coordonarea cu ministerele de linie si dupa ce emiti ai niste obligatii fata de investitori, primul este un raport de alocare pe care trebuie sa il aratam investitorilor pe ce s-au dus acesti bani, iar apoi intr-un interval de maxim 2 ani trebuie sa avem si un raport de impact sa vada exact sumele investite de ei ce impact au avut din punct de vedere al mediului. Dar tinand cont de ordinele pe care le-am primit in cadrul emisiunii, book-ul maxim a fost de aproape 10 mld. Euro si faptul ca si dupa ce am facut tightening-urile, investitorii au ramas in book, foarte multi investitori tip real money care pe masura ce am redus randamentul si am pastrat ordinele, cat si discutiile pe care le-am avut dupa emisiune noua ne arata ca in continuare exista o cerere pentru instrumente green si din ce acest motiv urmarim sa mai accesam piata dar avand restrictia trebuie sa utilizam fondurile inainte, din acest motiv am fost oarecum si precauti. S-ar fi putut emite si o suma mult mai mare la valoarea book-ului si la calitatea investitorilor, am fi putut emite si o suma dubla.”, sustine reprezentantul Trezoreriei.

In planul de finantare externa a statului roman pe pietele financiara internationala intra si emisiune de obligatiuni pe piata japoneza.

„Intr-adevar avem in planul de finantare si exploram posibilitatea de a emite obligatiuni Samurai pe piata japoneza. Acolo din primele contacte pe care le avem, sumele nu sunt mari, emitem pentru prima data, un range ar fi intre 300 si 500 mil. Euro. Este o piata specifica a obligatiunilor, cu un numar foarte restrans de investitori, pe care nu ii intereseaza lichiditatea si construiesc destul de greu niste linii de credit, dar in momentul in care investesc isi pastreaza investitiile pana la maturitate.”, a punctat Bogdan Zinca.

„Din punct de vedere al sumelor, nu reprezinta o componenta importanta pentru noi in acest an, din punct de vedere al diversificarii si uitandu-ne pe termen lung, ar putea fi o solutie de finantare atragatoare pentru noi. Si avem si exemplele din regiune, si Ungaria, si Polonia au accesat acea piata cu rezultate destul de bune”, adauga acesta.

De asemenea, Finantele au planuri de dezvoltare si pe programul de titluri de stat Fidelis prin care statul roman se imprumuta recurent direct de la populatie.

„Avem o noutate pentru programul Fidelis in acord cu sindicatul bancar, incepand cu acest an vom avea 5 emisiuni de titluri de stat Fidelis, de obicei aveau un caracter trimestrial. Incercam sa le cuplam in jurul scadentelor tocmai pentru a permite populatiei sa reinvesteasca sumele ajunse la maturitate. Este un program de succes pe care cu siguranta il vom continua, iar daca la debutul lor nu intuiam sau nu asumam o suma in necesarul total de finantare deja sumele atrase il fac un program esential pentru statul roman si pentru acoperirea necesarului de finantare.”, a punctat Bogdan Zinca.

„Vedem ca si cele doua programe (Fidelis si Tezaur – n.r.) nu se canibalizeaza, sunt tipuri de investitori oarecum diferiti. Investitorii din Fidelis sunt inclusi in sistemul bancar, au un cont bancar, sunt oarecum familiarizati cu sistemul bursei de valori si pe masura ce investesc in titlurile de stat Fidelis cu siguranta vor cauta si alte oportunitati pe care bursa le-o ofera si aceasta va insemna o crestere a intermedierii financiare, pe care si noi ca emitent o urmarim.”, adauga acesta.

„Tot ca un plan pentru viitor, aceste programe merg foarte bine pe piata interna, dar oarecum lasam neadresat destul de mult diaspora romaneasca. Sunt foarte multi romani care locuiesc in strainatate, au venituri acolo si vedem pe timpul lunilor de vara ca primim foarte multe petitii sau vedem niste subscrieri mari in conditiile in care celelalte piete traditionale – interbancara, euroobligatiunile, sunt piete care nu performeaza in acea perioada. Avem un proiect, incercam sa dezvoltam o platforma informatica pe modelul Ghiseul.ro asa cum poti sa iti platesti taxele de oriunde din lume sa poti sa iti achizitionezi si titluri de stat. Este un program in derulare si speram sa il avem operational undeva in a doua jumatate a anului.”, a subliniat reprezentantul Trezoreriei.

„Ultima perioada a fost destul de aglomerata pentru Ministerul Finantelor, am inceput aceste doua proiecte noi chiar daca Fidelis-ul are un istoric, a inceput in 2020 in primul rand pentru ca raspundea unui obiectiv al strategiei noastre de management de datorie publica, respectiv diversificarea bazei de investitori. Ultimii ani au insemnat niste necesitati de finantare destul de ridicate ale statului si astfel a trebuit sa vedem cine ar mai putea cumpara datorie publica. Primul program inceput in 2020, programul de titluri de stat Fidelis a fost dezvoltat in parteneriat cu un sindicat bancar, cu Bursa de Valori Bucuresti, cu Depozitarul Central care sunt implicati foarte mult in acest program si de fapt ei asigura derularea lui si succesul programului de la an la an li se datoreaza in mare parte. A avut in vedere complementaritatea cu un alt program pe care noi il derulam din 2018, erau titlurile de stat pentru populatie pe care le emiteam prin canalele Trezoreriei statului si Posta Romana. A reiesit aceasta idee in primul rand uitandu-ne si la suveranii din zona care isi acopera din necesarul de finantare o pondere din ce in ce mai mare prin aceste programe si uitandu-ne acum suntem deja in al patrulea an de program si vedem rezultatele.”, explica Bogdan Zinca.

„De exemplu, pe ambele programe pentru populatie de la debutul lor am strans aproape 70 mld. RON echivalent, o suma relativ egala intre cele doua programe chiar daca Fidelis are un caracter trimestrial, titlurile prin Trezorerie se vand lunar si ce este foarte important este si retentia investitorilor in aceste programe. In ultimii 4 ani, am emis 70 mld. RON, dar avem in outstanding acum titluri de stat de 37 mld. RON ceea ce inseamna ca majoritatea investitorilor reinvestesc sumele ajunse la maturitate.”, a detaliat reprezentantul Trezoreriei.

„Ca noutati, suplimentar programul Fidelis ne arata accesul si la economiile populatiei, investitiile populatiei in valuta, canalul Trezoriei statului si Posta Romana nu puteau acomoda investitii in valuta si am vazut si de acolo sume foarte bune investite pe un trend crescator, iar rezultatele pe cele doua programe pana la momentul de astazi ne arata un avans foarte ridicat, poate nici nu speram, in primele 4 luni am atras 10 mld. RON prin cele doua programe, sume egale intre cele doua, in conditiile in care tot anul trecut am avut subscrieri totale de 21 mld. RON doar daca luam in calcul scadentele pe care le mai avem in acest an de 13 mld. RON fara a lua in calcul ca ar mai veni si bani noi, am depasi programul semnificativ.”, a mai spus Bogdan Zinca, Sef serviciu Contractare la Directia Generala de Trezorerie si Datorie Publica la Ministerul Finantelor Publice, in cadrul panelului Obligatiuni al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2024 sunt Mazars, BCR, Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Globalworth si Vetimex Capital sunt Suporting Partners ai evenimentului.

Citeste aici toata seria MIRSANU IPO CHALLENGE 2024

MIRSANU IPO CHALLENGE 2024: Ce aduce si ce tine inca departe companiile antreprenoriale de pietele de capital. „Nu vad de ce Dedeman, compania care produce Borsec sau Cristim nu ar fi pe piata de capital”. Companii din industrie, energie si agribusiness, cu apetit de IPO pe bursa de la Bucuresti. Ce planuri de finantare au companiile si statul roman pe pietele de capital si cum se misca portofoliile investitorilor institutionali

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Toate listarile din ultimii 14 ani de pe bursa au totalizat peste 3,3 mld. Euro, am avut peste 50 de listari din 2010 pana acum, din care 15 au fost pe piata reglementata. Semnale de potentiale IPO-uri la companii, mai mult dinspre antreprenori si mai putin dinspre fonduri de investitii care cauta un exit pe bursa

Bogdan Chetreanu, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF): Exista interes foarte mare al companiilor din Republica Moldova sa se listeze la Bucuresti. Pe langa IPO-ul Premier Energy si maib, asteptam in 2024 inca o companie privata din Romania sa se listeze. Vor mai fi listari si din partea statului, avand in vedere obligativitatea din PNRR de a lista cel putin 3 companii

Bogdan Zinca, Ministerul de Finante: Urmatoarea emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale in functie de alocare va fi in 2025. Exista doua variante de dezvoltare a acestui program, adica putem sa largim cadrul si sa acoperim cheltuieli sociale ale statului la ministere precum Sanatatea sau Educatia, fie emitem pe alte piete, iar urmatoarea piata naturala ar fi cea locala

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Desi anul fiscal se incheie in iunie, portofoliul IFC in Romania a ajuns astazi la 2,055 mld. USD, din care 515 mil. USD sunt fonduri proprii si am mobilizat aproape 1,6 mld. USD, ajungand la o rata de mobilizare de 3 dolari la fiecare un dolar acordat sub forma de datorie. „Principala sursa de finantare pentru companii nu sunt bancile, ci creditul furnizor”

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Interesul nostru pe zona de obligatiuni corporative va fi orientat din ce in ce mai mult catre emitenti cu un rating bun de sustenabilitate, unde poate putem face un pic de rabat in ceea ce priveste lichiditatea. As vrea sa trag un semnal de atentie privind finantarea statului direct de la populatie, care e un pas de dezintermediere financiara si asta poate sa insemne ca avem mai putini bani care se duc catre economia reala

Florin Ilie, ING Bank: Toti banii care se invart in piata asta – in piata bursiera, in piata de obligatiuni, de equity nu sunt altceva decat credite bancare inca nerambursate

Cosmina Plaveti, BCR: Vedem potentiale IPO-uri la companii din industrie, agribusiness si energie. Avem un portofoliu de obligatiuni de 8,7 mld. RON, din care 55% sunt titluri verzi. Am iesit cu prima emisiune internationala de obligatiuni verzi pentru ca pentru volume mari mergi pe pietele externe, unde sunt si fonduri ESG specializate, iar plaja de investitori este mai larga

Razvan Butucaru, Mazars: La tranzactiile mari, gasesti mai usor investitori care sa investeasca impreuna 1 mld. Euro decat unul singur care sa investeasca aceeasi suma. Din acest motiv, logic ar fi ca piata de capital sa fie mai atractiva si sa poti sa ridici astfel de bani mai usor decat in piata de M&A

Bogdan Chirita, Value4Capital: IPO-ul MedLife este un studiu de caz destul de reusit despre cum poti sa faci un exit pe bursa. Nu am vrut sa mergem pe piata publica, am explorat inainte de IPO o tranzactie privata. Constrangerile unui fond de private equity, care are o perioada de investitie, de crestere a companiei si de exit, ne-au facut sa iesim probabil un pic mai devreme decat ne-am fi dorit

Sorin Petre, PwC: Pe piata de capital, multiplii de evaluare ai companiilor sunt cat de cat mai stabili, deci ar fi o investitie cu un randament mai constant decat pe piata de M&A. Cum difera topul IPO-urilor companiilor antreprenoriale de topul multiplilor PER obtinuti la listarea la BVB

Jan Pricop, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Fondurile de obligatiuni si cu venit fix au pierdut ca pondere in portofoliile fondurilor de investitii de la peste 66% in 2020 la circa 47% acum. Sunt pe trend investitiile in actiuni si cred ca aceasta dinamica se va pastra inca o perioada

Eugeniu Baltag, Purcari: Prin parteneriatul dintre fondatorul companiei, IFC si fondul de investitii Horizon Capital s-a ajuns la o formula de mijloc si am prins valul IPO in 2018. Dupa listare, ne-am finantat tranzactiile M&A din propriul cash si credit bancar, dar vom folosi pe termen mediu oportunitatile de pe piata de capital pentru a emite actiuni suplimentare si a finanta tranzactii

Laurentiu Stan, exit planning advisor: Antreprenorii la inceput de drum se finanteaza din fonduri proprii, iar dupa ce incep sa creasca au nevoie de finantare de datorie. Ei sunt obisnuiti cu banca si au o preconceptie ca le va fi foarte dificil sa ajunga pe piata de capital, ca sunt prea mici pentru listare pe bursa si emisiuni de obligatiuni

MIRSANU IPO CHALLENGE 2024: Ce aduce si ce tine inca departe companiile antreprenoriale de pietele de capital. „Nu vad de ce Dedeman, compania care produce Borsec sau Cristim nu ar fi pe piata de capital”. Companii din industrie, energie si agribusiness, cu apetit de IPO pe bursa de la Bucuresti. Ce planuri de finantare au companiile si statul roman pe pietele de capital si cum se misca portofoliile investitorilor institutionali

Companiile private antreprenoriale care au facut IPO pe piata pricipala a bursei de la Bucuresti au strans de la investitori aproape o jumatate de miliard de euro, in contextul in care toate listarile derulate pe bursa locala au totalizat circa 3,3 mld. Euro in ultimii 14 ani, potrivit datelor prezentate in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2024, eveniment organizat pe 25 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO la care au participat reprezentanti ai Autoritatii de Supraveghere Financiare (ASF), ai Bursei de Valori Bucuresti, ai Ministerului de Finante, companii antreprenoriale, investitori institutionali locali si internationali, respectiv consultanti implicati in tranzactii pe pietele de capital.

„Uitandu-ne la ultimii 13 ani, avem numai pe zona de equities (actiuni – n.r.) mai mult de 50 de listari din 2010 pana acum, dintre care 15 pe piata reglementata si 39 pe piata Aero. Insa, acest ritm s-a accelerat foarte tare in ultimii 3 – 4 ani (…) Ca si valoare, toate listarile astea in ultimii 14 ani au valorat 3,3 mld. Euro, din care 2,1 mld. s-au intamplat in ultimul an.”, a declarat Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti, piata care a inregistrat in 2023 IPO-ul companiei de stat Hidroelectrica, cea mai mare listare din istoria pietei de capital din Romania.

Bursa de la Bucuresti, care asteapta in luna mai IPO-ul companiei private de energie Premier Energy, este in acest moment un pol puternic de interes pentru companiile din Republica Moldova. Pe langa planurile facute publice de listare a maib – cea mai mare banca dupa active din Moldova, aceasta va fi urmata si de alte companii mari, sustin reprezentantii Autoritatii de Supraveghere Financiare (ASF) insa dupa armonizarea necesara a legislatiei din Moldova si adaptarea ei la listarea pe o piata de capital a unui stat membru al Uniunii Europene.

„Cred ca va mai fi inca o listare in acest an, o companie privata din Romania. Nu am date, nu am nume si chiar daca as sti, nu as putea sa vi le dezvalui pentru ca mai sunt aici oameni care au lucrat cu noi in calitate de consultanti. Noi suntem foarte proactivi si foarte business oriented in ceea ce priveste listarile cel putin. Exista o cutuma. O companie daca vrea sa faca un IPO vine la ASF sa discute mult inainte de a depune documentatia tocmai ca sa ne asiguram ca e totul in regula. Deci, sper ca inca o companie va fi (cu IPO pe bursa de la Bucuresti- n.r.) in 2024”, a precizat Bogdan Chetreanu, Sef serviciu Emitenti si Oferte publice la Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF).

La acestea se adauga un pipeline potential de companii antreprenoriale cu apetit IPO din sectoare precum industrie, energie si agricultura.

„Vedem potential IPO in zona industrials (sectorul industrial – n.r.), in zona de agribusiness. Iar in zona de energie mereu vor fi chiar daca nu vorbim intotdeauna despre companii antreprenoriale”, a punctat Cosmina Plaveti, Head of Investment Banking in cadrul BCR, una dintre cele mai mari banci locale dupa active si subsidiara a grupului financiar austriac Erste.

Insa dintr-o perspectiva mai larga, piata privata are un bazin bogat de companii private mature, de talie mare, care daca s-ar duce catre IPO ar fi binevenite de catre investitorii din piata de capital.

„Daca stam sa ne uitam la marile companii, la multinationale, deci cele care sunt practic motorul economiei mondiale, cele care aduc cea mai mare plusvaloare, ce au ele in comun?! Cu foarte mici exceptii, toate sunt listate pe bursele mari. Adica pentru o companie americana sau din Vest, in general, sa fii listat pe bursa de la New York sau de la Londra este deja o chestiune de prestigiu, cand ajungi la un anumit nivel trebuie neaparat sa fii acolo pentru ca altfel nu existi, nu te baga nimeni in seama.”,a punctat Bogdan Chetreanu.

„Din pacate, ASF nu prea are ce sa faca. Aici e mai mult treaba intermediarilor, a bursei, sa fie un pic mai agresivi, mai convingatori. Eu nu vad de ce nu ar fi Dedeman, compania care produce Borsec sau de ce nu ar fi Cristim pe piata de capital?! Avem atatea companii, am spus aici cateva care sunt modele de antreprenoriat, modele de succes. In aceste trei cazuri, putem spune ca nu au nevoie de bani, stau pe foarte mult cash, dar inca o data depinde de ceilalti actori din piata sa-i convinga ca e frumos sa fii listat, sa fii pe piata de capital si ca avantajele sunt mult mai multe decat dezavantajele cum ar fi cerintele de disclosure s.a.m.d.”, a adaugat reprezentantul ASF.

Potrivit acestuia, pe langa companiile private, bursa mizeaza in continuare pe listari si pe ruta companiilor de stat.

„Sigur vor mai fi listari din partea statului pentru ca avem obligativitate din PNRR sa listam cel putin 3 companii. Pana acum nu am avut semnale in sensul asta, dar probabil ca urmeaza sa se intample”, a adaugat Bogdan Chetreanu de la ASF.

Pe drumul antreprenorilor catre piata de capital din Romania se afla in acest moment mai multe obstacole, de la mentalitate si lipsa educatiei privind accesul la piata de capital pana la gradul de maturizare al companiilor, momentul potrivit pentru un IPO sau o emisiune de obligatiuni in gestionarea mixului equity – debt (capitaluri proprii – datorii) sau chiar evaluarea companiei comparativ cu alte rute, precum tranzactiile M&A.

„In piata de M&A, ai un investitor ca este majoritar sau minoritar, el intra in compania ta alaturi de tine si are acces mai usor la informatie. O companie care alege sa mearga catre piata de capital, are nevoie de o structura organizationala, de procese interne care sa ofere aceasta transparenta, are nevoie de o comunicare cu investitorii si o organizare interna adecvata. In drumul antreprenorilor de a creste afacerea, de multe ori ramane in spate aceasta cultura organizationala, de aceea acest gap de maturitate este uneori mai greu de inchis. Si nu in ultimul rand valuation-ul (evaluarea companiei – n.r.)..”, nuanteaza Razvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader in cadrul firmei de consultanta Mazars Romania.

„Antreprenorii se gandesc de unde sa obtina mai multi bani, ceea ce este un lucru normal si de asta cred ca e bine sa avem in vedere toate pietele si toate oportunitatile de dezvoltarea unei afaceri ca o conditie de a te dezvolta in ansamblu. Nu cred ca este o piata mai buna sau mai proasta, cred ca o piata este mai potrivita pentru un antreprenor intr-un anumit moment de dezvoltare al afacerii.”, adauga consultantul Mazars.

Privind pe o perioada mai lunga de timp, evaluarea unei companii devine mai atractiva in momente diferite de timp pe piata bursiera, iar alteori pe piata de fuziuni si achizitii.

„Pe piata de capital, multiplii sunt cat de cat mai stabili, deci ar fi o investitie cu un randament mai constant decat pe piata de M&A, lucru care e normal. Sunt perioade in care activitatea pe piata de M&A este mai accentuata”, afirma Sorin Petre, Partner & Head of Valuation & Economics la PwC Romania.

Decizia unei companii de a merge intr-un IPO poate fi dictata nu doar de evaluare, ci si de alti factori care stau in spatele tranzactiei.

„Noi preferam o iesire catre un investitor stategic, asta consideram noi ca ar oferi cea mai mare valoare sau cel mai mare return pentru investitia noastra, insa sunt momente in care in colaborare cu antreprenorul sau in functie de partenerul nostru si de dorintele lui de a merge inainte fie vanzand 100%, fie ramanand in companie pentru a creste in continuare. Nu doar randamentul conduce catre un IPO sau catre un trade sale, ci mai degraba si decizia luata la nivel de board, la nivel de structura administrativa de conducere a companiei. Nu randamentul primeaza intotdeauna, ci si dorinta antreprenorului cu care ne parteneriem si deciziile se iau la comun.”, a subliniat Bogdan Chirita, Partner in cadrul managerului regional de private equity Value4Capital, care si-a facut exitul in 2016 prin IPO-ul Medlife, declansand ulterior valuri de listari de companii private antreprenoriale locale in perioada 2016 – 2018 si 2021 pe bursa de la Bucuresti.

Companiile listate cu IPO pe piata principala a bursei de la Bucuresti nu au utilizat pana acum la maximum oportunitatile post-IPO disponibile.

„Avand in vedere ca tranzactiile M&A pe care le-am executat pana la acest moment nu au fost de un calibru mare, mai mult am mers cu finantarea proprie, deci practic la acest moment nu am beneficiat in totalitate de optiunile pe care poate sa le dea piata de capital, anume sa finantam o tranzactie mare. Dar va asigur ca acest lucru se va intampla intr-un termen mediu si atunci vom beneficia si de piata de capital pentru a emite actiuni suplimentare si de a finanta un astfel de tip de tranzactii. Ce am reusit sa facem pana acum, am reusit sa finantam tranzactiile fie din surse proprii deoarece avem o pozitie de cash puternica si un bilant puternic si cu ajutorul bancilor din resurse de imprumut”, a detaliat Eugeniu Baltag, Investor Relations Manager la Purcari, companie antreprenoriala listata in 2018 in urma unui exit partial al investitorilor existenti.

De unde se finanteaza antreprenorii si de ce evita sa acceseze piata de capital?

„Cred ca principala sursa de finantare pentru companii nu o reprezinta nici bancile, nici capitalul atras, ci o reprezinta creditul furnizor. Asta este una dintre marile explicatii si ale nivelului scazut de intermediere bancara. De ce companiile nu trec mai des, mai repede la finantari de tip bonduri? Trebuie sa intelegem urmatorul lucru si asta o vad, din pacate, si la companii foarte mari si foarte complicate: trecerea de la finantarea garantata prin banca la finantari de tip bonduri nu e simpla. In clipa in care vrei sa emiti un bond, care nu este garantat, nu poti s-o faci daca ai in portofoliu o multime de alte datorii garantate. Pentru ca nimeni nu o sa fie dispus sa cumpere bondurile tale cata vreme va fi subordonat bancilor care ti-au asigurat finantarile anterioare”, sustine Cristian Nacu, Senior Country Officer la International Finance Corporation (IFC).

In Romania, unde se afla plasat aproape jumatate din portofoliul administrat in Europa de catre acest investitor institutional international major, gradul de mobilizare a ajuns la nivelul de 3 dolari atrasi la fiecare un dolar acordat sub forma de datorie – credit, obligatiuni sau alte instrumente, comparativ cu o medie de 1 la 1 inregistrata la nivel global al institutiei.

Investitorii institutionali asteapta emisiuni cu obligatiuni verzi atat din partea companiilor, cat si a statului roman, cu titluri care sa corespunda noilor cerinte ESG.

„Avem profilul nostru de administrator de active si de fonduri deschise in general, fonduri din care investitorii pot iesi oricand printr-o cerere de rascumparare. Din acest punct de vedere trebuie sa ne uitam si la aspectul de lichiditate foarte mult, de asta interesul nostru pe zona de obligatiuni corporative va fi orientat din ce in ce mai mult catre emitenti cu un rating bun de sustenabilitate, unde poate putem face un pic de rabat in ceea ce priveste lichiditatea, dar la cei care nu au aceasta componenta, nu vom face rabat”, avertizeaza Horia Braun – Erdei, CEO al Erste Asset Management Romania, liderul pietei locale de asset management.

„Ne intereseaza obligatiuni verzi, in special emise de companii nefinanciare daca se poate. Ne intereseaza si acele green bonds si am investit in titlurile verzi ale statului roman, dar aici metodologia noastra tine cont de emitent si nu putem sa construim un portofoliu care sa corespunda cerintelor de raportare de sustenabilitate doar din titluri de stat in momentul de fata, deci ne orientam spre o diversificare”, semnaleaza Horia Braun – Erdei de la Erste Asset Management Romania, unul dintre cei mai mari manageri de bani de pe piata locala cu active sub administrare de 5,2 mld. RON (peste 1 mld. Euro) la nivelul lunii martie 2024.

Ministerul de Finante a intrat deja pe piata internationala cu emisiune de obligatiuni verzi, iar raspunsul investitorilor incurajeaza Trezoreria sa se gandeasca la variante de dezvoltare a acestui program.

„Tinand cont de ordinele pe care le-am primit in cadrul emisiunii, book-ul maxim a fost de aproape 10 mld. Euro si faptul ca si dupa ce am facut tightening-urile, investitorii au ramas in book, foarte multi investitori tip real money care pe masura ce am redus randamentul si am pastrat ordinele, cat si discutiile pe care le-am avut dupa emisiune noua ne arata ca in continuare exista o cerere pentru instrumente green (verzi – n.r.). Si, din ce acest motiv, urmarim sa mai accesam piata, dar avand restrictia trebuie sa utilizam fondurile inainte, din acest motiv am fost oarecum si precauti. S-ar fi putut emite si o suma mult mai mare la valoarea book-ului si la calitatea investitorilor, am fi putut emite si o suma dubla”, a declarat Bogdan Zinca, Sef serviciu Contractare la Directia Generala de Trezorerie si Datorie Publica in cadrul Ministerului Finantelor Publice.

Potrivit acestuia, urmatoarea emisiune de obligatiuni verzi in functie de alocare poate fi in anul 2025.

Un alt program de succes pentru Finante este emiterea titlurilor de stat Fidelis, care ajunge in alta etapa de dezvoltare, dupa succesul rundelor anterioare.

„Incepand cu acest an vom avea 5 emisiuni de titluri de stat Fidelis, de obicei aveau un caracte trimestrial. Incercam sa le cuplam in jurul scadentelor tocmai pentru a permite populatiei sa reinvesteasca sumele ajunse la maturitate. Este un program de succes pe care cu siguranta il vom continua, iar daca la debutul lor nu intuiam sau nu asumam o suma in necesarul total de finantare deja sumele atrase il fac un program esential pentru statul roman si pentru acoperirea necesarului de finantare.”, explica Bogdan Zinca din partea Trezoreriei.

Pe piata obligatiunilor corporative verzi, domina bancile, care au derulat periodic tranzactii de a atrage bani de la investitori pentru intarirea capitalizarii proprii.

„Avem la acest moment emise obligatiuni de 8,7 mld. RON echivalent, dintre care pe piata locala am emis cam 59% din volumul total, deci peste 5 mld. RON au fost realizate prin plasamente private adresate investitorilor locali. Din cele 10 emisiuni, avem 4 emisiuni de obligatiuni verzi. Anul trecut am realizat prima emisiune de euroobligatiuni verzi si cea mai mare emisiune a unui emitent corporate din Romania, 700 mil. Euro, formatul a fost intr-adevar verde. Ne-am bucurat de o dispersie extrem de larga din tot spatiul european, cu o pondere importanta si pentru investitorii locali. Dispersia intre emisiuni verzi si non-verzi, avem undeva la 55% emisiuni verzi si 45% emisiuni in format conventional, non – verde.”, a punctat Cosmina Plaveti din partea BCR, unul dintre pionierii si liderii segmentului de emisiuni de obligatiuni verzi din Romania.

Canalele de finantare ale pietei de capital, fie prin IPO, fie prin emisiuni de obligatiuni, precum si alte tipuri de finantare alternative depind de fapt de rambursarea creditelor bancare, sustine Florin Ilie, Deputy CEO & Head of Wholesale Banking in cadrul ING Bank Romania.

„Daca vorbim de piata de capital, in general, piata de capital europeana este subdimensionata, nu doar in Romania. Europa nu a fost incurajata foarte tare. Toti banii care se invart in piata asta – in piata bursiera, in piata de obligatiuni, de equity (actiuni – n.r.) nu sunt altceva decat credite bancare inca nerambursate ca sa ne fie clar de unde vin banii. Toti banii din piata nu reprezinta altceva in esenta decat creditele altcuiva inca nerambursate. Daca maine s-ar rambursa toate creditele, s-ar inchide toate datoriile fata de oricine, nimeni nu ar mai avea nimic de impartit cu nimeni si atunci banii nu ar mai exista pentru ca nu mai ai de ce”, a spus Florin Ilie de la ING Bank.

„La ora asta, piata este sub presiune, nu presiune incat ar trebui sa ne preocupam, dar in sensul ca peste tot presiunea randamentelor si a inflatiei se vede. Pe termen scurt, investitorii principali in obligatiuni, corporatiste sau de stat, sunt fonduri de investitii locale, fondurile de pensii in principal, care au inflow-uri. La randamente pe termen scurt, sunt trezoreriile bancilor, care isi plaseaza excedentul de lichiditate. Pe termen mediu si pe termen lung, pe curba randamentelor sunt fondurile de pensii, in principal locale. Fondurile straine de investitii sunt investiti aici, au venit masiv in ultimul timp, anul acesta mai degraba sunt neutri. Vin in continuare, dar mult mai putin. Nici nu vand, dar cred ca principalul risc acolo este stabilitatea cursului de schimb, care nu este sub risc la ora asta, doar o volatilitate mai mare a cursului de schimb i-ar face pe straini sa reconsidere portofoliul de expuneri pe Romania. Nu vedem riscuri imediate sau previzibile la cursul de schimb, deci cu alte cuvinte e mai degraba stabil si de aceea si randamentele probabil ca vor ramane relativ stabile.”, afirma bancherul ING.

„M-as uita cu atentie la ce se intampla in SUA si riscul major este protectionismul comercial, care va afecta si obligatiuni, daca politic se va merge pe ideea de protectionism. Iar la ora asta, dupa cum arata lucrurile, este un risc destul de mare in viitor pe un an, doi, trei ani cu impact semnificativ pe orice.”, a punctat Florin Ilie de la ING Bank Romania.

Pe piata de administrare a fondurilor deschise de investitii, desi domina plasamentele in obligatiuni si titluri cu venit fix, cresc investitiile plasate in actiuni.

„Observam ca exista o schimbare de structura, fondurile de obligatiuni si fix income au pierdut din pondere, erau peste 66% in 2020, astazi au undeva la 47%. Chiar si fondurile diversificate au avut o crestere importanta de la 8% la peste 13%, in prezent fondurile de actiuni si diversificate inseamna 37% din valoarea activelor pietei fondurilor deschise de investitii. Daca e sa le comparam cu Europa, acolo avem fonduri de equity 44% in conditiile in care noi avem 23% si fonduri de bonds de 24% in Europa in conditiile in care noi avem 47%”, a declarat Jan Pricop, Director Executiv al Asociatiei Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF).

„Ca dinamica, sunt pe trend investitiile in actiuni si cred ca o sa se mai pastreze o perioada, dar asta nu inseamna ca vor deveni majoritare sau vor face un switch inca cele doua (fondurile de actiuni vs fondurile de obligatiuni & venit fix). Nu vedem asa ceva”, adauga reprezentantul AAF, exponent al unei industrii care cumuleaza active sub administrare de peste 40 mld. RON (circa 8 mld. Euro).

Decizia de a investi in actiuni sau in obligatiuni are impact atat asupra investitorilor, cat si a antreprenorilor.

„Antreprenorii aflati la inceput de drum se finanteaza din fonduri proprii, din capitaluri proprii. La un moment dat, cand incep sa creasca si sa ajunga la un anumit nivel spre maturitate nu pot sa ramana doar pe capitaluri proprii, au nevoie de finantare de datorie pana la urma. Bancile sunt principalul finantator, trebuie sa recunoastem ca peste 90% din antreprenorii cu care am lucrat sunt indatorati catre banci, credite bancare.”, a spus Laurentiu Stan, exit planning advisor.

„Antreprenorii sunt obisnuiti cu banca, altfel au o preconceptie ca le va fi foarte dificil sa ajunga acolo si ca sunt prea mici pentru listare pe bursa si emisiuni de obligatiuni. Unii nici nu iau in calcul varianta aceasta pana nu li se spune cumva vezi ca ai si optiunile astea si trebuie sa le spui cu subiect si predicat: uite ai banca ce iti ofera asta, ai obligatiuni, ai piata de capital. Trebuie sa alegi intre cele 3 – 4 variante pe care le ai, astfel incat sa ai un mix de capital care sa aduca o valoare cat mai mare si o crestere durabila pe termen lung.”, a adaugat acesta.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2024 sunt Mazars, BCR, Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Globalworth si Vetimex Capital sunt Suporting Partners ai evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Citeste aici toata seria MIRSANU IPO CHALLENGE 2024